REVI

STĂ E

CONO

MICĂ

• TIR

AJ 90

00 EX

EMPL

ARE •

DIST

RIBU

ȚIE N

AȚIO

NALĂ

• PR

EȚ 10

LEI •

an IV

• NR

28

• fe

b 201

3

pag. 5-7 Larix se extinde Natürlich pag. 9-19 Ladies First pag. 27-32 Parcurile fotovoltaice, boom sau bulă verde?

sumarWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 1

cover story Larix se extinde Natürlich

AUTO Cum a devenit Autoworld performerul pieţei auto

AGRICULTURĂ Dafcochim, prietenul fermierilor transilvăneni

INTERVIU Care sunt ingredientele succesului polonez?

ARTĂ Artmark, noua dimensiune

INDUSTRIE Romaltyn vinde 49% din acţiuni

34-35

20-21

5-7

42-43

56-57

46-47

ştiri2 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

ARAD Lotul II, aproapefinalizat Până în aprilie, austriecii de la Alpine artrebui să finalizeze lucrarea de con-strucţie a lotului II al autostrăzii Nădlac– Arad. Potrivit ultimei estimări a con-tractorului, Compania Naţională de Au-tostrăzi şi Drumuri Naţionale dinRomânia, stadiul fizic de realizare a lu-crărilor este de aproape 80%, ceea ceînseamnă că executantul trebuie săaccele reze construcţia. Tronsonul dedrum înseamnă aproape 17 km, pentrucare statul român va plăti 95,7 milioanede euro. O problemă nerezolvată rămâneînsă construcţia lotului II care a fostabandonată după rezilierea contractuluicu Romstrade, firma deţinută de omul deafaceri Nelu Iordache. Acesta este an-chetat pentru presupusa delapidare afondurilor alocate de Uniunea Europeanăşi statul român pentru această lucrare.

BIHOR Veste bună cu Turism Felix Acţionarii Turism Felix Băile Felix auun motiv de bucurie în luna martie. LaAdunarea Generală Ordinară aAcţionarilor (AGOA) ce va avea loc în22 martie 2013, deţinătorii capitaluluisocial majoritar al companiei vor de-cide repartizarea profitului net obţinutîn 2012, după cum urmează: 55 % div-idende, iar cota de 45 % va fi destinatăreinvestirii. Suma ce va fi alocată divi-dendelor se ridică la 1,49 de milioanede lei, ceea ce înseamnă 0,0030 lei div-idend brut/acţiune. În cadrul şedinţeiAGOA, acţionarii vor aproba şi bugetulde venituri şi cheltuieli, precum şistrategia de dezvoltare ale companiei în2013. Data stabilită de înregistrare pen-tru identificarea acţionarilor asupracărora se răsfrâng efectele hotărârilorAdunării Generale Ordinare aAcţionarilor este 10 aprilie 2013.Acţionarul majoritar al Turism FelixBăile Felix este SIF Transilvania.

Proiect transfrontalier Primăria municipiului Oradea şi Univer-sitatea din Debrecen vor fi partenere înproiectul "Standarde comune de calitateîn domeniul chirurgiei la nivelul eu-roregiunii Bihor-Hajdu Bihar", finanţatprin programul de Cooperare Trans-frontalieră Ungaria-România 2007-2013.Proiectul, cu o valoare de 2 milioane de

euro, îşi propune îmbunătăţirea sistemu-lui medical transfrontalier, implemen -tarea unui mecanism de cooperare îndomeniul intervenţiilor chirurgicale lanivelul euroregiunii şi diversificarea ser-viciilor medicale prin investiţii în infra-structură şi echipamente medicalecom plementare. Concret, Spitalul Jude -ţean Bihor şi Clinica din Debrecen vor aveaprotocoale comune în domeniul chirurgiei.

BISTRIŢA-NĂSĂUD Retehnologizarela Comelf Comelf Bistriţa se modernizează.Compania bistriţeană ce activează îndomeniul producţiei de echipamentepentru construcţii şi protecţia mediuluia obţinut o finanţare nerambursabilă învederea retehnologizării capacităţii deproducţie. Pentru a asigura întreagasumă necesară, conducerera societăţiiva solicita acţionarilor, la şedinţaAdunării Generale din 28 martie, apro-barea contractării unui credit de in-vestiţii de 3,3 milioane de euro şi a unuicredit suport de 2,3 milioane de euro.Durata de rambursare a creditelor afost stabilită pentru cinci ani, respectiv2 ani şi trei luni. Comelf Bistriţa estedeţinută de Uzinsider Bucureşti, careare 77,07% din capitalul social.

BRAŞOV Parteneri pentruBraşov-ComarnicDouă companii - China Communica-tions Construction Company Limitedşi Impregilo S.p.A - Salini(Italia), res pectiv două asocieri de firme -Asocierea Vinci (Franţa)- Aktor (Gre-cia) - Strabag (Austria) şi UMB Spedi-tion-Tehnostrade (România) au depusoferte pentru construcţia autostrăziiBraşov – Comarnic. Valoarea proiectu-lui este estimat la 1.5 miliarde de euroşi ar urma să fie concesionat pe o pe-rioadă de 30 de ani, construcţie, opera -re şi întreţinere. Autostrada va avea înjur de 58 de kilometri. Dacă execuţiaacestei autostrăzi ar fi încredinţată unuiinvestitor privat, ar fi o premieră pen-tru România, fiind primul proiect cares-ar realiza din fonduri particulare.

CLUJ David Ciceo, la şedinţa ACI David Ciceo, director general al Aero-portului Internaţional Cluj-Napoca şipreşedinte al Asociaţiei Aeroporturilor

din România, a participat la cea de-a89-a şedinţă a Consiliului Director alAirports Council International (ACI)Europe ce s-a desfăşurat la Bruxelles. Încadrul aceastei şedinţe s-a revizuit pro-gresul unor importante probleme le -gislative şi noi reglementări cu privirela: EU Airport Package – referitor la ca-pacitatea aeroportuară, precum şi re-vizuirea reglementărilor UE cu privirela sloturi, serviciile de handling la sol şirestricţiile de zgomot, ajutorul de stat– revizuirea Reglementărilor CE cuprivire la finanţarea aeroporturilor,drepturile pasagerilor & regula unuisingur bagaj, respectiv tarifele aeropor-tuare. Alt subiect dezbătut în cadrulşedinţei a fost implementarea progra-mului SESAR (Single European SkyATM Research). ACI Europe este o or-ganizaţie cu profil aviatic care reprez-intă interesele a peste 400 deaeroporturi din 46 de ţări europene.Membri acesteia înregistrează peste90% din traficul aerian comercial dinEuropa, deservind aproape 1,5 miliardepasageri şi transportul a peste 18 mil-ioane tone de marfă. David Ciceo estemembru al Consiliului Director al ACIEUROPE începând cu data de 16 iunie2011 când a fost ales în cadrul celei de-a 21-a Adunări Generale a acestei orga-nizaţii pentru a reprezenta aeroporturiledin sub-regiunea de est a Europei.

Investiţie la Ursus Producătorul de bere Ursus Breweriesvrea să crească de aproape cinci ori ca-pacitatea de producţie a fabricii de laBraşov, astfel încât să ajungă la 5 mi -lioane de hectolitri pe an. Acest proiectpresupune o creştere graduală, ce vaavea loc în şase faze, şi care va dura înjur de 15 ani. Ursus are fabrici la Buzău,Braşov şi Timişoara şi o unitate de pro-ducţie de capacitate mică la Cluj. Ursus

ştiriWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 3

Breweries face parte din Grupul SAB-Miller şi este unul dntre cei mai impor-tanţi jucători de pe piaţă, alături deHeineken, Bergenbier şi URBB, deţină-torul mărcii Tuborg.

HARGHITA Finanțare pentruTușnad BăiAcţionarii principali ai Tuşnad SA BăileTuşnad - SIF Transilvania şi SIF Oltenia– au găsit soluţia pentru refinanţareacreditelor contractate de firmă pentrumodernizarea fostului hotel Olt, înprezent Ozone. Deţinătorii titlurilor so-cietăţii pe acţiuni au cumpărat 2,8 mil-ioane de obligaţiuni emise de TuşnadSA Băile Tuşnad. Cele două SIF-urideţin aproape 93 % din capitalul socialal companiei harghitene.

HUNEDOARA Majorare de capitalPână în 6 martie, cei interesaţi îşi potexprima opinia asupra proiectului deHotărâre a Guvernului pentru apro-barea strategiei de privatizare a unuipachet de acţiuni nou emise prin ofertăpublică de majorare a capitalului sociala Societăţii Comerciale Complexul En-ergetic Hunedoara S.A. Proiectul dehotărâre conţine elemente privind de-clanşarea şi derularea etapelor necesareimplementării strategiei de privatizareprin majorare a capitalului social prinaport de capital privat, în cadrul căreiava fi oferit spre subscriere investitorilorun pachet de actiuni nou emisereprezentând 105% comparativ cucapi talul social existent anterior ma-jorării capitalului social. Totodată, seprevede că reprezentanţii statului înadunarea generală a acţionarilor socie -tăţii vor fi mandataţi pentru a nuaproba un preţ de vânzare a acţiunilornou-emise inferior valorii nominale aacţiunilor nou emise.

MUREŞ E.ON MylineClienţii casnici E.ON pot primi fac-turile electronice de gaze naturale înbaza unei opţiuni exprimate pe portalulE.ON Myline, care poate fi accesat princrearea unui cont client pe paginawww.myline-eon.ro. E.ON EnergieRomânia a anunţat că funcţionalităţileplatformei E.ON Myline au fost ex-tinse, iar serviciul a fost optimizat învederea introducerii facturii electro -

nice, fiind asigurată, totodată, o securi-tate crescută a datelor cu caracter per-sonal, precum şi reducerea timpului derăspuns la solicitările utilizatorilor.Clienţii vor fi notificaţi lunar prin e-mail de emiterea facturilor electronice,acestea fiind documente cu valoare fis-cală. Numărul de clienţi ai companieicare au optat pentru serviciile online aajuns în prezent la circa 140.000 de uti-lizatori.Pentru promovarea noului serviciucompania va derula şi o campanie careva oferi numeroase premii. La cursapentru premiile campaniei, care constăîn 20 de frigidere si 10 maşini de spălat,pot participa clienţii casnici persoanefizice, înscrierea în concurs fiind făcutăautomat pe www.myline-eon.ro, prinexprimarea opţiunii pentru primireafacturii în format electronic. Utiliza-torii care şi-au exprimat această opţi-une înaintea începerii campaniei vorintra automat în tragerea la sorţi.

SATU MARE AEGR-DRWmerge mai departeAsociaţia Economică Germano-Română (AEGR) – Deutsch-Rumänis-che Wirtschaftsverein (DRW) SatuMare va organiza şi în acest an douămanifestări ce tind să devină tradiţie:expoziţia „Fabricat în Satu Mare” – înluna mai - şi Oktoberfest. Decizia a fostluată la prima şedinţă din acest an aasociaţiei care a avut loc la sfârşitullunii ianuarie. În timpul şedinţei a fostprezentat, de asemenea, raportul întâl-nirii organizată de Camera de Comerţa Germaniei -Auslendische Handel-skammer (AHK) – în clădirea Parla-mentului României, respectiv a fostanunţată apariția celui mai tânăr clubde afaceri germano-român, înfiinţat laTîrgu-Mureş.

TIMIŞSiguranţă pe aeroport Aeroportul Internaţional Timişoara«Traian Vuia» (AIT) a mai făcut un pasînainte pentru creşterea siguranţeipasagerilor şi a aeronavelor. Comparti-mentul de prevenire şi stingere a in-cendiilor din cadrul AIT-TV a fostdotat cu două autospeciale perfor-mante, de mare capacitate, astfel încâttimpul de intervenţie în caz de incidentsă nu depăşească 3 minute, aşa cumeste prevăzut în standardele inter-

naţionale. Banii au fost asiguraţi dintraficul de marfă care a înregistrat ocreştere de peste 35 la sută în 2012.Aeroportul Internaţional Timişoara«Traian Vuia» (AIT) a înregistrat în2012 un profit brut de 9.746 mii lei, încreştere faţă de anul 2011. Venituriletotale înregistrate, în anul care s-aîncheiat, se apropie de 52.000 mii lei, încondiţiile unei cifre de afaceri de peste47.000 mii lei. Aeroportul a reuşit ca în2012 să obţină o creştere de peste 35%a traficului de marfă faţă de 2011, ceeace a compensat scăderea traficului depasageri, cu 13 %. În ciuda numărului mairedus de pasageri, AIT şi-a conso lidat po -ziţia a doua în clasamentul aeroporturilordupă Aeroportul Otopeni.

Despăgubiripentru Nabucco Ministerul Economiei a publicat unproiect de lege care ar urma să regle-menteze Nabucco. Conform es-timărilor realizate de autorităţi unnumăr de 16.000 de persoane deţină-toare de terenuri şi construcţii, inclusivdin Timiş, ar urma să fie afectaţi deaceastă conductă. Noul proiect de legestabileşte modul în care vor fi plătitedespăgubirile pentru terenurile şi con-strucţiile afectate de respectiva con-ductă de transport gaze naturale. Înexpunerea de motive a proiectului delege elaborat de Guvern, se stabileşteexpres că drepturile de superficie şiservitute de care va beneficia companiaNabucco România vor fi exercitate fărăa necesita consimţământul prealabildin partea proprietarilor actuali sau atitularilor de activităţi asupraterenurilor, cu condiţia plăţii unei com-pensaţii de către companiile Nabuccocătre aceştia. Toate aceste prevederi re-strictive, din cauză că există pericolulca proiectul să fie oprit de la con-strucţie în cazul apariţiei unor even-tuale litigii.„Compensaţia va fi compusădin două elemente, respectiv indem-nizaţia care va fi plătită proprietarilorterenurilor în schimbul limităriloraduse dreptului de folosinţă asupraterenurilor ca urmare a construirii şioperării proiectului Nabucco, şi des -păgubirile pentru daunele (dacă vor e -xista) suferite cu ocazia executăriilucrărilor aferente proiectului Nabuccoîn legătură cu terenurile traversate deconducta de gaze naturale Nabucco sauaflate în vecinătatea acesteia”, se maiarată în proiect. S.C. Nabucco GasPipeline România S.R.L. are ca asociatunic Nabucco Pipeline InternationalGmbH.

Pagini îngrijite de Ligia VORO

esenţial4 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

FondatorAurelian Grama

Brand ManagerAlin Bolbos (0757-036.817)alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro

Editor GeneralLigia Voro (0740-686.015)ligia.voro@transilvaniabusiness.ro

Editor:Lucian Lazăr

RedacțiaRedactor șef:Claudiu Pădurean (0744-566.444)claudiu.padurean@transilvaniabusiness.ro

Redactori:Sorin Trocan, Carmen Cosman,Arina Moldovan, Andreea Costea,Adrian Lungu, Alex Toth, Ana Florescu

Fotoreporter:Cristina GânjDTP:Răzvan Matei, Raul MateiCorecturăErika Mărginean

AdministrațiaManageri publicitate: Alin Bolbos (0757-036.817)alin.bolbos@transivaniabusiness.roBihor, Bistriţa-Năsăud, Sălaj

Ioana Lucăcel (0742-123.782)ioana.lucacel@transilvaniabusiness.roMaramureş

Florin Marcel (0740-075.219)florin.marcel@transivaniabusiness.roAlba, Harghita

Marius Morar (0746-130.439)marius.morar@transivaniabusiness.roBraşov, Bucureşti, Covasna

Rada Morar (0744-641.313)rada.morar@transivaniabusiness.roCluj

Ionuţ Oprea (0721-197.559)ionut.oprea@transivaniabusiness.roBucureşti, Satu-Mare

Nicolae Pop (0740-115.617)nicu.pop@transivaniabusiness.roBucureşti, Hunedoara, Sibiu, Timiş

Lili Trocan (0744-804.269)lili.trocan@transivaniabusiness.roArad

Dorel Vidican (0736-651.166)dorel.vidican@transivaniabusiness.roBucureşti, Cluj

Director resurse umane:Anamaria GramaDirector difuzare:Atilla Szanto (0755-044.851)Trafic manager:Emo VeresContabilitate:Lia PamfilieDesign: Claudiu Popa (0723-511.013)Tipărit la Mediaexpert Târgu MureșRegia de publicitate:Midas Media BucureștiTel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120Partener permanent:Oficiul Național al Registrului Comerțului

Revistă editată deTransilvania Grup Business SRL ClujISSN 2068-5424Adresă redacție și administrație:Cluj Napoca: Eftimie Murgu 18/6Târgu-Mureș: Str. Primăriei nr.1Tel/Fax: 0265-215.613

www.transilvaniabusiness.rowww.tb.com.ro

Revistă economică distribuită naţional

EDITORIAL

Cum să nu ieşi greoi din iarnă în condiţii date: buget târziu aprobat, agenţii depublicitate interesate excesiv de tv şi outdoor, cu ochii pe valoarea rebate-ului,cu interes guvernamental invizibil pentru dezvoltare şi investiţii, fără siguranţaunor consilii consultative formate din antreprenori de la nivel de premier,miniştrii către preşedinţi de consilii judeţene şi primari decidenţi toţi pestemiliarde de euro, într-o piaţă de print unde Transilvania Business se străduiesă aducă informaţii vii în agoră şi de la profesionişti în PR căre nu găsesc decuviinţă să răspundă şansei ce le-o acordăm, nu lor personal, ci acţionarilorcare i-au împutenicit tocmai cu asemenea atribuţii.Deschidem primăvara cu serialul: Magia H2O. De la ales din Milet cu alsău element apa înspre ce fac azi Administraţiile Bazinale Mureş, Someş, Criş,Banat. Sub comanda managerului Pintilie. Energia lacurilor şi râurilor. Hidrocentraleşi micro. Operatori regionali de apă cu tot ce înseamnă civilitate şi viaţă da-torate picăturii magice. Sub egida Asociaţiei Române a Apei, prezidată de pro-fesorul Vasile Ciomoş. Vom ajunge la ape minerale, geotermale şi balneare...Vi-i aducem în paginile revistei pe cardiologii şi chirurgii inimii mureşeni,Radu Deac, Horaţiu Suciu şi Dan Dobreanu, echipa Teodora şi Imre Benedek,cei de la Clinicco de sub Tâmpa sub bagheta bisturiu a maestrului Florin Orţan,profesorii Mircea Bârsan şi Radu Căpâlneanu de la Institutul Inimii Cluj. Pro-fesioniştii aduşi de Polisano la Sibiu şi cei ce au crescut odată cu universităţiledin Oradea, Arad şi Timişoara. Sub simbolul lui 2013 – High blood pressure...Europa, drastică în a ne primi în Schengen, se dovedeşte extrem de persuasivăîn creşterea exodului de minţi româneşti, iar şcolile de tradiţie din UE vin încădin iarnă cu oferte tentante pentru liceeni. Mult hulita şi încercata academietransilvană trebuie să redescopere necesitatea promovării valorilor univer-sitare în spaţiul public. Şcoală Ardeleană în Mileniul III. Nu e nevoie doar de togă, doctori honoriscausa şi biblioteci, trebuie recunoscută meritocraţia şi celebrele puncte ISI...Investitori străini. Panaceu. Cum va reacţiona un grec ce va primi, de degust,ca un vin străvechi din amforă – Transilvania Business cu pagini editate înlimba greacă. De ziua Eladei. Despre investitorii în România. Ambrozia Teo-remei lui Pitagora...La poloni am fost acasă în documentarea pentru conferinţa despre parcuri in-dustriale din noiembrie 2012. La o poveste cu reprezentanţii ambasadei le-amamintit de filmul Trenul de foc. Dacă, în 1939, Tezaurul ţării lui Sobietski atrecut în siguranţă prin România, acum în vreme de pace ce-ar fi să ne con-seieze la nivel de oraş, judeţ, minister. Să învăţăm să cheltuim corect tot ce nise cuvine din bugetul Comisiei Europene. Voievodatele fondurilor UE scris înlimba lui Henryk Sienkiewicz va fi un set de articole menit să ne pună pe undrum comun. Da, în poloneză. TB şi investitorii voievodali...Linia maritimă Rotterdam. Imperiali. Navigatori. Comercianţi. Bancheri. Făcă-tori de pământ nou. Doritori de alt port la Marea Neagră. Primii investitori camărime din România postcomunistă. De Ziua regatului, după 123 de ani,revine pe tron un rege – din 1890, Olanda fiind condusă de regine... 30 aprilie2013. În TB, în limba olandeză.

Regele Willem-Alexander este expert în managementul resurselor de apă...

Aurelian GRAMA

De la Thales din Milet la noulrege al Olandei

cover storyWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 5

Când a pornit la drum cu brandul Natürlich, în urmă cu doi ani, Zsolt Bereczki ştia exactdrumul pe care trebuia să-l parcurgă şi timpul a dovedit cât este de consecvent şi dehotărât. Din 2011 încoace, etajele de mobilier şi decoraţiuni din cadrul centrelor comer-ciale Ambient s-au transformat, rând pe rând, în showroom-uri Natürlich. Ultimele două,Târgu Mureş şi Sibiu, la sfârşitul lui februarie 2013. Extinderea continuă.

Larix se extinde Natürlichde Alin BOLBOS

cover story6 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Pe ce s-a bazat antreprenorul reghinean, proprietar şi ma -nager al grupului de firme Larix? În primul rând pe unparteneriat strategic cu compania Ambient SA, în care ZsoltBereczki este unul dintre acţionari. Fiind un retailer mare,care a ocolit spectaculos criza economică, într-o continuădezvoltare şi transformare, Ambient a acceptat fără ezitareca Natürlich să fie furnizorul oficial de mobilier şi decoraţi-uni în toate locaţiile sale din România. Apoi, Bereczki amizat pe diversitatea produselor şi pe un segment tot mailarg de clienţi care caută calitatea şi nu pun preţul în topulcriteriilor atunci când îşi aleg mobilierul, de exemplu. Pro-dusele oferite de Natürlich sunt în proporţie de 90% rea -lizate în România, în fabrici cu tradiţie, care lucrează multpentru export şi care nu au făcut rabat la capitolul calitate.Mobilierul este realizat în cele patru fabrici aparţinândGrupului Larix, afacere controlată de Zsolt Bereczki. Nu înultimul rând, omul de afaceri s-a bazat pe un concept nou,acela de apropiere de clienţi, cărora le-a promis că nu vorieşi dintr-un showroom Natürlich fără să aibă soluţiilepotrivite la ceea ce îşi doresc ei.

Pas cu pasPaşii făcuţi de Natürlich în România, într-o perioadă în carealţi producători îşi restrâng drastic activitatea, dovedesc cu-rajul, dar şi intuiţia managerului Zsolt Bereczki. Acesta aales să investească şi să se dezvolte pe o piaţă a construcţiilorşi amenajărilor interioare aflată în derivă doar pentru căreuşeşte să vadă dincolo de criză și simte că avantajul va fide partea sa când apele se vor linişti. Showroom-ul deschisla Târgu Mureş la finalul lui februarie este al 9-lea din Româ-nia, după cele din Cluj Napoca, Alba Iulia, Piteşti, Bistriţa,Baia Mare, Oradea, Mediaş şi Sibiu. “Mă bucur foarte taresă ne întâlnim la acest eveniment, lansarea brandului Natür-lich la Târgu Mureş, în interiorul centrului comercial Am-bient. Am ales Ambient pentru că între Natürlich şiAmbient există un parteneriat pe termen lung, fiind vorbade aceeaşi viziune în ceea ce priveşte soluţiile oferiteclienţilor. Avem alocaţi la Târgu Mureş peste 2.000 de metripătraţi unde produsele pot fi văzute şi testate. Vorbim depeste 7.000 de produse de la 900 de furnizori, atât din ţarăcât şi din străinătate. Putem oferi peste 200 de modele decanapele şi 6.000 de modele de decoraţiuni. În plus punemla dispoziţia clienţilor un nou serviciu de proiectare şi ame-

najare bucătărie la comandă. Natürlich – mobilier und deco -raţiuni este ideea noastră de a fabrica mobilă românească la stan-darde germane”, a explicat Zsolt Bereczki.„Ambient a luat naştere în urmă cu 20 de ani din dorinţa dea răspunde cât mai bine tuturor nevoilor acelor oameni careîşi doresc să renoveze sau construiască o casă. Tocmai dinacest motiv am lansat Ambient Total, un concept unic pepiaţa din România, care oferă soluţii complete pentru reno -vare sau construcţie, şi tot din acelaşi motiv am încercat săstabilim parteneriate cu alte companii care ar putea întregiofertele noastre. Natürlich este unul dintre aceşti parteneride bază ai noştri şi mă bucur să deschidem astăzi un noushowroom de mobilă în cadrul magazinului Ambient TârguMureş” , a declarat Ioan Ciolan, Director General Ambient.

Ce este Natürlich?Situate în cadrul centrelor Ambient, showroom-urile Natür-lich însumează zeci de mii de metri pătraţi, spaţii amenajatemodern, în care produsele – mobilier şi decoraţiuni - pot fivăzute şi testate în situaţii creative de amenajare. De aseme-

Despre AmbientAmbient este o companie 100%românească, a cărei principală ac-tivitate este comercializarea ma-terialelor de construcţii, finisaje şiamenajări interioare. Înfiinţată în1993, Ambient a inaugurat primulmagazin DIY din România, înaprilie 2002, la Sibiu. Pentrufamiliile care construiesc şi ren-ovează, cât şi pentru companiilede construcţii, Ambient estepartenerul care se implică directîn soluţionarea dificultăţilorspecifice proiectelor acestora.Mai multe detalii despre Ambientsunt disponibile la adresawww.ambient.ro şi pe www.face-book.com/ambient.

cover storyWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 7

nea, Natürlich se distinge prin servicii superioare de livrare,preţuri competitive pentru produse şi, mai cu seamă, prinoferirea unor soluţii practice, estetice şi inteligente de ame-najare a încăperilor în funcţie de nevoile clienţilor. Printreserviciile oferite de Natürlich se numără consiliereaclienţilor atât în magazin, cât şi online pe pagina de Face-book a brandului, livrarea în maxim 48 de ore a pieselorcumpărate, personalizarea mobilierului, precum şi serviciide montaj la domiciliu.

Povestea unui brandBrandul Naturlich a fost dezvoltat în 2011 de compania destrategie şi design de brand BrandTailors, din Bucureşti.Provocarea lansată de către Larix Forest echipei BrandTai-lors a fost să găsească soluţia care să transforme magazineledeţinute de către companie într-un brand propriu, cu misi-unea de a inspira consumatorului soluţii de mobilare şideco rare a căminului. "Am încercat să generăm o soluţie debrand ţinând cont de importanţa egală a celor trei coordo-nate ale unui brand de retail - calitatea şi diversitatea pro-duselor pe care trebuie să le ofere, disponibilitatea şieficienţa serviciilor care merg înspre consumator şi expe-rienţa plăcută de cumpărare pe care acesta trebuie să o aibă",a declarat Anca Tăzlăoanu, Brand Consultant BrandTailors."Procesul de creare a acestui brand s-a bazat pe activităţicomplexe de audit asupra mărcii şi asupra categoriei dincare face parte, pe workshop-uri strategice, menite să evi-denţieze obiceiurile de cumpărare şi caracteristicilecumpărătorilor, iar soluţia propusă de consultanţii com-

paniei noastre a fost aceea de a poz-iţiona pe piaţă un maga zin<<nemţesc>> cu suflet <<românesc>>,de unde şi numele cu fonetică germanăNatürlich, care se traduce în limbaromână prin <<Desigur>> sau<<Bineînţeles>>. Acest brand este elînsuşi un răspuns afirmativ la oriceprobleme apărute odată cu nevoia demobilare şi decorare a casei", explicăBeatrice Danis, Brand StrategistBrandTailors. Demersul de creare aunui nou brand de retail şi de imple-mentare a acestuia în lanţul de maga-zine deţinut de compania Larix apornit din dorinţa producătorului demobilier de a crea o dife renţă pe piaţă."Vrem să arătăm că lucrurile se potface altfel, mult mai orientat înspreconsumator. Vrem, totodată, să asig-urăm o mai bună vizibili tate pe piaţăproduselor Larix, dar, mai presus deorice, vrem să oferim consumatoruluiromân mobilierul şi experienţa de cumpărare pe care şi ledoreşte!", spune şi Zsolt Bereczki. Anul trecut, companiaLarix a fost premiată la nivel mondial, în cadrul competiţi-ilor de branding Rebrand 100 şi Transform Awards 2012,pentru conceptul de retail Natürlich. Larix este primul re-tailer de mobilier din România care a obţinut recunoaştereinternaţională pentru identitatea vizuală fără precedent.

Ce este Larix?Compania Larix, cu sediul înReghin, judeţul Mureş, este deţinu -tă de omul de afaceri Zsolt Bereczkişi membră APRM (Asociaţia Pro-ducătorilor Români de Mobilier).În ceea ce priveşte activitatea de ex-port, Larix vinde cu precădere mo-bilier de interior, living şi sufragerii,precum şi articole sportive şi mo-bilier de grădină. În România,printre produsele preferate de con-sumatori se numără mobilierulfurniruit, în stil contemporan, mi -nimalist, pentru living, sufragerii,dar şi canapele. În 2011, companiaa avut peste 400 de angajaţi şi 3,2milioane lei profit.

Ladies First WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 9

Ministrul Maria Grapini,pledoarie pentru IMM-uri

Ladies First10 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Statul este decis să sprijineefectiv sectorul IMMNoul ministru care răspunde de sectorul IMM, mediul de afaceri din România şi turism, Maria Grapini,are planuri mari. Provenită din mediul de afaceri, Maria Grapini a pregătit un set de măsuri care săsprijine în mod real acest sector care, în orice ţară dezvoltată, are un rol de motor al economiei.

de Sorin TROCAN

Pornind de la învăţămintele trecutului şi cu gândul la viitor,Maria Grapini şi-a expus câteva dintre principiile pe bazacărora doreşte să reglementeze, în sprijinul oamenilor deafaceri, dar şi pentru a apăra interesele statului, activitateadin sectorul IMM.

Pledoarie pro etica în afaceriReporter: Doamnă ministru, care este agenda dumnea -voastră în fruntea acestui minister dedicat sectoruluiIMM?Maria Grapini: Preocuparea mea, ca ministru al IMM-lor,mediului de afaceri şi turismului este de a găsi mijloace pen-tru a creşte etica în afaceri. Cu cât va fi o operare corectă înpiaţă, cu atât va exista posibilitatea să scadă presiunea fis-cală. Bugetul are nevoie de resurse pentru a le putea alocaeducaţiei, sănătăţii, culturii şi acest lucru nu se poate fără oeconomie funcţională şi sustenabilă. Cu cât reuşim să lărgimbaza de impozitare, cu atât vom putea să scădem cuantumultaxelor.

Rep.: Ce măsuri concrete aţi gândit pentru a sprijinimicii întreprinzători?Maria Grapini: Scăderea birocraţiei este o cale prin careputem scădea costurile şi de aceea s-au luat câteva măsuriconcrete în acest sens şi vom continua. Din luna martie seva descentraliza Organismul de implementare pentru fon-durile europene, din cadrul Agenţiilor de Dezvoltare Re-gionale. Pentru perioada următoare, adică din 2014, se vorsimplifica procedurile de accesare şi cele de raportare, pentrua se putea efectua plata la 45 de zile. Din luna martie se vaaplica Directiva europeană nr. 7, prin care se va efectua platala 30 de zile, în acest fel reducându-se arieratele. Din acestan se poate deduce din impozitul pe profit 50% din cheltu-ielile de cercetare. Am reuşit să cuprindem în buget fonduripentru incubatoare de afaceri. Avem în vedere să modificămLegea insolvenţei şi cea a licitaţiilor publice. Statul nu trebuiesă fie manager, ci reglementator corect, etic şi nediscrimina-toriu. Trebuie să creeze cadrul de operare, stabil, sigur şi săinducă încredere. Sprijinul care trebuie acordat IMM-urilornu este legat de acordarea unor sume de bani, ci mai ales de

Ladies FirstWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 11

SummaryMaria Grapini, the new Minister in charge of the SME sector, the business environment and tourism in Romania, has big plans. Coming fromthe business milieu herself, Maria Grapini has prepared a set of measures designed to truly support this sector, which, in any developed country,serves as the engine of the economy. Taking heed of the lessons from the past and thinking forward, into the future, Maria Grapini has presentedsome of the principles whereby she seeks to regulate - with a view to supporting business people as well as protecting state interests - the activityof the SME sector. “My concern, as Minister for SMEs, Business Environment and Tourism, is to find ways to increase business ethics. e morecorrect operations on the market will be, the more possible it will become to reduce the tax burden. e budget needs resources so that it mayallocate them to education, health, culture, and this cannot be accomplished without a functional and sustainable economy. e more we canbroaden the tax base, the more we will be able to lower the taxes,” the minister has declared..

acces la finanţare, de eliminare a concurenţei neloiale şi dereducere a birocraţiei.

Sprijin pentru întreprinzători Rep.: Care este şansa unui tânăr întreprinzător caredoreşte să demareze acum o afacere nouă? Va primi elsprijin din partea statului sau va fi lăsat să se descurcepe cont propriu?Maria Grapini: Pentru un tânăr întreprinzător, există oşansă dacă mai întâi face o pregătire antreprenorială, îşi în-tocmeşte un plan de afaceri corect şi dacă poate beneficia deo resursă umană bine calificată. La aceste lucruri se adaugăposibilitatea de a avea acces la finanţare. Am bugetat în acestan fonduri pentru tineri care încep o afacere sau credite pen-tru tineri întreprinzători. Există posibilitatea de a lua uncredit de 400.000 de lei cu dobândă 100% subvenţionată. Di-recţia generală pentru IMM, din minister, dar şi Oficiile pen-tru IMM-uri din cele opt regiuni, acordă asistenţă şiconsultanţă tinerilor care doresc să pornească o afacere.

Rep.: Consideraţi că în actuala conjunctură economicădin România ar fi mai avantajos ca statul să ofere faci -lităţi pentru a stimula dezvoltarea sectorului IMM saustatul trebuie să urmărească o politică dură de controla activităţii din sectorul IMM, chiar dacă asta va ducela dispariţia multor firme de pe piaţă, fără ca locul aces-tora să fie luat de alte societăţi comerciale noi? Maria Grapini: Statul are şi rolul de control în piaţă prininstituţii specializate. Controlul nu trebuie să fie dur cicorect, obiectiv şi să aibă şi atribut de îndrumare.

Rep.: Este impozitul forfetar o soluţie?Maria Grapini: Legat de studiul pe care l-am făcut privind

o nouă metodă de impozitare, trebuie să subliniez că nu estevorba de impozitul forfetar cunoscut în 2009. Studiul a fostfăcut pentru câteva servicii (turism, spaţii de cazare, restau-rante, baruri, cafenele şi ateliere de reparaţii şi întreţinereauto). Impozitarea în sumă fixă se doreşte a fi făcută pe bazaunor indicatori relevanţi care arată venitul prezumtiv. Înacest fel, în mod etic, fiecare plăteşte o sumă fixă, fără să maiplătească 3% pe venit sau 16% pe profit. Discuţiile pe care le-am purtat cu asociaţiile din domeniile amintite au dus la con-cluzia că această metodă, dacă va fi agreată de MinisterulFinanţelor, ar aduce şi la buget mai mulţi bani, ar crea şi oconcurenţă loială în domeniu, iar cei care au plătit mai mult,vor plăti mai puţin, iar cei care nu au plătit de ani de zile im-pozit, acum vor plăti o sumă fixă. Legat de birocraţie suntmulte de făcut, dar cred că simplificarea procedurilor deaccesare a fondurilor europene, contabilitatea în partidă sim-plă pentru microîntreprinderi, descentralizarea organismu-lui de implementare a proiectelor europene şi efectuareacontrolului fiscal o dată la trei ani reprezintă un început.

Rep.: Ce măsuri concrete poate adopta Guvernul pentrua reda şi în România sectorului IMM rolul de adevăratmotor al economiei reale, aşa cum se întâmplă în ţăriledezvoltate din Europa şi din lume?Maria Grapini: Pentru IMM-uri, Guvernul a luat măsurispecifice, dar sunt insuficiente. Se are în vedere simplificareamodalităţilor de plată (ghişeu unic), susţinerea creditării prinFondul de Garantare (avem deja un plafon de garanţii de 600de milioane de lei). Pentru a creşte competitivitatea pro-duselor este nevoie ca IMM-urile să aibă acces la finanţarepentru a investi în tehnologie şi pentru a crea poli de com-petitivitate. În programul de guvernare avem măsuri specificepentru IMM-uri, aşa cum sunt programele de finanţare pen-tru promovarea la export, pentru formare profesională şi pen-tru retehnologizare.

Ladies First12 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ioana Borza şi farmeculmarketingului Managerul de marketing al celui mai

important producător român de cos-metice, Farmec SA, este o femeie puternică, inteligentă şi frumoasă, carea reuşit să coordoneze expansiunea pepieţe importante. de Claudiu PĂDUREAN

Ioana Borza este unul dintre cei mai cunoscuţi manageri demarketing din România. De şapte ani, ea ocupă un post de oimportanţă vitală. Ioana Borza nu se ocupă doar de porto-foliul de produse şi imaginea companiei Farmec, ci şi de unadintre cele mai importante campanii prin intermediul căreiaproducătorul român de cosmetice încearcă să recucereascăo parte a pieţelor tradiţionale, unde, după căderea comunis-mului, produsele Farmec au fost mai greu de găsit. În acestmoment, Ioana Borza, doctor în ştiinţe medicale, coor-donează activitatea de promovare a produselor cosmeticeclujene în Moldova, Ucraina, Ungaria şi Polonia. Ioana Borzaspune că forţa de a gestiona aceste proiecte îi vine din inte-rior. “Mă definesc valorile în care cred şi care mi-au călăuzitpaşii în viaţă. Sunt un om integru atât în plan profesional,cât şi în plan personal. Respect oamenii care răzbesc în viaţăprin muncă, perseverenţă şi risc asumat. Îmi tratez profesiacu pasiune şi responsabilitate pentru că am respect pentrumuncă şi pentru toţi cei cu care colaborez”, a declarat IoanaBorza. Pentru managerul de marketing de la Farmec SA, comuni-carea reprezintă o activitate primordială. “Comunicarea esteo valoare la care ţin şi în care cred cu tărie. Fără o echipă bineînchegată, armonizată și structurată, care să aibă ca țelcomun performanța, nu pot fi obținute rezultate remarca-bile. Sunt tipul de manager care consideră că lucrul în echipăstă la baza atingerii obiectivelor companiei. În cadrul relaţi-ilor cu colegii şi colaboratorii, apreciez sinceritatea, devota-mentul, corectitudinea şi, mai ales, omenia fiecăruia,indiferent de pe ce poziţii ne raportămunii la ceilalţi”, spune Ioana Borza.

Calităţile unui liderIoana Borza nu este doar unul dintre ceimai importanţi oameni din manage-mentul Farmec, ci este şi om politic. Eaa devenit, din iunie 2012, consilier localPNL la Cluj-Napoca şi s-a remarcat înscurt timp drept unul dintre liderii noiigeneraţii de politicieni. Ioana Borzaspune că, pentru a avea succes, unpolitician sau un om de afaceri trebuiesă îşi consolideze calităţile native cu aju-torul unei instruiri care să pună accen-tul pe pragmatism şi pe performanţă. “Afi un om de afaceri de succes sau politi-cian de succes trebuie să accepţi provo-carea de a te instrui toată viaţa, să aicalităţi morale, o bună educatie şi să aicalităţi native de lider pe care să le

dezvolţi prin instruire. În business este nevoie de curaj, deasumare, de gândire şi acţiune, de leadership şi de inspiraţie.Dacă asociem aceste caracteristici cu provocarea, cu risculasumat, atunci, categoric, leadership-ul este o calitate de careeste nevoie în orice business. Din experienţa proprie, credcă femeile sunt capabile de toate aceste atribute. Depinde defiecare femeie de cât de motivată este, de ce îşi doreşte şi cepriorităţi are în viaţă, dar, cu siguranţă, îi este mai dificil

decât unui bărbat. O femeie de afacerinu trebuie să uite niciodată că înaintede toate este femeie şi, cu eleganţă şiînţelepciune, poate să-şi transformeaşa-zisele slăbiciuni în atuuri”, afirmămanagerul de marketing al companieiFarmec din Cluj. Ioana Borza maiafirmă că experienţa pe care a acumu-lat-o la conducerea departamentului demarketing al unuia dintre cei mai im-portanţi jucători europeni de pe piaţacosmeticelor constituie o experienţăunică. “Pot spune că poziţia pe care oocup de şapte ani în cadrul companieiFarmec, manager marketing, mă de-fineşte foarte bine şi mă completeazăatât profesional, cât şi uman. Aici estelocul unde am învăţat ce înseamnă in-dustria cosmetică sub toate aspectele ei,aici este locul unde am avut parte decele mai mari provocări şi tot aici estelocul unde simt că m-am implinit atâtca profesionist, cât şi ca om”, mai afirmăIoana Borza.

FarmeculcifrelorÎn anul 2012, cifra de afaceri aFarmec SA a ajuns la 121 de mi -lioane de lei, în creştere cu 10 lasută faţă de anul 2011. Pentru acestan, conducerea Farmec estimează ocreştere a cifrei de afaceri cu 10 lasută. Acest lucru ar putea duce lacâteva zeci de noi locuri de muncă,ce se vor adăuga celor 600 de per-soane care muncesc deja pentruFarmec. În prezent, exporturilereprezintă circa 10 la sută din cifrade afaceri a companiei clujene, însă,pe termen mediu, acest procent arurma să crească la circa 50 la sută.Farmec SA exportă produse cos-metic în 42 de ţări.

Camelia recunoaşte că afacerea a fost inspirată în mare mă-sură de un cârlionţat mic pe nume Alessandru, nepoţelul ei.Ca mai toţi copiii, Alessandru nu suporta ideea tunsului,fiind speriat de foarfeci, de oglinzi, de cearşaful alb ce i seagăţa de gât. Pornind de aici, bunica lui a gândit o frizerieîn care piticul să se simtă în elementul lui. „Aici, copiii intrăplângând pentru că nu vor să se tundă şi pleacă plângândpentru că nu mai vor să plece“, spune azi, la mai mult de olună de la deschiderea salonului, Alexandra Tătar, brandmanager al Cârlionţ. Salonul este structurat pe trei nivele şi este destinat atâtcelor mici cât şi părinţilor. Parterul este atracţia principalăşi este cel mai frecventat: aici e lumea copiilor. Aceştia auaici un spaţiu plin ochi cu jucării, unităţi de tuns în formăde maşinuţe şi avioane, pelerine de supereroi. Când micuţiiintră pe uşă, fac întâi cunoştinţă cu personalul de aici şi abiaapoi începe aranjatul şi coafatul. „Spaţiul de joacă este unspaţiu de cunoaştere, mai ales pentru cei timizi. Facemcunoştinţă şi abia apoi îi tundem, pentru ca ei să nu fietraumatizaţi. Le oferim consiliere şi grijă“, spune AlexandraTătar. Înainte de a pleca, fiecare copilaş primeşte un premiusurpriză: o agrafă, o cordeluţă, o maşinuţă, o insignă cu nu-mele salonului etc. Cei care vin mai des la salon, în specialbăieţii, ştiu deja cum stă treaba. „Eu vreau să primesc o sur-priză de la voi“, spun ei încă de la intrare, după cum re-latează amuzată Alexandra. Nici ei nu pleacă de la„Cârlionţ“ fără să lase ceva amintire pentru oamenii de aici.Panoul intitulat „Micii artişti“ găzduieşte o expoziţie a tu-turor copiilor care vin la salon şi fac câte un desen vesel şitrăsnit. În curând, salonul va încheia un contract de cola -borare cu editura „Gamma“, iar copiii şi părinţii vor puteacumpăra de aici cărticelele colorate şi educative ale acesteiedituri.

Imaginea familiei taleSloganul salonului este „Pentru imaginea familiei tale“, aşacă, dacă tot şi-au adus copiii la tuns, părinţii pot să profite

de ocazie şi să-şi îmbunătăţească look-ul. La nivelul doi se află salonul pentrubărbaţi unde aceştia au parte nu doarde tuns, ci şi de un adevărat răsfăţ:manichiură, pedichiură, cosmetică,masaj facial. La ultimul nivel se află sa-lonul pentru doamne, cu un designsimplu şi elegant. Produsele folosite de„Cârlionţ“ sunt din gama Revlon şiAnian, cea din urmă fiind o linie deproduse cu ingrediente naturale, pebază de plante, destinate mai ales copi-ilor. Salonul practică preţuri accesibile,începând de la 15 lei.

O afacere cu CârlionţMulţi aleargă o viaţă în van după o idee de afacere care să le aducă succesul. Inginer de profesie,Camelia Găurean a văzut lucrurile foarte simplu şi logic: nu a căutat un business care nu existăpe piaţă, ci s-a întrebat ce ar putea aduce nou la un business deja existent. Aşa a apărut, laBistriţa, Salonul Cârlionţ, o frizerie de poveste pentru pitici, părinţi şi bunici. Pe ce argumentes-a bazat Camelia Găurean?

ladies firstWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 13

de I.B.

Cârlionţ, salonul de înfrumuseţarecu un concept unic pe piaţabistriţeană, oferă servicii de frizeriepentru copii, precum şi o gamălargă de servicii profesionale decoafură, cosmetică, manichiură şipedichiură, în special pentru băr-baţi, dar şi pentru femei. La Câr-lionţ va fi pusă la dispoziţiaclienţilor o gamă completă de ser-vicii personalizate de îngrijire fa-cială: tratamente pentru hidratare,antirid, tratamente de curăţare atenului, măşti sau programe demasaj facial, pentru revigorarea şivitalitatea tenului. De asemenea,salonul Cârlionţ oferă bărbaţilor şifemeilor o gamă completă de pro-ceduri, începând de la tratamentulunghiilor deteriorate până lamanichiură la cald, tratamentestandard sau complementare demanichiură şi pedichiură, precumşi masaj de relaxare.Cârlionţ este însă mai mult decâtun salon de înfrumuseţare. Copiiiau un loc de joacă special amenajatîn spaţiul dedicat lor, iar bărbaţiicare devin clienţi Cârlionţ vor aveaparte de produse exclusiviste.

SummaryMany spend their lifetime chasing in vain a business idea that might bring them success. An en-gineer by training, Camelia Găurean, saw things very clearly and logically: she did not look for abusiness that did not exist on the market, but wondered how she could innovate an existing busi-ness. is is how the Cârlionţ (Curl) Hair Studio appeared in Bistriţa, a hairdresser’s shop for kids,parents and grandparents. Which arguments did Camelia Găurean rely upon? Camelia admitsthat her business was largely inspired by a small curly boy, called Alessandru, her grandson. Likemost children, Alessandru could not stand the idea of having his hair trimmed, being scared ofscissors, mirrors, the white sheet that was wrapped around his neck. Starting from this, his grand-mother thought of a hairdresser’s where the kid would feel at ease.

Reporter: De la înfiintare şi până acum cum a evoluatasociaţia? Care credeţi că au fost atuurile şi proiecteledvs. care au atras noi membre?Alice Botnarenco: Femei în Afaceri a luat fiinţă în 2009 caun grup de discuţii pe Linkedin, a crescut organic în timp şiare peste 1.700 de membre. Sunt antreprenoare, dar şi femeicare lucrează în companii, şi sunt interesate să îşi dezvolteviaţa profesională. La scurt timp de la înfiinţarea Femei înAfaceri, am ieşit din mediul online şi am creat proiectul“Meet the WOMAN!” care înseamnă în prezent peste treiani de existenţă, 150 de evenimente de business networkingşi 20 de femei de succes în calitate de speaker. Anul trecutam lansat un nou website şi prima platformă online de busi-ness dedicată femeilor în afaceri din România. Prin acce-sarea unui pachet de membership, îşi completează profilulde activitate şi beneficiază de discounturile oferite de cătrepartenerii noştri. Ideea comunităţii noastre şi a acestei plat-forme este de a conecta afacerile conduse de femei şi de aoferi oportunităţi. Aproape toate domeniile sunt reprezen-tate în comunitate şi o membră poate să obţină rapid şi uşorinformaţiile şi recomandările pe care le caută.

Rep.: Există o sucursală la Braşov, care e strategia pen-tru dezvoltarea asociaţiei în teritoriu, care sunt benefici-ile? A.B.: Sucursala de la Braşov este primul pas către oreprezentare Femei în Afaceri la nivel naţional, ne vom ex-tinde pentru început în oraşele mari. Dorim să cunoaştempoveşti interesante care merită să fie promovate şi care săconstituie surse de inspiraţie pentru toată lumea. Faptul căanul trecut am reprezentat România la Global Summit ofWomen, cel mai mare forum economic pentru femeile dintoată lumea, ne-a motivat să muncim şi mai mult pentru acrea o comunitate solidă şi dinamică de femei în afaceri. Pe11 aprilie 2013 vom avea primul eveniment “Meet theWOMAN!” la Braşov, iar beneficiile apartenenţei la comu-nitatea noastră pentru femeile active din ţară sunt de la nivelmotivaţional până la realizarea de contracte şi parteneriatevaloroase.

Rep.: Care au fost ecourile după evenimentele din 2012care sunt principalele proiecte / evenimente ale asoci-aţiei în 2013? A.B.: Ecourile evenimentelor “Meet the WOMAN!” din 2012au fost foarte bune. Ni s-au alăturat în demersul nostru de apromova antreprenoriatul feminin şi ideea de performanţă înviaţa profesională: Camelia Şucu, owner Class Living; AmaliaSterescu, Executive, Outsourcing & Management Consult-ant; Maria Grapini, Preşedinte Pasmatex Group; Aurelia Vişi-nescu, owner Domeniile Săhăteni; Irina Markovits, StyleConsultant; Virginia Oţel, Deputy General Manager, GarantiLeasing; Eliza Rogalski, CEO Tempo Creative Group, şi altenume importante din mediul românesc de business feminin.În 2013 vom continua evenimentele „Meet the WOMAN!”,vom dezvolta comunitatea şi ne vom asocia cu alte proiectecare au ca scop promovarea femeilor în afaceri din România.

Alice Botnarenco, fondatoare Femei în Afaceri, descrie proiectele asociaţiei gândită să susţinădezvoltarea unei comunităţi solide şi dinamice de femei în afaceri.

Business la puterea FIA de Ionuţ OPREA

Ladies First WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 15

SummaryAlice Botnarenco, the Founder of Women in Business, describes the projects of this association designed to support the development ofa strong and dynamic community of business women. Women in Business was established in 2009 as a discussion group on Linkedin, hasgrown organically over time and has over 1,700 members. ey are entrepreneurs, as well as women working in companies, and they areinterested in developing their professional life. Shortly after the establishment of Women in Business, we came out of the online worldand created the “Meet the Woman!” project, which currently means three years of existence, 150 business networking events and 20 suc-cessful business women as speakers. Last year we launched a new website and the first online business platform dedicated to women inbusiness in Romania. By accessing a membership package, they fill out their activity profile and benefit from the discounts offered by ourpartners.

„L-am aşezat pe un hobby din copilărie. L-am învăţat de lamama, care mi-a făcut primele rochiţe”, îşi aminteşte Eli Lăsleancum a început marea aventură care a transformat o economistăapreciată într-o renumită creatoare de modă. Maşina de cusuta mamei sale i-a fost de mare ajutor. Ajunsă la liceul de top dela Arad, la început, Eli a avut complexul fetei de la ţară. Colegeleei au avut haine scumpe, frumoase, iar ea, o tânără cochetă, nuavea asemenea ţinute. A apelat la maşina de cusut a mamei şiîn clasa a noua a început să-şi creeze primele rochii. „Eram co-chetă, îmi plăcea să-mi asortez hainele. Nu aveam ţinutelecolegelor mele, dar îmi confecţionam, mă aranjam ca să fiu şieu ca ele”, povesteşte Eli Lăslean. Apoi, la facultate şi-a creathaine cu care a avut succes în cercul de prieteni. Norocul i-asurâs la absolvirea studiilor superioare şi a ajuns să munceascăpe post de economist la Fabrica de confecţii din Arad, underăspundea de exporturi. „Am văzut haine frumoase, care luaudrumul exportului, iar eu sau prietenele mele nu le puteampurta”, povesteşte, cu amărăciune, Eli Lăslean, amintindu-şi deperioada dinainte de ‘89, când tot ce era frumos şi bun, pleca laexport. Acum priveşte în urmă şi crede că, dacă nu venea Re -voluţia, probabil nu avea acest business care a făcut-o celebră.

Totul a pornit de la un serial de succesA venit Revoluţia, şi în perioada care a urmat, era un telespec-tator înrăit. „A fost o perioadă în care mă uitam la TV şi încer-cam să-mi gândesc viitorul. Eu visam încă de pe vremea când

eram studentă să am un butic al meu, cu rochii frumoase. Amvăzut serialul „Preţul succesului”, a fost serialul care mi-a trezitinteresul. M-am văzut un fel de Emma Harte, femeia care sădevină una de succes şi să asigure bunăstarea familiei”, spuneacum Eli Lăslean. Aşa a decis să înceapă marea aventură cu unbrand de modă: Ellis. Recunoaşte că a fost norocoasă şi a fostsprijinită de soţul său, un inginer de elită. „Dacă nu era el, pro -babil că nu puteam ca acest vis să ajungă aici”, crede Eli Lăslean.Astfel, pornind de la un serial de succes, cu multă muncă şisacrificii, Eli Lăslean a ajuns o creatoare de modă de succes.

Prima colecţie Ellis, pe maşina din bucătăriePrima colecţie de modă a fost una pentru copii. A adunatcolegii si prietenii fiului său şi pe maşina de cusut din bucătăriea fost creată prima colecţie de modă Ellis. „În toamna anului1991 am lansat prima mea colecţie. Au fost şapte perechi decopii, am creat haine pentru ceremonii. A fost un succes. Apoiam continuat cu haine pentru adolescenţi”, îşi aminteşte EliLăslean. Din prima clipă a avut succes. A angajat douăcroitorese şi a deschis primul magazin. Amenajările le-a făcutsoţul său alături de un prieten. Apoi a continuat, pas cu pas,până a ajuns în vârful piramidei. „După şapte ani participamla târguri, la expoziţii, am avut 30 de distribuitori în toată ţara.Livram marfă en-gros”, povesteşte Eli Lăslean. Dar, când totulera minunat şi a avut succesul la care a visat, a primit o lovitură

Eli Lăslean, Emma Harte a modei româneştiEli Lăslean este una dintre cele mai cunoscute creatoare de modă din România. Puţini sunt cei careştiu, că pentru ea, business-ul s-a născut dintr-un vis.

Ladies FIrst16 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Liliana Brad

SummaryEli Lăslean is one of the most famous fashion designers in Romania. Few people know that her business was born out of a dream. “I set itup on a hobby I’ve had since childhood. I learned it from my mother, who made me my first dresses,” Eli Lăslean recalls how she beganthe great adventure that transformed an appreciated economist into a renowned fashion designer. Her mother’s sewing machine was ofgreat help to her. Having been admitted to the top high school in Arad, Eli suffered, at first, from a country girl complex. Her colleagueshad expensive, beautiful clothes, and she, a young coquette, had no such outfits. She turned to her mother’s sewing machine and in theninth grade she began to create her first dresses. en, in college, she created outfits that made her successful in her circle of friends. For-tune smiled upon her when she graduated and she started working as an economist in the Clothing Factory from Arad, where she was incharge of exports.

Ladies FirstWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 17

puternică de la viaţă: în anul 1998, împreună cu soţul ei a avutun accident de maşină. A făcut tot posibilul să-şi salveze soţul.„La Spitalul Bagdasar am înţeles ce înseamnă să fii no nameîn România şi acest lucru m-a deranjat şi m-a făcut să vreausă-mi iau revanşa”, spune Eli. A fost o perioadă cumplită înviaţa ei. „A fost o nouă provocare. M-am trezit stâlpul familiei,aveam 24 de angajaţi şi două şantiere în derulare. Mi-a fostfrică că nu mă descurc”, îşi aminteşte acum Eli Lăslean.

Eleganţă şi atitudineViaţa i-a arătat că poate din nou să se ridice şi cu muncă multăsă ajungă în vârful piramidei. Şase săptămâni mai târziu a fostinvitată la un târg la Bucureşti, unde a vândut aproape totul.A primit o invitaţie pentru a-şi deschide un magazin în WorldTrade Center, la Bucureşti. „Vroiam să mă întorc cu hainelemele frumoase de la Arad, acolo unde nu mă cunoştea ni-meni, unde am fost trataţi ca nişte nimeni. Nu am să uit, ammers cu mobila făcută la Arad şi cinci luni mai târziu am por-nit cruciada de apărare a valorii”, îşi aminteşte Eli Lăslean. Aînceput să atragă atenţia cu colecţiile sale şi a fost invitată laemisiuni de vedete cunoscute de la toate posturile de televi -ziune din România: Teo, Mircea Badea, Oreste, AlessandraStoicescu, Gabriela Firea, Iuliana Marciuc, Irina Radu de laTVR, Cristina Ţopescu, la Prima TV etc. S-a ocupat de ves-timentaţia vedetelor, a politicienilor dar şi a oamenilorobişnuiţi, care erau încântaţi că pot îmbrăca hainele sub bran-dul Ellis. „Am participat la foarte multe târguri, expoziţii,evenimente. Atunci a început cucerirea pieţei”, povesteşte EliLăslean. În 2002 a deschis un magazin pe Calea Victoriei, apoila Oradea şi la Craiova. „Am deschis atunci trei magazine înzece zile”, a explicat Eli Lăslean. Era mândria arădenilor, careajungeau la Bucureşti, treceau pe Calea Victoriei să o vadă„pe fata lor”, care avea magazinul chiar lângă Escada. A rezi-stat doi ani de zile, dar acum recunoaşte că „m-a costat multlucrul acesta, dar cred că meritam foarte mult să primescatenţia necesară”. A urmat magazinul de pe Unirii, o altă etapăa brandului Ellis în lumea modei. A reuşit să facă trei galeEllis, două la Marriot şi una la Hilton, la care a împărţit trofeede eleganţă în atitudine. „Dincolo de haine, fiecare avem uncaracter, mai important ca haina. Deşi mă ocupam deveşminte, am premiat personalităţi ale lumii economico-fi-nanciare şi nu numai: Olga Tudorache, ConstantinBălăceanu-Stolnici, Sergiu Nicolaescu, An-drei Pleşu etc. Am iniţiat trofeul Ellis pen-tru fairplay, pe care l-am acordat lui IonŢiriac, Ilie Năstase, Emeric Jenei. M-ammanifestat ca o arădeancă bravă în Bu-cureşti. Era dorinţa de a reuşi, de a avea si -guranţa viitorului. Am dorit să am unnume, să nu mai fiu ca atunci când am fostla Bucureşti, la Spitalul Bagdasar”, a expli-cat Eli Lăslean dorinţa de a ajunge în vârfulpiramidei succesului.

Creaţii unice pentru EurovisionDupă zece ani de zile a realizat că fiul ei doreşte o altă carieră,a renunţat la magazinele din alte oraşe, şi-a refăcut strategiaşi s-a retras acasă, la Arad. „M-am retras dezamăgită şi de va -lorile care se proiectează la TV”, a povestit Eli Lăslean. Crizaîncepuse, avea credite de returnat, dar această strategie dereîntoarcere a salvat-o. „În plină criză am reuşit să returnezliniile de credit care m-au apăsat greu şi am ieşit din greutăţi”,spune Eli Lăslean. A întâlnit oameni minunaţi, are peste 2.000de clienţi fideli. Faptul că a revenit acasă, nu înseamnă că aintrat într-un con de umbră. La Arad, Eli Lăslean a fost vi -zitată de Lars Wallin, o adevărată legendă în lumea modei. Eleste couturier-ul Casei Regale suedeze, dar a creat haine pen-tru membri ai trupei ABBA, câştigătorii concursului Eurovi-sion, dar şi pentru artişti celebri. Lars Wallin, împreună cu EliLăslean au creat o colecţie de şase rochii, unicat. Designerulsuedez nu creează modele doar pentru un sezon. Rochiile salesunt unice, dar în stil clasic. Creaţiile Wallin sunt mereu în

vogă, pentru că sunt create pentru„clienţi unici”. Tot sub brandul Ellis aufost create hainele pentru reprezen-tanţii Azerbaidjanului la Eurovision.„Cred că am făcut afacerea asta toc-mai pentru că am fost femeie. Dacăeram bărbat, probabil că o făceamalt fel: mai riguros, mai calculat”, aconcluzionat Eli Lăslean.

„A fost o abordare feminină a busi-ness-ului. Iubesc frumosul. Îmiplace maniera în care poţi săasortezi haina cu sufletul omului şiam reuşit să realizez o corespon-denţă nemaipomenită între haină şisuflet. Este o chimie să alegi hainapotrivită pe omul potrivit”.

Geanina Stejerean. Afaceri cu frumosulConduce trei afaceri, dintre care două sunt în domeniul frumosului: o florărie cu renume pe piaţa bistriţeană şi unboutique cu rochii de mireasă şi de gală, de colecţie! A învăţat să depăşească singură orice obstacole şi să atingăţeluri imposibile. Geanina Stejerean este femeia care cunoaşte şi aplică secretul reuşitelor în viaţă!

de Iulia STUPINEAN

ladies first18 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Are 29 de ani şi provine dintr-o familie al cărei nume a devenitcunoscut în Bistriţa datorită brandului Goldplast. A absolvitUniversitatea Creştină Dimitrie Cantemir – Facultatea deManagement Turistic şi Comercial (MTC), în anul 2005. Ime-diat după încheierea studiilor, Geanina a început să lucreze înfabrica părinţilor săi, dat fiind faptul că mama sa s-a îmbol-năvit, căzând la pat. Atunci a învăţat cum să conducă un busi-ness, cum să se ocupe de acte şi cum să supervizeze activitateaangajaţilor. Timp de un an a lucrat în paralel şi la florăriaMyosotis, de asemenea un business de familie, care a ajuns la13 ani de existenţă pe piaţa bistriţeană. În anul 2006, pro -blemele de sănătate ale mamei sale o determină pe Geaninasă preia o mare parte din afacerile familiei şi, practic, să se de-scurce singură. Aşa se face că preia conducerea florărieiMyosotis, apoi partea de închiriere de imobile, iar, din lunaaprilie 2012, şi administrarea magazinului Nozze, un boutiquecochet deschis lângă florărie, unde le oferă bistriţencelorocazia de a alege dintr-o gamă variată de rochii de mireasăaduse din America, rochii de gală şi multe accesorii şic.

Motivaţia ca factor determinantPentru a face faţă tuturor provocările din viaţa de zi cu zi, Gea -nina a început să citească cărţi motivaţionale care o ajută să gân-dească pozitiv şi să privească cu perspectivă în toate acţiunilesale.“ După ce am citit cartea e Secret, de Rhonda Byrne, amînceput să şi aplic ceea ce este scris acolo. Aşa am reuşit să rea -lizez tot ce mi-am propus în ultima perioadă, chiar dacă uneleobiective păreau imposibil de atins”, explică Geanina. Ea a înţelesde asemenea că este foarte important să ai alături pe cineva pe

care te poţi baza, aşa că în toate afacerile sale se consultă cucolega sa de birou, Alina Nedelea, pe care o consideră …omulbun la toate.“ Alina e pentru mine un stâlp de susţinere. E şi con-tabil, asistentă şi director adjunct. E angajata şi prietena mea denădejde, cu care reuşesc să clădesc reuşite de la an la an”, spuneGeanina. Pentru 2013, bistriţeanca şi-a propus să bată criza eco-nomică, adică să obţină profituri bune pe toate cele trei afaceri,măcar la nivelul celor din perioada 2008 – 2009. Încercările vieţiide până acum, au determinat-o pe Geanina să aibă şi un crez alei, de suflet: “Lupt, cad, mă rănesc şi mă ridic, dar nu voi renunţaniciodată la ceea ce îmi doresc cu adevărat”. Cât priveşte timpul liber, pe care şi-l impune să îl aibă, Geaninaîl alocă fetiţei sale cu care îi e mare drag să piardă ore în şir, darşi provocărilor de design interior, prin schimbarea amenajărilordin propria-i casă, ca model de punere în practică şi în alte locaţii.Mărturiseşte că iubeşte caii, iar, de câte ori are ocazia săcălărească, face acest lucru cu o mare detaşare faţă de problemelezilnice. Se consideră o femeie foarte puternică şi nu se sfieşte săspună că pe viitor îşi doreşte să aibă alături de ea, un bărbat celpuţin la fel de puternic, pe care să se sprijine atunci când îi estegreu, care să o inspire şi să o ajute în tot ceea ce întreprinde.

„Nu este uşor pentru o femeie să conducă mai multebusiness-uri, mai ales că acest domeniu se potriveşte,cred eu, mai bine unui bărbat. Dar am învăţat treptatsă îmi gestionez bine timpul, astfel încât să mă împartechilibrat între muncă şi familie, pentru că fiecare din-tre ele au un rol important în viaţa noastră!”

Geanina Stejerean, manager Myosotis şi Nozze

Cum creştewww.bistriteanul.ro?După şapte ani ca jurnalist în diverse redacţii, Claudia Andron a avut în 2005 curajul de a-şi deschide propria pub-licaţie. Aşa a apărut www.bistriteanul.ro, proiectul on-line care a schimbat faţa jurnalismului din judeţ şi a doborâtrecord după record la audienţă. Bistriteanul.ro înseamnă azi mai mult decât un ziar online, iar mâine va însemna şimai mult.

de Alin BOLBOS

Ladies firstWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 19

Reporter: De ce trecerea de la jur-nalism la business?Claudia Andron: Nu a fost, de fapt,o creştere. Am ieşit din presă în2005, după 7 ani în care am trecutprin toate genurile jurnalistice -presă scrisă, radio, corespondent tv,cu promisiunea că mă voi întoarcecând voi avea ziarul meu, un coti -dian, la asta visam. Eram dezamăgităde tot ce însemna presă la acel mo-ment şi nu mă mai regăseam înpeisaj. Totuşi era o dragoste preamare şi nu puteam renunţa aşa uşor.Am gândit o strategie prin care sămă dezvolt încet, dar sigur în afaceri,şi, la final, să mă asigur că voi puteasusţine financiar propriul meu ziar.Am deschis în 2005, toamna, unmagazin de haine, în decembrie amdeschis agenţia de publicitate -susţinută de magazin la început. În2008, în 31 martie, am deschisBistriteanul.ro, ziarul meu, proiectulmeu de suflet. Totul a ieşit aşa cummi-am propus şi visul frumos con-tinuă şi astăzi. Suntem cei mai buni în piaţa online, conformstatisticilor. Furnizăm ştiri non-stop, avem aproape 8.000 devizitatori unici pe zi şi peste 12.000 de cititori zilnic. Acumlucrăm la partea quality a ziarului şi avem în vederecreşterea numărului de cititori prin ştiri, reportaje, articolede atitudine care să ne aducă mai aproape un gen de publiccare nu avea la un moment dat ce să citească la noi. Nu măconsider om de afaceri. O fac de nevoie, ca să pot susţinehobby-ul meu, jurnalismul.

Rep.: Cum arată azi piaţa de publicitate locală?C.A.: Este o piaţă foarte atipică, grea, şi asta nu o spunnumai eu. Nu vorbim aceeaşi limbă cu clienţii de multe ori.Firmele mari, cu servicii de marketing, şi-au dat bugetele depublicitate/comunicare agenţiilor mari din Cluj, iar noi amrămas să purtăm discuţii cu oameni care nu au minime noţi-uni de publicitate, de marketing, de comunicare nu mai vor-bim. În Bistriţa, Agenţia 215 - imagine şi publicitate - a fostprima agenţie full-service unde ofeream clientului de la pro-ducţie publicitară (ce înţelegeau toţi clienţii prin publicitate)şi până la campanii de imagine, de media, PR, chiar şi strate-gii de marketing. De-a lungul anilor mi-am învăţat clienţiilimbajul de publicitate, le-am explicat de ce este importantsă-şi facă în mod coerent şi strategic promovarea, iar astăziam mândria că am clienţi care au rămas alături de noi din

2005, iar noi am pus umărul lacreşterea afacerii lor. O altă ambiţiede-a mea a fost să-i învăţ pe clienţică publicitatea e ieftină dacă o facicu cap, iar astfel am trecut cu succesperioada de criză. Mulţi clienţi auvenit la noi pentru că ne-am impuspe piaţa locală ca având preţuri micişi calitate. Vă spun un secret, nuaveam preţuri mici, avem preţuricorecte. În timp s-a dovedit a fi uncâştig să nu triezi clienţii din preţ,cum au făcut multe agenţii de pu -blicitate, care au pierdut pe termenlung cu această strategie. În vremuride criză, clienţii s-au uitat atent şi lapreţuri. Atunci noi am câştigat şi amtrecut chiar fără probleme anii decriză de până acum.

Rep.: Ce proiecte importante aiderulat, de care eşti mândră?C.A.: www.bistriteanul.ro este celmai bun proiect al meu. Clar! Sunttare mândră de el. Mai am şi altelede care sunt mândră. De exemplu,

Poiana Zânelor, care este poate cel mai bun produs de ima -gine al Agenţiei 215. Am creat o isterie în turism cu acestbrand. Am avut norocul să dau peste un client care mi-alăsat libertatea de a desena acest brand cum am vrut eu. Şimi-a ieşit! Din păcate nu am mai avut parte de astfel deprovocări. A venit criza şi investiţiile nu mai au acelaşi elanca înainte de 2008.

Rep.: Unde îţi vezi afacerile peste 5 ani de acum?C.A.: Vreau să le văd doar stabile. Aşa cum sunt acum.Vreau să păşesc încet şi sigur. Nu-mi plac avânturile mari.Poţi să te loveşti rău. Din păcate, astăzi nu pot face planuripe termen lung. Nu sunt vremurile pentru aşa ceva. 5 ani eun termen lung. Am strategii pe termen scurt şi mediu.Bistriteanul.ro ştiu sigur că se va dezvolta ca proiect în pe-rioada imediat următoare, va fi o platformă mult mai mare,care să ofere cât mai multe informaţii cititorilor săi. Dejavedeţi funcţională platforma www.utile.bistriteanul.ro careare mare succes şi mă gândesc chiar să o export în altejudeţe, poate sub forma unei francize. Urmează în curândpartea de televiziune online. Legat de agenţia de publicitatechiar nu pot să-mi fac planuri. Am stopat orice investiţii.Deocamdată. Dacă voi simţi că piaţa de publicitate îmi per-mite să mă dezvolt, o voi face. Deocamdată nu este cazul.

Afacerea controlată de familia Mezei a reuşit să îşi mărească semnificativ cota de piaţă, chiarîn condiţiile crizei economice.

Cum a devenit Autoworldperformerul pieţei auto de Claudiu Pădurean

Auto20 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Una dintre cele mai solide afaceri din domeniul auto a reuşit sătreacă cu bine de convulsiile provocate de criza economică. Estevorba de compania Autoworld, controlată de familia Mezei. Di-rectorul general al companiei, Janos Mezei, spune că secretulcare a oferit stabilitate acestei afaceri s-a ascuns chiar în sloganulfirmei, ”Excelenţă prin pasiune". "Aceste trei cuvinte definesc oatitudine, un crez, cu ajutorul căruia am depăşit cele mai dificilemomente", spune Janos Mezei. Un alt secret ţine de faptul căsolidaritatea şi flexibilitatea caracteristice unei afaceri de familieau ajutat compania să reacţioneze mult mai rapid şi mai supludecât au făcut-o marile corporaţii multinaţionale. ”Într-o multi-naţională, procesul de luare a unei decizii importante este deo -sebit de complex. Pe când în cazul nostru, totul este rezolvat dincâteva telefoane şi totul mult mai rapid. Mai mult, dacă săp-tămâna aceasta sau săptămâna viitoare trebuie să stăm pesteprogram, facem cu toţii acest lucru. Şi dacă trebuie să ne vedempeste week-end, ca să discutăm despre companie, nu este nicioproblemă”, enumeră Janos Mezei avantajele pe care le are ma -nagementul asigurat de către membrii aceleiaşi familii. Iar Au-toworld a fost de la bun început o afacere a familiei. Acţionarulprincipal este tatăl său, Ioan Mezei, care continuă să fie implicatîn deciziile strategice ale firmei, chiar dacă a predat ştafeta con-ducerii executive fiului său, Janos Mezei. De asemenea, mama sa,Elisabeta Mezei, este administratorul din acte al firmei. Fratele său, Lehel

Mezei, este director executiv al Autoworld, iarfratele lor adoptiv, Istvan Kallo, este respons-abil cu partea tehnică a activităţii. Sora lor, Eliz,este stabilită în străinătate şi, în acest moment,este singura care nu este profund implicată înactivitatea companiei clujene.

Creştere într-operioadă descădereAutoworld a fost afectată de faptul că

piaţa auto din ţările Uniunii Europene aintrat în al şaselea an consecutiv descădere. Iar perspectivele pentru viitorulapropiat nu sunt tocmai roz. Piaţa auto vastagna, în cel mai bun caz, estimeazăJanos Mezei. În total, piaţa auto dinRomânia a scăzut cu 77 la sută în anul2012 faţă de anii de dinainte de de-clanşarea crizei economice. Însă, cu toatecă veniturile companiei clujene au scăzut,ea a câştigat cotă de piaţă, ceea ceînseamnă o poziţionare excelentă pentruperioada de relansare, care va intervenidupă finalul crizei. Iar motive de opti-mism există. Piaţa auto din Statele Unite

ale Americii a început să îşi revină, în timp ce piaţa auto dinstatele Asiei ori Americii Latine cunoaşte o creştere bine con-solidată. În anul 2012, pe fondul dificultăţilor economice şi a in-stabilităţii politice, Autoworld a reuşit să performeze. Cifra deafaceri a companiei clujene a crescut cu 30 la sută, o creştere carear fi spectaculoasă şi într-un an de boom economic, nu doar într-unul de criză. Astfel, această cifră de afaceri a ajuns la aproape30 de milioane de euro (mai precis 29.010.288 euro). Creştereacifrei de afaceri a plasat, astfel, compania Autoworld pe primulloc în clasamentul vânzătorilor mărcilor auto Volkswagen şiAudi, din afara Bucureştiului. De asemenea, unităţile vândute deechipele companiei clujene au reprezentat 10 la sută din totalulvânzărilor realizate în România de Porsche România. Acesteevoluţii au dus la situaţia în care Autoworld deţine 32.84% la sutădin totalul pieţei auto din judeţul Cluj (conform datelor APIA -Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile).Acest lucru înseamnă o creştere cu 11 la sută faţă de cota de piaţădin anul 2011, deţinută de compania clujeană. Ca un amănuntsemnificativ, din marca premium Audi, Autoworld a livrat pepiata locală clujeană un număr de unităţi egal cu livrările Mer-cedes şi BMW la un loc.

O structură de succesSuccesul realizat de Autoworld poate fi explicat şi prin impli-carea totală a membrilor familiei Mezei în acest business. ”Nuavem şi alte afaceri, trăim din realizările Autoworld. Implicareanoastră este totală”, spune Janos Mezei. Compania are 150 deangajaţi. Ea vinde autoturisme Volkswagen, AutovehiculeComerciale Volkswagen şi autoturisme Audi. De asemenea,prin intermediul brandului Weltauto, familia Mezei vindemaşini rulate. Janos Mezei este foarte atent şi la schimbărilecare au loc în structura vânzărilor. ”În prezent, jumătate dinvânzări, la nivel naţional, sunt reprezentate de flote. Înţelegemprin flote grupurile de maşini mai mari de trei unităţi. Cred cătendinţa se va consolida, iar flotele vor reprezenta o proporţietot mai mare din vânzările noastre, pentru că, în actualelecondiţii de criză, oamenii îşi permit tot mai greu să investeascăîn maşini proprietate personală. Tocmai de aceea, efortul nos-tru de vânzări se va concentra pe clienţii reprezentaţi de firme”,dezvăluie Janos Mezei unul dintre amănuntele importante alestrategiei de viitor pe care va miza Autoworld. Un alt amănunt semnificativ este concentrarea permanentăpentru a creşte calitatea serviciilor furnizate clienţilor care aucumpărat maşini de la Autoworld. Serviciile oferite de service-urile moderne pe care le deţine Autoworld sunt o piesă tot maiimportantă pentru managementul companiei clujene. Iar ca -litatea serviciilor a fost probată într-un mod inedit. Echipelede specialişti de la Autoworld au obţinut locul 3 la categoriaTehnologie, în cadrul Campionatului Mondial de Service -Audi Twin Cup 2012, organizat de Audi, o competiţie la careau participat 78 de echipe din 41 de ţări. De asemenea, pentru

Janos Mezei spune că există ten -dinţa de a importa în Româniamaşini rulate. ”Continuă să semani feste asupra pieţei impactulnegativ al importului masiv de ve-hicule rulate care, la un volum deaproximativ 175.000 unităţi la au-toturisme şi 43.000 la vehiculecomerciale, au o creştere de 85%,respectiv 40% faţă de 2011. Laaceste cifre rezultă că la fiecare au-toturism nou vândut în Româniaau fost aduse alte două rulate şi,ceea ce este mai grav, că peste76.000 (44%) dintre acestea dinurmă sunt mai vechi de 10 ani,adică mai multe decât s-au vândutnoi prin reţelele naţionale ale pro-ducătorilor autohtoni şi importato-rilor autorizaţi. Aceste cifre trebuieînţelese nu numai ca o scădere a ac-tivităţii distribuitorilor de autove-hicule, ca şi încasări corespun zătoaremai mici la bugetul statului (taxe şi im-pozite directe şi indirecte”, spune direc-torul general al companiei Autoworlddin Cluj.

autoWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 21

acest an, echipa de la Autoworld va reprezenta din nou Româ-nia la Campionatul Mondial de Service, după ce a câştigatprimul loc în competiţia naţională. ”Aceste premii sunt o re-cunoaştere a investiţiilor pe care le-am realizat în pregătireapersonalului”, spune Janos Mezei. Dincolo de calitatea perso -nalului tehnic, a contat şi calitatea echipelor de vânzări. Au-toworld a livrat în total, în anul 2012, 1.292 de unităţi (629autoturisme Volkswagen, 129 Autovehicule Comerciale Volk-swagen, 153 Audi şi 381 Weltauto), o cifră impresionantă, dupăcum spun specialiştii în piaţa auto românească.

Analize de piaţăÎn prezent, România este pe ultimul loc la nivel european canivel de motorizare. Dincolo de neajunsul acestei situaţii, JanosMezei a identificat o oportunitate însemnată. ”Dacă avemacum cel mai scăzut grad de motorizare, înseamnă că existăun potenţial imens”, spune directorul general al Autoworld. El

a făcut şi o analiză detaliată a pieţei româneşti. ”După cinci anide scăderi consecutive şi la un volum total al pieţei de circa87.000 unităţi (autoturisme plus vehicule comerciale), consem-năm o scădere de 77%, comparativ cu anul premergător crizei– 2007 - şi un nedorit loc întâi în acest clasament, pe plan eu-ropean. În cele 12 luni ale anului 2012, s-a consemnat o scăderetotală a pieţei de 20,9% comparativ cu anul 2011 (aceasta fiindprintre cele mai mari din Uniunea Europeană), pe un volumtotal de 87.505 unităţi, autoturismele înregistrând o scădere şimai mare, de 23,7%, la un volum de 72.179 unităţi.La autoturisme, în cele 12 luni din 2012, topul pe mărcile deimport este format de Volkswagen (7.790 unităţi / 15.14%),Skoda (6.291 unităţi / 12.22%), Renault (4.701 unităţi / 9.31%),Ford (4.682 unităţi / 9.1%) şi Hyundai (3.288 unităţi / 6.36%).În ceea ce priveşte vehiculele comerciale uşoare (plusminibuse), acestea au înregistrat în 12 luni o scădere de 1,9%.Pe mărci, primele locuri sunt ocupate de către Volkswagen,Ford, Fiat si Renault, acestea acoperind împreună cca. 58% dintotalul pieţei”, spune Janos Mezei.

SummaryOne of the most solid businesses in the automotive industry has managed to overcome the convulsions caused by the economic crisis.This is Autoworld Company, controlled by the Mezei family. The General Manager, Janos Mezei, says that the secret that has ensuredthe stability of this business is hidden in the very company slogan, “Excellence through Passion.” “These three words define an attitude,a belief with which we have got through the most difficult moments,” as Janos Mezei says. Another secret is the fact that the solidarityand flexibility that are typical of a family business have helped the company to react much faster and much more flexibly than the greatmultinational corporations. “In a multinational, the process of making important decisions is extremely complex. Whereas in our case,everything may be solved with a few calls much faster. Moreover, if this week or next week we have to put in long hours, we all do that,”Janos Mezei explains.

t a

i ”

afacereWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 23

Adrenalină în imobiliareRe/Max Grup de Lux, una dintre puţinele firme din imobiliare care a trecut cu bine peste criza care aafectat şi acest domeniu, este o afacere de familie, deşi nu a început în acest fel. Printre secretele suc-cesului acestui business se află vânzarea în exclusivitate a imobilelor şi faptul că firma clujeană nu areangajaţi.

de Ana FLORESCU

SummaryRe/ Max Grup de Lux, one of the few real estate companies that has got through the crisis affecting this domain too, is a family business,although it did not start out this way. Among the secrets of the success in the business is its exclusive sale of buildings and the fact that theCluj company has no employees.

În 1995, Ramona Cuc a pus bazele uneiagenţii imobiliare cu numele de Casa Lux.După şapte ani de la înfiinţare, firma a fostredenumită Grup de Lux, pentru a evita con-fuzia cu revista care purta numele de CasaLux. De doi ani, însă, Grup de Lux a intratsub franciza reţelei internaţionale Re/Max.Deşi a pornit singură afacerea în imobiliare,acum Ramonei Cuc i s-a alăturat soţul ei,Răzvan, care a preluat partea de manage-ment propriu-zis. “Soţul meu este şefulacum. El se ocupă de toate lucrurile impor-tante într-o firmă. Eu mă ocup de ce îmiplace, de vânzări, mai ales de cele speciale,cele investiţionale. Sigur, tot timpul ne con-sultăm”, spune Ramona Cuc despre formulaorganizatorică ce a adus succes firmei. Crizacare a afectat şi economia românească nu avea cum să nu at-ingă şi domeniul imobiliar, atât de înfloritor în anii 2007-2008.Însă Grup de Lux a adoptat o serie de măsuri pentru a reduceefectele negative. “Am studiat atent apariţia crizelor în imobi -liare, iar acestea sunt ciclice. Aşa funcţionează lucrurile. Im-portant este să învăţăm din aceste crize cum să trecem pesteurmătoarea criză care va veni la un moment dat. Noi putemspune că am trecut cu bine, în primul rând pentru că am gân-dit pozitiv. Nu numai că am trecut cu bine, dar am şi crescutîn aceşti ani. Am reuşit datorită perioadei de acalmie din imo-biliare să acumulăm, să ne perfecţionăm”, spune femeia deafaceri despre secretul succesului firmei. Şi secretul de abiaacum urmează să fie dezvăluit. Ceea ce unii au văzut cu ochimai puţini buni, a fost un succes pentru Grup de Lux: aucumpărat franciza Re/Max, acum doi ani. “Ne menţinem in-dependenţa ca firmă, dar lucrăm după principiile impuse deei, după care lucrează la nivel internaţional. Practic e o reţeade 100.000 de agenţi”, mai spune Ramona Cuc.

Firmă fără agenţi angajaţiUnul dintre lucrurile care a contribuit la succesul Re/MaxGrup de Lux a fost şi faptul că firma nu are agenţi proprii an-gajaţi. “Este o relaţie contractuală între persoane juridice. Toţilucrează într-un centru de profit, care este acest birou şi fiecareeste asociat. Unii agenţi sunt organizaţi ca SRL-uri, alţii ca per-soane fizice autorizate. Se împart înr-un anume mod şi chel-

tuielile şi beneficiile. Nu noi am in-ventat sistemul, ci aşa se lucrează înRe/Max Global. Este un sistem foartesănătos din punct de vedere eco-nomic, este creat numai pentruagenţii activi, productivi”, explică Răz-van Cuc. Un astfel de partener-asociatbeneficiază de facilităţile unui birou,de secretariat, de marketing, con-siliere financiară, juridică, manageri-ală. Al doilea concept după carefuncţionează firma Re/Max Grup deLux este cel de a vinde proprietăţi înexclusivitate. “În multe ţări, relaţiadintre proprietar şi o agenţie nu poatefi decât exclusivă. Un proprietar nupoate să listeze imobilul la trei sau

cinci agenţii simultan. El nu poate să lucreze decât cu o singurăagenţie sau agent. Este acelaşi principiu după care un avocatnu poate să reprezinte ambele părţi, pentru că au interese di-vergente. Cumpărătorul vrea un preţ cât mai mic, vânzătorulcât mai mare. Însă proprietăţile care au fost listate exclusiv lanoi pot fi vândute şi de alţi agenţi, cărora le cedăm o parte dincomisionul primit de la clientul nostru, dacă agentul aduce uncumpărător”, mai spune Răzvan Cuc.

Din imobiliare pe motocicletăFamilia Cuc are mai multe pasiuni comune, printre care se aflăschiul, dar şi mersul pe motocicletă. “Am început acum 11 anicu competiţiile de enduro. Eu consider mersul pe motocicletăo plăcere mai mare decât a merge cu maşina. Unii spun că eun sport extrem, eu nu-l consider aşa. Enduro da, e un sport,dar mersul pe motocicletă prin oraş e doar un mod mult maieficient de a te mişca. Rezolvi lucrurile de două ori mai repedeşi găseşti şi loc de parcare”, mai spune Ramona. Răzvan Cuceste şi el un împătimit al sportului pe două roţi, astfel că în-treaga familie de oameni de afaceri şi-a făcut concedii în turepe motocicletă. “Şi eu, şi Ramona ne asumăm şi ne-am asumatîntotdeauna riscuri în business, dar sunt nişte riscuri mai con-servatoare”, a replicat Răzvan la ideea că există vreo legăturăîntre riscurile din sportul extrem şi cele din lumea afacerilor.

ARTA DANSULUI 24 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

MIRONA GLIGA

„Mi-aş dori ca Mirona, ca antrenoare,să o depăşească pe Mirona cadansatoare, în ceea ce a realizat atât debine, şi asta e deja un ţel foarte înalt”,vorbeşte despre ea campioana naţionalăa secţiunii latino, categoria de vârstă 19-35 de ani, la recent încheiatul Campi-onat Naţional de Dans Sportiv de laCluj Napoca. A făcut echipă cu noul săupartener Roman Ciflicli, iar orelenenumărate petrecute în sala de sport aClubului „Dansul Viorilor” din Reghin,ceasurile de renunţare de a fi tot timpulalături de copilul ei, pentru că Mironaeste, în afară de o artistă a dansului, şimamă, i-a adus un nou titlu în palmare-sul extrem de bogat. Înainte să fie însă antrenoare, Mirona,campioana ce se menţine în frunte încompetiţiile interne şi internaţionale dedans sportiv, dinainte de anul 2000,rămâne însă o prezenţă discretă, otrăsătură specială ce o întâlneşti doar lamarii campioni, o sportivă talentată şiextrem de muncitoare. Mirona Gliga aurcat cuminte, fără a căuta lumina re-flectoarelor, până la cea mai importantăperformanţă a carierei sale, titlul devicecampioană mondială la Berlin, în2003. De altfel, sportiva şi antrenoareareghineancă de dans sportiv se poatelăuda – deşi nu o face – cu cinci par-ticipări la Campionatul Mondial deDans Sportiv. Astăzi împleteşte pasiunea sa arzândăde a dansa în continuare şi de a seprezenta la cel mai înalt nivel în concur-surile de dans sportiv cu cariera deantrenoare. Despre dragostea sa pentrudans, aşa cum arătam mai înainte,vorbesc trofeele strălucitoare pe care le-a obţinut concurând din Filipinepână în Statele Unite ale Americii. De-spre munca asiduă cu micii viitorisportivi de performanţă, campioanapovesteşte cu drag: „Încerc să le arătcopiilor ceea ce ştiu şi ce am învăţat şieu de la antrenorii mei. Mi-am dorit săîncep de la zero şi am pornit cu copiiide la clasa întâi. Am reuşit să ajutperechile din cadrul şcolii să ajungă pepodiumuri şi chiar pe locuri întâi laconcursuri zonale, dar am antrenat şiperechi finaliste la campionatul na -ţional. Îmi place să descopăr în fiecarezi diferite metode de a lucra cu diferitetipuri de copii”.Cu siguranţă, într-o zi, cunoscând spi -ritul său de luptă, Mirona Gliga va reuşisă aducă României, ca antrenoare, uncampion mondial de dans sportiv. Pen-tru că niciun maestru nu e cu adevăratmare până nu e depăşit de învăţăcelulsău. O lecţie de viaţă şi de sport pe careMirona o cunoaşte.

ARTA DANSULUI WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 25

„Un proiect de viaţă, de lungă durată“,astfel vorbeşte tânărul de 23 de ani RareşCojoc, campion naţional pentru a 14-oară împreună cu partenera saZudziewicz Hanna, despre dansulsportiv. Perechea alcătuită din RareşCojoc şi Hanna Zudzievicz, legitimată laClubul “Dansul Viorilor” Reghin, aobţinut această performanţă la Campi-onatul Naţional de Dans Sportiv găzduitrecent la Cluj-Napoca, la categoria devârstă 19-35 ani, secţiunea standard. Cum se naşte un campion? Cu multămuncă, strâns din dinţi, departe de casăpentru că nu e suficient doar talentul.Rareş a urcat calm, modest şi disciplinatpână în Topul 24 Mondial şi nu este de-parte de a accede în cel al celor mai bune10 perechi din lume, fără să îşi propunărezultate imediate. Din concurs în con-curs, reducând la câteva ore sutele de miide mile petrecute în avioane pentru a fiprezent în cele patru puncte cardinale laprestigioasele dueluri de dans sportivstandard. Nici acum după ce a obţinutun nou titlu de campion naţional nu aretimp de respiro, de fapt nici nu doreştesă renunţe la lunga listă de turnee şi con-cursuri la care şi-a propus să participe.Urmează Word Open, în Malta, Bu-cureşti, Franţa, iar luna aprilie - Campi-onatul European din Danemarca. Şisuntem siguri că nu se va opri nici dacăva ajunge în finala Campionatului Euro-pean, aşa cum îşi doreşte, fără să facă dinaceastă performanţă un scop în sine.Pentru că, obsedat de perfecţiuneafiecărui pas de dans pe care parchetuldin numeroasele săli de concurs – de laMinsk la Miami până la Madrid şi LosAngeles - i l-a primit, Rareş vorbeşte de-spre acest sport al graţiei şi eleganţei cupatima unui îndrăgostit: „Întotdeaunaîncerc să demonstrez un dans cât maibun, o calitate cât mai bună pe parchetşi mă obsedează perfecţiunea”. O istorie extrem de succintă care ne per-mite să ajungem acolo unde ne-am doritşi să scriem despre dansatorul campionca viitor antrenor campion. Până acum,Rareş Cojoc a vorbit mult prin dansulsău fascinant, prin numeroasele trofeeobţinute, dar, de puţină vreme, a începutsă se afirme şi ca antrenor. Perechilepregătite de el, de la Clubul „Pas în doi”Bucureşti, au obţinut la recentîncheiatele campionate naţionale omedalie de argint şi un meritoriu loc IV.Iar cariera sa e abia la început. Şi dansul nu este singurul domeniu încare acesta ar putea performa. Nu ne-ammira ca, peste puţină vreme, despreRareş Cojoc să auzim că este un foartebun avocat, aşa cum şi-a propus cândabsolvea, în 2012, Facultatea de Dreptdin cadrul Universităţii „Nicolae Tit-ulescu” din Bucureşti. RAREŞ COJOC

energieWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 27

Investitorii în parcuri fotovoltaice s-ar putea să primească o lovitură serioasă. Oficiali ai AutorităţiiNaţionale pentru Reglementare în Energie (ANRE) au anunţat la sfârşitul lunii februarie că vor propunereducerea numărului de certificate verzi pentru producerea de energie din surse solare. Măsura arurma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2014.

Parcurile fotovoltaice,boom sau bulă verde?

de Liliana Brad Carmen Cosman Andreea Costea

Ligia Voro

energie28 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Harta investiţiilor în Transilvania Până în 2020, România şi-a asumat că 38 % din energialivrată consumatorilor finali va fi din surse regenerabile, înprezent aflându-ne la un procent puţin peste un sfert din celasumat. Altfel spus, potenţialul pieţei este încă extrem deridicat. Totuşi, în România, potrivit raportului de monito -rizare a sistemului de promovare a E-SRE (n.red. energieidin surse regenerabile) în anul 2011, publicat în iunie 2012de ANRE, cea mai mică cotă din volumul de energie preluatîn Sistemul Energetic Naţional (SEN) provine din energiasolară. Pentru a fi mai concreţi, potenţialul solar al ţăriinoastre poate genera 1,2 TWh anual de electricitate, adică2,5% din consumul naţional actual. Cu toate acestea, înprezent, cantitatea de energie electrică produsă din energiasolară şi livrată în SEN nu se apropie nici măcar de 1 %. Însă,situaţia s-ar putea schimba în raportul care va apărea, celmai probabil, în luna martie 2013. Şi asta pentru că, dacă în2011, doar o singură capacitate de producţie era funcţională, doc-umentele Companiei Naţionale de Transport a Energiei Electrice„Transelectrica” SA din februarie 2013 arată că numărul investiţiilorîn energie solară s-au înmulţit simţitor. Atracţia pentru investiţiile în energia solară, prin dez-voltarea pe componenta parcuri fotovoltaice, s-a manifestat

puternic şi în Transilvania, în cele 15 judeţe pe care revistaTransilvania Business le acoperă. Astfel, potrivit unui do -cument oficial al Companiei Naţionale de Transport a E -nergiei Electrice „Transelectrica” SA, actualizat până în 19februarie 2013, Transilvania este împânzită de parcuri foto-voltaice – funcţionale sau aflate în diferite stadii de dez-voltare. Centrale electrice fotovoltaice în funcţiune se află, conformTranselectrica, în judeţul Arad, la Arad, în Timiş, la Buziaş,în Bihor, la Oradea, în Satu Mare, la Cămin, Vetiş şi Hrip,în Bistriţa-Năsăud, la Lechinţa, în Cluj, la Câmpia Turzii, înMureş, la Chirileu, respectiv în Sibiu, la Tălmaciu. Numărulcentralelor electrice fotovoltaice cu contract de racordare,respectiv cu aviz tehnic de racordare trece de 100, doar încele 15 judeţe la care facem referire. Cine investeşte în acesteparcuri, vă arătăm în cele ce urmează, cu menţiunea că pânăla apariţia articolului, situaţia e posibil să se modifice, datfiind apetitul pentru acest gen de investiţii.

Neconvenţionali, la Arad Sebiș, un oraș din județul Arad, va avea cel mai mare parcfotovoltaic al României. Pe o suprafaţă de aproape 200 dehectare, compania spaniolă „Promocion Inversolar 65” con-struiește o adevărată „fabrică” de producere a energiei verzi.În realitate este vorba despre trei proiecte: două parcuri au

SummaryInvestors in photovoltaic parks could receive a serious blow. Officials from the National Authority for Energy Regulation (ANRE) announcedin late February that they would propose reducing the number of green certificates for solar energy production. e measure would takeeffect from January 1, 2014. According to the 2011 monitoring report for the E-SRE promoting system (Energy from Renewable Sources,editor’s note), published by ANRE in June 2012, the lowest share of the energy taken over by the Romanian National Power System (SEN)comes from solar energy. To be more concrete, the solar potential of our country can generate 1.2 TWh of electricity annually, or 2.5% ofthe current national consumption. However, at present, the amount of electricity produced from solar energy and delivered in the SEN isnot even close to 1%. Still, the situation might change in the report that will be issued, most likely, in March 2013.

energieWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 29

câte 22 de hectare fiecare și unul, 150 de hectare. Investițiaspaniolilor pentru proiectele energetice derulate în Sebiş se ridică la100 de milioane de euro. La realizarea lor lucrează 700 de oameni,dintre care 200 sunt specialişti aduşi din Spania.Primele două parcuri sunt aproape finalizate, iar cel de-altreilea va fi construit în scurt timp. „Lucrarea are termenfinal de execuţie luna august 2013. Investitorii fac eforturideosebite și se lucrează din zori şi până seara târziu”, a de-clarat Gheorghe Feieș, primarul orașului Sebiș. „Primeledouă parcuri vor fi finalizate peste câteva săptămâni,panourile având o putere totală de 15 MW. Energia va fi vân-dută pe piaţa liberă”, a declarat Dragoş Baghiu, directorul tehnic alproiectelor. Jose Maria Abuli, directorul economic al companieispaniole, a explicat că în cazul primelor două proiecte au fost dejamontate 72.000 de panouri fotovoltaice.Constructorii spun că primele două parcuri vor fi finalizateîn martie-aprilie, când va începe construcția celui de-altreilea, pe care vor fi montate 245.000 de panouri, cu o pu -tere nominală de peste 50 MW. „Energia produsă în acestparc ar asigura necesarul pentru 100.000 de locuitori. Avemsemnate deja contractele de conectare la reţeaua naţionalăde energie electrică, producţia urmând să fie vândută pepiaţa liberă”, a declarat directorul tehnic, Dragoş Baghiu.Reprezentanții firmei spaniole doresc ca în această varătoate cele trei proiecte să fie finalizate și să livreze energieelectrică la capacitate maximă, ceea ce va duce la crearea a100 de noi locuri de muncă. Durata de exploatare a insta-laţiilor de producere a energiei electrice în cele trei parcurieste de 25 de ani. „Va fi cel mai mare parc fotovoltaic dinRomânia. Pentru bugetul local, investiţia este o sursă im-portantă de venituri”, a declarat Gheorghe Feieș, primarulorașului Sebiș. Un alt parc fotovoltaic se va construi în comuna arădeanăVladimirescu, o localitate situată în marginea Aradului. In-vestiția va aparține companiei germane Möhring EnergieGmbH, cunoscută în întreaga lume pentru parcurile reali -zate. A investit în eoliene, apoi s-a reprofilat pe parcuri fo-tovoltaice. A investit peste 250 de milioane de euro înparcuri solare din Germania şi Polonia şi și-a propus să seextindă în România şi Bulgaria. Parcul de la Vladimirescuse va întinde pe trei-patru hectare și va avea peste 10.000 depanouri solare, cu o capacitate de 2,5 MW/h și va costapatru milioane de euro. Sasha Möhring, patronul companieiMöhring Energie GmbH, a explicat că în Germania, un parcde asemenea dimensiuni ar alimenta peste 100 degospodării. „Din punct de vedere tehnic, noi îl terminămîntr-o lună de zile. Va fi gata, la cheie”, a declarat Valentin

Guset, administratorul Enercons Guset, firma care va con-strui parcul. „Dacă vom construi acest parc fotovoltaic,vrem să continuăm investiţiile în România. Noi intenționămsă mergem în mai multe orașe, pentru a amenaja parcuri fo-tovoltaice”, a declarat Sasha Möhring. În momentul de față,investiția de la Vladimirescu se află în faza obțineriiaprobărilor. Primarul comunei, Ioan Crișan, spune că pen-tru comunitate venirea unui investitor important estebenefică. „Sigur că, după ce vor începe să funcționeze, voravea și profit și impozite pe măsură. În ceea ce ne privește,noi am asigurat toate condițiile, am concesionat terenul așacă acum este doar treaba lor să obțină toate avizele și sătreacă la construcția parcului fotovoltaic”, a declarat pri-marul Ioan Crișan.Parcuri fotovoltaice vor mai fi construite în județul Arad laOlari, Pilu și Mânerău, însă acestea se află deocamdată îndiverse faze de autorizare.

Golf şi energie la Pianu de JosCunoscută pentru terenul de golf, comuna Pianu de Jos dinjudeţul Alba are şi cel mai avansat proiect de construcţie aunui parc fotovoltaic, centrala fotovoltaică de aici având dejacontract de racordare semnat cu Transelectrica. Investiţiaîn parcul ce va produce o cantitate de 7,7 MW energie elec-trică a demarat în 2012 pe o suprafaţă de 10 hectare, conce-sionat pe o perioadă de 35 de ani de la autoritatea locală.Compania SIT Tehnologii Industriale SRL Sebeş va aloca înjur de 20 de milioane de euro pentru construcţia parcului.Un alt proiect ce a obţinut avizul tehnic de racordare dinpartea Transelectrica este cel demarat de compania SCGMC Transporti SRL în Sebeş. Parcul fotovoltaic va fi con-struit pe o suprafaţă de peste 7 hectare de teren.

Lechinţa, prima din Bistriţa-Năsăud În comuna Lechinţa din judeţul Bistriţa-Năsăudfuncţionează din toamna anului trecut primul parc foto-voltaic, conectat la SEN. Investiţia în parcul cu o capacitatede 1,7 MW a fost asigurată de Casa de Investiţii „Alianţa”.

energie30 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

La Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud auajuns însă până acum peste 20 de proiecte de parcuri foto-voltaice. Cele mai avansate, dacă ţinem cont şi de informaţi-ile oficiale ale Transelectrica, sunt cele de la Lechinţa II,Şintereag, Bistriţa şi Herina care au deja contracte de racor-dare la reţeaua de transport. De asemenea au primit aviztehnic de racordare centralele electrice fotovoltaice de laDomneşti, Livezile şi Nimigea de Jos.

Inflaţie de proiecte în Bihor În ultimii trei ani, majoritatea primăriilor din județul Bihorau realizat proiecte care vizau construirea de parcuri foto-voltaice. Fie că au încercat asocieri cu firme private, fie căau așteptat finanțări de la București, planurile edililor dinBihor nu s-au concretizat însă. Majoritatea primarilor s-aubazat pe unul din programele Ministerului Economiei carepromitea finanțări tututor primăriilor care doresc sistemeenergetice din surse regenerabile. Numai că, din cele peste400 de proiecte depuse în 2011 din România, au fost fi-

nanțate doar 14 şi niciunul nu era din Bihor. Așa cum ex-plică Loredana Țîrț, purtător de cuvânt al Agenției pentruProtecția Mediului Bihor, anual se depun la sediul instituțieizeci de astfel de proiecte. Astfel, doar în primele două luniale anului 2013 au fost depuse la sediul APM Bihor 10proiecte de parcuri fotovoltaice.“ Din informațiile pe care leavem, la ora actuală există în Bihor un singur parc foto-voltaic funcțional, în satul Leș, comuna Nojorid”, a spuspurtătorul de cuvânt.Realizat în anul 2012, de Resident Solar SRL, parcul seîntinde pe o suprafață de 65.440 mp, are 12.936 de moduleși generează 3 MW, fiind racordat la rețeaua de distribuțieelectrică de 20 kV.

Clujul la puterea fotovoltaică Singurul parc fotovoltaic funcţional din judeţul Cluj este laCâmpia Turzii. Pentru parcurile fotovoltaice dinMoldoveneşti şi Cluj au fost încheiate deja contractele deracordare la reţeaua naţională de transport, în timp ce înalte trei localităţi din judeţul Cluj – la Sâncraiu, MihaiViteazu şi în Parcul Industrial Tetarom IV, din comuna Jucu- sunt în proiect parcuri fotovoltaice ce vor asigura fiecare5 MW de energie electrică. Proiecte cu o capacitate de pro-ducţie mai redusă sunt dezvoltate la Borşa, Geaca, Tureni,Bădeni, care au aviz tehnic de racordare. De dată mai re-centă, Primăria Chinteni a anunţat derularea a douăproiecte de parcuri fotovoltaice, din care unul în parteneriatcu autoritatea publică judeţeană. Un alt proiect anunţat estecel al SC Renewpower Energy SRL din Cluj Napoca laCeaunu Mare. În Cluj-Napoca, proiectul parcului fotovoltaic care ar urmasă se construiască în locul Cartierului Tineretului este blocat

energieWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 31

cu toate că a fost avizat de către Comisia Tehnică de Ame-najare a Teritoriului şi Urbanism din cadrul primăriei locale.Acesta era proiectat ca cel mai mare din ţară, pe 190 dehectare urmând să fie amplasate panouri fotovoltaice caresă producă 66 de MW energie electrică. De asemenea, Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca in-tenţionează să liciteze o suprafaţă de 8 hectare pentru aatrage un investitor în energie verde.

Hunedoara vrea independenţă energetică Mai multe parcuri fotovoltaice ar urma să fie amenajate înjudeţul Hunedoara. Proiectele vor fi implementate de ad-ministraţiile publice locale sau de alţi oameni de afaceri, iarbanii vin de la Uniunea Europeană.Independenţă energetică. Cel puţin asta câştigă adminis-traţiile care au în plan să implementeze proiecte de amena-jare a parcurilor fotovoltaice. Chiar dacă nu pot injectaenergia electrică produsă cu celule fotovoltaice în reţeauanaţională, măcar nu mai trebuie să cumpere din altă parte,ceea ce, oricum, reprezintă o economie substanţială. Înjudeţul Hunedoara, astfel de parcuri fotovoltaice ar urma săfie amenajate la Haţeg, Ilia, Deva sau Petroşani, dar listarămâne deschisă, mai ales că niciunul dintre proiecte nu afost deocamdată pus în practică.De exemplu, la Petroşani, parcul fotovoltaic ar urma să fieamenajat la Poligon, într-o zonă înaltă unde celulele foto-voltaice să poată capta radiaţiile solare. Este vorba despre osuprafaţă de 15 hectare de teren, iar suma necesară realizăriiproiectului este calculată la aproximativ 17 milioane deeuro. Edilii spun că acum se lucrează la întocmirea docu-mentaţiei pentru accesarea fondurilor. „Acest parc foto-voltaic ne-ar ajuta foarte mult pentru că putem să producemenergie electrică pe care să o folosim pentru propriile noas-tre necesităţi: pentru iluminat public, pentru instituţiilepublice, pentru şcoli”, a explicat primarul Tiberiu IacobRidzi.

Puzderie de proiecte în MureşÎn octombrie 2012, când era inauguratăinvestiţia, parcul fotovoltaic de laChiri leu a fost cel mai mare din Româ-nia, având o putere instalată de 3,63MW şi cu o producţie de energie elec-trică estimată la 3,28 MW, pentru a filivrată în Sistemul Energetic Naţional(SNE). Dezvoltat de Fomco SystemsSRL din Cristeşti, parcul fotovoltaicocupă o suprafaţă de opt hectare, terenconcesionat pe o perioadă de 25 de anide la autorităţile locale din Sânpaul.Pentru a-şi pune în practică proiectul,Bernat Nyulas, proprietarul companieiFomco Systems SRL, a investit 4,5 mil-ioane de euro. Nu este însă singura in-vestiţie pe care firma din Cristeşti odezvoltă în judeţul Mureş. Companiamureşeană este în fază avansată de aobţine acordul de mediu pentru înfi-inţarea unui parc fotovoltaic de 2,85MW în oraşul Sângeorgiu de Pădure.Alte 21 de proiecte au fost depuse la

Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş în vedereaobţinerii autorizaţiei de mediu. Cel mai mare proiect seanunţă a fi cel dezvoltat de către SC Sol Stark Power SRLTimişoara la Târnăveni, care ar urma să ocupe peste 100 dehectare şi să aibă o capacitate record, de 60 MW. De aseme-nea, pe durata exploatării vor fi create 10 locuri de muncă.Compania a obţinut în decembrie anul trecut avizul demediu şi a achitat 120 de mii de euro către PrimăriaTârnăveni ca redevenţă pentru concesionarea terenului. In-vestiţia de la Târnăveni este estimată la 72 de milioane de

euro, ceea ce ar aduce beneficii şi buge-tului local şi locuitorilor municipiului. Proiecte de parcuri fotovoltaice maisunt depuse pentru a fi înfiinţate în lo-calităţile Apold, Deaj – comuna Mica,Cuci, Cucerdea, Crăciuneşti, Târ nă -veni, Pogăceaua, Bernadea – comunaBahnea, Ernei, Ghindari, Vidrasău –oraşul Ungheni, Voivodeni, Glodeni,Păcureni – comuna Glodeni, Roşiori -Luduş, Miheşu de Câmpie, Icland,Mitreşti – Eremitu, Stejeriş – comunaAcăţari şi Cipău.

Primii în SENJudeţul Satu Mare deţine primul loc înclasamentul nostru după numărul decentrale electrice fotovoltaice aflate înfuncţiune. Potrivit documentelorTranselectrica, nu mai puţin de trei ast-fel de unităţi funcţionează deja în judeţ– la Cămin, Vetiş şi Hrip, chiar dacă auo capacitate de producţie sub 1 MW.De asemenea, peste alte 10 proiecte auprimit undă verde din partea Transe-lectrica.

Certificatele verzi primite (CV) deproducătorii de E-SRE se tranzac -ţionează pe piaţa de certificateverzi la valoarea de tranzacţionarea certificatelor verzi pe piaţa certifi-catelor verzi, care se stabileşte prinmecanisme concurenţiale şi poatevaria între: a) o valoare minimă detranzacţionare de 27 euro/certificatşi b) o valoare maximă de tranzac -ţionare de 55 euro/certificat, index-ate anual, începând cu anul 2011,conform indicelui mediu anual deinflaţie pentru anul precedent, cal-culat la nivelul zonei euro din UE,publicat oficial de către EURO-STAT. Pentru funcţionarea pieţelorde CV şi formarea cererii pe acestepieţe, se stabilesc cote anualeobliga torii de achiziţie de CV decătre furnizorii de energie electricăla consumatorii finali. Este unuldintre motivele pentru care facturala energie electrică este mai mare înultima lună decât acum şase luni,spre exemplu, cu câţiva euro.

energie32 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În Sibiu, singura centrală electrică foto-voltaică funcţională e la Tălmaciu, dar alte10 proiecte sunt avizate de Transelectrica. Până acum, judeţele Braşov, Covasna şiHarghita se pot lăuda doar cu parcuri foto-voltaice în faza de proiect. După investiţia de la Buziaş, județul Timiș,unde au fost amplasate şi racordate la reţeauaTranselectrica 3.800 de panouri fotovoltaice,un alt proiect de energie verde aşteaptă să fiefinalizat. Parcul fotovoltaic Lovrin 3/1 vaavea o putere nominală a instalaţiei deaproape 9 MW, produsă de către 43.400 demodule fotovoltaice. Suprafaţa alocatăproiectului se întinde pe aproape 250 de miide mp. Beneficiarul proiectului, companiaSC Rios Lovrin Uno SRL, a obţinut deja acor-dul de mediu. Iar investiţiile în energie rege -nerabilă nu se opresc aici. Firma cu capitalspaniol SC Rios Renovables Desarrollo Ene -rgetico SRL vrea să dezvolte tot la Lovrin unparc ce utilizează energia solară, cu o putereinstalată în momentele de vârf de 9,98 mW.43.400 de module fotovoltaice ar urma să fieamplasate pe o arie de 220 de mii de metripătraţi. De altfel, spaniolii intenţionează săinvestească în România în parcuri foto-voltaice şi eoliene nu mai puţin de o jumătatede miliard de euro până în 2014.

Goana după certificate verzi Dacă ne întrebăm de ce există atâta interespentru energia regenerabilă, pentru parcurilefotvoltaice în particular, ar trebui să ne oprimasupra avantajelor ce le procură asemeneainvestiţii. Mirajul certificatelor verzi (n.red.un act care atestă o cantitate de 1 MWh deenergie electrică produsă din surse regener-abile de energie) au început să le facă cuochiul oamenilor de afaceri români şi străini,amatori de business-uri predictibile, veniturisigure şi înarmaţi cu răbdare imediat după2007. La început, timid, ca apoi, în ultimii treiani, piaţa energiei din surse regenerabile –SRE – să ia avânt. Dacă, după 2007, investiţi-ile în parcuri eoliene păreau cea mai bunăafacere, începând din 2012, afacerile în ener-gia verde se orienteazăputernic spre parcurilefotovoltaice, mai ales cărecompensa în certifi-cate verzi e cea maiatractivă pe segmentulenergiei solare – şasepentru fiecare MW.Argumentele sunt sim-ple: investiţia se amor-tizează în 4-5 ani, dupăalte opinii în 5-10 ani,un investitor câştigă depatru ori suma plătităpe fiecare megawatt şinu există întârzieri laplată. Cel puţin nusemnificative. Astfel,pentru un MW cum -

părat, investitorul plăteşte 100 de euro, darprimeşte înapoi peste 400 de euro, contrava -loarea celor şase certificate verzi primite şi pecare le tranzacţiona, de regulă, pe Piaţa Central-izată a Certificatelor Verzi, respectiv pe Piaţa Bi-laterală a Certificatelor Verzi, respectiv preţulenergiei produse. Nu putem ocoli un alt fenomen care esteprezent pe piaţa energiei din SRE, şi anumespecula de proiecte. Concret, unele investiţiisunt demarate doar pentru a fi vândute. Dacădaţi o simplă căutare pe Google, veţi descoperizeci de proiecte de parcuri fotovoltaice de vân-zare, gata să fie predate la cheie.

Veşti proaste de la ANRE Cele câteva luni de miere pe piaţa energieidin surse solare s-ar putea sfârşi însă încurând. ANRE a anunţat la sfârşitul lunii fe -bruarie 2013 că intenţionează să reducănumărul de certificate verzi pentru producă-torii de energie solară de la 1 ianuarie 2014.Pentru a se aplica această măsură e nevoie deo hotărâre de Guvern. Motivul invocat decătre oficialii ANRE pentru a cere reducereanumărului de certificate verzi, de la 6 la 5,este că există o supracompensare pe acestsector. Argumentul ţine cont de faptul că, înprezent, costurile investiţiei – preţurileechipamentelor s-au micşorat simţitor - peacest segment a scăzut aproape la jumătate,în ultimii doi ani, ceea ce implică şi un ajutordin partea statului, prin certificate verzi, pro-porţional şi, bineînţeles, redus. „Noi, ANREdorim reducerea numărului de certificate în-cepând cu 2013, propunere pe care o vomînainta Guvernului, dar Parlamentul vrea din2014. Între timp probabil că se va sesiza şiComisia Europeană. Dacă CE va constata căeste un ajutor de stat, atunci cei care vorprimi câte 6 certificate în perioada 2013-2014 vor da banii înapoi. Orice ajutor nejus-tificat se dă înapoi", a spus, într-o conferinţăde presă, organizată în luna februarie ZoltanNagy, director general al Direcţiei de Regle-mentare în domeniul Eficienţei Energetice încadrul ANRE.

De asemenea, o lovi-tură ce îi afectează peproducătorii de ener -gie solară este şi ordo-nanţa care îi obligă săvândă pe OPCOM(n.red. bursa energiei)cantităţile de energieelectrică produse înmod direct, ceea ce,probabil, va mai tem-pera elanul investito-rilor. În aceste condiţiinu puţine sunt vocilecare susţin că ceea cese anunţa ca un boomverde s-ar puteatrans forma într-obulă verde.

Injecţie de capital Potrivit conducerii Fomco SolarSystems SRL Cristeşti, investiţia dela Sângeorgiu de Pădure se află înfaza pregătirii documentaţiei pen-tru obţinerea autorizaţiei de înfi-inţare din partea ANRE. Estimativ,valoarea investiţiei se va cifra la 2,6milioane de euro. După ce vorobţine autorizaţia de înfiinţare şicea de construcţie, spun oficialiicompaniei, realizarea efectivă a in-vestiţiei va dura maxim 3 luni.

industrie34 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Un anunţ oarecum surprinzător, într-o perioadă în care nus-a mai vorbit nimic de „fabrica de aur”. Încercăm pe scurt săreamintim povestea Romaltyn, fostă Aurul, sau Allied Deals.Pe la jumătatea anilor 90, Compania Remin a semnat actele deînfiinţare a SC Aurul SA, o asociere între Remin şi australieniide la Allied Deals. Rezultatul a fost o uzină de retratare a ste -rilelor din iazurile de decantare aflate în jurul Băii Mari şi dinjudeţ. Afacerea părea a fi profitabilă, mai ales că urma să dispară unadin sursele majore de poluare a zonei Baia Mare, iazurile dedecantare. Uzina de tratare a sterilelor folosea în procesultehnologic cianura, o substanţă comună, folosită de zeci de aniîn toate Flotaţiile maramureşene. Nimic nou. Australienii aupornit exploatarea iazului de la Meda. În anul 2000 a avut loccelebrul accident ecologic, prin ruperea iazului şi deversareade apă cu cianură în toate râurile şi fluviile de prin zonă. Estegreu de spus cât adevăr şi câtă intoxicare a fost în jurul subiec-tului. Anii au trecut, iar Aurul a decăzut, australienii au plecatşi nimeni nu a mai auzit de ei. După o perioadă de trei-patruani, uzina este cumpărată, trecută prin mai mulţi proprietaridin spaţiul ex-sovietic şi rusesc.SC Romaltyn a dorit să ducă proiectul mai departe, dar dis-putele pe probleme de mediu au blocat activitatea. Aşa BaiaMare a rămas şi cu uzina de retratare şi cu iazurile de de-

cantare. Iar piritele arsenioase stau, efectiv, la marginea dru-mului. Evident, lucrurile nu stau chiar aşa de simplu, toatăaceastă poveste este legată de interese obscure pentru terenuri,zone, materiale, oameni de afaceri şi politicieni au gestionatprost o situaţie în defavoarea băimărenilor. Acum a venit unom de afaceri din Republica Moldova, Ion Sturza.

Proiect de ecologizare Activitatea efectivă se va derula pe o perioadă de aproximativ 5ani şi include eliminarea a 8,5 milioane de tone de deşeuri miniereprin reluarea activităţii de retratare a sterilului minier, recuperareametalelor neferoase - aur şi argint - şi reabilitarea ecologică asuprafeţei de aproximativ 165 ha din regiunea Baia Mare.Pentru repornirea activităţii Romaltyn, programată întrimestrul patru al anului 2013, sunt necesare investiţii totalede peste 40 de milioane de USD, care acoperă retehnologizareacompletă a uzinei, înlocuirea circuitului de conducte, fi-nalizarea staţiei de tratare a apei la iazul de decantare, refacereaizolaţiei lacului de decantare şi amenajarea unor noi buzunarede retenţie etc. Parte din acestea au fost efectuate în perioada2007-2012. Pentru etapa de pregătire a operaţiunilor se es-timează angajarea a aproximativ 150 de persoane, urmând ca

Romaltyn vinde 49%din acţiuni Fribourg Investments, fondul de investiţii controlat de

omul de afaceri Ion Sturza, a preluat 49% din capitalulsocial al companiei Romaltyn Limited, care deţine fa -brica de exploatare minieră din Baia Mare. Fribourg In-vestments a preluat şi controlul operaţional al proiectuluide reciclare a deşeurilor miniere. Aşa începe un comu-nicat de presă sec al societăţii Romaltyn Limited.

de Nicolae TEREMTUŞ, Ioana LUCĂCEL

industrieWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 35

atunci când proiectul va fi funcţional să fie administrat deaproximativ 200 de persoane.Funcţionarea fabricii Romaltyn va fi monitorizată permanentdin perspectivă tehnologică şi a parametrilor de mediu, carevor fi măsuraţi şi comunicaţi în timp real. Investiţiile făcute înnoua linie de retratare asigură un control riguros al riscurilor,valoarea parametrilor de mediu înscriindu-se sub limitele pre-scrise de reglemetările europene şi cele naţionale. După fi-nalizarea proiectului, vor fi reabilitate ecologic integralsuprafeţele pe care se află astăzi deşeurile miniere.

Bani pentru Baia Mare “Ne dorim să facem din acest proiect un pilot de bună practicăîn domeniul reciclării de deşeuri miniere şi al reabilitării eco-logice, tocmai pentru că preluăm un istoric problematic. Activi -tatea Romaltyn rezolvă o problemă existentă – deşeuriledepozitate sunt o sursă de poluare gravă – şi deschide oportu-nităţi de revitalizare a mai multor companii din Baia Mare.Partenerii noştri vor fi, în majoritate, companii românești dinregiune”, a declarat Ion Sturza. “Am deschis căi de colaborare şicooperare cu autorităţile şi firmele locale, cu toţi cei interesaţişi sperăm să acţionăm ca un catalizator pentru dezvoltarea unorproiecte locale de impact. Pe întreaga derulare a proiectului vomcontribui, la un prim calcul, cu aproximativ 18 milioane dedolari sub forma diverselor taxe şi redevenţe, care vor fi oresursă de dezvoltare a zonei, puternic afectată de închidereaminelor şi de condiţiile economice dificile din ultimii ani”, aadăugat Sturza.Managementul proiectului este asigurat de Sergiu Chircă, de pepoziţia de administrator al companiei Romaltyn şi, în acelaşitimp, CEO al afacerilor fondului Fribourg Investments în Româ-nia.Activitatea Romaltyn va fi coordonată de un Consiliu Directorformat din cinci persoane, doi dintre acţionarii proiectului(Kenes Rakishev şi Ion Sturza) şi trei directori independenţi(Nurlan Abduov, antreprenor kazah, Dan Pascariu, cunoscutbancher român, Preşedintele Consiliului de Supraveghere aUniCredit Ţiriac Bank şi a altor companii internaţionale, şiBogdan Popescu, cunoscut expert internaţional în resurseminerale).

Cine este Ion SturzaIon Sturza are o avere estimată la 95 de milioane de euro. Noto-rietatea lui Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova lasfârşitul anilor ’90, a crescut în 2007, după vânzarea pachetuluimajoritar din Rompetrol către KazMunaiGaz. De asemenea,Sturza este perceput ca un apropiat al lui Dinu Patriciu. Omulde afaceri din Republica Moldova a devenit şi director al fonduluide investiţii GreenLight Invest. Cea mai vizibilă investiţie a fon-dului este site-ul de comerţ electronic Elefant.ro. Fondul a de-marat un proiect de parc tehnologic la Cluj-Napoca, LibertyCenter, care va atrage investiţii de peste 20 de milioane de euro.Sturza a anunţat încă de anul trecut că în acest an pregăteşte unproiect industrial la Baia Mare. Sturza a fost acuzat că a sprijinitideea privatizării avioanelor TU 154B prin negocieri directe şi apermis Departamentului Privatizării şi Administrării Proprietăţiide Stat, subordonat lui, să efectueze operaţiunea ilegală de co -mercializare a avioanelor respective, una dintre cele mai scan-daloase afaceri, relatate pe larg la momentul respectiv de presă.De altfel, mandatul scurt a lui Sturza a fost presărat cu mai multecrize şi scandaluri. Povestea mandatului său a început la 1 fe -bruarie 1999 când demisionează în mod neaşteptat din funcţiade prim-ministru Ion Ciubuc şi pleacă de la putere primul gu-vern instalat de Coaliţia de centru dreapta - Alianţa pentruDemocraţie şi Reforme (ADR). La 19 februarie 1999, omul deafaceri Ion Sturza, pe atunci vicepremier şi ministru al economieiîn cabinetul Ciubuc, este desemnat pentru funcţia de premierde către preşedintele Petru Lucinschi, în virtutea unor disensiuniinterne în ADR. În perioada guvernului Sturza, RepublicaMoldova a trecut printr-o cumplită criză energetică, din cauzainsolvabilităţii. Criticile la adresa guvernului Sturza au fost multe,a avut o bună imagine mai mult în exterior. La 5 noiembrie 1999,o nouă majoritate parlamentară constituită din comuniști,creştin democraţi şi independenţi desprinşi de formațiunile decentru-dreapta - votează împotriva privatizării mai multor în-treprinderi din industria vinului şi tutunului, contrar condiţiilorpuse de organismele financiar-bancare internaţionale. FMI,Banca Mondială şi ceilalţi creditori anunţă suspendarea fi-nanţării Republicii Moldova. La 9 noiembrie 1999, aceeaşi nouămajoritate votează cu 58 de voturi pentru demiterea guvernuluiSturza.

SummaryFribourg Investments, the investment fund controlled by businessman Ion Sturza, has taken over 49% of the share capital of RomaltynLimited Company, which holds the mining plant in Baia Mare. Fribourg Investments has also taken over operational control over themining waste recycling project. This is how a press statement issued by Romaltyn Limited Company tersely begins. Romaltyn Ltd. Co.wanted to take the project forward, but environmental disputes have blocked this activity. Thus, Baia Mare was left both with the re-processing plant and with the tailings. Arsenic pyrites are literally discarded along the road. Obviously, things are not so simple, andthis story is related to obscure interests for land, areas, materials, and businessmen and politicians have handled this situation poorly tothe detriment of the people from Baia Mare. Now a businessman from Moldova, Ion Sturza, has arrived.

analiză36 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Despre Coş şi moartea neferoaselor româneştiBaia Mare a fost regina metalurgiei. Parcă mai ieri, anul 1997, Victor Ciorbea, pe atunci prim-ministru,a semnat disponibilizarea a 30 de mii de mineri din mineritul din nord. Pe rând s-au închis toateminele. În Baia Mare a mai rămas coşul de dispersie de la fostul Phoenix, actualul Cuprom.

de Nicolae TEREMTUŞ

analizăWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 37

Ne-am propus să facem un material cu şi despre coşul dedispersie. De aceea am căutat oameni care au fost impli-caţi în mod direct în construirea coşului. Am găsit per-sonalităţi şi am început să vorbim despre acele vremuri. Marin Bivolaru, la prima strigare, nu ne-a spus nimic.Apoi am aflat că a fost parlamentar liberal de Maramureşîntre 1990-1992, dar şi secretar de stat în Ministerul In-dustriilor, un minister mamut care cuprinsese cam totceea ce însemna economia românească.

Are 70 de ani, o voce liberă, hotărâtă. L-am ascultat maibine de o oră povestind lucruri incredibile. Este un fostoficial al statului român care spune lucrurilor pe nume.Evident că toate cele spuse sunt păreri personale, dar elemerită a fi citite de toţi. În ultimă instanţă reprezintă ofelie din istoria recentă a României. Din păcate, Mara-mureşul se scufundă încet, încet… Poate cele spuse deBivolaru sunt o explicaţie.„Pe vremea aceea, în Baia Mare se evacuau foarte multegaze toxice, în principal trioxidul de sulf. Atunci când eraceaţă sau ploua, acest gaz se transforma în acid sulfuric.A fost unul din produsele groaznice care a marcat BaiaMare în anii industrializării. În perioadele de ceaţă,aproape nu se putea respira în Baia Mare. Din acest motivs-au făcut o grămadă de măsurători, au venit chiar nişteelicoptere, rare la acea vreme (înainte de 1989 n.red.).După toate măsurătorile, soluţia, şi se pare ElenaCeauşescu a insistat pentru coş, a fost să se construiascăun turn în care gazele acestea să depăşească bariera ter-mică, care era la peste 200 de metri. În acest mod, gazeletoxice urmau să fie împrăştiate pe o suprafaţă foartemare, nu mai cădeau asupra oraşului sau cădeau într-unprocent foarte mic şi, din cauza ariei de împrăştiere, pro-dusele toxice care cădeau erau într-o cantitate mult maimică pe metru pătrat sau gazele pe metru cub. Nu ştiudin ce cauză, la un moment dat, acest proiect destul deambiţios s-a oprit”, a povestit Marin Bivolaru. După momentul 1989, oamenii nu au mai avut în vederesubiectul, erau foarte multe de făcut. Întâmplarea a făcutcă Marin Bivolaru a ajuns în fruntea metalurgiei, după cea fost numit secretar de stat, având în coordonare tot ceeace a aparţinut Ministerului Metalurgiei. „Atunci amprimit o solicitare venită din Baia Mare pentru nişte fon-duri în scopul realizării obiectivului: coşul de dispersie.M-am bucurat deoarece eram unul dintre băimărenii caream suferit efectele poluării. Am făcut demersuri, nu intruîn detalii şi s-a realizat. Lucrarea a fost făcută de o socie -tate din Ungaria, nu românii au construit treaba aceasta.Banii au fost destul de puţini. La început am avut pretenţiica acest coş să fie căptuşit cu oţel-inox, dar nu au fost banişi s-a apelat la alte soluţii, care cu timpul ar putea să fieîmbunătăţite”, îşi aminteşte fostul secretar de stat.

Destin sumbru Industria metalurgică românească a fost unul dintre sec-toarele economiei influenţate de instituţiile financiare in-ternaţionale. „M-am trezit peste noapte cu două solicităride studii de restructurare venite prin BancaMondială(BM), plătite de BM. Nu aveam voie să folosimla elaborarea acestor studii institute româneşti, care dinpunctul meu de vedere erau mult mai performante decâtce a folosit BM. Banca Mondială mi-a prezentat o listă cuzece societăţi din lumea întreagă pentru realizarea studi-ilor. Trebuia să aleg una. Cunosc limba franceză şi amales, din păcate, o societate franceză. Şi aşa a început.Studiile realizate aveau mai multe prevederi. Prima: seînchide industria de neferoase. Prin închiderea Combi-

natelor de prelucrare a neferoaselorurmau să se închidă şi minele.Mergeau mână în mână. S-a produsacest mare dezastru deoarece odatăînchise minele, este foarte greu să lemai reporneşti. Cele vechi nu pot fideschise, doar deschiderea unormine noi... Pentru neferoasele ro -mâneşti cu nişte bogăţii destul deconsistente, tragedia a însemnat pelângă dispariţie şi pierderea poan-sonului de ţară pentru lingourile deaur, am pierdut şi acest drept”, re-memorează Marin Bivolaru.La fel s-a întâmplat şi cu industriasiderurgică, deşi aceasta era con-curenţială, poate tocmai de aceea. Aşaau dispărut combinatele de la Călan,cea mai bună societate de fontă,Hunedoara, Reşiţa, Oţelul Roşu,Călăraşi. „Toate furnalele din interio -rul ţării, cu motivaţii destul de ilare,trebuiau închise sau reduse, exista opolitică, toată lumea dorea să forţezeintrarea în UE şi făceau sluj. Tot cespuneau ei se asculta cu sfinţenie. Afost unul dintre motive pentru carem-am retras. S-a făcut un dezastru, ocalamitate cu industria românească şi,în special, cu industria grea. Tot ce afost furnal ce prelucra minereu înfontă şi apoi oţel, a trebuit să fie închisşi apoi dinamitat. Nu mai avem numai la Galaţi, iar acolode la 8 milioane de tone, se produce în jur de 2 milioanede tone de oţel-crud. Aceasta este tragedia care s-a întâm-plat în 1992-1993-1994. După închiderea combinatelor,acestea au devenit mană cerească pentru cei care s-au ocu-pat cu fierul vechi. Romii şi-au făcut palate şi castele dinfier vechi, din aluminiul luat din reţelele de irigare, dinmine a fost luat cuprul de peste tot, topit şi vândut caatare”, spune fostul secretar de stat.

Resurse oferite pe bani mărunţiFostul oficial este mâhnit pentru modul în care s-a ges-tionat problema resurselor şi altele.„Din păcate am avut oameni care nu au gândit raţional

şi au vândut tot. Planşele geologice în care noi aveamprospecţiuni. Le-au vândut la englezi, la o grămadă deoameni. Apoi, au venit unii să ceară concesiuni deprospecţiuni exact pe zonele pe care statul român dejastudiase înainte. În momentul de faţă nu prea mai avemspecialişti care să ştie exact modul de orientare alzăcămintelor, faţă de ce ştiu străinii. Pe lângă Roşia Mon-tană este Săcărâmb, cu cantităţi enorme de aur. Există unpatrulater în Apuseni cu latura de 150 de kilometri încare se găsesc cantităţi enorme de aur şi alte metalefoarte preţioase. La aur 2.000 de tone, citisem într-unmaterial. În momentul de faţă, dacă nu schimbăm legeaminelor, nu se poate face nimic. Trebuie modificate re-devenţele. Redeschiderea minelor este o utopie. Trebuiesă facem minerit. Şi dacă facem mine noi, scoatemminereu, ce facem cu el? Nu mai avem Flotaţii, toates-au dus la fier vechi. Singura care a rămas, s-a ţinut cudinţii de ea este cea de la Flotaţia Centrală Baia Mare”,spune fostul oficial al Guvernului României.

Miza: wolframşi titaniuDincolo de explicaţiile fostului ofi-cial, în investigaţiile noastre amprimit confirmări, reconfirmări căRoşia Montană are o altă miză:wolframul şi titaniu. Foarte puţineţări au astfel de minereuri necesareîn industria de înaltă tehnologie.Ruşii, de exemplu, au uraniu, darnu au wolfram. Această materieprimă este foarte importantă pen-tru industria militară. Din acestpunct de vedere, zona Apuseni esteimportantă. La Ştei s-a găsit uraniuşi molibden şi wolfram. Iazurile dedecantare de la Ştei conţin foartemult wolfram. Bătălia pentru aurulde acolo este, de fapt, pentru me -talele necesare în industria militară.Să nu uităm că şi iazurile de de-cantare din zona Baia Mare conţinmetale rare, mai preţioase decâtaurul şi argintul. Legendele legatede acest subiect circulă, dar devintot mai credibile ascultând oamenicare au fost în sistem.

analiză38 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Deşi mai avem resurse minerale, totuşi nu mai avem com-binate, nu mai avem şcoli pentru pregătirea muncitorilor şinu mai avem specialişti care au luat calea străinătăţii. Totuşi,statul nu ar trebui să piardă controlul asupra resurselor mi -

nerale care au mai rămas, crede MarinBivolaru. „Vor trebui să se dea acţiuni, dartrebuie păstrat portofoliul important încare să poate decide. Redevenţa este ceva,dar trebuie ca statul să aibă controlul.Uitaţi-vă la ţiţei, se dictează preţul, deşi eţiţei românesc, un produs de cea mai bunăcalitate ce se exportă şi noi importăm dinIran şi din alte ţări ţiţei care are sulf şi altele.Ar fi multe de spus, presiunile UE de aalinia preţurile, e clar că se face politicaunor ţări care exploatează zăcăminteromâneşti în care nu au băgat foarte mulţibani, iar noi cumpărăm de la alţii foartescump. Legea minelor trebuie să devinănaţională pentru că subsolul ţării este unbun naţional”, explică acesta. De asemenea, redevenţele pentru resurseleconcesionate ar trebui renegociate pentru cănicăieri nu sunt atât de reduse, de doar 4 %.

Coşul a rezistat Minele s-au închis, combinatele la fel pen-tru că nu mai aveau materie primă, darcoşul de la Phoenix a rămas. În perioadafuncţionării Coşului de la Phoenix au fostrezultate pozitive. Nu a mai fost gaz lanivelul de dinainte. Fenomenul de dispersiea diminuat efectul gazelor toxice. Înainte dea construi turnul s-au făcut măsurători şibariera termică a fost la 260 de metri. Adicăpeste această înălţime, gazul era dispersatde curenţi, sub ea, el cădea peste Baia Mare.S-au făcut studii serioase. Se ştiau şi loca -lităţile în care va ajunge gazul dispersat. Peo rază de 50 de kilometri în jurul Băii Mari.„Nu am participat la recepţia Coşului, îmidădusem demisia, dar ştiu că este solid, areo fundaţie solidă, a fost ridicat pentru arezista la un grad mare de seism. Este com-plicat să îl dărâmi, scump şi complicat. Estefusiform şi nu poate fi doborât prin im-plozie. Se dărâmă şi cade pe o arie mare.Trebuie văzut ce clădiri sunt în jur, chestiidin acestea. Eu nu sunt adeptul dărâmării.Se poate face ceva cu el. Este un simbol,

este atât de solid că se pot face puncte de alimentaţie pub-lică, de observare, ca în alte părţi. Nu trebuie dărâmat. Dartrebuie făcută o verificare a stării de rezistenţă, o expertiză.Nu pot spune de acasă...”, povesteşte Marin Bivolaru.

Tehnologie ultraperfor-mantă, la fiervechiCeea ce s-a întâmplat la Combi-natul de la Călăraşi poate fi catalo-gat într-un singur cuvânt: jaf.„Pentru a exista acest Combinats-a construit un port. BM şi UEne-au bătut obrazul pentru că nuaveam materie primă, cocs şiminereu de fier, pe lângă preţul ma-teriei prime costa şi transportul. Deaceea era Galaţi, pe apă transportulera ieftin şi la fel în Călăraşi. S-aucheltuit miliarde, miliarde. S-amodificat cursul Dunării. S-a făcutun pod special pentru materiiprime. Au fost făcute depozite uri-aşe. Când au venit japonezii şi auvăzut tehnologia aplicată laCălăraşi ne-au spus că nu avem ceînvăţa de la ei. Era ultramodern. Aufost băgate multe miliarde. Au fostfăcute probe tehnologice pentruşina de cale ferată. Noi, acum nuputem avea viteze mari la trendeoarece nu avem cale ferată de tipG, ci doar mediu. De aceea nu estesiguranţă la viteze mari, ca în alteţări. Este nevoie de a schimba şinade cale ferată în proporţie de 80-85%. Din această cauză sunt chel-tuieli enorme de modernizare a căiiferate. S-a preferat să se închidăcombinatul de la Călăraşi şi anualimportăm în jur de 400 de milioanede dolari, şină. Am tăiat Călăraşulla fier vechi, cel care trebuia să pro-ducă şină de calitatea cerută”, a ex-plicat Marin Bivolaru.

industrieWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 39

Investiţie germană în oraşul arădean IneuOraşul arădean Ineu atrage o nouă investiţie. O firmă cu capital german a ales acest amplasament pen-tru o fabrică de confecţii metalice pentru industria de mobilă. Aici se vor realiza rame pentru paturi,dulapuri metalice etc. Investiţia iniţială va fi de peste o jumătate de milion de euro.

de Sorin TROCAN

Firma SC Stanzwerk Ineu SRL a semnat contractul cuPrimăria Ineu pentru spaţiul pe care va ridica, în primaetapă, o hală de producţie cu o suprafaţă de 2.000 metri pă-traţi. La început vor fi create 50 de locuri noi de muncă.Georgi Jorg, reprezentantul unei asociaţii care desfăşoarăacţiuni caritabile la Ineu de mai bine de zece ani, a fost celcare a servit oarecum drept consultant pentru noul investi-tor. „Pentru alegerea Ineului a contat mult faptul că aici aexistat o tradiţie puternică în realizarea de confecţii meta -lice. Există forţă de muncă pregătită pentru a face faţă ceri -nţelor investitorului german. Am găsit imediat înţelegere laautorităţile locale, a fost identificat amplasamentul pentrunoua hală de producţie şi am plătit un preţ satisfăcător. Acontat, de asemenea, şi experienţa de peste zece ani a aso-ciaţiei de caritate care lucrează cu persoane cu dizabilităţiîn zonă cu care s-a colaborat pentru a se afla care suntcondiţiile specifice pentru o investiţie în Ineu”, a declaratGeorgi Jorg.

Investiţiile, şansa IneuluiPrimarul Călin Abrudan a fost deschis pentru negocieri.Pentru Primăria oraşului Ineu, apariţia oricărui investitorserios este o şansă. A contat mult şi faptul că Ineul are unspaţiu care aşteaptă investitori în incinta unor foste unităţimilitare. „De remarcat că terenul pentru construcţia haleise află în incinta uneia dintre cele două unităţi militare deza-fectate, fiind vândut cu suma de 57.000 de lei, după trecereaacestuia din domeniul public în domeniul privat al oraşuluiIneu”, a declarat Călin Abrudan, primarul oraşului Ineu.Firma germană este la prima experienţă investiţională înRomânia. Conform termenilor contractuali, firma SCStanzwerk Ineu SRL are un termen de 18 luni pentru a fi-naliza construcţia halei de producţie şi de alte 12 luni pentru

a demonstra angajarea celor 50 de salariaţi. Planurilenemţilor sunt însă mult mai ambiţioase. Ei doresc să înceapăproducţia la Ineu la sfârşitul acestui an. În viitor, doresc sădubleze investiţia prin ridicarea unei a doua hale, cu alţi 50de angajaţi. „Mă bucură faptul că am reuşit atragerea acestuiinvestitor în oraşul nostru şi, în curând, alte cel puţin 50 depersoane vor avea un loc de muncă”, a explicat Călin Abru-dan, primarul oraşului Ineu. Producţia de la Ineu va fi des-tinată pieţei germane. De aceea, pentru alegerea loculuiinvestiţiei a contat şi amplasarea oraşului Ineu în apropiereaVămii Vărşand.

Norvegienii investesc în Apahida

industrie40 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

de Claudiu PĂDUREAN

Una dintre cele mai neobişnuite investiţii din judeţul Clujva fi realizată de o companie specializată pe fabricarea deconstrucţii metalice. Este vorba de compania NorStal,deţinu tă, în cote egale, 50-50 la sută, de către românul Cris-tian Tintelecan, fost cadru didactic la Universitatea Tehnicădin Cluj-Napoca, şi de către omul de afaceri norvegian ToreDahl. Cei doi parteneri de afaceri mai deţin o altă firmă,Nordiske Stalbygg, în Norvegia, care este, de fapt, ”sorageamănă” a firmei din Cluj şi care gestionează relaţia cupartenerii norvegieni. Nordiske Stalbygg ia comenzile, în-casează banii, transmite comanda către NorStal, carelivrează marfa partenerilor norvegieni, apoi cele două com-panii-surori se decontează între ele. NorStal va realiza în co-muna Apahida o investiţie de circa două milioane de euro,care va duce la crearea a câtorva zeci de noi locuri demuncă, într-o hală de 2.400 de metri pătraţi. ”Pe aceastănişă, construcţiile metalice, avem tot mai mulţi clienţi. Fap-tul că vom avea propria noastră producţie nu înseamnă căvom renunţa la partenerii cu care am lucrat până acum”,spune Cristian Tintelecan.

Proiecte vizibileNoua investiţie din Apahida înseamnă un mare pas înaintepentru compania NorStal, care a generat anul trecut o cifrăde afaceri de circa 3,6 milioane de euro. Fabrica din comunaclujeană va însemna posibilitatea de a gestiona un proiectde la zero. Până acum, compania cu capital norvegian sebaza foarte mult pe furnizori. Unii dintre ei erau din Cluj,însă erau cazuri în care marfa era adusă din China şi vân-dută în Norvegia. ”Multă lume are opinia că, dacă aducimarfă din China, ea trebuie să aibă o calitate mai slabă. Însănu este aşa. Noi am intervenit tot timpul în cursul procesu-lui de producţie, pentru a preveni întârzierile şi pentru aavea calitatea dorită”, dezvăluie managerul şi coproprietarulfirmei NorStal, Cristian Tintelecan, unul dintre secretelesuccesului companiei sale. Însă, din cauza distanţelor mari,transportul din China durează mult, iar durata în care antre-prenorii români primesc feed-back din partea partenerilor

chinezi este foarte mare. Tocmai pentru a scurta acest cir-cuit, fabrica din Apahida, care îşi va deschide porţile în lunaiulie, a devenit necesară. Iar rolul său va spori treptat, pentrucă grupul NorStal se bucură de un prestigiu tot mai marepe piaţa norvegiană, iar acest prestigiu se concretizează înnoi comenzi. Norvegienii au căpătat încredere în eficienţaromânilor după ce aceştia au reuşit să ducă la bun sfârşit oserie de proiecte precum hangare pentru elicopterele de sal-vare care deservesc nordul Oceanului Atlantic, hale pentruarmata norvegiană ori săli de sport cu 5.000 de locuri. ÎnRomânia, de asemenea, NorStal a furnizat construcţiilemetalice pentru proiecte ambiţioase. Un exemplu este cel alSalinei Turda. „A fost un proiect deosebit de dificil. Nu amavut posibilitatea să lucrăm cu macarale, totul s-a făcutmanual. Au fost condiţii extrem de dificile de lucru. Nu ştiudacă aş mai face un astfel de proiect de la zero”, mărturiseşteCristian Tintelecan. De asemenea, compania clujeană cucapital norvegian a fost implicată şi în realizarea unor mariproiecte, precum Polus Center ori Iulius Mall din Cluj. Însăpiaţa românească nu este neapărat o prioritate pentruNorStal. ”Nu ne interesează piaţa românească, pentru că,dacă lucrezi cu statul, eşti plătit foarte târziu. Poate am par-ticipa la proiecte private, însă preferăm piaţa norvegiană”,mai spus românul care conduce NorStal.

SummaryOne of the most unusual investments in Cluj County will be conducted by a company specialized in manufacturing metal constructions.This is NorStal Company, owned in equal, 50-50 percent shares, by the Romanian Cristian Tintelecan, a former professor at the TechnicalUniversity of Cluj-Napoca, and by the Norwegian businessman Tore Dahl. The two business partners also own another company,Nordiske Stalbygg in Norway, which is actually the “twin sister” of the company in Cluj and which manages the relationship with theNorwegian partners. Nordiske Stalbygg takes the orders, collects the money, sends the order to NorStal, which delivers the merchandiseto the Norwegian partners, and then the two sister companies settle the accounts between them. NorStal will make an investmentApahida of around two million euros, which will create dozens of new jobs in a hall of 2,400 square meters.

Compania NorStal va deschide în acest an o fa -brică de construcţii metalice. Valoarea investiţieieste estimată la circa două milioane de euro, înprima fază.

educațieWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 41

“Ideea înfiinţării unei Academii Comerciale încolţise cumult timp înainte, fructul era copt şi cineva trebuia să-lculeagă. În contextul dezvoltării economice a României înprimul deceniu al secolului al XX-lea, un grup de tinerieconomişti, formaţi în universităţile europene de prestigiu,pe baza experienţei Academiilor Comerciale din EuropaOccidentală, au gândit şi au iniţiat proiectul de înfiinţare aAcademiei noastre, sub egida Ministerului Industriei şiComerţului, condus la acea vreme de Nicolae D. Xenopol.Întreaga răspundere, dar şi întregul merit au revenit aces-tuia, Nicolae D. Xenopol fiind cel care a demonstrat în faţaopoziţiei politice şi a opiniei publice utilitatea şi necesitateaunei asemenea instituţii de învăţământ superior economic,cu rang universitar. Au fost voci care au contestat înfiinţareaAcademiei în acel moment, în care România se pregătea şichiar şi-a trimis trupele la sud de Dunăre în cel de-al doilearăzboi balcanic. Dar, optimismul şi aşteptarea celor ce audorit înfiinţarea acestei instituţii sunt dovedite de înscriereaîn primul an de studiu a 600 de studenţi, dintre care 107străini, în condiţiile în care nu exista încă un local propriu.La centenarul ASE, se cuvine să ne reamintim rolul univer-sităţii, pe care primul Rector al AISCI, profesorul AntonDavidoglu, matematician de reputaţie internaţională, în cu-vântul de deschidere a cursurilor, pe 1 noiembrie 1913, îlstabilea: “Această Academie trebuie să devină un focar înjurul căruia să se concentreze şi de care să depindă întreagaactivitate economică”.De-a lungul existenţei sale, universitatea noastră a reuşit sădepăşească cu succes toate obstacolele generate de trans-formările prin care a trecut societatea românească, suişurileşi coborâşurile istoriei reflectându-se şi asupra comunităţiiacademice. […] Pe lângă transformările instituţionale, uni-versitatea noastră a cunoscut un proces permanent de re-generare a corpului profesoral, acesta fiind îmbogăţit cudascăli de mare valoare, dintre care o mare parte au studiatşi au obţinut diplome de masterat sau doctorat la univer-sităţi de prestigiu din întreaga lume. Putem spune, fără falsămodestie, că avem astăzi profesori de elită, care fac posibilărenaşterea spiritului marilor noştri predecesori, cei care audat strălucire Academiei încă de la înfiinţare. Am avut şiavem, de asemenea, studenţi şi cursanţi eminenţi, care s-au

remarcat, după absolvire, ca profesionişti de excepţie întoate domeniile vieţii economice şi sociale, atât în România,cât şi în străinătate. Astăzi, în băncile ASE studiază şicercetează 22.684 de studenţi, la toate nivelurile, începândcu licenţa şi continuând cu masteratul, doctoratul, cursurilepostuniversitare sau cele postdoctorale. În istoria sa cente-nară, ASE a contribuit la şlefuirea destinelor a peste 300.000de tineri, care se mândresc cu universitatea pe care au ab-solvit-o. Prin efortul, dăruirea şi pasiunea cadrelor didactice,studenţilor şi personalului administrativ, ASE este astăzi ouniversitate de cercetare avansată şi educaţie, acreditată in-stituţional de către ARACIS cu “grad de încredere ridicat”,având programele de studii universitare ierarhizate în primacategorie. Această poziţionare ne onorează şi, în acelaşitimp, ne obligă să gândim strategii şi programe de manage-ment universitar prin care să valorificăm tradiţia şi pres-tigiul de care ne bucurăm în prezent, astfel încât să devenimo universitate competitivă pe plan internaţional.Acesta este argumentul pentru care deviza noastră este “Ex-celenţă prin unitate şi diversitate!”. Excelenţa se atinge numaiprin valorificarea diversităţii şi catalizarea competenţelorspre obiective comune. Este ceea ce ne propunem pentruviitor.Anul 2013 este anul centenarului. Vă invităm, pe toţi mem-brii comunităţii noastre universitare (foşti sau actuali stu-denţi, foşti sau actuali profesori, personal administrativ), darşi pe prietenii noştri din alte universităţi, institute de cer -cetare, organe ale administraţiei publice sau firme partenere,să ne bucurăm împreună! Să cinstim cu tot respectul memo-ria înaintaşilor, să depăşim cu demnitate dificultăţile prezen-tului şi să făurim cu încredere un viitor strălucit! La mulțiani, cu tot respectul, comunităţii noastre academice şi tu-turor absolvenţilor noştri! La mulţi ani, Academia de StudiiEconomice din Bucureşti!

Vivat, crescat, floreat!”

Rector, Prof. univ. dr. Pavel NăstasePreşedintele Senatului, Prof. univ. dr. Răzvan Zaharia

ASE – 100 de aniÎnfiinţată prin Decret Regal, la 6 aprilie 1913, sub denumirea iniţială de Academia de ÎnalteStudii Comerciale şi Industriale (AISCI), Academia de Studii Economice din Bucureşti îm-plineşte anul acesta un secol de existenţă. Ce va urma? Mesajul Rectorului şi al PreşedinteluiSenatului Universitar…

INTERVIU42 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Ambasadorul Poloniei în România, Excelenţa Sa Marek Szczgiel, a vorbit despre marile deciziicare au ajutat Polonia să devină cea mai stabilă economie europeană.

Care sunt ingredientelesuccesului polonez? de Claudiu PĂDUREAN

În ultimii ani, mulţi dintre economiştii de marcă din în-treaga lume au vorbit despre un adevărat miracol economicpolonez. Şi asta pentru că Polonia a reuşit cel mai bine din-tre toate ţările europene să treacă peste efectele negative alecrizei economie. Polonia a fost singura ţară europeană carea reuşit să evite intrarea în recesiune şi care a reuşit sămenţină un grad interesant de creştere economică. Deasemenea, Polonia a reuşit să utilizeze cu maximă eficienţăfondurile europene. Miracolul economic polonez a fostsusţinut de trei motoare principale. Primul este reprezentatde piaţa internă, pe care companiile poloneze au reuşit săîşi menţină poziţii puternice. Al doilea motor a fostreprezentat de creşterea susţinută a exporturilor, a căror va -loare s-a dublat din anul 2004 şi până acum, concomitentcu diversificarea pieţelor de export, astfel încât mărfurile şicapitalul polonez au intrat cu succes şi în alte ţări decât celecare fac parte din Eurozonă. În fine, al treilea motor decreştere economică a fost reprezentat de politica macroeco-

nomică a Guvernului şi a Băncii Centrale a Poloniei. Aceastăpolitică a fost îndreptată spre un model mult mai liberaldecât în ţările scandinave, de exemplu, şi a oferit economieipoloneze supleţea necesară pentru a trece cu bine pestemarile şocuri ale crizei. Excelenţa Sa Marek Szczgiel, am-basadorul Poloniei în România, a oferit revistei „TransilvaniaBusiness” un interviu legat de modul în care economiapoloneză a reuşit să performeze, în timp ce absolut toatecelelalte economii ale ţărilor membre ale Uniunii Europenes-au confruntat cu dificultăţi majore.

Reporter: Care este secretul miracolului economicpolonez din aceşti ultimi ani?Marek Szczgiel: Cred că nu este vorba de niciun secret şiniciun fel de formulă magică care să poată fi aplicată ori-unde altundeva. Dar sunt câteva aspecte distincte ale situ-aţiei sociale şi economice a Poloniei, care trebuiemenţionate. Am reuşit să introducem, în anii ‘90, reforme

INTERVIUWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 43

structurale importante, carene-au pregătit pentru alte cir-cumstanţe, reprezentate de crizaeconomică. Şi, de asemenea,cred că trebuie menţionat roluldecisiv reprezentat de aparte-nenţa noastră la Uniunea Euro-peană. Am reuşit să fructificămoportunităţile create de aderareanoastră la Uniunea Europeană în2004 şi care au fost reprezentatenu doar de fondurile europeneaflate la dispoziţia noastră, ci şide piaţa comună, care a devenitdeschisă pentru exportatoriipolonezi. Aşa că am reuşit săcreştem cu aproape 100 la sutăexporturile noastre, în aceşti ul-timi opt ani, şi am crescut PIB-ul nostru cu circa 50 la sută.Faptul că au fost decizii bune areieşit şi din parcursul ultimilortrei ani, în care am reuşit săevităm recesiunea. Aceşti ultimitrei ani au probat rezistenţaeconomiei noastre, care a reuşitsă absoarbă şocurile provenitedin factori externi. Am reuşit sămenţinem pe plus balanţa co -mercială şi să ne restructurămexporturile. Dacă, până acum,ele erau concentrate spre zonaeuro, acum ele sunt mult mai di-versificate.

Stabilitate şi prudenţăReporter: Au existat decizii aleautorităţilor care au ajutat lacreşterea performanţelor eco -nomiei poloneze?Marek Szczgiel: O altă ches tiune care cred că trebuie să fiemenţionată este politica macroeconomică care a pus accen-tul pe stabilitate şi pe prudenţă, atât din partea G uvernuluipolonez, cât şi din partea băncii centrale. Aşadar, ammenţinut deficitul bugetar sub control, de asemenea, inflaţiaa fost menţinută sub ţinta stabilită de autorităţi în toţi aceştiani. Astfel că am atins scopul nostru de a crea condiţiipotrivite pentru comunitatea de afaceri şi pentru investitoriistrăini. Am rămas una dintre cele mai atractive pieţe pentruinvestiţiile străine directe. Anul trecut am atras mai mult de13 miliarde de euro din partea investitorilor străini direcţi,dar, de asemenea, am început să exportăm capital. Investimîn alte ţări. Companiile noastre sunt suficient de mature

pentru a merge peste graniţă, pentru a-şi sta-bili prezenţa prin fabrici ori reprezentanţe înstrăinătate, iar acest lucru duce la mărireagradului nostru de integrare cu alte ţări eu-ropene, în special cu ţări membre ale UniuniiEuropene.

Un model de societate liberalăReporter: Spre ce fel de model de societateau optat politicienii de la Varşovia? Au e -xistat modele diferite de societate şi deeconomie promovate de diferitele partidereprezentate în Legislativul din Varşovia,aşa cum s-a întâmplat în România, undeau existat viziuni radical diferite ale par-tidelor de dreapta şi ale celor de stânga?

Marek Szczgiel: Poate, de asemenea, ar trebui subliniatconsensul politic care există în Polonia în privinţa orientăriispre piaţă, în privinţa orientării liberale a economiei noastre.Pot spune că nu am încercat niciodată să copiem modelulwellfare, modelul ”statului bunăstării” al vecinilor noştrinordici, ci am încercat să dereglementăm economia, să ofacem mai liberală, pentru că avem foarte multă încredereîn principiul libertăţii spiritului antreprenorial şi în capaci-tatea oamenilor de a-şi porni propriile lor afaceri şi de a seproteja ei singuri, fără să existe neapărat implicarea statului.Faptul că avem mai mult de patru milioane de întreprinderimici şi mijlocii reprezintă o confirmare a faptului că existămanifestarea spiritului întreprinzător, care a devenit atât devizibil în societatea poloneză.

SummaryHis Excellency Marek Szczgiel, the Ambassador of Poland to Romania, has given the “Transylvania Business” magazine an interview abouthow the manner in which the Polish economy has succeeded, while absolutely all the other economies of the EU member countries havefaced major difficulties. “I think it’s not about any secret or magic formula that can be applied elsewhere. But there are several distinctaspects of Poland’s social and economic situation which need to be mentioned. We were able to introduce, in the 1990s, important structuralreforms, which prepared us for other circumstances, represented by the economic crisis. And I also think what should be noted is thedecisive role played by our membership in the European Union. We have managed to capitalize on the opportunities created by our accessionto the European Union in 2004, which represented not only the European funds placed at our disposal, but also the common market, whichbecame open for Polish exporters,” His Excellency has told us.

Miza pe fondurileeuropeneReporter: Excelenţa Voastră,aveţi vreun sfat pentru români?Marek Szczgiel: Nu cred că sun-tem în măsură să dăm sfaturi! Chiardacă unele dintre soluţiile pe carele-am pus în practică au avut efectevizibile, nu există posibilitateaaplicării lor universale. Însă, cu si -guranţă, absorbţia fondurilor eu-ropene poate fi văzută, în cazulţărilor din regiunea noastră, ca unimportant motor al dezvoltării eco-nomice. Este vorba de o oportuni-tate unică pentru a ne modernizacu adevărat economiile noastre, dea ne îmbunătăţi situaţia socială şieconomică a ţărilor noastre şi estevorba de o oportunitate care nu vareveni. Aşadar, dacă vom rata acestdeceniu, oportunităţile reprezen-tate de bugetul Uniunii Europenepentru perioada 2014 – 2020, careîn această perioadă este negociat laBruxelles şi să sperăm că va fi adop-tat, vom pierde şansa reprezentatăde ultimul buget care va acorda oatenţie atât de mare politicilor decoeziune. În acest context, reco-mandarea mea ar fi aceea de a îm-bunătăţi în mod semnificativ ratade absorbţie a fondurilor europeneîn România, pentru că toţi aceştibani sunt disponibili. Ei aşteaptădoar să fie folosiţi!

eveniment44 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În urma unor workshop-urilor din 2012 cu reprezentanţi aiMinisterului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, când aufost prezentate schimbările legislative, investitorii austriecicare activează în România, în toate regiunile şi domeniileeconomice, au exprimat o cerinţă enormă de şcolarizare aforţei de muncă. Investitorii austrieci s-au arătat interesaţide un sistem dual de formare profesională după modelul deucenicie austriac pentru meserii ca electricieni şi mecanici,precum şi pentru lucrători comerciali. În special, în zonaBucureşti nu există, până în prezent, niciun fel de iniţiativăcomparabilă cu cele ale cluburilor economice de limbă ger-mană din Transilvania şi Banat, care iau în considerareaceste necesităţi. De aceea, Camera Economică a Austriei

doreşte ca, împreună cu firmele aus-triece interesate, în etapa următoare săsprijine un proiect pilot de creare aunei şcoli profesionale la Bucureşti. Înacest context urmează să se discute, deasemenea, şi posibilitatea de finanţareprin mijloace europene. Pentru creareaşi funcţionarea unei şcoli profesionaledupă modelul de succes oferit deDeutsche Berufsschule Kronstadt -Şcoala Profesională Braşov, ar trebui catoţi cei implicaţi să contribuie finan-ciar, statul român, firmele implicate,care îşi formează ucenicii şi eventual şiorganizaţii partenere austriece respec-tiv germane, dar să fie atrase şi mi-jloace de finanţare europene.

Sprijin de la noiiminiştriBiroul Comercial al Ambasadei Aus-triei la Bucureşti a organizat, împreunăcu Camera de Comerţ şi IndustrieRomâno - Germană şi Ministerulromân al Educaţiei, pe 13 februaire, la

JW Marriot, o manifestare cu caracter informativ, în cadrulcăreia reprezentanţi ai întreprinderilor austriece şi germaneşi ai filialelor acestora s-au putut informa pe larg despreposibilităţile ce le stau la dispoziţie şi au putut adresa între-bări concrete reprezentanţilor autorităţilor şi experţilor.Peste 120 de participanţi, directori şi şefi de personal dinfirme austriece şi germane din numeroase ramuri econom-ice, cum ar fi industria automobilelor (Kirchhoff, MHS,Claas, NHR, Dräxlmaier, Renault, Bosch, Schäffler,Schwarzmüller, Mercedes, VAE), industria lemnului şi amobilei (Egger, Schweighofer, Polipol), domeniul comerţuluicu amănuntul (Billa, DM, Kika, Hornbach, Praktiker, Sel-gros, Metro, Kaufland, Lidl, Porsche) şi al sectorului ener-getic (OMV-Petrom, Kraftanlagen, Radel & Hahn) audiscutat cu interes cu experţii străini şi reprezentanţii au-torităţilor române, subliniind necesitatea imperioasă de for-mare profesională adaptată cerinţelor practice pentrupersonal de specialitate care nu poate fi recrutat din sis-temul academic. Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, şiministrul delegat pentru IMM, Mediu de Afaceri şi Turism,Maria Grapini, au subliniat marele interes pentru o colabo-rare mai strânsă cu sectorul privat în domeniul formării pro-fesionale şi al implementării unui sistem de formare dualădupă modelul german, respectiv austriac. S-a decis creareaunui grup de lucru şi începerea de noi proiecte pilot pentrufuncţionarea de şcoli profesionale la Bucureşti cu implicareaactivă a unor investitori austrieci şi germani.

Personalul calificat – problema investitorilorGăsirea de forţă de muncă calificată nu este un lucru uşor în România. Motivul principal constă înfaptul că sistemul educaţional nu este orientat spre practică. Camera Economică a Austriei doreşteca, împreună cu firmele austriece interesate, în etapa următoare să sprijine un proiect pilot de crearea unei şcoli profesionale la Bucureşti.

de Ionuţ OPREA

Despre organizatori:Camera de Comerţ şi IndustrieRomâno-Germană (AHK Roma-nia), în calitate de Cameră bilater-ală şi organizaţie de membri,reprezintă interesele firmelorromâneşti şi germane, cât şi pe celeale membrilor în faţa autorităţilorpublice. AHK România a fost înfi-inţată oficial în septembrie 2002 şila ora actuală numără peste 500 demembri (februarie 2013). ADVAN-TAGE AUSTRIA, o reţea cu maimult de 110 birouri în peste 70 ţărioferă firmelor austriece şi partener-ilor lor internaţionali o paletă deservicii foarte diversificată. Anualsunt organizate peste 1.000 demanifestări pentru a încurajaîncheierea parteneriatelor de afac-eri. În România sunt înregistraţipeste 1.000 de investitori austrieci.

SummaryFinding skilled labour is not an easy thing in Romania. The main reason is that the education system is not oriented towards practice.In the next stage, the Economic Chamber of Austria, together with the interested Austrian companies, intends to support a pilotproject for the establishment of a vocational school in Bucharest. At several workshops they attended in 2012 with representativesof the Ministry of Labour, Family and Social Protection, the Austrian investors who are active in Romania, in all the economic regionsand sectors, pointed out the enormous demand for trained labour. The Austrian investors have expressed their interest in a dual sys-tem of professional training, based on the Austrian model of apprenticeship, for trades such as electricians and mechanics, as well ascommercial workers.

AGRICULTURĂWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 45

Experienţa italiană, profit înagricultura din vestul ţăriiPentru Gabriele Bellini, agricultura nu mai are secrete. Cunoaşte agricultura din toată Europa şi, cutoate acestea, a decis să investească în cea din România. Are mai multe ferme în vestul ţării, unadintre cele mai performante fiind cea de la Semlac, în judeţul Arad.

de Liliana Brad

Gabriele Bellini a cunoscut România în urmă cu peste 20 deani. A avut un birou în Serbia, la Novi Sad. Îşi aminteşte desprefelul cum au făcut sârbii agricultură, înainte de războiul deacum două decenii din fosta Iugoslavie. „Agricultura lor a fostcomparabilă cu cea din Italia. La nivel de producţie la hectar afost mai mică decât în Italia, dar aveau combinate foarte binedotate, care obţineau produse de bună calitate”, a explicatGabriele Bellini. A venit războiul şi embargoul şi Gabriele şi-amutat afacerile în România. A cunoscut întreaga ţară, însă adecis să rămână la Arad. A început cu comerţul de produseagricole, apoi a investit în terenuri şi a cultivat pământurile fer-tile din Câmpia de Vest. Una dintre fermele sale de top este ceade la Semlac, care are terenuri fertile şi se întinde pe o suprafaţăde 600 de hectare. „Ca investitor străin trebuie să ai răbdare.Până la urmă, investiţiile în România au fost destul de bune”, aexplicat Gabriele Bellini. El a venit în România, a investit core-spunzător şi, cu multă răbdare, a ajuns la rezultate foarte bune.

Competitivi prin modernizare Ferma de la Semlac, din judeţul Arad, aparţine de firmaAgrivest, membră a grupului SC GB Company Europe SRL.Aceasta este coordonată de Gabriele şi a fost prima din judeţulArad unde s-a cultivat soia. „Am fost primii din Arad carene-am ocupat de soia”, îşi aminteşte Gabriele Bellini. Dar nu aprodus soia modificată genetic şi nu a putut fi competitiv pepiaţă. La soia, climatul din zonă este capricios şi plantele se aco-modează greu. Nici pentru rapiţă, clima din vestul Românieinu este prea favorabilă. „Culturile de soia şi rapiţă sunt extremde capricioase”, a explicat Gabriele Bellini. A avut şi dotaremodernă, primele tractoare John Deere cu capacitatea de peste200 de CP din zonă au fost ale italienilor. Dar, la şase-şapte ani,parcul auto trebuie înnoit, pentru a avea producţii bune. Acum,producătorii locali sunt cei care deţin maşini agricole de ultimăgeneraţie. Aceştia au beneficiat de subvenţii si proiecte, s-audotat şi pot presta servicii agricole de foarte bună calitate. Înagricultura performantă din România începe să-şi facă locmentalitatea de tip american: au apărut prestatorii de servicii,

extrem de moderni şi competitivi. La fel este şi în Italia, undeproprietarul fermelor agricole deţine doar câteva utilaje. ÎnFranţa, parcurile auto moderne sunt ale cooperativelor de pro-ducţie. „Am discutat cu producătorii locali, avem parteneriatecu ei. Le-am garantat suprafeţe mari de lucru”, a explicatGabriele Bellini.

Grâu românesc pentru pieţele europeneDupă intrarea României în Uniunea Europeană, accesul ce-realelor pe piaţa europeană a fost mai uşor, iar exporturile decereale au fost simplificate. Aşa că, la ferma italiană de la Sem-lac s-a trecut pe culturi tradiţionale. Pe 50% din suprafaţă seseamănă porumb, pe 35% - grâu şi pe 15% - floarea soarelui.Producţiile medii obţinute la Semlac sunt foarte bune: la grâu,4.500-5.000 de kilograme/hectar, iar, la porumb, între 8.000 şi10.000 de kilograme la hectar. „Grâul de panificaţie se vindefoarte bine. Cam 60% îl comercializăm pe piaţa românească şi30-40% pe piaţa italiană”, a explicat Gabriele Bellini. În agricul-tura românească, lucrurile s-au schimbat radical. Cu toate căexistă subvenţia la hectar și cultura, acestea sunt mai mici decâtîn Uniunea Europeană şi există speranţe că, în câţiva ani, aces-tea se vor apropia de media europeană. „Am încercat să facalegeri corecte”, consideră Gabrile Bellini succesul pe care îl are,după două decenii de muncă, în agricultura din România.

SummaryGabriele Bellini came to Romania over 20 years ago. He had an office in Serbia, at Novi Sad. He remembers about the Serbian agriculturalpractices from before the war in former Yugoslavia more than two decades ago. “eir agriculture was comparable to that of Italy. In termsof production per hectare, it was lower than in Italy, but they had very well equipped plants, which obtained good quality products,” GabrieleBellini explains. e war and the embargo came and Gabriele moved his business to Romania. He travelled throughout the country, butdecided to stay in Arad. He started in the agricultural products trade, then he invested in land and cultivated the fertile lands of the WesternPlain. One of his top farms is that from Semlac, which has fertile terrains and covers an area of 600 hectares.

agricultură46 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Devenit unul dintre cele mai importante evenimente dedicate agriculturii, simpozionul anual or-ganizat de compania Dafcochim a reunit şi în acest an la Târgu Mureş mai mult de 300 de fermieridin toată Transilvania şi reprezentanţii marilor producători de îngrăşăminte şi pesticide. Cum areuşit Dafcochim să devină lider naţional în furnizarea de produse chimice pentru agricultură?

Dafcochim, prietenul fermierilor transilvăneni

de Alin Zaharie

Argumentul principal al oamenilor de afaceri Liviu Cojocşi Radu Fodor, parteneri în compania Dafcochim, estemodul special în care echipa de vânzări reuşeşte să tratezefiecare client în parte. Este vorba de o adevărată politicădedicată clientului, un parteneriat care începe cu suportuloferit în alegerea produselor dorite, continuă cu finanţareafermierului şi se încheie abia toamna, odată cu vânzarearecoltelor. Din această strategie a Dafcochim face parte şisimpozionul anual care reuneşte principalii clienţi şiparteneri ai companiei, cu şansa de a se cunoaşte între ei,poate chiar a discuta afaceri. Meritul cel mare în constru-irea şi menţinerea acestei relaţii speciale cu clienţii o are,recunoaşte Liviu Cojoc, echipa de vânzări, condusă de di-rectorul general Marinel Ştefan. “Sunt foarte mândru deoamenii mei, care an de an reuşesc să sporească afacerile

companiei. Cu privire la organizarea acestui simpozion,avem prezentă aici elita fermierilor din judeţul Mureş şi dinjudeţele limitrofe, cu un record de participare – peste 320de oameni dedicaţi agriculturii. Mulţumesc colegilor mei,în frunte cu Marinel Ştefan, pentru modul în care au gânditşi organizat această ediţie a evenimentului nostru. Anulacesta am mai organizat o astfel de întâlnire în Ungaria, îm-preună cu două firme multinaţionale foarte puternice,BASF şi Dow AgroSciences, unde au fost prezente 150 depersoane. Aceste discuţii sunt foarte benefice pentru căreuşim să facem o legătură foarte bună între fermieri şi dis-tribuitorii de imputuri în centrul Ardealului”, a declaratLiviu Cojoc, acţionarul majoritar al Dafcochim, în des -chiderea simpozionului care a avut loc la restaurantul Ma -nadas din Târgu Mureş, în 21 februarie.

agriculturăWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 47

Invitaţi de marcăÎntre oaspeţii de marcă ai Dafcochim s-au aflat noiiacţionari ai Fabricii de Zahăr Luduş, reprezentanţii Grupu-lui francez Tereos. Alexis Tordeur, din partea investitorilor,a oferit celor prezenţi informaţii privind strategia de dez-voltare a firmei. Tot invitaţi de top au fost şi reprezentanţiicompaniilor Bayer CropScience România şi Pioneer Hi-Bred România, care au prezentat fermierilor ultimele pro-duse necesare unor producţii eficiente şi de calitate.

Marii fermieri şi marile lor problemeUnul dintre marii clienţi ai Dafcochim este Fabrica deZahăr Luduş. Directorul general al acesteia, Ioan Arme-nean, crede că Dafcochim aduce o siguranţă foarte mareclientului: “Avem nevoie de o relaţie foarte sigură, de aceealucrăm cu această companie. Ajutorul pe care-l oferă fer-mierilor e indiscutabil. Problemele noastre sunt în altăparte, acolo în sferele înalte, dar goale, ale politicii ”. Dr. ing.Becsek László, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Sfe-clă de Zahăr din Covasna şi Braşov, susţine şi el că Daf-cochim e partenerul care i-a înţeles întotdeauna pefermieri. “Suntem mulţumiţi de produsele pe care le com-ercializează, de preţurile practicate şi de flexibilitatea pecare o au faţă de fermieri. Este important, ca fermierii săfie informaţi asupra noutăţilor din domeniul protecţieiplantelor şi a seminţelor. Ce ne nemulţumeşte pe noi e po-litica statului român. Cartoful, de exemplu, este a douapâine a ţării. Statul ar trebui să se implice, să vină cu o legis -laţie care să protejeze producătorul român. Dacă mergemîn anumite supermarketuri găsim marfă poloneză, devenităde origine românească peste noapte”, explică Becsek.Vasile Seneşan, unul dintre fermierii mari ai judeţului Alba– proprietar al firmei Mecsol Galda SRL, apreciază efortulDafcochim, dar enunţă şi el marile probleme ale agricul-turii româneşti: “Din păcate, şi nu e doar problema mea, ni-meni din România nu asigură seceta, suntem practicsingura ţară din lume care nu asigură seceta şi ne lovim deea toată ziua. Asta este o mare problemă pentru agricul-tură. E nevoie de o voinţă politică pentru a pune lucrurilela punct. De asemenea, banii europeni se iau foarte greu,depui proiectul, e în regulă tot, după care apar fel de fel dereguli şi suntem neeligibili pentru că s-a schimbat una saualta”.Sibianul Ioan Anghel, de la Horticola International, are 62de angajaţi şi e unul dintre marii producători de fructe aizonei. Ca şi în cazul celorlalţi, ofurile sale sunt multe:“Înainte se plăteau tratamentele bolilor de carantină decătre stat. Am dori dacă e posibil să se facă acelaşi lucruacum. Din păcate, subvenţia nu se dă la datele stabilite , nuse rambursează cheltuielile, atât la pesticide cât şi pentrumotorină, pentru asigurare, şi subvenţionarea pentrusuprafaţa de teren se dă foarte târziu. Apoi, trebuie găsităo formulă de cointeresare a celor care au teren şi nu-l lu-crează. Unii iau subvenţii pe pârloagă, ceea ce e o aberaţie”.Ovidiu Onişor, de la Ada Prod Com, e unul dintre agricul-torii de top din judeţul Cluj. Şi el crede că fărâmiţareaterenurilor e marea problemă a agriculturii româneşti: “Autrecut 20 de ani şi nu s-a reuşit comasarea terenurilor.Cumva ar trebui să se dea terenurile în arendă, să reintrepe rol renta viageră. Apoi, în zootehnie, în momentul defaţă e mult mai rentabil să vinzi decât să creşti animale. Nuştiu dacă va fi aşa şi la anul, sau peste doi ani. În ultimii ani,zootehnia ne-a scos din situaţii neprevăzute, dar acum, mainou, acest sector e piatra de moară, nu îţi aduce satisfacţii

de niciun fel. Din păcate în agricultură nu sunt strategii petermen lung de niciun fel, fiecare gândeşte de la o zi la alta.Avem nevoie de sisteme de irigaţii, cu îmbunătăţiri fun-ciare, cu subvenţii gradual ştiute. Doar aşa poţi să faci unbusiness care să fie şi respectat”.

capital48 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

OPPC propune o viziune integratoare pentru piaţa de capital,facilitând interacţiunea între managerii de active, brokeri, in-vestitori şi autorităţi în vederea creării unei pieţe eficiente. Însfera preocupărilor OPPC se găseşte şi promovarea celor maibune practici şi standarde, dezvoltarea educaţiei în domeniulpieţei de capital. Printre obiectivele primordiale ale asociaţiei se numără creşterearolului pieţei de capital în economia românească, conturareaunei strategii naţionale de dezvoltare a pieţei de capital dinRomânia. În acest sens este necesară identificarea unor facilităţifiscale nediscriminatorii care să conducăpe termen mediu şi lung atât la creşterealichidităţii pieţei, dar şi la creştere eco-nomică şi a veniturilor bugetare.OPPC îşi propune susţinerea îmbu nă -tăţirii cadrului legislativ în scopul creşteriiîncrederii investitorilor în piaţa de capitaldin România, prin redactarea şi susţinerea unor proiecte legisla-tive, precum şi prin promovarea şi implementarea legislativă acalităţii de „specialist în piaţa de capital”. În luna noiembrie 2012, ca urmare a solicitării şi documentaţieidepuse de OPPC, Ministrul Muncii a avizat favorabil înscriereaîn Codul Ocupaţiilor din România a ocupaţiei “specialist pentrupiaţa de capital”. În prezent este în curs de redactare standardulocupaţional pentru definirea competenţelor acestei noi ocupaţii.Un obiectiv important îl reprezintă promovarea măsurilor nece-sare pentru ca specialistul pentru piaţa de capital să prezinte

punctul său de vedere, conform dispoziţiilor Codului de proce-dură civilă, în litigii legate de aplicarea dreptului pieţei de capital.Un obiectiv pe termen mediu îl reprezintă autorizarea specialis-tului pentru piaţa de capital ca expert în domeniul pieţei de capitalde către Ministerul Justiţiei, cu alte cuvinte urmărim consacrareapieţei de capital ca şi domeniu de expertiză aparte, tot aşa cumexistă experţi autorizaţi în proprietate intelectuală, circulaţie ru-tieră, silvicultură şi electrotehnică. Calificarea de specialist arputea să o obţină şi deţină şi un judecător, procuror, poliţist.Specialistul, prin natura şi conţinutul pregătirii şi calificării sale,

va elimina barierele existente în prezentîntre economic şi juridic putând prezentao viziune integrată asupra fenomenelormanifestate pe piaţa de capital şi careatrag/au atras naşterea raporturilor ju-ridice deduse judecăţii. Prezenţa instituţieispecialistului pentru piaţa de capital va

conduce şi la unificarea jurisprudenţei în dreptul pieţei de capitalşi la construirea predictibilităţii soluţiilor adoptate, eliminând,totodată, suspiciunile cu privire la pronunţarea unor soluţii subinfluenţa mitei sau altor factori care îngrădesc libertatea devoinţă a judecătorilor. Va fi necesară o modificare legislativă caresă impună specialistul pentru piaţă de capital în peisajul juridic.

Cristian Dinescu - PreşedinteValentin Ionescu -VicepreşedinteMircea Ştefan Solovăstru - Membru

Pledoarie pentru specialiştiîn piaţa de capitalOrganizaţia Profesioniştilor Pieţei de Capital” (OPPC) este o organizaţie autonomă, cu caracternon-guvemamental şi nepatrimonial, în folosul public, fondată în 2012 de către opt oamenicare şi-au propus să construiască un proiect care să susţină dezvoltarea economică a Românieiprin intermediul pieţei de capital şi a principiilor fundamentale ale acesteia.

Summarye Capital Market Professionals Organization (OPPC) is an autonomous, non-governmental and non-patrimonial organization, in publicservice, founded in 2012 by eight men who wanted to build a project that would support the economic development of Romania via thecapital market and its fundamental principles. OPPC proposes an integrative vision for the capital market, facilitating interaction betweenasset managers, brokers, investors and the authorities, with a view to creating an efficient market.

fonduri europeneWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 49

Partener permanent al revisteiTransilvania Business

Fonduri nerambursabile –ce ne mai rămâne în 2013?Anul 2013 se anunţă un an de tranziţie pentru piaţa de con-sultanţă axată pe finanţări nerambursabile UE. Acest lucruse întâmplă din cauza contextului în care se află România înacest moment, de trecere de la perioada de programare2007-2013 la cea 2014-2020.Putem să estimăm că în acest an firmele de consultanţă sevor concentra mai mult pe partea de implementări deproiecte şi mai puţin pe partea de elaborare, apeluri deproiecte fiind mai puține, mai ales pentru axele unde aju-torul financiar aferent proiectelor depuse în anii trecuți de-pășește bugetul alocat perioadei de programare.Rămân însă câteva oportunităţi deschise. Astfel în primă-vara acestui an se anunţă deschiderea programelor naționalepentru firmele cu activitate în comerţ, domeniu, care de alt -fel, nu are prea multe alternative în cadrul fondurilor eu-ropene. Sumele care se acordă nu sunt mari, însă procesul emai rapid și mai puțin birocratic. De asemenea tinerii caredoresc să demareze o afacere sunt susţinuţi prin programede finanţare de la bugetul de stat. Tot de la bugetul de stat,prin intermediul unei scheme de ajutor de stat, se finanţeazăproiecte mari de cel puţin 5 milioane euro şi crearea a celpuţin 50 de locuri de muncă în domeniul turismului, pro-ducției și sănătății.Dacă este să ne referim la programele cu fonduri europenecare vor mai funcţiona în acest an, chiar în momentulelaborării acestui articol se deschide programul pentru ac-vacultură și prelucrarea peștelui. Se va deschide și un programadresat parteneriatelor între unități ad mi nistrativ-teritorialepentru eficientizarea activității acestora prin informatizare. După o perioadă în care a fost blocat, în acest an autorităţilepregătesc lansarea unor noi sesiuni şi în cadrul Programuluide Dezvoltare a Resurselor Umane (POS DRU). Aici vorbimde proiecte între 500.000 şi 4.000.000 euro, cu o arie de im-plementare vastă, beneficiari din toate sferele.O altă sursă reprezintă programele cu finanţare directă dela Bruxelles, printre care Life+ care finanţează proiectele demediu şi conservarea biodiversităţii.Un program aparte este axa IV al Programului Național deDezvoltare Rurală, denumit programul LEADER. Acest pro-gram utilizează abordarea bottom-up, deoarece stimuleazăcomunităţile locale să facă o analiză a nevoilor şi a oportu-nităţilor la nivelul comunităţii şi să elaboreze o strategiepornind de la acestea. În baza acestei strategii se stabileşteun buget pentru finanţarea punctelor cheie identificate prinstrategie. Astfel comunitatea are oportunitatea de a se„auto finanţa”, de a aloca bani exact acolo unde este cel mai

necesar, impactul fiind imediat şi resimţit în mod direct. Încadrul Grupurilor de Acţiune Locală, entități constituitepentru gestionarea acestor fonduri, se lansează continuu se-siuni de depunere de proiecte în funcție de bugetul existent,care reprezintă o sursă de finanţare viabilă pentru proiectelocale mai mici.Programele LEADER se adresează atât beneficiarilor privațicât și beneficiarilor publici din mediul rural, acoperind ogamă largă de domenii de la agricultură, producție, servicii(servicii medicale, croitorie, etc.), turism (structuri deprimi re turistice, activități recreaționale, etc.), până la pat-rimoniu local construit. Ghidurile locale urmăresc într-ooarecare măsură ghidurile PNDR lansate la nivel național,dar cuprind și aspecte specific locale.Avantajul programului LEADER constă în faptul că baniialocați comunităților locale rămân în acele comunități, potfi accesaţi numai pentru proiecte care se vor realiza în aceazonă, astfel creând valoare adăugată, venituri și locuri demuncă. Anul acesta ONG-urile vor putea alege finanţări fie dinbugetul de stat, fie direct de la Bruxelles, şi aici putemmenţiona programele culturale de la AFCN, programeleTINACT și Europa pentru cetăţeni.Programele și bugetele rămase efectiv variază în funcție debugetul total alocat perioadei de programare și axei respec-tive, în funcție de contractele efectiv încheiate și finalizate(pot fi beneficiari care din cauza lipsei contribuției propriisau din cauza duratei mari de evaluare a proiectelor, renunțăla proiectul câștigat) sau pot rămâne fonduri pe anumite axeunde a existat o cerere redusă și care ulterior pot fi realocatecătre alte domenii.Totuși, anul 2013 va deveni mai mult anul implementărilorpentru proiectele aprobate în anii anteriori, și în acelașitimp, va fi o reflecție asupra eficienței proiectării tehnice,planificării în general. Proiectele care au fost depuse fără oplanificare adecvată și fără a lua în considerare aspectele șiriscurile importante, vor necesita resurse importante pentruschimbarea soluției tehnice, plata cheltuielilor care au fostprevizibile, dar neluate în considerare din timp în planifi-carea bugetului.

Zsuzsanna FazakasDirector general, EuroTop Consulting

consultanță juridică50 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 4/2013, care a stabilit momentul intrării în vigoarea Noului Cod de Procedură Civilă pentru data de 15.02.2013, au fost aduse modificări şi Legii192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator.

Obligativitate în mediere – posibile implicaţii şi efecte

În acest sens a fost reglementată obligativitatea participării laşedinţa de informare privind avantajele medierii începând cudata de 15.02.2013, ca o procedură prealabilă aferentă unor ca -tegorii de litigii reglementate la art. 601 din Legea 192/2006.Totodată, s-a stabilit că sancţiunea respingerii ca inadmisibilea cererilor de chemare în judecată formulate fără îndeplinireaobligaţiei de participare prealabilă la o şedinţă de informareprivind medierea va fi incidentă doar pentru acţiunile intro-duse după data de 01.08.2013.Textul de lege invocat reprezintă confirmarea unei chestiuniaprig dezbătute în mass-media în ultima perioadă, şi anumeinstituirea medierii drept procedură prealabilă obligatorie cetrebuie să preceadă introducerea unei acţiuni în justiţie.Medierea reprezintă o alternativă la soluţionarea litigiilor decătre instanţa de judecată, situaţia conflictuală dintre părţi fiindsoluţionată în mod amiabil de către părţi prin intermediul me-diatorului care joacă rolul unui arbitru cu privire la acestea.Potrivit noii reglementări, nu medierea în sine devine obligato-rie, ci doar participarea la o şedinţă de informare privind bene -ficiile acesteia. În urma participării la această şedinţă, părţile vorputea decide să încerce soluţionarea diferendului pe calea me-dierii sau să se adreseze instanţei de judecată, neputând fi obli-gate într-un sens sau altul.Îndeplinirea acestei proceduri prealabile va fi obligatorie doarpentru anumite categorii de litigii, respectiv litigiile de muncă,în materia dreptului familiei, în materia protecţiei consumatoru-lui, în domeniul răspunderii profesionale, litigiile cu o valoaresub 50.000 lei, diferendele în materie de posesie şi grăniţuire.Introdusă în sistemul de drept românesc prin Legea 192/2006,procedura medierii a fost concepută ca o măsură de adaptarela tendinţele dreptului european în scopul degrevării in-stanţelor de judecată, prin încurajarea soluţionării litigiilor pecale extrajudiciară. Alegând calea medierii, părţile pot stabilide comun acord o soluţie pe deplin echitabilă care să cores -pundă intereselor tuturor celor interesaţi. Or este ştiut faptulcă nu întotdeauna aplicarea rigidă a normelor de drept de cătreinstanţă conduce la o astfel de soluţie. Cu toate că părţile puteau apela în mod liber la procedura me-dierii şi sub imperiul actualului Cod de Procedură Civilă, im-

pactul acestei căi alternative desoluţionare a litigiilor a fost unulfoarte redus. Nici Legea202/2010 privind mica reformăîn justiţie care conferă judecă-torului posibilitatea de a le reco-manda părţilor soluţionarea

neînţelegerilor pe calea medierii nu a avut ca efect creştereanumărului litigiilor soluţionate prin această metodă.În aceste condiţii, impunerea obligativităţii urmării proceduriiprealabile a participării la şedinţa de informare privind bene -ficiile medierii a stârnit o anumită reticenţă, precum şi reacţiicontradictorii. Este evident că prin obligativitatea informării seîncearcă determinarea justiţiabililor să apeleze la această pro-cedură ale cărei avantaje sunt incontestabile. Mai mult, medi-atorul nu va putea percepe onorariu pentru participarea laşedinţa de informare, aceasta având caracter gratuit, astfelîncât, cel puţin aparent, obligativitatea astfel impusă nu este denatură să lezeze persoanele interesate.Pe altă parte, îndeplinirea acestei proceduri prealabile obliga-torii presupune participarea tuturor părţilor cu interese con-trare la şedinţa informare şi nu doar a persoanei directinteresate în declanşarea litigiului. Prin urmare, viitorul recla-mant va trebui să facă demersuri pentru ca toate părţile impli-cate să se prezinte în faţa mediatorului. În măsura în carereclamantul nu reuşeşte acest lucru, mediatorul va face demer-surile pentru contactarea şi invitarea celorlalte părţi interesate,în schimbul unui onorariu plătit pentru activitatea sa.Prin urmare, deşi aparent are un caracter gratuit, participareala şedinţa de informare va presupune anumite costuri supli-mentare suportate de către reclamant, în ipoteza în care per-soanele cu care este în litigiu refuză să se prezinte în faţamediatorului, ipoteză, de altfel, foarte probabilă.În al doilea rând, participarea la şedinţa de informare şi demer-surile aferente acesteia presupun scurgerea unei perioade su-plimentare de timp. În măsura în care părţile interesate refuzăsă se prezinte, cer amânări ale şedinţei de informare sau infor-marea în şedinţe separate, respectiva procedură tinde la o ter-giversare a soluţionării diferendului dintre părţi. Consecinţaunei astfel de tergiversări poate fi împlinirea unui termen deprescripţie, producerea unei pagube ireversibile sau accentu-area pierderilor suferite de către reclamant.În concluzie, în condiţiile în care implică anumite costuri su-plimentare, precum şi scurgerea unei perioade îndelungate detimp, procedura prealabilă analizată poate fi interpretată ca olimitare a accesului liber la justiţie.Doar odată cu aplicarea practică a noilor dispoziţii legale se vastabili dacă această procedură prealabilă va avea efectele doritesau va presupune doar îndeplinirea unei formalităţi anterioareintroducerii cererii de chemare în judecată.

Adrian CârsteaAssociate

Sediul Central BucureştiBlvd Aviatorilor Nr. 43, Sector 1, Cod 011853 Bucureşti, RomâniaTel: (40-21) 202.59.00; (40-31) 423.29.00 Fax: (40-21) 223.39.57 / 223.04.95

Sediul Secundar ClujCalea Dorobanţilor Nr. 18-20, Et. 6, Cod400117 Cluj-Napoca, RomâniaTel: (40-264) 40.38.08; (40-21) 202.59.99 Fax: (40-264) 40.38.09Email: general@musat.ro Website: www.musat.ro

capitalWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 51

Perspectivele pieţelorbursiere în anul 2013Piaţa internă de capital a consemnat un debut favorabil în2013, indicele general BET consemnând în ianuarie unavans de 6,4%. Această evoluţie a fost determinată, în primulrând, de contextul internaţional favorabil, indicele americanS&P 500 înregistrând cea mai bună performanţă pentruluna ianuarie de la jumătatea anilor 1990. În Statele Unite,deciziile decisive cu privire la problemele fiscal-bugetare aufost amânate, în Europa am asistat la noi semnale de stabi-lizare macroeconomică, iar în China s-a consolidat scena -riul de inflexiune (de la decelerare la accelerare economică).Nu în ultimul rând, majoritatea companiilor internaţionaleau raportat profituri pe trimestrul IV care s-au situat pesteestimările analiştilor. De asemenea, factori de natură strict internă au contribuitla evoluţia pozitivă a pieţei în prima lună din acest an,printre care menţionez ameliorarea percepţiei cu privire lariscul investiţiilor financiare în România. În ciuda debutului pozitiv este dificil de creionat un scenariucentral cu privire la evoluţia bursieră a companiilor listatela Bursa de Valori Bucureşti, date fiind, în primul rând,provocările macroeconomice, mondiale, europene şi in-terne. Evoluţia pieţei de capital va fi în continuare depen-dentă, în primul rând, de climatul macro-financiar mondialşi european. La nivelul economiei mondiale nu am asistatîncă la o reluare a fluxurilor investiţionale, dat fiind că semenţin o serie de incertitudini/provocări (cu impact pentruclimatul de afaceri la nivelul companiilor). Economia euro-peană pare să fi depăşit punctul critic al crizei datoriilor su-verane, însă factorii de risc economic, politic şi social se potreintensifica oricând, în contextul persistenţei divergenţeieconomice la nivelul economiilor membre. Totodată, economia internă continuă să se confrunte cu oserie de provocări fundamentale în trimestrele următoare:seceta de capital, contracţia din Zona Euro, rambursareaunei părţi importante din împrumutul contractat de la FMIşi alte instituţii internaţionale în 2009, continuarea proce-sului de consolidare bugetară. Desigur, principala provocare(de altfel, similară pentru majoritatea economiilor eu-ropene) o constituie refacerea potenţialului economicîntr-un context de consolidare bugetară. De asemenea atrag atenţia cu privire la factorii de risc deordin politic şi social, atât din Europa (în 2013 sunt progra-mate alegeri în Italia şi Germania), dar şi decizii importantela nivelul Uniunii Europene (spre exemplu, referitoare laBugetul pentru perioada 2014-2020)), dar şi din România. Într-un posibil scenariu central de previziune, pieţele decapital pe mapamond ar putea consemna evoluţii într-uninterval de fluctuaţie (range) similare cu cele din anii ante-riori. Amplitudinea acestui range va fi în continuare diferită(între pieţele dezvoltate şi pieţele emergente şi de frontieră),iar dimensiunea acestuia va fi determinată de evenimentele

din plan macroeconomic din principalele blocuri economi -ce: Statele Unite, Zona Euro, Asia. Acest scenariu ar puteafi determinat de evoluţii mixte/divergente ale indicatorilormacroeconomici pe mapamond, dar şi ale rezultatelor ra-portate de companii. De asemenea, reintensificarea tensiu-nilor economico-financiare din Zona Euro şi Statele Unitear putea fi contrabalansată de noi măsuri intervenţioniste,în principal de natură monetară. Pe de altă parte, într-un scenariu negativ, pieţele de capitalmondiale ar putea consemna intrarea într-o stare decorecţie (declin de peste 10%), care s-ar putea prelungiîntr-un bear market (scădere de peste 20%). Acest scenariuar putea fi determinat de tergiversările cu privire la prob-lemele fiscal-bugetare din Statele Unite (deciziile impor-tante au fost amânate pentru finalul lunii februarie), dar şide reintensificarea tensiunilor în cadrul Zonei Euro sau desurprize predominant negative la nivelul rezultatelor finan-ciare comunicate de companii. Totodată, pieţele ar putea sătesteze eficienţa politicilor monetare implementate pe ma-pamond pe parcursul ultimilor ani de către principalelebănci centrale pe mapamond. Deocamdată, eficienţa acestormăsuri este relativ redusă, multiplicarea bilanţurilor băn-cilor centrale nefiind resimţită la nivelul investiţiilor îneconomia reală. Într-un scenariu pozitiv, pieţele de capital mondiale ar puteacreşte cu cel puţin 10% în 2013. Acest scenariu însă parepuţin probabil, cel puţin atâta timp cât nu vor exista semnaleclare de relansare durabilă a investiţiilor în economia reală.De asemenea, menţionez o serie de aspecte fundamentale(dileme pentru economia mondială), care împiedică oevoluţie sustenabilă ascendentă a pieţelor de capital: vitezade circulaţie a banilor, problema eficienţei programelormonetare neconvenţionale, războiul valutar, şomajul pe ter-men lung, deprecierea capitalului uman şi declinulpotenţialului economic, îndeosebi în rândul economiilordezvoltate.Pentru piaţa internă de capital apreciez că există în conti -nuare potenţial de creştere, atât din perspectiva termenuluiscurt, dar şi mediu-lung. Condiţionat de neintensificareafactorilor de risc, indicii bursieri interni vor continua săcrească în primele luni ale anului, evoluţie susţinută atât deameliorarea percepţiei de risc, dar şi de aşteptările cu privirela politica de dividende a companiilor pentru exerciţiul fi-nanciar 2012 (cazul SIF-urilor). Vor urma corecţiile speci-fice datei ex-dividend, care s-ar putea amplifica dacăclimatul macro-financiar internaţional se va deteriora saufactorii de risc din România se vor intensifica.

dr. Andrei Rădulescu - Senior Investment Analyst, SSIF Broker SA

LEADERSHIP52 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

“Şapte secrete ale liderilor inspiraţi”

Trăim într-o epocă în care singura constantă a zilelor noas-tre este schimbarea. În secolul trecut, o organizaţie puteasupravieţui doar dacă avea rezultate bune. În zilele noastre,lucrurile se schimbă. Nu mai este suficient să fii bun. Tre-buie să fii competitiv, să fii performant, mereu cu un pasînaintea competitorilor tăi, adică trebuie să fii… formidabil. Un leadership obişnuit nu ne poate aduce rezultatele formi-dabile de care avem nevoie pentru a fi competitivi pe o piaţăconcurenţială. Avem nevoie de un leadership neobişnuit, unleadership inspirat, aşa cum ne recomandă Phil Dourado şidr. Phil Blackbourn în cartea „Şapte secrete ale liderilor in-spiraţi”. Cum putem înfăptui extraordinarul? Cum au reuşit unii li -deri să performeze acolo unde alţi întreprinzători au datgreş? Răspunsul la aceste întrebări îl veţi găsi în cartea “Şapte se-crete ale liderilor inspiraţi”, carte care prezintă reţetele desucces ale unor lideri inspiraţi şi nonconformişti care aureuşit să fie extraordinari, să performeze acolo unde alţii audat greş.

Liderii inspiraţi sunt marii deschizători de drumuri îndomenii critice ca cel al inovării sau al conducerii într-olume interconectată, precum Sinclair Beecham, fondatorulcompaniei Pret-A-Manager, bancheri radicali, ca Mike Har-ris, fondatorul băncii First Direct; Warren Bennis, pe careForbes l-a numit decanul leadershipului; Sir Nick Scheele,Preşedintele Ford Motor Company; Steve Parry, DirectorStrategie Fujitsu... şi mulţi, mulţi alţii.Iată cele şapte secrete ale lor, aşa cum au fost prezentate deautori:

Secretul 1: Leadershipul este contagios: molipsiţi-i şi peceilalţi. Fiecare om doreşte să stea la cârma propriei vieţi. Liderii inspiraţi le oferă celor ce-i urmează contextul,resursele şi sprijinul de care au nevoie pentru îndeplinireaobiectivelor, lăsându-i apoi să se descurce singuri. Paradoxal, sarcina unui lider este aceea de a crea alţi liderişi nu aceea de a forma adepţi. Un leadership inspirat este un leadership contagios, care sepropagă la toate nivelele ierarhice din organizaţie. „Liderul autoritar simte că treaba lui este, în parte, să-şi ţinăoamenii la locul lor. Un lider inspirat, simte că treaba luieste, cel puţin în parte, să se pună pe sine în locul tău” -Meenu Bachan, CEO, Inspired Leaders Network.

Secretul 2: Nu păcăliţi pe nimeni.Expunerea unui lider şi transparenţa informaţională ce ca -ractecterizează societatea în care trăim vă obligă să re-nunţaţi la agendele ascunse şi să descoperiţi îndumneavoastră fiinţa autentică, fără mască, care inspiră princarismă şi calităţile personale.„A fi lider strategic înseamnă a fi complet onest şi a acceptauneori să cazi de prost..., înseamnă a admite că ai greşit” -Sir John Hoskyns, fondatorul companiei Hoskyns Systems

Secretul 3: Faceţi-i să vrea să vă urmeze. În calitate de lideri inspiraţi trebuie să le faceţi oameniloroferte pe care aceştia să nu le poată refuza. Dacă vreţi săle câştigaţi oamenilor energia şi talentul, va trebui să ex-tindeţi înţelesul cuvântului muncă. Liderii creeazămenirea. Puneţi-vă întrebarea: De ce ar vrea cineva să lucreze pentrudumneavoastră? Sau cu dumneavoastră, cum ar spune TedTurner, fondatorul canalului CNN. Voi nu lucraţi pentru mine, lucraţi cu mine! - le spunea Tedangajaţilor săi.Deci, voi cu cine alegeţi să lucraţi?

LEADERSHIPWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 53

Secretul 4: Creaţi diferenţe.Liderii obişnuiţi îi conduc pe oameni spre crearea de bunurişi servicii. Liderii inspiraţi îi fac să creeze diferenţe, să fiediferiţi. Când produsele şi serviciile de pe piaţă sunt sensibilasemănătoare, ceea ce este deosebit, iese în evidenţă, prinurmare te situează deasupra celorlalţi. Mike Harris, CEO şi fondator al băncii First Direct, co-fondator al băncii digitale Egg, spune că secretul reuşiteieste să fii capabil să detectezi momentul când o formulă deafaceri ori o promisiune făcută clientului îşi pierde impactul,iar tu trebuie să găseşti o altă idee revoluţionară care să tesitueze deasupra celorlalţi.

Secretul 5: Conduceţi din prima linie.Liderii inspiraţi nu se tem de focul luptei. Tot ce conteazăse petrece pe linia frontului, acolo unde se află clientul. Nuîn spate, unde se adună cei din echipa de senior-manageri acompaniei, ca să stea la căldurică (şi să se supravegheze re -ciproc...)Liderii inspiraţi îşi călăuzesc oamenii de acolo de unde egreu.

Secretul 6: Lumea e aici, nu dincolo.Încă mai privim lumea ca pe o multitudine de frontiere,peste care se face import şi export, cu o piaţă internă şi altaexternă. Liderii inspiraţi văd lumea cu totul altfel. Lumea nu mai edincolo, e aici, în jurul nostru. Local a devenit totuna cu global.

Secretul 7: Imposibilul nu există.Imposibil nu înseamnă decât ceva care nu s-a făcut încă. Saucare nici măcar n-a fost încă imaginat.Gândiţi-vă la Hannibal, la elefanţii lui şi la Munţii Alpi. Cines-ar fi gândit că se poate? El s-a gândit şi apoi a făcut-o. Citiţi

acest capitol de istorie, dacă aveţi nevoie de inspiraţie, dacăvreţi să gândiţi ce-i de negândit şi să-i conduceţi pe oamenispre ce-i de nefăcut. „Aproape fiecare dintre noi luăm limitele propriei viziuni

drept limitele lumii. Unii n-o fac. Alăturaţi-vă lor” - ArthurSchopenhauer

Concluzie şi bonus: Secretul 8. Vă trebuie un NBA, nuun MBA. Liderii inspiraţi creează noi arhitecturi în organizaţiile lor.Pentru crearea unei noi structuri organizatorice un Masterof Business Administration (MBA) e posibil să nu vă mai fiesuficient. Veţi avea nevoie de un titlu de New Business Arhi-tecture (NBA), deoarece schimbarea implică şi o nouă arhi-tectură socială. Studiile efectuate de Warren Bennis arată că leadershipul erăspunzător de 15% din succesul corporativ. Într-un mediucompetitiv, precum cel în care trăim azi, un procentaj de15% poate fi factorul decisiv, care face diferenţa în piaţă. Warren Bennis spunea: „Liderii nu se nasc din spuma măriiprecum Venus. Dacă doresc să creeze leadership la toatenivelele organizaţionale, liderii de la vârf trebuie să realizezesistemele şi culturile care să îngăduie aşa ceva. Liderii se -colului 21 înţeleg că sunt parte a unei agende de ansamblu,nu stăpânii ei...”. Pentru mai multe momente de inspiraţie, oferite de lideriidespre care se vorbeşte în această carte, şi nu numai, vă in-vităm să accesaţi adresa www.inspiredleaders.com.Lectură plăcută şi mult succes!

Augusta Romanţa, MBA Senior Consultant Evolutiv Consultants Network

Acum câțiva ani am avut ocazia să lucrez pentru o firmăce avea nevoie de parteneri de producție de medica-mente, în țară și în străinătate. Aceasta a fost o mareoportunitate pentru mine să vizitez foarte multe facilitățide producție din România și din multe alte state. Una dinţările cu o industrie farmaceutică foarte dezvoltată esteIndia şi acest fapt se datorează unei politici la nivel gu-vernamental susținută pe o perioadă de peste 20 ani, caelement pivotal de dezvoltare economică.Din această postură, de director de dezvoltare, am fost înIndia de câteva ori, vizitând aproximativ 50 facilități deproducție din peste 12 orașe. Premisele de la care am por-nit au fost confirmate - există o foarte puternică industriefarmaceutică, cu standarde comparabile cu Europa, pu -ternic susținută prin tot felul de măsuri de guvernele lo-cale și cel central.

Există o poveste ce m-a impresionat în mod deosebitlegată de un fel de parc industrial în Goa.Goa este o fostă colonie portugheză ce face parte din te -ritoriul indian de puțină vreme. A fost anexată de Indiaîn 1961 şi a devenit un stat în cadrul Indiei, în forma ac-tuală, abia în 1987. Este cel mai mic stat, dar are cel maimare PIB pe cap de locuitor, dintre toate statele ce com-pun India. Principala sursă de venituri este turismul – pelângă plajele deosebite şi nepoluate, mai există o mulțimede obiective istorice din perioada portugheză, multe din-tre ele protejate de UNESCO. La o populaţie de 1,5 mi -lioane locuitori, PIB-ul este de aproximativ 3,5 miliardede euro, comparabil cu multe din țările avansate din Eu-ropa Centrală și de Est, cu o creştere de peste 15% în2010.Totuși, Goa este situată într-o zonă cu climă musonică,ceea ce înseamnă că, aproape 6 luni pe an, turismulfuncţionează la parametri reduși. Cu vreo 10 ani în urmă,autoritățile locale au deschis ”piața” pentru alte activitățice pot produce venituri, fără să producă pagube – adicăpoluare. Și s-au concentrat pe industrii nepoluante – far-maceutice şi IT. Astăzi există o zonă de câteva sute de hectare, situată laaproximativ 25 km de plaje, dar cam la aceeași distanțăde aeroport, unde peste 200 fabrici de medicamente îșidesfășoară activitatea. Pe partea cealaltă a drumului e -xistă un număr similar de clădiri ce adăpostesc firme deIT. Pentru comparație, în Romania există maxim 20fabrici de mărimea celor descrise anterior. Sunt prezentecu facilități de producție firme cum ar fi: Wyeth, Sanofi-Aventis, Merck, Ranbaxy, Cipla, Glenmark şi alte numemari din industrie.Am vizitat două din fabricile menționate, facilități de-osebite din punct de vedere tehnic ce au colaborări deproducție cu mari firme de medicamente din Europa şiSUA, fiind certificate FDA, EU GMP sau MHRA. Primamea întrebare în ambele locații a fost legată de disponi-bilitatea personalului de specialitate – în majoritateafabricilor din India lucrează 40-50 persoane cu studii su-perioare (farmaciști, în primul rând, chimiști și ingineri).La 200 de fabrici este nevoie de un număr impresionantde specialiști! Răspunsul a fost că nu au nicio problemăpentru că, înainte de construcția fabricilor respective, aufost înființate universități care să şcolarizeze specialiștiinecesari pentru toată zona.Atât industria farmaceutică, cât şi cea de IT sunt douădintre cele mai căutate de autorități pentru că suntnepoluante, aduc valoare adăugată mare, nu au nevoie defoarte mulți angajați şi nu necesită facilități deosebite și,cel mai important, generează industrie orizontală și, im-plicit, au un factor de multiplicare deosebit. Nu știu dacămodelul din Goa este aplicabil și scalabil în țara noastră,dar sunt multe învățăminte de luat de acolo.

SĂNĂTATE 54 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Cluster de medicamente și soft în Goa de Marius Călin CHERECHEŞ

artă56 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Artmark, noua dimensiune A consemnat

Ionuţ OPREA

Reporter: Retrospectiv, cum a fost începutul Artmark şi cuma fost receptat demersul de a crea o nouă piaţă, de a o re-defini?Alexandru Bâldea: Este mult spus că am creat o piaţă, o piaţăexista dintotdeauna, a existat şi în anii interzişi. Şi până în anii2000 a fost o piaţă, dar neinstrumentalizată, nu era extinsă lanivel naţional. Erau case mici de licitaţie,nu exista Internetul, era destul de greu depublicizat o vânzare în toată regula. În2008, când am apărut noi, majoritateatranzacţiilor se petreceau fără acte, amtransportat practic în cinci ani de zile ceamai mare parte a tranzacţiilor uzuale din-spre tranzacţionare privată spre ringul lic-itaţiilor. Acestea s-au oficializat, au apărutrezultate publice, cotaţii, randamente depiaţă, instrumente moderne pentrupotenţialul cumpărător şi care dau credi-bilitate întregii pieţe. Mentalitatea e încurs de schimbare, va fi o piaţă matură

când o să avem mult mai multe tranzacţii decât astăzi. În 2008erau 1,5 milioane de euro, acum sunt undeva către 20 de mi -lioane euro în piaţa publică. O să fie o piaţă reală atunci cândvor fi circa 100.000 de cumpărători care cumpără, o dată lacâţiva ani de zile, un obiect de artă între 500 şi 1.000 de euro,acum suntem cam la 3% din acest potenţial. Va fi o piaţă matură

atunci când investiţia în cultură, în bunuriculturale va fi caracterizantă pentru mo -delele noastre sociale. În momentul defaţă încă lumea nu cumpără public, nu in-vesteşte în cultură de o manieră vizibilă,nu se laudă cu asta, nu face parte dinparametrul cetăţeanului model, socia -lmente şi culturalmente implicat. Proba-bil că în cinci - zece ani de zile vom ajungeşi aici. S-au făcut paşi importanţi, piaţa s-a profesionalizat, s-a deschis de când in-formaţia s-a codificat şi simplificat cătreapropierea artei de consumatorul ne-sofisticat. Înainte, numai colecţionarii

Casa de Licitaţii Artmark are noi obiective ambiţioase. După patru ani de creşteri, licitaţii desucces, lansarea Indexului Pieţei Româneşti de Artă, a platformei Dependent de Artă, licitaţiiinternaţionale, urmează atragerea iubitorilor de artă pasivi în ringul licitaţiilor. La aniversarea apatru ani, Alexandru Bâldea, acţionarul majoritar Armark, detaliază strategia casei de licitaţii.

Acţionariat şimanagementCasa de Licitaţii Artmark estedeţinută de Alexandru Bâldea(80%) şi Manuela Plăpcianu (20%).Prima licitaţie de artă a Casei Art-mark a avut loc în 2008, iar în 2013,doar în primele 6 luni au fost pro-gramate 12 licitaţii.

artăWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 57

cumpărau artă, erau o castă, erau foarte puţini, accesul cătreaceastă piaţă era greoi, era împiedicat, era o lipsă totală de trans-parenţă a pieţei, trebuia să fii iniţiat de un cunoscător pentru anu greşi într-atât de grav, încât să te demotivezi totalmente dea-ţi continua periplul pe piaţa de artă. În momentul de faţă numai e aşa de complicat pentru o persoană din afara pieţei săajungă să cumpere artă: artiştii sunt cotaţi, lucrările sunt însoţitede certificate de autenticitate, vânzările sunt cu garanţii de au-tenticitate, în cazul nostru fără limită de termen, experţii suntdin ce în ce mai mulţi şi din ce în ce mai specializaţi, au apărutevaluatori care emit opinii oficiale pe care autorităţile se potbizui, de la bănci, institute de asigurare, instanţe etc., piaţa seprofesionalizează fără discuţie.

Rep.: E meritul Artmark pentru profesionalizare? Şi cum seexplică creşterea pieţei?A.B.: Artmark n-a făcut decât să codifice informaţiile şi să le facămai accesibile celorlalţi, în rest este meritul nostru, al tuturor, căiubim arta şi nu ne ferim să ne-o aducem aproape. Este într-unmod absolut straniu şi meritul vremurilor în care trăim, piaţa acrescut totuşi în timp de criză, în ciuda crizei şi în ciuda lipsei delichidităţi. După atâţia ani în care am văzut cum funcţioneazăpieţele investiţionale am fost, se pare, suficient de inteligenţi dinperspectivă investiţională, încât să înţelegem că o piaţă emer-gentă e o piaţă în care merită să investeşti. Văd din ce în ce maimult cum cumpărătorii de artă se specializează treptat în achiziţiidiversificate, pe varii pieţe, astăzi cumpără, peste un număr deani vând către altcineva pentru a cumpăra altceva. Este impor-tant şi randamentul crescut al unei pieţe în ascensiune, dar to-todată îşi primenesc colecţiile continuu către selecţii cât mairafinate. Randamentul mediu al pieţei româneşti de artă a fost25-27 % în ultimii ani, la un moment dat, piaţa se maturizează şiîntr-o astfel de piaţă care devine matură câştigă cei care se do -cumentează mai bine şi investesc inspirat. E la fel ca pe bursă,atunci când piaţa este la început, cum încă la noi este după cinciani de zile, creşterile sunt generalizate, acestea nu merg la nes-fârşit, merg până la momentul în care piaţa este matură. Pe urmăo să fie artişti care o să iasă din piaţă, vor fi alţi artişti care seafirmă, numai că ciclurile vor fi mai largi şi mai generoase.

2013, în afara Bucureştiului Rep.: Care sunt obiectivele Artmark pentru 2013 şi ce noutăţivor fi în portofoliul de opţiuni?A.B: Specializare şi diversificare, cam acestea sunt obiectiveledin planul pe acest an, dar şi extinderea la nivel naţional a pieţeicare în Bucureşti are o structură, nişte premise în care lumeacrede şi un viitor pe care lumea îl intuieşte. Această mică piaţătrebuie extinsă la nivel naţional, pentru că există artişti şi produscultural de foarte bună calitate în afara Bucureştiului care nu afost încă inclus în circuitul naţional. Există mulţi iubitori de artăîn afara Bucureştiului care nu au fost încă atraşi în piaţa de artă,nu au fost încă activaţi, sunt iubitori de artă pasivi, dar nu suntjucători în această piaţă de o manieră activă. Prin urmare, scopulprincipal în 2013 este să ajungem în toate locurile care contează,iar apoi, în cinci, zece ani de zile ,să izbutim să ne extindem.

Rep.: În 2012 au fost licitaţii inter-naţionale, cum decurg aceste co-laborări?A.B.: Anul trecut am testat în două rân-duri produsul românesc peste graniţă încadrul unor licitaţii în sistem duplex, defiecare dată a funcţionat. Am fost mulţu-miţi de faptul că străinătatea a validatprodusul cultural românesc, acesta estede calitate omoloagă produsului culturalstrăin şi la preţuri extrem de accesibile.Însă înainte de a impune anumiţi artiştiromâni, cu a lor operă, fie clasică, mo -dernă sau contemporană, în străinătate,demers pentru care sunt necesare resursede marketing de mare dimensiune, tre-buie să finalizăm operaţiunea de creşterea pieţei româneşti de artă şi, după ceaceasta se va cristaliza, o să continuăm cuacţiunile internaţionale.

Rep.: Viitori artişti au potenţial înpiaţa românească?A.B.: Rolul creşterii artiştilor, îndrumăriilor profesionale revine galeriştilor. Nu emai puţin adevărat faptul că o anumepromovare secundară întreprindem şinoi prin simpla includere a lor în licitaţiilenoastre, prin admiterea lor la cotă, pentrucă admiterea la cotă este însoţită de unvast material promoţional al exerciţiilornoastre de licitaţie, de vânzare, care e denatură a publiciza, a institui, a creşte nu-mele unui artist. Doar cataloagele afe -rente unei licitaţii sunt tipărite în minim12.000 exemplare, sunt luni în caretipărim până la 70.000 de cataloage, şiacestea se alătură celor online şi altor variicăi de promovare a evenimentelor devânzare. Cu începere din 2010 facem li -citaţii numai de artă contemporană,avem licitaţii dedicate exclusiv contem-poranei, trei pe an, au fost rezultateasemănătoare de la licitaţie la licitaţie, pentru ca, în ultima lici-taţie din 2012, lucrurile să înceapă să crească. Acum suntem în2013, am avut în ianuarie o licitaţie de contemporană şi rezul-tatele au fost fenomenale. Practic în ultimele două licitaţii esteo creştere cu 50% faţă de media anilor anteriori, dintr-o datăaşteptările faţă de anumiţi artişti contemporani faţă de care ne-am exprimat punctul de vedere ani de-a rândul cum că in-cluzându-i în selecţii le vedem un viitor, au crescut, aşteptăriles-au copt, iar lumea începe să mizeze pe respectivii artişti. Dealtminteri, în privinţa lor s-au mai întâmplat lucruri fericite, înultimii ani au fost incluşi în varii expoziţii naţionale sau inter-naţionale, selectaţi în portofoliile unor galerii din străinătate,promovaţi, la nivel regional, internaţional, european.

SummaryArtmark Auction House has new ambitious objectives. After four years of growth, successful auctions, launching the Index of the RomanianArt Market, e Art Addicted platform, international auctions, next comes the attraction of passive art lovers on the auction floor. On the four-year anniversary, Alexandru Bâldea, the majority shareholder of Artmark, details the strategy of the auction house. “Artmark has simply codifiedinformation and made it available to others, the rest is the merit is of all of us who love art and do not shun to it bring closer to ourselves. In anabsolutely strange way, this is also the merit the times in which we live, for the market did rise during the crisis, in spite of the crisis and the lackof liquidity,” Alexandru Bâldea says.

Istoria uneipasiuniRep.: Cum aţi devenit iubitor deartă? Lumea contemplă fru-museţea ei, businessul cu artă esteunul liniştit sau dimpotrivă?A.B: Eu am fost colecţionar dintot-deauna, provin dintr-o familie iu-bitoare de carte şi de artă. Prima datăcând am cumpărat pe banii mei eramîn facultate, am cumpărat în rate şi deatunci am tot cumpărat. Am realizatla un moment dat că se poate trăi dintreaba asta, piaţa e mică, ea poate ficrescută. În piaţa internaţională, veni -turile se obţin pe măsură ce artiştii sematurizează, se consacră, la noi e operioadă în care banii se obţin pe mă-sură ce piaţa în sine se consacră şisunt din ce în ce mai mulţi cumpără-tori. Cum spuneam, ajungem la unmoment dat când va trebui să aştep-tăm să crească un artist, să se consacreinternaţional pentru ca investiţia ini -ţială să fie remunerată, acuma nu ecazul, acum se câştigă bani mult maiuşor. Pentru mine e un business ab-solut plăcut, îl tratez ca pe o pasiuneîn continuare şi e o plăcere să con-struieşti în plan subsidiar, fără să-ţi fieneapărat intenţia, o piaţă, făcându-ţitreaba foarte bine. Investiţia mea n-afăcut decât să deschidă o uşă, lă-murind nişte noţiuni şi dând posibi -litatea validării câtorva afirmaţiidespre nişte realităţi simple şi tangi-bile, în rest ce e frumos se automar-ketează când este evidenţiat.

csrWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 59

Societatea pentru Copii şi Părinţi – SCOP este o organizaţieneguvernamentală înfiinţată în anul 1996 la Timişoara acărei misiune este creşterea calităţii vieţii copiilor, femeii şifamiliilor. De la înfiinţare şi până în prezent, organizaţia aderulat proiecte de sprijinire a femeilor aflate în situaţii di-ficile de viaţă pentru a lupta împotriva violenţei domesticeşi a traficului de persoane, oferindu-le şansa la o viaţă inde-pendentă.

Reporter: Cum v-a venit ideea demarării unui proiect deeconomie socială şi ce reprezintă un astfel de proiectpentru comunitatea locală?Iagos Laszlo Endre, Director Executiv SCOP Timișoara:Proiectul POS DRU derulat alături de AFI Profamilia şiceilalţi parteneri, în perioada decembrie 2010 – noiembrie2013, intitulat „O intervenţie integrată în vederea con-solidării antreprenoriatului social al femeilor vulnerabile”, avenit ca un răspuns la nevoile femeilor vulnerabile - benefi-ciarele noastre din zona de Vest. În contextul realităţii eco-nomice din ultimii ani, tot mai multe femei din zona de Vesta ţării au rămas fără un loc de muncă, nu reuşesc să se an-gajeze sau simt nevoia unei repoziţionări pe piaţa forţei demuncă. Astfel, nevoia de sprijin în realizarea acestuideziderat a fost şi este în continuare de actualitate. Proiectulderulat a venit în întâmpinarea nevoilor femeilor vulnerabiletocmai prin oferirea unui cadru care să impulsioneze in-serţia lor socială şi profesională prin oferirea cursurilor deformare profesională, sprijinirea dezvoltării personale şiprofesionale, sprijinirea iniţiativelor individuale de pornirea propriei afaceri.

Rep.: Cine sunt femeile vulnerabile pe care le sprijiniţi?Ce activităţi aţi derulat în scopul ajutorării acestora?I.L.E: Femeile vulnerabile pe care le sprijinim sunt femeileşomere pe termen lung sau care nu au avut niciodată un locde muncă, femei victime ale violenţei în familie şi care îşicresc singure copiii, femei care sunt în pragul pensionării,femei victime ale traficului de persoane, femei în căutareaunui loc de muncă ş.a. Pentru a veni în sprijinul acestorfemei am organizat cursul de formare ,,Antreprenor îneconomie socială”, ajutându-le astfel să dobândească noicunoştinţe în diferite domenii şi să înveţe cum ar putea iniţiape cont propriu mici afaceri care să le aducă venituri supli-mentare. În acest sens au beneficiat şi vor beneficia în con-tinuare de servicii de consiliere şi sprijin în funcţie denevoile şi solicitările fiecăreia în cadrul Centrului de Sprijinpentru Femei creat în zona de Vest.

Rep.: Vă rugăm să ne prezentaţi activitatea între-prinderii sociale în zona de Vest.I.L.E.: Ideea de dezvoltare a unei întreprinderi sociale înzona de Vest a pornit de la a uni două nevoi, şi anume:

nevoia femeilor vulnerabile de a avea un loc de muncă cunevoia de servicii profesioniste de educare a copiilor la nivelde comunitate. Astfel, am dori crearea unor spaţii decreştere, îngrijire şi educare a copiilor sub formă de creşă,grădiniţă şi after school pentru a răspunde acestor nevoi. Înspecial am dori să acoperim nevoia de servicii adresate copi-ilor cu vârsta cuprinsă între 2 şi 3 ani, astfel încât să facilitămîntoarcerea la locul de muncă a mamelor în momentulîncetării concediului de creştere şi îngrijire a copilului.

Rep.: Ce dificultăţi aţi întâmpinat în implementareaacestui proiect?I.L.E.: Principalele probleme întâmpinate în realizarea ac-tivităţii au fost plata cu întârziere, de către AM POS DRU,a cererilor de rambursare, îngreunând astfel desfăşurareaactivităţilor din cauza lipsei banilor, şi lipsa legislaţieiprivind economia socială şi a antreprenoriatului social.

Rep.: Credeţi că este posibilă depăşirea dificultăţilor fi-nanciare în vreun fel?I.L.E.: Considerăm că efectul blocajului la nivelul fondurilora fost estompat prin implicarea activă şi continuă a benefi-ciarelor în activităţile Centrului de Sprijin. În această pe-rioadă s-au dezvoltat idei şi modalităţi de depăşire aimpasului, s-a întărit coeziunea şi comunicarea în interiorulgrupului de femei participante la formare, inclusiv prin ser-barea împreună a Crăciunului şi oferirea de cadouri copiilordin familiile cu dificultăţi financiare.

Societatea pentru Copii şi Părinţi – SCOP Timişoara, alături de AFI Profamilia şi alţi parteneriderulează, în perioada decembrie 2010 – noiembrie 2013, proiectul POS DRU intitulat „O in-tervenţie integrată în vederea consolidării antreprenoriatului social al femeilor vulnerabile”.

Forţa antreprenoriatului social la Timişoara A consemnat

Lector dr. Cristina PocolUSAMV Cluj-Napoca

Consilierii judeţeni au aprobat în cadrul ultimei şedinţeproiectul de preluare a patrimoniului cetăţii din admi -nistrarea Ministerului Culturii în subordinea autorităţilorjudeţene. Trecerea cetăţii dacice Sarmizegetusa Regia înadministrarea CJ Hunedoara deschide o perspectivă im-portantă în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului, darşi de protejare a monumentului UNESCO. De fapt, spunautorităţile judeţene, una dintre priorităţi o reprezintăchiar asigurarea unui sistem eficient de pază a sitului

arheologic din Munţii Orăştiei. „Pen-tru Consiliul Judeţean Hunedoara,administrarea cetăţii înseamnă e -norm de mult, inclusiv o dezvoltareeconomică accentuată a zonei. Ju -deţul Hunedoara se pretează, în moddeosebit, la turism, iar un punct deatracţie al României sunt cetăţiledacice din Munţii Orăştiei”, a de-clarat preşedintele CJ Hunedoara,Mircea Ioan Moloţ. CJ Hunedoarava putea accesa fonduri neram-bursabile în vederea punerii în va -loare a cetăţii Sarmizegetusa Regia,dar şi a celorlalte cetăţi dacice dinMunţii Orăştiei. Primul punct înacest sens îl constituie reabilitareadrumului de acces spre fosta capitalăa Daciei Preromane. Un consilier alpreşedintelui CJ Hunedoara se vaocupa special de problemele ce ţin deadministrarea cetăţilor dacice, acestaafirmând că în zonă trebuie instituităo stare de normalitate în ceea cepriveşte modul de practicare a turis-mului. „Este o veste foarte bună că

Sarmizegetusa Regia are un stăpân, care vrea să instau-reze normalitatea în Sarmizegetusa Regia şi pe parcurs,în celelalte cetăţi dacice. Prioritatea este paza, conser-varea şi protejarea cetăţilor, mai ales de turismul săl-batico-mistico-religios care se practică acum. Odatăinstalată paza 24 de ore din 24, aceste lucruri se vor re-glementa şi, probabil, la primăvară, vă veţi plimba într-oSarmizegetusa Regia normală”, a spus consilierul pe pro -bleme de patrimoniu istoric, Vladimir Brilinskey. Demer-surile CJ Hunedoara în acest sens au demarat încă dinnoiembrie 2010, când consilierii judeţeni din Hunedoaraau aprobat o hotărâre, prin care solicitau GuvernuluiRomâniei transmiterea Parcului Naţional GrădişteaMuncelului, care include şi Complexul arheologic alcetăţilor dacice, din domeniul statului, în administrareajudeţului Hunedoara. După mai bine de doi ani şi maimulţi paşi realizaţi, proiectul a prins, în sfârşit, contur.

Proiect european pentru SarmizegetusaConsiliul Judeţean Hunedoara pregăteşte deja un proiectcu finanţare nerambursabilă ce va fi depus la Comisia Eu-ropeană pentru perioada de bugetare 2014-2020. Baniijudeţeni sunt insuficienţi, dar fondurile europene potcompleta cu succes necesarul de finanţare. „Pentru în-ceput vom introduce pază la cetăţi, pentru a stopa oricefurturi din situl arheologic. Eu sunt convins că mai suntdestule bogăţii arheologice în subsolul sitului. Vom lucraşi la un proiect cu finanţare europeană, în aşa fel încâtdin anul 2014 să putem obţine fonduri nerambursabilepentru a putea reconstitui cetatea aşa cum arăta pe vre-mea lui Decebal şi Burebista, după un proiect-schiţă careexistă deja”, a explicat preşedintele CJ Hunedoara.

turism60 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Sarmizegetusa Regia, oficial la CJ HunedoaraCetatea dacică de la Sarmizegetusa Regia a fost preluată cu acte în regulă de Consiliul Judeţean(CJ) Hunedoara. În sfârşit, aceasta are un stăpân care să-i redea locul meritat şi care să asigureun sistem eficient de pază.

de Carmen COSMAN

Intrarea în normalitateSarmizegetusa Regia este cea maimare dintre fortificaţiile dacice dinMunţii Orăştiei şi fosta capitală aDaciei preromane. Ani în şir, fărăun administrator real, cetatea a fostţinta căutătorilor de comori, care aurăscolit situl arheologic. Monede deaur sau argint ori celebrele brăţăridacice din aur au fost traficate pestegraniţă, pe piaţa neagră. Niciunuldintre dosarele în care MinisterulCulturii s-a constituit parte civilăîmpotriva braconierilor arheologicinu are o sentinţă definitivă. Tre-cerea cetăţii în administrarea Consi -liului Judeţean Hunedoara re pre zintă,până la urmă, intrarea în normali-tate şi asigurarea, în sfârşit, a uneipaze eficiente.

turismWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 61

Summarye Dacian fortress of Sarmizegetusa Regia was taken over with legal papers by the Hunedoara County Council (CC). Finally, the fortresshas an owner that will restore its rightfully deserved place and ensure an effective security system. e County Councillors approved at thelast meeting the project for taking over the patrimony of the fortress from the administration of the Ministry of Culture of the city and sub-ordinating it to the county authorities. e placement of the Dacian fortress Sarmizegetusa Regia in the administration of HunedoaraCounty opens important perspective for tourism development and the protection of this UNESCO monument. In fact, the county authoritiessay, one of the priorities is to ensure an efficient security system for the archaeological site from the Orăştie Mountains. “For HunedoaraCounty Council, the administration of the fortress means a lot, including the enhanced economic development of the area. HunedoaraCounty is particularly suited for tourism and among Romania’s landmarks are the Dacian fortresses from the Orăştie Mountains,” the Hune-doara County Council President, Mircea Ioan Moloţ, has stated.

Proiectul mai include construirea unui drum de accesspre cetatea Sarmizegetusa Regia, cel existent aflându-seacum într-o stare extrem de precară, pe care fiecareploaie îl face aproape impracticabil. În plus, autorităţile se gândesc şi la înfiinţarea unuimuzeu dedicat cetăţilor dacice, acesta urmând să fie con-struit în municipiul Orăştie. ”România începe să intre în normalitate. Cetăţile daciceau un administrator, iar acesta este Consiliul JudeţeanHunedoara. Stau şi mă gândesc: dacă am fi luat adminis-trarea cetăţilor din anii '90, cred că statul român nu armai fi fost în situaţia de a cheltui 100 de milioane de euroca să răscumpere tot ce s-a furat din situl arheologic”, aadăugat preşedintele CJ Hunedoara.

Jefuite fără milăCetatea Sarmizegetusa Regia face parte din patrimoniulUNESCO din anul 1999, alături de alte cinci fortăreţedacice: Luncani - Piatra Roşie, Costeşti-Blidaru,Costeşti-Cetăţuie, Căpâlna şi Băniţa. Fără pază însă a fost

jefuită fără milă de către cei care au făcut o adevăratămeserie din braconajul arheologic. Braconajul arheologica reprezentat mereu una dintre cele mai mari ameninţărila adresa patrimoniului naţional cultural, iar zonacetăţilor dacice Sarmizegetusa Regia, Blidaru, Costeşti,Feţele Albe şi Piatra Roşie a fost scurmată ani în şir decătre căutătorii de comori. Braconajul arheologic a scosdin ţară numeroase vestigii arheologice şi mii de monedede aur, iar cazul brăţărilor dacice, recuperate relativ re-cent de statul român, sunt exemplul cel mai mediatizat şispectaculos al acestui fenomen ilegal. După 1990 şi pefondul lipsei unei legi reale, traficarea obiectelor de pat-rimoniu a adus profituri uriaşe celor angrenaţi în astfelde filiere. De exemplu, între 1998 şi 2000, aurul dacic aatras ca un magnet tot mai mulţi căutători de comori în-armaţi cu cele mai performante aparaturi. Cel mai vizibila fost şi încă mai este comerţul pe INTERNET cu mon-ede, la mare preţ fiind kosonii. Dincolo de paguba senti-mentală, cauzată de înstrăinarea patrimoniului, Româniaa pierdut sume fabuloase din acest comerţ de pe piaţaneagră a comorilor.

turism62 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Destinația Phoenicia Comfort Succesul calătoriei dumneavoastră spre Bucureşti este completat la Hotelul Phoenicia Comfort,destinaţia de 4 stele. “De la inagurarea din decembrie 2010, suntem pregătiţi să întâmpinăm celemai rafinate dintre gusturi, indiferent ce obiectiv vă poartă în oraşul nostru, fie pentru de afacerisau fie pentru agrement”, este promisiunea managerului Adina Nistoran.

de Ionuţ Oprea

Bine conectat la arterele mari ale oraşului, pentru a puteabeneficia de mixul urban de sport, afaceri, cultură şi re-laxare în care vă aflaţi, hotelul vă propune la interior undesign unitar şi elegant. Păşind pe marmura din holul re-cepţiei veţi simti căldura interioară, veţi remarcadecorurile abstracte şi veţi şti că vă aflaţi într-un loc ceoferă intimitate şi odihnă. Pentru oricare dintre cele 38 decamere puteţi aprecia generozitatea spaţiilor şi cromatica

chibzuită. Deşi întregul interior sesimte şi este nou, lemnul natur dă onotă solidă de clasic, fiecare detaliu afost gândit să vă răsfeţe prin am-bianţă, calitate şi funcționalitate. Suntdisponibile 26 camere în regim single/double, 10 camere duble twin, 1 stu-dio şi 2 apartamente. Toate camereledispun de: sistem de climatizare, tele-fon cu linie directă (naţională şi inter-naţională), LCD, minibar, internetwireless, senzori de fum. Băilespaţioase, complet utilate şi decoratemodern, sunt dotate pentru a ofericonfortul necesar: produse cosmetice,cadă sau cabină de duş. “Dincolo decăldura ambientală a hotelului nostruvă aşteaptă confortul unor serviciicroite atent pe măsura dorinţelor şinevoilor dumneavoastră. HotelulPhoenicia Comfort şi Bucureşti,oraşul, vă aşteaptă cu drag să-i fiţioaspeţi într-o experienţă de 4 stele”,încheie managerul Adina Nistoran.

Alte facilităţiLobby barFie că serviţi o cafea aromatădimineaţa sau degustaţi un pahardin cele mai alese vinuri seara, veţigăsi în zona amenajată pentru barun cadru potrivit atât pentru o dis-cuţie de afaceri cât şi pentru o în-tâlnire mai specială. Conexiuneawireless vă permite să fiţi la curentcu cele mai noi şi importante ştiri.

Restaurant BabelLocul ideal unde puteti serviprânzul sau cina, savurând cele maidelicioase preparate ale bucătărieiinternaţionale, oferite de specialiştiîn artă culinară. Restaurantul"Babel" are o capacitate de 60 delocuri şi este potrivit atât pentrupetreceri private cât şi pentru omasă relaxantă cu prietenii sau ocină romantică.

turismWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 63

Oscarul hotelier a ajuns la OradeaRamada Oradea a primit distincția „Hotelul Anului” 2012, din partea celui mai mare lanț hotelierdin lume, Wyndham Hotel Group. Unitatea orădeană a ajuns astfel să câștige cel mai importantpremiu din industrie, iar Bihorul a fost înscris cu succes pe harta mondială a ospitalității.

de Andreea COSTEA

Ramada Oradea și-a făcut la început de an intrarea cu suc-ces în topul celor mai renumite hoteluri de business inter-naționale. Unitatea a fost desemnată Hotelul Anului 2012de Wyndham Hotel Group, considerat cel mai mare lanț ho-telier din lume cu peste 7200 de unități de cazare.Anual, hotelurile din lanțul Wyndham, din care face parteși brandul Ramada, se “întrec” în ospitalitate. Dacă, în modobișnuit, marii câștigători erau din Orientul Mijlociu, anulacesta titlul a ajuns la Oradea, confirmând că urbea de peCriș devine o destinație de afaceri la nivel internațional.Pentru ca un hotel să fie luat în considerare într-un astfel declasament trebuie să răspundă standardelor de calitate im-puse la nivel internaţional, standarde care privesc satisfacțiaoaspeților și calitatea serviciilor. Câștigător este hotelul careatinge cel mai înalt punctaj, așa cum este definit în sistemulde evaluare al companiei.Titlul a fost decernat la Londra cu ocazia Premiilor Anualepentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa, Ramada Oradeaavând nu mai puțin de 190 de competitori de pe cele treicontinente.“Sunt mândru să acord Hotelului Ramada Oradea premiulHotelul Anului pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa”,a declarat Rui Barros, Senior Vice-President și ManagingDirector Wyndham Hotel Group. “Hotelul a dat dovadă deo capacitate remarcabilă ca, prin munca susținută, să atingăsuperlativul în tot ceea ce face și doresc să îi felicit, dar și săle mulțumesc pentru dedicarea acordată zilnic mărcii Ra-mada”, a mai spus Barros la decernare.

Ospitalitate și exigențăLa baza premiului stau nivelul de satisfacție a clienților ală-turi de numeroase verificări. Astfel, pe lângă chestionareleîn care oaspeții punctează serviciile și facilitățile de care aubeneficiat, cântăresc greu în clasament rapoartele de audit. "Periodic avem audit din afară. Angajaţi ai lanţului hoteliervin neanunţaţi, ca un fel de mistery guest, se cazează, trecprin tot circuitul unui client, iar a doua zi se prezintă şi îiarătăm şi partea mai puţin vizibilă", a explicat NadiaIonescu, director de marketing al Ramada Oradea. Aceastaa mai subliniat că prin titlul obținut se demonstrează că șiun oraș mic din România, cum este Oradea, poate oferi ser-vicii de calitate la aceleași standarde cu orice hotel inter-național cu orientare business.Nu în ultimul rând, așa cum subliniază chiar managerul Ra-mada Oradea, Romeo Ionescu, hotelul a ajuns prin aceastătitulatură pe harta mondială a ospitalității, misiunea de-venind acum mai grea. "Totul se reduce la calitatea serviciilor. Blazonul ajută, darnu te duce până la capăt. Un asemenea premiu te obligă săţii ştacheta sus, să fii cel mai bun”, crede Romeo Ionescu.

Acesta a mai subliniat că distincția obținută este o premierăpentru România.

O investiție de succesBrandul Ramada include 850 de hoteluri de dimesniunemedie și mare. Hotelul din Oradea are 127 camere, supe-rioare, business şi standard, dar și camere cu facilităţi pentrupersoane cu dizabilităţi, toate echipate cu tehnologie şi fa-cilităţi premium.Ramada Oradea a fost inaugurat în octombrie 2010, fiindprimul hotel de brand internațional din oraș. Investiție acompaniei Aba Turism, hotelul a costat peste 10 milioanede euro și este clasificat cu patru stele. Locația a fost aleasă pentru a deservi clienții din zona busi-ness aflați în tranzit: 10 minute distanţă faţă de aeroport, 20minute distanţă față de punctul vamal Borș şi 5 minute faţăde centrul orașului.Tot pentru a veni în întâmpinarea oamenilor de afaceri,hotelul are un etaj destinat exclusiv pentru organizarea deevenimente.Anul trecut, hotelul Ramada Oradea a avut aproximativ25.000 de persoane cazate.

turism64 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Litoralul este destinaţia vedetă pentru România în 2013, confom strategiei stabilită de ANAT.În luna martie sunt programate trei târguri de turism: la Cluj Napoca, Bucureşti şi Brașov. LaTârgul de Turism al României, programat între 14 - 17 martie la Romexpo, se va alege şi nouaconducere ANAT. Operatorii de turism vor minivacanţă extinsă de 1 Mai şi Paşti.

Alegeri… şi la mare!

de Ionuţ OPREA

SummaryAt Romania’s Tourism Fair, scheduled to take place at Romexpo on March 14-17, the new ANAT leadership will be elected. Lucia NoraMorariu, President - CEO Eximtur, is running for Chair of the Romanian National Association of Travel Agencies (ANAT). Morariu is agraduate of the Bucharest Academy of Economic Studies, has been at the helm of Eximtur since 1993, and between May 2007 and December2008, she was Secretary of State in the Ministry for Small and Medium Enterprises, Trade, Tourism and Liberal Professions. “I would liketo detail my project and goals after the elections in the General Assembly,” Lucia Morariu has told us. According to the Central ANATPresident, Sorin Dencescu - Chair of Kron Tour, what is necessary is a “more active involvement of all the ANAT members and, moreover,collaborations between ANAT and the members after the principle of public-private partnerships. is is how the Braşov Fair (TTF) works,where my company is general contractor of the event,” as Dencescu explains.

Lucia Nora Morariu, preşedinte - director general Eximtur,candidează pentru funcţia de preşedinte al AsociaţieiNaţionale a Agenţiilor de Turism din România (ANAT).Lucia Morariu este absolventă a ASE Bucureşti, din 1993până în prezent a fost la conducerea Eximtur iar în perioadamai 2007 - decembrie 2008, a fost secretar de stat în cadrulMinisterului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ,Turism şi Profesii Liberale. “Aş vrea să detaliem proiectul şiobiectivele mele după Adunarea Generală de alegeri”, ne-adeclarat Lucia Morariu. În opinia preşedintelui ANAT Cen-tru, Sorin Dencescu – preşedinte Kron Tour, este nevoie de“implicarea mult mai activă a tuturor membrilor ANAT şi,nu în ultimul rând, de agrearea unor colaborări ANAT -membri după principiul parteneriatului public - privat. Aşafuncţionează târgul de la Braşov (TTF) unde firma mea estecontractant general al evenimentului”, explică Dencescu.Conform preşedintelui ANAT în exerciţiu, Corina Martinexistă mai multe candidaturi depuse pentru Consiliul Di-rector al ANAT decât numărul de locuri (20 în total, n.red.).“Notorietatea ANAT a crescut foarte mult în ultimii patruani şi oamenii au înţeles ce poate să fie ANAT şi îşi dorescacum să candideze”, a declarat Corina Martin, anunţând căţinteşte şi un post în viitorul legislativ, dar că nu exclude nicidorinţa de a fi ministru al Turismului, o decizie urmând săfie luată după intrarea actualului preşedinte ANAT înpolitică.

Minisezon 1 Mai– Paști“Vrem un minisezon de 1 mai şi Sărbă-torile de Paşti, am iniţiat întâlniri cuhotelieri şi primarii din localităţile tu -ristice, pentru că aş vrea ca în acest ansă fim foarte bine pregătiţi cu multtimp înainte”, a mai declarat CorinaMartin. Desfăşurarea de forţe va în-cepe la Târgul de Turism al României,

când vor fi promovate evenimentele sezonului. Târgul va fideschis la standul ANAT, deoarece litoralul este vedeta sta-

bilită pentru sezonul 2013. Primarulmunicipiului Constanţa, Radu Mazăre,va da startul unor spectacole în avan-premieră pentru Summer FashionShow, dar şi pentru Festivalul AnticTomis, însă la târg va fi prezentă ma-joritatea hotelierilor, dar şi cluburile cuDJ şi programe speciale. “Le vom pro-mova pentru a convinge vizitatorii săîşi cumpere bilete pe Litoral în 2013,este o provocare pentru noi, dar desti-naţiile româneşti trebuie să intre încompetiţie. Vrem să avem şi în acest anun debut în forţă, avem nevoie de acest

Unde sunt târgurile:Cluj: Târgul de Vacanţe, ediţia IV,8-10 martie, Expo TransilvaniaBucureşti: Târgul de Turism alRomâniei, 14-17 martie, RomexpoBraşov: Transylvania Tourism Fair,29 – 31 martie, Braşov BusinessPark

turismWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 65

început în forţă”, a mai declarat Corina Martin, care aanunţat că un grup de turişti aduşi cu tour-operatori dinEmiratele Arabe Unite împreună cu jurnalişti, vor veni, înpremieră, de 1 Mai, pe litoralul românesc, la Mamaia. ”Vafi un an dificil, vom avea în continuare falimente şi turiştipăcăliţi şi recomand tuturor potenţialilor clienţi să nu alergedupă chilipiruri şi să aleagă siguranţa! Să aleagă agenţiile deturism serioase pentru că în momentul în care au semnatun contract cu acestea au deja asigurată o primă protecţie”,a mai spus Sorin Dencescu, preşedintele Kron Tour.

Situaţia pe 2012Anul 2012 a fost, pentru turismul pe litoralul românesc, celmai bun din ultimii patru ani, cu peste 3 milioane de turiştiromâni şi peste 5.000 străini. La succesul acestui produs tu -ristic au contribuit hotelurile de 3 şi 4 stele care au oferitservicii superioare, precum şi consolidarea serviciilor de tip

"all inclusive", apreciate şi căutate depublic. Pentru celelalte perioade aleanului, topul destinaţiilor interne acuprins: Valea Prahovei, cu salba ei destaţiuni, Bran-Moeciu, Bucovina, staţi-unile balneoclimaterice. În ceea cepriveşte sosirile vizitatorilor străini înRomânia, numărul acestora a fost încreştere cu mai mult de 5% faţă de pe-rioada similară a anului trecut, conform cifrelor furnizatede către Institutul Naţional de Statistică. În acelaşi timp, se-zonul 2012 de croaziere pe Marea Neagră a însemnat 50nave de croaziere care au adus peste 32.000 pasageri străini.Este o creştere situată în jurul cifrei de 30% în raport cu anulprecedent, care se datorează eforturilor conjugate ale Ad-ministraţiei Portului Constanţa, autorităţilor locale şi Aso-ciaţiei Litoral – Delta Dunării.

“Actualul statut este inoperantpentru propunerea mea de descen-tralizare, drept pentru care voiînainta la primul Consiliu Directoral ANAT (la început de martie)propunerile de modificare a statu-tului în ceea ce priveşte ConsiliileRegionale. Voi propune caRegiunea Centru să fie regiunepilot. Sper ca până la finele anuluisă avem un sediu în Braşov (aicisunt cei mai mulţi membri dinregiune) şi un angajat (secretar). Casurse de buget vor intra, începândcu anul viitor: târgurile regionale,cota parte din taxa de înscriere şiprocent din cotizaţia fiecărui mem-bru al regiunii, donaţii, venituri dinconsultanţă etc.”, Sorin Dencescu,Kron Tour Braşov, preşedinteANAT – Regiunea Centru.

GASTRONOMICUS TRANSYLVANICUM66 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

La masa lui Ion, János şi Johan

Cronica gastronomiei transilvane (II)“Fă în aşa fel încât mâncarea să-ţi fie medicament şi medicamentul mâncare”, spuneaHipocrate. Chiar dacă nu realizăm în mod conştient, subliminal ştim că mâncarea a rămassacră, pentru că prepararea ei este o artă, iar înţelegerea ei este… o întreagă filozofie.

de Balázs László

Gastronomia este studiul relaţiei dintre cultură şi alimentaţie.Din punct de vedere etimologic, cuvântul ,,gastronomie” estederivat din greaca antică, γαστήρ (gastér) semnificând,,stomac” şi νόμος (nómos) - ,,cunoaştere” sau ,,lege”. Gas-tronomia studiază diverse componente culturale ce au la bazăalimentaţia şi mâncarea. Ea relaţionează cu Artele frumoaseşi Ştiinţele sociale, în termeni de cultură, şi cu Ştiinţele natu-rale, respectiv fizica, matematica, chimia, biologia, geologia,agronomia, precum şi antropologia, istoria, filosofia, psiholo-gia şi sociologia.Pornind de la această definiţie am început să studiez lumeafascinantă a culturii gastronomice transilvănene. Singurullucru rămas nealterat şi indiscutabil este gastronomia specificătransilvană, care de-a lungul mai multor generaţii a devenit artăculinară, reflectând ştiinţa gastronomică a mai multor nea-muri. Influenţele străine nu le-am preluat pur şi simplu, ci le-am transformat, le-am ajustat gusturilor autohtone, ridicândgătitul la rang de artă. Dacă ar trebui să scoatem în evidenţă osingură caracteristică a bucătăriei transilvane, aceasta ar fi sim-plitatea ce izvorăşte dintr-o naturaleţe fermecătoare.

Mulţi oameni au încercat de-a lungul timpului să desluşeascăde unde provine această originalitate naturală, iar singurulrăspuns îl putem găsi doar cercetând istoria prin reinvocareatrecutului. Analizarea istoriei adevărate a Transilvaniei esteîngreunată de faptul că, pentru fiecare popor care trăieşte aici,Transilvania a devenit într-un fel simbolul identităţiinaţionale. Pe bună dreptate iubeşte maghiarul, românul, sasulaceastă regiune, pe care o consideră patria lui. Însă extindereaîn trecut a acestui ataşament produce distorsiuni. Pentru căfiecare popor extrage din trecut faptele care par să îi funda-menteze cel mai bine dreptul exclusiv asupra acestei patrii.,,Transilvania este o ţară atât de primitoare şi ospitalieră,încât poţi călători prin ea fără să ai un ban la tine” – spuneaucândva bătrânii. Oare de unde provine această generoasă os-pitalitate ?Totul rezidă din multiculturalitate, din existenţa şi con-vieţuirea pe aceste meleaguri a mai multor popoare cu o re-ligie, cultură şi tradiţii diferite. Dintr-o cultură gastronomicăcare şi astăzi fascinează gurmanzii din toate colţurile lumii.Pentru ca un străin să înţeleagă ce îi place transilvăneanului

GASTRONOMICUS TRANSYLVANICUMWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 67

să mănânce, ar trebui să-şi închipuie gustul unei bucăţi deslană afumată sau de cârnaţi ori de untură de porc cu ceapăşi pâine cu cartof proaspăt scoasă din vatră, toate acestea unsecu un pahar de pălincă.,,Personalitatea Transilvaniei, peste tot ceea ce valurile istorieiau dus şi adus, unicitatea ei în lume, aşa cum spuneam, e toc-mai ceea ce unii şi alţii au tendinţa să neglijeze: un colţ delume în care neamuri au trăit împreună, au conlucrat şi aucreat în beneficiul tuturor. Mai mult decât o apoziţie, înpofida unor păreri adesea formulate, chiar osmoza coexis-tenţei, interferenţa, intercondiţionarea, defineşte cu adevăratArdealul”(pag. 130-131), scrie, în cartea sa „Dincolo de pă-duri, Ardealul…”, scriitorul Jean Velicy.Transilvania, Ardeal, Siebenbürgen sunt denumiri ale acelo-raşi meleaguri. Români, unguri, saşi, şvabi, secui, armeni,evrei au conlocuit în această zonă timp de sute de ani, pe-rioadă în care fiecare naţionalitate a preluat şi a cedat unbogat patrimoniu cultural, rezultatul fiind o îmbogăţire reci-procă a valorilor specifice fiecăreia.

Fastuoasa bucătărie transilvanăAstfel, bucătăria din Transilvania poate fi caracterizată ca uncumul fastuos de influenţe dintre cele mai diferite, orientaleşi occidentale. De-a lungul secolelor, ea a fost marcată debucătăria germană (din timpurile Ghizelei, soţia bavareză aregelui maghiar Ştefan cel Sfânt), de cea grecească (prin in-termediul popoarelor vecine din Balcani), italiană (prin in-termediul lui Beatrice, soţia italiană a regelui Matei Corvinul),turcească (în perioada suzeranităţii otomane din secoleleXVI-XVII) sau austriacă (în secolele XVIII-XX). Dar cea maiimportantă influenţă a avut-o bucătăria maghiară din Un-garia, urmată de cea românească din Moldova şi ŢaraRomânească. Bucătăria din Transilvania este o bucătăriefoarte hrănitoare, preparatele având o valoare nutritivă ridi-cată, orientată către omul care munceşte din greu, caretrăieşte cumpătat, dar care ştie să petreacă în vremuri de săr-

bătoare. Caracterul aparte al acesteia este dat de folosirea maiintensă, mai pregnantă, a mirodeniilor şi a verdeţurilor exis-tente pe plan local, cât şi a supelor şi sosurilor de fructe, cugust dulce-acrişor, folosirea intensivă a piperului şi a ardeiuluiiute şi dulce, respectiv paprika. Bucătăria tradiţională pentru zona Transilvaniei estereprezentată de reţetele: varză mureşană, varză călită se-cuiască, fasole verde scazută, borş cu chişcă (caltaboş), borştransilvănean cu lăşcuţe (tăiţei de formă pătrată), caşcaval lacuptor, chisătură, chifteluţe cu tarhon şi sos de smântână,ciorbă ardelenescă de lobodă, ciorbă de păsat, ciorbă de fasoleverde ca la Sălişte, knodel din cartofi fierţi(celebrele găluştesăseşti), ciorbă de porc cu tarhon, ciuperci umplute cu carne,hrean ardelenesc, mâncare de măcriş, omletă cu ciuperci(păpăraie), caş de oaie cu slănină şi ceapă, papricaş cu ciupercişi smântână, salată verde ardelenească, papricaş de pui cutarhană, cartofi ardeleneşti cu ceapă, piure ardelenesc decartofi, crumpi cu găluşte, cartofi nemţeşti, rulouri de varză,salată de sfeclă cu hrean, salată verde cu usturoi, supăţărănească de Covasna, tocană ardelenească de porc, umplu-tură de carne cu ciuperci pentru plăcintă, sarmale ardeleneşti,sărmăluţe în cuib, ciorbă ardelenească de porc, ciorbă delinte, varză cu ciolan de porc, fasole sleită, friptură de mistreţardelenească, gulioare cu smântână, musaca de cartofimăcelărească, mititei ardeleneşti, pui ardelenesc ca la Braşov,tocană buciumană, papară de peşte, păstrăvi cu smântână,păstrăvi în mămăligă, salată de fasole verde cu afumătură,churut, Ángáds-ábur (mâncare armenească), salată de cartofi,scovergi, topitură de purcel, tobă de Ardeal, vărzări, balmuş,bulz, supă de chimen, supă de varză cu mărar şi cimbrişor(lucicoş), ciorbă ardelenească de porc sau văcuţă, ciorbă decarne cu tarhon, supă de miel cu tarhon, varză „à la Cluj”, ciu-perci umplute, gulaş la ceaun, afumături, tocături cu afumă-turi, pogăci, puţişoare cu mac, kürtös kalács secuiesc (un felde cozonac ce constă dintr-o spirală înfăşurată pe un cilindrude lemn şi prăjit la foc de cărbuni), vargabeles, langoşi, bu -dincă, brânzoici, cozonaci cu nucă sau mac, gomboţi cuprune, cozonacul secuiesc Baigli, papanaşii braşoveni, în totalpeste 1500 de reţete vechi originale. (Va urma)

SummaryTransylvanian cuisine can be characterized as the luxurious blend of the most diverse Eastern and Western influences. For centuries, it hasbeen marked by an entire range of cuisines, such as German (from the times of Ghizela, the Bavarian wife of the Hungarian King SaintStephen), Greek (via the neighbouring peoples in the Balkans), Italian (through Beatrice, the Italian wife of King Matthias Corvinus), Turkish(during the period of Ottoman suzerainty in the sixteenth-seventeenth centuries) or Austrian (the eighteenth-twentieth centuries). Still,the most important influence was that of the Hungarian cuisine from Hungary, followed by the Romanian cuisine of Moldova and Wallachia.Transylvanian cuisine is very nutritious; the dishes have high nutritional value, being addressed to a hard-working populace, living withmoderation, but knowing how to party during holidays.

turism68 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Opt camere duble, cu pat suplimentar, cu baie proprie, petrei niveluri, toate cu vedere la superbul lac de acumulare,un living uriaş, dining-room pe măsură, bucătărie dotată lastandarde premium, sală de jocuri şi divertisment, o curtefrumos amenajată, terase, barbeque, loc pentru plajă, pon-ton, biciclete, hidrobiciclete şi bărci motorizate cu mai multelocuri pentru cei care vor să iasă în larg, iată o parte dintrefacilităţile pe care le oferă, începând din această primăvară,pensiunea ROSER (numele cel mai probabil al complexuluituristic). Proprietarii îşi doresc în viitor extinderea con-strucţiei cu o zonă de Spa. Pensiunea va funcţiona în regimde circuit închis, fiind destinată, în special, grupurilor dinzona afacerilor.Trecerea soţilor Ştefănuţiu, recunoscuţi în Transilvania pen-tru brandul Geoplast (tâmplărie PVC şi aluminiu, pereţicortină, prelucrări speciale ale sticlei), spre zona turismuluia fost mai degrabă o întâmplare fericită. “Iniţial ne-am gândit

să facem o casă de vacanţă pentru familia noastră. Pe măsurăînsă ce înaintam cu proiectul ne-a încolţit ideea unei con-strucţii mai ample, care să fie mai mult decât o casă unifa-milială. Colibiţa ne-a intrat la suflet, cu peisajele ei minunate,şi am intuit că locul acesta are un potenţial imens în turism.Multe dintre reuşitele noastre în afaceri s-au bazat pe intuiţieşi, în concluzie, nu am stat pe gânduri. Am modificat de treiori ideea proiectului până la final şi design-ul privind com-partimentarea imobilului şi decorarea lui îmi aparţin”, spuneAna-Maria Ştefănuţiu, plină de încredere în noul ei business.“Eu nu îmi fac probleme că afacerea aceasta nu va avea suc-ces. E doar o chestiune de timp şi de pricepere din parteanoastră. Tocmai din acest motiv am început deja să studiezpiaţa turismului cu circuit închis, fiind un domeniu nou pen-tru noi. Am avut deja discuţii amicale cu oameni de afaceridin Bistriţa sau Cluj şi am realizat că există o aşteptare dinpartea lor pentru proiectele de acest gen. Mi se pare suficientca să cred în viitorul afacerii noastre!”, explică Ana-Maria.Astăzi, complexul turistic al soţilor Ştefănuţiu este gata înproporţie de 90%, inaugurarea oficială urmând să aibă locspre sfârşitul lunii mai. Câteva detalii legate de exteriorulimobilului şi de amenajarea curţii mai sunt de pus la punctpână atunci. Două bărci frumoase vor fi ancorate de pontonla ora la care aceste rânduri ajung sub ochii cititorilor Tran-silvania Business. De asemenea, pagina de web a pensiuniiva fi disponibilă la ora inaugurării, afişând imagini, ofertespeciale, date de contact.

Principii sănătoase de businessÎncrederea familiei Ştefănuţiu în noul business se bazează peoptimismul nativ al Anei-Maria, pe priceperea inginereascăa lui George, dar mai presus de toate pe experienţa de succes

Proprietarii investesc în turismul de nişăChiar dacă e greu sa găseşti Colibiţa pe harta României, ea rămâne, cu siguranţă, întipărită pe hartape care fiecare călător o păstrează în suflet... Pe atuurile încă puţin cunoscute ale Colibiţei au mizatşi Ana-Maria şi George Ştefănuţiu – veniţi din zona de producţie a ferestrelor termoizolante şifaţadelor de sticlă - când au decis să investească într-o pensiune de lux.

de Alin BOLBOS

turismWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 69

SummaryEven though it may be difficult to find Colibiţa on the map Romania, it certainly remains imprinted on the map that every travellerkeeps close to heart ... It is on the little known secrets of Colibiţa that Anna-Maria and George Ştefănuţiu have counted. With a businessin the production of insulated windows and glass facades, they decided to invest in a luxury guesthouse, destined primarily for businesspeople and companies that organize outings for their top management teams. Eight double rooms with extra beds, bathrooms, onthree levels, all overlooking the beautiful lake, a huge living room, a dining-room just as spacious, a premium-standard kitchen, a gameand entertainment room, a beautifully landscaped yard, terraces, barbeque, a place for subnathing, a pier, bicycles, hydrobikes andmulti-seat motor boats, here are some of the facilities on offer, starting this spring, at the ROSER guesthouse (the most likely name ofthe tourist complex).

a Geoplast Bistriţa, compania lor de suflet, care de mai binede 10 ani nu a înregistrat decât creşteri. “Creşteri mici, darsigure”, îşi explică Ana-Maria filozofia. „Noi nu ne-am pro-pus niciodată un target imposibil, am ştiut să ne estimămbine forţele şi de aceea nu am făcut decât paşi înainte. La fela fost cu 2012. Ştiam că va fi un an greu şi de aceea ne-amspus că vom accepta o creştere mai mică a business-ului, toc-mai în ideea de a nu fi dezamăgiţi ulterior. Tot ce ne-am pro-pus, am reuşit în 2012 şi suntem foarte mulţumiţi”, spuneAna-Maria. De fapt, 2012 a fost anul orientării mai hotărâtespre Cluj, acolo unde Geoplast a contractat şi finalizat patrudin cele şase lucrări mari pe zona de construcţii de imobile.După un 2011 marcat de lucrările de la Cluj Arena, realizăriledin 2012 completează cartea de vizită a Geoplast, aşezândcompania bistriţeană în linie cu cei mai importanţi producă-tori de tâmplărie specială PVC. “Nu ţinem să avem neapăratpreţurile cele mai mici. Calitatea este un argument de la careeu nu pot să fac rabat. Urmează seriozitatea şi prompti-tudinea. Abia apoi vine preţul şi acesta trebuie să fie unulcorect! Pentru un produs de calitate, livrat la timp şi montatcum scrie la carte, desigur că trebuie să dai un leu în plus,dar timpul îţi va confirma că ai făcut alegerea potrivită!Aceasta e filozofia mea şi cu aceste principii am primit acelecontracte mari la Cluj, deşi erau zeci de alte oferte în evalu-are”, povesteşte Ana-Maria.Pentru a menţine însă aceste principii, Geoplast trebuie săinvestească fără întrerupere în utilaje, oameni şi spaţii deproducţie şi depozitare. În primele luni ale lui 2013, compa-nia a investit câteva sute de mii de euro schimbând linia deproducţie a geamului termoizolant, achiziţionând maşinipentru prelucrarea sticlei şi demarând proiectul unei noihale, cu finalizare în iulie, care va fi noul depozit al com-paniei. Şi celelalte spaţii de producţie vor primi tehnologienouă, astfel încât capacitatea de producţie şi calitatea săcrească exponenţial.

O echipă unităCompania are astăzi 60 de angajaţi, care formează o echipăfoarte unită. Dar şi cu privire la resursele umane, Ana-Mariaare un principiu care s-a dovedit câştigător: „La noi existăun nucleu de oameni pe care îi avem de la începuturilefirmei. Restul... vin şi pleacă. De altfel, mie mi se pare foartesănătos ca după 6-7 ani să mai schimbi unii angajaţi, cei careau devenit blazaţi sau prea comozi. E mereu nevoie de sângeproaspăt într-o afacere, de oameni cu suflu nou, care săcreadă în proiectele managerilor şi să le fie alături. Din punc-tul meu de vedere în business nu există situaţia de stagnare...ori mergi în sus ori în jos şi atunci trebuie să ştii pe cine tebazezi!”Precum într-o firmă nemţească, la Geoplast, totulfuncţionează precis ca un ceasornic, altfel ar fi greu de onoratcomenzi mari sau aflate la distanţă, precum cele de la Cluj,Oradea, Arad, Turda etc. Ana-Maria crede că argumentulforte al Geoplast, peste toate celelalte – seriozitate, profe-

sionalism, calitate – este implicarea. “Suntem la muncă dedimineaţa până seara, iar uneori eu şi George ducem discuţi-ile şi acasă, până noaptea târziu. Dăm totul pentru clienţiinoştri pentru că ei ne-au creat reputaţia pe care o avem. Lanoi, clienţii nu intră în magazin, comandă ce cred ei că aunevoie şi pleacă! Echipa noastră de vânzători şi de specialiştie pregătită mereu să le ofere soluţii, variante, idei. Noi avemmereu timp să stăm cu clienţii la o cafea şi să le discutăm co-manda, până găsim varianta optimă. Astfel se creează o re-laţie specială între ei şi noi. Multe dintre lucrările noastre auvenit la recomandarea unor foşti clienţi, arhitecţi, designeri,constructori şi respectăm acest lucru”, spune Anamaria Şte-fănuţiu.

„Care e secretul unui business de succes învremurile acestea? Greu de spus, pentru ceiaflaţi la început! Pentru cei care au o istoriedeja, cum suntem noi, e mult mai uşor, pen-tru că succesul e suma paşilor corecţi pecare i-ai făcut de-a lungul timpului. Şiatunci ştii condiţiile care te-au dus acolo, lareuşită: muncă asiduă, ambiţie, seriozitate,preţuri corecte, calitate. Şi deasupra ... undram de noroc!”

Ana-Maria Ştefănuţiu, co-proprietar Geoplast şi ROSER

Agenda Evenimente70 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

Gastropan, ediţia 5

GastroPan, cel mai mare târg de panificaţie, cofetărie şi alimentaţiepublică organizat pe piaţa autohtonă de profil şi unul dintre cele maiimportante din Europa Centrală şi de Est, este organizat în premierădin acest an în capitală. “Oferta largă de echipamente, ingredienteşi tehnologii expusă la GastroPan, demonstraţiile practice susţinutede specialişti premiaţi la nivel internaţional şi concursurile care vordesemna Pâinea, Tortul şi Îngheţata Anului, transformă expoziţiaîntr-un spaţiu al inovaţiei şi al creativităţii”, anunţă organizatorii.Ediţia a V-a a expoziţiei se desfăşoară pe o suprafaţă de peste 10.000mp, în perioada 11-14 aprilie 2013, la centrul Exporom din oraşulPantelimon - Ilfov. La eveniment sunt aşteptaţi peste 20.000 de vi -zitatori. Detalii:www.gastropan.ro.

eTravel Conference

Evensys organizează pe 11 aprilie la Howard Johnson Hotel eveni-mentul eTravel Conference - concentrat pe partea de comerţ onlineîn industria locală de turism. Promovarea şi vânzarea produselor deturism pe internet reprezintă punctul principal de discuţie al eveni-mentului. Obiectivul conferintei este de a educa şi a moderniza in-dustria de turism şi travel propunând strategii de marketing şicomerţ online pentru îmbunătăţirea vânzărilor şi profitului cu unminim de costuri şi eforturi. Evenimentul se va focaliza pe tendinţeledin turismul online, precum marketingul online, search marketing,social media şi reputaţia online a brandurilor. Conferinţa oferă opor-tunitatea de a întâlni experţi din domeniu, de a analiza diferenţeledintre advertising-ul tradiţional şi cel online, de a decide mijloaceleprin care pot fi targetaţi potenţialii clienţi şi de a înţelege cum poatefi folosită tehnologia motoarelor de căutare ca un instrument demarketing. Mai multe detalii pe: www.2013.etravelconference.ro

20 de ani AmCham

Camera de Comerţ Româno-Americană organizeză pe 28 martie, laJW Marriot Grand Hotel, Sala Constanţa, Adunarea Generală A -nuală, ediţie specială aniversară – 20 de ani. “În plus faţă de agendastabilită şi alegerile pentru Consiliul de Administraţie, evenimentulva reprezenta o ocazie specială pentru a celebra moştenirea bogatăa AmCham creată până acum şi o ocazie pentru a sublinia din nouangajamentul Camerei în deservirea membrilor, interacţiunea cu au-torităţile şi alte companii, cu profesionalism şi integritate. Vă invitsă ne fiţi alături când vom rememora 20 de ani de succes şi vomproiecta următorii 20 de ani ghidaţi de aceeaşi misiune să reprezen-tăm interesele de afaceri ale membrilor şi să facem România maiatractivă pentru investitori”, consemnează în invitaţia la eveniment,Sorin Mîndruţescu, preşedintele CA al American Chamber of Com-merce Romania. Detalii: www.amcham.ro

Salonul Auto Moto

În perioada 3-7 aprilie a.c., Piaţa Constituţiei din Bucureşti va găzduidin nou Salonul Auto Moto (SAM). Timp de 5 zile, la SAM Bu-cureşti, pe o suprafaţă de peste 9.000 mp îşi vor prezenta oferteledealerii de automobile, motociclete şi scutere, componente auto-moto, piese de schimb, accesorii, tuning şi echipamente serviceauto-moto, precum şi companiile de leasing, asigurări şi firmele spe-cializate în închirieri auto. “La ediţia trecută, standurile expozanţilorau fost vizitate de circa 30.000 de persoane. Cu experienţa acumu-lată, vom ridica ștacheta calităţii serviciilor oferite expozanţilor şivizitatorilor la Salonul Auto Moto din Bucureşti. Acesta va fi uneveniment memorabil, un show exploziv, un prilej de a combinaatractivitatea ofertelor şi noutăţilor pe piaţa auto-moto, cu mo-mentele de relaxare prin concertele şi spectacolele ce se vor derulape toată durata evenimentului. Totul, într-un spaţiu rafinat, confor -tabil şi elegant”, spune Dora Pătraşcu, PR Executive K Group Cor-poration. Detalii: www.sam.ro

ionut.oprea@transilvaniabusiness.ro

EXPO72 WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO

În perioada 18 -27 ianuarie, a avut loc la Berlin a 78-a ediţie a „Grüne Woche” - Expoziţia In-ternaţională pentru Industrie Alimentară, Agricultură şi Horticultură, manifestare la care a fostprezent şi un grup din Maramureş.

Un colţ de Maramureş la Berlin de Ioana LUCĂCEL

Delegaţia judeţului Maramureş a fost formată din şapte pro-ducători de produse tradiţionale din toate zonele judeţului,care au dorit să le ofere vizitatorilor preparate din carne,lapte, miere, fructe uscate, dar şi tradiţionala pălincă deMaramureş. S-au oferit spre degustare şi vânzare nu doarproduse, ci şi reţete de preparare şi păstrare a produselortradiţionale. De asemenea, din delegaţie au făcut parte şiconsilierii judeţeni Anton Rohian, Alexandru Deac, Gheor -ghe Coman şi Gheorghe Marian, primarii din Seini şi Şom-cuta Mare şi angajaţi ai ConsiliuluiJudeţean Maramureş. PreşedinteleConsiliului Judeţean Maramureş, Zam-fir Ciceu, a fost prezent la târg pentrua susţine delegaţia Maramureşului, darşi pentru a vedea care sunt oportu-nităţile de extindere a spaţiului expo -ziţional al Maramureşului.Spre deosebire de anul trecut, cândRomânia a fost ţară co-organizatoare aevenimentului, în 2013, spaţiul expo -ziţional alocat judeţului Maramureş afost mai restrâns, standurilor re -venindu-le suprafaţa de 15 mp. Cutoate acestea, Maramureşul a impre-sionat din nou atât prin calitatea pro-duselor 100% naturale, oferite sprevânzare de către producătorii îmbră-caţi în costume naţionale autentice dinzonele pe care le reprezintă, cât şi prinspectacolul oferit de Ansamblul

Naţional „Transilvania”, prezent cu un grup de opt dansatori,cu orchestra şi cu taragotistul Dumitru Dobrican.

Tradiţia la mare cinsteVoica Distillery s-a prezentat cu pălinca de mere şi de prune,de 38 şi de 50 de grade, fabricată la Chechiş. Familia Teofilşi Daniela Trenişan sunt la a treia participare la acest târg,

unde au reuşit de fiecare dată să-şivândă marfa, pentru că pălinca deChechiş are mare trecere la vizitatori.Tineri şi bătrâni, femei şi bărbaţi s-auînghesuit să deguste din pălincă şi apoisă cumpere sticlele cu pălincă îm-podobite cu împletituri de răchită, darşi cu însemnele tricolore. „La noi înfamilie e o tradiţie în fabricarea horinciidin 1949, de pe vremea când buniculsoţiei mele avea cazan de fabricatpălincă. Regimul comunist i l-a confis-cat pe motiv că era chiabur. Cu toateacestea n-am renunţat la tradiţie, iardin 2004 am demarat această afacere”,povesteşte Teofil Trenişan. El spune căeste îmbucurător faptul că a reîntâlnitla târg clienţi care au cumpărat pălincăde la ei anul trecut, iar în acest an aurevenit să cumpere. Firisar Mircea şi Monica PFA din Seini

Un mini-oraş Pe o suprafaţă de câteva zeci dehectare, în cele 26 de hale, s-auamenajat 1630 de standuri cu pro-duse reprezentative din 67 de ţăridin întreaga lume, de la preparateculinare şi obiecte de îm-brăcăminte şi decor până la obi-ceiuri şi tradiţii. Târgul este, înacelaşi timp, o paradă a portuluipopular din lume, dar şi un prilejde cunoaştere şi de iniţiere a unorlegături economice şi comercialeîntre producători şi, implicit, întrestate. În acest an, evenimentul afost organizat de Germania împre-ună cu Olanda.

EXPO WWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 73

sunt la a doua participare şi au dus spre vânzare fructe us-cate, tăiţei de casă, vin, magiun, suc de mere şi must. Tăiţeiide casă i-au impresionat cel mai mult pe cumpărători, darşi sucul de mere. „Vizitatorii nu ştiu ce e mustul. A trebuitsă le explic că nu e suc de struguri şi că nu e nici vin. Mulţidintre ei n-au auzit de aşa ceva”, ne declară Mircea Firisar. S.C.Toto SRL din Lăpuşel a venit la târg cu produse dincarne de porc preparate după o reţetă tradiţională: ceafăafumată, cârnat, cotlet, pastramă. Iustin Tira spune că ger-manii caută în special produsele crud-uscate, de aceea, pas-trama s-a vândut cel mai bine. OviZoo SRL Vălenii Şomcutei au oferit spre cumpărare şidegustare preparate din lapte de oaie: caş, urdă, brânză deburduf şi telemea. „Sunt preparate din lapte de la oile dinferma mea. Am 400 de oi. Eu şi Liliana – soţia mea – neocupăm de tot”, susţine proprietarul Gheor -ghe Buda. PFA Hotea Ioan Gheorghe din Vălenii Şom-cutei şi-au expus cele 20 de sortimente deproduse tradiţionale: miere de albine de di-verse feluri, murături, zacuscă şi dulceaţă.Cel mai bine s-a vândut mierea de castan,pentru că este o raritate. „Murăturile şi dul-ceţurile sunt puse de soţia mea, Monica, iarprodusele apicole sunt preparate de mine.Avem în familie o tradiţie în albinărit de 60de ani”, se prezintă Ioan Hotea. S.C. Universal Vişeu de Jos s-a prezentat latârg cu produse din carne, pâine, magiun şităiţei de casă. „La noi, totul se preparătradiţional, nu adăugăm aditivi şi păstrămreţeta bunicilor. Jumările, slănina şi cârnatul de porc au tre-cut cel mai bine în acest an”, spune Gheorghe Tomoioagă. Jozsef Strauder PFA din Seini este la prima participare şi aadus 15 sortimente de produse din carne de porc. „Am re-marcat că germanilor le place slănina, pentru că a trecut celmai bine. Lumea vine şi degustă, iar cel puţin un sfert dincei care degustă cumpără, cu siguranţă, din produsele noas-tre”, afirmă Jozsef Strauder.

Oficiali în vizităTimp de trei zile, Dumitru Dobrican, orchestra AnsambluluiNaţional „Transilvania” şi corpul de balet al ansamblului auoferit un spectacol de muzică şi dansuri tradiţionale dinMaramureş şi din alte zone ale ţării. Nu puţini au fost vi -zitatorii care au ales să danseze alături de dansatorii mara-mureşeni. În prima zi, târgul a fost vizitat de ministrul Agriculturii din

Germania şi de o serie de reprezentanţioficiali ai statelor participante. Mi -nistrul Agriculturii, Daniel Constantin,a venit în două zile la rând să vizitezestandul României, zăbovind îndelungla standul Maramureşului şi degustânddin toate produsele prezentate. Deasemenea, comisarul european peprobleme de agricultură, DacianCioloş, a vizitat expoziţia şi a vorbit cufiecare producător maramureşean înparte. Ospitalieri din fire, producătorii mara-mureşeni le-au oferit ministruluiDaniel Constantin şi comisarului euro-pean pe probleme de agricultură, Da-cian Cioloş, tradiţionalele clopuri şitraiste maramureşene.

Nu poţi uitaMaramureşul „Este un privilegiu şi o onoare pen-tru Maramureş să participe laaceastă manifestare unică printradiţie – ştiut fiind faptul că primaediţie a avut loc în anul 1926.Scopul participării noastre este dea ne face cunoscuţi, aşa cum sun-tem noi, nu aşa cum vor unii să nedescrie. Maramureşul este aşa cumîl vedeţi aici: spectaculos şi vulcanicprin dans şi muzică, profund şi sen-sibil prin spiritualitate şi cultură,aprig şi inventiv în muncă şi creaţie.Peste tot pe unde ne-am prezentat,am demonstrat că avem cu ce săieşim în lume, că există suficientemotive ca străinii să vină la noi. Iarcei care au venit o dată în Mara-mureş vor dori să mai vină, pentrucă nu vor putea uita peisajul, mu -zica, tradiţia, arhitectura satuluiarhaic maramureşean, dar şi ospi-talitatea, demnitatea, blândeţea, as-primea, umorul, sensibilitatea,căldura şi isteţimea maramureş ea -nului“, a afirmat preşedintele Con-siliului Judeţean Maramureş,Zamfir Ciceu

Ştefy şi-a început cariera de pantofar în vechea şcoală aUCECOM din Arad. A învăţat meserie adevărată, conformstandardelor educaţionale ale vremii. „Acolo am învăţatmeserie cu adevărat. În şcoală şi apoi, timp de doi ani, în pe-rioada de practică. Şcoala era şcoală şi meseria - meserie,nu ca acum când după trei luni de aşa-zisă practică, copiiinu ştiu, de fapt, să facă nimic”, spune Ştefy Filipaş. A lucratla cooperativa „Pielarul” din Arad, alături de meşteri pri-cepuţi de la care a furat meseria, apoi, după Revoluţie, s-alansat pe cont propriu. „Când am început, erau în jur de 30-35 pantofari la Arad. Astăzi, abia dacă mai suntem 20, ma-joritatea fiind oameni în vârstă”, spune Ştefy. Meseria moare,dar Ştyefy Pantofarul nu se predă. El a căutat şi caută mereucăi de a revitaliza acest vechi meşteşug.

De la „Rabla” la papucipentru guvernanţiŞtefy Pantofarul s-a preocupat mereu de calitate înmeşteşugul său. De aceea, el lucrează cu substanţe şi sculede calitate, scumpe, iar rezultatele se văd. Însă, în faţaavalanşei de pantofi de calitate slabă,care cedează după doar câteva săp-tămâni de purtat, a fost nevoie de maimult decât de pricepere pentru arămâne pe piaţă. Ştefy a căutat metodede a ieşi din anonimatul micului săuate lier din cartierul arădean Micălacaşi a reuşit. A ieşit la rampă în paralel cumomente ale efervescenţei politiceromâneşti când, de exemplu, a promisşi chiar a făcut câte o pereche depantofi de criză pentru fostul premierEmil Boc şi preşedintele Traian Bă -sescu, atunci când s-a pus problema reducerii veniturilorbugetarilor. Ştefy a demarat un aşa-zis program Rabla pen-tru săraci, oferind încălţări noi în schimbul pantofilor vechişi uzaţi. Toate acestea l-au făcut cunoscut şi, mai ales, au re-zolvat probleme de marketing specific pentru vechiulmeşteşug al pantofăriei.

Cruciada pantofilor de pieleCea mai mare preocupare a lui Ştefy Pantofarul este, însă,aceea de a face o adevărată propagandă pentru pantofii decalitate, din piele. „Cel mai mult îmi doresc să conştientizezlumea asupra pantofilor din piele, superiori calitativ, dura-bili, în faţa avalanşei de sub-produse fabricate pe cine ştiece vapor”, spune Ştefy Pantofarul. Pentru a demonstra că aredreptate, arată încălţări scumpe, din piele, aduse la reparat

care, după terminarea lucrării, arată ca noi. „Am clienţi cupantofi cumpăraţi cu 250-300 euro şi chiar cu 500 de euro.Politicieni, avocaţi, oameni cu bani. Există persoane pentrucare încălţămintea de calitate este importantă”, mai spunepantofarul Ştefy. Însă mulţi clienţi sunt cu slabe resurse ma-teriale. „Vin bătrâni cu pantofi din piele, de câteva decenii,

care pot fi pingeliţi şi încă pot fi purtaţi.Era o vreme când se producea calitate”,mai spune el.

Facebook, ultima redutăŞtefy Pantofarul din Arad simte cămeseria lui este pe moarte. „Nu ştiudacă meseria mea mai are viitor. Nicipe fiul meu nu cred că o să-l învăţ acest

meşteşug”, spune pantofarul cu tristeţe. Cu toate acestea, elnu se dă bătut. A deschis un cont pe Facebook dedicatpantofăriei şi are multe vizite. „Am apelat la Facebook şirezultatele se simt deja. Trebuie să fii în pas cu vremea. Ammulţi prieteni şi dau sfaturi oricui doreşte să-şi păstrezeîncălţămintea în stare bună”, explică Ştefy Pantofarul de cea ieşit în mediul virtual cu una dintre cele mai vechi meserii,pantofăria. Ştefan Filipaş a învăţat o meserie pe vremea cândmeşteşugurile erau încă preţuite şi meseriaşii ştiau să trans-mită celor dornici să „fure” secrete care ţin încă în viaţăvechi obiceiuri şi tradiţii. Vremurile se schimbă, viaţa devinemai grea şi mai complicată, iar a menţine în funcţiune oafacere mică devine o adevărată aventură. Ştefy Pantofaruldin Arad s-a implicat însă cu toată energia în această dificilămisiune şi, pentru el, Facebook-ul a devenit un autentic aliatpentru revitalizarea pantofăriei mileniului trei.

afacereWWW.TRANSILVANIABUSINESS.RO 75

Facebook-ul, centura de siguranţă a pantofărieiŞtefan Filipaş din Arad, cunoscut însă după renumele său de Ştefy Pantofarul, caută cele maipotrivite metode pentru a resuscita un meşteşug pe cale de dispariţie. Ştefy, care la 39 de anieste cel mai tânăr din branşă în Arad, a găsit o soluţie de a-şi salva afacerea apelând la internet,la reţeaua de socializare Facebook.

de Sorin Trocan

Pe contul special creat, Ştefy oferăsfaturi celor care doresc să-şi re-pare încălţările şi, mai mult decâtatât, a pornit o adevărată luptă on-line pentru a apăra încălţăminteadin piele, superioară calitativ, deprodusele de serie din înlocuitori,majoritatea de origine chinezească,de calitate îndoielnică.