Transilvania Business 8

Revi

stă

econ

omic

ă /

Tipă

rită

în 8

200

exem

plar

e /

Dis

trib

uită

în ju

deţe

le: C

luj,

Mur

eş, B

istr

iţa-

Năs

ăud,

Alb

a, S

ibiu

, Har

ghit

a, C

ovas

na, B

raşo

v, S

atu

Mar

e, M

aram

ureș

, Săl

aj, B

ihor

, Hun

edoa

ra şi

Buc

ureş

ti

29-31 pag. 24Cum se vândmaşinile în 2011?

28 Nexte Bank. Reinventarea produsului bancar

pag. 26-27

Porţile aeriene ale Ardealului

Nr. 8 / An II / 22 aprilie -23 mai 2011

Preţ: 5 lei

director fondator

Aurelian GRAMA

www.transilvaniabusiness.ro

Austriecii de la Strabagcuceresc Transilvania

De ce a explodat Creativemonkeyz.com?

5-9

pag.

pag.

pag.

ESENțIAL


REDACȚIARedactori şefi adjuncți: Ionuț Oprea

0721-197.559Vianu Mureşan0723-024.146

Redactori:Mihaela Moldovan Ovidiu VrânceanuAlexandru Toth Erika MărgineanArina Moldovan Alin ZaharieMircea Crișan Robert Matei

Fotoreporter: Cristina GânjDTP: Răzvan Matei

ADMINISTRAȚIAPublicitateMureș Marius Morar (0746-130.439)

Florin Marcel (0740-075.219)Cluj Dorel Vidican (0770-481.653)Maramureș Ioana Lucăcel (0728-821.542)Satu Mare, Sălaj Daniel Mureșan (0744-583.446)

Dir. res. umane Anamaria GramaDir. difuzare: Nicu Pop (0740115167)Trafic manager: Emo VeresEconomist: Gia Goia

Revistă economică distribuită în judeţele:Cluj, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Alba, Sibiu,Harghita,Covasna, Braşov, Satu Mare, Maramureș, Sălaj,Bihor, Hunedoara şi Bucureşti

Revistă editată deTransilvania Grup Business SRL Cluj

ISSN 2068 - 5424Adresă redacție și administraţie:

Cluj-Napoca, Calea Dorobanţilor, nr. 69, ap. 1Telefon: 0040 744 664 660

Târgu Mureș, Călărașilor, nr. 22, et. 2Tel/Fax: 0265-215.613


Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120

Totul a început, la modul mai serios, cu autostradasuspendată promisă bucureştenilor de SorinOprescu în 2008. A continuat cu declaraţii privindintenţiile de a investi în sectoare cum ar fi cel en-ergetic, mineritul, alimentaţia publică, construcţii,

servicii publice. A fost vorba apoi despre marea investiţie de 1 miliard de laTarniţa, judeţul Cluj. Apoi de cea de la Someş Dej, de 350 milioane euro.Apoi intenţii la Transelectrica şi la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă. Totuşi,n-am văzut încă niciun chinez care să treacă la fapte în România, în afară demicii proprietari de restaurante şi de vânzătorii de tenişi, izmene şi maiouridin en-gros Europa. Ce mai aşteaptă?Invitaţii au existat din partea statului român. Acum un an, după momentulexpoziţiei mondiale de la Shanghai, miniştrii Elena Udrea şi Teodor Baconschiau făcut dese şi adânci plecăciuni spre statul chinez, căci acesta este mareleinvestitor din spatele marilor companii care dispun de lichidităţi. În ultimiidoi ani au existat mai multe contacte cu China decât cu Rusia, situată multmai aproape şi cu interese mult mai complexe în România şi în Europa. Lamijlocul lunii aprilie 2011, ca să mai dăm un exemplu, premierul Emil Boc alansat un apel către investitorii chinezi să ia parte la proiectele de tip public-privat care vor fi iniţiate în România, în construcţia de autostrăzi, poduri,hidrocentrale sau agricultură. Tot în acea perioadă, o ştire care a fiert la focmic întreaga Europă, spunea că fond de investiţii patronat de statul chinezare disponibili 300 de miliarde dolari pentru Europa. Şi dacă e să o luăm logic,una dintre pieţele în efervescenţă din Europa este chiar România, un vechi,deşi nu extrem de fidel, prieten al Chinei. O parte din aceşti bani ar puteaajunge deci lesne la noi.Cu toţii ne întrebăm, probabil în frunte cu premierul Emil Boc – care ar îm-brăţişa fericit un asemenea colac de salvare – care e momentul în care acestelichidităţi se vor revărsa spre România? De ce se întârzie atât? Dacă nu e totuldecât o farsă, o stratagemă de marketing a Chinei, care prin anunţarea suc-cesivă a intenţiilor de „a cuceri” – „a cumpăra” – o parte a Europei îşi pro-movează de fapt imaginea de mare putere economică a lumii? A doua,deocamdată, după SUA? Ca să înţelegem corect modul de operare al chinezilor, trebuie să ne scu-fundăm puţin în mentalitatea lor, aceeaşi de milenii. Şi luăm la rând câtevaproverbe sugestive, care ar putea fi fiecare un răspuns la întrebarea: când vin,totuşi, chinezii aceia cu injecţia în economia românească?Cel care mută un munte începe prin a căra pietrele mici!Când ai 10 paşi de făcut, 9 paşi sunt jumătatea drumului!E greu să fii sărac fără a fi invidios; e greu să fii bogat fără să fii orgolios!Dacă pierzi vremea când este soare, vei usca orezul noaptea la lumina licuri-cilor!Gloria nu este a celor neînvinşi, ci a celor care se ridică după fiecare lovitură!Cine are de înţeles să înţeleagă!

Alin BOLBOS

Chinezii şi injecţiacu miliarde

SUMAR

pag. 10,11

pag. 5-9

Cover Story:

Porţile aeriene aleArdealului

pag. 16,17

pag. 19

pag. 34

pag. 14,15

Interviu: Piteiu, Romgaz: “Sunt adeptul libe -ralizării pieţei gazului şi a preţurilor!”

Reportaj: Salina Turda şi brandul născut minunat în subteran

Companii: Rocadă la conducerea HeinekenTârgu Mureş

Sănătate: Premieră. Spitalul din Baia Sprievrea să se privatizeze

Analiză: Dedeman mută şi câştigă în Transilvania

pag. 40

Interviu: Ambasadoarea Olandei: România, o ţară care nu are ideece potenţial deţine!

pag. 36,37

Istorie: Tudor Sălăgean.Moştenirea hermeticăşi rozicruciană

Design și Layout:Creatica Media

Regia de publicitate:Midas Media Bucureşti

1

Fondator: Aurelian Grama Brand Manager: Alin Bolbos (0757-036.817)

Adresă redacție și administraţie:Cluj-Napoca, Calea Dorobanţilor, nr. 69, ap. 1Tel/Fax: 0364-730.551

Târgu Mureș, Călărașilor, nr. 22, et. 2Tel/Fax: 0265-215.613

2

știriBISTRIȚA NĂSĂUD

Grupul Filadelfia a intrat pe piaţa asigurărilorGrupul bistriţean Filadelfia, cu activităţi pepiaţa transportului de persoane şi marfă, aintrat în domeniul asigurărilor, prin creareaunui broker de asigurări. Noua companie,Filadelfia Broker de Asigurare, oferă asi -gurări generale, non-life, asigurări auto:Casco, RCA, asigurări de clădiri şi bunuriaparţinând persoanelor fizice şi juridice,asigurări pentru călătoria în străinătate,răspunderi civile generale şi profesionale,asigurări agricole şi animale. “Am primit au-torizaţia de asigurator la sfârşitul anului tre-cut şi până în prezent am încheiat dejacontracte de colaborare cu majoritateaasiguratorilor importanţi de pe piaţa

românească”, a declarat Ioan Sighiartau, directorul general al Filadelfia Group.Noua companie, Filadelfia Broker de Asigurare, are ca obiectiv pentru anul încurs realizarea unei cifre de afaceri de aproximativ 7 milioane de lei. Filadelfia eun grup de firme cu activităţi în transport rutier de persoane, intern şi inter-naţional (Tabita Tour), turism (Filadelfia Turism), asigurări (Filadelfia Broker deAsigurare), transport de marfă (Filadelfia Marfă) şi construcţii (Filadelfia Con-struct). Grupul are 270 de angajaţi şi a încheiat 2010 cu o cifră de afaceri de peste53 de milioane de lei.

Parc solar de 10 mil. euro la LechinţaUnul dintre cele maimari parcuri solare dinRomânia va fi con-struit la Lechinţa, înurma unei investiţii de10 milioane de euro.Contractul dintre in-vestitori şi autorităţilelocale a fost semnat îndata de 13 aprilie, ur-mând ca lucrările săînceapă în septembrie,iar inaugurarea să aibăloc în octombrie 2011.Viitorul parc solar, cu 9552 de panouri montate, va avea o capacitate de 2Megawaţi. “Parcul se construieşte pe un teren (cca. 34.500 mp) care de câţivaani buni nu mai are nici o utilizare. Vom folosi panouri fotovoltaice de ultimăgeneraţie, care reuşesc ca 18 la sută din energia pe care o primesc de la soare săo transforme în energie electrică”, a explicat proiectantul parcului, ConstantinDamian.

Pentalog recrutează 60 de persoane la Cluj

Divizia locală a grupului francez de servicii de consultanţă IT şi dez-voltare software Pentalog va deschide în curând al cincilea centru deservicii de pe piaţa locală în oraşul Cluj-Napoca, datorită cererii foartemari din primele luni din an. Grupul intenţionează să angajeze pentrufiliala din Cluj 100-150 de persoane în următorii doi, trei ani, dintre care60 anul acesta. Faza iniţială de recrutare pentru biroul de la Cluj a în-ceput deja, iar procesul este gestionat de PeopleCentric, divizia deresurse umane a grupului. Francezii mai au centre de operatiuni şi laBucureşti, Braşov, Iaşi şi Sibiu. Printre motivele care au dus la creştereanumărului de proiecte al Pentalog în primul trimestru din acest an şi,implicit, la deschiderea biroului din Cluj-Napoca se numară eveni-mentele din ţările din sudul Mării Mediterane care au dus la câştigareade noi clienţi, dar şi la amânarea deschiderii unui centru în regiuneaMaghreb din nordul Africii.

MUREŞRomcab face cabluri auto de 27 mil euroRomcab Târgu-Mureş va furniza con-ductori electrici producătorului decomponente auto american DelphiPackard, în urma unui contract în va -loare de 27 milioane euro. Contractula fost încheiat pentru o perioadă de 12luni, începând cu luna mai. "Valoareacontractului încheiat cu DelphiPackard în urmă cu câteva săptămânivine în sprijinul previziunilor financiareale companiei pentru anul în curs şireprezintă mai bine de jumătate dincifra de afaceri pe care Romcab Târgu-Mureş şi-o propusese pentru 2011", se arată într-uncomunicat al companiei. Cu o cotă de piaţă de 20% pe segmentul producţiei de cabluri,Romcab a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 12 milioane euro. Pentru 2011, oficialiifirmei vizează afaceri de patru ori mai mari, mai ales datorită intrării pe piaţa cablajelor auto.De altfel, compania a anunţat deja un program investiţional de 98 de milioane de euro,pentru următorii 2 ani.

Majorare de capital la Gedeon RichterGedeon Richter România îşi majorează capitalul social cu 41,56 milioane lei (9,7 milioaneeuro), de la 328 milioane lei la 369,57 milioane lei, prin transformarea în acţiuni a unor creditede la acţionarul majoritar, grupul farmaceutic ungar Richter. Hotărârea a fost aprobată deacţionari la finele lunii ianuarie, se arată într-un anunţ al companiei, informează Mediafax.Astfel, vor fi emise 415,6 milioane de acţiuni nominative, cu o valoare nominală de 0,1 lei

fiecare. Gedeon Richter România este con-trolată, în proporţie de 99,86%, de RichterGedeon Vegyészeti Gyár. Grupul ungardeţine în România o fabrică de medica-mente în Târgu-Mureş, Gedeon RichterRomânia, 120 de farmacii, Gedeon RichterFarmacia, şi distribuitorul Pharmapharm,care a fuzionat în aprilie cu DITA ExportImport.

CLUJ

3

știri


SIBIUSATU MAREGebrüder Weiss a inaugurat un terminallogistic

Furnizorul austriac de servicii logistice şi de transport, Gebrüder Weiss, ainaugurat un nou terminal lângă Sibiu, amplasament dezvoltat printr-oinvestiţie de 2,2 milioane de euro si care dispune de o suprafaţă de 1.000de metri pătraţi dedicaţi operaţiunilor de cross-doking. Suprafaţa totalăconstruită este de 9.000 de metri pătraţi şi include clădirea, parcarea des-tinată fluxului de camioane şi anexele. Valoarea investiţiei s-a ridicat la2,2 milioane de euro, din care 1 milion de euro au fost destinaţi achiziţieiterenului, iar construcţia 1,2 milioane de euro. „Finalizarea proiectuluireprezintă o etapă strategică în planul de expansiune a reţelei logistice înRomânia, care preconizează investiţii în noi locaţii în următorii ani”, a de-clarat Viorel Leca, general manager Gebrüder Weiss.

Gheorghe Moiş pariază pe un mini-mall şi pe conserveGrupul Castrum, controlat de omul deafaceri Gheorghe Moiş, investește 10milioane euro în construcţia unei fabricide conserve la Vaslui, proiect cofinanţatcu fonduri europene, şi vrea să deschidăla începutul lunii mai un centru comer-cial la Satu Mare, proiect de 6 milioaneeuro. "Am început anul trecut con-strucţia unei fabrici de conserve delegume şi fructe la Vaslui, proiectul ur-mând să fie finalizat în iunie 2012. Pen-tru realizarea investiţiei, care totalizeazăaproximativ 10 milioane euro, am atrasfonduri europene de două milioane,vom folosi un credit de două milioanede euro de la BCR, iar restul sunt con-tribuţie proprie", a declarat Moiş. Proiec-tul va fi derulat prin firma Lotex General,parte a Castrum. Omul de afaceri a maispus că fabrica va exporta cel puţinjumătate din producţie. Grupul a alocat în ultimii doi ani, prin firma Metecom, circa 6milioane de euro pentru construcţia unui centru comercial la Satu Mare, cu o suprafaţăînchiriabilă de 4.500-5.000 metri patraţi. "În acest moment proiectul este închiriat în pro-porţie de 30% şi sperăm ca la 1 mai (momentul deschiderii n.n.), gradul de închiriere săfie de 40%, pentru a putea acoperi ratele şi dobânzile”, a adăugat Moiş.

Un grup de acţionari cere revocarea CA al SibexConducerea Bursei din Sibiu a completat convocatorul Adunării Generalea Acţionarilor din 29 aprilie, introducând solicitarea unui grup deacţionari centraţi în jurul brokerului Delta Valori Imobiliare de a revocamembrii Consiliului de Administraţie. Astfel, la cererea Delta Valori Imo-biliare, ce deţine 4,998% din Sibex, împreună cu Cornel Albu, cu 0,005%,Mirela Narcisa Grigoriu, cu 1,328% şi Bogdan Balosan, care deţine 3,856%,s-a introdus spre dezbatere revocarea membrilor CA şi alegerea unui nouconsiliu. Teodor Ancuţa a anunţat că va demisiona la finalul lunii apriliedin funcţia de director general al Sibex, dar va rămâne preşedinte CA, iarconducerea executivă urmează să fie preluată de un străin cu experienţăpe pieţele de capital din Europa. Noul manager al Sibiu Stock Exchange(Sibex), irlandezul Patrick L. Young, vrea să tripleze valoarea bursei sibieneîn următorii patru ani.

Braşovul caută un investitor serios pentru Aeroport

Anunţul prin care Consiliul Judeţean Braşov caută „un investitor serios” pentru re-alizarea Aeroportului Internaţional „Iosif Şilimon” de la Ghimbav a fost publicat, re-cent, în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, „candidaturile” trebuind depusepână pe 1 iunie. „Concesionarul va trebui să asigure finanţarea, proiectarea, constru-irea, operarea şi întreţinerea Aeroportului”, se arată în anunţul respectiv, valoarea es-timată fără TVA urmând să fie de 68,925 milioane de euro. Menţionăm că în fazainiţială se avansase o sumă de peste 100 de milioane de euro pentru realizarea aero-portului, după care autorităţile judeţene au redus suma la 60 de milioane de euro.Companiile care doresc să se implice în realizarea investiţiei de la Braşov trebuie săfie avut în ultimii trei ani (2007, 2008, 2009) o cifră de afaceri medie de 70 de milioanede euro sau echivalentul acesteia în lei. Plus alte condiţii speciale, referitoare la re-alizarea altor lucrări din domeniul aeroportuar, sau deţinerea unui certificat de au-torizare valabil emis de Autoritatea Aeronautică Civilă din România sau deautorităţile internaţionale.

BRAŞOV

4

știriSĂLAJBIHOR

ALBA

Investiţii masive pentru reabilitarea şoseleiZalău - AleşdCNADNR a semnat lasfârşitul lui martie do uăcontracte cofinanţatede Uniunea Europeanăpentru reabilitarea DN1H Zalău-Aleşd, care în-sumează aproape 197milioane lei, au anunţatoficialii compania. Ast-fel, contractul de reabi -litare a unui tronson dinDN 1H Zalău -Aleşd, învaloare totală de 89 mi -lioane de lei, a fostatribuit prin licitaţie de-schisă asocierii OHL ZS,a.s. - Peyber HispanicaS.L. - Societatea de În-treţinere şi ReparaţiiDrumuri Timişoara. Re-abilitarea unui al doilea tronson din DN 1H Zalau - Aleşd, în valoare totală de107,7 milioane lei, a fost atribuit prin licitaţie deschisă asocierii Spedition UMB-Tehnostrade. Durata estimativa a lucrărilor este de doi ani.

Hotel medieval de 5 stele în Alba Iulia

Compania Grup Corint din Alba Iulia construieşte în clădirea manutanţeiCetăţii Vauban, imobil vechi de aproape 300 de ani, un hotel medieval decinci stele, care va fi inaugurat în 1 mai. Investiţia se cifrează la peste 4 mi -lioane euro. Firma Grup Corint este cea care a realizat cea mai mare parte alucrărilor de restaurare din Cetatea Vauban din Alba Iulia şi care a concesionatclădirea manutanţei de la administraţia locală. Managerul companiei, DanSabău, a declarat că hotelul va fi de cinci stele şi va avea 36 de camere con-struite sub forma unor apartamente cu living şi baie, toate de dimensiunimari. Sabău a mai spus că hotelul este construit la etajul şi mansarda clădiriimanutanţei şi va avea un centru spa cu piscină, saună, săli de fitness, dar şirestaurante şi săli de conferinţe.

Fabrica de Arme Cugir exportă de 9 milioaneîn SUAFabrica de arme din Cugir, judeţul Alba, va exporta în SUA, până în lunamartie 2012, arme de vânătoare în valoare de peste nouă milioane de dolari,contractul de furnizare fiind semnat pe trei ani cu firma americană CenturyArms. Contractul a fost anunţat recent de administratorul special al Fabriciide arme Cugir, Radu Roşianu, într-o conferinţă de presă la Alba Iulia. Roşianua spus că acest contract este semnat pentru următorii trei ani, dar cantitateade arme şi preţul vor fi negociate în fiecare an. "Până acum, aveam un con-tract din an în an cu această firmă. Pentru prima dată, am reuşit să încheiemun contract pe termen lung, avem un contract până în anul 2014 şi am cres-cut şi preţurile şi cantităţile lunare, astfel încât s-ar putea să mai fie nevoiesă mai angajăm ceva personal specializat”, a adăugat Roşianu.

Australienii redeschid mina de cupru Băiţa

Compania australiană ElDore Mining Corporation va achiziţiona în totalitate minade cupru Băiţa, din judeţul Bihor, plătind 15 milioane de euro către Far East & Pa-cific Investments, potrivit portalului de ştiri Proactiveinvestors Australia. Acordulde achiziţie presupune asumarea unor datorii de până la 1,5 milioane de euro şiconstituirea unui depozit de 750.000 de euro, potrivit Mediafax. Tranzacţiaurmează să fie aprobată de acţionari şi autorităţi. ElDore intenţionează să re-deschidă operaţiunile de minerit la Băiţa, să majoreze capacitatea de producţie la200.000 de tone pe an şi să modernizeze echipamentele, extizând astfel durata deviaţă a minei.

5

COVER STORY


Porţile aeriene ale Ardealului

Visul de a zbura a început cu legenda lui Icar, despre care se spune că şi-a confecţionat două aripi dinpene lipite cu ceară şi s-a ridicat în văzduh, apropiindu-se de soare. Însă, din cauza căldurii, ceara s-atopit, iar Icar s-a prăbuşit. Soarta principalelor aeroporturi din Transilvania, în plină ascensiune în ultimiiani, nu poate fi decât diferită de cea a lui Icar. Şi din acest motiv am demarat proiectul de mai jos.Având în minte maşinăriile zburătoare imaginate înainte de vreme de Leonardo da Vinci, primul motorcu reacţie al lui Henri Coandă, curajul lui Aurel Vlaicu, marile descoperiri ale secolul XX, dar mai alesdorinţa ca pe deasupra capetelor noastre să survoleze avioane de pasageri şi comerciale, care să-şigăsească adăpost în judeţul meu, sau în judeţul vecin, şi prieten, am realizat această poveste. Ar însemnacă Transilvania s-a deschis pentru Lume.

Text: Alin BOLBOS, Alex TOTH

Ambiţiile autorităţilor locale de a dezvolta şi amenţine în piaţă aceste aeroporturi sunt nejustificate,spuneau în 2010 oficialii Ministerului Transportului.Mai mult, potrivit unui studiu comandat de UniuneaEuropeană, în aeroporturile Arad şi Târgu Mureş numerită să fie făcute investiţii, deorece fiecare se află lamai puţin de 70 km de un aeroport mare - Timişoara,respectiv Cluj-Napoca. Dar în ce măsură au dreptateoficialii guvernamentali? România nu are dimensiuneageografică şi demografică a Austriei ca să putem facecomparaţii în privinţa numărului necesar de aeropor-turi internaţionale! De ce nu ar putea funcţiona aero-porturile din Arad şi Târgu Mureş lângă cele dinTimişoara, respectiv Cluj, dacă există potenţial şi piaţă,chiar cu un profil diferit, poate complementar?Iată probleme care trebuie explicate, negocieri caretrebuie făcute, proiecte care trebuie depuse şi deru-late, înainte să se întâmple ceea ce previziona Gheor -ghe Răcaru, fost director general al Tarom şi al BlueAir, adică reducerea în următorii ani a numărului deaeroporturi internaţionale administrate în plan localla patru (4), care să funcţioneze pe lângă cele patru(4) din subordinea ministerului: Otopeni, Băneasa,Timişoara şi Constanţa. Răcaru mai spunea că înRomânia vor rămâne operaţionale pe extern doar Clu-jul, Iaşiul, Bacău şi posibil un aeroport din nord-vestulţării.Ar fi o grea lovitură acordată Transilvaniei, care înprezent are 8 aeroporturi internaţionale. Ar fi o grealovitură acordată administraţiilor judeţene şi primări-ilor care au investit în infrastructura acestor aeropor-turi şi şi-au făcut planuri de afaceri pe termen mediuşi lung. O lovitură imposibil de acceptat de Sibiu şiTârgu Mureş, poate şi de Baia Mare, unde adminis-traţiile locale au fost / sunt angrenate înproiecte majore de investiţii care să ducă lacreşterea numărului de pasageri. O loviturăchiar şi pentru Cluj, care are / avea planurimari prin recenta asociere cu Mureşul.

Povestea WizzAir a reînceput laTârgu MureşLa începutul lui martie2011, la Târgu Mureş,WizzAir îşi inaugura cea

de-a patra bază operaţională din România, pro punând7 noi destinaţii, care se adăugau celor existente deja,Budapesta şi Londra. Noile rute, cum ar fi Madrid,Barcelona, Paris, Dortmund, Roma sau Bergamo,urmau să fie operaţionale din luna iunie a acestui an.József Váradi, Chief Executive Officer Wizz Air, se de-clara mândru de revenirea la Târgu Mureş, apreciindcă această extindere va consolida poziţia de lider aWizzAir pe segmentul low cost din România. Acestaa fost primul punct pe care oficialii mureşeni l-auobţinut după o dispută în culise, neştiută, dar destulde dură, cu Sibiul. WizzAir a ales atunci Târgu Mureşul,un aeroport pe care-l cunoştea, în dauna Sibiului, unaeroport nou, în care s-au investit cca. 60 de milioaneeuro. Vizibil afectat, primarul Sibiului, Klaus Johannis,spunea la acel moment că operatorii low cost au ser-vicii “aşa cum le zice numele” adică low cost. Deatunci, însă, evenimentele s-au precipitat şi mai tareîn favoarea Aeroportului “Transilvania” Târgu Mureşu-lui. Ceea ce directorul Ştefan Runcan anunţa dezinvolt

acum un an s-a produs la mijlocul lunii aprilie. WizzAir,operatorul care a transportat aproape 10 milioane depasageri în ultimele 12 luni, a decis să-şi mute o bunăparte din operaţiuni la Târgu Mureş. Companiamaghiară a hotărât că va reduce cu 26% capacitateade transport de la Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, operaţiunile urmând să fie mutate la Aero-portul din Târgu Mureş, din cauza introducerii unornoi taxe de aeroport şi creşterea unora existente. În-suşi vicepreşedintele companiei Wizz Air, JohnStephenson, a ieşit la rampă şi a declarat că decizia afost luată în urma divergenţelor cu conducerea aero-portului clujean, care a deschis discuţia referitoare lacontractul existent şi a anunţat introducerea unor noitaxe de aeroport şi creşterea unora existente. El a pre-cizat că nu înţelege de ce aeroportul clujean "creştecu 50 la sută taxele în mijlocul crizei economice înRomânia, pierzând un sfert de milion de pasageri şi

punând în pericol sute de locuri de muncă dinregiune. (...) Din 15 aprilie, taxele pe pasager vor

creşte la Cluj cu doi euro pe pasager. În funcţiede ce se va întâmpla, am putea lua decizia de a

muta şi celelalte două avioane de la Cluj laTârgu Mureş şi am putea ajunge şi în in-

stanţă pentru că se încalcă prevederilecontractului legat de taxe", a afirmat

Stephenson. În replică, preşedintele Con-siliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a de-

clarat că dezaprobă practica WizzAir, iar autorităţile judeţene care

administrează Aeroportul Inter-naţional Cluj-Napoca nu vor

6

CovEr story

Dezvoltare sau sinucidere?Nu a trecut mai mult de un an de când oficialii MinisteruluiTransporturilor stabileau că România are prea multe aeroporturi internaţionale (16) care nu îşi justifică existenţa,în condiţiile în care traficul aerian abia depăşeşte 9 milioane.

Austria, de pildă, la un trafic aerian de peste 23 de milioane,are doar 9 aeroporturi internaţionale. La o primă vedere aşa este, dar care e realitatea?

Lokodi Edita, președintele CJ Mureș

ceda şantajului companiei. “Orice operator aerian tre-buie să plătească Aeroportului din Cluj-Napoca tarifecare să acopere cel puţin cheltuielile pe care aeropor-tul le are. Tarifele plătite de Wizz Air către Aeroportuldin Timişoara, de 11 euro pe persoană, trebuie să fieplătite şi către Aeroportul Cluj-Napoca. Nu vom ac-cepta să plătim din buzunarul clujenilor costurile pecare operatorii nu le achită pentru serviciile oferite deaeroport. Nu cerem taxe mai mari decât sunt pe alteaeroporturi", a spus Tişe. Directorul Aeroportului In-ternaţional Cluj-Napoca, David Ciceo, a declarat, larândul său că decizia Wizz Air "este nejustificată"."Aeroportul trebuie să aplice tarife nediscriminatoriifaţă de toate companiile aeriene şi trebuie să neacoperim costurile. Decizia Wizz Air de a reducecursele de la Cluj şi a muta o serie de zboruri la TârguMureş este nejustificată", a spus Ciceo. În anul 2010,Wizz Air a transportat de la Cluj-Napoca peste400.000 de pasageri.Târgu Mureşul a ieşit, iată, învingător dintr-o bătăliepe care de altfel nici nu a disputat-o, decât poate înşoaptă, cu marele Aeroport clujean. De altfel, partene-riatul semnat între oficialii judeţelor Mureş şi Cluj cuprivire la dezvoltarea în comun a Aeroportului “Tran-silvania” ar putea căpăta noi forme, noi valenţe, acumcă traficul pe Cluj va scădea cu 100.000 de pasageri,care, teoretic, vor începe să zboare de la Târgu Mureş.Au început, de fapt, de câteva săptămâni.În orice caz, faptul că de câţiva ani buni, ConsiliulJudeţean Mureş, proprietarul Aeroportului “Transilva-nia”, a investit constant în dezvoltarea acestuia, are,iată, o finalitate. Iar marea realizare va fi proiectuldepus acum câteva luni de către conducerea Aero-

portului pentru accesarea a 40 de milioane euro,necesari prelungirii pistei la 3600 metri şi dez-voltarea aerogării. Care-şi aşteaptă apro-barea.

Responsabilitatea autorităţilor locale...„Veştile noi legate de WizzAir sunt mi -nunate pentru Târgu Mureş. Dar acestlucru nu e suficient. Acum avem şi noi delucru, pe partea noastră. Noi, ca aeroport,şi proprietarii de agenţii de turismşi de hoteluri avem un clientcomun: pasag erul, tu -ristul, care e acelaşi

şi pe anumite porţiuni se transferă de la unulla altul. El e singurul care plăteşte, iar de

pe urma lui trăiesc toţi ceilalţi. Dacăturistul nu este mulţumit, nu estemotivat să vină în zonă, toţi ceilalţipot să facă ce vor pentru că turis-tul are o plenitudine de posibi -lităţi.

7

coveR sToRy


Ștefan Petru Runcan, directorul Aeroportului Transilvania Târgu Mureș

8

COVER STORY

Pentru el, România sau Târgu-Mureş nu sunt uniceleopţiuni, ci are o gamă vastă de opţiuni. Fiecare zonă,regiune, dacă se organizează bine şi realizează acţiunicomune, are de câştigat. Dacă fiecare stă în banca pro-prie şi este preocupat doar de interesul personal, ime-diat, fără să vadă interesul conex, toată lumea are depierdut... Am încercat să facem câteva pachete cuagenţi de profil, promotori şi furnizori de servicii dinzonă, şi am început să ajungem la nişte lucruri intere-sante în ideea în care practic noi suntem în competiţiecu valori de cumpărare a unui pachet turistic din alteţări care sunt efectiv mici în comparaţie cu ce oferăfiecare furnizor de servicii din zonă şi atunci normalcă nu o să vină nimeni la noi în zonă când, cu mai puţinde jumătate de preţ, poate să meargă în altă locaţie dinlume unde lucrurile sunt mai bine puse la punct. Acestelucruri trebuie rezolvate de acum, dacă vrem ca pasageriipe care îi va aduce WizzAir să mai şi revină la TârguMureş”, a declarat Ştefan Petru Runcan, directorul Aero-portului „Transilvania”. Acesta este conştient că infra-structura are un rol foarte important în atragereaturiştilor într-o anumită zonă şi spune că Mureşul arefoarte mult de lucru la acest capitol. „Degeaba eşti ca o insulă şi ai un hotel la superlativ un-

deva sus pe deal, dacă n-ai cum să ajungi acolo, dru-murile sunt proaste, n-ai iluminaţie şi turistului îi e fricăsă iasă din hotel ca să nu fie muşcat de câini. Apoi, casă atragem investitorii aici trebuie să avem iar o viziuneclară. Din punctul de vedere al omului de afaceri, esteimportant să vii cu nişte oferte clare în ideea în careefectiv îţi manifeşti interesul şi voinţa ca să îl ai capartener, astfel încât acesta să realizeze că este bineprimit şi are condiţii optime pentru a-şi desfăşura ac-tivitatea din care să câştige toată lumea. Practic, dacăîi acorzi anumite facilităţi fiscale îţi manifeşti interesulfaţă de el ca să-l atragi să vină în zonă, să-şi aducă banii,să creeze locuri de muncă şi să se dezvolte regiuneaşi chiar să se realizeze o anumită reclamă, pentru că şiîn mediul de afaceri o zonă în care vin oameni de afac-eri este considerată a fi una în care există un climatpropice şi de zona respectivă se interesează şi alţi in-vestitori”, susţine Ştefan Petru Runcan. În legătură cu colaborarea încheiată cu judeţul Cluj înprivinţa dezvoltării în comun a Aeroportului Transil-vania, Runcan crede că aceasta este posibilă, mai de-vreme sau mai târziu, chiar dacă ea ar însemna doarîmpărţirea traficului. „Aeroportul din Cluj, fiind unulcity, practic se află la marginea oraşului, în apropierea

blocurilor. De la 1 ianuarie 2011 au intrat în aplicareanumite restricţii, care s-ar putea să se aplice şi la Cluj...De exemplu, vorbim de intervalul orar 22 – 6, vizavide restricţiile de operare pe zona de oraş, sau delungimea pistei... „ a avertizat Runcan. În momentul de faţă, Aeroportul „Transilvania” TârguMureş are ca şi rezolvată problema fluxurilor nonSchengen. Aerogara a fost extinsă cu aproape 180 demetri şi au fost refăcuţi aproximativ 270 de metri dintr-o aripă a aerogării care vor fi folosiţi pentru activitateanon Schengen. „Când zona respectivă va fi completgata, vom putea să fim auditaţi, conform HotărâriiGuvernului nr. 791 din 2009, pentru aeroport carepoate să deservească traficul internaţional, fără nicunelement de restricţie din punct de vedere al destinaţieide trafic.”, a mai spus Runcan.

Mureşul a câştigat un pariuuriaş...Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Lokodi Edita,este extrem de mulţumită că o companie de taliaWizzAir a revenit la Târgu Mureş. „La plecarea lor de

Ce îşi propune Aeroportul Transilvania pe termen scurt:

- Accesarea de fonduri în valoare de 40 de milioane euro, proiect depus încă din 2010, banii fiind necesaripentru investiţii- Extinderea pistei la 3600 metri- Realizarea platformei multimodale- Inaugurarea terminalului non-Schengen- Finalizarea exproprierilor în vederea extinderii Aeroportului- Găsirea unor investitori interesaţi de un eventual parteneriat public privat pentru dezvoltarea Aeroportului- Aducerea de noi operatori aerieni la Târgu Mureş- Creşterea numărului de pasageri până la 450.000 / an

Rutele operate de pe Aeroportul Transilvania:Târgu Mureş – Dortmund (din 18.06.2011)Târgu Mureş – Milano-Bergamo (din 18.06.2011)Târgu Mureş – Budapesta – operaţionalTârgu Mureş – Barcelona (din 18.06.2011)Târgu Mureş – Londra-Luton – operaţionalTârgu Mureş – Paris-Beauvais (din 19.06.2011)Târgu Mureş – Madrid (din 19.06.2011)Târgu Mureş – Bucureşti - operaţionalTârgu Mureş – Roma-Fiumicino (din 20.06.2011)Târgu Mureş – Forli (lângă Bologna, din 20.06.2011)Târgu Mureş – Copenhaga (operaţional din23.04.2011)

9

COVER STORY


la Târgu Mureş, în 2007, erau o companie care seanunţa de mare perspectivă. Astăzi, sunt cel mai im-portant operator low-cost din Europa. Şi s-au întorsla Târgu Mureş cu gândul de a rămâne aici, fapt carenu poate fi decât în avantajul judeţului Mureş şi alocuitorilor acestuia”, a declarat, pentru TransilvaniaBusiness, Lokodi Edita. După plecarea WizzAir la Cluj, lucrurile au devenitdestul de complicate la Târgu Mureş, care a rămas cudoar trei curse regulate: cea de Bucureşti (prin Tarom)şi cea de Budapesta (prin Malev şi WizzAir). Aeropor-tul „Transilvania” părea sortit pieirii, pentru că nureuşea să atragă un număr de pasageri care să îi asigurefuncţionarea fără subvenţii din partea proprietarului,Consiliul Judeţean. Au fost chiar momente când ofi-cialii judeţului Mureş au acuzat public că operatoriiaerieni s-au orientat spre Cluj fiind dirijaţi şi influenţaţide politic. Lokodi spunea că instituţia pe care o con-duce a investit masiv în Aeroport chiar la sugestia Gu-vernului, pentru ca în acel moment nimic din ce s-afăcut să nu mai aibă valoare. Cu toate acestea, Consi -liul Judeţean nu a oprit investiţiile la Aeroport, nicimăcar când fostul ministru al Transporturilor, RaduBerceanu, a anunţat scoaterea Aeroportului „Transil-vania” din reţeaua TEN-T, ceea ce însemna un accesmult mai redus la fondurile europene. Au urmat în-delungi lupte de culise, negocieri cu mai multe com-panii aeriene, negocieri chiar cu reprezentanţiiConsiliului Judeţean Cluj (care s-ar fi arătat dispuşi săinvestească în Aeroportul „Transilvania”), pentru ca înfinal Mureşul, aparent surprinzător, să tragă carteacâştigătoare: WizzAir. Deocamdată WizzAiri, pentrucă directorul Runcan se află în negocieri şi cu altecompanii aeriene care ar putea, în curând, operazboruri spre Israel, ori Irlanda, de exemplu.

Lufthansa, pe fir?Un alt lucru interesant, legat de Aeroportul “Transil-vania” s-a întâmplat la finalul lunii martie. GigantulLufthansa s-a arătat interesat de o colaborare cu au-

torităţile locale, în sensul realizării acelui studiu deoportunitate pe baza căruia consilierii judeţeni vor de-cide care e cea mai bună variantă de dezvoltare aAeroportului. Reamintim că prin protocolul semnatanul trecut de reprezentanţii consiliilor judeţeneMureş şi Cluj, autorităţile s-au angajat că vor contractaun expert neutru, care va da cele mai bune soluţii pen-tru dezvoltarea viitorului aeroport, luând în conside -rare atât poziţia geografică cât şi investiţiile realizateîn domeniu de fiecare oraş în parte. „S-a demarat olicitaţie pentru stabilirea societăţii care va realizastudiul de oportunitate. După ce acesta va fi prezen-tat, consilierii judeţeni vor lua decizia finală", a precizatCristian Chirteş, vicepreşedintele CJ Mureş. „LufthansaConsulting îşi exprimă dorinţa şi interesul de a par-ticipa la licitaţia proiectului privind dezvoltarea Aero-portului Târgu-Mureş. LCG este 100% filială aLufthansa German Airlines, care acordă consultanţăşi planning în industria transportului, având o expe-rienţă cuantificabilă în peste 180 de proiecte de am-ploare diferită, în multe ţări din lume", se arată înscrisoarea de intenţie a companiei.

Clujul, Mureşul şi Sibiul,principalele porţi...În ciuda plecării parţiale a WizzAir, Clujul rămâne de-ocamdată cea mai importantă poartă aeriană aArdealului. Deşi îngrijoraţi de plecarea unui operatorimportant, oficialii clujeni s-au declarat încrezători înviitor, anunţând că investiţiile la Aeroport vor con-tinua. Un centru precum Clujul, aflat într-o explozieeconomică în ultimii 6-7 ani, nu stă într-o singurăcompanie, iar un înlocuitor nu va fi foarte dificil degăsit.Pe de altă parte, şansa pe care o are acum Mureşul aratat-o de puţin Sibiul. Şi reprezentanţii Aeroportuluide acolo au admis că au fost în negocieri cu WizzAir,dar acestea nu s-au concretizat. În plus, Blue Air, ceamai importantă companie low cost românească, şi-a

redus drastic în ultimele luni cursele operate de peSibiu. Aceasta în ciuda faptului că aici vorbim de unaeroport modern, realizat în urma unei investiţii deaproape 100 de milioane de lei. În anii trecuţi, numărulmediu anual al pasagerilor a depăşit 200.000. Aceastăcifră va fi însă greu de susţinut în 2011 şi în anii urmă-tori, dacă proprietarii Aeroportului nu atrag noi ope -ratori. Totuşi, calitatea de aeroport internaţional nu-ipoate fi contestată Sibiului, şi numai datorită faptuluică în zonă există mulţi investitori germani şi austrieci,care folosesc acest aeroport. Rămâne de discutat modul în care aeroporturi maimici, cum ar fi Oradea, Satu Mare sau Baia Mare îşivor juca şansele de supravieţuire. Cu câte o singurăcursă, şi aceea internă, ele nu vor rezista prea multpieţei.

Ce dubii mai persistă?Şi atunci? Stă în picioare întrebarea privind existenţaacestor aeroporturi internaţionale? E vorba de o am-biţie prea mare a autorităţilor locale? Răspunsul esteclar: Nu. Clujul, Mureşul şi Sibiul, poate şi Baia Mare,pot funcţiona de minune, completându-se şiajutându-se unul pe celălalt. Transilvania are / va aveanevoie de mai multe porţi aeriene internaţionale. In-vestiţiile realizate la Mureş şi Sibiu merită o soartă maibună. Întrebări mult mai legitime ar fi : ce planuri areacum WizzAir pentru Cluj şi Târgu Mureş? Ce credeLufthansa despre bijuteria de aeroport de la Sibiu? Cecred oamenii de afaceri străini din regiune despre im-portanţa acestor aeroporturi? Unde ar putea ajungenumărul de pasageri pentru fiecare dintre aceste aero-porturi în următorii 3 ani? Ce planuri are Tarom pen-tru Transilvania, mai ales că se pune tot seriosproblema privatizării acestei companii? Ce planuri aualte companii, româneşti şi străine?Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care artrebui să aştepte răspuns oficialii Ministerului Trans-porturilor.

10

eneRgie

Reporter: Ce investiţii şi proiecte principale sunt sta-bilite şi au finanţare prevăzută în Bugetul de Veniturişi Cheltuieli pe 2011 al Romgaz?Marcel Piteiu, director general al Romgaz SA Mediaş:Pentru 2011 avem alocate pentru investiţii 800 de mi -lioane de lei. Majoritatea investiţiilor merg spre exploraregeologică şi prospecţiuni, modernizarea spaţiilor de com-primare, creşterea performanţelor depozitelor de înma -gazinare, ceea ce ar însemna extragerea unei cantităţi mariîntr-un timp scurt şi modernizarea bazelor de producție.

Rep.: Cum apreciaţi rezultatele financiare, fie şi celepreliminate, pentru anul 2010 ale Romgaz?M.P.: Conform primelor estimări, Romgaz a înregistrat în2010 o cifră de afaceri de aproximativ 900 de milioane deeuro şi un profit de 200 de milioane de euro.

Rep.: Există în spaţiul public dezbateri privind “preţulcorect” pentru gaze. Din perspectiva dumneavoastrăcare sunt reperele ce influenţează tarifele către dis-tribuitori, consumatori eligibili, consumatori finali?Care e ponderea resurselor interne / import?M.P.: Autoritatea Naţională de Reglementare în Dome-niul Energiei se ocupă de reglementare preţului gazelornaturale pe piaţa din România. Eu sunt un susţinător alliberalizării pieţei gazului, şi a preţului, pentru că numaiaşa va fi o competiţie în domeniul energetic. Referitor lapondere, conform ANRE, în 2010 acesta a fost de 82,8 lasută gaz intern şi 17,2 la sută import.

Rep.: Cum priviţi demersul “donaţiei” de 400 milioanelei către bugetul statului, la ce ar fi folosit Romgazaceastă sumă?M.P.: Este o opţiune a acţionarilor ROMGAZ pe care nudoresc şi nu pot să o comentez.

Rep.: Care e optica boardului de management vizavide privatizarea Romgaz?M.P.: De-a lungul timpului, în intervenţiile mele, pe carele-am avut în faţa reprezentanţilor ministerului, ammenţionat faptul că este bună o infuzie de capital privatîn Romgaz. Acest lucru a fost demonstrat odată cuoferta de vânzare de acţiuni Transgaz.

Rep.: Romgaz a semnat în premieră încă din 2009 unacord de colaborare cu Gazprom. Care sunt princi-palele proiecte derulate, cum apreciaţi conexiunea şicolaborarea cu Gazprom?M.P.: Există un memorandum de înţelegere semnat îm-preună pe care l-am prelungit pentru încă un an de zile.Se referă la un nou zăcământ de gaze naturale pe carevrem să îl transformăm în depozit de înmagazinare. Noiam transmis toate datele şi urmează să primim unrăspuns din partea Gazprom.

Rep.: Care sunt rezultatele celorlalte colaborari ex-terne, participărilor în explorare în perimetrele dinSlovacia si Polonia? Ce alte colaborări externe au fostconturate?

Piteiu: “Sunt adeptul liberalizăriipieţei gazului şi a preţurilor!”Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Transilvania Business,Marcel Piteiu, directorul general al Romgaz SA Mediaş, vorbeşte despreplanurile de expansiune ale companiei în perimetre gazeifere din Kurdistan, dar şi despre importanţa liberalizării preţurilor la gaze şi a privatizării parţiale a companiei.

11

EnErgiE


Dincolo de atât de blamata, dar, deja obişnuita regle-mentare a diverselor domenii prin intermediul ordo-nanţelor de urgenţă ale Guvernului, nu putem să nuremarcăm declaraţia de intenţii desprinsă din pream-bulul actului normativ. Mai precis, din punctul devedere al puterii executive, necesitatea luării unei po -ziţii s-a impus datorită dificultăţilor generate de lipsatemporară a disponibilităţilor băneşti, a încercării dea preveni acumularea de noi datorii, dar, mai ales,având ca punct de plecare recomandările FMI. Iată,aşadar, care a fost mobilul real care a stat la baza adop-tării acestei măsuri, aparent benefică pentru con-tribuabili şi, în special, pentru persoanele juridice.Analizând îndeaproape actul normativ, rezultă căacesta se aplică tuturor contribuabililor. Pentru a seputea bucura de eşalonarea la plată, tot ceea ce tre-buie să facă persoana interesată este să solicite orga -nului fiscal eliberarea unui certificat de atestare fiscalăîn scopul declarat anterior.Actul normativ exclude aplicarea lui în privinţa anu-mitor categorii de creanţe, în special pentru cele carenu depăşesc anumite praguri valorice (500 de lei încazul persoanelor fizice şi 1500 de lei în cazul per-soanelor juridice). În plus, obligaţiile fiscale care aufăcut deja obiectul unei alte eşalonări, bineînţeles întemeiul aceluiaşi act normativ, sunt exceptate de laaplicarea acestor prevederi legale. Nici amenzile care

se fac venit la bugetul de stat nu reprezintă o categoriede creanţe cărora li se aplică ordonanţa.Pentru a beneficia de aceste norme şi, pe cale de con-secinţă a fi admisă de către organul fiscal o eşalonarela plată, contribuabilii trebuie să îndeplinească, cumu-lativ, o serie de condiţii, printre care: să aibă depusetoate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, să seafle în dificultate generată de lipsa temporară adisponibilităţilor băneşti şi să aibă constituită garanţiaprevăzută de ordonanţă. Cu toate acestea, însă, con-tribuabilul nu trebuie să se afle sub incidenţa Legiinr.85/2006 privind procedura insolvenţei, nici nu tre-buie să se afle în dizolvare.Un alt punct care trebuie semnalat este acela că peperioada eşalonării se datorează şi se calculeazădobânzi pentru sumele admise la eşalonare, nivelulacestora fiind de 0,04 % sau, după caz, de 0,03 % pe zide întârziere.Două sunt aspectele care ridică serioase semne de în-trebare. Pe de o parte, avem în vedere în cazul per-soanelor juridice acea graniţă, foarte fină, întredificultăţile financiare şi lipsa de solvabilitate. Înmodalitatea tradiţională, acest aspect este lăsat laaprecierea ulterioară a celor care vor întocmi normelede aplicare.Pe de altă parte, condiţia, esenţială după părerea noas-tră, este aceea a constituirii de garanţii suficiente pen-

tru sumele eşalonate. Aceste garanţii pot să constea,potrivit prevederilor în discuţie, în mijloace băneşticonsemnate pe numele contribuabilului la dispoziţiaorganului fiscal, scrisori de garanţie bancară, instituireasechestrului asigurător asupra bunurilor proprii sau,dimpotrivă a unui contract de ipotecă sau gaj înfavoarea organului fiscal competent, asupra bunurilorproprietatea unor terţe persoane.Interpretând cu atenţie textul legal, dincolo, de buneleintenţii ale legiuitorului, contribuabilul se izbeşte, caîntotdeauna, de birocraţie şi de nenumărate condiţiigreu de înţeles şi de îndeplinit fără o asistenţă specia -lizată. Nu ne rămâne decât să sperăm în promovareaunor norme de aplicare care să facă beneficiile pre-conizate mai accesibile, ocazie care ne va da posibili-tatea revenirii asupra acestui subiect.

Ioana Veronica VargaAvocat colaborator

Sediul Central BucureştiBlvd Aviatorilor Nr. 43, Sector 1, Cod 011853 Bucureşti, RomâniaTel: (40-21) 202.59.00; (40-31) 423.29.00 Fax: (40-21) 223.39.57 / 223.04.95

Sediul Secundar ClujCalea Dorobanţilor Nr. 18-20, Et. 2, Cod 400117 Cluj-Napoca, RomâniaTel: (40-264) 40.38.08; (40-21) 202.59.99 Fax: (40-264) 40.38.09Email: [email protected] Website: www.musat.ro

Noile norme legale privind eşalonarea la plată a obligaţiilor fiscale administrate de ANAFO nouă reglementare în domeniul fiscalităţii a suscitat în ultimele săptămâni interesul contribuabililor. Este vorba despre OUG nr.29/2011publicată în M. Of. nr. 200 din data de 22.03.2011. Ce aduce ea nou şi ce semne de întrebare se ridică?

M.P.: În acest moment, avem ca pieţe externe Polonia şiSlovacia, avem o sucursală la Bratislava, unde am conce-sionat zăcăminte pe care facem explorare geologică. De-ocamdată avem discuţii destul de înaintate cu MinisterulResurselor Naturale din Kurdistan cu privire la posibili-tatea de a concesiona perimetre. În opinia mea, Kurdis-tanul este o sursă importantă pentru proiectul Nabucco.Suntem implicaţi şi în consorţiul AGRI, proiectul care vacontribui la diversificarea rutelor de transport alresurselor de hidrocarburi, conectând Azerbaidjan, Geor-gia, România şi Ungaria, vor participa companiile de statenergetice din aceste ţări. Acesta presupune construireaunui terminal de lichefiere în Georgia şi a unui terminalde delichefiere la Constanţa.

Rep.: Când este prevăzută lansarea la bursă a pa-chetului de 15% din acţiunile deţinute de MinisterulEconomiei la Romgaz?M.P.: Listarea la bursă a unui pachet de 15% din acţiuniledeţinute de Ministerul Economiei la Romgaz Mediaş vafi derulată până în primăvara anului 2012. DeocamdatăOficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie(OPSPI) va selecta în câteva săptămâni casa de avocaturăcare va asista instituţia la selectarea intermediarului pen-

tru oferta de vânzare de acţiuni pe care statul vrea să lederuleze la Romgaz.

Rep.: Ce va însemna pentru istoria Romgaz prezenţape piaţa de capital?M.P.: Din punctul meu de vedere este un pas spre nor-malitate.

Rep.: Ce înseamnă pentru comunitate - Romgaz, caresunt principalele proiecte pe care Romgaz le susţinedeja în format consacrat, ca parte a politicilor de re-

sponsabilitate socială, ce alte proiecte pot beneficiade sprijin Romgaz şi cum?M.P.: Compania participă activ în diverse parteneriateeducaţionale cu instituţii de învăţământ superior pre-cum Universitatea de Petrol-Gaze din Ploieşti, Universi-tatea „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca şi Universitatea„Lucian Blaga” din Sibiu. În paralel cu implicarea societăţiiprin decizia ministerială, angajaţii Romgaz s-au solidarizatanul trecut cu sinistraţii din zona Moldovei şi au făcutdonaţii personale pentru a-i ajuta. Toţi angajaţii au făcutdonaţii, iar eu mi-am cedat salariul pe luna iulie în folosulcelor afectaţi de inundaţii. Suma totală donată este de500 mii de euro şi au fost folosiţi pentru reconstrucţiacaselor şi a zonelor afectate de calamităţi. Am avutproiecte sociale şi în domeniul sănătăţii, am finanţat lu-crările de reabilitare a clădirii spitalului din Mediaş şidotarea cu echipamente medicale. Ne-am implicat încultură prin susţinerea Festivalului de Teatru de la Sibiu,a Festivalului Internaţional George Enescu, iar în sportprin susţinerea Clubului Sportiv Gaz Metan Mediaş saua concursului de şah de talie internaţională, TurneulRegilor, care ajunge în acest an la a cincea ediţie.

12

iNtERviu

Reporter: În perioada 2012-2014, Norvegia va oferiRomâniei un ajutor nerambursabil de 305 milioaneeuro. Alţi 98,5 milioane euro au fost acordaţiRomâniei de Norvegia (alături de Islanda şi Liechten-stein) în perioada 2009-2011. De ce o ţară non-mem-bră a UE acordă acest consistent sprijin unei ţări caRomânia?Excelenţa Sa, Øystein Hovdkinn, ambasadorulNorvegiei în România: Aşa cum foarte bine aţimenţionat, Norvegia nu este stat membru al Uniunii Eu-ropene, dar suntem membri ai Spaţiului Economic Eu-ropean (SEE), fapt care ne permite să participăm fărărestricţii la piaţa comună a UE. Simplificând, statele mem-bre ale acestui acord (SEE – n.r.) respectă în mare parteaquis-ul comunitar, cu câteva mici excepţii. Aceastaînseamnă inclusiv că participăm cu contribuţii financiare,prin aşa-numitele Granturi SEE și prin Granturile norve -giene, pentru a ajuta la reducerea diferenţelor economiceşi sociale între diverse regiuni ale SEE. În perioada 2004-2009, Norgevia a contribuit cu 1,3 miliarde euro la diverseproiecte în 12 state din centrul şi sudul Europei, plusSpania, Portugalia şi Grecia. Ne apropiem acum de finalulsesiunii curente de finanţare, dar o a doua sesiune stă săînceapă. Norvegia şi UE au convenit deja asupra uneicontribuţii financiare de 1,79 miliarde euro, prin Gran-turile SEE și cele norvegiene, pentru perioada 2009-2014,sumă în creştere cu 22% în comparaţie cu prima sesiune.97% din această sumă este contribuţia Norvegiei.Norvegia este extrem de interesată în susţinerea dez-voltării economice şi sociale în toate aceste ţări. Credemcă pieţele puternice şi relaţiile bune de colaborare întreacestea vor conduce la o coeziune socială şi economicăîn Europa. Acesta este o descriere la scară largă a meca -nismelor financiare... Din aceste alocaţii, România a primitpână în 2011 aproape 100 milioane euro şi va primi în vi-itor o sumă triplă, cca. 305 milioane euro, până în 2014.

Rep.: Care sunt mecanismele/programele prin careaceşti bani ajung efectiv în mâna beneficiarilor şi cefel de proiecte sunt acceptate spre finanţare?Øystein Hovdkinn: Împreună cu partenerii ei din Aso-ciația Europeană a Liberului Schimb (AELS) - Islanda şiLiechtenstein -, Norvegia a contribuit cu aproape 100milioane euro la dezvoltarea social-economică aRomâniei, în perioada 2009-2011. Asistenţa financiarăse derulează prin două programe: Granturile SEE şiGranturile norvegiene. Din suma totală derulată, 98%reprezintă contribuţia Norvegiei, bani care au ajutat lasusţinerea a 70 de proiecte, în următoarele domenii pri-oritare: mediu, eficienţă energetică, resurse umane,sănătate şi îngrijirea copilului, patrimoniu cultural. Înplus, alte 115 proiecte dezvoltate de ONG-uri în diferitezone de interes ale noastre au fost selectate spre fi-nanţare prin programul Fondul ONG al SEE, derulat înRomânia de Fundaţia pentru Dezvoltarea SocietățiiCivile (FDSC) . Un fond pentru burse a fost de aseme-nea instituit, ajutând la mobilitatea academică a peste200 de studenţi şi cadre universitare în perioada 2009-2011.

Rep.: Concret, ce trebuie să facă o companie, o insti-tuţie sau o ONG pentru a putea accesa aceste fondurişi care sunt criteriile de eligibilitate ale gestionariloracestor sume de bani?Øystein Hovdkinn: Potrivit regulamentelor pro-gramelor aflate în derulare, cei care au fost interesaţi autrimis o aplicaţie către Punctul Național de Contact, sta-bilit la nivelul Ministerului Finanţelor Publice din Româ-nia. Am avut câte un Apel pentru proiecte la fiecaredintre cele două programe şi cele mai bune proiecte dinfiecare sector prioritar au fost trimise finanţatorilor pen-tru aprobare finală. Proiectele au fost selectate pânăcând suma finală alocată, de 100 milioane euro, a fost

epuizată. Aş vrea să menţionez că fiecare dintre entităţilecare au depus o aplicaţie a trebuit să facă dovada că estecapabilă să aibă propria cofinanţare la proiectul trimisspre aprobare. În ceea ce priveşte fondul pentru ONG-uri (Fondul ONG), am încredinţat managementul aces-tuia unui organism independent, Fundaţia pentruDezvoltarea Societății Civile, care a gestionat toate fon-durile destinate organizaţiilor non-guvernamentale. Toţibanii au fost alocați şi în proporţie foarte mare dejafolosiţi. Proiectele selectate sunt în faze diferite de im-plementare, majoritatea având ca termen de finalizare30 aprilie 2011. Aplicaţiile pentru schema viitoare de fi-nanţare pot fi depuse după ce semnăm un acord cu Gu-vernul României privind sectoarele prioritare în care artrebui investiţi aceşti bani. Acest lucru s-ar putea întâm-pla înainte de sfârşitul acestui an, deci aplicaţiile ar puteafi depuse la începutul lui 2012.

Norvegia, prietenul nordic al României!În ciuda faptului că nu este stat membru al UE, Norvegia este ţara europeană carea acordat României cel mai mare ajutor financiar nerambursabil. 100 de milioaneeuro au fost deja consumaţi în perioada 2009-20011 în susţinerea mai multorproiecte din câteva domenii prioritare. Peste 300 de milioane euro vor intra înRomânia din partea Norvegiei în perioada 2012-2014, cu acelaşi scop, de a contribui la reducerea diferenţelor economice şi sociale pe care România le înregistrează faţă de alte state ale Europei. Despre toate aceste lucruri, dar şi altele,în interviul acordat Transilvaniei Business de Excelenţa Sa, Øystein Hovdkinn, ambasadorul Norvegiei la Bucureşti.

13

INTERVIU


Rep.: Ce proiecte mari (ca valoare în bani şi ca im-pact) au fost acceptate în prima sesiune? Câte dintreele s-au derulat/se derulează în Transilvania? În cestadiu de implementare sunt ele?Øystein Hovdkinn: Am finanţat proiecte cu valori între100.000 şi 4,8 milioane euro, ca valoare a granturilor. Înceea ce priveşte impactul, las în seama dumneavoastră,beneficiarii, să vedeţi şi să trageţi concluzii. Vreau, totuşi,să menţionez câteva rezultate foarte vizibile: un centrupilot pentru boli rare la Zalău, o clădire nouă pentru unspital în Bucureşti, un centru pentru patrimoniul culturalîn Muzeul Astra din Sibiu, restaurarea Porții a Cincea dinCetatea Alba Iulia, un incubator de afaceri operaţional înConstanţa etc. Suntem foarte mândri că multe proiecteau schimbat lucrurile în bine în ariile lor de intervenție.Transilvania a fost de altfel destul de activă în aceste pro-grame şi prin urmare avem cam 20 de proiecte pe care

le susţinem în această parte a ţării. Trebuie însă să precizezcă multe proiecte au acoperire naţională, iar impactul pecare îl au trebuie înţeles astfel.

Rep.: Reprezentanţii Ambasadei Norvegiei, în fruntecu ambasadorul Oystein Hovdkinn, au efectuat maimulte deplasări în ţară în ultimele săptămâni. Care afost traseul? Ce au vizat, concret, aceste vizite? Caresunt concluziile?Øystein Hovdkinn: Avem proiecte în derulare peste totîn ţară şi am vizitat multe regiuni din România pânăacum. Recent, am fost în Maramureş, prima mea vizităacolo. Susţinem un proiect în Baia Mare, restaurarea Tur-nului Măcelarilor, şi unul în Sighet, în cadrul MuzeuluiSatului Maramureşean. Este un proiect superb, bazat peconceptul „museum vivum” – muzeul viu – care esteunic în România şi poate în Europa. Pe drumul nostru în-

spre Maramureş ne-am oprit să vizităm două proiectepe care le finanţăm în Târgu Mureş şi am participat la in-augurarea Porţii a Cincea a Cetăţii Vauban din Alba Iulia,restaurată cu sprijin norvegian.Facem aceste vizite ca să vedem stadiul implementăriiproiectelor şi pentru a promova aceste programe de fi-nanțare. Până acum, Ambasada a vizitat aproximativ 45de proiecte şi din ce am văzut majoritatea sunt pe dru-mul cel bun şi aproape de finalizare.

Rep.: Faptul că Norvegia, dintre toate celelalte stateeuropene, oferă României cel mai mare ajutor ne -rambursabil, este demn de toată recunoştinţa, dar nua fost prea intens mediatizat până acum. De ce apreferat Norvegia să fie discretă în legătură cu acestsprijin?Øystein Hovdkinn: Norvegia nu a preferat să fie dis-cretă. A fost, poate, o oarecare lipsă de interes din parteamass-media, deoarece, în comparaţie cu fondurileprovenite de la UE, ajutorul nostru este mult mai mic. Pede altă parte, sunt foarte bucuros să vă informez că, încomparaţie cu fondurile UE, unde rata de absorbţie e deaproximativ 8%, în cazul nostru aceasta e în jur de 80%.Diferenţa este considerabilă, aş spune...

Rep.: Cum vi se pare, domnule ambasador, România,după aproape 3 ani de mandat?Øystein Hovdkinn: Aceasta e o întrebare care implicărăspunsuri foarte ample, aşa că o să menţionez doarcâteva impresii ale mele, care ar putea fi chiar superficialesau marginale.O caracteristică a României care m-a şocat pe mine chiarde la început sunt diferenţele majore dintre oraşele mari,în special Bucureşti, şi zona rurală. În afară de câteva as-pecte, Bucureştiul ar putea fi oricând un oraş în Europade Vest. Magazinele, restaurantele, autoturismele, oamenibine îmbrăcaţi şi eleganţi, nu sunt lucruri foarte diferitede ce vezi în Vest. În acelaşi timp, zona rurală îţi oferă ocu totul altfel imagine şi nu doar în sensul negativ. Eu în-sumi provin dintr-o zonă rurală a Norvegiei şi ce am ob-servat în satele îndepărtate de Bucureşti îmi aminteştepână la un punct de stilul de viaţă din regiunea mea na-tală, acum câteva decade, mai liniştit, mai uman şi poatemai plin de plăcerea de a trăi. Nu vreau, desigur, să ro-mantizez sărăcia şi standardele reduse de trai. Dar poatecă în România ar fi posibilă combinaţia între progresuleconomic, extrem de necesar, cu aspectele pozitive alevieţii tradiţionale, pe care le-am menţionat mai înainte.În Bucureşti, am făcut o observaţie care are, poate, un car-acter bizar: Nu am fost în nicio altă capitală din lumeunde să existe atâtea biserici, bănci, farmacii şi cazinouri.Presupun că nu există nicio legătură între aceste carac-teristici, dar observaţia mea rămâne în picioare. Poate arecineva o explicaţie?

Rep.: Ce aţi lua din România şi aţi duce cu dum-nevoastră într-o altă capitală a lumii, dacă ar fi săprimiţi o nouă misiune diplomatică?Øystein Hovdkinn: Nu ştiu dacă aş lua ceva... Dar potsă vă spun că îmi plac munţii voştri foarte mult, poate şipentru că eu provin dintr-o regiune muntoasă, un fel deTransilvanie a Norvegiei, dacă vreţi... Îmi place de aseme-nea frumuseţea oraşelor şi satelor vechi din zonele demunte.

A consemnat Alin Bolbos

Investiţia de la Cluj a fost de 16 milioane de euro şi afost primită foarte bine de clujeni. Unitatea, care areaproximativ 230 de salariaţi, dispune de un spaţiu devânzare de 16.000 mp precum şi de o parcare cu 400de locuri. “Ne bucurăm să inaugurăm la Cluj primulmagazin din acest an, într-un oraş cu un potenţial depiaţă ridicat, unul din cele mai atractive din Româniadin punct de vedere al celor ce doresc să investească.Rezultatele financiare de anul trecut şi semnele evi-dente de oprire a recesiunii economice ne încurajeazăsă ne păstrăm ritmul de extindere, condiţionaţi fiinddoar de obţinerea la timp a autorizaţiilor necesareconstrucţiei magazinelor”, a spus Dragoş Pavăl, preşe -dintele companiei.Următorul oraş pe lista reţelei Dedeman este DrobetaTurnu Severin, unde magazinul va fi deschis în curând,dar piaţa din Transilvania îi atrage tot mai tare pe fraţii

Pavăl, Baia Mare fiind următoarea ţintă. Pe site-ul com-paniei, sunt fixate deja şi alte oraşe din Transilvaniaunde Dedeman îşi propune să deschidă magazine:Alba Iulia, Deva, Târgu Mureş, Miercurea Ciuc, Bistriţa,Oradea. Dedeman a înregistrat anul trecut o cifră deafaceri de 289,8 milioane de euro, în creştere cu 15%faţă de 2009, pe fondul extinderii reţelei cu cinci noimagazine. Retailerul de bricolaj mizează şi în acest anpe o creştere a businessului cu 10%, tot datorită creş-terii numărului de unităţi. În urma deschiderii din Cluj,Dedeman a ajuns la 22 de magazine pe piaţa locală,ţinta companiei fiind ca până în 2015 reţeaua să atingăpragul de 40 de locaţii, prin inaugurarea a 4-5 unităţiîn fiecare an. Principalii concurenţi ai Dedeman sunt,Praktiker (Germania), Bricostore (Franta), BauMax(Austria), OBI (Germania), Ambient Sibiu şi Hornbach(Germania).

Ambient îşi propune o revenire uşoarăCu afacerea restructurată şi aşezată pe un nou drum,Ambient Sibiu, cel mai mare grup din domeniul con-strucţiilor din zona Transilvaniei, răsuflă uşurat. Pre-ocuparea majoră a principalului acţionar, Ioan Ciolan,este acum menţinerea cifrei de afaceri din 2010. Şicreşterea uşoară a afacerii. “Obiectivul pentru anul2011 este o păstrare la nivelul anului 2010, în contextulunei tendinţe generale de scădere a nivelului pieţei”,spun reprezentanţii companiei. Compania a înregistrato cifră de afaceri de 104 milioane de euro anul trecut,în uşoară creştere faţă de 2009, în contextul în carebusinessul a trecut prin momente grele în urmă cudoi ani, când rulajul a scăzut cu 55,5% faţă de 2008.“Anul 2011 va însemna pentru Ambient o creştere de15% a afacerilor, avans care se va datora transformăriipe care a cunoscut-o organizaţia”, spunea Ciolan la fi-nalul lui 2010. Ambient a finalizat anul trecut un pro-ces de reorganizare a businessului, care a prevăzutdelimitarea vânzărilor pe doua zone, retail şi dis-tribuţie.

BauMax se extinde cu prudenţăNici la BauMax nu pare să fie criză, deşi austrieciipar mai precauţi decât investitorii români. SzekelyNicola, country manager al companiei austriece,apreciază că “într-o ţară ca România, 25-27 de ma -gazine sunt suficiente.” Prin urmare, retailerul Bau-Max, prezent în România din 2006, şi-ar putea stopaexpansiunea când va atinge cifra respectivă, adicăîn 3-4 ani, cu 3-4 magazine deschise anual. Austrieciiau ajuns la 14 magazine pe plan local. BauMaxocupă locul al patrulea în clasamentul celor maimari jucători de pe piaţa locală de bricolaj, dupăPraktiker (27 de magazine), Dedeman (22 de ma -

14

AnAliză

Lupta se încinge pe piaţa de bricolaj

Dedeman mută şi câştigă în Transilvania

La sfârşitul lunii martie, retailerul de bricolaj Dedeman, controlat de fraţiiAdrian şi Dragoş Pavăl, a inaugurat la Cluj al doilea magazin din Transilva-nia, după cel de la Braşov. Extinderea agresivă a celor doi băcăuani pe piaţaardelenească va continua în acest an cu un magazin în Baia-Mare. În acelaşitimp, austriecii de la BauMax acţionează cu prudenţă, Ambient îşi propune ouşoară revenire, în timp ce liderul Praktiker trăieşte clipe negre.

AnAlizăgazine) si Bricostore (15 magazine). În 2010, BauMaxa înregistrat o cifră de afaceri de circa 150 de mi -lioane de euro, în creştere cu 24% faţă de 2009, pefondul extinderii reţelei. “Ne-am planificat ca în ur-mătoarele 12 luni să deschidem trei magazine, înfuncţie de evoluţia contextului economic”, spuneSzekely. Pe harta deschiderilor viitoare se regăsescşi oraşele transilvănene Oradea si Cluj, însă ordineaproiectelor nu a fost deocamdată stabilită. Compa-nia a achiziţionat deja terenurile pentru două dintreunităţile viitoare şi estimează că noile unităţi inau-gurate în 2011 vor determina creşterea cifrei de afa -ceri până la 200 de milioane de euro.

Afectat de criză, Praktiker scade cu 22%În timp ce Dedeman şi BauMax surprind şi crescvăzând cu ochii, liderul de piaţă în domeniu, Praktikera anunţat că în 2010 afacerile i-au scăzut cu 21,8% la193,6 mil. Euro, din cauza condiţiilor economice difi-cile şi a majorării TVA. Oficialii companiei apreciazăcă încasările s-ar putea reduce şi în acest an dacămediul economic nu se va îmbunătăţi. Evaluate în lei,vânzările din România au coborât cu 22,3%, se aratăîn raportul Praktiker referitor la rezultatele financiarede anul trecut. "Condiţiile economice au rămas dificileîn principal în state importante precum România şiGrecia. În aceste două ţări, măsuri fiscale precum ma-jorări substanţiale ale TVA au avut ca efect scădereadramatică a puterii de cumpărare a gospodăriilor,ceea ce a afectat vânzările grupului", se precizează înraport. Praktiker notează că în România a încercat săatragă cumparătorii prin reduceri de preţuri. Compa-nia menţioneaza, totodată, că a redus cheltuielile cu

personalul prin neplata de zile libere. Anul trecut,compania şi-a extins reţeaua de magazine locale cudoar o unitate, ducând numărul magazinelor sale la27. Praktiker anticipează că vânzările segmentului in-ternaţional îşi vor reveni în 2012. Această diviziecuprinde operaţiunile din România, Luxemburg, Gre-cia, Polonia, Ungaria, Turcia, Bulgaria, Ucraina şi Bul-garia.

Sandu TUDOR

REPORTAJ

Ultima zi din martie. Oraşul Turda era mai turistic caniciodată. De la intrare, până la ieşire şi înapoi, flutu-rau steguleţe şi balone uriaşe cu noul logo şi sloganal urbei: “Descoperă oraşul salinei”. De ce acest slo-gan? “Pentru că el comunică direct asocierea oraşuluicu salina, sub forma unui call-to action simplu sau aunei afirmaţii puternice, sigure. Iconotipul este ostilizare grafică a elementelor ambientale din SalinaTurda, transformate într-o spirală policromă. Diver-sitatea cromatică prezentă în spirala ascendentăreprezintă caracterul polivalent al ofertei turistice,multitudinea culturală, istorică şi confesională aoraşului”, susţin creatorii lui, Agenţia MSA Advertis-ing, cea care s-a ocupat de la A la Z de rebranduireaoraşului Turda.

Însemnări din subterană -Salina TurdaTurda nu mai e de ani buni un oraş cu o salină, cioraşul salinei. “Ăsta e dealul pe sub care veţi merge”ni s-a zis din maşină, colina părând, la prima vedere,

să-şi îndeplinească nestingherită doar funcţia deformă de relief. Drumul renovat recent ar fi pututreprezenta un indiciu. Am ocolit câţiva kilometrifreamătul oraşului, urmând să pătrundem în salinăprin intrarea din zona Durgău, zonă de acces pusă ladispoziţia turiştilor după ultima renovare, din ia -nuarie 2010. Sentimentul pe care l-am avut în faţanoii porţi a fost bizar, asemănător cu cel experimen-tat în faţa colţurosului aeroport din Târgu-Mureş.Reprezentată de un cerc cu jumătatea de jos pe carene-am imaginat-o înghiţită de pământ, intrarea, înafara materialelor moderne folosite - metal şi sticlă -nu are nimic în comun cu aeroportul mureşeandecât sihăstria şi funcţia de luntre: spre cer şi, respec-tiv, sub pământ.

Coborârea-n subteranÎnaintea gândurilor care nu ni se puteau contura uşor,încordate de curiozitate, ni s-a confirmat să înaintămspre poarta interioară albastră. Tălpile ni se îngre-unaseră, coboram părăsind treptat lumina naturală.Încercam să acumulăm în cel mai scurt timp posibil

toate calităţile unor turişti ocnaşi, încercând în paralelsă nu uităm că un pas de-al nostru a însemnat odatăluni de zile de sudoare axfisiată. În spate, de-a lungul acâtorva metri, a mers un domn care a încercat să nepună rapid în temă pentru că, deşi lucra acolo, nu eraghid turistic, ci doar amabil: “mergeţi până la un mo-ment dat, dar nu o ţineţi înainte pentru că riscaţi săieşiţi. Faceţi stânga, treceţi de băile termale, coborâţi,ajungeţi, mergeţi înainte, coborâţi prin stânga, găsiţiMina Terezia…”. Ni se conturase foarte vag în minte ohartă cu multe găuri negre.

Ciorchinele kilometric al Galeriei Franz JosefCu cât înaintam pe culoar, cu atât ecouri şi plânsetede copil ieşeau mai ascuţite din pereţi, de parcă oc-naşii care munciseră aici, poate chiar primii, dinanul 1271, se transformaseră de-a lungul secolelorîn răcnete originare. Eram sub pământ, nu într-unlabirint de morminte, cât într-un cimitir în caremunca pentru sare fusese îngropată în sare sculp-

Dorind să scape de tichia comunistă de oraş industrial, Turda s-a întors în istoriepentru a-şi căuta reperele. Şi pornind de la minunata Salină, investiţie ce în numaiun an a atras sute de mii de turişti români şi străini, şi-a relansat brandul. Cum vasusţine Turda acest brand, cum îl va creşte şi-l va promova, în ţară şi în afară, ştiedoar descurcăreţul primar Tudor Ştefănie. Dar lumea are încredere în acesta...

Salina Turda şi brandul născutminunat în subteran

16

REPORTAJ

tată. Fiecare cută din perete amintea de istoria unuiefort extraordinar al strămoşilor înmormântatastăzi într-o impresionantă atracţie turistică.Păşeam fără ecou, în interiorul unui cub de sare for-mat în urmă cu 18 milioane de ani. Sorbeam aerulrece şi sărat, iar expiraţia părea să ne alunece peînşelătoarea gheaţă a pereţilor. I-am atins cu dege-tul şi unul dintre noi şi-a lipit limba de un perete,pentru a se convinge că nu sunt din cremă detiramisu, că nu sunt diamante, zăpadă sau corali.Drumul se împărţea generos în partea stângă, am-intindu-ne să nu mai continuăm înaintarea că vomieşi prea curând la suprafaţă. Am părăsit astfel cu-loarul Galeriei Franz Josef, cel care între 1948 şi 1992a servit pe post de depozit de brânză, urmând să-lreluăm mai curând decât ne-am fi imaginat. Amdat de un spaţiu amenajat şi rezervat pentru per-soanele interesate şi de beneficiile medicale pe carele poate oferi salina prin temperatura ei constantăde 10-12 grade, cu umiditatea de 75-80 %. Din ex-terior, părea un mini-restaurant cu oameni veniţisă stea la o poveste sănătoasă.

Mina Rudolf potenţată futuristicNe-am continuat drumul, mergând pe acelaşi culoarde aproape un kilometru, făcând la un moment datstânga, înspre Mina Rudolf. A trebuit să traversăm ga-leria pe un pod lipit de perete la o înălţime de 40 demetri, adică suficient cât să facem un efort de reme -morare a tuturor rugăciunilor pe care le învăţasem. Ne-au râs în nasul uşor îngheţat cei aproximativ 15 copilaşiiniţiaţi de educatoare cărora nu le puteai citi pe feţelenetulburate nicio urmă de frică. Ne-a încurajat pri -veliştea de jos, am renunţat fără să realizăm la im-plorările divine şi am început să numerotăm mentallocurile în care, după viziunea noastră, s-ar fi putut filmaBatman aici: liftul cu pereţi din sticlă, uriaşa gondolăcare de sus părea roata de la maşina fantastică asupereroului liliac, lămpile-ţurţur de-a lungul pereţilorde sare care ar fi putut juca rolul becurilor futuriste dinvizuina lui Batman. Înainte de intrarea propriu-zisă înmină, la capătul celălalt, am dat de o troiţă îngrădită îninteriorul căreia se simula artificial o lumină azurie, pe

pământul de sare fiind aruncate cu speranţă nu-meroase icoane în miniatură. Ne-am pus câte o dorinţăcreştinească care să alunge ghinionul cifrei celor 13 scăripe care a trebuit să le coborâm până să ajungem înRudolf. Straturile de sare păreau depuse în urma uneininsori subterane, scările fiind capturate de pojghiţasărată. Jos, ne-am tras sufletul, uşuraţi că în sfârşit amajuns pe pământ, pe pământul de sub pământ. Amgăsit aici un univers al copiilor şi, totodată, sursapereţilor vorbitori. Galeria Rudolf e o uriaşă încăperespectaculoasă atât prin modul în care mâna contem-porană şi-a lăsat amprenta la renovările din perioada2008-2010, mâna bătătorită a ocnaşului, cât mai alesmâna invizibilă a naturii care a conlucrat ducând la re-alizarea unei galerii care, ajutată de poziţia ei subterană,refuză să se alinieze pe acelaşi plan cu amintirile uzuale,situându-se la graniţa cu irealul. Am trecut ţinându-nerespiraţia pe lângă sala de concerte, terenul de sport,cel de minigolf, bowling, părând, la rândul lor, con-strucţii fragile din sare.

Flota în miniatură a Minei TereziaDe sus, dacă se poate folosi reperul ăsta sub pământ,se zărea Mina Terezia. Nu ştiu cum am reuşit săajungem la treptele care ne-au condus până la ea,probabil căpătaserăm între timp un al şaselea simţdezvoltat de contactul cu sarea. Terezia e un alt pa -radis subteran, gazdă a unui lac de aproximativ 70de metri, cu o adâncime de alţi 5-8 metri. Amcoborât treptele până la ea, atraşi de micuţa flotă pecare am văzut-o de sus. Până la insula plutitoare atrebuit să traversăm apa pe un podeţ din lemn,trăind senzaţia că suntem într-un joc video. De ladistanţă, cele 12 bărcuţe galbene păreau, împreunăcu debarcaderul în miniatură, o corolă de floarea-soarelui. De o parte şi de alta a apei, bănuţii aruncaţiîn apă luceau ca solzii de peşte. Într-unul dintre se-pareurile micuţului port, un grup de pensionari îşidepăna amintirile sărate. După aproximativ 2 ore de subteran, ne apropiamde ieşire, iar lumina de afară ne prinsese în gheara decăldură magnetizându-ne paşii. Am închis poartasalinei sincronizând concluzia: sub pământul dinTurda există înălţimi fabuloase.

Oana Capustinschi

17

OPINIE

Totuşi ceea ce a marcat definitiv spiritul ştiinţific şi maiapoi avântul tehnologic modern este tocmai ideea deproducţie. Un vis, o himeră, o erezie sau poate chiar cevape care prea uşor îl numim nebunie, a avut consistenţăspirituală, psihologică şi motivaţională care a dinamizatsecole de-a rândul civilizaţia noastră, încât, ceea ce a fostcândva alchimie poartă acum diverse nume, şi toateconţin ideea transformării inferiorului în superior, a răuluiîn bine, a suferinţei în fericire, a vieţii în nemurire. Dar nu e simplu de înţeles ce era aurul alchimiştilor.Înainte să încercăm asta trebuie ştiut că alchimia era de-opotrivă o ştiinţă, o artă şi o practică spirituală. Ca ştiinţăscopul ei era să descompună şi să recompună sub-stanţele în funcţie de esenţele lor spirituale şi să producătransmutaţii. În principiu oricare substanţă poate fitransmutată în oricare alta, dar scopul este obţinereasubstanţei perfecte, inalterabile, atât de pure încât poatefi considerată „substanţă spirituală”. Importanţa şi vir-tuţile acesteia sunt nemăsurate. Deoarece toate lucruriledin univers au o natură triadică, acelaşi fapt este valabilşi cu referire la aur. Astfel, există un aur spiritual (nema-terial), un aur astral (fluid eteric, invizibil), şi aurul pămân-tesc, material, solid şi vizibil. Cele trei forme ale auruluiacţionează în registre diferite, dar unificate prin virtutealor comună. Corupţia sau degenerarea începe cândaurul material este dorit şi folosit în interese strict mate-riale, desprins de virtuţile sale astrale şi spirituale, multmai importante în realitate pentru om. Deşi aurul rămâne metafora puternică a alchimiştilor,trebuie înţeles că scopul lor nu era totuşi să se îm-bogăţească ci să se desăvârşească, ceea ce implică odiferenţă fundamentală faţă de mentalitatea contem-porană pragmatică. Ei operau într-un univers complex,stratificat şi cu o viziune antropologică în caredesăvârşirea spirituală condiţiona accesul la misterulobţinerii aurului, precum şi capacitatea de a-l folosi cu-viincios. Altfel spus, pentru a deveni bogat, este necesarîn prealabil să obţii desăvârşirea cunoaşterii şi a virtuţilor.Este ilustrativ în acest sens sistemul elaborat de cel maicelebru alchimist renascentist, Paracelsus (1493-1541).Preocupat de medicină, el dă o nouă direcţie alchimieiorientând-o înspre cercetarea ştiinţifică şi experiment,elemente fundamentale pentru modernitate. Preocu-parea sa era să obţină panaceul, numit de ele „UnicLucru” de esenţă indestructibilă cu ajutorul căruia să

poată vindeca toate bolile şi să prelungească viaţa. Bolile, bătrâneţea şi moartea sunt cauzate de dezechili-brele între elementele chimice care compun corpulomului, cele de bază fiind mercurul, sulful şi sarea. Cuajutorul acelui „Unic Lucru” administrat bolnavului saubătrânului se poate asigura reechilibrarea proporţiilorchimice în corp, redobândirea sănătăţii şi prelungireavieţii. Paracelsus credea că substanţa a fost revelată luiAdam de către Dumnezeu, dar că secretul ei îl deţineaude-a lungul timpului şi Hermes Trismegistos, Solomon,Aristotel şi câţiva alţii. Aşa cum în natură există ceva in-alterabil, perfect, „Cea de-a Cincea esenţă”, în corpul nos-tru acţionează corespondentul ei spiritual, dându-i viaţă,echilibru, sănătate. Altfel spus, nu se poate opera eficientasupra corpului în vederea vindecării lui fără o cură con-comitentă de natură spirituală. Desăvârşirea sufletuluipermite substanţei vindecătoare să circule prin corppentru a-l pune în echilibru. Efectele se manifestă înreţeaua întreagă a constituţiei organice, psihice şi spiri-tuale: aduce sănătate, bucurie, pace, iubire, îndepărteazăura, supărarea, alungă răul, vindecă orice boală, curmăsuferinţa şi sărăcia, ajută la împlinirea dorinţelor inimii,călăuzeşte mintea spre bine şi desăvârşire. Dar Paracelsusprevine asupra riscurilor la care se expun cei nepregătiţispiritual care vor să posede Aurul alchimic, mânaţi deinterese meschine. Pedeapsa veşnică este condamnarede care ei vor avea parte.

Desigur, noi suntem departe de o astfel de viziune, pen-tru că evoluţia societăţilor moderne a dus la separareacredinţei de ştiinţă, puse uneori chiar în antinomie. Acestfapt n-a însemnat neapărat un câştig pentru civilizaţianoastră. Deopotrivă ştiinţă, artă, medicină şi practicăspirituală alchimia a urmărit realizarea omului complet,integru, sănătos, luminat, bun, corespunzător desăvârşiriidivine. Faptul că noi nu mai credem în astfel de ştiinţă şinu mai suntem animaţi de o exigenţă atât de înaltă e denatură să ne aducă mai multe pagube, probleme şi crizedecât beneficii. Orgoliul emancipării de „superstiţii” pre-cum alchimia este plătit cu angoase, dezechilibre, boliale minţii şi sensibilităţii la care încă, cu toată dezvoltareaei spectaculoasă, ştiinţa modern n-a găsit remediu.Lecţia alchimiştilor ar trebui să fie o regulă de aur: nupoţi obţine bogăţia şi nu poţi gestiona puterea dacă nuai ajuns la o stare desăvârşită spirituală. Civilizaţia noastrărecentă, cu dezastrele pe care le-a generat şi continuă săle întreţină merge, din păcate, în răspăr cu această regulăde aur.

Vianu Mureşan

Aurul alchimiştilorAlchimiştii au fost geniali pentru că ei şi-au propus să producă aur şi au inventat o tehnologie care să le permită realizarea visului lor. Ei nu s-au mulţumit să-l extragă, nici să-l colecteze din natură. Rămâne de văzut dacă au şi reuşit să obţină aurul şi dacă acesta coincide cu aurul găsit în natură.

Cine este însă Anna Maria Vikarius? Potrivit anunţului HeinekenRomânia, aceasta vine la Târgu Mureş după 8 ani de experienţă peo poziţie similară de Director Tehnic la fabrica Heineken din Mier-curea Ciuc. „În timpul petrecut la conducerea fabricii din Harghita,Anna Maria Vikarius a coordonat cu succes procesul de fabricație.Mărirea capacităţii de producţie odată cu introducerea beriiHeineken în gama de produse, implementarea unor noi tehnologiiinovatoare, a sistemelor de management al calităţii şi siguranţei a -limentului ISO 9001, respectiv ISO 22000, îmbunătăţirea eficienţeişi a productivităţii, pentru care fabrica a obţinut în 2008 premiulpentru cel mai bun progres în Europa Centrală şi de Est, precum şiproducerea unor beri a căror calitate este recunoscută la nivel in-ternaţional, reprezintă doar câteva realizări ale Fabricii din Mier-curea Ciuc sub conducerea Annei-Maria Vikarius şi a echipei saledin această fabrică”, se arată în comunicatul Heineken. În cei 26 de ani de activitate, Vikarius a urcat, pas cu pas, de la pos-tul de inginer la numeroase poziții în conducere. A început ca in-giner la SC Bere Miercurea Ciuc, urmând să devină şef Laborator(1993 - 2000), şef Departament Calitate (2000 – 2001), Inginer Ca -litate Planificare Producție (2001 – 2002), Coordonator ProducțieLocal (2002-2003), iar în 2003, Director Tehnic Fabrica HeinekenRomânia din Miercurea Ciuc.„Sunt încântată că mi s-a dat posibilitatea de a mă alătura echipeide la fabrica Heineken România din Mureş, o echipă de oamenicare pun pasiune în producerea unor beri de calitate. Cu ajutorulexperienţei de 8 ani ca Director Tehnic la Fabrica Heineken Româ-nia din Miercurea Ciuc şi împreună cu echipa de aici, voi căutasoluţii eficiente din perspectiva agendei noastre de responsabilitatesocială, ‚Brewing a Better Future’, pentru a atinge obiectivele deproducţie”, a declarat Anna Maria Vikarius.

Noul drum al lui SzaboPromovat în funcţia de Supply Chain Director Heineken Ungaria,Szabo Istvan, antecesorul Annei Vikarius, susţine că a avut nevoiede o nouă provocare, după anii de reuşită la conducerea fabriciidin Târgu Mureş. „Am avut parte de multe împliniri profesionaleîn ultimii ani petrecuţi în Fabrica Heineken România din Mureş.

Cea mai mare reușită a mea constă în coordonarea activităților dealiniere a fabricii la standardele Heineken România. Am șansa de aface parte dintr-o companie care pune preț pe dezvoltarea profe-sională a angajaților. Am acceptat poziţia de Supply Chain Directorîn Heineken Ungaria ca pe o nouă provocare în cariera mea, încadrul grupului Heineken”, a declarat Szabo Istvan.Referitor la schimbarea operată la Târgu Mureş, Jan Derck vanKarnebeek, Managing Director Heineken România, şi-a exprimatpublic politica de a-şi încuraja angajaţii să preia roluri cât mai di-verse şi de a creşte profesional odată cu compania: „Pentru noi, an-gajaţii sunt extrem de importanţi. De aceea, oferim întotdeaunaangajaţilor buni posibilitatea de a se dezvolta profesional în cadrulcompaniei şi îi încurajăm mereu să preia roluri cât mai diverse, să-și dezvolte cariera, tot în cadrul familiei Heineken”, a spus Jan Derckvan Karnebeek.

Creştere de 7% pentru Heineken RomâniaHeineken este cel mai mare producător de bere din Europa şiocupă locul 3 în lume în ceea ce priveşte volumele. HeinekenRomânia face parte din Grupul Heineken şi deţine cel mai diversi-ficat portofoliu de mărci care acoperă toate segmentele pieţei debere din România: Heineken, Ciuc Premium, Golden Brau, Neu-markt, Bucegi, Edelweiss (import), Zipfer (import), Amstel (im-port), Birra Moretti (import), Krusovice (import), Foster’s (import),Strongbow (import), Sol (import), Desperados (import), Gösser,Schlossgold, Silva, Gambrinus, Harghita şi Haţegana. HeinekenRomânia are patru fabrici în: Miercurea Ciuc, Constanţa, Craiova,Târgu Mureş şi 1.100 angajaţi. În 2010, Heineken România a înre -gistrat o creştere cu 7% a cifrei de afaceri, comparativ cu 2009, înciuda trendului descendent al pieţei de bere din România. Volumulvânzărilor a sporit anul trecut cu 6% faţă de anul precedent, pefondul evoluţiei mărcilor Ciuc Premium şi Bucegi.

(A.B.)

Rocadă la conducerea Heineken Târgu MureşLa mijlocul lui aprilie, Heineken România a anunţat numirea Annei Maria Vikarius în funcţia de Director Tehnical fabricii Heineken România din Târgu Mureş. Vikarius a preluat responsabilitățile de conducere a fabricii de laSzabo Istvan, care a fost promovat Supply Chain Director Heineken Ungaria, la începutul lunii februarie.

19

ECONOMIC


20

ADVErTorIAl

Navigare prin economie cu toate pânzele sus

Anul 2011 este special dedicat segmentului de pro-ducţie – brutării, patiserii, unităţi de prelucrarealaptelui şi a cărnii. Navigator Software se implică înproducţie (urmărirea proceselor pe etape), gestionarearesurselor şi a stocurilor, calculul de eficienţă şi ur-mărirea comenzilor. În acest domeniu fiecare agent eco-nomic îşi doreşte sprijin pentru că produce o anumităcantitate, dar se întâmpină dificultăţi în definirea exactăa costului real al activităţii. Statul face presiuni mari în adiminua evaziunea, şi dacă în Ungaria în anii trecuţi din

1.850 de brutării au rămas 900, încercăm să venim însprijinul celor din România.Inovaţia Vector Group: Vânzări ambulante fărăprobleme!1. Introduceţi domeniul de activitate cu codul CAEN4789 (Comerţul cu amănuntul prin standuri, chioşcurişi pieţe ale altor produse) 2. Achiziţionaţi un echipament mobil (PDA) şi o casăde marcat mobil 3. Comandaţi soluţia software Agent Navigator – veri-ficare istoric clienţi şi stare facturi (achitat/neachitat),preluare comenzi, urmărirea în timp real a comenzilor

şi a livrărilor, generare bon fiscal sau factură la faţa locu-lui.

În februarie 2011 firma s-a mutat într-un sediu nou,modern. Centrul de Afaceri şi Informatică - de altfelprima iniţiativă de acest gen din Transilvania - are caobiectiv major dezvoltarea infrastructurii de afaceri şifurnizarea de informaţii, servicii şi tehnologii, cu scopulde a creşte nivelul competitivităţii afacerilor. Investiţia,a cărei valoare ajunge la 600 000 euro, a fost realizată

doar 9 luni, în parteneriat cu Agenţia de DezvoltareRurală.Activitatea firmei este împărţită pe patru segmentemari: HoReCa, Retail, Siguranţă, e-Business, fiecareoferind multiple posibilităţi de eficientizare a acti -vităţii.

HoReCaSoluţii complete pentru: Hotel, Res -taurant, Cafenea, Pizzerie, Fast-food,Cantină, Cofetărie, Patiserie, Gelaterie Beneficii:• proceduri de vânzare destinate uni -tăţilor HoReCa • administrarea operaţiunilor hoteliere –rezervări online şi offline, grupuri orga-nizate, registre şi deconturi lunare obli -gatorii• sisteme de acces în cameră, economi-zor de energie • sistem de apelare chel-neri pentru restaurant• preluare comenzi cu echipamente mobile • monitorizarea comenzilor lansate cătrebucătărie• definirea reţetelor cu calculaţie de preţ,interfaţare cu cântare, monitorizareatimpilor de producţie• gestiune şi contabilitate primară• rapoarte şi statistici

RetailSoluţii complete pentru: Magazin, Su-permarket, Florărie, Boutique, Brutărie,Patiserie, Staţii de carburanţi, Distribuţie Beneficii: • proceduri de vânzare destinateunităţilor comerciale • accelerarea vânzărilor• automatizarea proceselor printehnologia codurilor de bare• recepţie marfă• identificarea specifică a produselor• inventariere• istoric client• datorii şi comenzi către furnizori• soft de preluare comenzi destinatechipamentelor mobile ale firmelor dedistribuţie• vânzări ambulante• gestiune staţii de carburanţi • gestiuneşi contabilitate primară

SiguranţăSoluţii pentru:firme de distribuţie, curierat, poştaşi,agenţi de vânzare, patrule, paznici denoapte, recepţioneri• Semnalizarea unei probleme desănătate: ideal pentru persoane învârstă, membrii de familie bolnave• Monitorizarea poziţiei: controlulagenţilor de vânzare sau a patrulelor• Verificarea vigilenţei angajaţilor: sesolicită introducerea unui cod PIN decătre paznici de noapte, recepţioneri• Monitorizarea rutelor: pentrufirmele de distribuţie, poştaşi, agenţi

e-Business• Controlling intern: control asupraproceselor interne prin platformă online:Nomenclatoare, Ofertare, Contractare,Facturare, Urmărire scadenţe, Service/Garanţie, Formare preţuri, Reţete produse,Managementul documentelor, Logistică • Design web: servicii complete decreare pagini web - concept, grafică,lansare online, administrare, găzduire• Webshopuri profesionale: platformăde administrare, drepturi diferite deacces, mai multe module de limbi,modalităţi de plată multiple, modulnewsletter, galerie foto

Date de contact:547367 Corunca, Şos. Sighişoarei 409/B (Vis-à-vis de Show-roomul Citroën)jud. MureşTel.: 0757 999 111, 0265 265 643, 0365 882 100Fax: 0265 265 643E-mail: [email protected]: www.vector-group.ro

Navigator Software, membru al Vector Group, este o firmă specializată în dezvoltarea şi comercializarea de sisteme de gestiune şi monitorizare pentrudomeniile HoReCa, Retail, Sănătate, Siguranţă şi E-Business. Oferă consultanţă economică, financiară şi de contabilitate, dar este un partener de încredere şi în achiziţia de echipamente informatice.

Soluţii pentru firme de producţie

21

ADVERTORIAL


Rep.: Care este parcursul de până acum al firmeidv.? Balázs Endre: Am pornit această afacere în 2008.Am stabilit o piaţă ţintă atractivă şi cu multe nevoi:firmele mici şi mijlocii în dezvoltare, care activeazăîn turism, comerţ, producţie, servicii şi au problemeîn materie de evidenţă. În trei ani am fost martoriiunei creşteri şi dezvoltări continue. Am ajuns la oechipă de 14 persoane şi peste 15 programe infor-matice. Eu sunt economist de meserie, cu spe-cializare în contabilitate. Am lucrat la multe firme caşi director economic, iar la un moment dat am văzutcă piaţa de softuri se compune din două segmenteimportante: unul cu produse aduse din străinătateşi unul format din producătorii interni. Am observatcă aici existau goluri mari, aşa că am decis să lucrămpe acest domeniu. Am început cu softuri pentruhoteluri, restaurante etc, ceea ce numim pe scurtHORECA. Pot spune că de la primele produse amînregistrat un success important. Am trecut apoi laretail, benzinării, staţii de GPL etc.

Rep.: Care este rolul dv în activitatea firmelor?Balázs Endre: Noi traducem într-un limbaj simpluproblemele economice pe care mulţi administratorinu le înţeleg şi oferim soluţii pentru rezolvarea lor.Utilizatorul informaţiei poate primi datele în formaşi cantitatea dorită. De exemplu, dacă un investitorare mai multe unităţi în care face comerţ, sau oferăservicii şi foloseşte un soft bun, poate obţine în per-manenţă informaţii complete despre activitate.Poate vedea în fiecare locaţie, pe fiecare raion, zilnic,ce merge, ce nu merge, unde sunt scăderi, creşteri,ce diferenţe există faţă de luna trecută, anul trecut.O informaţie sintetizată îi oferă o imagine clarăasupra bunului mers al firmei. Pot fi eliminate greşelide organizare sau de altă natură, altfel greu de depis -

tat. Putem scoate din firme abuzurile, eventualelefurturi. Monitorizăm relaţiile comerciale, oferim oevi denţă transparentă care poate ajuta în relaţia cubăncile, tot mai exigente etc.Important este ca nimănui să nu îi fie frică să cearăajutor. Mulţi şi-au dezvoltat afaceri familiale, lucrândcum ştiu ei că e bine şi nu prea admit că la un mo-ment dat au nevoie de ajutor de specialitate. În ul-timii ani s-au înmulţit şi comercianţii şi a apărut oconcurenţă puternică. În consecinţă profitul obţinutde fiecare în parte a scăzut. Aici intervine eficienti-zarea activităţii. Dacă în trecut preţul unui produsînsemna costul de producţie plus adaosul comercial,adică suma pe care vroia să o caştige respectivul,acum lucrurile s-au schimbat. Avem preţul. Ştim căpiaţa poate plăti, de exemplu, 1 leu pentru un pro-dus, aşa că investitorul, ştiind cam cât vrea să câştige,trebuie să realizeze produsul din diferenţă. Fără oanaliză seriosă a fiecărei resurse, materială sauumană, rişti să ai nişte plusuri la cost şi să diminueziastfel profitul.Trebuie să spun că activitatea noastră nu are doarscopul de a rezolva probleme deja manifestate. Noiîncercăm să le identificăm încă dintr-o fază incipi-entă, ba chiar să le preîntâmpinăm. Dacă o firmăproduce bani nu înseamnă că are şi profit, sau nuunul suficient. E posibil să existe probleme, dis-funcţionalităţi, fără ca patronul să ştie de ele. Acestlucru poate fi evidenţiat prin mijloace moderne, cuajutorul unor softuri ce urmăresc resursele cupromptitudine.

Rep.: Care sunt atuurile companiei Vector?Balázs Endre: În orice business trebuie să investeşti.Banul, nu altceva, face ban. Sigur, cu oameni. E nevoiede investiţii în resurse materiale şi mai ales umane.Noi am făcut aceste investiţii. Ne dezvoltăm încet,

dar pe bază reală. Avem o echipă bună, care a acu-mulat deja o experienţă importantă. Noi nu vreamsă avem clienţi de la care să luăm azi nişte bani şiapoi să ne vedem fiecare de drum. Căutăm parteneri,pe termen mediu, cel puţin, pe care să îi ajutăm sălucreze mai bine, pentru că bunăstarea lor înseamnăşi bunăstarea noastră.

Rep: Ce sfat le daţi celor care încă nu folosesc ser-vicii de genul celor oferite de dv.?Balázs Endre: Afacerile moderne ne pot face sclavi.Lucrăm să câştigăm mai mult, dar plătim uneori unpreţ prea mare. Ne dorim mai mulţi bani, dar ar tre-bui să câştigăm în acelaşi timp mai multă libertate,mai mult timp de odihnă. Un manager bun nu estecel care lucrează zi lumină pînă la epuizare, ci unulcare ştie să îşi aleagă oameni buni şi soluţii informa -tice ce îi pot uşura mult munca. Azi nu trimiţi omulîn pădure cu toporul, ca să taie copaci, ci îi cumperio drujbă. Acest lucru îl propunem şi noi. Faci unefort financiar, dar cu scopul de a câştiga mai mult.Termenul de recuperare a investiţiei şi de obţinereapoi a unui profit suplimentar nu este lung.Cu muncă şi decizii potrivite reuşim să stabilizăm ovaloare adăugată care ne ajută să trăim mai bine.Pentru că, în fond, acesta este scopul. Să fim mai maimulţumiţi de ceea ce facem.Sigur, şi politicul are mari carenţe, dar întrebarea este:noi, oamenii de afaceri, am făcut tot ce trebuie pen-tru a folosi resursele în mod optim? Şi noi suntemvinovaţi pentru dezvoltarea lentă. Oamenii trebuiescoşi din casă, motivaţi, de oameni cu viziune eco-nomică, îndrăzneţi. În concluzie, eu le-aş recomandatutoror să arunce toporul şi să cumpere o drujbă!

Florin Marcel

“E vremea să lăsăm toporul pentru drujbă!”Balázs Endre şi Kocsis Levente auacceptat uşor provocarea uneipieţe generoase, dar dificile, cea adezvoltării şi comercializării de sis-teme de gestiune şi monitorizarepentru domeniile HoReCa, Retail,Sănătate, Siguranţă şi E-Business.Mai simplu, programe gânditepentru a monitoriza perfor-manţele unei firme, de a depista şiremedia prompt problemele eieconomice şi logistice. Adică unmedic bun, care să prevină boalasau să o vindece din fază incipi-entă.

CFR SA a organizat pe 15 martie licitaţia pentrumodernizarea gării din Târgu-Mureş. Eurogaramureşeană va costa peste 10 milioane euro. Proiectulva fi realizat în doi ani. Compania CFR SA a lansat înianuarie mai multe anunţuri de licitaţie în vedereamodernizării a 15 staţii de cale ferată. Pentru lucrăride modernizare a staţiilor din Târgu-Mureş, Bistriţa,Zalău, Sfântu Gheorghe, Giurgiu, Slobozia, Călăraşi,Botoşani, Vaslui, Piatra Neamţ, Brăila şi Piteşti, suntestimate costuri totale de 332,8 milioane de lei, fărăTVA. Lucrările vor fi finanţate din fonduri neram-bursabile de la Comisia Europeana prin FEDR(69.25%) şi contribuţia de la bugetul de stat (30.75%).Contractele se vor derula pe o perioadă de doi anide la data atribuirii, excepţie fiind staţia Piteşti ce tre-buie modernizată în trei ani. “Licitaţia a fost făcută,din câte ştiu 15 gări din zonă au fost licitate la pa-chet. Sunt trei firme care se vor ocupa de lucrări, de-ocamdată suntem în graficul iniţial, lucrările ar trebuisă înceapă la sfârşitul lunii mai, începutul lunii iunie”,ne-a declarat Vasile Bora, şef staţie CFR CălătoriTârgu Mureş. Şi pentru alte staţii din ţară sunt dejaîn lucru procedurile pentru modernizare. “A fost li -citaţia, ar trebui ca lucrările să înceapă de la 1 iuniesau 1 iulie. N-au mai fost lucrări de modernizarepână acum. Gara din Zalău a fost în oraş şi a fostscoasă în anii 75-76 din oraş şi atunci s-a modificat

o casă din localitatea Crinceni. Se va extinde gara, vafi un corp nou de clădire, pasaj subteran de accespână la primele două linii, peroane acoperite, vor fispaţii pentru comerţ, farmacie etc. Este bine că sefac aceste lucrări, erau necesare, intrăm un pic în Eu-ropa şi cu gările”, ne-a declarat Ioan Mândruţ, direc-torul CFR Infrastructură – Gara Zalău. “Esteproblema mai mult a CFR Infrastructură pentru cănoi CFR Călători suntem în chirie la ei dar ar fibenefice lucrările de acest gen. La Sfântu Gheorgheeste o staţie mai mult de transfer, navetiştii schimbăaici destinaţiile, şi mai vin în gară elevii când scapăde ore”, ne-a declarat Dumitru Botezatu, şef staţieCFR Călători, Miercurea Ciuc.

Eurogară la Târgu MureşLicitaţia pentru atribuirea contractului “Lucrări demodernizare a staţiilor de cale ferată Sfântu Gheor -g he şi Târgu-Mureş”, s-a desfăşurat în 15 martie lasediul Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR SA.Valoarea estimată a achiziţiei este de 86.951.562 leifără TVA, din care circa 45 milioane lei pentruproiectul mureşean (aprox 10,4 milioane euro - n.r.).Gara mureşeană a fost realizată în 1948 şi de-atunciniciodată nu a fost prinsă într-un proiect de mo -dernizare. “Este vorba acum despre o recomparti-

mentare a spaţiilor, conceptul de eurogară prevederealizarea unui culoar de acces direct din spaţiulstradal spre linii, de-o parte şi de alta vor fi casele debilete, birourile de lucru şi relaţii cu publicul, respec-tiv spaţii pentru diverse servicii”, a mai explicat şefulStaţiei CFR Călători Târgu-Mureş, Vasile Bora. Traficulactual prin gara mureşeană este de aproximativ35.000 de călători, dar conform lui Bora, CFR areelaborată o strategie ca până în 2019 să recâştigecotă de piaţă în transportul de persoane. “Fluxul decălători a fost în scădere continuă după Revoluţie,dar acum este stabilizat. Transportul pe calea feratăeste considerat unul social şi chiar dacă acum nueste foarte confortabil, este mai ieftin şi mai sigurdecât celelalte opţiuni. Până în 2019 există o strategiede a aduce standardele la nivelul UE pentru trans-portul pe calea ferată. Trebuie investit pentrucreşterea vitezei de circulaţie pentru că aici esteproblema, desigur cu menţinerea condiţiilor de si -guranţă”, a mai declarat Vasile Bora. Decizia CFR SAde a moderniza şi gara din Târgu-Mureş a fost luatăcu toate că Primăria a pus pe agenda publicămureşeană ideea mutării gării şi liniilor în afara oraşu-lui, primarul Dorin Florea afirmând că existăsusţinere pentru acest proiect de la nivel central. “Laîntâlnirea cu ministrul (fostul ministru al Transpor-turilor, Radu Berceanu, a fost anul trecut la Târgu-

22

AnAliză

CFR SA a început un amplu proces de modernizare a 15 staţii de pe teritoriul ţării, dintre care 4din Transilvania. Modernizarea gării din Târgu Mureş costă peste 10 milioane de euro. La fel ceaa gării din Bistriţa. După ce va investi aproape 100 de milioane de euro în aceste lucrări, CFRCălători are un plan să recâştige cotă de piaţă până în 2019. E posibil?

Modernizarea gărilor va urca pasagerii în vagoane?

Mureş - n.r.) s-a discutat şi această premisă, proiectal Primăriei, însă răspunsul ministrului a fost că oraşuls-a dezvoltat în jurul gării şi nu gara în jurul oraşului.În toate oraşele din UE gara este aproape de centruloraşului pentru că asta e menirea ei, să asigure trans-portul muncitorilor cât mai aproape de destinaţii.Concluzia întâlnirii a fost că dacă Primăria o să con-struiască altă linie de cale ferată şi altă gară, dacă arebani, în afara oraşului, se va face schimbul deterenuri”, a mai precizat Vasile Bora.

Ce mai prevede planul de restructurareCFR deţine în acest moment 1.000 de kilometri decale ferate pe care nu circulă niciun tren, a anunţatministrul Transporturilor, Anca Boagiu, în cadrulunui seminar organizat de Ziarul Financiar. Ministrula mai spus că alţi 4.000 de kilometri de cale feratăvor fi inchiriaţi către operatori privaţi. "Sunt 1.000 dekilometri de cale ferată pe care nu mai circulă niciuntren şi pe care calea ferată îi are în momentul acestaîn exploatare. Nu există bani pentru mentenanţă.Reţeaua are peste 20.000 kilometri, dar vom ajungela 15.000 km: 1.000 se închid, iar ceilalţi sunt scoşi lalicitaţie. Sunt liniile neinteroperabile care vor fi ex-ploatate şi întreţinute de companiile private, ceea ceva duce la diminuarea costurilor de mentenanţă", aprecizat Boagiu. Aceasta a precizat că este doar oparte din planul de restructurare al MinisteruluiTransporturilor, în condiţiile în care companiile fe -roviare de stat au acumulat în ultimii 10 ani datoriienorme. Programul va începe de îndată ce vor fipublicate liniile şi când actele normative vor fi apro-bate de Guvern, a precizat ministrul Transporturilor.Conform ministrului, o parte din reţeaua feroviarăeste în curs de reabilitare şi din 2013 se va putea cir-cula cu viteza de 160 km/oră. În urma unei analizeefectuate asupra situaţiei financiare din ultimii 10 anila CFR SA, CFR Marfă şi CFR Călători, s-a constatato creştere a arieratelor cu 2.248%, se arată într-uncomunicat al Ministerului Transporturilor. Dacă în2000 erau aproape 300 milioane de lei, în 2010 auajuns la peste 6,6 miliarde de lei. CFR SA înregistreazăarierate de peste 5,2 miliarde de lei, fiind urmată deCFR Marfă cu 868 milioane de lei şi de CFR Călătoricu circa 559 milioane de lei.

Lucrări şi la tuneluriÎn plus, Compania Natională de Căi Ferate “CFR” SAa organizat pe 11 aprilie o licitaţie deschisă în ve -derea atribuirii contractului “Lucrări de reabilitaretuneluri de cale ferată aflate pe raza Sucursalelor Re-gionale de Cale Ferată Braşov şi Timişoara“. Valoarea

totală estimată a lucrărilor este de 26.291.430 lei (fărăTVA), iar termenul de finalizare va fi de 12 luni de laatribuirea contractului. Licitaţia se va desfăşura îndata de 11.04.2011, ora 11.30, la sediul CompanieiNaţionale de Căi Ferate CFR SA, ofertele putând fidepuse la sediul autorităţii până în ziua desfăşurăriiprocedurii, la ora 10. Criteriul de atribuire este ofertacea mai avantajoasă din punct de vedere economiccu o proporţie de 80% pentru componenta finan-ciară şi 20% propunerea tehnică. Contractul de lu-crări vizează reabilitare a 5 tuneluri de cale ferată,împărţite în două loturi: lotul I, tuneluri CF aflate peraza SRCF Braşov: 1. tunel km 36+857 - 37+329, liniacf 205 Braşov - Podul Olt, între staţiile Valea Ho-morod - Bradeţ, judeţul Braşov; 2. tunel km 128+365- 129+582, linia cf 504 Adjud - Siculeni, între staţiile

Păltiniş - Livezi Ciuc, judeţul Harghita; 3. tunel km208+744 - 209+138, linia cf 316 Braşov-Deda, întrestaţiile Lunca Bradului - Răstoliţa, judeţul Mureş şilotul II, tuneluri CF aflate pe raza SRCF Timişoara: 1.tunel Km 446 + 811 - km 447 + 080, linia c.f. 100Orşova - Timişoara Nord, între staţiile Tergova şi Ar-meniş, judeţul Caraş – Severin; 2. tunel Km 63 + 315- km 63 + 407, linia c.f. 116 Simeria - Livezeni DirectaII, între staţiile Merişor şi Băniţa, judeţul Hunedoara.Sursa de finanţare este asigurată din fonduri neram-bursabile (FEN) post-aderare prin FEDR – 69.25% şicontribuţie de la bugetul de stat – 30.75%.

Ionuţ OPREA

23

AnAliză


24

ECONOMIC

Lucrările pentru autostrada Orăştie-Sibiu (82 kilo-metri) au fost împărţite în patru loturi, din care primul(24 kilometri) a fost câştigat de compania Strabag, cuo ofertă de 551,04 milioane lei. Cel de-al doilea lot (20kilometri) va fi realizat de companiile Straco Grup dinRomânia si Studio Corona SRL Civil Engineering dinItalia, pentru 377,78 milioane lei. Al treilea lot, înlungime de 22 kilometri, a fost câştigat de firma ita -liană Impregilo, valoarea contractului fiind de 604,79milioane lei, iar ultimul lot (circa 17 kilometri) deasocierea italiano-română Astaldi-Euroconstruct Trad-ing '98-Astalrom pentru 484,83 milioane lei. Con-tractele fac parte din Programul Operaţional Sectorialde Transport (POS-T) şi vor fi finanţate de UniuneaEuropeană prin Fondul de Coeziune (85%) şi de labugetul de stat (15%). Durata de proiectare şi execuţieeste de 30 de luni, din care 6 luni de proiectare şi 24de luni pentru execuţie, la care se adaugă 24 de lunigaranţie. Autostrăzile scoase la licitaţie de CNADNRsunt incluse în coridorul IV paneuropean, care începeîn Germania, la Nurnberg, şi continuă pe ruta Praga-Viena-Bratislava-Budapesta. În România traseul treceprin Nădlac, Arad, Deva, Orăştie, Sibiu, Bucureşti,Feteşti şi Constanta, ruta continuând până la Istanbul.

2011, anul revenirii în forţăÎn 2010, pe primele 9 luni, Strabag a raportat o creşterecu 8,2% a valorii lucrărilor de construcţii efectuate înRomânia, de la 110,6 milioane euro la 119,68 milioaneeuro. Aceasta în ciuda faptului că portofoliul decomenzi a scăzut cu 16,9% în intervalul amintit. Totîn acea perioadă, numărul de angajaţi ai Strabag înRomânia a scăzut cu 25%, de la 1.634 de persoane in2009 la 1.225. Şi totuşi, perioada de scădere pare a fisfârşită, pentru că Strabag a câştigat câteva contracteimportante care îi vor asigura afacerile în următorii 2-3 ani. Pe finalul lui 2010, austriecii au câştigat douăcontracte de la CNADR, în valoare de 220,6 milioaneeuro, respectiv 89 milioane euro, în parteneriat cucompanii româneşti. Primul vizează constructia vari-

antei de ocolire Deva-Orăştie la standard de au-tostradă, iar al doilea se referă la modernizarea DN 67BPiteşti-Scoarţa (judetul Gorj), în lungime de 188 km.Dar tot Transilvania pare să le fie mai norocoasă celorde la Strabag, deoarece contractele din această zonăau continuat să curgă şi în 2011, culminând cu sec-torul din autostrada Orăştie – Sibiu.

Transilvania, meine liebe...În judeţul Mureş, Strabag a câştigat în luna ianuarietrei contracte în valoare totală de 78 milioane euro.Firma austriacă Strabag va moderniza DN 14 Sibiu -Mediaş - Sighişoara, în lungime de 79 de kilometri, untronson de 52 de kilometri din DN 15 (Târgu Mureş– Reghin) şi unul din DN 15A (Reghin – Sărăţel) înbaza unor contracte semnate deja cu CNADNR. Con-tractul pentru modernizarea DN 14 are o valoare de162,8 milioane lei, fără TVA, bani asiguraţi de Banca

Europeană de Investiţii şi are o durată de proiectare şiexecuţie de 24 de luni, la care se adaugă 24 de luni pe-rioada de garanţie. "Prin modernizarea DN 14 se ur-măreşte mărirea vitezei de deplasare a şoferilor,reducerea timpului petrecut în trafic, dar şi creareaunor condiţii de confort şi siguranţă pe drumurilepublice", informează CNADNR. Lucrările de moder -nizare ale DN 15 se desfăşoară între Târgu Mureş şiReghin (judeţul Mureş), pe un tronson de 52 de kilo-metri, iar ale DN 15 A pe un tronson de 46 de kilo-metri, între Reghin şi Sărăţel (drumul spre Bistriţa).Valoarea lucrărilor este de 162,95 milioane lei, fărăTVA, finanţate tot de Banca Europeană de Investiţii,iar durata contractului este de 24 de luni la care seadaugă garanţia de încă 24 de luni.În plus, Strabag participă şi la lucrări de amploare maimică, câştigând în acest an mai multe licitaţii pentrumodernizarea de străzi (cum ar fi în Turda – judeţulCluj, sau Sângeorz Băi – judeţul Bistriţa Năsăud, undelucrările cumulate se ridică la 23 de milioane lei).Având în vedere aceste cifre, ţinta pe care şi-au pro-pus-o austriecii, de a-şi creşte afacerile cu 70%, pânăla 280 de milioane de euro, este perfect justificată. Şijustificată este atunci şi decizia magnatului rus OlegDeripaska de a reveni la începutul anului în acţionar-iatul Strabag AG, după ce a răscumpărat 17% din ti-tlurile grupului austriac, prin intermediul holdinguluiBasic Element şi al subsidiarei Rasperia Trading. Rusula plătit 373 de milioane euro pentru pachetul de acţi-uni achiziţionat.

Sandu TUDOR

Austriecii de la Strabag descind pe cai mari în TransilvaniaLa mijlocul lunii aprilie, CompaniaNaţională de Autostrăzi şi DrumuriNaţionale din România (CNADNR) a se-lectat companiile care vor proiecta şiconstrui tronsoanele de autostradă Năd-lac-Arad, Timişoara-Lugoj, Lugoj-Deva şiOrăştie-Sibiu, valoarea totală a con-tractelor fiind de 3,45 miliarde lei. Cu-mulând şi celelalte lucrări adjudecatedeja de Strabag în Transilvania, putemspune că austriecii sunt printre mariiînvingători ai crizei.

Update-ul de entertainment pe care administratoriiplatformei web creativemonkeyz.com l-au adus conţi -nutului prevăzut iniţial doar ca furnizor de tutoriale, el-emente grafice şi galerii inspiraţionale, a crescutpopularitatea site-ului, propulsându-l pe primul loc întopul trafic.ro la secţiunea artă/ cultură. Prin adăugareaminiseriei ai cărei protagonişti sunt cei doi roboţi, MOşi F.O.C.A., site-ul a atins recordul de 285.406 de vizitatoriunici, numărul vizitelor aflându-se într-o creştere con-tinuă care pare să nu se oprească prea curând. Cum sin-guri recunosc, au reuşit să dea o notă de „cool” creăriide conţinut. Se preconizează că aceasta le va aduce nunumai o popularitate naţională demnă de comparat cucea a platformei Trilulilu.ro, cât şi avantajele unei afaceride succes.

Legendarii MO şi F.O.C.A...Proiectul 100% românesc, demarat în august 2010, a ple-cat de la iniţiativa de a aduce pe piaţa autohtonă, săracăîn domeniu, programe de calitate din sfera artei digitale.Denumirea site-ului s-a născut odată cu primul tutorialîn urma căruia a rezultat sloganul Long live the CreativeMonkeyz. Logo-ul proiectului, stema partidului comu-nist, stilizată şi adaptată conceptului de creative monkey,şi-a propus să realizeze un impact vizual de vindecare

prin râs şi o promisiune de „reparare” prin creaţie, dupăcum susţin chiar iniţiatorii site-ului. Scopul autodeclarateste cel de a educa, delecta, distra iubitorii de artă, sauamatorii în căutare de soluţii practice, tehnice, raportatela diferitele programe de editare şi creare de conţinutaudio-vizual. Ca în orice proiect cu o bază solidă, disciplina interioarăexistă, domeniile de lucru sunt împărţite (Codin pepartea de tutoriale, Ramona pe partea de elementegrafice gratuite, Mihai pe partea de galerii inspiraţionaleşi diverse ştiri sau interviuri din lumea artei digitale,tradiţionale). Astfel, cei aproape 230.000 de fani de peFacebook ştiu că în fiecare joi seară vor putea urmări unnou episod din cu epicul MO şi legendarul F.O.C.A. De-spre mini-serialul “magnet” prin care cei patru tineri şi-au atras majoritatea vizitatorilor, ei mărturisesc căîntr-adevăr reprezintă o “momeală” prin care atrag, încetdar sigur, lumea înspre cultură vizuală, înspre domeniulartelor.

O explozie neaşteptată…Atuul creativemonkeyz.com, cel de a face entertainmentprin artă, s-a dovedit de bun augur în ceea ce priveştestatisticile. Pastila serialului a prins la un public pe caremiile de comentarii care însoţesc fiecare episod îldovedeşte însă mai atent la tipul de umor folosit decâtla arta creării elementelor componente. Autorii conţi -nutului de pe site pun succesul şi pe baza formatului depastilă al episoadelor de o durată foarte scurtă. Mediulonline, receptiv la conţinutul de durată scurtă, s-adovedit a fi un bun propovăduitor. Cum asistăm astăzi,prin reţelele de socializare şi grafică perfecţionată, la untransfer între lumea reală şi lumea virtuală, cea din următinde să acapareze întregul schimb de informaţii dintreindivizi. Astfel, episoadelor cu roboţi nu le-a fost dificilsă-şi creeze un ecou în mediul online. „Personajele aufost uşor de acceptat pentru că au fost ambalate într-un show uşor digerabil – nu ca şi replici, cât în ceea cepriveşte durata. Nu e nimic bun ab initio la formatul

emisiunilor TV, sau al serialelor TV – durata lor e dic-tată de raportul minute de publicitate/oră şi nicide-cum de vreun studiu sociologic care să ateste căserialele ar trebui să aibă 30 şi ceva de minute pentrucă atât ţine attention span-ul mediei. Din contră –

un format foarte bun e şi cel între 30 de secunde şi 5minute (noi am zice chiar între 30 de secunde şi 3

minute).”, au mărturisit, pentru Transilvania Business, cei4 iniţiatori ai proiectului. Tinerii s-au mai arătat încântaţişi de faptul că au un public destul de pestriţ, iar feed-back-ul pe care îl primesc de la persoane între 8 şi 60 deani le atestă faptul că scopul lor de a aduce lumea însprecultura vizuală a fost îndeplinit. Ei le-au mărturisit că in-trând pentru roboţi au dat de tutoriale pe care ulteriorle-au folosit în lucrări personale.

Colaborarea cu Adobe…Se pare că o anumită compatibilitate între artă şi enter-tainment se poate stabili la un moment dat, site-ulprezentându-se cu oferte atât pentru cei care caută şi vormai mult decât o simplă distracţie de 2 minute, cât şipentru cei care urmăresc doar postările al căror umor îlgustă. Despre partea de comercial şi comercializare, cei 4promit să nu îl “prostitueze” acceptând zeci de reclamede tip pop-up, pentru a nu îşi determina vizitatorii să selupte minute bune cu reclamele ca să ajungă să descifrezezona din site care afişează conţinutul pe care aceştia îl ur-măresc. “În acest sens, nu vrem să ne aglomerăm de shinymoving stuff, ci să menţinem strictul necesar de publi -citate, cât să păstrăm barca pe valuri.”, au mai adăugat.

26

AFACERE

De ce a explodat Creativemonkeyz.com?Cultura, fie muzicală, vizuală, sau de altă natură, nu a reprezentatniciodată unul dintre resorturile care să aducă popularitate dinafara nişei, iar “producătorul” de cultură, în general, şi-a asumatvrând-nevrând condiţia de a se raporta la un public şi la un bugetdestul de îngust. Cum explicăm însă explozia din ultimele luni asite-ului www.creativemonkeyz.com?

Profitând de un curent favorabil, barca celor de la Cre-ativeMonkeyz.com se află astăzi pe unele dintre cele maiînalte valuri, tinerii fiind de curând invitaţi de echipa celorde la Adobe România în Bucureşti, în prezent colaborândîn continuare şi aflându-se în tratative.

Manualul de succes...Echipa a mărturisit că au început să apară şi primii banicâştigaţi în urma investiţiei de creativitate: „Banii din don-aţii îi investim constant în diverse lucruri: am luat o

cameră video pentru un viitor show, de exemplu. Iardacă vor fi suficienţi bani câştigaţi, cât să putem trăi 4oameni, vom investi surplusul într-un sediu, în servere,etc. Totul ca să creştem şi să oferim o experienţă şi maiplăcută celor care ne calcă pragul virtual.” În următorii60 de ani, Codin, Ramona, Ficus şi Druidul nu au de gândsă vândă proprietatea site-ului, ci şi-au propus să punăcât de curând la punct un forum, un shop şi să-şilărgească echipa atrăgând colaboratori cu care să rea -lizeze de la tutoriale noi până la diverse show-uri. Despre succesul neaşteptat, s-au declarat luaţi prin sur-

prindere şi în căutarea unui „manual de faimă” pentru aînvăţa cum să se comporte în situaţiile de acest gen. „Înlipsa acelui manual, râdem şi nu înţelegem multe dinsucces, rămânând aceiaşi oameni relaxaţi, fără aere, an-coraţi în bitum. Ne-am speriat recent, prin Bucureşti, puşiîn faţa misiunii de a acorda autografe.”.

Oana Capustinschi

27

AFACERE


28

BăNci-fiNaNţe

Reporter: MKB Romexterra Bank s-a transformat înnoiembrie 2010 în MKB Nextebank. Care a fost raţi-unea pentru care vechiul brand a fost înlocuit?Dan Sandu, preşedinte executiv MKB Nextebank:Noul brand al băncii a venit ca un pas firesc, care a marcatmarile schimbări prin care a trecut banca. Au fost îm-bunătăţite structura operatională şi organizaţională şi in-troduse noi fluxuri pentru fiecare produs în parte. Astfel,ne asumăm angajamentul de a oferi clienţilor noştri pro-duse şi servicii de înaltă calitate.

Rep.: Cât de greu apreciaţi că se va produce ac-ceptarea noului brand de către consumatori şi cestrategii de marketing pentru a înlesni acest lucrupuneţi în aplicare?Dan Sandu: Brandul este, în esenţă, o promisiune faţăde clienţi, aşa că rezultatele se văd în timp. MKB Nexte-bank este acceptat treptat, aşa cum e şi firesc, pe măsurăce clienţii regăsesc valorile noului brand în produsele şiserviciile pe care le oferim. Aşa că, ne concentrăm strate-gia pe soluţii dinamice, personalizate şi competitive.

Rep.: Care sunt principalele greutăţi pe care le în-tâmpini ca manager la schimbarea integrală debrand? Ce poate pierde şi ce poate câştiga o companieprin acest demers? Care este cel mai mare risc? Dan Sandu: Cea mai mare provocare, de departe, a fostcrearea unui sincron între noua strategie de business şinoul brand. Cele două trebuie să se sprijine şi să sepotenţeze reciproc şi astfel să aducă clientului serviciilede care acesta are nevoie.

Rep.: Cine a avut ideea ghepardului pentru noul logoşi ce simbolizează el? Dar ideea numelui şi ce su -gerează el? Dan Sandu: În tot acest proces am avut alături de noiparteneri de încredere, cu multă experienţă, Brandient şi23 Communication Ideas. Noul logo transmite ideea dedinamism, eficienţă şi agilitate, valorile brandului nostru.Astfel, ne adresăm unei generaţii de clienţi informaţi, e -ducaţi, moderni.

Rep.: Având, de acum, o nouă identitate, un noudrum, banca trebuie să aiba şi o nouă strategie de

business. Care este aceasta?Dan Sandu: Da, înainte de brand am pus bazele noiistrategii. Astfel, urmărim să devenim prima alegere înbanking a profesiilor liberale şi a persoanelor în căutareaunor soluţii personalizate, rapide şi eficiente.

Rep.: Care sunt de acum principalii clienţi vizaţi deMKB Nextebank? Cu ce oferte vine MKB Nextebankspre aceşti clienţi, în condiţiile în care concurenţa înzona băncilor de nişă este extrem de puternică?Dan Sandu: La momentul acesta, nu credem că existăîntr-adevăr bănci de nişă, dar specializarea va veni şi pepiaţa bancară românească, mai devreme sau mai târziu.Noi ne dorim să fim cu un pas în faţă, mai „devreme”.Aşa că ne specializăm pe oferte personalizate şi banking„remote”, adică unul în care clienţii ajung foarte rar labancă, păstrându-şi accesul la toate produsele de care aunevoie, dar economisind timp şi bani.

Rep.: Care consideraţi că este cel mai bun produs noual băncii pe care o conduceţi? Dan Sandu: Mizăm pe colaborarea strânsă şi de lungădurată cu clienţii noştri. Sunt partenerii noştri de în-credere. Aşa că aducem la un loc ideile, nevoile, dorinţelelor şi experienţa noastră bancară şi astfel dezvoltăm îm-preună produse şi servicii.Rep.: Care este strategia în privinţa reţelei de sucursalea băncii? Mizaţi în special pe zona Transilvaniei?

Dan Sandu: Am deschis deja, în 2011, trei noi sucursale:prima în Târgu Mureş şi următoarele două în Bucureşti.Iar pentru restul anului ne axăm pe rebrandingul celor-lalte 43 de unităţi din ţară.

Rep.: O bună parte din trecutul Romexterra Bank eparte din trecutul oraşului Târgu Mureş. Mai are acestoraş vreo însemnătate specială pentru noua bancă?Dan Sandu: Da, are o însemnatate deosebită, suntem sin-gura bancă cu sediul central în Târgu Mureş. În plus,odată cu reorganizarea băncii, am mutat întreg centruloperaţional al băncii la Târgu Mureş.

Rep.: Ce se va întâmpla cu brandul “Romexterra”?Dan Sandu: Brandul Romexterra a lăsat locul nouluibrand. Banca rămâne cu denumirea oficială de MKBRomexterra Bank, dar promovăm produsele şi serviciileprin noul brand, MKB Nextebank.

Rep.: Care este ţinta pe care v-aţi fixat-o, ca ma nager,pentru 2011? Unde trebuie să ajungă MKB Nexte-bank? Dan Sandu: Priorităţile pentru anii ce vin sunt ancorareanoului model de business şi readucerea băncii pe profit.

A consemnatAlin BOLBOS

Dan Sandu este preşedintele executiv al singurei bănci care are sediul central laTârgu Mureş, MKB Romexterra Bank. Dupăce a încercat câţiva ani să ţină pieptcoloşilor bancari din Bucureşti, instituţia pecare o conduce şi-a schimbat brusc strategia:accentul cade de acum pe clienţii cu profesiiliberale, care vor beneficia de oferte personalizate. Centrul operaţional a fost relocat la Târgu Mureş, unde de curând a fostlansat şi noul brand: MKB Nexte Bank. DanSandu crede că banca e pe drumul cel bun.

Reinventarea produsului bancar

Comerţul cu autovehicule şi motociclete a crescut înluna februarie cu 13,8% faţă de aceeaşi lună a anului an-terior, în timp ce volumul cifrei de afaceri pentru ser-viciile de piaţă prestate populaţiei a avut un avans de10,8%, potrivit unui comunicat al Institutului Naţionalde Statistică (INS). În primele două luni ale acestui an,comparativ cu primele două luni ale anului 2010, afa -cerile din comerţul cu autovehicule şi motociclete auurcat cu 10%, în timp ce afacerile din servicii au crescutcu 9,1%. Avansul din comerţul cu autovehicule înregis-trat în februarie s-a datorat în principal comerţului cuautovehicule (+17,7%) şi a comerţului cu piese şi acce-sorii pentru autovehicule (+3,8%). Scăderi s-au înregis-trat la comerţul cu motociclete, piese şi accesoriiaferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (-7,5%)şi la activităţi de întreţinere şi repararea autovehiculelor(-1,2%). Pentru lunile martie şi aprilie surse din piaţăvorbesc de scăderi din cauza programului Rabla, ce aînceput ceva mai târziu în 2011 decât anul trecut. Mainou, discountul oferit de stat la achiziţia unei maşini noiîn cazul în care sunt casate trei rable a devenit atractivnu numai pentru cei ce doresc să-şi cumpere o maşinănouă din segmentul inferior de preţ, ci şi pentru cei carevor un autoturism premium. Potrivit AdministraţieiFondului pentru Mediu, pe lista dealerilor care s-au în-scris în programul "Rabla" 2011 se află şi concesionari aimărcilor Lexus prin Toyota România, Audi prin Tess

Braşov, Ada Motors Brăila, Midocar Bucureşti, PorscheInter Auto, Nurvil Râmnicu Vâlcea şi D&C ImpexOradea. În cazul mărcii BMW un singur dealer s-a înscrisîn program, Group West Premium din Oradea. Singuramarcă premium cu mai mulţi dealeri înscrişi în progra-mul de casare este Mercedes-Benz, cu şapte concesio -nari - Ţiriac Auto Braşov, Casa Auto Iaşi, RMB Inter AutoCluj, Casa Auto Bucureşti, ATP Exodus Baia Mare, Au-toklass Sibiu şi Autoportal Râmnicu Vâlcea. “Pentru piaţa auto, anul 2010 a fost cel de-al doilea ande criză. Pentru mulţi investitori din domeniul auto afost anul de cumpană: să-şi continue afacerea (găsindnoi finanţări), să declare insolvenţa sau chiar să re-nunţe?. Dacă în 2009 scăderea vânzărilor auto, faţă de2008 a fost de aprox. 50-60 % , în 2010 vânzările au maiscăzut cu aproximativ 20% faţă de 2009. Aceeaşiscădere s-a inregistrat şi la activitatea post vânzare (ser-vice). Cine nu a ,,murit” în 2009 şi 2010 şi a trecut ono -rabil peste aceşti ani, poate să înceapă să aibă pretenţiide la viitor”, explică directorul executiv al Tess Sibiu –dealer VW, Ioan Geleriu. Compexit Trading, dealerulSkoda din Cluj Napoca, estimează pentru acest an ocreştere cu 30% a vânzărilor de maşini noi faţă de anul2010. “Este tendinţa înregistrată şi la finele primuluitrimestru al acestui an. La nivel naţional, Skoda a prog-nozat un volum de 10.000 de unităţi ce vor fi livrate în2011, în creştere cu aproximativ 20% faţă de anul prece-

dent. Piaţa auto locală a fost situată în 2010 la 5,81% dinpiaţa naţionala totală, cotă care se va păstra în aceeaşizonă şi în 2011. Am aşteptat şi în acest an cu maxim in-teres declanşarea efectivă a programului de casare, carea început mult mai „timid” decât anul precedent. Local,estimăm ca cel puţin 200 autoturisme Skoda noi vorinlocui 600 de autoturisme scoase din uz. Mizăm pepromoţiile speciale şi sistemul avantajos de finanţare“Perfect leasing”, unic pe piaţă, ce permite rate lunaremai mici”, susţine directorul executiv al Compexit ClujNapoca, Sorin Niste. Şi Tess Sibiu are prevăzute creşteripentru 2011. “În 2009 am înregistrat scăderi de peste40% la vânzarile auto dar am avut creştere pe service.În 2010 am înregistrat o scădere mică pe service, faţăde 2009, dar am înregistrat creşteri de 30% la vânzărileauto. Aceste rezultate au avut la bază experienţa acu-mulată de-a lungul anilor şi gradul general de mulţu-mire al clienţilor noştri, pentru colaborarea cu noi. Noisperăm, şi ne-am propus în continuare o creştere de 15-20%. Până la mijlocul lunii aprilie suntem în target, atâtla vânzarile auto cât şi la activitatea service”, sintetizeazăIoan Geleriu, directorul executiv al Tess Sibiu.

Mai puteţi prinde reduceri?Conform răspunsurilor primite de la dealeri, principalamodificare din 2010 în comportamentul clienţilor ereprezentată de atenţia şi analiza riguroasă pre-achi ziţie.Actul de vânzare al unei maşini se poate întinde acumpână la 1 an, timp în care doar abilităţile forţei de vân-zare pot diferenţia mărcile între ele. “În 2011 modifi-carea comportamentului este completată de accesuluşor la tot mai multă informaţie privind calitateamaşinilor, de diferitele oferte promoţionale.

29

AUTO


Cum se vând maşinile în 2011?Programul de stimulare a înnoirii parcului auto a menţinut în viaţă dealerii din piaţă. Cine a rezistat contracţiei vânzărilorşi cum? Care sunt tedinţele pe piaţa auto în 2011…

30

AUTOPentru client au devenit importante şi costurile în-treţinerii maşinii, calitatea serviciilor post vânzare,garanţia, reţeaua de unităţi de service din ţară”, maispune Sorin Niste. “În 2009, pe fondul scăderii drama -tice a vânzărilor, clientul se aştepta să primească redu -ceri de zeci de procente la achiziţia unei maşini. Le-a şiprimit în cazurile maşinilor aflate în stoc de foartemultă vreme sau a celor sofisticat de dotate. În 2010clientul a cautat tot reduceri şi discounturi, dar le-aprimit în procentaj mult mai mic faţă de 2009. Mulţiclienţi care au vânat doar discounturi maximale şi su-peroferte s-au trezit după un scurt timp, după ce aufăcut achiziţia, că sunt nemultumiţi: au găsit discountulcel mai mare dar maşina nu era ceea ce-şi doreau. Pen-tru anul 2011 se vor căuta în continuare maşinile delitraj mai mic, economice (din cauza creşterii taxelor,impozitelor, carburanţilor şi asigurărilor), mărci cu pretde revânzare bun, modele fiabile şi uşor de întreţinut,mărci care au o reţea bună de service, se va trece totmai mult la configurarea şi comandarea masinii doriteşi nu achiziţiei ei de pe stoc”, completează Ioan Geleriu.

Şi vânzătorii se schimbăÎn urmă cu 3 ani consilierul de vânzari era un ,,vânzătorla tejgheaua din showroom”, unde era chiar şi coadăuneori. În ultimii 2 ani, activitatea consilierilor devânzări s-a schimbat, clienţii din showroom sunt in-suficienţi pentru a-i încărca pe toţi vânzătorii. “Cei cares-au blazat şi nu schimbă nimic în procesul lor de vân-zare nu vor mai avea rezultate, vor fi nemultumiţi, şidacă nu intervine schimbarea în modul de căutare aclienţilor va interveni schimbarea lor. Găsirea clienţilorcărora să li se mai vândă maşini, trebuie facută ,,piep-tănând“ baza de date a fiecărui dealer, după vechiiclienţi ale caror maşini au cam îmbătrânit şi ar trebuischimbate, clienţii de service care au masinile achi -ziţionate din altă parte, trebuie create alte baze dedate în vederea identificării potenţialilor clienţi, pentrua-i invita la test drive şi la showroom, pe scurt e nece-sară ieşirea din show-room pentru a identifica clientulpe teren”, mai explică managerul Tess Sibiu. Delaeriicontează încă pe faptul că gradul de motorizare alRomâniei este mult mai scăzut decât media Europei,iar dacă economia se va mişca şi ea pe un trendcrescător (inclusiv la firmele de stat şi autorităţi caresunt aşteptate să aprobe noi achiziţii), ei pot spera laun salt semnificativ în vânzările auto. Şi directorul devânzări al dealerului mureşean Lion Victoria, ZsoltGălăţean, a confirmat că Lion Victoria a vândut în

2010 cele mai multe maşini către persoane fizice. “În2010 vânzările au excelat către persoanele fizice da-torită programului Rabla care a mers foarte bine. Dacănu era acest program cred că vânzările erau într-undeclin clar faţă de anul 2009”, a declarat ZsoltGălăţean.

Ce spun dealerii despreRabla?“Programul Rabla a fost binevenit în România, parculauto era şi încă este foarte învechit, iar oamenii nu re-nunţau la rable cât timp acestea se mai puteau mişcape drumurile publice, devenind adevărate pericolepentru ceilalţi participanţi la trafic şi pentru mediu. Înalte ţări astfel de programe au fost lansate pe durata amaxim 2-3 ani, la noi trece de 6 ani, fiind un succespână acum în toţi anii. Anul trecut s-a trecut la ac-ceptarea a trei tichete valorice pentru achiziţia uneimaşini noi, adică echivalentul a 3 x 3.800 lei, aprox.2.650 euro, sprijin din partea statului pentru achiziţiaunei maşini. Condiţiile specifice din ţara noastră aufăcut ca prin apariţia acestor tichete tranzacţionabileşi în lipsa oricăror reglementări în ceea ce priveşte tran-zacţionarea lor, să apară o piaţă cel puţin dubioasă înjurul multor astfel de tichete, preţul lor variind mult înfuncţie de moment şi disponibilitate. Preţurile de tran-zacţionare au variat între 500-1.800 lei, ceea ce punesub semnul întrebării rezultatul financiar al MinisteruluiMediului, el plătind 3.800 lei per tichet, în timp cepreţul de piaţă este între o jumătate şi un sfert dinaceastă valoare, diferenţa sunt banii noştri irosiţi destat. Scopul programului este de a dispărea rablele depe şosele, a fost foarte bine că s-a permis în 2010, uti-lizarea a trei tichete pentru achiziţia unei maşini noi.Varianta iniţială propusă pentru 2011, cu 4 tichete şiscăderea valorii tichetelor, mi s-a părut mai aproape descopul acestui program, nu înţeleg de ce s-a schimbat.În 2010 fiecare dealer a suportat el, contravaloareacelor 1-3 tichete utilizate de client la achiziţia noiimaşini, iar Ministerul Mediului a returnat contrava -loarea tichetelor după aproximativ două luni de ziledealerului, care oricum era apăsat de povara crizei, dinpăcate tot asa va fi şi in acest an. Indeciziile şi nere-spectarea termenelor declarate iniţial de derulare aprogramului, influenţează, în speţă în acest an, com-portamentul clientului şi momentul efectuării achiz-iţiei, distorsionând cursivitatea vânzărilor. La unmoment dat acest program va trebui să ia sfârşit,atunci ierarhiile mărcilor, în ceea ce priveşte topulvânzărilor, vor suferi schimbări semnificative. Mărcile

de mare succes, de acum, în cadrul programului,,Rabla”, vor avea de pierdut, iar mărcile nedependentede acest program vor câştiga cotă de piaţă”, crede IoanGeleriu, directorul executiv al Tess Sibiu. “Ce poate fimai bine: mai multe tichete să se poată cumula pentruo maşină nouă; mai multe tichete pe piaţă – astaînseamnă alocarea de fonduri mai mari în buget. Rea -litatea este că acest program este unul dintre puţinelecazuri în care persoanele fizice primesc un ajutor con-sistent de la stat. Ar mai fi bun un sprijin sau bonussuplimentar pentru achiziţia prin acest program amodelelor cu emisii de CO2 sub 100 g/100 km şi posi-bilitatea ca persoanele juridice (care în clipa de faţă potparticipa la program doar cu maşinile proprii) să poataachiziţiona tichete de pe piaţa libera pentru achiziţiade maşini noi”, propune Sorin Niste, directorul executivCompexit Cluj Napoca.

„Bătălia” centrelor service“Cred că majoritatea oraşelor mari au dealeri carereprezintă toate mărcile importante, cu vânzare şi ser -vice. Impresia e: cantitativ sunt suficienţi dealeri pentruurmătorii 2-3 ani, lupta se va da pe planul calităţii atâtpe partea de vânzare şi în special pe partea de service.Se cunosc deja mărcile şi locaţiile unde au fost pro -bleme de rentabilitate şi au apărut închiderea reprezen-taţelor, ceea ce ne arată pe de-o parte ameninţările dinacest business, iar pe de altă parte oportunitatea con-ferită de existenţa unor parcuri auto fără dealerifuncţionali. Cu un management sănătos investiţiile înacest sector sunt rentabile, dar nu se vor mai bucurade creşteri similare perioadei 2005-2007, cel puţin în vi-itorul apropiat”, conchide Sorin Niste, directorul exe -cutiv al Compexit Cluj Napoca. “Criza începută la finelelui 2008 i-a prins pe mulţi investitori în domeniul autocu investiţii (construcţii) în derulare sau la momentullansării. Toţi aceştia au suferit mult mai mult decâtceilalţi care aveau finalizate şi funcţionale investiţiile.Media profitului celor mai bune reţele de distributieeste între 1-2%, iar valorile ultimilor veniţi scad mediareţelelor (profit negativ). În acest context, încă vreo

31

Auto


câţiva ani investiţiile în domeniul vânzărilor autoputem spune că sunt blocate. Dacă vorbim dereprezentanţe auto nu putem separa activităţile devânzari de cele de service, standardele solicitate şi ve -rificate de reprezentanţii mărcii sunt mult mai ridicatedecât cele din alte service-uri. Serviciile sunt necesareşi trebuie să satisfacă toate posibilele solicitări aleclienţilor, fară a se face rabat de la siguranţă. Siguranţareparaţiilor în domeniul auto înseamnă în primul rândstandarde şi respectarea lor în ceea ce priveşte calitateapieselor şi a reparaţiilor executate; acestea nu se potrealiza cu costurile cele mai mici. Pentru ca un servicesă poată executa reparaţii de calitate şi conform stan-dardelor fabricanţilor, trebuie să cunoască tehnologiafabricantului, să deţină sculele şi S.D.V-urile necesare,testere şi mijloace de identificare a defectelor upgra-date la solicitările fabricantului, personal cu calificarecertificată pe fiecare specializare, personal auxiliar pen-tru controlul activităţii şi consilierea clienţilor, specialiştipentru aprovizionarea cu piese, sistem de normare şifacturare recomandat de producător şi eventualmaşini la schimb pentru menţinerea mobilităţii. Fărăaceste condiţii este imposibil să se reuşească, pe ter-men lung, efectuarea de lucrări de calitate într-un ser -vice. Majoritatea atelierelor nu respectă acestestandarde, utilizând piese ieftine de proastă calitate,uneori vândute la preţuri mai pretenţioase, nu se re-spectă tehnologia, normarea operaţiilor, nu se acordăgaranţie, iar uneori nici factură. Cred că în primul rândar trebui rezolvate aceste probleme prin investiţii încentrele existente, pentru atingerea unui minim destandard recunoscut de producători. Loc pe aceastăpiaţă mai este şi pentru alţi competitori, încărcarea încentrele existente şi ea mai poate fi îmbunătăţită. Înconcluzie, în lupta pentru clienţi va invinge cel careprin calitate şi corectitudine va convinge clientul să-ifie fidel, în urma gradului sau de mulţumire în ceea cepriveşte vizitele la service”, a încheiat Ioan Geleriu, di-rector executiv al Tess Sibiu.

Ionuţ OPREA

Vânzarea de autoturisme noi în anul 2010 a fostîmbunătăţită datorită Programulul de stimularea înnoirii parcului auto. Conform APIA, piaţa to-tală naţională de vânzare auto noi în 2009 s-a si -tuat la 128.845 unităţi, iar piaţa totală naţionalăîn 2010 a fost de 105.487 autoturisme vândute.Graficul evoluţiei vânzărilor maşinilor noi pepiaţa din România arată că în 2010 vănzareamaşinilor noi a ajuns la nivelul din 2003.

Vânzarea maşinilor de ocazie a fost mult mai ac-tivă atât în 2009 cât şi în 2010 spre deosebire devânzarea autoturismelor noi. În 2009 s-au vân-dut un număr de 212.836 autoturisme de ocazie,iar în 2010 – 214.606 unităţi.

32

ADVERTORIAL

Rep.: Domnule Cornel Lungu, aţi parcurs aproape20 de ani de activitate cu Conimur... Cornel Lungu: Firma Conimur este pe piaţă din1992. În primii 4-5 ani am avut o perioadă de creştereîn ceea ce priveşte dotările, numărul de oameni, iarapoi 3 ani buni în care am realizat multe lucrări. Aurmat o perioadă mai grea, în jurul anului 2000. Din2004 am preluat singur firma, aşa că am putut lua de-cizii, am reuşit să dau un nou impuls activităţii. A maifost un vârf în 2007-2008, iar din 2009 trecem printr-o periodă mai grea, dată fiind situaţia din piaţa imo-biliară. Nu spun că nu avem lucrări, dar este operioadă dificilă. În 2012 vom avea 20 de ani de la înfiinţare, momentpe care îl vom marca. Este important de spus că în toată perioada, de la în-fiinţare până acum, nu am avut niciodată problemefinanciare deosebite, probleme tehnice şi nici un pro-ces referitor la calitatea lucrărilor, la termenele depredare. Zilele trecute am făcut o statistică şi amvăzut că avem înregistrate, din 1992 până acum,aproximativ 700 de lucrări de diferite dimensiuni, întoată ţara. Ultima lucrare terminată zilele trecute estesediul Teatrului de Păpuşi de la Institutul de ArtăTeatrală, de pe str. Frunzei, care are un design şi o con-cepţie interesantă.

Rep.: Sunteţi specializaţi pe un anumit segment? Cornel Lungu: Înainte de 2000 eram specializaţi pepartea de izolaţii şi protecţia clădirilor, tratarea igrasieişi a reparaţiilor capitale, la nivel de construcţii indus-

triale. Pe urmă am intrat şi pe construcţii civile şi înacest moment putem executa cu forţe proprii, abso-lut orice construcţie de beton, metal, acestea douăcombinate, structuri prefabricate, monolite. Avem un proiect început de doi ani, momentanoprit, „Regele Ferdinand”, în cartierul TudorVladimirescu, un ansamblu cu 60 de apartamente, pecare îl vom relua în momentul în care piaţa imobiliarăva fi din nou activă.De când a intervenit criza economică a scăzut con-siderabil numărul de investiţii şi mai ales numărul in-

vestiţiilor private, care până acum 3-4 ani ocupau 50%din activitatea firmei. Astăzi au ajuns la 5%, aproapeneesenţial.Una din cele mai mari probleme vine însă din zonaactivităţii de construcţii prin sistemul de licitaţii. Anultrecut am participat la 108 licitaţii, din care am câşti-gat 16. Este o luptă mare între firme la licitaţiile pebuget, pe regii, de multe ori neloaială, în sensul în carese câştigă cu nişte preţuri la care prestatorii nu aucum să realizeze lucrarea. După ce câştigă licitaţia cuun preţ foarte mic, începe jocul de-a şoarecele şi

Conimur şi piesele de rezistenţăAvând ca slogan în logo-ul fimei„Piesa de bază”, compania Conimurdin Târgu Mureş se dovedeşte nudoar de bază ci şi de rezistență. Învremuri în care multe firme dindomeniul construcţiilor şi-au închisporţile, Conimur, în frunte cu omulde afaceri Cornel Lungu, a reuşit sămergă mai departe. Clujean deorigine, managerul firmei Conimureste de aproape 20 de ani un jucă-tor important pe piaţa construcţi-ilor din România. Cornel Lungu îşimai găseşte timp şi pentru pasi-uni, fiind jucător de baschet şisusţinător de bază al prim di-vizionarei BC Mureş.

„Este important de spus că în toată perioada, de la înfiinţarepână acum, Conimur nu a avut niciodată pro bleme finan-ciare deosebite, probleme tehnice şi nici un proces referitorla calitatea lucrărilor, la termenele de predare.

Cornel Lungu, managerul Conimur

33www.transilvaniabusiness.ro

advertorialpisica între constructor şi investitor. Constructorulstudiază atent documentaţia de construcţie, pentrua observa dacă lipsesc unele detalii, deci caută scuzesă nu execute o parte din lucrări. Verifică proiectele,le interpretează, găseşte motive să facă modificări ladevizul cu carea a câştigat licitaţia. La sfârşitul lucrării,investitorul va fi nemulţumit de calitatea lucrării, deteremenul de execuţie etc.

Rep.: Care este, pescurt, activitatea unui managerde firmă din domeniul construcţiilor?cornel lungu: Ziua unui constructor începe cu ve -rificarea începutului de activitate pe ziua respectivă,cu tot ce înseamnă verificarea repartizărilor zilei şi aprogramărilor săptămânale, aceasta făcându-sedimineaţa. Apoi urmează o perioadă de discuţii cubeneficiarii, analiza stadiului lucrărilor şi contractelor,majoritatea concretizându-se şi prin vizite pe şantier.După-amiaza ne ocupăm de problemele de analizăeconomică, de strategie. Cei din execuţie se întorc lasediu şi analizăm ce s-a realizat.

Rep: Pe ce vă bazaţi în duelul cu competitorii dv.?cornel lungu: Atuurile firmei vin în primul rând dinstructura noastră foarte mobilă şi un timp de reacţierapid la lucrări. Putem face o lucrare într-un termenoptim, indiferent de dimensiunile acesteia, deoarece,avem omogenitate şi consistenţă în tot ce ce facem.Un alt atu, care conferă acea omogenitate desprecare vorbeam, este legat de faptul că avem mulţi an-gajaţi cu vechime în firmă. În acest moment avemmuncitori care lucrează la Conimur de la înfiinţare,mulţi dintre ei au în jur de 10 ani în firmă şi alţii peste5. Acum pe piaţa construcţiilor forţa de muncă s-astabilizat, dar există un alt pericol, şi anume mental-itatea muncitorului mulţumit cu puţin. În echipaConimur sunt oameni şi tehnicieni care vor sămuncească la capacitate maximă, care vor să câştigemai bine. Eu am un principiu: „dacă celor cu care lu-crez le merge bine, şi mie îmi merge bine”. Cred căacest gând m-a ajutat în toţi aceşti ani de activitate.Aşa am ajuns la o experienţă în construcţii de 30 deani.Legat de mentalitate, cred că ar trebui să se schimbeatitudinea organelor abilitate faţă de fenomenul deinvestiţii, să se găsească toate pârghiile necesare pen-tru înlesnirea acestora. Investiţiile mari în infrastruc-tură înseamnă locuri de muncă, direct şi indirect.Peste tot în lume s-a investit în infrastructură în mo-mente dificile.

Rep.: Sunteţi implicat în multe activităţi extrapro-fesionale. Cum găsiţi timp pentru ele?cornel lungu: Îmi place să am activităţi extraprofe-sionale. În general am un grad de ocupare al timpuluimeu, sigur, în afară de somn, de 100%. M-am implicatpermanent în alte activităţi, pe diferite paliere, dar amo mare pasiune pentru baschet. Preocuparea aceastavine din tinereţe, eu fiind de loc din Huedin, judeţulCluj. Acolo am jucat baschet până la terminarealiceului la nivel de juniori, apoi la Politehnica Cluj. Amjucat la nivel de liga II şi mi-a rămas drag acest sport.După ce am ajuns în Târgu Mureş, prin naturameseriei, mi-am continuat activitatea de susţinător şipracticant al baschetului. În acest moment Conimurare o echipă de baschet în care joc şi eu şi care estecampioană judeţeană la baschet masculin de mai

mulţi ani. Participăm la competiţii interjudeţene,avem şi campionatul de old-boys, care se organizeazăregional şi un campionat judeţean cu 10 echipe.Conimur este de mulţi ani sponsor al echipei debaschet, de Liga I, BC Mureş. De când sunt în TârguMureş am fost alături de baschet. La început amsprijinit echipa Herlitz Mobex, apoi prin ’98-’99 amfost singurul sponsor al echipei de baschet femininla nivel de divizia A, care ulterior, din diverse motive,şi-a întrerupt activitatea. În 2004 am fost unul dincei trei, alături de Mihai Corui şi Dorin Lazăr, careau pornit brandul BC Mureş. Am pus suflet şi bani,resurse proprii. Ulterior au fost atraşi şi alţi sponsorişi au venit spectatorii la sală în număr din ce în cemai mare. În divizia B aveam 200 de spectatori lameci, iar acum avem 2000-2500 de spectatori lafiecare partidă. Susţin în continuare echipa şi spersă urce, să ajungă acolo unde mi-am dorit întot-deauna, la titlul de Campioană Naţională. Spunacest lucru, chiar dacă echipa mea de suflet este U.Cluj.

Rep.: Despre planurile de viitor ale firmei ce neputeţi spune?cornel lungu: Vom munci în continuare, cu spe -ranţa că vin vremuri mai bune, iar în ceea ce priveştecontinuitatea la firmă nu îmi fac griji. Fiica mea, Ilincaa terminat Facultatea de Construcţii din Cluj şi esteasistent universitar la catedra de Mecanică a Facultăţiide Construcţii.

A consemnatFlorin Marcel

SC Conimur adresaStr. Depozitelor 47 – 49,Târgu Mureş

tel: +40-265-252364Fax: +40-265-253571 e-mail: [email protected]

iNvestiţie proprie - coNstruire 2 Blocuride locuiNţe îN regiM d+p+1+M, corp a şicorp B, tg.Mureş, str. M. eMiNescu Nr. 19

sc ludaN eNgiNeeriNg srl - Bucureştistaţie de tratare ape reZiduale iMpuriFi-cate cu aMoNiac şi aZotat de aMoNiula sc aZoMureş sa tg. Mureş

ageNţia NaţioNală peNtru locuiNţe - Bu-cureştilocuiNţe peNtru tiNeri destiNate îNcHirieriiJudeţul Mureş, localitatea Miercurea Nira-Jului, str. teilor Nr. 55

Noul sediu al uNiversităţii de arte diN târguMureş, destiNat îN special teatrului de aNiMaţie

După ce, în vara anului trecut a transferat spitalele însubordinea Consiliilor Locale cu tot pocinogul şi pro -blemele aferente, Ministerul Sănătăţii a decis trecând„peste capul aleşilor locali”, reducerea numărului de pa-turi şi închiderea unor spitale. Pentru a cosmetizaînchiderea unităţilor de sănătate publică, Ministerul le-a oferit cu „generozitate” Consiliilor Locale din ŞomcutaMare şi Baia Mare „şansa” de a se înscrie într-un pro-gram naţional privind transformarea instituţiilor încămine de bătrâni. Au urmat şedinţe, discuţii şi dispute,dar, în final, cu sau fără descentralizarea din sistemul desănătate şi dreptul Consiliilor Locale de a decide înograda proprie, tot s-a respectat ordinul de la Bucureşti.În 1 Aprilie, bolnavii au fost externaţi, iar angajaţii şi-aucăutat de lucru la alte spitale. În final, Consiliul LocalŞomcuta Mare a acceptat pactul cu ministerul. BaiaSprie a refuzat însă să se supună deciziei controversatea Ministerului. De altfel, primarul Dorin Vasile Paşca aanunţat imediat după şedinţa care a „pecetluit” soartainstituţiei că spitalul din Baia Sprie moare, dar nu sepredă. Şi s-a ţinut de cuvânt.

Un primar curajos...La finele săptămânii trecute a propus Consiliului Localdouă soluţii de salvare a spitalului, care vor revoluţionasistemul de sănătate maramureşean şi nu numai: „Spi-talul de Boli Cronice Baia Sprie nu este desfiinţat aşacum s-a hotărât în ultima şedinţă, există ca unitate sa -nitară dar din două motive nu poate face acte me -

dicale: am rămas fără finanţare şi zilele trecute tot per-sonalul medical a fost redistribuit. Variantele care nesunt la îndemână sunt destul de multe. Două ar fi celepe care le-am luat în considerare: să accesăm progra-mul naţional al Guvernului de transformare a acesteiunităţi în cămin pentru persoanele vârstnice sau reor-ganizarea acestei unităţi în temeiul Legii 31 şi relansareaei ca unitate medicală sanitară cu paturi, nu într-un sis-tem public, ci într-un sistem privat”. Paşca a analizat am-bele variante, cu plusuri şi cu minusuri. Variantatransformării spitalului în cămin de bătrâni „cade” dinstart deoarece în Baia Sprie mai există o astfel de insti-tuţie care are locuri disponibile berechet.

Privatizarea...Aşa că, primarul a propus o variantă mai dificilă şi maicurajoasă, dar cu şanse mari de reuşită: reorganizareaspitalului şi reînfiinţarea lui într-un sistem privat. Cumbugetul local nu poate asigura finanţarea acestuiproiect, primarul a propus emisiunea de acţiuni şi vân-zarea lor pe piaţă: „Mecanismul se poate realiza. Unii auspus că este o copilărie ceea ce vreau să fac. Dar pentrucă astăzi este Ziua Mondială a Sănătăţii iar deviza aces-tei zile este „acţionează astăzi pentru a putea vindecamâine” aş zice că merită să încercăm şi să ne lansăm înaceastă acţiune şi să sperăm că având ajutorul cetăţe-nilor care ne-au ales în aceste scaune şi cu ajutorul altorcetăţeni care sunt interesaţi de sănătatea publică dinRomânia dar şi cu agenţii economici pe care-i avem în

oraş şi împrejurimi să reuşim să adunăm necesarul decapital pentru a porni această activitate medicală pealtă bază. Cred că suntem capabili de acest lucru. Con-sider că aceasta ar fi varianta pe care ar trebui sămergem.” În opinia lui Paşca, Guvernul trebuia săcoboare în teritoriu şi să facă o analiză mai bună. „Acestdemers necesită şi o campanie de promovare a acesteiidei pentru că nimeni nu va băga mâna-n buzunar dacănu vom merge până la uşa lui să-i cerem acest lucru.Nu vom cere pomană, vom vinde acţiuni! Acţiuni caresper ca într-o zi să aducă şi beneficii celor care cred înacest demers.”, a adăugat Paşca. Primarul a explicat căexistă deja doi „pretendenţi” serioşi, sunt stabilite douăcontacte cu două entităţi importante: „se intereseazăde acest spital entităţi destul de mari, inclusiv o firmăcare face management de spitale în Germania”.Deocamdată, pentru a putea supravieţui dintr-un ca -pital minim, autorităţile locale au propus un spital ge -neral sau un Centru de sănătate, pentru că aceste douătipuri de unităţi sanitare medicale cu paturi presupunorganizarea a două secţii, pe două specialităţi la alegere,între: chirurgie, interne, ginecologie şi pediatrie. Pro -punerea primarului a fost aprobată în unanimitate deConsiliul Local, aşa că, în scurt timp va fi demarată acţi-unea de privatizare a spitalului. Prima din Maramureş.Probabil prima din România.

Ioana LUCĂCEL Mircea CRIŞAN

34

Sănătate

Spitalul din Baia Sprievrea să se privatizeze

Premieră! Oraşul Baia Sprie din Maramureş îşi declară au-tonomia în domeniul sanitar şi vrea să privatizeze spitalul pecare ar fi trebuit să-l închidă înurma reformelor MinisteruluiSănătăţii. Primarul Dorin Paşcaa venit cu o soluţie curajoasă:privatizarea prin subscripţiepublică. Şi primele reacţii suntextrem de pozitive. Cine ia exemplu?

35

ADvERTORIAL


Rep.: Care este, pe scurt, evoluţia companieiWESSLING în România?Ioan Haşegan: În momentul de faţă WESSLING este unHolding prezent în aproape toată Europa cu aproximativ1000 de specialişti. Filiala din România a fost deschisă în2003, în urma unui interviu pe care l-am susţinut în Ger-mania. L-am convins atunci pe dl. Dr. Wessling să ne aso-ciem să deschidem un laborator de analize de mediu.Am susţinut deschiderea în Târgu Mureş pentru căaveam avantajul poziţiei geografice, în centrul României.Astfel, putem fi mai eficienţi în ceea ce priveşte de-plasările şi relaţia cu clienţii. Ne-a ajutat şi faptul că TârguMureş e un important centru universitar, deci un sprijinbun în recrutarea forţei de muncă pe domeniul nostru.Am pornit în 2003 cu doi angajaţi şi am ajuns acum la30. Am dezvoltat un laborator pe măsura cerinţelorpieţei în domeniu, în sensul că am venit de la începutcu o ofertă complexă, cu soluţii pentru tot ceea ceînseamnă legislaţie de mediu şi cerinţe ale autorităţilor

de mediu, monitorizări, evaluări şi bilanţuri de mediu,remedieri de situri poluate. Unele dintre servicii suntsubcontractate la filiale din Ungaria sau Germania. Pemăsură ce am evaluat cerinţele pieţei româneşti, am dez-voltat laboratorul, aducând echipamente, angajând per-sonal şi perfecţionându-l permanent. În 2007 am deschis o filială şi în Bucureşti pentru afurniza acele servicii care sunt ataşate analizelor demediu. Piaţa românească în acest domeniu nu este încăsuficient de instruită şi pregătită. Mulţi agenţi economicicer analize fără să ştie exact de ce analize au nevoie. Caurmare, am dezvoltat o echipă de consultanţă pentru aclarifica cerinţa de analize şi pentru a interpreta rezul-tatele acestor analize. Clientul va şti, astfel, ce are de făcutîn continuare. Astfel, avem acum, prin forţe proprii în România, soluţiipentru tot ce înseamnă cerere uzuală de analize demediu şi servicii de consultanţă pentru mediul încon-jurător.

Rep.: Aţi ţinut cont de un specific al activităţii dinRomânia pe probleme de mediu înconjurător?Ioan Haşegan: Dezvoltarea firmei a fost conformă cucerinţele de pe piaţa românească. Ca urmare a unor sta-tistici, am putut vedea ce analize şi ce servicii sunt soli -citate cel mai des. Pentru a oferi soluţii acestor problemeam adus mereu echipamente performante şi am instruitoamenii la cel mai înalt nivel. Tot ceeea ce se cere în modobişnuit pe piaţa românească putem procesa la TârguMureş. Pentru analize mai puţin obişnuite lucrăm cucolegii noştri din laboratoarele din Ungaria şi Germania,pentru că nu are sens să investim în aparatură şi oamenipentru operaţiuni care au o frecvenţa scăzută.

Rep.: Cât de mult contează legătura cu firma mamă,din Germania?Ioan Haşegan: Faptul că facem parte din GrupulWESSLING ne conferă un mare avantaj, nouă şi implicitclienţilor noştri. Experienţa acumulată de colegii noştriîn peste 25 de ani este utilizată în tot ceea ce facem şinoi aici. Orice metodă nouă este foarte repede imple-mentată. În momentul în care avem noul echipament,instalarea este făcută de către colegi din grup, care ştiu

exact cum se instalează şi exploatează un astfel deechipament, iar instruirea oamenilor noştri este făcutăprompt şi eficient. Mai mult, în primele două, trei luni,până când avem certitudinea că lucrurile decurg perfect,rezultatele sunt dublate, adică analizele sunt făcute şi lanoi şi în Germania. Evident, nu se impune clientului uncost dublu. Ar mai fi de amintit faptul că în cadrulGrupului WESSLING funcţionează şi o societate non-profit WIREC, unde cei mai buni specialişti desfăşoarăactivitatea de cercetare, pentru dezvoltarea de noimetode de analiză, cu scopul de a oferi cele mai bunesoluţii şi fac training pentru laboratoarele grupului.

Rep.: Care sunt diferenţele între ceea ce puteţi oferidvs. şi ceea ce face un laborator al unui agent eco-nomic?Ioan Haşegan: Munca noastră este gândită pentru aeficientiza activitatea agenţilor economici, în scopul ex-ternalizării unor servicii. Dacă un agent economic are şiun laborator de control al calităţii şi oameni calificaţi înacest sens nu înseamnă că este eficient să facă analizede mediu. Poate să o facă, dar trebuie să ia în calcul cos-turile şi calitatea rezultatelor. Un laborator pentru a fi deîncredere trebuie să fie acreditat. E vorba despre ISO17025. Pentru acreditare, sub acest standard, e nevoie detrei competenţe: ale echipamentelor, personalului şispaţiilor. Toate acestea induc costuri ridicate. Mulţi credcă e simplu şi ieftin să cumperi nişte reactivi, să analizezişi ai rezultatele.Este bine ca managerii să înţeleagă că externalizarea aces-tor activităţi le este benefică. Vor avea costuri mai mici,rezultate mai precise, de încredere, certificate de un la -borator independent. Tot mai mulţi manageri înţeleg acest lucru. Deci, suntempe un drum bun.

A consemnat Florin Marcel

WESSLING România este membrul român aluneia dintre cele mai cunoscute reţele de labo-ratoare din Europa - WESSLING - cu sediul cen-tral în Altenberge, Germania. Aria de activitate a firmei WESSLING Româniaeste situată în zona conceptului QSHE - CALI-TATE, SECURITATE, SĂNĂTATE, MEDIU ÎNCON-JURĂTOR.Zona de expertiză a companiei este:• recoltare de probe pentru mediul înconjurător• analizele chimice pentru probe de sol, nămol,ape • analize de poluare a aerului (emisii, imisii) • consultanţă – evaluare, bilanţuri, studii – pen-tru mediu înconjurător• cooperare în cercetarea ştiinţifică

WESSLING România

Tîrgu Mureş Str. Pavel Chinezu nr.10 , cod 540326 Telefon: 0265 212 953, 0265 211 540 Fax: 0265 206 419 Mobil: 0742 076 424, 0771 786 864 E-mail: [email protected] E-mail: [email protected]

BucureştiBd. Decebal nr.1 Bl.H2, sc.2 ap.50Sector 3, cod 030961Telefon: 0374 008 470Fax: 021 320 0265Mobil: 0752 197977, 0752 062397

www.wessling.ro

Soluţii WESSLING pentru problemele mediului înconjurătorWESSLING România este parte din WESSLING Holding, o companie aparţinând omului de afaceri german Dr. Erwin Wessling. Grupul are o activitate de peste 25 de ani, pe treimari domenii de activitate: analizele de mediu, consultanţa de mediu şi analize de produseşi consultanţă aferente produselor. Ioan Haşegan, directorul general al WESSLING România,ne-a oferit detalii despre activitatea grupului şi specificul acesteia pe piaţa românească.

36

ISTORIE

Pentru a completa acest tablou, ar trebui să maispunem doar că, în această perioadă istorică, din mo-tive care rămân învăluite în mister, transilvania a în-ceput să fie considerată o terra magica şi hermetica.o serie întreagă de elemente îi consolidează aceastăreputaţie. În 1612, marele ocultist michael maier,medicul personal al lui rudolf al ii-lea, îl înscrie pealchimistul melchior cibinensis (melchior sibianul) înlista celor mai mari 12 înţelepţi ai tuturor timpurilor.acest melchior, alchimist reputat şi, de asemenea,cleric, este autorul celei dintâi messe alchimice ajunsepână la noi, considerată o expresie a acceptăriialchimiei de către Biserică. un alt argument în acelaşisens este oferit de aplica alchimică descoperită în1997, de arheologul adrian a. rusu, între ruinele con-ventului dominican din vinţu de Jos. În pofida imen-sului prestigiu de care s-a bucurat în secolul al Xvii-lea,melchior continuă să rămână un personaj enigmatic,

a cărui identitate este învăluită în mister. Filosofii her-metici din cercul de apropiaţi ai împăratului alchimistrudolf al ii-lea îl considerau un element cheie în trans-miterea cunoaşterii hermetice de la începuturi pânăîn epoca lor, în calitate de unică verigă de legăturăîntre marii alchimişti ai evului mediu european şipolonezul michael sendivogius, probabil cel mai marealchimist al acestei epoci. curtean şi diplomat, sendi-vogius a fost un apropiat al Bathoreştilor şi al cance-larului Jan zamoyski, calitate în care a fost trimis, în1600, la curtea imperială de la Praga pentru a negociasoluţionarea diplomatică a conflictului prilejuit decucerirea moldovei de către mihai viteazul.

Biograful lui Mihai Viteazulca o coincidenţă la fel de interesantă, un alt importanthermetist al epocii, silezianul Balthazar Walther, de-scoperitorul şi principalul susţinător al marelui filosofJakob Boehme, este unul dintre cei mai importanţi bi-ografi ai lui mihai viteazul. În drumurile sale spre ori-ent, pe urmele mentorului său spiritual christianrosenkreutz, Balthazar Walther a petrecut câteva săp-tămâni la curtea lui mihai viteazul de la târgovişte, de-venind unul dintre cei mai sinceri admiratori ai mareluivoievod. la reîntoarcerea sa din orient, în 1599, el apublicat o biografie a lui mihai, care, reeditată de maimulte ori pe parcursul secolului al Xvii-lea, a rămasopera sa de căpătâi. interesele rozicruciene şi her-metismul fac parte din aceeaşi familie spirituală, chiardacă produsele acestora sunt adeseori diferite.

AnabaptiştiiPrintre comunităţile suspectate de legături cu miş-carea rozicruciană se numărau şi anabaptiştii. suspici-

unile legate de aceştia sunt, dealtfel, prezente în lite -ratura literatura epocii. Din mărturiile documentarerămase de la anabaptiştii acestei perioade ştim că auexistat lideri ai lor care practicau cu asiduitatealchimia. evident, interesat poate şi posibilele lor legă-turi cu „superiorii necunoscuţi”, principele Bethlen s-a străduit şi a reuşit să îi aducă pe anabaptişti întransilvania, instalându-i la vinţu de Jos, localitate încare funcţionase în evul mediu un convent domini-can ai cărui membri – ştim astăzi acest lucru cu certi-tudine – erau interesaţi, încă din secolele Xiv-Xv, desimbolistica alchimică. nu ştim dacă anabaptiştii aureuşit să îi deschidă lui Bethlen noi porţi către rozicru-cianism. ştim însă, sigur, că anabtiştii au creat, în tran-silvania, industria ceramică habană, cea maiperformantă din perioada premodernă. interesant deştiut că, în secolul al Xviii-lea, confruntaţi cu presiunilevenite din partea habsburgilor, inamicii lor de secole,habanii au părăsit transilvania, plecând iniţial spre Ţararomânească, mai apoi spre rusia, iar în cele din urmăspre noua patrie a libertăţii, continentul nord-ameri-can, unde comunităţile lor pot fi regăsite şi astăzi.

Unicul Johannes KelpiusTransylvanuscel mai renumit rozicrucian transilvănean, unul dintrefondatorii rozicrucianismului mondial modern, esteînsă sighişoreanul Johannes Kelpius (Johann Kelp). născut la Daia (Denndorf), lângă sighişoara, în anul1673, într-o familie cu preocupări umaniste şi intelec-tuale (tatăl său era pastor luteran, iar fratele său, mar-tin, era rectorul şcolii din sighişoara şi autorul uneienciclopedii a saşilor transilvăneni), orfan de tată ladoar 13 ani, Johann Kelp a reuşit să se înscrie, datorită

După cum s-a putut vedea în numerele precedente, ideile rozicruciene şi promotorii acestora s-au bucurat de o bună primire în Transilvania principilor Gabriel Bethlen (1613-1629) şi Gheorghe Rákóczi I (1630-1648),care au promovat, şi în planul politicii externe, linia trasată de „Militia Evangelica”: uniunea politică şi militarăa suveranilor reformatori din Europa. Politica internă a ambilor principi a fost una profund reformatoare,această remarcabilă epocă a istoriei transilvănene fiind una de dezvoltare a ştiinţelor şi artelor, accesibileacum unor categorii mereu mai largi de locuitori.

moştenireahermetică şi rozicruciană

ISTORIE

meritelor personale şi sprijinului material primit de laprietenii tatălui său, la Universitatea din Tübingen înanul 1687, continuându-şi apoi peregrinarea acade-mică la Universitatea din Leipzig şi la Colegiul Aca-demic din Altdorf, unde va obţine, în 1689, titlul deMagister, la vârsta de numai 16 ani. Kelpius studia, înaceastă perioadă, religia naturală şi controversele teo-logice, matematica şi astrologia. De asemenea, seocupă îndeaproape de kabbala, pe care o studiază subîndrumarea faimosului kabbalist creştin ChristianKnorr von Rosenroth. Opera acestuia din urmă, Cab-bala denudată, publicată în două volume în 1677, re-spectiv 1684, trăda credinţa sa în idealurilerozicruciene, împărtăşite dealtfel de o mare parte aprofesorilor şi studenţilor de la colegiul din Altdorf. Înceea ce-l priveşte pe profesorul de matematici şi as-trologie al lui Kelpius, Johann Zimmermann, acestaîmpărtăşea opinia mai veche a lui Alstedius, potrivitcăruia începutul ultimului mileniu înainte de sfârşitullumii ar fi urmat să aibă loc în anul 1694. Această cre -dinţă a fost asumată de Kelpius, care a făcut tot ceeace putea face pentru a părăsi Europa în anul fatidic1694, în fruntea grupului de colonişti pietişti pe care îlconducea, şi a se stabili în Lumea Nouă, pentru a în-temeia acolo o comunitate care să fie în măsură săacumuleze suficiente merite pentru a privi fără teamăcătre a doua venire a Mântuitorului. Înainte de a părăsibătrânul continent, Kelpius a fost primit în Capitlul dePerfecţie (Rozicrucian) creat de Zimmermann la Ham-burg, în 1689, şi transferat apoi la Rotterdam, în 1693.

Kelpius şi-a condus comunitatea pietistă stabilită înPennsylvania până la trecerea sa la cele veşnice, în anul1708. El a continuat să se mândrească cu originea satransilvănenană, şi să semneze Johannes Kelpius Tran-sylvanus. Mai mult decât atât, Kelpius este consideratfondatorul rozicrucianismului modern, cea mai im-portantă organizaţie rozicruciană din lume, AntiquusMysticusque Ordo Rosae Crucis (AMORC), consi -derându-l părintele ei fondator. Prestigiul de care se

bucură Kelpius în organizaţiile rozicruciene modernene oferă indicii, fie şi indirecte, asupra importanţei pecare o avea Transilvania în lumea hermetico-filosoficăa secolului al XVII-lea, în care se afirmau deja struc-turile francmasoneriei moderne.

Tudor Sălăgean

38

InTERvIu

Rep.: Care este scopul periplului prin Transilvania,desfăşurat de reprezentanţii Ambasadei Olandei înurmă cu câteva săptămâni?Excelenţa Sa, Tanya van Gool, ambasadorul Olandeiîn România: Unul dintre obiectivele mele principale, caambasador, este să cunosc poveştile de succes ale com-paniilor olandeze şi nu numai, din România, problemelelor, provocările, modalitatea prin care au ajuns să aibărezultate. De aici, pot să înţeleg şi eu ce tipuri de businessîşi găsesc loc în România şi pot explica mai departe in-vestitorilor olandezi, ce potenţial există aici şi ce domeniiatractive pentru investiţii are România. Acesta e şi mo-tivul pentru care bat ţara în lung şi-n lat, pentru aînţelege. Dacă aş sta doar în Ambasadă, nu aş reuşi acestlucru. Uitaţi-vă, de pildă, am venit la Sysgenic, în TârguMureş, pentru că unul dintre acţionari este olandez, şiam dorit să vedem ce face această companie, cum sedescurcă şi cu ce putem să-i ajutăm.

Reporter: Potrivit statisticilor, Olanda era cel maimare investitor în România înainte de 2006, înainteaAustriei şi Germaniei, parteneri tradiţionali ai ţăriinoastre. După 2007, topul s-a schimbat. Şi-a pierdutcapitalul olandez încrederea în România?Tanya van Gool: Nu. Cred că după valoarea capitaluluisuntem încă pe locul întâi. Unele companii foarte marisunt înregistrate în Olanda, deşi apar în România ca in-vestitori americani, sau din alte ţări. Deci şi pe acestea leputem trece tot în contul nostru, totalizând peste 5,3miliarde de euro. Avem câţiva investitori foarte mari, alţiide dimensiuni medii şi foarte mulţi întreprinzători mici.Potenţial există! Deşi aflată în recesiune, România e încăo piaţă efervescentă... Când a venit criza şi companiileolandeze din România au resimţit-o şi şi-au pierdut oparte din clienţi... Prin urmare, investitori noi nu prea auvenit în ultimii doi ani, dar mă bucur că aceia carefuncţionau deja au ales în această perioadă să in-vestească în continuare pentru a-şi consolida afacerile şicifrele lor în România.

Rep.: Vă rugăm să nominalizaţi cei mai mari investi-tori olandezi în România şi să ne daţi trei motive pen-tru care aceştia au ales ţara noastră.Tanya van Gool: Investitorii mari nu pleacă rapid, in-diferent ce se întâmplă... Ei au nevoie de câteva elementeca să aleagă o locaţie: salarii scăzute, o locaţie foartebună, centre de logistică, facilităţi fiscale, infrastructură.Dacă unele sau toate aceste elemente co-există – in-vestitorii vin şi rămân. Dacă aceste elemente încep să dis-pară şi investitorii se vor gândi să plece. România e o ţarăatractivă, cu oameni educaţi, cu forţă de muncă specia -lizată. Dintre cei mari, care au servicii şi producţie înRomânia, îi pot nominaliza pe ING, Unilever, Philips, AirFrance – KLM, Friesland Foods, Eureko, plus alte câtevacompanii importante din domeniul transportului şi lo-gisticii, dar şi din IT&C, sau producţia de mobilier.

Rep.: Care sunt oportunităţile de afaceri din Româniala această oră? Unde aţi sfătui un investitor olandezsă-şi plaseze banii?Tanya van Gool: Aici trebuie să privim invers, să vedemde ce are nevoie România în acest moment şi atuncivom şti şi domeniile în care trebuie investit... Sunt câtevasectoare importante: industria apei (cu tot ce ţine deea), managementul deşeurilor, agricultura (culturi şicreşterea animalelor) şi logistică. Există chiar planuri pen-tru a face un număr de hub-uri pentru logistică înRomânia, la Braşov, Arad, Timişoara, Bucureşti, Iaşi, Con-stanţa... Logistica e o afacere foarte mare, care ar aşezaRomânia în centrul Europei de Est.

Rep.: Ce cunoaşteţi despre Transilvania? Aţi fost aicica turist vreodată? Ce credeţi despre România „tu -ristică”?Tanya van Gool: Am auzit şi acum am putut vedea căe o zonă foarte frumoasă, cu multe oportunităţi. Amauzit despre diverse proiecte turistice în regiune... Turistuleste un tip răsfăţat şi pretenţios şi trebuie să primească

exact ceea ce îşi doreşte, ca să se mai întoarcă la tine. Pelângă infrastructura necesară, locuri de cazare şi trans-port rapid, turistul trebuie să găsească acolo ceva special.România are nevoie acum de o specializare a turismului,să meargă pe nişte nişe: turism cultural, turism balneo-climateric etc. Nu poţi avea toate tipurile de turism laacelaşi nivel de dezvoltare.

Rep.: Ştim că Olanda se descurcă foarte bine în agri-cultură. Care este cheia pentru o agricultură efi-cientă? Ce face România greşit?Tanya van Gool: Fragmentarea terenurilor! Ca să ficompetitiv trebuie să fii eficient, să produci cantităţimari şi marfă de calitate. Nu poţi avea cinci vaci şi să faciprofit din această afacere. Trebuie să ai poate 100 de vaci,într-o fermă mai mare, să ai utilaje mecanizate şi atuncipoţi să-ţi cobori preţurile pentru a vinde mult şi atuncivorbim despre profit.

Rep.: Care e impresia generală a Excelenţei-Voastredupă 2 ani de mandat în România?Tanya van Gool: Îmi place foarte mult... E o ţară care teprovoacă, în fiecare zi simt asta când mă lovesc de di-verse probleme, în diverse domenii, acolo unde are in-terese şi o ambasadă. Întotdeauna apare ceva deosebit...Cred că România are un potenţial uriaş, în multe sectoare,

de care nici ea, nu ştie.

Rep.: Şi totuşi, ce ne lipseşte?Tanya van Gool: Organizare, eficienţă, privire de ansam-blu, dorinţă de a învăţa de la celelalte ţări, încredere desine... Mulţi români care locuiesc în alte ţări nu-şi reco-mandă ţara pentru o investiţie. Nu înţeleg de ce, fiecaredintre ei ar trebui să fie ambasadorul ţării sale. Aveţifoarte multe de oferit unui investitor străin.

A consemnatAlin Bolbos

Excelenţa Sa, Tanya van Gool, ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos (Olanda) la Bucureşti:

România, o ţară care nu are idee ce potenţial deţine!

Tanya van Gool (centru) alături de Lokodi Edita, președintele CJ Mureș și prefectul Marius Pașcan

39

ECONOMIC


Reporter: Ce înseamnă microcreditarea?Bereczki Janos: Microcreditarea vorbeşte despreoferirea de şanse acelor mici afaceri care altfel nu aravea posibilitate de a accesa un credit, clienţii nu aravea cu ce începe o afacere pentru a se dezvolta. Pen-tru că sunt foarte mici, pentru că sunt la început, pen-tru că nu pot demonstra suficient de bine că aupotenţial. Aceşti clienţi au nevoie de o soluţie şi noiam vrut să fim prezenţi atunci când aveau nevoie.Rezultate care înseamnă o viaţă mai bună pentruclienţii noştri.

Rep: De ce Opportunity în România?B.J.: Opportunity Microcredit este membră într-oreţea globală de societăţi de microcreditare şi micro-finanţare: Opportunity International - care esteprezentă în 29 de ţări, mai mult în cele sărace şi în cursde dezvoltare. Zona aceasta s-a calificat pentru a fi ac-tivi pentru că e nevoie de dezvoltare, şi partenerii, caresunt diferite fonduri ce susţin şi sprijină dezvoltareaeconomică în zona Europei Centrale şi de Est şi punaccentul foarte mult pe transformare socială în viaţaclienţilor, au vrut să fie prezenţi aici prin intermediulnostru.

Rep: Cum a afectat criza acest sector?B.J.: Ne-a afectat recesiunea pentru că i-a afectat peclienţi. Studiile recente arată că mai mult de jumătatedintre clienţi au suferit din cauza crizei economico –financiare, însă asta a însemnat atât aspecte econo -mice, dar şi aspecte care ţin de încredere, încredere înpropria afacere, în mediul economic, în parteneri, înclienţi şi în furnizori. Au început să întârzie clienţii, auavut probleme de rambursare a creditelor, numărulcererilor a scăzut, s-a resimţit foarte mult. Începândde anul trecut deja sunt semne prin care iarăşi începesă pornească creditarea. Este un paradox, pentru cămicroîntreprinderile şi afacerile mici sunt de obiceimai flexibile şi se adaptează mai uşor mediului eco-nomic. Însă încrederea trebuia să se reconstruiască şise reconstruieşte foarte greu. Creditul nu este foarteieftin în România şi micii întreprinzători nu au reuşitsă acumuleze ceva încât să aibă rezerve pentru eveni-mente de genul acesta. Deci, tot ce aveau s-a dus şitrebuie să repornească. Este un nou început pentru

toţi, acest lucru se poate afirma fără doar şipoate. Rep: Ce pondere are clientela din mediulrural?B.J.: Misiunea noastră spune: să fim prezenţiacolo unde accesul la creditare este limitat, zonarurală face parte din acest segment. Suntem prezenţiprin intermediul creditelor agricole, dar nu numai,sunt şi credite pentru comerţ şi pentru micii producă-tori. În fiecare sat putem vorbi pe lângă micile fermeagricole, care se transformă din ferme de subzistenţăîn afaceri, de un medic veterinar, un medic de familie,o brutărie, două trei magazine mici, o farmacie, atelierde reparaţii. Da, ne interesează şi credem foarte multîn dezvoltarea zonei rurale şi vrem să fim prezenţi.Aproape o treime din creditele noastre deja sunt pen-tru zona rurală şi face parte din strategia noastră săfim mai bine prezenţi acolo.

Rep: Ce prevede strategia pentru viitor?B.J.: Noi oferim credite pentru afaceri, avem 2.500 decredite, 2.500 de clienţi, noi considerăm acestea 2.500de afaceri. Vrem să fie mai mult, şi va fi mai mult.Toate înseamnă locuri de muncă susţinute prin inter-mediul creditelor noastre, înseamnă familii care au maimulte venituri. Strategia noastră se va construi în jurulcuvântului încredere, reconstruirea încrederii, întreclienţi, parteneri şi acţionari. Vrem să ne extindem, darîntr-un mod raţional. Vrem să vorbim despre dez-voltare intensivă, unde suntem, să fim mai prezenţi,mai altfel, să avem o relaţie mai bună cu clienţii, să-iînţelegem mai bine şi să comunicăm mai bine cu ei.

Ionuţ OPREA

Microcreditarea, necesitate în România

Despre Opportunity Microcredit România

Opportunity Microcredit România este o societate de microcre -ditare membră a Opportunity International Network, o coalițiemondială de organizații de microfinanțare. Misiunea instituţiei estesprijinirea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor mici din Tran-silvania. În prezent Opportunity Microcredit România deţine unnumăr de 9 agenţii situate în: Târgu-Mureş, Reghin, Alba Iulia, Sibiu,Oradea, Miercurea-Ciuc, Braşov, Bistriţa şi Cluj-Napoca.

Opportunity Microcredit România, instituţie de microfinanţare, a marcat pe 15 aprilie existenţa a 10 ani de la primul microcredit acordat ca şi Instituție Financiară Nebancară, prin organizareaunui eveniment amplu: „Zece pentru microcredite!”, la Palatul Culturii din Târgu Mureş. “Am doritsă mulţumim tuturor celor care au contribuit la dezvoltarea şi realizările instituţiei”, a declaratBartis Botond, head of marketing and transformation pentru Opportunity Microcredit România.Evenimentul a reunit la Târgu Mureş peste 400 de invitaţi, reprezentanţi ai companiilorpartenere, acţionari şi finanţatori din 10 ţări diferite, dar şi clienţi din cele 8 judeţe în care Opportunity operează şi deţine sucursale teritoriale precum şi angajaţii împreună cu familiile lor.Ei au luat parte la un seminar de specialitate, o conferinţă pentru clienţi şi un concert de gală. Încadrul concertului de gală au fost premiaţi clienţii a căror activitate au avut un impact puternicîn comunitate. Pe parcusul celor 10 ani de activitate Opportunity a oferit mai mult de 14.000 de credite cu o valoare de 190.500.000 RON şi a susţinut peste 17.500 locuri de muncă. Directorulgeneral al Opportunity Microcredit România, Bereczki Janos, explică rolul microcreditării.

Kurt Kunz, şeful Departamentului de Cooperare cu Eu-ropa de Est din cadrul Agenţiei Elveţiene pentru Dez-voltare şi Cooperare (SDC), a subliniat importanţa“Contribuţiei Elveţiene pentru o Uniune Europeană ex-tinsă”. Programul de Cooperare Elveţiano – Românvizează implementarea de activităţi şi proiecte în cadrula două abordări: Fonduri Tematice şi Proiecte. omasStauffer, şeful Biroului Contribuţiei Elveţiene în Româ-nia, a vorbit despre implementarea contribuţieielveţiene prin intermediul Fondurilor Tematice, iar Cos-mina Geabunea, şef al Unităţii Naţionale de Coor-donare din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, vagestiona aspectele legate de implementarea con-tribuţiei elveţiene prin intermediul Proiectelor. În cadrulevenimentului de lansare, Gheorghe Ialomiţianu, mi -nistrul finanţelor publice şi Excelenţa Sa, Livio Hürzeler,ambasadorul Elveţiei în România, au semnat Acordulprivind Facilitatea de Pregătire a Proiectului. Facilitateade Pregătire a Proiectului constituie parte a Acordului-cadru dintre Guvernul României şi Consiliul FederalElveţian privind implementarea Programului de coo -perare elveţiano-român vizând reducerea disparităţiloreconomice şi sociale în cadrul Uniunii Europene ex-tinse, semnat la Berna la 7 septembrie 2010. Facilitateafurnizează potenţialilor beneficiari asistenţă financiarăpentru pregătirea propunerilor finale de proiecte.

Câţi bani sunt disponibiliFonduri nerambursabile, în valoare de 135 milioane deeuro (181 milioane de franci elveţieni, n.r.) sunt acordatedin acest an României, de către Elveţia, pentru reduce -r ea decalajelor economice şi sociale în cadrul Uniunii

Europene. Banii vor fi utilizaţi până în 2014. Aceste fon-duri sunt parte a contribuţiei Elveţiei pentru statele in-tegrate UE pe 1 mai 2004 şi 1 ianuarie 2007. Contribuţia financiară din Ţara Cantoanelor are la bazăMemorandumul de înţelegere dintre Consiliul Federalal Elveţiei şi Consiliul UE. În cadrul acestor finanţări, deregulă, beneficiarii trebuie să asigure o cofinanţare deminimum 40% din totalul costurilor eligibile, cu ex-cepţia cofinanţării asigurate de instituţiile publice, cândcontribuţia trebuie să fie de minimum 15% din totalulcosturilor eligibile şi de organizaţiile neguvernamentale,caz în care este prevăzută o contribuţie proprie de mi -nimum 10% din totalul costurilor eligibile. Contribuţiaacoperă domenii tematice precum securitatea, stabili-tatea şi sprijinul pentru reforme (securitatea frontierelor,capacitate de management la nivel local şi regional,modernizarea sistemului judiciar), mediu şi infrastruc-tură, dezvoltarea socială şi a resurselor umane.

Şi pentru IMM-uriUn capitol separat vizează promovarea sectorului pri-vat, care are trei direcţii de acţiune. Astfel, pentru îm-bunătăţirea mediului de afaceri şi a accesului lafinanţare a IMM-urilor, prin utilizarea instrumentelor fi-nanciare (fonduri de risc, linii de credit, instrumente dedatorie, scheme de garantare), sunt alocate 20 de mi -lioane de franci elveţieni (15,5 milioane de euro). „Man-agerul fondului sau banca care va fi selectată va decideasupra tipului de împrumut care se va acorda şi ceanume se va finanţa. Selecţia celui care va gestionaaceşti bani se va face până la sfârşitul anului“, explicăomas Stauffer, şeful Oficiului din România pentru

Contribuţia elveţiană, din cadrul Ambasadei Elveţiei.Stauffer a mai detaliat că firmele private nu vor puteaaccesa direct aceste granturi, ci vor putea fi beneficiareale contractelor ulterioare, după implementareaproiectelor de către instituţiile de stat sau ONG-uri.Pentru „Îmbunătăţirea reglementărilor în sectorul finan-ciar şi întărirea pieţelor şi a instituţiilor financiare“ suntprevăzute alte 4,5 milioane de franci, respectiv 3,5 mi -lioane de euro. Fondurile vor fi întrebuinţate pentrucreşterea capacităţii instituţionale şi de reglementare îndomeniul raportării financiare, combaterea spălării ba -nilor, prevenirea şi detectarea faptelor de corupţie saua delictelor conexe.A treia componentă, „Dezvoltarea sectorului privat şipromovarea exportului IMM-urilor şi promovarea stan-dardelor“, are disponibile 5,2 milioane de franci elveţieni(4 milioane de euro) pentru acţiuni pentru promovareaexporturilor de bunuri şi servicii, susţinerea finanţăriicomerţului etc. În funcţie de tipul proiectului, actele so-licitate prin apelul de proiecte se vor transmite UnităţiiNaţionale de Coordonare din cadrul Ministerului Fi-nanţelor sau organizaţiei elveţiene care va asigura man-agementul fondurilor. Comitetul de selecţie triazăpropunerile primite şi, cele care primesc aviz favorabilsunt trimise în Elveţia. Decizia finală este luată la Berna.Propunerile pot fi respinse sau admise, iar după caz sepot solicita anumite explicaţii. Dacă propunerea esteadmisă, aplicantul va trebui să depună proiectul pro-priu-zis, cu toate detaliile şi studiile aferente.

Ionuţ OPREA

EConomiC

40

Cum accesaţi 135 de milioane euro de la elveţieni?Programul de Cooperare Elveţiano-Român a fost lansat pe 25 martie 2011, la Ateneul Român, în prezenţa a numeroşi invitaţi din ţară şi străinătate. Excelenţa Sa, Livio Hürzeler, ambasadorul Elveţiei în România, a vorbit despre noua etapă pe care o presupune “Programul de Cooperare Elveţiano-Român” în relaţiile bilaterale.

Transilvania Business 8

Documents

Transcript of Transilvania Business 8