Revi

stă

econ

omic

ă /

Tipă

rită

în 9

500

exem

plar

e /

Dis

trib

uită

în ju

deţe

le: C

luj,

Mur

eş, B

istr

iţa-

Năs

ăud,

Alb

a, A

rad,

Sib

iu, H

argh

ita,

Cov

asna

, Bra

şov,

Sat

u M

are,

Mar

amur

eș, S

ălaj

, Bih

or, H

uned

oara

, Tim

iş şi

Buc

ureş

ti

20-23 pag. 26, 27Drobul de aur

40, 41 Miliardele de euro care vin din Asia

pag. 42 - 43

Reţeta nemţească

Nr. 13 / An II / 14 oct. - 12 nov. 2011

Preţ: 5 lei

Gedeon Richter, 110 ani pe piaţa farmaceutică

5-14

pag.

pag.

pag.

Poarta aeriană a Transilvaniei

Fondator

Aurelian GRAMA

www.transilvaniabusiness.ro

CAPAROL - 10 aniCompania DAW BENŢA România, a împlinit în aceastătoamnă 10 ani de prezenţă pe piaţa materialelor deconstrucţii din România; compania reprezintă bran-durile CAPAROL şi ALPINA în România, Bulgaria şi Re-publica Moldova. DAW BENŢA este prezentă pe piaţaromânească începând cu anul 2001, când o echipătânără şi ambiţioasă a început primele importuri devopsele, a reprezentat cu succes compania în piaţă darşi la târguri renumite şi şi-a construit un renume datorităseriozităţii echipei, serviciilor profesionale, dar mai alesa produselor de calitate oferite clienţilor.

DAW BENŢA, sprijin pentru economia localăSediul central al companiei DAW BENŢA România estela Sâncraiu de Mureş; una din preocupările constanteale managementului companiei este legată de spri-jinirea proiectelor locale, atât legate de reabilitareaclădirilor oraşului şi îmbunătăţirea imaginii oraşului TgMureş cât şi a proiectelor culturale şi sociale, prin orga-nizarea de concerte de caritate sau susţinerea financiarăa diverselor evenimente organizate local. “În cei 10 anide activitate, am sprijinit economia locală prin investiţiide peste 10 mil Euro “spune Remus Aurel Benţa. DAW BENTA România are pe platforma de la Sâncraiude Mureş, judeţul Mureş, capacităţi de producţie avopselelor decorative de cca. 7.000 tone, a tencuielilorde cca. 16.000 tone anual, o unitate de producţie a poli-stirenului expandat alb şi grafitat (Dalmatina) cu200.000 mc capacitate de producţie anuală, şi o unitatede producţie a adezivilor pentru termoizolaţii care pro-duce 20.000 tone adezivi anual.DAW BENŢA România are în prezent 262 de angajaţi,dintre care o mare parte fac parte din echipă încă din2001. Ne bucurăm să fim una dintre companiile premi-ate de Revista CAPITAL în anul 2010, pentru condiţiilede lucru oferite angajaţilor, primind astfel titlul de “An-gajatorul anului”.

„Doresc să mulţumesc clienţilor noştri pentru încre -derea în brandurile CAPAROL şi ALPINA şi suportulacordat produselor noastre; de asemenea, mulţumescpartenerilor noştri, companii sau persoane fizice, insti-tuţii financiar-bancare şi instituţii publice care ne-aususţinut în tot acest interval“, declară Remus AurelBenţa, la aniversarea celor 10 ani de la înfiinţarea com-paniei DAW BENŢA România.

Cele mai importante date pentru companie:

Anul 2001:4 Înfiinţarea companiei DAW BENŢA Româ-nia, un joint venture între grupul de firmeDAW / CAPAROL din Germania, o afacere defamilie de la 1895, şi omul de afaceri RemusAurel Benţa din Târgu Mureş. 4 Investiţia în fabrica de vopseleAnul 2002:4 Inaugurarea primului Showroom CA-PAROL în Târgu MureşAnul 2004: 4 Investiţia în Fabrica de Polistiren expandatignifug pentru construcţiiAnul 2005: 4 Mărirea capacităţii de producţie a vopse-lelor Anul 2006: 4 Inaugurarea Fabricii de adezivi pentru Sis-temul de Termoizolaţie CAPATECT; începereaproducţiei de tencuieli structurate.4 Deschiderea reprezentanţelor DAWBENŢA în Republica Moldova şi Bulgaria, Anul 2010:4 Deschiderea Centrului Logistic Bucureşti,care deserveşte zona Sud, Bulgaria şi Repu -blica MoldovaAnul 2011:4 Implementarea conceptului de CaparolCenter, prin reamenajarea Showroom-ului dinTârgu Mureş 4 Lansarea gamei complete de produse ter-moizolante CARBON, printr-o campanienaţională de promovare

“Am încercat să transferăm aici din experienţa de piaţă a concernului CAPAROL Germania, o afacere de familie dela 1895; am reuşit să fim cunoscuţi înRomânia, în cei 10 ani de activitate, pentru soluţiile de top şi produsele de cea mai bună calitate“

Remus Aurel Benţa, Director General al al DAW BENŢA România

În anul 2002, compania a venit cu o inovaţie în piaţade profil, când a creat, alături de arhitecţii colaboratori,conceptul de Showroom CAPAROL, un spaţiu desti-nat expunerii de materiale decorative şi soluţii de fi -nisaj, întâlnirilor cu clienţii şi prezentărilor tehnice. Estelocul unde arhitecţii îşi pot aduce clienţii pentrualegerea culorilor, unde micii meseriaşi pot beneficiade instruiri pentru utilizarea produselor din gama CA-PAROL, unde beneficiarii finali pot vedea diverseleproduse din gamă, puse în operă, pentru a le uşura

astfel alegerea. Conceptul de Showroom CAPAROL a avut un realsucces, până în anul 2010 fiind deschise astfel de spaţiiîn toate marile oraşe, împreună cu parteneri locali.Acest concept a avut succes mai ales în rândularhitecţilor, designerilor şi constructorilor, pentru caredevine mult mai uşor sa vadă efectiv ce se poate rea -liza cu vopselele respective, pot să atingă şi să testezediverse materiale de finisaj sau decoraţiuni pentru arecomanda clienţilor soluţia potrivită.

Anul 2011 aduce cu sine o nouă abordare, în cadrulconceptului de Showroom, odată cu redeschidereaCAPAROL CENTER în Târgu Mureş, după lucrări dereamenajare şi modificarea conceptului de prezentarea materialelor de finisaj. Având în vedere evoluţia pieţei materialelor de finisaj,compania DAW BENŢA a preluat ultimele trenduridin piaţă, le-a analizat alături de colaboratorii săi şi arezultat un nou spaţiu de vânzare şi expunere a pro-duselor, axat în mod evident pe oferirea de servicii de

Conceptul CAPAROL CENTER

calitate pentru client. Într-o piaţă tot mai competitivă, pe lângă vânzarea însine, relaţia cu clientul şi lărgirea gamei de servicii decare acesta poate beneficia devine esenţială; dorinţaclientului de a primi servicii de calitate, de a avea accesla informaţii legate de produs, dar şi de a vedea pro-dusul în operă a transformat Showroom-ul în spaţiumultifuncţional, unde clientul primeşte o gamă mailargă de servicii:

1. Magazin de prezentare a gamei de produse2. Showroom în care sunt expuse idei creative şi soluţii de amenajare3. Centru de diagnoză şi ofertare pentru clienţi4. Spaţiu de discuţii cu arhitecţi şi constructori5. Blibliotecă de mostre a produselor comercializate.

ESENțIAL

www.transilvaniabusiness.ro

REDACȚIARedactor şef: Claudiu Pădureanclaudiu.padurean@transilvaniabusiness.ro 0744-566.444

Redactori şef adjunct: Ionuț Opreaionut.oprea@transilvaniabusiness.ro 0721-197.559Redactori:Alexandru Toth Alexandra CoroianArina Moldovan Alin ZaharieIoana Lucăcel Adrian RusFotoreporter: Cristina GânjDTP: Răzvan MateiCorectură: Erika Mărginean

ADMINISTRAȚIADirector Mkt. N-V: Dorel Vidicandorel.vidican@transilvaniabusiness.ro (0736-651.166)Director Mkt. Centru: Florin Marcelflorin.marcel@transilvaniabusiness.ro (0740-075.219)Director Pub. N-V: Nicu Popnicu.pop@transilvaniabusiness.ro (0740-115.167)Director Pub. Centru: Marius Morarmarius.morar@transilvaniabusiness.ro (0746-130.439)Dir. res. umane Anamaria GramaDir. difuzare: Attila Szanto (0755-044.851)Trafic manager: Emo VeresEconomist: Gia Goia Revistă economică distribuită în judeţele: Cluj,

Mureş, Bistriţa-Năsăud, Alba, Arad, Sibiu,Harghita,Covasna, Braşov, Satu Mare, Maramureș, Sălaj,Bihor, Hunedoara, Timiş şi Bucureşti

Revistă editată deTransilvania Grup Business SRL Cluj

ISSN 2068 - 5424Adresă redacție și administraţie:

Cluj-Napoca, Bisericii Ortodoxe nr. 2Tel/fax: 0364.730.551

Târgu Mureș, Călărașilor, nr. 22, et. 2Tel/Fax: 0265-215.613

www.transilvaniabusiness.ro

Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120

Am fost invitat să înmânez diplome la premiereaelevilor olimpici. Mecena din acel oraş le-am su -gerat să instituie burse de excelenţă şi fonduri pen-tru cercetare. Cu bani se face educaţie. Dincolo dediplome şi flori.

La lansarea unei cărţi despre tabloidizarea presei am schimbat registrultradiţional şi am spus că în criză vor fi învingători în presa scrisă cei ce oferăconţinut. Real, viu, direct, simplu, consistent. Ei vor fi respectaţi profesional, fi-nanciar şi vor deschide alte drumuri. Conţinut de pe teren şi nu de la o cafea,pe terasă sau la birou, din comunicatele mării-lor lor piariştii şi făcătorii de texte.Informaţii din fabrici şi uzine, aşa cum sunt ele în al doilea deceniu din mileniulIII în Transilvania, de pe ogoare, da, nu sună defel patetic, între două întâlniri alemanagerului, sau pe drumul de la fermă la bancă al producătorului, sau de laconsultant la şantier în cazul constructorului.Încă nu-i scris editorialul, dar a doua zi voi fi fost la deschiderea unei noi linii deproducţie al altui tractor românesc. Fabrică de marcă. Oameni ce au cucerit deaici şi Moldova şi Ungaria, unde au exclusivitate. Industrie constructoare demaşini.La Oradea, plin de mândrie, omul ce mânuieşte apele de pe Criş, Someş, Mureşîşi spune mândru că a câştigat o licitaţie de panoplie la finalizarea lucrării. Hidro-construcţii.Cum să nu admiri momentul în care un fermier simplu, după ce duce tutunulşi sfecla de zahăr, îţi strânge puternic mâna. Susurând doar câţi bani a luat lahectar pe producţia livrată. Plante tehnice.Şi o aniversare a fabricii de medicamente sau a unei companii producătoare devopseluri poate fi înţeleasă profund dacă ai văzut procesele tehnologice de lamateria primă la produs finit, dar şi la aflarea marelui vis al lumii: profitul.IT. Comenzi, noaptea, din lumea concurenţială. Plăteşte oamenii comparativ cuafară. Crede în joburile aduse din SUA, Anglia, Franţa. Frământă creiere.Primul proiect european pe care îl implementăm noi ca firmă editoare e doardovada începutului urcuşului în marele joc al fondurilor ce trebuie să le ab-sorbim. Consultantul-partener aleargă de la o firmă la alta prin Ardeal fiind dejaparte integrantă din aceste mari companii odată cu asumarea rolului în hăţişulatât de plăcut la final al absorbţiei miliardelor UE, atât de morganatice pânămai ieri pentru noi, românii.Cât ar avea de învăţat de la economia reală aceşti zei ai primăriilor şi consiliilorjudeţene care nu prea ştiu nici ce este Io, nici Eu. Una e să gestioneze bugete ali-mentate de milioane de ardeleni şi alta să fi tu cel ce decide ce se întâmplă cuacei bani. Boală grea pentru mulţi. Să ia aminte că trezoreria pentru patroni esteprimordială. Atunci şi respectul politicului şi administrativului să fie pe deplinasumat faţă de mintea şi munca antreprenorului român.Ştie cineva unde sunt boboci de gâscă? Sau de raţă... Plantaţiile de nuci au intratla finanţare?! 40 de acţionari cumpără terenuri pentru o plantaţie de vie.Povestea cu salcia energetică o ştiţi...Promit. Vom merge. Ca pe vremuri. Acasă la om. Să scriem din seva economiei.

Aurelian Grama

Invitaţi-ne sămuncim împreună SUMAR

pag. 16

pag. 5-14Cover Story:

Germania şi câştigareaviitorului european

pag. 38

pag. 42,43

pag. 48-50

pag. 29-32

CSR: Mol România contribuie la sănătatea copiilor

Afaceri: Suprafeţe de joc şi joacă marcaLucs Sports Systems

Afaceri: Gedeon Richter, 110 ani pe piaţa farmaceutică

Interviu: China şi România, doi vechi prieteni

Mediu: Apă plată la robinet

pag. 24,25

Afaceri: Styria Arcuri –dublarea capacităţii de producţie

pag. 63

Old business: Albina, bancaromânilor ardeleni”

Design și Layout:Creatica Media

Tiparit la:SC Media Sud Europa,Craiova

Regia de publicitate:Midas Media Bucureşti

1

Fondator: Aurelian Grama Brand Manager: Alin Bolbos (0757-036.817)alin.bolbos@transilvaniabusiness.ro

2

știri

CLUJSMEGoNET- un cluster al ştiinţelor vieţiiSubproiectul SMEGoNet, una dintre cele şase iniţiative ale programuluiSmart +, se află în curs de realizare în Cluj-Napoca, după modelul clus-terului LifeScience din Cracovia. Cei patru parteneri ai subproiectului,Jagiellonian Center of Innovation, BioAratec, Universitatea “Babeş-Bolyai”şi Universitatea din Macedonia de Vest, şi-au propus să realizeze o reţeaglobală în domeniul ştiinţelor vieţii prin care să promoveze spiritul între-prinzător şi de inovare, să identifice şi să dezvolte iniţiativele locale de co-operare în reţea. Pe lista membrilor grupului ţintă a subproiectuluiSMEGoNET se află firme de produse farmaceutice, de distribuţieaparatură medicală şi de laborator, servicii medicale, tehnică dentară etc.Selecţia firmelor a fost realizată după caracteristicele de mobilitate, flexi-bilitate şi disponibilitate spre inovaţii. Iniţiatorii subproiectului şi-au propusca în luna decembrie a acestui an să lanseze platforma online pentru co-laborare, schimb de idei şi practici între membrii grupului ţintă.

Ropharma a cumpărat 5 distribuitori de medicamente

Acţionarii companiei Ropharma Braşov au aprobat achiziţiapachetelor majoritare de acţiuni de la cinci mici distribuitoride medicamente – Helios Braşov, Europharm Trading 7Ploieşti, Plantago Iaşi, Ergo-farm Bacău şi Drops FarmRoman. De asemenea, acţionarii au votat majorarea capi-talului social al companiei Teo Health, cea care admi -nistrează spitalul Sf. Constantin din Braşov, cu 2,9 milioanede lei. Ropharma va subscrie astfel acţiuni proporţional cuparticipaţia de 33,3% pe care o are la compania braşoveană.Ceilalţi acţionari ai companiei sunt Cristian ConstantinTeodorescu, un om de afaceri braşovean cu afaceri îndomenii precum alimentaţie publică, turism şi hotelier, imo-biliare, industrie, tipografie şi mass-media, şi Florian Firu, vi-cepreşedintele Consiliului de Administraţie al SIFTransilvania, potrivit www.bzb.ro. Cei trei acţionari ai com-paniei deţin câte 33,33% din Teo Health.

Fonduri europene pentru Misoft SystemsO firmă clujeană care se ocupă cu furnizarea de servicii şi programe informatice a primit120.000 de lei din fonduri europene pentru achiziţionarea de aparatură în domeniul ITîn vederea sprijinirii IMM-urilor din regiunea Nord-Vest. Misoft Systems a propus pentrufinanţare Comisiei Europene proiectul "Dezvoltarea infrastructurii IT-Suport pentru ser-viciile oferite microîntreprinderilor şi IMM-urilor din regiunea Nord-Vest" şi după doiani jumate de la gândirea acestui proiect, banii au şi venit. ”În cadrul acestuia a fost ur-mărită oferirea unei soluţii CRM care permite trecerea la stadiul marketingului indivi -dualizat, în care accentul se pune pe crearea unei relaţii profunde şi de durată cu clientul.Nu este deloc dificil să scrii un proiect european, mai ales dacă ştii exact ce vrei să ceri.Mai grea este implementarea acestuia, dar ne bucurăm că am primit finanţarea. Con-tractul a fost semnat după doi ani şi jumătate de când am început să lucrăm la acestproiect. Banii vor veni în două tranşe, dar e bine că toată suma e din fonduri europene,pentru că iniţial noi ar fi trebuit să punem 30%", a declarat administratorul Misoft Sys-tems, Iulian Iuga.

BRAŞOVŞtrandul din Făgăraş va fi concesionatConsiliul Local Făgăraş a apro-bat concesionarea ştranduluidin Parcul Regina Maria (fost1 Mai), după ce consilierii auvotat studiul de oportunitate,caietul de sarcini şi contractulde concesiune, pe baza cărorase va realiza investiţia. Firmacare va lua în concesiune bazade agrement va trebui săpună în funcţiune trei bazinecu dotările necesare, să con-struiască un bazin acoperit şiîncălzit, să execute şi să defi -nitiveze lucrări ale zonei degarderobă şi să introducă in-stalaţii de utilităţi pe întreagasuprafaţă a bazei. Toate aceste lucrări trebuie realizate într-un termen de 10 luni de la semnarea con-tractului. Una din cerinţele caietului de sarcini este ca firma concesionară să aibă sediul social înFăgăraş. În viitorul foarte apropiat va începe licitaţia, iar lucrările prevăzute în caietul de sarcini vorîncepe anul viitor.

Creditorii vor hotărî la mijlocul lunii soarta Hidromecanica Creditorii companiei braşovene Hidromecanica,aflată în stare de insolvenţă, se vor întruni pe 14 oc-tombrie pentru a analiza planul de reorganizare pro-pus de creditoarea Andrada Costina Fliundra.Potrivit planului de reorganizare, prezentat de Casade Insolvenţă Transilvania, firma desemnată ca ad-ministrator judiciar al societăţii, totalul sumelor carear urma să fie distribuite creditorilor în cei trei ani aiplanului de reorganizare este de 65,345 milioane delei, din care 53,525 sunt creanţe garantate, în condiţi-ile în care compania are active valorificabile de 67 demilioane de lei. Datoriile totale ale Hidromecanicaau fost în cuantum de 60,87 milioane de lei la sfârşitul lunii iunie. Firma braşoveană are creanţe nere-cuperate în valoare de 8,702 milioane de lei – iar jumătate sunt în contul unor companii aflate dejaîn procedură de insolvenţă sau faliment, câteva dintre acestea aparţinând fostului acţionar majoritar,Alexandru Crişan – Urex Rovinari, Alexander SRL Braşov, Mondexim sau Multitrade Company.Potrivit administratorului judiciar, valoarea de piaţă a activului Hidromecanica SA este de 63,203 mi -lioane de lei, în timp ce valoarea de lichidare este de doar 44,174 milioane de lei.

3

știri

www.transilvaniabusiness.ro

ALBA

SIBIU

Pasarelă în curs de modernizarePasarela de peste Tăuşor, de deasupra căii ferate cu legăturăSebeş- Alba-Iulia, se află în curs de modernizare. Deşi lucrărileau început cu câteva zile mai târziu decât fuseseră stabilite îngrafic, inginerul de şantier Toader Turc speră ca acestea să se fi-nalizeze la data prevăzută în contract. Pasarela, utilă pentru uşu-rarea traficului între cele două oraşe, va fi dată în funcţiune înperioada 15-20 noiembrie, dacă lucrările nu vor întâmpina nicio piedică.

BISTRIŢA-NĂSĂUDParcurile solare de la Lechinţa, încă în şantierInvestiţia de 10 milioanede euro care urma să fiefăcută în cele două par-curi solare din localitateaLechinţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, care în aprilie seanunţa drept cel maimare proiect de acestgen din Europa de Sud-Est, a rămas în aer. In-vestitorii nemţi careurmau să aducă laLechin ţa panouri foto-voltaice de ultimă gene -raţie pe o suprafaţă de3,4 hectare, nu au reuşitsă finalizeze lucrările până la sfârşitul lunii septembrie, aşa cum anunţaseră. O parte din fondurilepentru proiect ar fi trebuit să vină şi din partea Ministrului Dezvoltăii, dar şi acestea au întârziat săapară, după cum a precizat primarul comunei Lechinţa, Romeo Daniel Florian.

SATU MARECircuit turistic plutind pe SomeşCursul Someşului ar putea fi amenajat în aşa fel încât să fie na -vigabil pentru ambarcaţiuni de mici dimensiuni. Autorităţile lo-cale din Ungaria, din regiunea Tokay, vor să formeze un circuitturistic care să includă renumitele podgorii, dar şi o serie de mo -numente istorice. Printre acestea, ar urma să se numere şi o seriede castele din judeţul Satu Mare.

Majorare de capital la Flowtex Technology MediaşConsiliul de Administraţie al companiei braşoveneCondmag SA a decis majorarea capitalului socialal firmei Flowtex Technology SA Mediaş cu şaptemilioane de lei, prin subscrierea unui număr de 1,4milioane de acţiuni noi cu o valoare nominală decinci lei/titlu. Majorarea de capital se va face atâtprin numerar, cât şi prin compensarea cu acţiuni aunor creanţe certe, lichide şi exigibile deţinuteasupra companiei din Mediaş. Condmag SA Braşoveste o companie de construcţie a conductelorpetroliere şi de gaze naturale şi deţine 99,25% dintitlurile Flowtex Technology SA. La sfârşitul luniiaugust, firma braşoveană a semnat un contract învaloare de trei milioane de euro cu OMV Petrompentru lucrări de montaj de conducte, care repre -zintă şi principalul obiect de activitate al Flowtex Technology SA Mediaş. Preţul titlurilor Condmag SA la Bursa deValori Bucureşti a scăzut cu 38% în acest an, până la 0,2828 lei/ acţiune, preţ la care valoarea de piaţă a companiei estede 108 milioane de lei.

CGS vrea să angajeze 600 de persoaneFurnizorul american de servicii de outsour -cing, IT si call-center Computer GeneratedSystems - CGS a anunţat recent că doreştesă angajeze peste 600 de persoane pentruun nou „Centru european de servicii pentruclienţi” cu sediul în Sibiu. Compania prog-nozează că la sfârşitul anului 2011 va avea4.500 angajaţi răspândiţi în peste 20 birouriîn America de Nord, Asia şi Europa. Centrulde la Sibiu, care se adaugă centrelor de con-tact CGS din Bucureşti şi Braşov, va permitecompaniei să facă faţă cererii în creştere pen-tru produsele Business Process Outsourcing(BPO) produse în Europa şi va oferi serviciultehnic de asistenţă pentru clienţi în 18 limbi.

Rusia porneşte investiţiile în România

Rusia îşi doreşte o mai strânsă cooperareeconomică cu România, implicit maimulte investiţii ale companiilorromâneşti pe piaţa rusă, a spus co-preşedintele Comisiei interguvernamen-tale româno-ruse de colaborareeconomică şi tehnico-ştiinţifică, AndreiFursenko, la reuniunea ce a avut loc re-cent la Moscova, după o pauză de patruani, potrivit Agerpres. DelegaţiaRomâniei la Moscova a fost condusă deministrul economiei, Ion Ariton, iar peagenda discuţiilor au figurat colaborarearomâno-rusă în domeniile comercial-economic şi investiţional, energetic, in-dustrial, al transporturilor, agroindustrial,al turismului, dar şi în cel tehnico-militar.Andrei Fursenko a relevat, în debutul lu-crărilor, că piaţa românească este unaatractivă pentru companiile ruseşti,volumul total al investiţiilor atingând 2miliarde de dolari. Părţile cooperează însfera energetică şi în cea a construcţiilorde maşini. În plus, companiile ruseştimanifestă interes faţă de sfera hidroen-ergetică, a menţionat oficialul de laMoscova.

4

știriMARAMURES

MUREŞ

HARGHITA

SĂLAJ

Donaţie din Zug pentru Vişeu

De câteva luni, Primăria Vişeu de Sus are o maşină de colecţie.Puch 230, care „fură” privirile tuturor vişeuanilor. Bijuteria pepatru roţi a fost primită de la autorităţile din Zug, Elveţia, lo-calitate cu care Vişeu de Sus a avut relaţii de colaborare timpde un deceniu, până în 2000. La o vizită a unui reprezentantdin Zug în Vişeu, în 2008, primarul Vasile Ciolpan a amintit întreacăt că primăria ar avea nevoie de o maşină. În urmă cucâteva luni, autorităţile vişeuane s-au trezit cu o adresă, princare au fost invitaţi să ridice o maşină de toată frumuseţea, cudoar 35.000 de kilometri la bord. Şeful delegaţiei româneşti,viceprimarul Oliver Barany, spune: „Maşina are 19 ani, darnumai 35.000 de km la bord. Ei au ţinut-o efectiv în garaj, aufolosit-o numai la intervenţii. Valoarea ei e undeva la 8-10.000de Euro. E o maşină foarte bună de teren, e făcută pentru ar-mată.”

Cemacon a închis fabrica de la ReceaProducătorul de blocuri ceramicedin ţară Cemacon Zalău a hotărâtsă închidă unitatea de producţie dela Recea, pe care a deschis-o abiaanul trecut. Măsura este doar unatemporară, până când stocurile decărămidă existente acolo vor fi vân-dute. Odată cu oprirea producţiei,aproape 90 de angajaţi au fost tri -mişi în şomaj temporar şi vor firechemaţi la lucru odată cuepuizarea stocurilor existente. ”Liniade producţie de la Recea a fost datăîn exploatare anul trecut şi esteobligatoriu să parcurgă nişte etapetehnologice, de calibrare. Stoculexis tent ne acoperă vânzarea peşase luni de zile. Nu vrem să es-timăm perioada cât linia de pro-ducţie va fi oprită, dar în funcţie de cât de repede stocurile de cărămidă vor fi transformate în vânzărivom redeschide unitatea”, a declarat Liviu Stoleru, directorul general al Cemacon.

Firme sălăjene de top premiateCamera de Comerţ şi Industrie Sălaj a premiat 240 de firme de top din judeţ, care au ocupatprimul loc în Topul Firmelor pe anul 2010. Peste 200 de reprezentanţi ai agenţilor economici dinjudeţ au fost prezenţi la cea de-a 18-a ediţie a Topului Firmelor din Sălaj, acolo unde Silcotub SA,Hanna Instruments Nuşfalău, Trans Bitum SRL, Multicom, Energobit Prod SRL, Uniconf sau EnergyNetwork au rămas în top. De asemenea, 16 firme sălăjene au rezistat pe primele trei locuri în clasa-ment în ultimii cinci ani, astfel că au intrat în Top Excelenţă. Acestea sunt Absolut SRL, Alufil SRL,Boglar Champ SRL, Cemacon SA, Color Print SRL, Deco Flori SRL, Duo Select, Fibrex Co, GroupMetal Trading, Nazareth Impex Prodcom, S+S Comexim, Sentosa impex, Tranger SA, Trans Bitum,Vega Ciupe Chis SRL si Vidalis Impex SRL. În judeţul Sălaj sunt 12.895 de firme, iar 1.289 dintre eleau îndeplinit criteriile de admitere în topul firmelor din Sălaj.

Firmele vor fi înfiinţate în doar trei zileSocietăţile comerciale vor putea fi înfiinţate în maximum trei zile, faţă de 10 zile, cât durează acum,deoarece Guvernul a decis să eficientizeze aceste proceduri, potrivit consilierului Andreea Paul Vass,din Sălaj. ”Prin această măsură, România ar intra în categoria ţărilor cu bune practici europene şi, înplus s-ar economisi astfel o uriaşă cantitate de energie şi de bani”, a declarat consilierul. Depunereaşi validarea documentelor depind de aplicarea semnăturii electronice şi crearea unei baze de datecomune de către Oficiul Naţional al Registrulului Comerţului (ONRC) şi Agenţia Naţională de Ad-minstrare Fiscală (ANAF). Pe site-ul ONRC există deja formulare tipizate pentru toate documentelenecesare înfiinţării unei firme. Aceste documente pot fi completate online, fără costuri financiare şiîn timp minim. Întreprinzătorii au şi posibilitatea de a calcula în prealabil suma totală pe care trebuiesă o achite pentru înregistrarea firmei, dar plata online va fi posibilă doar din anul 2012.

Harghita şi Sălaj, codaşe la fonduri europeneJudeţele Sălaj şi Harghita se află printre ultimele din România la atragerea de bani europeni. Conformunui studiu făcut de către Institutul de Politici Publice, cele mai vinovate de acest lucru sunt autorităţilelocale, care nu sunt interesate să depună proiecte şi, astfel, banii rămân blocaţi. Ca un exemplu, dinsumele puse la dispoziţia României prin Programul Operaţional Sectorial pentru transport au fostatrase, până acum, doar 2,84%, în timp ce din sumele disponibile pentru programele de competiti -vitate economică au fost utilizate doar 13,32%. În coada raportului făcut de către Institutul de PoliticiPublice se mai află, pe lângă Sălaj şi Harghita, judeţele Ialomiţa, Caraş Severin, Galaţi, Maramureş şiMehedinţi, în timp ce judeţele fruntaşe la atragerea banilor europeni sunt Iaşi, Cluj, Timiş, Dolj, Dâm-boviţa, Braşov, dar şi Bucureştiul.

Noul Cod civil va influenţa mediul de afaceriNoul Cod civil a intrat în vigoare la 1 octombrie şi aducemodificări substanţiale inclusiv pentru mediul de afaceri. Ast-fel, este reglementată pentru prima oară la noi instituţia ofer-tei, diferită de promisiunea bilaterală a părţilor, iar prescripţiaextinctivă poate fi şi convenţională. De asemenea, apare in-stituţia trust-ului, dar dispare comercialitatea obligaţiilor, carevor redeveni civile. Ciprian Dobre, deputat PNL de Mureş,membru al Comisiei juridice a camerei Deputaţilor şi mem-bru al comisiei de redactare a Codului civil şi de Procedurăcivilă, spune că acum înţelegerea părţilor trece aproape pesteorice alte norme, principiul consensualismului primind onouă forţă. Teoretic, cu nişte jurişti buni, circuitul economicar trebui să fie mult mai fluid, depinde foarte mult de intrareaîn vigoare a Codului de Procedură Civilă, preconizată la sfârşi-tul anului viitor”, a declarat Ciprian Dobre. Laura Badiu,purtător de cuvânt a Uniunii Naţionale a Notarilor Publici,care s-au întrunit la Sibiu, consideră că Noul Cod civil repre -zintă un pas înainte şi conţine dispoziţii care sunt beneficesocietăţii, dar abia practica, în special cea judecătorească, vaarăta adevăratul impact al acestor reglementări.

5

Cover story

www.transilvaniabusiness.ro

Germania şi câştigarea viitorului european

“Zidul Berlinului a fost construit în urmă cu 50 de ani.A fost dărâmat 28 de ani mai târziu, un act extrem decurajos al unor oameni care şi-au cerut libertatea.Imaginile mişcătoare ale revoluţiei paşnice din 1989încă îmi stăruie în minte. Sute de mii de demonstranţiau umplut străzile, cântând “noi suntem poporul”.Dorinţa de libertate a fraţilor noştri din Germania deEst a triumfat şi poporul nostru a putut celebra re-unificarea. La Poarta Brandenburg, demonstranţii ju-bilând s-au căţărat pe sinistrul Zid. Un an mai târziu,pe 3 Octombrie 1990, am împlinit uniunea celor douăGermanii şi din punct de vedere politic.Astăzi, suntem mişcaţi de imaginile demonstraţiilordin lumea arabă. Acolo, de asemenea, oamenii au in-vadat străzile luptând pentru libertatea lor. Schim-barea este cuvântul de ordine în această zonă.

Germania susţine de asemenea popoarele din Africade Nord, care îşi modernizează statele şi alegdemocraţia şi respectarea drepturilor omului.Noi suntem foarte conştienţi de ce putere îţi oferă li -bertatea, graţie propriei noastre istorii. Libertatea,democraţia şi protecţia drepturilor omului sunt ele-mente cheie ale politicii noastre externe. Misiuneanoastră principală, asumată de mult, este aceea de apromova pacea într-o Europă unită.Politicile pentru pace înseamnă mult mai mult decâtsă ne dedicăm doar procesului de dezarmare la nivelmondial. Vrem ca această globalizare inevitabilă să fieguvernată de nişte reguli. Provocările sociale, econo -mice şi de mediu au un impact direct asupra păcii şisecurităţii. De aceea, misiunile noastre de a combateschimbările de climatice şi aplecarea spre o guvernare

economică responsabilă, pentru a da numai două e -xemple, sunt componente directe ale politicii noastreexterne, care este promotoare a păcii, dezvoltării şi se-curităţii oriunde în lume.Europa este fundaţia politicii noastre externe. Astăzi,nu marcăm doar Ziua Unităţii Germaniei şi sărbă-torim, de asemenea, reunificarea Europei. Germaniarămâne o forţă puternică în procesul de integrare eu-ropeană. Dacă nu am fi avut deja Uniunea Europeană,aceasta ar fi trebuit inventată acum, ca răspuns al con-tinentului nostru la această globalizare. Europa nuînseamnă doar recunoaşterea trecutului, ci şi câşti-garea viitorului!”

Guido Westerwelle, ministrul german al Afacerilor Externe

6

cover story

În ultimii douăzeci de ani, conform declaraţiei Minis-terului de Externe German, relaţiile comerciale bila -terale germano-române s-au dezvoltat dinamic.Germania este, urmată de Italia, cel mai importantpartener comercial al României. În anul 2010, aproxi-mativ 17% din relaţiile comerciale externe aleRomâniei au fost derulate cu Germania. În aceeaşi pe-rioadă au fost tranzacţionate mărfuri în valoare de14,11 miliarde Euro. Germania a exportat către Româ-nia, în această perioadă, mărfuri în valoare de aproxi-mativ 7,43 miliarde Euro. Exporturile româneşti cătreGermania au fost de aproximativ 6,69 miliarde Euro,cu aproximativ 27% mai mari decât în anul precedent.Cele mai importante produse importate şi exportateau fost autovehiculele şi piesele de schimb pentru au-tovehicule precum şi aparatele electrocasnice.După ani de creştere rapidă a nivelului investiţiilorstrăine directe în România, nici în anul 2010 climatulinvestiţional nu şi-a revenit la nivelul de înaintea crizeieconomice. Banca Naţională a României a înregistratîn anul 2010, conform cifrelor preliminare, o creşterea investiţiilor străine directe cu 2,60 miliarde Euro, în-sumând un total de 52,58 miliarde Euro. Investiţiilegermane directe în aceeaşi perioadă au înregistrat ocreştere cu 200 milioane Euro, situându-se cu sumatotală de 6,91 miliarde Euro mult sub cifra totală a in-vestiţiilor în România înregistrată încă la sfârşitul luniiDecembrie 2008 ( 7,51 miliarde Euro). Cu toate aces-tea, Germania se numără printre cei mai importanţiinvestitori direcţi în România, alături de Olanda şi Aus-tria, cu un volum total de 4,38 miliarde Euro şi unnumăr de 18.000 de firme cu participare germană. Înacest clasament trebuie să se ţină cont de asemeneaşi de faptul că o serie de firme germane îşi deruleazăinvestiţiile prin intermediul filialelor din alte state, faptcare nu este înregistrat de către statisticile din Româ-nia ca fiind investiţie germană. Două aspecte importante trebuie avute în vedere înceea ce priveşte investiţiile germane:În ceea ce priveşte investitorii din România, se con-stată o schimbare importantă de direcţie. Aşa cum s-a investit puternic acum 15 ani în industria textilă şidomenii similare cu un nivel salarial scăzut, acum seinvesteşte tot mai frecvent în domenii în care este so-licitată o înaltă calificare a forţei de muncă, cum ar fidomeniul de prelucrare a metalelor şi de dezvoltare aprogramelor software.Furnizorii din industria auto şi firmele din domeniulaeronautic investesc puternic şi au cerinţe foarte ridi-cate de la forţa de muncă din România. O altă particularitate a investitorilor germani şi vor-bitori de limbă germană din România este reţeauaputernică şi gradul ridicat de organizare în asociaţii.Exact această reţea oferă şi noilor investitori posibili-tatea de intrare rapidă pe piaţa din România şi în in-teriorul “Comunităţilor”.Un exemplu relevant de un Club de Afaceri activ esteClubul Economic German Transilvania din Sibiu. Clubul economic german Transilvania (DWS) a fostînfiinţat în anul 1998 la Sibiu, ca o asociaţie non-profit.Consulul General al Republicii Federale Germania laSibiu, la momentul respectiv, Ralf Breth, a fondat pre-

cursorul Clubului economic german Transilvania deastăzi, sub forma unei Asociaţii, la care se întâlneauoameni de afaceri germani care activau în Sibiu. La în-tâlniri participau în principal firme mici, care la mo-mentul respectiv aveau primul contact cu Europa deSud Est şi care, doreau ca prin intermediul acestei aso-ciaţii să se poată sprijini reciproc şi să poată schimbaopinii şi experienţe. Printre membrii acestei asociaţiise numărau şi saşi şi landleri transilvăneni. Aceştia aupărăsit România împreună cu familiile lor şi apoi s-auîntors pentru a pune bazele propriilor afaceri. Printreaceştia se numără Andreas Huber, Siegfried Lösch,Werner Keul, Matthias Krauss şi Hans-Martin Müller,pentru a-i numi doar pe câţiva dintre ei. Firmele aces-tora constituie o parte importantă a membrilorClubului economic german. Odată cu creşterea con-stantă a numărului celor care luau parte la întâlnirileasociaţiei, această asociaţie a fost transformată în ac-tualul Club Economic German Transilvania. Decizia dea numi această Asociaţie Clubul Economic GermanTransilvania, a fost luată datorită faptului că, pe lângămembrii din Sibiu, unde aveau loc şi întâlnirile, senumărau şi oameni de afaceri din Braşov şi Cluj. De laînfiinţarea şi înregistrarea acestui Club în RegistrulComerţului, au trecut mai mult de 13 ani şi ClubulEconomic German s-a dezvoltat mai departe atât dinpunct de vedere structural cât şi calitativ.Clubul a primit în rândul membrilor săi şi oameni deafaceri din alte ţări vorbitoare de limba germană, careactivau în Transilvania şi cu precădere în zona Sibiu.Actualmente, Clubul Economic German Transilvanianumără peste 200 de membri activi, printre care şi In-stituţii cum ar fi, Forumul Democrat al Germanilor dinRomânia, Universitatea Româno-Germană, Centrul

Regional de Formare Continuă pentru AdministraţiaPublică Sibiu precum şi ziarele de limba germană Her-mannstädter - şi Allgemeine Deutsche Zeitung. Astăzi,pe lângă Clubul Economic German Transilvania, maiexistă încă alte 6 Cluburi Germane în România şianume, în Arad, Timişoara, Satu Mare, Cluj Napoca,Braşov şi Bacau. Împreună, sunt organizate înCluburile Germane aproximativ 800 de firme ger-mane.Un membru fondator important şi tradiţional alClubului Economic German Transilvania este Con-sulatul German în Sibiu. Se construieşte astfel interfaţaîntre mediul de afaceri, cultură şi cooperare bilateralăla mai multe niveluri. Consulul General în funcţie, ac-tualmente omas Gerlach, este conform statutului,Preşedintele de Onoare al Clubului. Ca un punct decontact pentru întreprinzătorii germani din zonă,Clubul Economic German Transilvania îşi aduce ocontribuţie activă la dezvoltarea relaţiilor economicedintre ţările de origine ale acestora şi România. În ace-laşi timp, Clubul îşi asumă rolul de reprezentant peplan local al intereselor acestor întreprinzători. În cen-trul preocupărilor Clubului se află schimbul de expe-rienţă între companiile membre, transferul deinformaţii pentru membri şi stimularea unui dialogconstructiv cu reprezentanţii politicii şi administraţieipublice. În acest scop, Clubul iniţiază întâlniri regulateale membrilor săi, precum şi numeroase alte eveni-mente la care participă personalităţi publice şireprezentanţi ai economiei locale.

Jörg Prohaszka Director executiv al DWS - Clubul oamenilorde afaceri germani din Transilvania

Angajamentul firmelor germane în România

7

cover story

www.transilvaniabusiness.ro

Deşi rezonând din plin cu tradiţia şi cu influenţele ger-mane, manifestarea ce a avut loc la sfârşitul lunii sep-tembrie s-a dorit a căpăta, după lansare, o identitateproprie, specifică oraşului în care se desfăşoară. Atraşi de instalaţiile pentru copii sau de ride-urile ex-treme, de concertele unor trupe precum Bere Gratissau Sarmalele Reci dar şi de mult anunţata bere fărălimită, peste 50.000 de vizitatori au trecut pe la Cibin-FEST de-a lungul celor zece zile de festival. Deşi nu auestimat să obţină profit din primul an de organizare,iniţiatorii - Fundaţia Austria Pro România prin agenţiaA1 Events – s-au declarat încântaţi de reacţia publicu-lui sibian la o idee, ce va fi reiterată cu siguranţă şi anulviitor.

3 ani de căutări„Ideea o avem de trei ani. Problema spaţiului însă ne-a oprit să lansăm acest eveniment mai devreme”, a de-clarat, pentru Transilvania Business, Andrei Drăgan, dinpartea A1 Events. Un loc plan, cu suprafaţă mare, sit-uat în interiorul oraşului, dar relativ izolat de zonelerezidenţiale – acestea erau calităţile esenţiale căutatede organizatori timp de mai bine trei ani. Crearea unuiparc de distracţii în apropierea unui centru comercialera o altă opţiune, dar aceasta este pusă în practicăfără un succes remarcabil la publicul sibian. „Am iden-tificat spaţiul bazei Pompierul şi colaborând cu Fun-daţia Română de Autocros şi Primăria Sibiu,concesionar respectiv proprietar al terenului, am de-marat procedurile de pre-organizare în luna aprilie aacestui an”, explică Andrei Drăgan. De la nivelareasolului cu o suprafaţă de 17000 de metri pătraţi şi

curăţarea zonei – transformată parţial de-a lungul tim-pului în care nu a fost folosită într-o mică groapă degunoi, organizatorii s-au mobilizat într-un timp relativscurt.

UnpluggedLa prima ediţie, CibinFEST a funcţionat exclusiv pegeneratoare electrice. A fost vorba despre aproximativ2000 KV de energie furnizaţi astfel, iar într-o o zi deweekend, când totul a fost funcţionat la putere ma -ximă, de peste 600 de litri de motorină consumaţi.Costurile foarte mari ale energiei au fost asumate dela început de finanţatori. ”Au fost mai multe aspecteale organizării care nu au fost perfecte. Dar ne-amaşteptat ca această primă ediţie să iasă în pierdere. Amcăutat mai mult reacţia şi aprecierea publicului şi nuprofitul imediat ”, spune Drăgan. Publicul sibian, deobicei atras de evenimente cu o tematică mai speci-

fică, a gustat ideea unui parc de distracţii de dimensi-uni mari în care au fost adunate laolaltă cele 15 insta-laţii pentru adulţi şi copii, concertele rock şi un târgde produse. 23 de comercianţi din diferite zone aleţării au expus aici marfa variind între alimente, obiectede îmbrăcăminte, jucării şi suveniruri.

Câştiguri onlineO noutate adusă vizitatorilor de CibinFEST au fostconcursurile organizate prin intermediul Facebook, lacare toţi utilizatorii au putut câştiga vouchere de cursegratuite pe fiecare dintre instalaţiile mecanice. În ul-timele zile ale festivalului, acelaşi principiu a fost apli-cat şi pentru câştigarea de premii în produse, de obiceimetri de bere.40.000 de euro – aceasta a fost investiţia deloc sub-stanţială pentru organizarea festivalului de la Sibiu. Ul-terior şi preţurile practicate de comercianţi s-aumenţinut la un nivel scăzut - cel mai scump bilet pen-tru parcul de distracţii a fost 10 lei. Organizatorii aupus la dispoziţia vizitatorilor plata cu jetoane lachioşcurile de alimentaţie publică din târg dar şi unnumăr de 200 de locuri de parcare gratuită.

Alexandra Coroian

Roata extremă

6 din cele 15 instalaţii de la cibinFest au fost catalogate ca fiind periculoase. super Loops a fost ceamai extremă atracţie din parc. Un trenuleţ aşezat în interiorul unei roţi montate pe verticală, descriajumătăţi de cerc şi apoi cercuri întregi, spre deliciul amatorilor de senzaţii tari. ranger, Baby Kart,super Bungee - trambulina cu ham dar şi tradiţionalele caruseluri şi maşini electrice au fost deaseme-nea prezente la festival.

cibinFest, proiectul novator de entertainmentUn proiect inovativ pe piaţa deentertainment din Sibiu şi de cenu, românească, pentru că uneveniment care să combine unfestival al berii, un parc de distracţii deschis timp de maibine de o săptămână şi o seriede concerte organizate în celedouă weekenduri ale CibinFEST,nu s-a mai organizat până acum.

8

Cover sTory

Istoria Dürkopp Adler începe la sfârşitul secolului al XIX-lea, când Bielefeld devine, în Germania, cel mai impor-tant centru de producţie a maşinilor de cusut. Aiciexistau la acea vreme 19 firme care produceau maşinide cusut.Aproximativ 100 de ani mai târziu, după ce companiaDürkopp a fost preocupată şi de producţia de maşinişi motociclete, în 1998, Dürkopp Adler AG din Bielefeld,deschide, în România, la Sângeorgiu de Mureş, o unitatede producţie pentru maşini de cusut industriale şi piesede schimb. Atunci este construită prima hală de pro-ducţie pe o suprafaţă de aproximativ 2000 mp. În anul2001, o a doua hală de producţie, tot pe aproximativ2000 de mp completează investiţia germană.În anul 2004, în cadrul celei de a 3-a etape de dezvoltare,este ridicată încă o hală de producţie şi clădirea admi -nistrativă.Prima maşină Dürkopp Adler fabricată în România iesepe porţile întreprinderii în anul 2001.După mai mulţi ani în care a produs maşini de cusutcare au dotat fabrici renumite din industria mondialăde confecţii, încălţăminte şi marochinărie, fabrica dinTârgu Mureş şi-a reorganizat activitatea. Aici sunt pro-duse acum toate piesele importante aflate în compo-nenţa maşinilor de cusut Dürkopp Adler, piese deschimb pentru aceste maşini, iar un atelier de servicecompletează activitatea firmei.

Domenii de activitate la Dürkopp AdlerExecuţia de subansamble şi piese de înaltă complexitatepentru maşini de cusut şi alte aplicaţii (graifere, pi-cioruşe,cuţite, ansamble de coasere etc). Prelucrări prinaşchiere de înaltă precizie pe centre comandă numericăCNC pentru piese de dimensiuni mici şi mijloci. Prelu-crări complexe a suprafeţelor şi tratamente termice.Montaj – subansamble - sisteme de transport cu lanţurişi role.

Tratament termic:Dürkopp Adler are putere de acoperire pentru aproapetoate tipurile de tratamente termice.

Atelier de prelucrare prin frezare:Atelierul de freze este dotat cu maşini unelte CNC ver-ticale şi orizontale şi freze convenţionale având capac-itatea de a executa frezări 2 D - 3 D la dimensiuni pânăla 1000x500x400 mm, la un înalt nivel calitativ, produseunicat, serie mică şi serie mare.

Atelier de prelucrare prin strunjireAtelierul de strunjire este dotat cu strunguri CNC con-venţionale şi automate cu came cu alimentator de bare

prelucrând diametre între diametrul 3-65 mm, piesesemifabricate până la diametrul de 250 mm, având ca-pacitatea de a produce la un înalt nivel calitativ produseunicat, serie mică şi serie mare.

Atelier de rectificareAtelierul de rectificare este dotat cu maşini de rectificatCNC, plan exterior-interior, între centre, maşini de ho-nuit, având capacitatea de a produce la un înalt nivelcalitativ produse unicat, serie mică şi serie mare.

Atelier de prelucrare a suprafeţelor(tobuire, sablare, şlefuire)Atelierul de prelucrare a suprafeţelor este dotat cu uti-laje de tobuit Rossler prin vibraţie şi rotative, utilaje desablat cu nisip fin şi perle de sticlă.

Atelier de lăcătuşerieAtelierul execută lucrări de precizie la un nivel calitativsuperior. Lucrări de ştanţare cu ştanţe hidraulice între10-80 T, operaţii de găurit, filetări, debavurări.

Atelier de confecţii metaliceAtelierul execută diverse tipuri de confecţii metalicedupă specificaţiile clientului în timp real şi la o calitatesuperioară. Atelierul este dotat cu mai multe tipuri deaparate de sudură de ultimă generaţie (Electric, CO2,argon,) ghilotină hidraulică, strung universal, freză con-venţională, maşină de găurit cu coloană, diverse sculeelectrice manuale.

Atelier de montajMontare subansamblelor şi ansamblelor se face în stan-duri de montaj moderne. Locurile de muncă sunt con-cepute ergonomic. Asamblarea şi testarea se face întimp real şi la o calitate superioară, cu un personal fle -xibil.

CertificareS.C. Dürkopp Adler S.R.L. este certificat conform SR ENISO 9001:2008

Mureşul, piesă de bază la Dürkopp AdlerCunoscutele maşini de cusut DürkoppAdler sunt produse în judeţul Mureş.Mai precis, piesele care compun va -loroasa maşină de cusut sunt fabricateîn Sângeorgiu de Mureş, unde câtevasute de mureşeni realizează produseapreciate la nivel mondial.

9

Cover sTory

www.transilvaniabusiness.ro

Rep.: Cum aţi reuşit să treceţi peste problemele gene -rate industriei de criza economică?Hermann Johann: Căderea pieţei în domeniul confecţi-ilor, încălţămintei, marochinăriei, în urmă cu aproximativtrei ani, ne-a afectat, inevitabil şi pe noi. În România audispărut foarte mulţi dintre producătorii mijlocii, iar ceicare au rămas s-au orientat, în mare parte, spre piaţa au-tohtonă. Cum nu aveau însă o piaţă largă de desfacere,mulţi dintre producătorii cu 100-200 de angajaţi au dis-părut peste noapte. Am pierdut şi noi, atunci, aproape60 % dintre comenzi. Norocul nostru a fost că deja dinanii anteriori crizei am reuşit să ne eliberăm de emblemade producători ieftini. Am trecut pe un segment Pre-mium. Ne-am axat pe piesele de schimb premium, decimai scumpe, dar de mare calitate. A urmat apoi o perioadă de creştere, odată cu revigo-rarea economică la nivel mondial. Am rămas doar peproducţia de piese, atât de montaj cât şi de schimb. Pro-priile nosatre firme au început să solicite cantităţi totmai mari de piese, iar existenţa pe piaţă, ca urmare acrizei, a unor cantităţi mari de maşini de cusut secondhand, a generat, de asemenea, un necesar mare de piesede schimb. Atât anul trecut, cât şi în prima jumătate aacestui an am lucrat peste capacitate, ajungând uneorila un nivel de 250-300%, lucru care ne-a obligat săcăutăm şi colaboratori. Lucrăm şi pentru piaţa din China, în special pentru ceicare produc maşini de export. Au nevoie de fiabilitatela export, iar noi oferim aceste produse fiabile.

Rep: Îşi găsesc locul produselor din clasa premiumîntr-o economie în care mulţi vor să facă profit ime-diat?Hermann Johann: Sunt semnale că mulţi producătoride maşini de cusut pun tot mai mare preţ pe calitate.Din păcate poate cam târziu, pentru unii, deoarece, din36 de producători europeni am rămas doar doi, dintrecare unul şchioapătă foarte tare. Nu noi. A fost o goanăpentru profit rapid, care i-a costat pe mulţi.În altă ordine de idei, piaţa s-a stabilizat acum. Am intratpe un făgaş normal. Este o reticenţă tot mai mare faţăde ceea ce înseamnă, ASIA, China. Mulţi dintre clienţiicare vin acum la noi se întorc din China. Noi aici producem doar componente, piese de schimbpentru maşinile de cusut Dürkopp Adler şi ne ocupămde service, dar la maximum de calitate. Am fost recent la Bucureşti la un târg, unde un clientcare cumpărase maşini Dürkopp Adler, a spus: „scumpe,scumpe, dar foarte bune”. Agenţi de vânzări nu mai avem. Nu e nevoie. Avem înschimb un service foarte bun şi un nume care spunemulte în piaţă. Clienţii ştiu că pentru a obţine o calitatesuperioară au nevoie de scule care să producă aceastăcalitate. Pentru cusături ascunse folosesc şi maşină decusut mai ieftină, dar pentru ceea ce se vede e nevoiede maşini Dürkopp Adler.Din acest motiv nu facem reclamă. Noi ne adresă unei

clientele specializate, care ştie ce poate face o maşină decalitate.

Rep.: Ce noutăţi aveţi în privinţa activităţii din fa -brică? Hermann Johann: Suntem într-o continuă reorgani-zare. Nu mai avem maşini care să fie ancorate. Toate suntpe suporturi antivibraţie, deoarece, aşa cum spunjaponezii, niciodată să nu faci un produs după fabrică,ci fă fabrica după produsul pe care trebuie să îl vinzi. Aminvestit şi în acest an în tehnologie. Am cumpărat maşinicu comandă numerică noi şi o vom face încontinuare.Reducem parcul de maşini, dar achiziţionăm doar utilajede top. Trebuie să mergem întotdeauna cu soluţii noi laclient, să-i oferim ceea ce el nici nu crede că există. Cualte cuvinte, trebuie să gândeşti tehnologic soluţiile lui.Concurenţă există totuşi, chiar dacă multe fabrici ca alenoastre şi-au închis porţile. Noi suntem cei carecercetează, inventează. Majoritatea celorlalţi copiază. Nue tot una de care parte te afli.Anul acesta am schimbat de trei ori configuraţia în fa -

brică, deoarece facem o adaptare continuă, din mers,pentru rezultate optime. Am combinat experienţa celormai în vârstă cu elanul celor tineri, iar rezultatele suntfoarte bune. Media de vârstă la noi este undeva la 34 deani. Avem mulţi tineri pe care îi formăm pentru ceea ceurmează să facă, după care le lăsăm un anumit grad delibertate în a decide. Legat de preţurile produselor noastre, ar mai fi de spuscă nu prea folosim cuvântul ieftin, deoarece acest lucrupresupune, de cele mai multe ori, să faci rabat de la cal-itate. Rentabilitatea unui produs nu este echivalent cu„ieftin”, ci preţul produsului raportat la calitatea şi fiabi -litatea lui.

Rep: Aţi lucrat mult în străinătate. Prin comparaţie,este dificil să fii manager la o firmă din România?Hermann Johann: În general la noi, în România, existăo problemă legată de manageriat. Sau avem un man-agement conservator, care vine şi spune: „întotdeaunaam făcut aşa, nu e bine să schimbăm nimic”. Sau avemun management nou, creat de noua evoluţie, care vreasă schimbe totul, dintr-o dată. Ori, ca să creşti o pădurenouă nu razi toţi copacii bătrâni şi laşi doar puieţi. Răreştidin copacii bătrâni ca să laşi lumină celor tineri. Cu altecuvinte, calea de mijloc este cea care trebuie urmată.Referitor la filozofia managementului aş mai spunecâteva lucruri. Eu sunt sas născut în Sighişoara. Filozofiatatălui meu era: „sau faci ceva ca lumea sau nu facedeloc”. Am urât improvizaţiile. Şi am mai învăţat ceva.Ca să faci ceva bun, trebuie să ai unealta potrivită. Cu unciocan nu poţi strânge un şurub. Concepţiile acestea,corelate cu un studiu tehnic foarte bun, la Universitateadin Braşov, au dus la un mod de a gândi un pic mai altfel.Noi ardelenii suntem mai lenţi la acţiune, dar nu laminte. Întâi măsurăm şi apoi tăiem. Cam acesta estemodul nostru de gândi. În 1990 am plecat în Germania.Anual am făcut două-trei cursuri. Am lucrat ca profesor,aşa că nu aveam probleme cu vorbitul. În schimb mi s-a spus că nu ştiu să ascult. Aşa că am făcut şi un curs de„Retorica gestului”, unde nişte psihologi au încercat săne înveţe să evităm ping-pongul verbal. Am făcut cursuride contabilitate, de controlling, managementul de timp,managementul de conflict, discuţii de vânzări-cumpărărietc. Am lucrat ca inginer de proiect, şef de proiect, la ofabrică de parbrize, de acolo am trecut la o altă fabrică.Am venit apoi în ţară şi am lucrat la Bârlad. De acolo,după 3 ani, am plecat la Debrecen, în Ungaria, pentruaceeaşi fabrică, apoi la o altă întreprindere şi ulterior amajuns aici la Durkopp Adler. Sunt într-un loc undecunosc bine limba, mentalităţile, mă simt bine şi amajuns să pregătesc întrepinderea în aşa fel încât să le lasurmaşilor ceva când voi ieşi la pensie.

A consemnat Florin Marcel SANDOR

„Realizăm produse vandabile sută la sută”Hermann Johann, administratorul şi managerul firmei Dürkopp Adler România, unul dintre cei mai importanţi producători de maşini de cusut din lume, ne-a oferit detalii despre evoluţia fabricii de la Sângeorgiu de Mureş, pe care o conduce de peste 5 ani.

„Noi realizăm produse vandabilesută la sută cu un raport de retur, dereclamaţie, sub 0,01 %. Avem şi produse care costă 200 de euro, dar şi produse care costă 35 de cenţi.Ambele sunt vândute, vin fără returşi sunt conforme, cerinţelor clientului,normelor de calitate.”

Hermann Johann

10

COVER STORy

Rep.: Cum a fost anul 2011, până acum, pentruSemtest? Mircea Roman: Noi suntem o unitate de selecţie şi ame-liorare în creşterea bovinelor şi în acelaşi timp avem şi oactivitate comercială de vânzare de material seminal, ser-

vicii oferite pentru crescători. De asemenea, oferim acti -vităţi de consultanţă, deoarece fermierul este un parteneral nostru care poate primi informaţii preţioase în ceea ceînseamnă reproducţia în general şi creşterea taurinelor înmod special. Performanţa poate fi realizată doar prin apli-carea unor tehnologii moderne, prin exigenţă şi con-secvenţă, prin aducerea la zi a ceea ce înseamnătehnologie de vârf. Anul 2011 e unul în care activitatea de bază, care este se-lecţia taurilor, producerea de material seminal, oferta dematerial seminal către crescătorii din ţară şi străinătate,este în creştere. Suntem în pas cu tendinţele actuale deutilizare a programului de selectie, care este testul pe de-scendenţă ce se practică în toată lumea şi, de asemenea,cu direcţiile noi de dezvoltare, care se referă la selecţia pebază genomică. Selecţia genomică este o tehnică de-scoperită în ultima vreme, odată cu descifrarea genomu-lui bovinelor. Aceasta permite ca valoarea taurilor să fiecunoscută foarte devreme. Deja de la 2 luni, avem infor-maţii multe despre viitorii tauri, iar până la 14 luniîncheiem testul de reproducţie. Avem suficiente dateasupra însuşirilor pozitive ale viitorilor tauri. Urmează tes-tul pe descendenţă cu valoare de siguranţă în ameliorare.Este un pas în ceea ce înseamnă reducerea intervaluluiîntre generaţii. Altfel spus, pot să am date despre unnepot în acelaşi timp în care am datele despre bunic. Şiatunci am câştigat două generaţii. Şi mai e ceva. Astăzi apar tot felul de teorii cu privire lacreşterea bovinelor, dar nimeni nu precizează că nu existărase bune sau rase rele. Există anumite pretenţii, cerinţecare trebuie îndeplinite pentru fiecare rasă în parte pen-tru a fi performantă. Noi avem anumite condiţii demediu, de tehnologie de creştere, de cunoştinţe despreanumite rase. Deci aproape orice este bun, dacă reuşescsă îi asigur ceea ce îi este necesar. Sunt condiţii ideale, op-time sau medii care odată asigurate pot aduce perfor-manţă şi desigur eficienţă economică.Nu poate fi aplicată o regulă generală. Sigur, o tehnologieperformantă înseamnă şi investiţii pe măsură, iar rezul-tatele pot fi foarte bune.

Rep.: Ce au însemnat pentru centrul din Sângeorgiude Mureş investiţiile făcute de Asociaţia de În-sămânţări Artificiale - Besamungsverein Neustadt dinGermania?

Mircea Roman: Semtest BVN este un nume cunoscutla nivel mondial. Facem parte dintr-o mare familie, cucentre din peste 10 ţări, în care fiecare îşi păstrează indi-vidualitatea, dar acţiunile profesionale sunt făcute încomun. Ca să pot alege un taur bun e nevoie de o po -pulaţie activă mare, de o bază largă de selecţie. Ceea cefacem noi este recunoscut şi căutat la nivelul întregii lumi.Vindem în Europa, dar şi în China, Iran, Turcia. Este omândrie şi o mare oportunitate să facem parte dinaceastă familie.La nivel european, vorbind despre Simental, în primulrând, avem animale foarte bine situate în ierarhia taurilorpe rasă. Dacă vă uitaţi în cataloagele care apar în străină-tate, găsiţi în primele locuri foarte mulţi tauri de la noi. Am fost recent la o expoziţie şi am văzut “stelele” din zonarespectivă. Din cei 12 tauri care erau puşi pe panou, cincierau de la Târgu Mureş. Este foarte importantă latura de consultanţă, deoarececrescătorul de animale, odată cu materialul seminal decalitate, trebuie să primească şi toate informaţiile necesareutilizării acestuia în condiţii optime. Până la urmă, tot efortul, toate realizările noastre de aici,sunt puse în valoare de ceea ce fac crescătorii, de modulîn care permit exteriorizarea valorii genetice.Referitor la Semtest-BVN, trebuie să precizez că fără o co-laborare cu cei din Germania, fără investiţiile făcute decei de acolo, nu am fi ajuns aici. Probabil că ne-am fi des-fiinţat, aşa cum au păţit multe centre din România. În-cepând din 1999, când nemţii au devenit acţionariprincipali aici, au fost făcute investiţii majore, au fost aduşitauri tineri care au performat şi au evenit valoroşi. Sigur,la acest succes au contribuit şi oamenii de calitate, spe-cialiştii noştri, pentru că priceperea şi experienţa celor carelucrează aici cântăresc foarte mult în obţinerea de rezul-tate bune.Colaborarea cu Germania ne-a adus şi o mai bună disci-plină, rigurozitate, specifice spiritului nemţesc. În fiecare an trimitem în Germania oameni la specializare.Sigur, revin acasă pentru că aici sunt respectaţi şi sunt mo-tivaţi profesional şi, la rândul lor, devin instructori pentrutinerii care vor să înveţe această meserie frumoasă decrescător de taur. Aceşti oameni au pe mână milioane deeuro. Un taur bun valorează până la două milioane deeuro. Este o estimare a valorii lui transformate în producţie.

Tauri de vârf la Semtest-BVNÎn judeţul Mureş, la Semtest BVN, societate pe acţiuni, cu capital german, sunt crescuţi tauri a cărorvaloare ajunge la milioane de euro.Despre importanţa creşterii şi testăriitaurilor pentru reproducţie şifurnizarea de material seminal, prin-cipalele activităţi ale centrului, amdiscutat cu Dr. med.vet. MirceaRoman, directorul Semtest BVN Sângeorgiu de Mureş.

Semtest-BVN are ca scop asigurarea reproducţiei labovine şi suine prin însămânţare artificială şi de a in-tensifica procesul de ameliorare a efectivelor de ani-male.Înfiinţată în anul 1963 ca şi întreprindere de stat, dinanul 1999 devine societate pe acţiuni.Asociaţia de Însămânţări Artificiale - Besamun gsve -rein Neustadt a. d. Aisch e V, Germania - este acţio -narul majoritar .În anul 2002 unitatea a fost autorizată pentru exportde material seminal congelat de taur în Uniunea Eu-ropeană.Domenii de activitate4 Producerea şi difuzarea de material seminal con-gelat de taur4 Comercializarea de material seminal de bivol4 Producerea şi difuzarea de material seminal devieri4 Biotehnologii de reproducţie şi transfer de embri-oni4 Export de material seminal de taur4 Formare profesională a operatorilor de I. A. şi a fer-mierilor4 Management agricol şi consultanţă în fermeLa Semtest-BVN se află peste 150 de tauri valoroşi, oparte dintre ei provenind din transfer de embrionisau MOET. La fel ca şi crescătorii din Germania,crescătorii din toate judeţele ţării au la dispoziţie ma-terial seminal congelat de taur de aceeaşi calitate şivaloare genetică ridicată.

SC Semtest-BVN SAStr. Tofalău, Nr. 677547530 Sângeorgiu de MureşROMÂNIATel: +40 (265) 318 913Fax:+40 (265) 319 003E-mail: office@semtest-bvn.ro

11

COVER STORy

www.transilvaniabusiness.ro

Oraşul Vişeu de Sus, după cei mai mulţi autori demonografii, este atestat documentar din 2 februarie1365. Această primă menţionare a Vişeului ca locali-tate apare în diploma regelui maghiar Ludovic deAnjou. După alţii localitatea este atestată din anul1549 cu denumirea de „Vişeul Nou” sau „Între Râuri”,fiind situată la confluenţa celor două râuri – nume în-tâlnit până la începutul secolului XX. În anul 1373 se marchează hotarul Vişeului cu Borşa,în anul 1385 apare Vişeul inferior (de Jos). Anul 1453este anul în care Iancu de Hunedoara, voievodul Tran-silvaniei şi guvernatorul Ungariei, dăruieşte Vişeul celor3 cnezi Ştefan, Petru Mândru şi Nan (Naşcu) cât şifraţilor lor.Evoluţia actualului oraş începe după anul 1770 cândse înfiinţează la Vişeu şi Borşa centre forestiere cumuncitori – colonişti ţipţeri – din Zips, aduşi la Vişeudin ordinul împăratului Iosif al II – lea al Austriei. În anul 1143 la Vişeu de Sus se stabilesc mineri dinSaxonia şi înfiinţează exploatări de minereuri. În anul1773 se înfiinţează la Vişeu un centru de exploatareforestieră, colonizat cu şvabi din Zips.În 1775 se stabilesc la Vişeu familii germane veniteAustria (Salzburg şi Tirol). Între anii 1776 – !794 vinprimii colonişti din Salzkammergut. În 1778 sosesc alte25 de familii din Gmunden, majoritatea cu mulţi copii.În anul 1780 se fac primele construcţii de către ceisosiţi, cum ar fi: prima moară în partea de est a oraşu-lui, începe construcţia digului mai sus de Măcârlău,dig care va fi terminat în 1784, an în care alte familiidin zona Bavariei se stabilesc la Vişeu de Sus.În anul 1788 se înfiinţează şcoala elementară a vistierieidin Vişeu de Sus, iar în 1790 se construieşte stăvilarulde la Făina şi se înfiinţează parohia romano – catolicăla Vişeu. În 1798 se deschide prima şcoală generală.Activitatea ţipţerilor se materializează şi prin primafabrică de cherestea construită în anul 1809 prin ma -gazinul statal (depozit) construit în 1817. în perioada

1809 – 1810 se populează şi se formează cartierulŢipţerai. Numărul populaţiei de origine germană şi austriacă acrescut permanent, după cum rezultă din documente.La recensământul din 1977 sunt consemnaţi 3430 degermani în oraşul Vişeu.

ŢipţeriiAduşi la Vişeu ca muncitori forestieri în primul rând,chiar dacă primii veniţi lucrau ca muncitori în exploatăriminiere, între ţipţeri şi stat exista o înţelegere, un regu-lament de serviciu, cu efectul unui contract de muncă.De la vârsta adolescenţei – 14 ani – băieţii îşi începeaumunca în pădure.Pe Valea Vaserului, ţipţerii plantau molid, aveau grijăde pepiniere, defrişau păduri, trimiteau plute pe apăla vale până la Sighet, Vişeu şi Borşa, construiau plutepe apă, construiau drumuri şi poduri de lemn. Lamuncile mai uşoare ajutau şi femeile. Cea mai grea şimurdară muncă era tăierea pădurii şi curăţireatrunchiurilor de molid, iar cea mai tentantă pentrubărbaţi era plutăritul. Dat fiind timpul foarte îndelungat pe care muncitorultrebuia să-l petreacă în pădure, întemeierea unei aşezăripe Valea Vaserului a apărut ca o necesitate. Aşezareade pe Vaser reprezintă cea mai strânsă legătură cu isto-ria şi cu tradiţia actualilor ţipţeri. În acest spaţiu al VăiiVaserului îşi au originea povestirile ţipţerilor, personajefantastice – fata pădurii, omul alb, piticul pădurii.

Lemnul, constanta istorieiÎn Vişeu de Sus, exploatarea lemnului are o vechimecare se confundă cu vechimea oraşului. Chiar şi le -genda spune că în urmă cu poate mai mult de o miede ani un tată şi cu fiul său s-au dus să taie lemne dinpădure. Nefericirea a făcut ca un lemn să-l lovească

mortal pe fiu. În memoria fiului său, tatăl a construitpe acest loc o biserică. În jurul bisericii s-au făcut maiapoi case şi astfel capătă contur o aşezare umană cares-a numit la început „Între Râuri”, pentru că se întindeaîntre râul Vişeu şi Vaser, iar apoi i s-a spus Vişeu de Sus.Odată cu venirea coloniştilor germani se intensificăexploatarea pădurilor. Tot mai atractive devin acestemeserii care aduceau un oarecare venit şi un alt statutsocial locuitorilor pe lângă vechea lor ocupaţie decrescători de animale. Astăzi de pe Valea Vaseruluilemnul se transportă pe cale ferată îngustă.

Rigoarea nemţească de aziŞi astăzi, oraşul este un exemplu de comunitate mul-tietnică şi multiculturală. Printre cele mai recente e -xemple care demonstrează acest lucru se numărăinaugurarea unui proiect de succes la Şcola Nr. 1, de-venită Grup Şcolar, eveniment care a coincis şi cuaniversarea a 60 de ani de învăţământ în limba ger-mană la Vişeu de Sus. Proiectul a adunat în jurul saumai multe instituţii româneşti, printre care MinisterulEducaţiei, Cercetării şi Inovării, Inspectoratul ŞcolarJudeţean Maramureş, Şcoala Nr. 1 Vişeu de Sus etc. şiFundaţia Land-ului Baden-Württemberg GmbH. Di-rectorul şcolii devenită Grup Şcolar, Ioan Tomoioagăa explicat că, prin acest proiect nu numai că au fostaduse la Vişeu calitatea şi rigoarea nemţească, dar, cusprijinul Inspectoratului Şcolar, al ministerului şi al ger-manilor, instituţia de învăţământ are două noi specia -lizări: „au venit directori de şcoli profesionale dinLand-ul Baden-Württemberg, acolo am avut unschimb de experienţă cu şcoli care pregătesc tinerii îndiferite meserii: turism, prelucrarea lemnului, electri -citate şi am avut ce învăţa de acolo.”

Ioana LUCĂCEL

Istoria şi dezvoltarea oraşuluiVişeu de Sus e strâns legatăde coloniştii germani. Multedintre obiceiurile coloniştilorau fost preluate şi de localnici, astfel încât Vişeu deSus a devenit un oraş multietnic şi multicultural.Având acest nucleu comunde istore, colaborarearomâno-germană se concretizează şi astăzi în proiecte inedite.

Mica Germanie de Maramureş

Reporter: Primăria Sibiu a derulat proiecte de in-vestiţii în infrastructură, turism dar şi în campanii deinformare. Care este, după opinia dumneavoastră, celmai important proiect de investiţii desfăşurat pe par-cursul ultimului an?Klaus Iohannis, primarul Sibiului: Sibiul a avut în ul-timii 10 ani foarte multe proiecte importante de infra-structură şi continuă şi anul acesta. Toate proiectele pecare le promovăm sunt importante pentru comuni-tate.Anul 2010 a însemnat un an destul de intens în ceea cepriveşte lucrările de infrastructură. Am reuşit să finalizămreabilitarea a 11 artere importante din cartierele sibiene,au fost executate lucrări de reabilitare a stratului de uzurăpe o serie de străzi, lucrări de plombare şi refacere adomeniului public în urma intervenţiilor la reţele, iarunele zone au fost reconfigurate ca funcţionalitate şi sis-tem de trafic. Pentru realizarea acestor lucrări am alocatdin bugetul local suma de 80 de milioane de lei.La sfârşitul lui 2010 am semnat cel de-al treilea împru-mut contractat de la Banca Europeană pentru Recon-strucţie şi Dezvoltare în valoare de 11,5 milioane deeuro. Astfel, împreună cu sumele alocate din bugetullocal, avem asigurate fondurile pentru continuarea lu-crărilor de reabilitare a străzilor din Sibiu. Pentru anul2011 vom folosi 3,8 milioane de euro din acest împru-mut şi vom finaliza reabilitarea a încă 21 de străzi. Laacestea se adaugă lucrări de reabilitare şi reparaţii destrăzi care figurează pe lista de investiţii a municipalităţiipentru anul 2011.O altă investiţie importantă la care am continuat lucrărileeste amanajarea reţelelor de utilităţi şi a reţelei de drumuriîntr-un nou cartier al Sibiului, Cartierul Tineretului. Apro -ximativ 400 de loturi de teren care alcătuiesc acest cartierau fost date în folosinţă gratuită tinerilor sub 35 de ani,în baza Legii 15/2001, pentru construcţia de case. Pânăîn prezent am alocat din bugetul local peste 26 de mi -lioane de lei, o bună parte dintre reţele şi străzi fiind dejaamenajate.În paralel, am continuat investiţiile la unităţile de în-văţământ preuniversitar de stat, modernizarea pieţelor,am amenajat 30 de km de pistă de biciclete, au fost re-configurate intersecţii şi amenajate noi sensuri giratorii.

Semnale pozitiveRep.: Într-o perioadă de instabilitate economică, câtde atractiv mai este Sibiul pentru investitorii străini?K.I.: Sibiul este în continuare o locaţie economică atractivă.În ultima perioadă am fost contactaţi de o serie de noiinvestitori care au prospectat oraşul nostru cu scopul de

Iohannis: Sibiul rămâne o atracţie pentru investitori!Accesări de fonduri europene, împrumuturi BERD, numeroase proiecte de investiţii dar şi lucrări permanente de reabilitarea infrastructurii oraşului – acestea sunt priorităţile şi, parţial, reuşitele Primăriei Sibiu în ultimii ani. Detaliile proiectelor ac-tuale şi viitoare sunt necesare antreprenorilor interesaţi de investiţii în zonă. Despre cum a supravieţuit oraşul economic şinu cel cultural, interminabilei şi ultradisputatei crize mondiale, ne vorbeşte Klaus Iohannis, primarul Sibiului.

12

COVERSTORY

a deschide afaceri aici. Cred că acest fapt se datorează înegală măsură faptului că Sibiul are o poziţie geograficăbună, este bine poziţionat în ceea ce priveşte transportul,are un aeroport internaţional, are forţă de muncă binecalificată, iar municipalitatea are in continuare o politicăpozitivă în ceea ce priveşte potenţialii investitori. Acesteanu s-au schimbat. Economia sibiană, chiar dacă a fost afectată de criză, arezistat foarte bine, ceea ce ne indică faptul că aceastaare o bază solidă. Chiar dacă IMM-urile au fost destul deafectate de contextul economic mondial, firmele mari,şi mai ales investitorii externi care vin din economii solide,au rezistat foarte bine. Ca exemplu, firmele sibienePolisano, Atlassib, Ambient, Scandia şi multe altele aureuşit să depăşească această perioadă atât de dificilă. In-vestitori străini, cum ar fi Continental Automotive, chiarîşi extind investiţiile în Sibiu. Avem semnale pozitive care ne dau de înţeles că Sibiuleste o locaţie economică de succes şi încă este “căutată”.

Rep.: Care au fost investiţiile de capital sprijinite şipromovate de Primăria Sibiu în ultimul an?K.I.: Cheltuielile de capital pe care Primăria Sibiu le-aefectuat de la începutul anului şi până în prezent seridică la 82.360.000 lei. Aceste cheltuieli reprezintă con-

travaloarea lucrărilor tehnice şi de infrastructură, con-travaloarea achiziţiilor pe fonduri structurale în cadrulunui proiect de „e-administraţie” pe care municipali-tatea l-a finalizat în luna august (sofware şi echipamenteIT), investiţii în unităţile de învăţământ preuniversitar destat şi în sănătătate.

În UNESCO, cu SighişoaraRep.: Care sunt domeniile pe care le consideraţi „deviitor” pentru dezvoltarea durabilă a Sibiului?K.I.: Turismul este una dintre ramurile economice carese potriveşte foarte bine Sibiului. Am reuşit într-untimp foarte scurt să dezvoltăm şi această latură impor-tantă a oraşului. Din 2004, când Sibiul a primit confir-marea titulaturii de Capitală Culturală Europeanăpentru anul 2007, numărul de turişti a fost într-o con-tinuă creştere, ajungând în anul capitalei culturale laaproximativ 1 milion de turişti. Ceea ce a fost maipuţin obişnuit şi ne-a bucurat a fost faptul că în anululterior capitalei culturale, numărul de turişti a conti -nuat să crească. În majoritatea cazurilor, în oraşele careau deţinut acest titlu, numărul de turişti a fost în des -creştere după terminarea programului CCE. Mai multdecât atât, în ciuda contextul economic dificil,numărul de turişti a continuat să se menţină la un nivelbun, iar în 2011 până în prezent, am înregistrat chiar ocreştere.Aceste date le avem din analiza încasărilor din taxa hote-lieră, singurul instrument de care dispunem în evaluarea

domeniului turistic. Creşterile sunt reflectate însă şi destatisticile alcătuite de instituţiile abilitate care au măsuratnumărul de sosiri şi numărul de înnoptări.

Rep.: În ce stadiu se află pregătirea documentaţieipentru candidatura Sibiu la UNESCO?K.I.: Din păcate, lucrurile se mişcă destul de greu în alcă-tuirea dosarului. Deocamdată am avut o corespondenţăcu ministerul de resort care ne-a cerut să optăm pentruo formulă de candidatură a Sibiului. Am decis în ConsiliulLocal să candidăm alături de Sighişoara deorece specia -liştii au acordat mai multe şanse de reuşită acestei for-mule. Ulterior s-a format o comisie alcătuită din membriiinstituţiilor abilitate care în prezent lucrează la refacereadosarului de candidatură.

Rep.: De la 2 la 42 de pârtii de schi pentru staţiuneaPăltiniş. Când vor fi obţinute finanţările şi cum vaputea fi demarat planul pentru dezvoltarea acesteizone turistice?K.I.: Pentru a putea accesa fonduri europene a fost nece-sară crearea unei Asociaţii de Dezvoltare Inter-comuni-tară. Consiliul Judeţean este iniţiatorul acestei Asociaţiila care şi Primăria Sibiu a aderat. Deocamdată se lucreazăla o strategie de lucru.

Rep.: Cum va afecta aplicarea acestui plan comuni-tatea locală dar şi zona naturală a Păltinişului?K.I.: Păltinişul, ca staţiune montană, are potenţial de dez-voltare. Aceasta a fost înainte de anul 1989 o staţiunefoarte bine cotată. În decurs de 10 ani însă, datorită uneilipse de viziuni şi a unei strategii urbanistice unitare, staţi-unea a scăzut mult ca funcţionalitate. Revigorarea aces-tei staţiuni ar avea bineînţeles un impact pozitiv asupracomunităţilor locale care se află în jurul ei, reprezentândun plus de venituri şi un plus de atractivitate a întregiizone a Sibiului din punct de vedere turistic. Păltinişul aradăuga o componentă interesantă ofertei noastre: pelângă turismul cultural, am avea şi un turism montan,balnear. În ceea ce priveşte impactul asupra zonei naturale, tocmai

această zonă vom încerca să o protejăm. Pe lângă posi-bilitatea de a practica sporturi de iarnă, Păltinişul a fostcunoscut şi are potenţial în domeniul turismului balnear.Tocmai de aceea vom încerca o dezvoltare urbanisticăprietenoasă cu mediul, care să pună în valoare peisajul

natural al Păltinişului.

Rep.: Deşi mai multe administraţii publice locale deţinterenuri în zona Păltiniş, doar primăria Poplaca a fostinclusă în Asociaţia de Dezvoltare IntercomunitarăPăltiniş - Cindrel. Care este explicaţia acestui fapt?K.I.: Suntem doar la început de drum. Sunt convins cămajoritatea comunităţilor care au terenuri în aceastăzonă nu vor întârzia în a se alătura demersului, pe măsurăce prezentăm şi concretizăm un plan.

Contribuabili mulţi, impozite mai miciRep.: Care este proiectul/investiţia primăriei Sibiu carea adus cei mai mulţi bani la bugetul local?K.I.: Nu cred că există o singură investiţie care să fi aduscei mai mulţi bani la buget. Consider că dezvoltareaSibiului pe mai toate planurile a condus la creşterea în-casărilor la buget. În perioada 2000 – 2008 bugetul localal Sibiului a crescut de 17 ori, de la 22 de milioane de leila peste 388 de milioane de lei, în contextul în carenivelul taxelor şi impozitelor a fost menţinut scăzut decătre municipalitate, tocmai pentru a încurajacolectarea.O contribuţie clară la creşterea bugetului a avut însăcrearea Zonei Industriale Vest care a mărit baza de im-pozitare. O altă cauză importantă a creşterii bugetului afost tocmai dezvoltarea oraşului care a condus la unnumăr mai mare de proprietăţi, un număr mai mare decontribuabili persoane juridice, etc., crescând astfel nivelulveniturilor la bugetul local. Sibiul s-a dezvoltat în mareparte cu fonduri provenite exclusiv din bugetul local aşacă am depus toate eforturile ca acesta să crească pentrua putea dispune de fonduri pe care să le reinvestim încomunitate.

Rep.: Discutaţi despre un proiect de reabilitare acartierelor de blocuri din Sibiu. Care este, după păre -rea dumneavoastră cartierul sibian care are cele maimulte probleme şi care sunt acestea?K.I.: Este vorba de un proiect foarte amplu de moder -nizare şi reconfigurare a cartierelor sibiene. Majoritateacartierelor au fost gândite şi construite înainte de 1989,când necesităţile în ceea ce priveşte lărgimea carosabiluluipe străzi şi alei erau altele. Spaţiile verzi au fost între timpfolosite ca locuri de parcare şi astfel şi-au pierdut utilitatea.De aceea trebuie să amenajăm, pe cât posibil, mai multelocuri de parcare astfel încât spaţiile verzi să fie protejate.Lucrările vor fi de durată pe de o parte pentru că pre-supun costuri destul de mari, iar pe de altă parte pentrucă sunt şi de mare amploare. Cred că fiecare cartier are specificul şi necesităţile sale.Exact aceste necesităţi trebuie analizate pentru a alcătuiplanuri de modernizare viabile.

Rep.: Sunteţi inclus în topuri realizate de mass-mediaale celor mai înstăriţi dar şi celor mai mediatizaţi pri-mari din ţară. Ce credeţi că aveţi în comun cu SorinOprescu, Sorin Apostu sau Gheorghe Ciuhandu?K.I.: Mă bucur de popularitatea pe care o arată acestetopuri. Cred că punctul comun între mine şi domniiOprescu, Apostu şi Ciuhandu e faptul că suntem toţi pri-mari de municipii.

A consemnatAlexandra Coroian

13

COVERSTORY

www.transilvaniabusiness.ro

14

COVERSTORY

Reporter: Care sunt cele mai importante investiţiirealizate de Consiliul Judeţean pe parcursul anului2011?Martin Bottesch: Ca valori, cele mai costisitoare suntcele de infrastructură rutieră – întrucat avem în lucrupatru drumuri judeţene cu finanţare europeană (n.r.:în valoare totală de peste 30 de milioane de euro ) darmai avem şi alte două drumuri judeţene care suntparţial cu bani de la guvern şi cofinanţare din parteaCJ, cu valoare superioară. Apoi, proiectul de manage-ment al deşeurilor care a început anul trecut, vizeazăîntregul judeţ şi are o valoare de 23 de milioane deeuro.

Rep.: Aeroportul Sibiu este un subiect mult discutatşi extrem de interesant în ultimul timp. Aşa este şipentru dumnevoastră?M.B.: Da, există un interes real pentru aeroport şi esteşi normal fiind un obiectiv foarte important. Noi amreusit să creăm o infrastructură modernă – practic şiprin aceasta am ajuns ca doi ani de zile să nu sub-venţionăm deloc aeroportul.

Rep.: Înţeleg că afirmaţi că aeroportul este pro -fitabil fără aportul CJ?M.B.: Da, dar va trebui oricum - ca să ne menţinempe piaţă şi ca să ne dezvoltăm – să găsim un echilibruîntre venituri şi cheltuieli, în sensul că nu putem prac-tica preţuri prea mari pentru a fi competitivi. Aceastaeste intenţia noastră.

Rep.: Începând cu luna trecută, serviciile Regiei Au-tonome Aeroportul Sibiu au fost împărţite în ser-vicii de interes general, care pot fi subvenţionate încontinuare, şi servicii care nu sunt de interes ge -neral şi care nu mai pot fi subvenţionate. În acestcontext, ce valoare va avea subvenţia acordată deCJ pentru aeroport?M.B.: Deocamdată nu putem spune care va fi va -loarea acesteia. Se va ajunge la o subvenţie în momen-tul în care vor scădea tarifele şi acest lucru se vaîntâmpla curând, pentru a atrage companiile aeriene.

Spitalul nou - foarte necesar Rep.: Care sunt cele mai importante investiţii so-ciale ale CJ Sibiu?M.B.: Avem şi aici mai multe proiecte: extinderea uneiunităţi medico-sociale, realibilitarea spitalului dinTurnu Roşu. Lucrăm de asemenea la reabilitarea şimodernizarea şi echiparea a ambulatoriilor din douăspitale din Sibiu.

Rep.: S-a discutat mult despre un nou spital de ur-genţă al Sibiului. Este acesta un mit sau o realitate?M.B.: Este o necesitate. Actualul spital judeţean esteadăpostit în mai multe clădiri care sunt foarte vechi şi

ele nu pot modificate pentru a crea condiţiile unuispital modern. A existat un plan din partea Guvernu-lui care nu a fost realizat. Am fost întrebaţi anul acestadacă dorim să preluăm documentaţia de proiectareiar răspunsul nostru a fost afirmativ. O astfel de in-vestiţie este foarte costisitoare şi poate fi realizată celmai uşor în parteneriat public-privat. Consider că esteo posibilitate. Mai întâi aşteptăm documentaţia. Doardupă ce vedem care vor fi costurile vom trece la con-cretizarea intenţiei.

Rep.: În urma alunecărilor de teren de la CopşaMică, Consiliul Judeţean şi-a anunţat implicarea fi-nanciară în renovarea unui bloc de locuinţe. Pro-priu zis câţi bani vor fi alocaţi pentru aceastălucrare?M.B.: Alunecările de teren au pus în pericol mai multelocuinţe inclusiv vieţile oamenilor de acolo. Adminis-traţia locală a luat măsuri de evacuare a familiilor re-spective iar pentru a-i adăposti a intenţionat săreabiliteze un bloc cu 20 de apartamente şi neavândfonduri suficiente ni s-a adresat nouă. Am alocat500.000 de lei pentru reabilitarea blocului respectiv –

înainte de începerea iernii apartamentele vor fi gata.

Rep.: Aveţi în desfăşurare un proiect pentru uti-lizarea energiei solare în prepararea apei caldemenajere pentru instituţii subordonate CJ cu fi-nalizare în octombrie 2011. Care este stadiul aces-tuia?M.B.: Acest proiect este în faza finală şi de fapt parţialdeja a fost pusă în funcţiune instalaţia de la Sălişte, iarîn curând se vor termina şi cele de la Spitalul de Psihi-atrie şi de la cele două unităţi sociale de la Tălmaciu.

Păltiniş-resort, poate în 2013Rep.: Conform Masterplanului realizat în 2010propuneaţi mai multe proiecte de dezvoltare a tu -rismului pentru judeţul Sibiu. Care dintre acesteas-au materializat anul acesta? M.B.: Se lucrează la amplasarea unor panouri infor -mative la obiective turistice în mai multe limbi dar şila înlocuirea panourilor turistice de pe drumurilenaţionale. În prezent urmează a se licita realizarea uneihărţi turistice a judeţului.

Rep.: Care este rolul CJ în cadrul nou înfiinţate Aso-ciaţie pentru Dezvoltarea Păltinişului?M.B.: Aceasta are deocamdată trei membri : CJ Sibiu,Primăria Sibiu şi comuna Poplaca. Am început înaceastă formă restrânsă întrucât numai pe teritoriulSibiului şi Poplăcii se prevede ca în primă fază să se re-alizeze amenajări. După ce se realizează prima fază seintenţionează extinderea proiectului şi atunci vor intraşi alte comune în asociaţia respectivă. Intenţia este dea avea o zonă turistică care să fie atractivă în toate celepatru anotimpuri. Ne gândim şi la sporturile de iarnă– schiul, în special, dar şi piste pentru biciclete, posi-bilităţi de drumeţii. Am avut întâlniri şi la faţa locului în luna august. Va fiun proiect de durată, fiind şi foarte costisitor. Încercămsă înaintăm pas cu pas, pentru a ajunge într-un an, doişi la execuţie.

Rep.: Din punctul dumneavoastră de vedere careeste cea mai atractivă zonă turistică a judeţuluiSibiu? Dar cea mai defavorizată? M.B.: Fiecare zonă are specificul ei şi avantajele proprii.Ocna Sibiului este o zonă care s-a dezvoltat foartemult în ultimii ani, infrastructura a fost modernizată.În general pot spune că situaţia dezvoltării turistice edestul de echilibrată la nivelul judeţului. Mai sunt zoneîn care infrastructura rutieră e încă deficitară (Ţara Se-caşelor, partea de nord a judeţului) dar aici plănuimsă facem investiţii în viitor.

A consemnatAlexandra Coroian

Unde merg banii judeţului Sibiu?Oraşul Sibiu este arhicunoscut şi suprapopularizat ca atracţie turistică de marcă dar şi prin multitudinea de evenimente culturale organizate aici. Pentru cei care se întreabă însă ce mai e nou la nivelul judeţului Sibiu şi ceproiecte de investiţii sunt pregătite ori în derulare, preşedintele Consiliului Judeţean, Martin Bottesch, are răspunsuri.

CsR

16

O asociaţie din oraşul Aiud, judeţul Alba, numităHiptep, practică o modalitate inedită de a-i ajuta pecopiii care suferă de diferite afecţiuni, atât psihice, câtşi fizice. Este vorba de aşa-numita hipoterapie, sau te -rapie prin călărie. Practic, copiii sunt încurajaţi să ialecţii de călărie şi să înveţe să domine animalele. Lecţi-ile au loc în compania unor persoane specializate înacest domeniu, al hipoterapiei. Iar faptul că reuşesc săconducă nişte cai de dimensiuni mari îi ajută să capeteîncredere în sine, dar şi să îşi exerseze musculatura orisă îşi corecteze defectele de poziţie, spune CsillaBalogh, de la Asociaţia Hiptep. ”Noi cerem întot-deauna avizul medicului. De asemenea, copiii sunt tottimpul sub supravegherea părinţilor”, susţine CsillaBalogh, care adaugă faptul că hipoterapia se bucurăde o recunoaştere tot mai mare în comunitatea me -dicală din România. O zi de exerciţiu pentru copiii carepractică hipoterapia este una complexă. Astfel, copiiiînvaţă să îşi cureţe şi să echipeze caii, să se echipezesinguri, inclusiv cu cască şi, uneori, cu vestă de pro-tecţie, apoi să se urce pe cal cu ajutorul unei rampespeciale, pentru a preîntâmpina orice fel de accidente.Exerciţiile de hipoterapie au loc, întotdeauna, subochii a două persoane, dintre care una supravegheazăcalul, iar cealaltă se ocupă cu întreaga sa atenţie de

copilul supus tratamentului. Pentru cei mai mulţi din-tre copii, hipoterapia a dat rezultate excelente. ”Băiatulmeu, Alex, care suferă de autism, nu putea nici măcarsă deschidă uşa blocului. După ce a început să par-ticipe la lecţiile de hipoterapie, parcă a devenit un altcopil. Îi place să se uite la noi de pe cal. Acum, el a în-văţat să îşi coordoneze şi membrele, lucru care se vedeşi la lecţiile de înot. Înainte, pur şi simplu, stătea încolac. Acum a învăţat să îşi coordoneze toate celepatru membre”, spune una dintre mămicile care îşiduc copiii la hipoterapie. Astfel, terapia cu ajutorulcailor a avut efecte pozitive deopotrivă asupra dez-voltării psihice şi asupra dezvoltării fizice a copilului.

Pot oferi tratament gratuitpentru copiiAsociaţia Hiptep are o fermă cu trei cai, situată lângăoraşul Aiud. Asociaţia a început programul dehipoterapie de doi ani. La început, lucrurile au mersmai greu, însă, apoi, localnicii au început tot mai multsă se obişnuiască cu ideea că acest fel de tratamentpoate fi cel puţin la fel de eficient ca şi cel bazat pemedicamente chimice. Graţie unei sponsorizări pri -mite din partea companiei Mol România, care estesubsidiara locală a celei mai importante companiipetroliere maghiare, membrii asociaţiei Hiptep aureuşit să amenajeze un manej corespunzător pentruhipoterapie şi să construiască un pavilion de lemnpentru părinţii copiilor. De asemenea, cu ajutorulsponsorizării, asociaţia a reuşit să asigure tratamentgratuit pentru şapte copii, timp de un an întreg. Înacest an, reprezentanţii asociaţiei vor cere o nouă fi-nanţare, tot din partea Mol România, pentru a con-tinua programul de hipoterapie gratuită, dar şi pentrua amenaja un manej acoperit, în aşa fel încât copiii săpoată călări şi iarna. ”Proiectul Asociaţiei Hiptep pe

care l-am finanţat este unul foarte interesant. Potspune că suntem mulţumiţi deplin de rezultatele aces-tui proiect. Ar fi de dorit ca şi alte asociaţii să se im-plice în comunitate în maniera în care au făcut-o ceide la Asociaţia Hiptep”, a spus Kinga Agnes Daradics,directorul general al companiei Mol România. Com-pania petrolieră maghiară acordă finanţările pentruproiectele care vizează sănătatea copiilor prin inter-mediul Fundaţiei Comunitare din Cluj. Aceasta estecondusă de Arpad Gazda, un nume care a devenitfoarte cunoscut în presa de limba maghiară din Tran-silvania. ”Colegii din Ungaria ne-au prevenit că ne vomconfrunta cu o avalanşă de proiecte legate de hipote -rapie. Însă nu a fost aşa. Am avut proiecte referitoare,de exemplu, la amenajarea de spaţii de joacă în spitale,pentru copiii internaţi. Proiectul depus de AsociaţiaHiptep a fost primul din domeniul hipoterapiei.Sperăm ca şi noul proiect pe care au anunţat că îldepun să întrunească toate condiţiile pentru a primifinanţare”, a spus Arpad Gazda.

Claudiu Pădurean

”Proiectul Asociaţiei Hiptep pecare l-am finanţat este unulfoarte interesant. Pot spune că suntem mulţumiţi deplin de rezultatele acestui proiect”

Kinga Agnes Daradics

Compania petrolierămaghiară Mol are unul dintre cele mai generoaseprograme de finanţare aasociaţiilor preocupate desănătatea copiilor. Asociaţiile şi fundaţiile carepromovează acest tip deproiecte au astfel la dispoziţie o alternativă la fondurile europene.

Mol România contribuie financiar la sănătatea copiilor

Câţi bani oferă Mol România?

În acest an, compania Mol România va lansa onouă sesiune de finanţare pentru programulsocial referitor la sănătatea copiilor. Direc-toarea Mol România, Kinga Agnes Daradics, aanunţat că sunt disponibili 300.000 de lei pen-tru finanţarea proiectelor care vor fi depuse deONG-uri. Fiecare organizaţie poate primi max-imum 20.000 de lei. Şi în acest an, proiectelevor fi finanţate prin intermediul Fundaţiei Co-munitare din Cluj.

Apă şi canalizare la standarde UE de la AquaservSC Compania Aquaserv SA beneficiază, în perioada 2011-2013, de o finanţare provenită de la Uniunea Europeană prinintermediul Programului Operaţional Sectorial (POS) Mediu, gestionat de Ministerul Mediului, în valoare de 110.875.965euro. Banii vor fi investiţi în extinderea sistemelor de apă şi canalizare, reabilitarea celor existente, modernizarea unoruzine de apă şi construcţia de staţii de epurare existente pe teritoriul judeţului Mureş. Conform Master Planului realizatpentru sectorul apă/canal, zona de operare a SC Compania Aquaserv SA are nevoie de investiţii în valoare de aproxima-tiv 1,2 miliarde de euro, pentru a se conforma standardelor Uniunii Europene.

Text: Alex TOTH

MeDiu

www.transilvaniabusiness.ro 17

Contractul de finanţare aferent proiectului “Extin-derea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzatăîn judeţul Mureş” a fost semnat în data de 8 aprilie2011, cele 110,87 milioane de euro urmând să fie uti-lizate pentru modernizarea şi extinderea sistemelor dealimentare cu apă potabilă şi de canalizare din aria deoperare a SC Compania Aquaserv SA.

Circa 300.000 de beneficiariProiectul reprezintă cea mai importantă investiţie depână acum din judeţul Mureş în domeniul serviciilorde alimentare cu apă potabilă şi de canalizare, fi-nanţarea europeană urmând să contribuie la creştereagradului de acoperire şi a calităţii serviciilor publice dealimentare cu apă potabilă şi de canalizare-epurare,până la nivelul celor din Uniunea Europeană. „Proiec-tul este deosebit de important pentru Mureş, n-a e -xistat până acum în judeţ o aplicaţie de această talie,e vorba de aproape 111 milioane de euro care vor fiinvestiţi în extinderea sistemelor de apă şi canalizare,reabilitarea celor existente, modernizarea unor uzinede apă, construirea uneia noi, construirea unei staţiide epurare noi şi reabilitarea unor staţii de epurare ex-istente. Acest moment este unul de imensă satisfacţie

atât pentru Compania AQUASERV, cât şi pentru ceiaproximativ 300.000 de locuitori care vor beneficia deaceste investiţii”, a declarat Sergiu Horobeţ, directorgeneral al SC Compania Aquaserv SA.

Proiect elaborat din 2008Acesta a explicat că elaborarea proiectului a începutîn 2008, iar înainte de aprobarea finanţatorului de laBruxelles au fost necesare nu mai puţin de cinci re-vizuiri. „La această aplicaţie se lucrează din 2008, în co-laborare cu firma de consultanţă Eptisa SRL România,colaborare care a fost rezultatul unui contract avutîntre Eptisa şi Ministerul Mediului, noi având rolul dea asigura şi furniza toate acele date necesare pregătiriiaplicaţiei. Pe parcursul anului trecut au fost cinci re-vizuiri, în decembrie 2010 aplicaţia a fost trimisă laBruxelles şi a fost aprobată în luna martie 2011.Partenerii proiectului sunt Ministerul Mediului ca fi-nanţator al aplicaţiei, Compania Aquaserv ca benefi-ciar direct al aplicaţiei, iar contractul va fi supervizatde către ADI Aqua Invest Mureş”, a afirmat SergiuHorobeţ.Importanţa proiectului derulat de SC CompaniaAquaserv a fost subliniată de Lokodi Edita Emoke,

preşedintele Consiliului Judeţean Mureş. „Este unproiect foarte important pentru judeţul Mureş, rea -lizat în continuarea proiectului SAMTID, din fondurieuropene. Încă de acum trei ani când am pregătitproiectul ne-am înţeles asupra modului în care vomface investiţiile, asta înseamnă că dacă prin SAMTIDam început reabilitarea sistemului de alimentare cuapă şi canalizare cu 14 milioane de euro în oraşelemari, acum continuăm şi finalizăm în totalitate reabi -litarea sistemului din municipii. De asemenea, se varealiza şi o conductă magistrală pe Valea Nirajului,pentru a asigura şi acolo alimentarea cu apă”, a arătatLokodi Edita Emoke.

De unde vin banii?

Sursa de finanţare Procent Suma (euro)Fondul de coeziune UE 76,23% 84.518.530Buget de stat 11,66% 12.926.364Împrumut operator 10,32% 11.442.000Bugete locale 1,79% 1.988.671Total 100,00% 110.875.965

18

mediu

Potrivit directorului general al SC CompaniaAquaserv SA, proiectul este prevăzut a fi finalizat înanul 2013. “Proiectul trebuie să fie finalizat la sfârşitulanului 2013, practic sunt 16 pachete de lucrăricuprinse în funcţie de specificul lor, pe uzine de apă,staţii de epurare, reţele apă-canal”, a precizat SergiuHorobeţ.

Ce s-a făcut până acum?Până în prezent au fost parcurse mai multe etape înimplementarea proiectului. Astfel, în data de 30 au-gust 2011, la sediul SC Compania Aquaserv SA a fostsemnat contractul de servicii având ca obiect ,,Asis-tenţă tehnică pentru pregătirea documentaţiilor deatribuire pentru contractele de lucrări, publicitate şisupervizarea lucrărilor” cu firma Aecom IngenieriaSRL, denumită anterior Inocsa Ingenieria SL Spania Fi -liala SRL, în calitate de lider al Asociaţiei Aecom Inge-nieria SRL - Safege SA Nanterre France - TractebelEngineering SA.O altă etapă a fost cea de lansare a procedurilor delicitaţie pentru alte patru contracte de lucrări la staţiide epurare, licitaţia pentru contractul aferent staţieide epurare din Reghin în valoare de 24.248.670 lei s-areluat, iar cea pentru staţiile de epurare din Luduş şiIernut se află în stadiul de evaluare a ofertelor. Deasemenea, în cadrul procedurilor de licitaţie pentrustaţiile de epurare din Târgu-Mureş şi Târnăveni, ofer-tele sunt aşteptate în data de 4, respectiv 7 octombrie2011.Nu în ultimul rând, Consiliul Judeţean Mureş a apro-bat în data de 7 septembrie, în cadrul unei şedinţeextraordinare, contractarea de către SC CompaniaAquaserv SA a unui împrumut în valoare de11.442.400 de euro, în vederea cofinanţării proiectului„Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apăuzată în judeţul Mureş”.

Aglomerări urbane conectate 100% la sistemLa finalul perioadei de implementare, rata deconectare la sistemul de canalizare va atinge o mediede 100% în aglomerările Târgu-Mureş, Reghin,Sighişoara, Târnăveni, Luduş, Iernut şi Cristuru Secui-esc. “Lucrările prevăzute a se realiza sunt următoarele:reabilitare/extindere reţele de apă/canal, con -struire/reabilitare rezervoare de apă potabilă, magis-trale de aducţiune a apei potabile către zonele rurale,staţii de pompare, staţii de epurare a apelor uzate,staţii de tratare a apei potabile”, a explicat SergiuHorobeţ.

Cum vor fi investiţi banii?

Aglomerări urbane:Târgu-Mureş 23,2 milioane euroReghin 10,7 milioane euroSighişoara 10,8 milioane euroTârnăveni 13,7 milioane euroLuduş 18,4 milioane euroIernut 7,7 milioane euroCristuru Secuiesc 4,0 milioane euro

Aducţiuni:Voiniceni-Sărmaşu 11,8 milioane euroPănet-Band 3,4 milioane euroValea Nirajului 7,2 milioane euro

SC Compania Aquaserv SA, furnizor de civilizaţieSC Compania Aquaserv SA deţine licenţa clasa I pentru serviciul publicde alimentare cu apă şi de canalizare din anul 2006 şi este în prezentunul dintre cei mai importanţi Operatori Regionali în domeniul servici-ilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare din România. Serviciilede bază oferite clienţilor sunt: producerea şi distribuţia apei potabile,colectarea şi epurarea apelor uzate şi colectarea şi managementulapelor pluviale. În ceea ce priveşte infrastructura, aceasta are urmă-toarea componentă: lungimea sistemelor de alimentare cu apă potabilă:1.100 de kilometri, lungimea sistemelor de canalizare: 770 de kilometri,300.000 de locuitori şi agenţi economici deserviţi, 900 de angajaţi şi 15milioane de metri cubi cantitatea de apă potabilă facturată anual.

19

mediu

www.transilvaniabusiness.ro

20

GOLD

Moneda unică europeană e în corzi, dolarul nu o ducenici el prea bine. Nu putem vorbi de ruble, iar vremeayuanilor chinezeşti nu a sosit încă, deşi marii finanţiştiai Planetei o prezic deja. La ce ne raportăm atunci noi,economiile lumii, în următoarea decadă? Ce ziceţi deaur?După aproape un deceniu în care aurul a lucit doarîn pivniţele băncilor naţionale, având modestul statutde rezervă naţională, industria şi piaţa auriferă setrezesc astăzi la viaţă, ca un uriaş mecanism carepoate salva Planeta. Proiecte vechi sunt puse din noupe tapet, mine închise de multă vreme sunt re-deschise, explorări pentru găsirea unor noi zăcăminteau loc în toată lumea, guvernele din state cuzăcăminte de aur acordă o nouă şansă acestei indus-trii, sperând să-şi întregească bugetele vlăguite. Dupăce aproape un deceniu şi-au diminuat treptat pro-ducţia (cu excepţia Chinei şi Rusiei), marii producă-tori de odinioară --– Australia, Africa de Sud şi SUA– prognozează creşteri pentru următorii ani. Special-iştii cred acum că în următorii câţiva ani producţia -record din 2001 (2.600 tone aur la nivel global) va fidepăşită.China domină topul producătorilor de aur, cu 345 detone anual (2010), urmată de Australia, cu 270 toneanual (2010), de SUA, Rusia şi Africa de Sud. Conformdatelor oferite în 2009, SUA au produs 215 tone, Africade Sud 210 tone, iar Rusia 185 de tone. Împreună, celecinci ţări din top acoperă aproape jumătate din pro-ducţia mondială de aur. De altfel, dacă adăugăm şiPeru (170 tone în 2010), Indonezia (120 tone în 2010),Canada (90 de tone în 2010), Ghana sau Uzbekistanrezultă că două treimi din producţia mondială de aureste asigurată de numai 10 ţări. În treimea cealaltă seînghesuie producătorii mici, cca. 90 de ţări, cum ar fiArgentina, Bolivia, Brazilia, Chile, Columbia, Kazahstan,Mali, Mexic, Maroc, Uzbekistan, Papua Noua Guinee,Filipine, Tanzania, dar şi câteva ţări din Europa, cumar fi Turcia, Suedia, Finlanda, Spania, Norvegia, Bul-garia, Polonia, Grecia. Interesant este că toate acesteţări din Europa realizează împreună doar 1% din pro-ducţia mondială de aur, cca. 26 de tone pe an. Pe hartamarilor producători de aur, Europa – generic - nu con-tează decât cam o treime din cât contează Uzbek-istan, sau Ghana, sau Papua Noua Guinee (68,8 toneîn 2010).Conform European Mineral Statistics, din totalul de26 de tone aur produse de Europa (EU 32 – adică Uni-unea Europeană, Norvegia, Elveţia, plus ţările candi-date la integrarea în Uniune) în 2008, Turcia a realizat42,2%, Suedia 20,3%, Bulgaria 15,8% şi Finlanda 15,7%.Spre coada clasamentului, România apare cu un pro-cent de 1,9%, adică 0,5 tone aur anual.

Marile mine de aur din mica EuropăCare sunt însă cele mai importante proiecte auriferedin Europa, în ciuda faptului că au o participare atâtde redusă la producţia mondială de aur?În provincia Usak din Turcia, canadienii de la EldoradoGold Corporation exploatează de câţiva ani cea maimare mină de aur activă din această parte a Europei,cea de la Kisladag. Întinsă pe o suprafaţă de 157 kmpătraţi, exploatarea a avut trei faze de dezvoltare,fiecare dintre acestea ducând la sporirea producţiei(2006, 2007, 2011). Investiţiile din 2011 vor duce lasporirea producţiei cu 25%, acest lucru însemnândcca. 8,5 tone de aur anual. Aproape o treime din pro-ducţia totală a Europei. Exploatarea de la Kisladag seîntinde pe o durată de 14 ani, până în 2020, iarzăcământul este evaluat la peste 300 tone de aur.Tot în Turcia, compania canadiană Alamos Gold Inca anunţat recent ultimele estimări pentru proiectelesale aurifere, Agi Dagi şi Kirazli. Cele două zăcămintesunt evaluate la aproximativ 60 de tone de aur.Alamos, care mai operează mine aurifere şi în Mexic,a achiziţionat cele două proiecte la începutul lui 2010.Rio Narcea Gold Mines, fondată în Canada, este cel maimare producător de aur din Spania, unde exploateazădouă mine, una dintre acestea fiind în dezvoltare. Re-cent, Rio Narcea a semnat un joint venture agreementcu unul dintre liderii mondiali ai industriei, Barrick Gold,pentru a explora împreună mai multe zone din Penin-sula Iberică. De asemenea în Spania, canadienii de laEdgewater Exploration au cumpărat în 2010 de la RioNarcea proiectul Corcoesto, la 36 km de La Coruna.Zăcământul este estimat la 10 tone de aur.La Kitilla, în Finlanda, 900 de kilometri distanţă de

Helsinki, compania Agnico-Eagle Mines exploateazăuna dintre cele mai mari mine aurifere din Europa, cuun zăcământ total estimat la aproximativ 124 de tone.Proprietarii estimează pentru 2011 o producţie de cca.4,7 tone aur, urmând ca în pentru perioada 2012-2015aceasta să crească la o medie de 5,3 tone / an. Agnico-Eagle Mines are sediul în Canada, dar desfăşoară op-eraţiuni şi în Finlanda, Mexic şi SUA. Durata exploatăriiminei Kitilla se întinde pe perioada 2009-2024.Un proiect foarte recent în Finlanda este Laiva Gold,la 15 kilometri sud de Rahee. Aici, producţia de aur aînceput în august 2011, adică în urmă cu două luni.Mina, cu un zăcământ estimat la peste 20 de tone,este deţinută de Nordic Mines, care previzionează caîn 2012 să scoată 3,7 tone aur, urmând ca producţiasă sporească gradual.Suedezii de la Boliden sunt foarte activi în ţara lor,având un larg portofoliu de mine. Compania ex-ploatează zinc, cupru, argint şi aur. Cu o istorie de maimult de un secol în spate, Boliden şi-a trăit momentulde glorie în 1924. Atunci, pe 10 decembrie, lângă lo-calitatea Fågelmyran, a fost descoperit un zăcământde excepţie. Boliden a început exploatarea în ceea ceavea să fie pentru decenii cea mai bogată mină au-riferă din Europa.Rusia, Estul îndepărtat, regiunea Chukotka. În 2008,Guvernul local s-a asociat cu compania canadianăKinross (un parteneriat 25%-75%) pentru a exploatamina de aur şi argint de la Kupol, un proiect de peste700 milioane de euro. Finanţarea a fost rezolvatăprintr-o serie de împrumuturi de la reputate instituţiişi fonduri de investiţii internaţionale. Exploatarea a în-ceput în 2008, iar pentru 2009 proprietarii au anunţato producţie de peste 7 tone de aur. Zăcământulconţine, potrivit estimărilor, 138 tone de aur.

Drobul de aurProducţia mondială de aur a crescut continuu timp de secole, practic s-a multiplicat de 4 ori în numai ultimii 100 de ani. Dar,începând cu 2001, creşterea miraculoasă a producţiei a intrat pe un trend descendent, deşi preţul la aur şi-a început urcuşul,bătând record după record. A fost nevoie de o recesiune globală serioasă şi de un preţ de aproape 2.000 dolari pe uncie pentruca aurul să revină astăzi în topul celor mai importante industrii. Şi e doar începutul…

Cu o producţie medie anuală de peste15 tone aurpentru fiecare dintre cei 16 ani ai proiectului RoşiaMontană, România are şansa să devină cel mai mareproducător de aur din Europa. Dacă şi proiecteleCertej, Rovina (ambele din judeţul Hunedoara), BaiaMare sau Băiţa (judeţul Bihor) – ca să vorbim doar decele foarte mari – ar fi puse în practică, România arproduce anual mai mult aur decât toată Europa la unloc (lăsând Rusia deoparte).La Roşia Montană, geologii companiei româneştiRoşia Montană Gold Corporation (RMGC) au estimatun zăcământ de 314 tone aur, cel mai mare din Eu-ropa. La un randament de 80%, 250 de tone vorajunge în piaţă, într-o perioadă de 16 ani. Parteneri înacest proiect sunt RMGC (80,69%) şi statul român(19,31%), prin compania Minvest. Recent, înalţi oficialiai statului român s-au pronunţat în favoarea demarăriiproiectului RMGC, care ar urma să aducă beneficii di-recte de peste 4 miliarde de euro statului român. Înpresent, proiectul se află în stadiul de autorizare decătre autorităţile statului.La Certej, o altă companie canadiană, European Gold-fields, prin subsidiara Deva Gold, are drept de ex-ploatare asupra unui zăcământ estimat la 68 de toneaur. Partener în această afacere, cu 20%, este din noustatul român, prin Minvest. European Goldfields maidesfăşoară două proiecte aurifere în Grecia, pentruunul dintre acestea primind de curând (4 august2011) încuviinţarea Guvernului de la Atena de a porniinvestiţia.O companie importantă pe lista celor cu licenţă deexplorare şi/sau exploatare a aurului din România esteRomaltyn Mining. În 2006, compania a achiziţionatactivele societăţii Aurul Baia Mare, dorind să reînceapăproducţia în acel perimetru, dar în acelaşi timp are li-cenţă de explorare şi în alte zone din Maramureş şiSatu Mare. Licenţele au fost obţinute de către com-pania Romaltyn Exploration, controlată în proporţiede 95% de o firmă numită Romaltyn Limited, înregis-trată în Isle of Man, restul de 5% fiind deţinute decătre Romaltyn Mining. Oficialii companiei speră caîn 2012 să poată porni producţia de aur la uzina de laBaia Mare.Tot în judeţul Hunedoara, în perimetrul Rovina,Samax România deţine licenţă de explorare aminereurilor auro-argentifere şi de cupru. Companiaeste deţinută în proporţie de 100% de Londra SamaxRomania Limited, subsidiară la rândul ei a firmei cana-diene Carpathian Gold. Începând cu 18 iulie 2011,unul dintre acţionarii importanţi ai Carpathian Golda devenit Barrick Gold, care a achiziţionat acţiuni pebursa de la Toronto în valoare de 20 de milioanedolari. Barrick este unul dintre liderii mondiali ai pro-ducătorilor de aur. Într-un comunicat emis de oficialiiCarpathian Gold în 20 septembrie 2011, compania aanunţat noi rezultate privind programul de exploraregeologică din zona Rovina. În trei amplasamente, Ro -vina, Colnic şi Cireşata, au fost identificate minereuride aur şi cupru. Potrivit oficialilor Carpathian,zăcămintele depăşesc 100 de tone de aur. “Suntembucuroşi de rezultatele pe care le avem, care nedezvăluie că Cireşata este un filon care se întinde şispre vest şi sud-vest şi ne este clar că acest proiect

devine unul de clasă mondială”, a declarat Dino Titaro,CEO al Carpathian Gold.Potrivit datelor ANRM, compania Mineral Miningdeţine licenţe de explorare, exploatare şi dezvoltare aunor zăcăminte de aur şi argint în judeţul Bihor,perimetrul Băiţa. Acţiunile companiei sunt deţinuteîn proporţie de 100% de către compania Dacian Mi -ning din Stockholm (Suedia). În martie 2011, MineralMining a anunţat că a vândut mina de cupru Băiţafondurilor de investiţii Siberia Clearing şi e Far Eastand Pacific Investments (FEPI), parte a grupului Inter-fox din Hong Kong – specializat în resurse minerale,într-o tranzacţie în valoare de 15 mil. euro.O altă companie care are dreptul de a exploraminereuri metalifere este Dacia Minerale, care are unperimetru la Cămărzana, în Satu Mare. Acţiunile com-paniei sunt deţinute în totalitate de către o companiecipriotă, înregistrată în Nicosia, denumită Eliseror Li -mited.

21www.transilvaniabusiness.ro

GOLDProiectele aurifere care pot salva România

Prospecţiune, explorare sau exploatare în România:

Gabriel Resources (Canada) – zone de interes: RoşiaMontană şi Bucium (jud. Alba); Băişoara (jud. Cluj) European Goldfields (Canada) – zone de interes:Certej, Măgura Ţebii, Brad Vest şi Bârza Brad (jud.Hunedoara)Dacian Mining (Suedia) – zone de interes: Băiţa (jud.Bihor) Romaltyn Ltd. (Isle of Man) – zone de interes: Tăuţiide Sus, Aluniş-Piatra Handal şi Poprad (jud. Mara-mureş); Cămărzana (jud. Satu-Mare) Barrick Gold Corporation (Canada) – zone de in-teres: Talagiu-Zarand (jud. Arad); Lăpuşnicu Mare şiTeregova (jud. Caraş-Severin); Dealul Bratosin (jud.Hunedoara)Valhalla Resources (Cipru) – zone de interes: Cor-beşti-Micăneşti (jud. Hunedoara, Arad); Highiş Sud(jud. Arad)Samax România Ltd (Marea Britanie) – zone deinteres: Rovina (jud. Hunedoara) Eliseror Ltd. (Cipru) – zone de interes: Oaş Nord(jud. Satu Mare); Căraci-Birtin (jud. Hunedoara)

22

GOLD

Deşi proporţiile sale au fost mult exagerate, accidentulde mediu de la SC Aurul Baia Mare, din 2000, a schim-bat practic legislaţia în domeniul mineritului aurifer şia impus noi standarde de securitate în privinţametodelor de lucru. Toate companiile importante dindomeniu şi-au asumat, voluntar, un Cod al Manage-mentului Cianurii (Cyanide Management Code). Lanivelul UE s-a pus chiar problema interzicerii folosiriiacestei substanţe, dar Comisia Europeană, în 2010 şi2011, a respins categoric această soluţie, care ar fiînsemnat practic moartea mineritului pe BătrânulContinent. Ce este cu adevărat cianura şi care suntastăzi normele privind utilizarea ei în minerit? Ce auînvăţat producătorii de aur din accidentul de la BaiaMare?90% din aurul extras astăzi în lume este obţinut printehnologia cu cianură. Mine din SUA, Noua Zeelandă,Canada, Italia, Finlanda, Spania sau Suedia folosesc însiguranţă această tehnologie. Deoarece aurul segăseşte astăzi în particule foarte mici în compoziţiarocii, companiile miniere trebuie să folosească sub-stanţe chimice pentru a-l extrage din minereu. Cia-nura este una dintre puţinele substanţe care areproprietăţile chimice necesare extragerii aurului încondiţii de siguranţă şi eficienţă. După mai bine de100 de ani de folosire a cianurii în industria minieră lanivel mondial, se cunosc foarte bine modalităţile deutilizare şi neutralizare a cianurii, astfel încât riscurilepentru oameni şi mediu să fie minime. Într-un proiectminier modern, cea mai mare parte din cantitatea decianură este consumată în urma transformărilor chi -mice în cadrul procesării minereului, în uzină. Canti-tatea de cianură rămasă în sterilul de procesare esteneutralizată aplicând un proces modern şi eficient deoxidare. Acest proces a fost utilizat de peste 80 demine din lume în ultimii 30 de ani. După neutralizare,sterilul cu conţinut scăzut de cianură va fi depozitatîntr-un iaz de decantare special construit, unde con-centraţia de cianură va scădea şi mai mult. Cianura sedegradează natural atunci când este expusă la aer şilumină naturală. În plus, cianura este folosită înprezent în sute de operaţiuni industriale din domeniulchimic, alimentar şi metalurgic: la nivel mondial, seproduc anual 1,6 milioane de tone de cianură, dintrecare aproximativ 10% se folosesc pentru prelucrareaaurului. Restul merge în industria alimentară, industriamaselor plastice, industria farmaceutică, industria cos-metică etc.

Punctul de cotitură “Baia Mare”Efectele accidentelor similare celui de la Baia Mare auprodus un impact major asupra legislaţiei comunitaredar şi internaţionale în domeniul reglementărilor ac-tivităţilor miniere. Normele stricte şi codurile adoptateîn ultimii 10 ani fac practic imposibilă repetarea unorastfel de evenimente. În România, imediat după acci-dentul de la Iazul Aurul, au fost revizuite normeletehnice de supraveghere a comportării în timp aiazurilor de decantare şi s-a reglementat necesitateaobţinerii autorizaţiei de funcţionare în siguranţă a aces-tora. Sectorul minier a fost nevoit să facă o evaluare astării tuturor iazurilor de decantare şi să implementezemăsuri de creştere a siguranţei în exploatare, dar şi deîntreţinere a iazurilor inactive. La nivelul UE, ComisiaEuropeană a înăsprit regulile în privinţa folosirii cianuriiîn minerit, dar a refuzat să interzică folosirea acesteisubstanţe: „După o analiză în profunzime a problemei,Comisia consideră că o interdicţie generală a cianuriiîn minerit nu este justificată din punctul de vedere almediului şi sănătăţii. Legislaţia existentă, în specialprivind gestionarea deşeurilor extractive (Directiva2006/21/CE), include cerinţe stricte în asigurarea unuinivel corespunzător de siguranţă a instalaţiilor dedeşeuri miniere. Valorile limită pentru depozitarea cia-nurii, astfel cum sunt definite în directivă, sunt cele maistricte posibil şi presupun, în practică, un pas de dis-trugere a cianurii utilizate înainte de depozitarea aces-teia. În lipsa unor tehnologii alternative mai bune (caresă aibă un impact mai redus asupra mediului), o inter-dicţie generală a utilizării cianurii ar presupuneînchiderea minelor existente care operează în condiţiide siguranţă. Acest lucru ar fi în detrimentul ocupăriiforţei de muncă, fără a aduce o valoare adăugată pen-tru mediu sau sănătatea populaţiei”, se arată într-uncomunicat al Comisiei Europene din 2010 (reiterat în2011), după adoptarea deciziei. Această Directivă Eu-ropeană a fost adoptată şi în România în 2008.

Sfântul Cod al companiilor miniereCompaniile miniere nu au aşteptat însă să fie împinsede la spate în privinţa alegerii unor alte standarde delucru cu cianura şi au înfiinţat, încă din anul 2000, un

Institut de Management al Cianurii, cu sediul la Wash-ington. Acest organism a fost creat special pentru amonitoriza implementarea corectă a “Codului deManagement al Cianurii”, elaborat de un comitet in-ternaţional, sub îndrumarea Programului de Mediu alNaţiunilor Unite - (www.cyanidecode.org). Codul in-clude cele mai bune practici pentru managementulcianurii şi vizează producţia, transportul, manipulareaşi depozitarea, etapele operaţionale şi de închidere aexploatării, siguranţa muncitorilor, răspuns la situaţiide urgenţă, instruire, consultarea şi informarea publicu-lui. Toate marile companii miniere din lume au adoptatacest Cod şi îl respectă. Printre semnatarii codului senumără şi firmele care desfăşoară operaţiuni în Româ-nia, în frunte cu Gabriel Resources, acţionarul majoritaral Roşia Montană Gold Corporation (RMGC).Cu referire la evenimentul de la Baia Mare, care aînsemnat un punct de cotitură în privinţa standarde-lor de lucru din mineritul, responsabilii de mediu aiRMGC susţin că nu există comparaţie între proiectulRoşia Montană (cel mai mare proiect aurifer din Eu-ropa) şi cel de la Uzina Aurul, din 2000. “Dacă e săcomparăm proiectul nostru cu cel de la Baia Mare, in-vestiţiile de mediu din proiectul Roşia Montană de-păşesc 250 de milioane de dolari. Iazul de decantarenu se poate compara cu ce a existat la Baia Mare.Tehnologia este similară, însă noi am prevăzut o insta-laţie de neutralizare a cianurii care aduce cianura la oconcentraţie maximă de 5 miligrame pe litru înaintede descărcarea sterilului în iaz, asta înseamnă decâteva zeci de ori mai mică decât era concentraţia diniazul de la Baia Mare în anul 2000 şi la jumătatea limiteiadmise în UE”, susţine Horea Avram, vicepreşedintelede mediu al RMGC.De altfel, nici la Baia Mare, vorbind de noul proiect alcompaniei Romaltyn Mining, un asemenea eveni-ment nefericit precum cel din anul 2000 nu mai esteposibil. Investiţiile realizate de această companie în-cepând cu 2006, când a preluat activele fostei uzine,arată clar că proiectul este supus cerinţelor stricte alelegislaţiei actuale. Iazul de decantare de la Aurul esteazi unul dintre cele mai moderne din Europa, iar dupăterminarea activităţii la SC Romaltyn Mining SRL,închiderea lui nu va fi o problemă. Întreaga suprafaţăa iazului este impermeabilizată cu o geomembranădin folie de polietilenă de înaltă densitate, careîmpiedică orice scurgeri de ape cu conţinut de cianurăîn pânza freatică.

Cianura, de la otravă la balsam

23

GOLD

www.transilvaniabusiness.ro

În urmă cu câteva săptămâni, la conferinţa anuală aLondon Bullion Market Association's (LBMA) de laMontreal, peste 500 de investitori în aur şi analişti eco-nomici au previzionat că în noiembrie 2012 preţul au-rului va ajunge la 2.019 dolari / uncie. Adică foarteaproape de estimările Erste Bank, care în raportul “InGold We Trust” din 2010 prezentau, în viitorul apropiat,un preţ de 2.300 dolari / uncie. Unde se va opri?Cele aproximativ 500 de tone de aur măsurate şianunţate oficial de diverşi investitori în România arputea valora, în câţiva ani, la intrarea lor pe piaţă, apro -ximativ 36 de miliarde dolari. Deci, statul român arputea beneficia de sume importante de bani în urmă-torii 15-20 de ani, din parteneriatele încheiate cu investi-torii, din taxe, impozite, redevenţe, dividende şi efecteeconomice directe şi indirecte. La fel gândeşte astăzifiecare stat care deţine zăcăminte de aur. De aceea, estede înţeles dorinţa manifestată în ultimii 2-3 ani, moti-vată în principal de criza financiară, a acestor state de aexploata aceste rezerve. Iar dorinţa lor este încurajatăde rapoartele specialiştilor care, după câteva decenii demenţinere în penumbră a aurului, îi sfătuiesc pe investi-tori să ia din nou serios în calcul acest metal preţios. Poate cea mai importantă recomandare a venit în 2010,din partea unuia dintre cele mai mari grupuri financiaredin lume, Erste Bank. Într-un raport special despre aur,pe care banca austriacă îl editează anual începând cu2007, finanţiştii Erste Bank avansează cifre incredibileprivind viitorul economiei mondiale şi importanţei pecare o va juca aurul. “-Aurul este o excelentă măsură acalităţii banilor de hârtie. Nu conţine riscuri de lichi -ditate şi este acceptat ca marfă de schimb la nivelglobal. De asemenea, nu există riscuri privind împru-muturile în aur, iar aurul arereori nu produce beneficii.Nevoia de a deţine aur este bazată pe două nevoi pri-mare ale omului: cea legată de siguranţă şi cea legatăde frumuseţe. Aceste două motive sunt o adevăratăconstantă în istorie. Economia se dezvoltă în cicluri. Învremuri de prosperitate, încrederea creşte peste măsură,la fel şi apetitul pentru risc. Nevoia de siguranţă esteabandonată pe margine. Acest comportament seschimbă radical acum şi credem că remonetizarea au-rului a început în sfârşit”, susţin minţile luminate de laErste Bank. “-Noi vedem încă preţul aurului într-untrend pe termen lung. Riscul investiţiilor în acest metalpreţios raportat la profituri rămâne la un nivel excelentpentru investitori. (…) Un preţ ţintă de 2.300 dolari /uncie poate suna extrem de optimist, chiar iluzoriu. Darcine s-ar fi gândit (…) la începutul lui 2002 că preţulpetrolului va urca de la 20 dolari / baril la 150 de dolari?Aceasta este esenţa oricărei pieţe în creştere: fiecaretrend sfârşeşte în euforie şi exces. Următoarea noastrăţintă de preţ pentru aur, până în iunie 2011, este de1.600 de dolari. La sfârşitul acestui ciclu, preţul ar trebuisă atingă ţinta noastră pe termen lung de 2.300 dedolari”, spunea, în 2010, Ronald Stöferle, analist inter-naţional equities al Erste Group, autorului raportului “InGold We Trust”.

Bulgărele începe să se rostogoleascăCei peste 500 de investitori în aur şi analişti economiciprezenţi în 20 septembrie 2011 la Montreal au con-cluzionat că goana după aur abia începe. Va fi, de fapt,un maraton al companiilor mari, al tehnologiilor de ul-timă oră, al statelor cu bogăţii minerale în subsol. Cuacest lucru este de acord şi Ronald Stöferle, de la ErsteGroup. “Să vă dau câteva exemple din istorie caredemonstrează că aurul, cu siguranţă, nu e instabil. Înacest moment (2010 – n.n), rezervele de aur ale StatelorUnite reprezintă aproape 1,85% din PIB. În 1940, ele va -lorau 20% din PIB, pentru a scădea sub 7% până în 1980.Comparând aurul cu rezerva istorică de bani, vom de-scoperi că nivelul preţului pare destul de atractiv. În1980, 45% din rezerva de bani era acoperită de aur, faţăde 5% în prezent. Asta înseamnă că ar trebui să creascăde 8,5 ori. Dacă ar fi să acopere rezerva de bani, preţulaurului ar trebui să ajungă la aproape 10.000 de dolari.

Dacă banca centrală ar fi vrut să acopere rezerva mo -netară în aur, preţul acestuia ar fi trebuit să se majorezepână la 30.000 de dolari pe uncie. (…) Apoi, cererea deaur a Chinei s-a triplat în 10 ani, aceasta putând ajungeIndia în topul celor mai mari cumpărători de aur. (…)Să vă dau un alt exemplu: cererea de aur din Vietnameste, per capita, similară celei din Germania, deşi PIB-ulstatului european e de 40 de ori mai mare! Dar aici nuvorbim doar de cererea privată, ci şi de cerere insti-tuţională, venită din partea băncilor centrale. Ji Xi-anonan, preşedintele Comisiei de supraveghere aîntreprinderilor de stat din China, a sugerat că rezervelede aur ale băncii centrale a Chinei vor creşte până la6.000 de tone în următorii 3-5 ani. El a indicat că peste10 ani statul chinez ar dori să aibă 10.000 tone de aur.Cu alte cuvinte, China ar trebui să cumpere aproape40% din producţia anuală, până în 2020”, explică ana -listul austriac, deschizând larg o uşă deschisă de numaicâteva ori de-a lungul secolelor, pe care scrie, cu literede foc, “Goana după aur”!

In Gold We TrustMotto:J.P. Morgan: - “Gold and silver are money. Everything else is credit!”

24

AfAcerI

În urma achiziţiei din anul 2005 a Thyssen Krupp Ar-curi Compa de către concernul Frauenthal Group,Styria Arcuri a ajuns una dintre cele mai eficientefabrici din grupul cu sediul la Viena, cu un numărmare de clienţi şi planuri şi mai mari de viitor.Pe lângă cele 3,5 milioane de euro investite până înprezent în retehnologizarea şi modernizarea echipa-mentelor, Styria Arcuri pregăteşte un nou pas spredezvoltare. Un amplu proiect început în anul 2010,cu finalizare în 2012, vizează dublarea capacităţii deproducţie a fabricii de la Sibiu şi transformarea aces-teia în cea mai mare fabrică Frauenthal Group dinEuropa. Transilvania Business a încercat să afle moti-vaţia pentru care Styria Arcuri continuă să in-vestească la Sibiu dar şi avantajele pe care aceastănouă investiţie în tehnologie le va aduce acestui oraş,în continuarea unei tradiţii de peste 125 de ani.

Aprobare record„Totul a fost posibil prin acordarea unui ajutor finan-ciar din partea Guvernului României”, susţine DanielPreda, director general al firmei. Styria Arcuri bene-ficiază în prezent de o subvenţie alocată prin legeaHG 1680/2008 a cărei sumă a fost stabilită în funcţiede plafonul de investiţii şi condiţionată de creareaunui anumit număr de locuri de muncă. „Costurile

O companie cu tradiţie pe piaţasibiană - parte a fostei fabriciDatky Iosif (ulterior Compa) şi un grup de firme - lider euro-pean pe piaţa producţiei de arcuri şi stabilizatori de bare -Frauenthal Group. O combinaţieideală între istorie şi perspectivă.

Styria Arcuri - Dublarea capacităţii de producţie

Fabrica de 25.000 de tone

Dezvoltarea fabricii de 25.000 de tonecuprinde practic 56 de subproiecte. Acesteavizează creşterea capacităţii de producţie con-comitent cu îmbunătăţirea continuă şi modi-ficări de infrastructură. Vor fi achiziţionate oserie de utilaje noi pentru atingerea producţieide 2,000 de tone / luna dintre care cel mai im-portant este o linie modernă de tratamentetermice, în valoare de aproximativ 2,5mil. euro.De asemenea va fi extinsă zona de producţiefiind prevăzute şi alte investiţii adiţionaleprintre care suplimentarea vestiarelor pentruangajaţi, modernizarea instalaţiilor electrice şiIT, extinderea clădirii de birouri dar şi creareaunui laborator modern de calitate pentrustudiul metalelor.

25www.transilvaniabusiness.ro

totale ale proiectului Frauenthal Group în Româniase ridică la suma de 7,8 milioane de euro din care3,12 milioane sunt finanţaţi de către GuvernulRomâniei”, explică Zoltan Koncz, director al firmeiStyria Arcuri şi vicepreşedinte responsabil de dez-voltarea grupului Frauenthal Group. Practic peste85% din totalul investiţiei se va regăsi în echipa-mente noi şi tehnologii inovative. „A fost o decizieluată la sfârşitul anului 2010, aprobată în timp recordîn perioada mai-august 2011, care va fi pusă în apli-care până la sfârşitul anului 2012”, spune DanielPreda. Cu o capacitate totală de 80.000 de toneanual, Frauenthal Group va avea în România cea maiproductivă fabrică din grup, care va livra, dupăschimbările propuse pentru anul viitor, peste 25.000de tone de arcuri parabolice şi convenţionale, încomparaţie cu cele 13.000 de tone produse înprezent.

România e rentabilăAlegerea fabricii din Sibiu nu a fost întâmplătoareînsă. Investitorii, cu amplasamente de producţie în7 ţări din Europa, au avut în vedere si alte două ţăriconsiderate atractive pentru extindere. „Am analizatsituaţiile din Serbia şi Slovenia, dar România fost ceamai atractivă din punct de vedere al rentabilităţii”,spune Zoltan Koncz. Lăsând la o parte impedimen-tul major creat de infrastructura rutieră deficitară –lipsa unei autostrăzi care să facă legătura cu Ungaria,partenerii de la Frauenthal Group au văzut la Sibiuo echipă managerială foarte bună, formată majoritardin vorbitori de limbă germană şi engleză dar şi unoraş cu tradiţie industrială în lucrul cu metalele. „În-trucât producem exclusiv pentru export, este impor-tant pentru noi să putem vorbi aceeaşi limbă cuclienţii noştri – de aceea multe din fabrici sunt situ-ate în Europa de Vest”, spune Zoltan Koncz. Mediulde afaceri pozitiv, existenţa unei forţe de muncă ca -lificată pentru viitoarea dezvoltare, dar mai ales aju-torul substanţial primit din partea guvernului român– iată principalele motivaţii pentru care Styria Arcurise extinde la Sibiu.

Angajări în masăDe la cele 300 de persoane care îşi desfăşoară înprezent activitatea în fabrică, Styria Arcuri doreşteca până la sfârşitul anului 2012 să ajungă la unnumăr de 500 de angajaţi. „Aceasta a fost şi unadintre condiţiile acordării finanţării – crearea a

minim 58 de locuri de muncă. Dar compania noas-tră va depăşi acest target”, spune Daniel Preda. An-gajările vor începe în toamna acestui an şi se vorfinaliza pe parcursul anului viitor, când procesul deextindere va fi finalizat. Veşti bune pentru sibieniiîn căutarea unui loc de muncă dar nu numai.„Încercăm să obţinem această forţă de muncă depe piaţa sibiană. Dar, dacă nu vom reuşi în totali-tate, vom considera soluţia relocării personalului şidin alte zone ale ţării”, declară Zoltan Koncz. Partedin investiţia de la Styria Arcuri – în valoare de

0,5milioane de euro, va fi canalizată pe investiţii demediu dar şi pe îmbunătăţirea condiţiilor demuncă. „Ne concentrăm mereu atenţia pe resurseleumane – angajaţii sunt foarte importanţi pentrunoi. Vom furniza fonduri pentru înnoirea echipa-mentelor manipulatoare dar şi pentru amenajareaunei cantine şi a unui cabinet medical pentru per-sonal”, explică Daniel Preda.

Drumul spre baniÎntrucât noua strategie a Frauenthal Group sebazează pe crearea sau menţinerea a mai puţinefabrici cu o capacitate mai mare de producţie,schimbarea - care va include chiar extinderea efec-tivă a suprafaţei clădirii de producţie de la Sibiu - nupoate fi decât pozitivă. „Considerăm că pe parcursulactivităţii noastre ne-am respectat promisiunea de asecuriza locurile de muncă şi relaţia cu furnizorii”,spune Daniel Preda. „Acesta este cel mai importantproiect care se desfăşoară în cadrul FrauenthalGroup, fiind totodată o oportunitate importantăpentru Styria Arcuri. La finalizarea investiţiilorsperăm să reuşim să producem la costuri minime,păstrând aceeaşi calitate precum a fabricilor din Aus-tria sau Franţa”, a declarat Zoltan Koncz, co-directorîn cadrul Styria Arcuri şi vicepreşedinte responsabilpentru dezvoltarea Frauenthal Group. Styria Arcuri mulţumeşte Guvernului României pen-tru sprijinul acordat, în special Ministrului Finanţelor,Gheorge Ialomiţanu şi echipei departamentului deajutor de stat, conduse de director general, LidiaStan.

Sandu TUDOR

Avantajele produselorStyria Arcuri

Arcurile parabolice şi convenţionale pentrucamioane produse de Styria Arcuri au avantajulde a fi mult mai uşoare decât cele ale competi-torilor săi, având aceleaşi proprietăţi şi calităţi.În timpul producţiei, rolele parabolice şi faci -lităţile de rulare asigură forma şi dimensiuneaarcurilor iar aparatura de tratament termicasigură caracteristicile rezistenţei la întindere,rupere sau tracţiune. Principala caracteristicăa arcurilor parabolice Styria Arcuri este duratade viaţă ridicata în timpul exploatării.

Strategie de management

4 creşterea calităţii produsului finit, mai degrabă decât oferirea celei mai bune soluţii de preţ4 Disponibilitate, consultanţă, soluţii complete4 crearea de produse atractive tehnologic 4 Angajator atractiv – crearea unei atmosfere de team-spirit la nivel de grup

Reporter: Care sunt cei mai importanţi clienţi aiStyria Arcuri?Zoltan Koncz: Furnizăm produse atractive tehno-logic pentru Ford, Volvo, Renault Trucks, Mercedes,Iveco, MAN, Scania, BPW, Temsa. Printre cele mai im-portante exporturi merg în Germania, Italia, Spania,Franţa, Suedia şi Turcia.Rep.: Cum a supravieţuit Styria Arcuri crizei eco-nomice pe parcursul căreia a făcut nenumărateinvestiţii?Daniel Preda: În momentul achiziţiei ei, în anul 2005,firma din Sibiu mergea în pierdere. În utimii 6 aniStyria Arcuri a reuşit să stabilizeze cheltuielile acesteiacu o cifră de afaceri de 85 de milioane de lei în anul2010, dublu faţă de anul anterior.

Rep.: Care este cel mai important avantaj al StyriaArcuri în comparaţie cu competitorii săi?Daniel Preda: Calitatea produselor noastre este ceeace ne defineşte – ceea ce îi face pe clienţi să vină lanoi. Asigurându-ne permanent că ceea ce creăm estevaloros şi durabil , nu putem ieşi decât în câştig.

Rep.: Ce face din Frauenthal Group un angajatoratractiv?Zoltan Koncz : Cei peste 2000 de angajaţi existenţiîn prezent la nivel de grup interacţionează mereu prinprogramele de exchange organizate periodic. Chiarşi în fabrica de la Sibiu s-a pus accentul de la începutpe resursele umane, pentru a schimba mentalitateaangajaţilor şi de a-i aduce mai aproape de cerinţele şiavantajele unui mediu occidental.

Calitatea dă tonul

AfAcerI

26

INfrAsTruCTură

tChiar în aceste condiţii, Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, regie autonomă în subordinea ConsiliuluiJudeţean Cluj, şi-a menţinut ritmul alert de dezvoltare,înregistrând creşteri ale traficului de pasageri şi con-tinuându-şi procesul de dezvoltare şi modernizareprin demararea unor investiţii în obiective de infra-structură de importanţă majoră.

IstoricAngajat în prezent în una din cele mai spectaculoaseperioade de expansiune din întreaga sa existenţă,Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, denumit iniţialAeroportul Civil Cluj-Napoca, a fost înfiinţat în 1932şi, la numai un an de la înfiinţare, în 1933, era dejaconectat la rutele de transport intern şi internaţional.Avântul iniţial al aeroportului a fost însă întrerupt la

sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, când acestaa fost complet distrus. Eforturile de reconstrucţie auînceput în 1960 şi s-au încheiat, în linii mari, zece animai târziu. Începând cu 1995, aeroportul clujean experimenteazăo perioadă remarcabilă de dezvoltare şi modernizare,reuşind să redevină una dintre principalele porţi deacces ale ţării, să îşi recâştige statutul de aeroport in-ternaţional, să îşi modernizeze infrastructura, astfelîncât în prezent este lider regional şi al patrulea aero-port din România.

Ţinta: 1,5 milioane pasageriDacă în anul 1996 la aeroportul clujean se înregistraudoar 32.000 de pasageri pe an, în anul 2010 AeroportulInternaţional Cluj-Napoca a atins pentru prima dată

în istoria sa pragul de 1.000.000 de pasageri. Compani-ile aeriene care operează în prezent pe aeroport auavut un impact major asupra evoluţiei traficului depasageri prin strategiile comerciale aplicate. Conformpreviziunilor, se estimează că până în anul 2015, aero-portul clujean va înregistra peste 1.500.000 de pasageri.

Dezvoltarea infrastructuriiaeroportuareCreşterea continuă a traficului de pasageri, pe de oparte, iar pe de altă parte necesitatea de a îndeplinicondiţiile de siguranţă şi securitate impuse de regle-mentările internaţionale specifice din domeniul aviaţieiau impus modernizarea şi dezvoltarea in fra structuriiAeroportului Internaţional Cluj-Napoca.

Dezvoltarea continuă a Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca

Poarta aeriană a TransilvanieiUltimii ani au fost extraordinar de provocatori pentru aeroporturile europene de toate dimensiunile,în contextul crizei financiare care a afectat dezvoltarea economică a unor ţări ce joacă un rol cheieîn economia mondială. Noi taxe guvernamentale au fost impuse în domeniul aviaţiei, iar unele companii aeriene au dispărut de pe piaţă.

27

INfrAsTruCTură

www.transilvaniabusiness.ro

Astfel, Consiliul Judeţean Cluj a derulat în acest sens unamplu program de investiţii pentru construirea noilorterminale de Sosiri şi Plecări şi a corpului de legătură.Terminalul de Sosiri ocupă o suprafaţă de 10.812 mp şiare o capacitate de procesare de 2.000.000 de pasageripe sosiri/an, în vreme ce Terminalul de Plecări se întindepe o suprafaţă de peste 16.000 de metri pătraţi şi are ocapacitate de procesare de 750 de pasageri pe oră devârf şi de 1,5 milioane de pasageri pe an. Terminalul dePlecări pasageri dispune, de asemenea, de 6 porţi deîmbarcare şi de 24 ghişee de check-in. Design-ul adecvat, spaţiile largi, semnalizarea clară şi ex-pusă în locuri cu vizibilitate maximă, distanţele scurtede mers pe jos, ghişeele de procesare corespunzătoarepermit pasagerilor să urmeze traseele special definitepentru fiecare etapă a procedurii de îmbarcare/debar-care fără întârzieri sau stress suplimentar şi fac posibilăbuna desfăşurare a activităţilor companiilor aeriene.

Proiecte de viitorÎn prezent, Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca areîn vedere construirea unei noi piste de decolare - ateri-zare. Realizarea noii piste este prioritate a activităţiiaeroportului, datorită faptului că pista actuală are ovechime de peste 40 de ani, fiind construită în perioada1960-1964 şi parametrii acesteia sunt sub limita accept-abilităţii raportaţi la cerinţele reglementărilor de aviaţiecivilă naţionale şi internaţionale, necesitând refacereaurgentă şi integrală.În acelaşi timp, planurile de viitor ale aeroportului pre-văd şi construirea unui terminal cargo, în contextul în

care dezvoltarea afacerilor în judeţul Cluj a luat avânto dată cu sosirea marilor investitori cum sunt Ranbaxy,Fujikura (ACE) şi alţii. Un nou terminal cargo va facilitadeservirea activităţilor acestor agenţi economici dinoraşul Cluj-Napoca, dar şi a celor din întreaga regiunede Nord-Vest a României, una dintre cele mai atractivezone ale ţării din punct de vedere economic.

Premii şi distincţiiActivitatea şi succesele obţinute în ultimii ani de aero-portul clujean au fost recunoscute de societatea civilă,de autorităţi şi de parteneri în repetate rânduri. Astfel,Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca a fost desemnat“Aeroportul anului 2010” în cadrul mesei rotunde“România cer deschis”, organizată de cotidianul delimbă engleză Nine O'Clock şi de Ministerul Transpor-turilor şi Infrastructurii, iar în cadrul celei de a patraediţii a „AIRPORT FORUM”, Aeroportul InternaţionalCluj-Napoca a primit „Premiul pentru permanentapreocupare pentru dezvoltare şi modernizare”, decer-nat de către Finmedia. De asemenea, aeroportul clu-jean a primit distincţia “Emblema Clujului”, în cadrulfestivităţii de premiere a celor mai importante instituţiişi personalităţi clujene, organizată cu ocazia evenimen-tului “Balul Operei 2011”,medalia atestând calitateaaeroportului de instituţie brand a judeţului Cluj. Maimult decât atât, Asociaţia Generală a Inginerilor dinRomânia (AGIR) a premiat lucrarea „Aeroportul Cluj-Napoca. Nou terminal de pasageri Terminal plecări,Terminal sosiri, Corp de legătură”.

Elementul cheie în dezvoltarea regiunii Dezvoltarea economică şi turistică a regiunii denord-vest a ţării este influenţată în bună măsură deactivitatea Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca.Astfel, existenţa a numeroase puncte de atracţie tu -ristică în judeţ, reprezentate de numeroasele monu-mente istorice şi culturale, dezvoltarea municipiuluica centru de afaceri şi investiţii, deschiderea oraşuluiCluj-Napoca ca pol de integrare europeană, dez-voltarea sa ca principal centru academic-cultural şimedical al Transilvaniei, toate acestea indică faptulcă în aria de cuprindere a Aeroportului InternaţionalCluj-Napoca există o cerere puternică pentru trans-portul aerian, care trebuie satisfăcută.În acelaşi timp, interesul investitorilor străini pentruregiunea de nord-vest a ţării, intensificarea schim-burilor academice ale universităţilor clujene cu celedin străinătate, precum şi mediul prosper, vibrant şicosmopolit pe care îl oferă oraşul Cluj-Napocacrează premisele pentru ca Aeroportul InternaţionalCluj-Napoca să se dezvolte şi pe viitor, astfel încâtsă-şi consolideze poziţia actuală şi să devină unuldintre aeroporturile de referinţă din sud-estul Eu-ropei.

Foto: Romanian Spotters -www.photoavia.net - www.rospotters.ro;

Locuitorii oraşului Turda, cei ai oraşului Câmpia Turziişi cei ai comunelor înconjurătoare, reunite în cadrul Co-munităţii Urbane Arieş, vor putea consuma de la robi-nete apă plată, extrasă din puţuri săpate pe teritoriulcomunei Mihai Viteazu, de la poalele Munţilor Apuseni.Apa va fi livrată de Compania de Apă Arieş.Directorul Companiei, Alexandru Sabău, a declarat căspecialiştii din subordinea sa au analizat 11 sortimentede apă plată, pe care le-au comparat cu apa extrasă dinnoile puţuri din Apuseni. Această analiză a arătat că apacare va fi livrată în Turda se află undeva la mijloc, dinpunct de vedere al calităţii. ”Însă, spre deosebire de apaîmbuteliată, apa care va curge la robinetele turdenilorva avea un mic adaos de clor”, spune directorul Com-paniei de Apă Arieş. Practic, este vorba de o substanţăcare va garanta faptul că apa va rămâne pură din punctde vedere microbiologi, pe traseul de la puţul de undeeste extrasă şi până la livrare, în casele consumatorilor.

O întreagă serie de avantajeconcreteIdeea are o serie de avantaje concrete, spun reprezen-tanţii Companiei de Apă Arieş. Pe de o parte, este vorbade sănătatea populaţiei din cele două oraşe şi din co-munele din Comunitatea Urbană Arieş. Pe de altă parte,este vorba de protecţia mediului înconjurător, pentrucă proiectul va reduce impactul asupra naturii. Iar în altreilea rând, este vorba de avantaje economice, pentrucă punerea în valoare a noilor surse de apă are loc înparalel cu reabilitarea, modernizarea şi extinderea infra-structurii de apă şi canalizare. Iar o infrastructură maibună constituie, potrivit premierului Emil Boc, un avan-taj al oricărei comunităţi din România în competiţiapentru atragerea unor noi investitori.Săparea noilor puţuri a fost finanţată de Uniunea Eu-ropeană, în cadrul primului proiect din România fi-nanţat prin intermediului Programului OperaţionalSectorial Mediu. Acesta vizează reabilitarea sistemuluide alimentare cu apă din Comunitatea Urbană Arieş,care include oraşele Turda şi Câmpia Turzii, precum şicomunele învecinate. Acest proiect se referă şi la schim-barea reţelei de conducte urbane şi a adus, în Regiuneade Nord-Vest, o inovaţie tehnologică. Un utilaj ameri-can de foraj orizontal distruge vechile conducte deazbociment şi trage după el noile conducte, din poli-etilenă. Muncitorii nu sunt nevoiţi să sape decât din150 în 150 de metri, pentru a controla utilajul respectiv.Iar acest lucru presupune mai puţine neplăceri cauzatede înlocuirea reţelelor subterane. Practic, în cadrul Pro-gramului Operaţional Sectorial Mediu, Compania deApă Arieş a obţinut prima aprobare a unui proiectromânesc. De asemenea, inspecţiile pe teren realizatede angajaţii Ministerului Mediului şi de cei ai organis-melor intermediare arată că acest proiect este cel maiavansat din România şi cu cele mai bune rezultate înprivinţa absorbţiei fondurilor europene destinate pro-tejării mediului înconjurător. De asemenea, inspectoriicare au mers pe teren au ajuns la concluzia că proiectulcare este derulat pe teritoriul Comunităţii Urbane Arieş,care are un număr de locuitor comparabil sau mai mare

cu cel al multor reşedinţe de judeţ din România, poatefi considerat un model de bune practici.

Cifrele unui proiect ambiţiosAngajaţii Companiei de Apă Arieş vor reabilita 30 dekilometri de canalizare şi 72 de kilometri de conductepentru alimentarea cu apă. De asemenea, reţeaua decanalizare va fi extinsă cu 54 de kilometri, iar cea de ali -mentare cu apă cu 10 kilometri. Proiectul are o valoarede 80 de milioane de euro. 80 la sută din această sumăa fost oferită de Uniunea Europeană, iar restul sumeiprovine fie de la bugetul Guvernului, fie din bugetul lo-calităţilor implicate în acest proiect. În acest moment,deja, peste 40 la sută din totalul fondurilor europene

alocate acestui proiect au fost absorbite. Proiectul arurma să se încheie, în cea mai mare parte, în acest an,iar finalizarea sa efectivă este programată pentru cel de-al doilea semestru al anului viitor. Tocmai pentru căacest proiect este o noutate absolută, atât în privinţaobţinerii şi absorbţiei de fonduri europene, cât şi în pri -vinţa soluţiilor legate de furnizarea apei de calitate larobinet, redacţia revistei ”Transilvania Business” a realizatinterviuri cu principalii actori implicaţi în acest proiect.Este vorba de primarii oraşelor Turda şi Câmpia Turzii,Tudor Ştefănie şi Ioan Vasinca, precum şi cu managerulCompaniei de Apă Arieş, Alexandru Sabău.

Claudiu Pădurean

Uniunea Europeană finanţează unul dintre cele mai inovatoare proiecte de infrastructură din România

Apă plată la robinet

Calitate recunoscută

Realizarea efectivă a proiectului finanţat de uni-unea europeană deschide şi alte perspectivepentru conducerea Companiei de Apă Arieş.este vorba despre posibilitatea de a explora,după ce apa extrasă de la poalele munţilorApuseni va obţine toate certificările legale, piaţacomerţului cu apă plată. Practic, ar fi vorba deprima apă minerală extrasă din judeţul Cluj.

30 de kilometri de canalizare vor fi reabilitaţi cu ajutorul acestui proiect

72 de kilometri de conducte vor fi modernizaţi

54 de kilometri reprezintă lungimea noii reţele de canalizare, creată cu fonduri europene

10 noi kilometri ai reţelei de alimentare cu apă vor fi daţi în funcţiune la finalul proiectului

29

mediu

www.transilvaniabusiness.ro

30

medIu

Reporter: Câmpia Turzii se profilează, cu ajutorulunor actori importanţi, precum Mechel ori ceicare vor investi în parcul logistic al Reif, într-unuldintre polii industriali ai Transilvaniei. Aţi reuşitsă mentineţi o dinamică sănătoasă a dezvoltăriieconomice, în ciuda crizei globale. Acum, prin re-abilitarea infrastructurii de apă şi canalizare aveţiun argument suplimentar. Cât de important va fiacest argument pentru atragerea unor noi investi-tori?Ioan Vasinca: Prin reabilitarea infrastructurii de apăşi canalizare reuşim să satisfacem cerinţele marii în-treprinderi Mechel, cât şi ale celorlalţi agenţi eco-nomici din oraş, inclusiv Parcul logistic Reif. Oriceinvestitor doreşte încă înainte de a investi să aibă oinfrastructură sigură precum apă-canal, gaz metan,energie electrică şi reţele de circulaţie. Dacă spunemadevărat, există toate aceste condiţii şi având reabi -litat în stil modern şi sistemul de alimentare cu apăşi canalizare, avem convingerea că acestea sunt argu-mente serioase pentru atragerea de noi investitori.M-am implicat personal încă de la lansarea ideii şi înnecesitatea reabilitării sistemului de alimentare cuapă potabilă, canalizare şi epurare apă uzată. Toateacestea aveau o vechime de 40 - 60 ani. Pentru sănă-tatea populaţiei era strict necesar demararea unuiproiect finanţat extrabugetar pentru întreaga Comu-nitate Urbană Turda- Câmpia Turzii şi comunele în-conjurătoare.

Reporter: V-aţi implicat personal pentru re-zolvarea multor probleme ridicate de derulareaacestui proiect de adevărat pionierat pentruRomânia. Care sunt cele mai importante lecţii pecare le-aţi învăţat din derularea lui?Ioan Vasinca: Întâi, pentru buna desfăşurare ulte-rioară a proiectului a fost necesară o sumedenie deîntâlniri cu factorii decisivi pentru finanţare şi exe-cuţie la cerinţe moderne: consultanţi, proiectanţi,Ministerul Mediului (Guvern), Comisiile de la Comu-nitatea Europeană şi nu în ultimul rând Consiliile Lo-cale participante. Apoi, pentru execuţie, a fost nevoiede o mare atenţie la zonele afectate de săpături sau

întreruperi de alimentare cu apă potabilă pentru anu deranja peste suportabilitate populaţia sau co-munitatea firmelor şi instituţiilor publice. În cele dinurmă, am învăţat că sunt necesare o transparenţămaximă şi o foarte bună popularizare a proiectului.

Va creşte calitatea vieţii în oraşReporter: Atunci când va fi finalizat, acest proiectva duce la o creştere semnificativă a calităţii vieţiilocuitorilor din oraşul pe care îl conduceti. Cât deimportant este el pentru viitoarea dezvoltare acomunităţii?Ioan Vasinca: Finalizarea proiectului sigur va creştecalitatea vieţii locuitorilor. Se va realiza confort, în-deplinirea doleanţelor legate de acest domeniu, îm-bunătăţirea stării de sănătate a populaţiei. Localitateava prospera, atrăgând noi investitori şi implicit noilocuri de muncă, reducerea şomajului, creşterea au-tomată a bugetului de venituri şi cheltuieli, posibili-tatea creării a noi locuinţe şi obiective pentru copii,tineri, persoane angajate sau pensionari.

Reporter: Câmpia Turzii a lăsat în urmă statutul

de oraş monoindustrial. Cu ajutorul unor eforturiderulate de-a lungul mai multor ani, aţi reuşit sădiversificaţi activitatea economică din oraş, într-o manieră dinamică. Din acest punct de vedere,al dinamicii economice, care sunt obiectivele co-munităţii pentru perioada următoare?Ioan Vasinca: De mai mulţi ani, Câmpia Turzii numai este un oraş monoindustrial. Am început maitimid popularea Parcului logistic Reif. Acum, maimulte firme interne sau străine construiesc pentruînceperea activităţii diferitelor domenii de activitate:industriale, comerţ, servicii către populaţie. În oraş,pe lângă ce a existat, s-au construit noi obiective in-

dustriale ori comerciale cu bune rezultate în deru-larea activităţii şi eficienţă. Dorim să menţinem legă-tura considerată a fi bună cu patronatul local pentruîndeplinirea şi rezolvarea unor obiective comune.Acum este în construcţie Incubatorul de Afaceriunde vor fi ajutaţi micii întreprinzători şi se vor des-făşura diverse activităţi benefice comunităţii. Având100% alimentare cu apă potabilă şi canalizare, sigurvom avea noi cerinţe de investiţii.

Reporter: Care sunt obiectivele de dezvoltare aleoraşului Câmpia Turzii, din punct de vedere edil-itar şi urbanistic? Ioan Vasinca: Obiectivele de dezvoltare edilitar –urbanistică a oraşului sunt multiple. Este un subiectfoarte vast.Amintesc doar întreţinerea arterelor de circulaţie ru-tieră (având asfaltate toate străzile din oraş – unicatnaţional), crearea de noi spaţii verzi, de locuri dejoacă pentru copii, de zone de agrement pentru per-soane vârstnice, de parcări, de construirea Complex-ului Olimpic în parcul oraşului (bazine de înot, zonede tratament şi relaxare, alimentaţie publică), deterenuri sportive (volei, baschet, tenis, patinoar, etc).Apoi, învăţământul trebuie să se desfăşoare în

condiţii optime din punct de vedere sanitar –igienic,spitalul – la fel, iar dotările din şcoli şi spital trebuiesă fie la asemenea standarde încât activităţile didac-tice şi medicale să se desfăşoare în condiţii optime.Mai amintesc despre pieţele moderne şi perfor-mante, despre modernizarea sistemului de salu-brizare a oraşului, despre dezvoltarea sistemuluicultural-sportiv prin noi dotări şi dezvoltarea activ-ităţilor pe domenii, despre funcţionarea normală aPoliţiei Locale pentru protejare vieţii şi bunurilorpopulaţiei şi despre asigurarea permanentă afuncţionalităţii infrastructurale municipale ( dru-muri, gaz, energie electrică, apă –canal).

Cum devine Câmpia Turzii o putere industrială de calibruCâmpia Turzii este pe cale să devinăunul dintre cei mai dinamici poli dedezvoltare industrială din Transilva-nia. În timp ce platforme industrialeprecum cea de la Jucu se confruntăcu dificultăţi generate de plecareaunor investitori, la Câmpia Turzii,principalii actori economici continuăsă se dezvolte. Primarul Ioan Vasincaexplică, într-un interviu acordat Tran-silvania Business, logica dezvoltăriieconomice a comunităţii sale.

100% dintre străzile din oraş sunt asfaltate – unicat naţional

100% din oraş va fi conectat la reţelele de apă şi canalizare

Reporter: Administraţia locală din Turda este unexemplu de bune practici în atragerea de fondurieuropene. Aţi obţinut fonduri nerambursabile pen-tru finanţarea unor proiecte majore, inclusivlacurile sărate şi Salina Turda. Care este secretulacestei reuşite?Tudor Ştefănie: Municipiul Turda este o zonă de tur-ism balnear şi termal cu un excelent potenţial deatragere de turişti atât din ţară, cât şi din străinătate.Într-adevăr, Salina Turda nu era până acum patru aniun punct de atracţie pe harta turistică a ţării, dar, prinatragerea de fonduri europene de 5,8 milioane euro,a devenit o destinaţie cu o mare valoare de patrimo-niu şi posibilităţi de dezvoltare turistică. În jurul Salineiexistă planuri de dezvoltare pentru o staţiune balnearăde lux,cu hoteluri de 3, 4 şi 5 stele, patinoar, hipodromşi teren de golf. Un complex hotelier denumit ”Floareade sare” ar urma să fie destinat pentru cei din catego-

ria de lux. Din acest an, Turda are şi un brand turistic,beneficiile unui brand puternic se observă mai bineîn afara graniţelor oraşului, sloganul ”Descoperă oraşulsalinei” funcţionează ca un activator.

Reporter: Turda va fi, împreună cu oraşul CâmpiaTurzii şi cu comunele asociate comunitatea care vaavea cea mai bună apă de băut din România. Cumva influenţa acest avantaj dezvoltarea turistică a

oraşului pe care îl conduceţi?Tudor Ştefănie: Din punct de vedere al ofertei turis-tice, considerăm că zona Turda trebuie să ţină cont detendinţele actuale de la nivel european, astfel prinatragere de fonduri ne propunem realizarea unui parcrecreativ şi unui teren de golf cu 11 green-uri dedicateactivităţilor de agrement în natură, a unui Centru SPApe bază de tratament în incinta hotelului PotaissaTurda, această investiţia se va face în scopul com-pletării activităţilor de tratament balnear cu proce-dura cu aerosol natural, precum şi introducerea încircuitul turistic şi de agrement a Parcului Central prinutilizarea Râului Arieş.

Reporter: Care sunt principalele dumneavoastrăobiective, din punctul de vedere al dezvoltării co-

munitare, pentru perioada următoare?Tudor Ştefănie: O primă prioritate sunt proiectele şiprogramele menite să susţină dezvoltarea economicăprin crearea unui mediu de afaceri favorabil şi prinstimularea creării de noi locuri de muncă, o altă pri-oritate vizează realizarea unui cadru partenerial şi aunui portofoliu de proiecte pe zona mediu-sănătatepublică, continuă proiectele cu privire la îm-bunătăţirea infrastructurii de transport în municipiu

cu accent pe mijloace nepoluante, ne dorim punereaîn aplicare a proiectului ”Mocăniţa”, ca punct deatracţie turistică pe calea ferată Turda-Abrud şi re-alizarea sălii polivalente de 1.000 de locuri, a bazinuluide înot, precum şi investiţii în infrastructura de turismcu scopul de obţinerea statutului de interes naţionalpentru municipiul Turda.

31

medIu

www.transilvaniabusiness.ro

5,8 milioane de euro au fost investiţi în modernizarea Salinei Turda

11 găuri va avea noul teren de golf care va fi amenajat în Turda

Planuri ambiţioase

Administraţia locală din Turda are planuri am-biţioase legate de dezvoltarea turistică a oraşu-lui. Astfel, pe lângă construirea sălii poli valente,a terenului de golf, a hipodromului şi amena-jarea noului parc, în zona salinei ar urma să fieconstruit, cu ajutorul unui parteneriat public– privat, un hotel de cinci stele, care va avea unrestaurant panoramic la ultimul etaj, dar şi unlift cu care turiştii vor putea coborî drept în sa -lină. Acest hotel ar urma să fie profilat pe trata-mentul celor suferinzi, cu ajutorul aerosolilordin salină. de asemenea, compania SalinaTurda ar urma să administreze un viitor hotelcu camere de cinci şi de trei stele, care va fi pro-prietatea administraţiei locale, precum şi ren-ovatul Hotel Potaissa, de trei stele, care este totproprietatea municipalităţii.

Turda renaşte cu ajutorul fondurilor europenePrimarul din Turda, Tudor Ştefănie, a iniţiat un program care a dus la trans-formarea oraşului dintr-o localitate in-dustrială, grav afectată de poluare,într-o destinaţie turistică din ce în cemai apreciată. Salina Turda este unuldintre cele mai frumoase obiective turistice de acest fel din Europa de Est,iar băile sărate au fost refăcute, tot cusprijinul financiar al Uniunii Europene.De asemenea, au început investiţii ma-sive în reabilitarea infrastructurii, carear urma să reprezinte o bază intere-santă pentru dezvoltarea turistică aoraşului. Primarul Tudor Ştefănie de-taliază planurile sale legate de trans-formarea oraşului într-o staţiune turistică de importanţă naţională.

32

mediu

Reporter: Proiectul depus de Compania de ApăArieș va duce la apariția unei situații inedite pentruRomânia. Consumatorii vor primi apă plată la robi-net, apă extrasă din puțuri săpate la poaleleMunților Apuseni. Cum s-a născut această idee?Alexandru Sabău: Din dorinţa de a proteja mediul în-conjurător și sănătatea populației și nu în ultimul rând,pentru că Primăria Turda și Câmpia Turzii, în speță ceidoi primari, Tudor Ștefănie și Ioan Vasinca, au dorit cuadevărat ca astfel de proiecte să înceapă în municipiilenoastre, pentru populația noastra și pentru mediulcare ne înconjoară. Accesarea de fonduri europeneprin derularea şi gestionarea proiectului de 80 de mi -lioane de euro (şi faptul că suntem printre puţinelecompanii din ţară care derulează un astfel de proiect)este pentru noi o mare responsabilitate, dar şi o satis-facţie pe măsură.

Ambiție, strategie, dorințăde dezvoltareReporter: CAA a fost prima din România care aobținut finanțare din fondurile europene alocatePOS Mediu. Care este secretul acestei reușite?Alexandru Sabău: Ambiție, strategie, dorință de dez-voltare. Din punct de vedere al absorbţiei fondurilorpe primele cinci luni din acest an, POS Mediu se aflăpe locul 3 după POR si POS DRU, asa cum a specificatsi ministrul Borbely. Datorez acest succes acţionarilornoştri, primăriilor celor două municipii, Turda şiCâmpia Turzii, dar şi echipei cu care lucrez.

Reporter: Inspecția recentă a oficialilor MinisteruluiMediului a constatat faptul că realizarea acestuiproiect este cea mai avansată, dintre toateproiectele similare din România. Care au fostpremisele care v-au permis să păstrați ritmul înaplicarea proiectului?Alexandru Sabău: Începând de la caietul de sarcinicare a fost bine structurat și continuând cu muncaechipei PIU (Project Implementention Unit) și a întregiiechipe de conducere a CAA, echipa care a dat dovadăde profesionalism, determinare și o neobosită dorințăde a termina la timp și de calitate lucrările aferentefiecărui pachet. Putem afirma că întreaga echipă aCAA angrenată în realizarea proiectului poate fi carac-terizată prin ceea ce numim management target ori-

ented team (echipa orientată spre rezultate) cu bătaiedirectă la țelul nostru declarat : satisfacerea cerințelorclienților noștri prin furnizarea unei ape constant bunăcalitativ și a unui serviciu de canalizare decent.

”Roboți” americani la TurdaReporter: În concretizarea proiectului, ați venit cusoluții inovatoare, inclusiv cu acei "roboți" ameri-cani care permit să înlocuiti vechile conducte fărăsă săpați infrastructura rutieră. Este costisitoare o ast-fel de soluție, aplicată în premieră în Transilvania deNord? Cum ați ajuns la această soluție?Alexandru Sabău: Pe plan mondial există tot felul denoutăți care apar și apoi sunt folosite de constructoripentru a le ușura munca și mai ales pentru a reducedisconfortul cetățenilor la reabilitarea rețelelor de apăși apă uzată. Într-adevăr, CAA Turda a folosit două dinaceste procedee moderne și anume forajul orizontaldirijat și așa numita tehnologie cu patent american„burst lining”, ambele fiind alese pentru a reduce sub-stanțial șanțurile și gropile tradiționale vizibile acolounde sunt lucrări de canalizare. Ambele procedee con-stau din foraj subteran dirijat longitudinal pe axa dru-

mului, diferența între ele constând din faptul că laprocedeul american există un „cap spărgător” care dis-truge vechea rețea și apoi cu ajutorul unor dispozitivespeciale este introdusă noua rețea, fără a mai fi nevoiede săpături suplimentare în afara celor din orificiile deintrare/ieșire a rețelei. Soluția ne-a fost pusă la dispo -ziție de consorțiul de firme care a câștigat licitația pen-tru municipiul Turda.

Reporter: Care sunt planurile de viitor legate de dez-voltarea Companiei de Apă Arieș?Alexandru Sabău: CAA Turda dorește în primul rândsă ofere servicii de înaltă calitate clienților săi, serviciiconcretizate printr-o apă potabilă constant bună și,bineînțeles, printr-un serviciu ireproșabil de canalizare.Ne va ajuta să facem aceste lucruri îmbunătățirea rad-icală a rețelei de canalizare și distribuție de apă potabilăîn urma finalizării proiectului european în acest an, încea mai mare parte, o parte urmând a fi finalizată înprimul semestru al anului viitor conform graficelor delucrări.De asemenea, CAA dorește să își extindă sfera de ac-tivitate și la comunele din jur care încă nu beneficiazăde un serviciu de canalizare sau distribuție de apă cen-tralizata conform ultimelor cerințe europene in dome-niu.

Reporter: Vă gândiți să și îmbuteliati, pentru piațalargă, din România și din străinătate, apa pe careo extrageți din Munții Apuseni?Alexandru Sabău: Există multe societăți care comer-cializează apă, apă care nu are calitățile apei pe care ofurnizăm noi. În măsura în care apa noastră va fi certi-

ficată de cei abilitați să o facă ca fiind o apă care sepoate comercializa pe piață, bineînțeles că vom ex-plora și această latură a business-ului cu apă. Pânăatunci însă, așa cum am mai menționat. principalanoastră preocupare este și va rămâne furnizarea uneiape potabile constant bună și a unui serviciu decanalizare decent.

Proiectul unicat al Companiei de Apă ArieşCompania de Apă Arieș a creatun proiect unicat. Este vorba delivrarea, în premieră în România,de apă plată, extrasă de la poaleleApusenilor, către întreaga popu-lație. Managerul companiei,Alexandru Sabău, este cel care aavut această inițiativă.

80 de milioane de euro este valoarea proiectului european derulat de CAA

În urmă cu un deceniu, clujenii care mergeau în Oradeasau în Băile Felix aveau impresia că au ajuns de-a dreptulîn Occident. Mărfurile erau mult mai diverse şi mai ief-tine, iar primul mall din Transilvania tocmai îşi deschiseseporţile. Era o diferenţă uriaşă între centre comerciale detipul Sora Shopping Center sau Magazinul Central şimall-ul Lotus Center din Oradea. Au trecut mulţi anipână când oraşe precum Cluj-Napoca, Târgu-Mureş oriSibiu au adoptat reţeta orădenilor. Iar această reţetă afost una de succes. În ciuda recesiunii severe care a lovitpiaţa imobiliară, nici un mall nu a dat faliment în Tran-silvania. Acum, o serie de investitori au curajul de a con-strui noi mall-uri, ori de a le extinde pe cele existente.Oradea şi Aradul dau tonul. Anul 2012 ar fi trebuit să fie unul de boom economicpentru municipiul Arad. Dacă cele opt mall-uri ar fi fostfinalizate, Aradul ar fi fost un nod comercial de invidiat.Ar fi venit cumpărătorii din toată Europa, hotelurile şirestaurantele ar fi fost pline ochi, iar nivelul de trai al ară-denilor ar fi fost cu siguranţă altul. A venit, însă, criza eco-nomică şi situaţia s-a schimbat: din cele opt mall-uriaflate în stadiu de proiect, unul funcţionează de un anşi jumătate, iar cel de-al doilea va fi deschis în aceastătoamnă.Până acum, Aradul a rămas cu un singur mall adevărat,Atrium Center. Zeci de magazine, Cinema city, parcarecu sute de locuri se regăsesc în acesta. Centrul comercialAtrium Center Arad are o suprafaţă totală închiriabilăde 30.000 de mp şi o suprafaţă totală construită de

aproximativ 70.000 mp. Valoarea totală a investiţiei s-aridicat la 70 de milioane de euro. Mall-ul a adus sute delocuri de muncă şi a devenit una dintre atracţiile princi-pale ale Aradului.

Mall-ul de pe stadionulStrungulÎn această toamnă, ar urma să fie deschis cel de-al doileamall, pe fostul stadion Strungul. Aici este construit com-plexul comercial Mercury care va avea săli multiple decinema, peste 100 de magazine printre care şi hipermar-ketul Cora, o parcare subterană. Proprietarii proiectuluimizează pe cumpărători din toată regiunea, inclusiv dinUngaria şi din Serbia. Turnul de birouri şi complexul co -mercial Mercury vor totaliza peste 106.000 de metri pă-traţi suprafaţă desfăşurată. Oficialităţile locale se aşeaptă

ca semnalul dat de investitorii de la Mercury să fie urmat,în scurt timp, şi de cei care gestionează celelalte şaseproiecte de tip mall din Arad. Analiştii economici spuncă, dacă nu ar fi venit criza, Aradul ar fi avut opt mall-uri,mai multe decât Budapesta. Şi asta pentru că oraşul ţin-

tea să devină cea mai importantă platformă comercialăde la graniţa dintre trei ţări: România, Ungaria şi Serbia.De asemenea, Aradul ar fi urmat să devină cel mai im-portant centru al comerţului dintre ţările Uniunii Eu-ropene şi cele ale Balcanilor de Vest. ”Aceste planuri nuau fost abandonate, ci doar amânate, până prin 2014 –2015”, spune Vasile Andreica, care gestionează un biroude consultanţă specializat pe proiecte transfrontaliere.

Oradea: expansiunea mall-urilor sfidează crizaDeşi specialiştii susţin că o a doua criză se va face simţităîn România, investitorii îşi pastrează încrederea în putereade cumpărare a orădenilor. În Oradea există două mall-uri care se află în plină extindere şi un al treilea mall selansează la mijlocul lui octombrie 2011. În mare, Oradea

beneficiază exact de aceleaşi avantaje ca şi Aradul. Estecel mai important centru, atât pentru Crişana, cât şi pen-tru Ungaria de Est.Oradea a convins investitorii şi că este un oraş cupotenţial în care puterea de cumpărare sfidează contex-

Mall-urile din Oradea şi Arad sfidează crizaÎn urmă cu un deceniu, Oradea era primul oraş din Transilvania care opta deschis pentru modele de centre comerciale de tipmall. Au trecut mulţi ani până când modelul a fost preluat de oraşe mari, precum Clujul ori Timişoara. Acum, istoria se repetă.În timp ce celelalte regiuni ale României se confruntă cu un adevărat îngheţ pe piaţa imobiliară, Vestul dă tonul relansării.

80 de milioane de euro valorează proiectul comercial era Shopping Park

50 de milioane de euro sunt investiţi în dezvoltarea Prima Shopping center

4 malluri va avea Oradea până la finele lui 2012

34

afaceri

tual economic nefavorabil. Chiar dacă salariul mediu înBihor este de 1.200 de lei pe lună, studiile sociologicearată că bihorenii consumă mult şi au un nivel de trairidicat.Aşa se face că Oradea a dat tonul în dezvoltareaproiectelor comerciale în anul 2002 când s-a ridicatprimul mall din vestul ţării. “Lotus Market s-a deschis laOradea în 6 decembrie 2002. A fost primul mall din Ves-tul României şi a devenit un adevărat oraş în inimaoraşului”, spun reprezentanţii complexului comercialLotus Center. La început, mall-ul a avut 50 de magazineşi o zonă dedicată recreerii, care pe lângă baruri, restau-rante, sau săli de jocuri le-a adus bihorenilor primul ci -nematograf Hollywood Multiplex. “Prima extindere amall-ului a avut loc în anul 2006, iar cea de a doua în2008, când suprafaţa construită a crescut la peste 60.000de metri pătraţi şi mall-ul şi-a schimbat denumirea dinLotus Market în Lotus Center. Tot atunci am amenajatsingura parcare subterană din Oradea, cu o capacitatede 450 de locuri”, explică reprezentanţii complexuluicomercial din Oradea. Lotus Center a pus la dispoziţiaclienţilor peste 130 de spaţii comerciale iar din aceastătoamnă noi retaileri şi-au anunţat apariţia. ” Am începutcel de al treilea proces de extindere în primăvară, iar in-auguarea a avut loc în 8 septembrie. Etajul s-a extins,construit cu pereţi de sticlă şi oferă o privelişte nouăasupra oraşului, găzduind în acelaşi timp întregul seg-ment de divertisment şi food, în timp ce parterul estealocat magazinelor”, mai spun reprezentanţii companieicare administrează Lotus Center. Cheia succesului, aşacum spun reprezentanţii mall-ului este să le aduciclienţilor branduri pe care şi le doreau la ei în oraş. “Odată cu noua extindere, am adus la Oradea patru dintrecele mai populare mărci produse de Inditex: Zara,Pull&Bear, Bershka şi Stradivarius. Pe lângă acestea amadus în mall şi brandul Lee Cooper”, explică manageriiLotus. O altă noutate în cadrul complexului comercialeste sala de evenimente multifuncţională, cu o capaci-tate de 200 de locuri, special dotată pentru nunţi,botezuri, sau întâlniri de afaceri.

Milioane de euro pentru BihorMallurile în plină expansiune atrag în judeţul Bihor zecide milioane de euro şi generează sute de locuri demuncă. Investitorii care deschid mari centre comerciale

în România aleg oraşele din Transilvania pentru că suntîn plină expansiune. Astfel, deşi România se afla în plinăcriză, în anul 2009 în Oradea s-a deschis Era ShoppingPark, complexul comercial dezvoltat de Omilos Group.„Oradea a fost aleasă pentru dezvoltarea acestui proiectpentru ca este un centru economic şi social extrem deimportant în Vestul ţării. Este un oraş în continuă dez-voltare, iar orădenii au nevoie de spaţii de shoppingcomplexe în care să poată găsi tot ceea ce au nevoie”,explică Ioana Ionescu, director de marketing al com-paniei care administrează acest centru comercial.„Proiectul comercial Era Shopping Park are trei faze o -peraţionale de dezvoltare. Prima a fost cea din 2009,când s-a deschis galeria, alături de magazinele Carrefourşi Bricostore, iar gradul de ocupare este de 97%. Cea dea doua parte a proiectului este Era Mall. Primii 8000 mpau fost inauguraţi în 2010 şi beneficiază de o selecţie im-portantă de branduri locale şi internaţionale precumSprider Stores, Kangaroo Land, Chrome, Euphoria Style,Expo Fashion sau Madame Ponderosa. În aceastătoamnă, mallul devine complet operaţional odată culivrarea a 28.500 mp noi, ultimele contracte fiind sem-nate de Mobexpert, Elvila si Fox”, spune directorul. Ex-

tinderea pe care pariază investitorii este justificată prindorinţa cumpărătorilor de a avea un nivel de trai ridicat.„România are o populaţie tânără, vibrantă, care cheltuiemult şi atunci când nu are de unde. Tinerilor le plac lu-crurile de calitate. De când am reluat lucrările în mall,traficul şi vânzările din galeria comercială au crescut sem-nificativ", explică Ioana Ionescu. Reprezentantul com-plexului comercial orădean mai subliniază căexpansiunea Era Shopping Park va fi completă în anul2012, când dezvoltatorii au prevăzut să deschidă ”box-uri” pe o suprafaţă de 5.000 de metri pătraţi.Dincolo de brandurile naţionale şi internaţionale de suc-ces, investorii au dat o şansă prin Era Shopping Park şiproducătorilor bihoreni, cărora le-au oferit spaţii co -merciale. Proiectul Era Shopping Park valorează 80 de milioane deeuro şi a generat în Bihor peste 1.000 de locuri demuncă, de la angajaţii magazinelor şi furnizorii de serviciipână la echipele care au lucrat pe şantier.

andreea costeaclaudiu Pădurean

Oferte noi din octombrie

Pe lângă cele două malluri în plină expansiune înBihor, în 14 octombrie se deschide Oradea Shop-ping city, un proiect comercial dezvoltat de omulde afaceri Gabriel Popoviciu. cu o suprafaţă de30.000 mp, noul centru comercial va găzdui bran-duri sonore ca Bigotti, Nike, eponge kids,cacharel şi US Polo. Spaţiul de distracţie va inte-gra în premieră un cinematograf 3D.Bihorul a fost ales pentru investiţii şi de Oasis De-velopment care a început anul acesta construcţiala Prima Shopping center Oradea. cu o investiţiede aproximativ 50 de milioane de euro, mallul seva întinde pe o suprafaţă de peste 24.000 de metripătraţi şi ar trebui să fie gata până la sfârşitul an-ului 2012.

35

afaceri

www.transilvaniabusiness.ro

Cel mai puternic turneu de golf din România a ajuns la a noua ediţie

Regal de golf la Pianu de Jos

La clubul ”Paul Tomiţă”, sub titulatura ”9 ne place gol-ful”, au participat zeci de oameni de afaceri din Româ-nia sau străinătate, care şi-au încercat îndemânarea laacest sport nobil.

Record de participanţiPe lângă directorul general al Băncii Transilvania, RobertRekkers, mingile de golf au mai fost lovite şi de cătreKevin vom Gamm, din partea Asirom, Ioan Popa, dincadrul Transavia, Tudor Iliescu, reprezentantul HewlettPackard sau Gabriel Stan, de la Bellevue Residence, ală-turi de alţi peste 60 de concurenţi mai mult sau maipuţin cunoscuţi. De altfel, la ediţia din acest an a fostînregistrat recordul de participanţi, 75. Concursul a în-ceput la ora 09:00. Ziua de sâmbătă, 17 septembrie, aînceput cu o şedinţă tehnică a comitetului de organi-

zare, apoi a fost dat startul la jocul propriu-zis. Glumele,buna dispoziţie, dar şi câteva idei de afaceri au fost in-gredientele care s-au strecurat printre loviturile cu crosala cele trei secţiuni de participare, domni, doamne şi ju-

niori. S-a jucat în sistemul stableford, HCP jucători, 6.133metri pentru domni, 5.120 metri pentru doamne, re-spectiv 2.605 metri la juniori. La finalul zilei a fost orga-nizată o festivitate de premiere, dar şi un dinner-party,acolo unde au fost schimbate păreri de bine despreaceastă ediţie, dar şi promisiuni din partea majorităţiiparticipanţilor că nu vor lipsi la ediţia a 10-a, care vaavea loc tot în luna septembrie a anului următor.

Rekkers, mulţumitDe asemenea, de la acest dinner-party organizat înjurul piscinei de la Golf Hotel Pianu nu a lipsit nici di-rectorul BT al sucursalei Alba Iulia, Liliana Ciobotă, cares-a întreţinut cu invitaţii evenimentului. Chiar şi cei carenu au jucat golf au fost în atenţia organizatorilor, pen-tru că aceştia au avut ocazia să urmărească live con-cursul sau chiar să fie iniţiaţi în practicarea acestuisport, cu ajutorul instructorilor de la clubul "PaulTomiţa”. Pe lângă trofeele acordate, ocupanţii podiu-murilor au primit şi câte un card bancar drept mulţu-mire pentru prezenţa la cel mai important turneu degolf din România. De altfel, organizatorii de la ”PaulTomiţa” s-au felicitat pentru succesul pe care l-a avutaceastă ediţie, considerată cea mai reuşită de pânăacum. Faptul că Robert Rekkers este un pasionat degolf a fost garanţia participării multor personaje atâtdin domeniul sportiv, cât şi de afaceri din ţară şi din

străinătate. ”Mă bucur că am putut juca lângă nu-meroşi prieteni talentaţi la golf şi, în acelaşi timp,strategi în management. A fost o nouă ediţie reuşită,din toate punctele de vedere. Toată lumea zice că acest

sport este unul exclusiv şi greu de practicat, dar noi,Banca Transilvania, vrem să facem golful un sport câtmai accesibil, pentru toţi şi credem că acesta este chiarun sport de viitor”, a spus Robert Rekkers.

Tarife de afacerişti”Mi-a plăcut mult ceea ce am citit recent, undeva: gol-ful înseamnă 20% talent şi 80% management, iar acumne pregătim să susţinem financiar ediţia de anul viitor,una jubiliară”, a declarat directorul general al BT, carele-a mulţumit participanţilor atât înainte de meciuri,la şedinţa tehnică, cât şi la festivitatea de premiere.Terenul de golf de la Pianu de Jos poartă numele luiPaul Tomiţa, un localnic născut în 1914, cu o maredragoste pentru acest sport. Cu pasiunea sa a ajunssă-i înveţe golf chiar şi pe Regele Mihai sau pe membriai familiei princiare Cantacuzino, înainte de a participala campionate mondiale de golf organizate în opt ţări.În acest moment, Golf Club ”Paul Tomiţa” are 144 demembri activi, iar fiecare dintre ei plăteşte o cotizaţieanuală de 3.000 de lei, plus încă 100 de lei care repre -zintă taxa de competiţie. Pe de altă parte, oricine vreasă organizeze un concurs pe acest teren trebuie săscoată din buzunar, doar pentru închirierea acestuia,7.500 de lei.

Adrian Rus

75 de persoane au participat la ediţia din acest an a competiţiei

144 de membri are clubul de golf de la Pianu de Jos

Unii dintre cei mai importanţi oameni de afaceri, atât din România cât şi din străinătate, au lăsat deoparte pentru o zi profiturile, cifrele de afaceri sau calculele pentru câteva întâlniri mai mult decât relaxante. Banca Transilvania a continuat tradiţia turneelor de golf începută în 2002, iar la mijlocul lunii septembrie a organizat, pe terenul de golf de la Pianu de Jos, judeţul Alba, a noua ediţie a celei mai puternice astfel de competiţii din România.

36

LIfestyLe

Câştigători

Categoria brut, marele câştigător: LaurenţiuComan, Sebeş – plus 3 peste parCategoria I (0-18 HCP): 1. Attila Kadar, ClujNapoca – 43 p, 2. Călin Stoia, Cluj Napoca– 42 p,3. Simion Creţu, Africa de Sud – 40 p. Categoria a II-a (19-36 HCP): 1. Victor Andradeşi Kevin Von Gamm, Franţa – 43 p, 2. Tudor Iliescu,Bucureşti, – 43 p, 3. Alin Gavozdea, Sibiu – 40 pDoamne: 1. Mihaela Mureşan, Cluj Napoca – 41p, 2. Florina Morar, Alba Iulia – 39 p, 3. Sabina Suciu,Cluj Napoca – 36 pJuniori: 1. Paul Vălăşutean, Bucureşti– 23 p, 2. An-drea Tagliabue, Ighiu – 19 p, 3. Mihai Cata, Sebeş –16 pLongest Drive: Radu LotreanNearest to Pin: Radu Lotrean

38

AFACERI

Terenurile sintetice clasice, cu fir, nisip şi granule decauciuc sunt bune, dar destul de greu de întreţinut.Periodic au nevoie de împrospătarea stratului de gra -nule de cauciuc iar iarba trebuie ridicată cu un utilajspecial. Nu la fel de complicată este întreţinerea suprafeţelorde joc ce folosesc granule de cauciuc compactate cuajutorul unui liant colorat. Între firmele care aplică înRomânia astfel de procedee tehnice se numără EliteSport, o companie din Târgu Mureş.Practic, în doar câteva zile, un teren din bitum poatefi transformat într-un spaţiu de joacă multifuncţional:fotbal, baschet, tenis, tenis de câmp, tenis cu piciorul,cu marcaje clare, în diferite culori. Posibilităţile multi-ple de marcare sunt, de asemenea, un avantaj al aces-tor tipuri de terenuri.Suprafeţele din cauciuc granulat au elasticitate op-timă, sunt perfect plane, o aderenţă potrivită chiardacă suprafaţa de joc este udă şi nu necesită în-treţinere. Pentru suprafeţe de joc noi este nevoie de o pregătirea infrastructurii (umplere cu balast, cilindrare, turnare beton, sau as-falt) după care este turnat stratul de granule de cau-

ciuc şi se face marcarea. Suprafaţa de joc elastică(terenul preia o parte din şocurile provocate de căză-turi şi diminuează nivelul de zgomot produs decăderea mingilor) din cauciuc este delimitată pentrufiecare tip de activitate sportivă prin combinaţii de cu-lori.Ulterior sunt montate porţile, plasele, panourile debaschet etc.Marcajele aplicate pe suprafaţa de joc sunt realizatecu vopsea rezistentă la trafic intens şi la lumina solară.Dar nu numai sportivii amatori sau de performanţăpot beneficia de aceste suprafeţe. Lucs Sports Systemsproduce suprafeţe şi pentru parcuri de joacă saudiferite spaţii unde mai ales copiii trebuie să fie feriţide impactul cu un sol dur. Grădiniţele pot fi la rândullor beneficiare ale suprafeţelor elastice.Informaţii suplimentare despre terenurile din cauciucgranulat puteţi afla la numărul de telefon 0729-025007.

Florin Marcel Sandor

„Aceste tipuri de suprafeţesunt ideale, deoarece nunecesită întreţinere, au oelasticitate optimă, suntmultifuncţionale, iar perioada de garanţie este între 5 şi 8 ani.”

Luca Teodor Manager Lucs Sports Systems

Suprafeţe de joc şi joacă marca Lucs Sports Systems Tradiţionalul gazon sintetic, cu fir deiarbă şi granule de cauciuc pare săpiardă teren, pe un anumit segmentde întrebuinţare, în faţa terenurilorde sport multifuncţionale din cauciucgranulat. Acestea din urmă suntmult mai uşor de întreţinut şi celpuţin la fel de bune ca şi cele sinteticecu iarbă. Firma târgumureşeană LucsSports Systems a realizat anul acestamai multe terenuri, atât în aer libercât şi în săli de sport. Şcolile sunt celecare, în mod special, au nevoie deastfel de suprafeţe de joc.

39www.transilvaniabusiness.ro

AFACERISuccesul Imagistica a început să fie consolidat după asocierea cu Polus Center

Liviu Alexa: “Clientul meu, partenerul meu!”

Agenţia de advertising Imagistica există pe piaţa dinRomânia de şapte ani şi a ajuns o companie de succesîn Transilvania printr-o altfel de relaţie cu clienţii. “Clien-tul meu, stăpânul meu”, un fel de motto al multor firme,nu este şi pe placul agenţiei clujene. Conform directoru-lui general al Imagistica, Liviu Alexa, există nişte principiipe care compania ţine să le impună clienţilor, care nuau altceva de făcut decât să-şi lase proiectele pe mânaei, dacă vor să fie ajutaţi. “Când am început acest busi-ness nu am avut decât o canapea de piele şi un birou.Am devenit agenţie de branding şi marketing după ce,iniţial, am fost birou de consultanţă. Am crescut frumosvreo doi ani, într-o piaţă dominată de agenţii de totsoiul, dar mai ales de o atitudine proastă faţă de client.Cu asta m-am bătut mereu în Cluj, cu agenţiile care îşiţepuiesc sau mint clienţii. Poate că nu am câştigat lupta,dar ne-am identificat cu eticheta corectă în piaţă: nufac decât ceea ce ştiu, nu fac orice, clientul nu e stăpânulmeu, ci partenerul meu, nu mă prostituez, nu tolerezpărerile neargumentate, nu mă bag în licitaţii. Vrei să lu-crezi cu Imagistica? Atunci acceptă acest stil, acesteprincipii”, a declarat Liviu Alexa.

Experţii marketing-ului de mallÎn cei şapte ani de activitate, agenţia de advertising clu-jeană şi-a câştigat notorietatea prin proiectul Polus, unuldintre cele două mall-uri din Cluj. Conform oficialuluide la Imagistica, această primă experienţă a atras dupăea alte proiecte tot pe aceeaşi piaţă. “Pot spune că

proiectul Polus ne-a scos în faţă. Este minunat să poţilucra cu nişte oameni care ştiu ce să îţi ceară, acceptăidei creative, înţeleg ce e acela un buget, plătesc mereula timp. Polus a câştigat lupta cu Iulius Mall, spun eu, fi-indcă traficul din Polus este mare şi de calitate. Degeabaai "milioane" de vizitatori, contează să ai sute de mii carecumpără. Un centru comercial nu e un ONG, e o soci-etate care urmăreşte profitul din chirii. Clienţii carecumpără înseamnă chiriaşi fericiţi, înseamnă profit pen-tru toţi. Experienţa acumulată acolo ne-a ajutat săcâştigăm încrederea altor mall-uri din ţară, am devenit,cum s-ar spune, experţi în marketingul de mall, astfelcă în prezent avem abonamente lunare de creaţie, de-sign şi consultanţă cu mai multe centre comerciale şivrem să luăm cât mai mult din piaţa asta”, a spus direc-torul general al agenţiei clujene. Când vine vorba despreconcurenţă, Liviu Alexa este foarte dur cu celelalteagenţii şi cu modul prin care ele aleg să îşi atragă clienţii.

“Incompetenţi şi escroci”El consideră că metodele proaste folosite de către alţiisunt în avantajul firmei sale, dar “lipsa de îndrăzneală”este îngrijorătoare pe termen mediu. “Am încetat demult să mai privesc ce fac alte agenţii. Fiindcă ele nu facnimic. Dacă ar fi să tăiem jos de pe foaie Banca Transil-vania, Iulius Mall, Polus Center, atunci am putea lesneconstata că în ultimii doi ani Liviu Alexa a generat celmai mare buzz în piaţa de publicitate şi pe partea decomunicare cu două proiecte de care a auzit tot clu-jeanul. Este vorba de concertul Iron Maiden, organizatde mine anul trecut, şi de inaugurarea Gimmy, cea maimare sală de sport din oraş. Este îngrijorător că în acestoraş ciudat, mare şi plin de companii, nimeni nu îşi maiface reclamă în planuri de marketing complexe, con-stante. Agenţiile de publicitate nu mai sunt în stare săconvingă clienţii să iasă în faţă, asta pentru că mulţi din-tre agenţii economici au încăput pe mâna unor incom-petenţi sau escroci, iar campaniile de marketing sau depublicitate au avut efectul zero. Pe mine mă avantajeazătăcerea asta, fiindcă doar vocea mea se aude. Dar, petermen mediu, lipsa de îndrăzneală a companiilor esteo greşeala imensă”, a mai spus Liviu Alexa. Şi Imagisticaa fost lovită de criză, dar a trecut peste ea mai repededecât alte agenţii de profil. Acum este frumos, promiţă-tor, iar viitorul pare unul plin de proiecte.

N-ai Hummer, n-ai criză“Toată lumea a avut dificultăţi din 2008 până azi. Noiam scăpat mai uşor fiindcă nu ne-am întins mai multdecât ne-a permis plapuma. Nu ne-am luat Hummer-e la firmă, nu am dat oameni afară din cauza crizei, nuam întârziat nici o zi cu plata salariilor. Deşi contextulputea să îmi impună să fac orice, am preferat să păstrez

aceleaşi principii, astfel că am lucrat numai pe proiectelecare ni s-au părut cu potenţial. În plus, am devenitcumva propriul meu client, o situaţie stranie. Fiind unantreprenor hiperactiv, am dezvoltat o afacere de am-ploare pe fitness, Gimmy, un proiect cu care in-tenţionez să merg departe. Urmează să lansez ocompanie de suplimente naturale bazate pe extractede plante. Toate acestea necesita creaţie, marketing, co-municare, deci practic oamenii de la Imagistica lucreazăpentru aceste proiecte ca şi cum ele ar fi clienţi normali”,a declarat directorul general. Agenţia clujeană de ad-vertising ţine foarte mult să respecte promisiunile fă-cute, dar în acelaşi timp cere să fie respectată.

Adrian Rus

În viitor, ca în prezent

Clientul trebuie să înţeleagă acest lucru pentru aputea fi ajutat, altfel problema lui devine neintere-santă. “Refuz din start nehotărâţii şi proştii, renunţla client dacă îşi dă cu părerea fără să aibă argu-mente sau dacă mă pune să îi cer părerea sec-retarei, nevestei sau juristului. Ori înţelegi că ai venitla cineva care se pricepe şi cu asta se ocupă, ori tepoţi duce frumos acasă şi să faci tu această treabă,căci şi aşa le ştii pe toate şi nu ai nevoie de noi.Oricum, schimbări mari pe această piaţă în Româ-nia nu se vor produce prea curând, deoarece crizava influenţa în rău şi mai mult educaţia agenţiloreconomici. Ei vor mai crede încă cinci ani de acumînainte că fluturaşii, baloanele cu heliu şi reclamala radio sunt singurele căi să iţi faci o imagine.Antreprenorii români de nivel mediu sunt de oprostie soră cu naivitatea, au citit numai cărţi detelefon, ei le ştiu pe toate”, a fost concluzia dură alui Liviu Alexa.

Imagistica este o agenţie de advertising din Cluj care şi-a câştigat mulţi clienţiprintr-o abordare diferită faţă de alte agenţii. “Expertă în marketingul demall”, cum se autodefineşte compania, succesul Imagistica a început să fieconsolidat după asocierea cu un mare mall din Cluj.

Am devenit cumva propriul meu client, osituaţie stranie. Fiind un antreprenor hiperactiv, am dezvoltat o afacere de amploare pe fitness, Gimmy, un proiect cucare intenţionez să merg departe. Urmeazăsă lansez o companie de suplimente naturale bazate pe extracte de plante. Toateacestea necesită creaţie, marketing, comunicare, deci practic oamenii de laImagistica lucrează pentru aceste proiecteca şi cum ele ar fi clienţi normali”

Liviu Alexa

40

afaCERI

Cea mai importantă investiţie anunţată deocamdatăde marii investitori asiatici este construirea hidrocen-tralei de la Tarniţa – Lăpuşteşti. ”Pot să vă asigur căhidrocentrala de la Tarniţa se va realiza”, a dat asigurări,în data de 1 octombrie, la Cluj, premierul Emil Boc. Vafi cea mai importantă hidrocentrală de pe râurile deinterior din România. Ea va avea rolul de a echilibrasistemul energetic naţional după punerea în funcţiunea noilor reactoare nucleare de la Cernavodă. Deja,pentru realizarea proiectului a fost alcătuit un con-sorţiu de firme, în care a intrat gigantul chinez Hy-droChina. Valoarea totală a investiţiei este evaluată la1,3 miliarde de euro. HydroChina este dispusă să in-vestească un miliard de euro în proiect. Investiţia arurma să creeze peste 25.000 de noi locuri de muncă.Hidrocentrala ar urma să ducă la o creştere medie aPIB de 1,2 la sută. De asemenea, ea ar urma să ducă lacreşterea cu 1 la sută a încasărilor la bugetul de stat.Lucrările efective ar urma să înceapă în 2012. Putereahidrocentralei va fi de 1.000 de MW. Lacul de acumu-lare ar urma să aibă o suprafaţă de 1,4 milioane demetri pătraţi.Cea de-a doua investiţie majoră anunţată de oameniide afaceri chinezi în judeţul Cluj este reprezentată decombinatul de hârtie şi celuloză Someş SA. Este vorbade o investiţie de circa 500 de milioane de dolari ame -ricani. Banii ar urma să fie investiţi de grupul AvicHolding International, în consorţiu cu China Paper şiHuadian. În prima fază, combinatul va oferi circa 1.900de locuri de muncă, apoi ar urma să fie create alte1.400 de noi locuri de muncă. ”Trebuie să adăugămapoi şi locurile de muncă indirecte, adică în firmele detransport, în firmele care aduc lemnul necesar şi celelegate de alţi furnizori şi distribuitori”, a spus primarulCostan Morar. Deocamdată, negocierile par să fi intratîn impas, însă autorităţile locale speră ca ele să fie re-luate curând. Chinezii afirmau că intenţionează să ex-tindă capacitatea de producţie a combinatului de la70.000 de tone de hârtie şi celuloză pe an la 500.000de tone şi să devină unul dintre cei mai importanţi

operatori din domeniu din Europa Centrală şi de Est. De asemenea, mai mulţi oameni de afaceri chinezi dinRegiunea Autonomă Ninxia Hui doresc dezvoltareaunei societăţi mixte prin care să fie colectate pieile şilâna produse de crescătorii de ovine şi bovine din

judeţul Hunedoara, dar şi din cele învecinate. ConsiliulJudeţean (CJ) Hunedoara va sprijini demersurile in-vestitorilor chinezi, în contextul în care în judeţulHunedoara erau prelucrate, înainte de 1989, aproxi-mativ un milion de piei, pe an, în timp ce acum, pro-ducătorii de haine din piele locali abia dacă reuşesc săproceseze circa 30.000 de piei. "Suntem dispuşi să asi -gurăm facilităţi pentru investitorii chinezi, mai alesdacă vor construi în perimetrele parcurilor industrialede la Hunedoara sau Călan. Sper să avem un rezultatconcret al discuţiilor până în primăvara anului viitor ",a declarat Mircea Moloţ, preşedintele ConsiliuluiJudeţean (CJ) Hunedoara.Şeful delegaţiei chineze care a vizitat recent Hune-doara, Long Fei, susţine interesul pentru dezvoltarealegăturilor comerciale. "Avem o relaţie de colaborarefoarte bună cu judeţul Hunedoara, iar între preşedinţiicelor două regiuni a fost semnat un protocol de co-

laborare. Dorim să investim în judeţul Hunedoara îndomeniul pielăriei şi al lânii", susţine Long Fei, directorgeneral al Biroului pentru industrie uşoară al RegiuniiAutonome Ningxia Hui. El a mai arătat că există uninteres şi pentru cultura de cartofi ce ar urma să fie

folosiţi la producerea de amidon în una din fabricilechineze din regiunea sa.Potrivit datelor Camerei Agricole Judeţene (CAJ)Hunedoara, ciobanii din zonă cresc aproximativ170.000 de ovine din rasa ţurcană. Industria de prelu-crare a pieilor din Regiunea Ninxia Hui asigură 60%din produsele de lână şi 50% din cele de pielărie pepiaţa europeană. Materia primă este importată din 27de state ale lumii.

Medicamente şi automobilecu bani din India şi JaponiaO altă investiţie majoră care ar urma să provină dinAsia este cea anunţată de compania indiană Tata Mo-tors în Jucu. Investitorii indieni, care produc automo-bilul Nano, au venit deja în Cluj. Grupul indian ar urmasă investească, în prima fază, câteva zeci de milioanede euro, pentru a începe producţia unui automobilieftin, destinat deopotrivă pieţei Uniunii Europene, darşi pieţelor precum Ucraina ori Turcia. În a doua fază,compania indiană ar putea produce microbuze şi au-tobuze la Jucu. Una dintre cele mai importante companii farmaceu-tice din lume, Ranbaxy, este prezentă pe piaţa clu-jeană. Compania a cumpărat, în urmă cu câţiva ani,pachetul majoritar de acţiuni al fabricii Terapia, cel maiimportant producător de medicamente din Cluj, uni-tate fondată în perioada interbelică. Ranbaxy doreştesă investească, încă din acest an minimum 50 de mil-ioane de euro, pentru construirea din temelii a uneinoi fabrici de medicamente, pe platforma unde se aflăîn prezent Terapia Cluj. Intenţia a fost anunţată depreşedintele companiei Terapia Ranbaxy, Dragoş Dan-ian. Noua unitate va produce medicamente dez-voltate de compania indiană Ranbaxy în parteneriatcu japonezii de la Daiichi Sankyo. Aceste medica-mente vor fi vândute deopotrivă pe piaţa Uniunii Eu-ropene, dar şi în Rusia, Ucraina, Turcia, Israel şi ţărilearabe. Investiţia va produce minim 500 de noi locuride muncă.

Interes din Coreea de SudCea de-a treia ţară asiatică din care ar urma să vină oserie de investiţii majore este Coreea de Sud.”Tripletade aur” include companiile LG, Samsung şi Daewoo.LG a făcut primul pas şi a deschis la Cluj primul centruregional de service din afara Bucureştiului. Bihorul este mult mai avansat decât Clujul în acestdomeniu. Astfel, în plină recesiune, Bihorul a fost sal-vat de la şomajul în masă graţie investitorilor atraşi depotenţialul judeţului. Sud-coreenii de la ShinheungElectronics, compania care produce şi asambleazăcomponente electronice pentru Samsung, au fostprimii care au decis să investească în Parcul IndustrialEurobusiness Oradea un capital de 30 de milioane deeuro. Coreenii au cumpărat de la primărie un teren de

Transilvania a cunoscut o dezvoltare explozivă în anii 2000 ca urmare a unui val de investiţii din Occident. Acum, paresă fie venit vremea oamenilor de afaceri din Asia. Industria energetică, cea auto, IT-ul şi industria hârtiei reprezintăcele mai interesante domenii pentru oamenii de afaceri asiatici.

Miliardele de euro care vin din Asia

30 de milioane de euro au investit coreenii în clădiri, facilităţi şi dotări lângă Oradea

1.430 de români sunt angajaţi la Shinheung Electronics

150.000 de mp au fost cumpăraţi de coreeni în ParcuI Industrial Eurobusiness

28 de ingineri coreeni lucrează în prezent în Oradea

1 miliard de euro va investi HydroChina la Tarniţa

500 de noi locuri de muncă va crea TerapiaRanbaxy în Cluj

41www.transilvaniabusiness.ro

afaCERI

peste 150.000 de metri pătraţi, la preţul de aproxima-tiv un milion de euro. Investiţia totală a adus Shinhe-ung Electronics pe locul cinci în topul celor mai mariinvestiţii din România în anul 2010.Cu o experienţă de peste 40 de ani în domeniu, Shin-heung Electronics deţine la ora actuala 16 fabrici înCoreea, India, China, Slovacia sau România. La Oradeacompania produce DVD-uri Blue-Ray, instalaţii home-cinema şi receivere de satelit.Aşa cum explică preşedintele Shinheung ElectronicsOradea decizia de investi în Bihor a fost determinatăatât de distanţa mica faţă de Ungaria cât şi depotenţialul oamenilor. “Compania noastră livreazăcomponentele către Samsung Ungaria. Doar la indi-caţiile Samsung facem livrări şi în alte ţări din Europa.Astfel distanţa mică dintre Oradea şi Ungaria a fostpentru noi unul dintre factorii decisivi. De asemenea,un motiv care ne-a determinat să investim aici a fostfaptul că bihorenii au cunoştinţe solide de limbă en-gleză, ceea ce ne ajută mult în comunicarea cu anga-jaţii”, explică preşedintele Shinheung ElectronicsOradea, Lee Hong Jun. ”Un alt aspect important a fostpolitica Samsung de a se orienta spre ţările din estulEuropei. Dacă până acum Samsung avea puncte delucru deschise în Anglia sau Spania, în prezent a decissă se mute în est, spre ţări ca Ungaria sau Slovacia”,mai spune preşedintele. Nu în ultimul rând, coreeniiconsideră că România are potenţial de dezvoltare petermen mediu şi lung. Potrivit ambasadorului Repu -blicii Coreea, Im Han-Taek, investitorii coreeni sunt in-teresaţi şi de agricultură, energie şi infrastructură.Construcţia primei hale Shinheung Electronics a în-ceput în martie 2010 şi a durat mai puţin de jumătate

de an. În luna iulie, coreenii aveau deja 160 de angajaţiîn birouri şi la linia de asamblare şi pregăteau secţiilede injecţie mase plastice şi presare piese metalice. Unan mai târziu, Shinheung Electronics avea aproape de10 ori mai mulţi angajaţi. Coreenii au oferit atât labursele locurilor de muncă cât şi prin AJOFM Bihorcele mai multe joburi în domeniul tehnic, cu posturiatât pentru muncitori cât şi pentru tehnicieni şi in-gineri. Şi expansiunea nu se opreşte aici. “La ora actualăavem 1.430 de angajaţi români şi 28 de angajaţicoreeni în posturi de inginer. Continuăm însă să facemangajări”, explică Lee Hong Jun. “Atunci când am pusbazele fabricii din Oradea am adus specialişti coreeni,aşa cum era firesc. Acum este însă momentul săfacem următorul pas, acela de a pregăti pentru acesteposturi ingineri din Oradea. Avem nevoie de specialişticât mai repede posibil. Din păcate, aşa cum am ob-servat până acum, aceştia se găsesc foarte greu”,susţine Lee. Preşedintele a găsit şi soluţia pe termenlung. “Suntem dispuşi să angajăm tineri pe posturi detehnicieni şi să-i pregătim pe cei mai buni să devinăingineri” subliniază acesta.Zvonurile care anunţă venirea celei de a doua crizeeconomice nu le provoacă teamă coreenilor. “Prinnatura ei, Shinheung Electronics nu vinde produseledirect pe piaţă ci prin intermediul Samsung. Dacă Eu-ropa va fi lovită de un nou val al crizei, soluţia este săaşteptăm până când va creşte din nou piaţa. Impor-tant este că nu vom pleca de aici”, declară Lee HongJung. “Suntem capabili să aşteptăm şi să consolidămîn acest timp ceea ce am început. Vom face train-inguri cu angajaţii şi ne vom ocupa de dezvoltarea in-frastructurii”, mai spune preşedintele. „Practic fabrica

deschisă la Oradea este cea mai tânără dintre cele pecare le deţinem. Prioritar pentru noi acum este să nestabilizăm şi să creştem alături de Samsung. La ora ac-tuală deţinem 150,58 de mii de metri pătraţi, iar con-strucţiile pe care le avem până acum ocupă doar30.000 de mp din teren. Pe termen lung nu avem înplan să deschidem o altă fabrică în România ci să necontinuăm dezvoltarea aici”, a încheiat preşedinteleShinheung Electronics. La rândul său, ambasadorul Re-publicii Coreea a declarat că guvernul ţării sale şi-afăcut, după criza din anii 1990, rezerve de 300 de mil-iarde de dolari, iar marile companii au rezerve uriaşe.Aşa că fondurile pentru investiţii nu vor fi o problemăpentru coreeni.

Apreciaţi în comunitateDintre investitorii care au venit în Oradea, coreenii dela Shinheung ocupă un loc special, aşa cum subliniazăreprezentanţii municipalităţii. „Toate investiţiile dinparcul industrial sunt importante, datorită capitaluluiatras în oraş, locurilor de muncă generate, sau veni-turilor suplimentare la bugetul local. Shinheung însăva ocupa mereu un loc special pentru că împreunăcu ei am pus piatra de temelie a parcului industrial”,spune Delia Ungur, directorul Eurobusiness Parc.

Andreea CosteaClaudiu Pădurean

42

AFACERI

Ajunsă la peste un secol de activitate în domeniul far-maceutic, compania Gedeon Richter activează în slu-jba sănătăţii oamenilor în întreaga lume prin gamavariată de produse medicamentoase de calitate,având ca priorităţi cercetarea şi inovaţia.Compania a ales să marcheze cei 110 ani de existenţăşi activitate de succes pe piaţa farmaceutică din lume,la Târgu Mureş. Jubileul aniversar a avut loc la PalatulCulturii, unde conducerea companiei a adus în primplan activitatea Gedeon Richter de la înfiinţare pânăîn prezent, conturând importanţa şi contribuţia adusăpe piaţa farmaceutică în cei 110 ani de existenţă înpeste 100 de ţări ale lumii, printre care şi România. Evenimentul s-a bucurat de prezenţa a numeroasecadre medicale, farmacişti, oameni de afaceri şi, nu înultimul rând, reprezentanţi ai autorităţilor locale şijudeţene. Au fost prezenţi, de asemenea, reprezentanţiai Universităţii de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş,ai Casei de Asigurări de Sănătate Mureş şi CaseiNaţionale de Asigurări de Sănătate, ai MinisterulSănătăţii, Agenţiei Naţionale a Medicamentului, pre-cum şi ai Oficiului de Stat în Invenţii şi Mărci (OSIM).Cu această ocazie, având în vedere faptul că, GedeonRichter este autorul a zeci de brevete şi mărci înregis-trate la OSIM, reprezentanţii instituţiei au oferit con-ducerii companiei Richter un trofeu pentrucreativitate, în semn de apreciere a activităţii de ino-vare. ”Prin cele peste 70 de brevete de invenţii depusela atât la Oficiul Naţional de Proprietate Industrialăcât şi la Oficiul European de Protecţia Proprietăţii In-dustriale, care au fost validate în România prin celecirca 600 de mărci naţionale şi industriale, grupulGedeon Richter este unul din cei mai importanţiparteneri ai Oficiului de Stat pentru Invenţie şi Mărcişi un model pentru companiile din România, în ceeace priveşte importanţa protecţiei proprietăţii indus-triale”, a declarat Petru Ohan, director DepartamentulStrategie şi Apeluri OSIM.Evenimentul a culminat cu un concert aniversarsusţinut de Orchestra Simfonică a Filarmonicii de StatTârgu Mureş.

Gedeon Richter, 110 ani de existenţă pe piaţa farmaceutică

„Este o reală mândrie, bucurie şi onoare faptul că subsidiara din România este o parteimportantă din angrenajul acestei companii multinaţionale de succes. În întreaga noas-tră activitate începută în anul 1998, când Gedeon Richter s-a lansat şi ca producător demedicamente în România, prin preluarea fabricii de medicamente Armedica SA dinTârgu Mureş, ne-am bazat pe o echipă de adevăraţi profesionişti şi un managementadecvat. Am demonstrat că avem un potenţial deosebit, confirmând astfel o sumă dereuşite succesive. În toată această perioadă am găsit instrumentele care ne-au ajutat săatingem obiectivele pe care ni le-am propus, indiferent de contextul macroeconomic e -xistent. Începând cu anul 2003, Armedica SA a preluat numele companiei mamă, acelade Gedeon Richter, ca semn de recunoaştere pentru meritele activităţii pe care echipadin România a depus-o până atunci şi ca o previziune a rezultatelor la care am ajunsacum. Gedeon Richter, la nivel de grup în România, este prima dintre companiile de pro-fil care a desfăşurat o activitate integrată de dezvoltare şi producţie de medicamente dedistribuţie şi retail, prin intermediul celor trei companii ale grupului, respectiv GedeonRichter România SA, Pharmafarm şi Gedeon Richter Farmacia SA”.

Valeria Dan, director Gedeon Richter România

43www.transilvaniabusiness.ro

AFACERI

Piatra de temelie a companiei Gedeon Richter a fostpusă de tânărul farmacist Gedeon Richter în anul1901, care a deschis prima farmacie, numită Vulturul,într-o încăpere din Budapesta. Ambiţia sa şi caracterulvizionar l-a determinat pe tânărul Richter, în anul 1907,în cartierul Kőbánya din Budapesta, să pună bazeleunei fabrici producătoare de medicamente, care i-a şipreluat numele. Deşi secolul XX s-a dovedit a fi unulfurtunos şi s-au înregistrat pierderi, compania a rezistattuturor încercărilor şi a cunoscut o reală revigorare,astfel încât a intrat în noul secol, XXI, cu planuri mari.Rezultatul eforturilor depuse de-a lungul anilor seconcretizează în existenţa unei companii unice în Eu-ropa Centrală şi de Est, prin reţeaua proprie de pieţedezvoltate pe cinci continente, prin intermediulcărora produsele Richter ajung în aproape 100 de ţăriale lumii. În prezent, grupul Richter este prezent înpeste 30 de ţări, având cinci unităţi de producţie, 31de reprezentanţe şi 14 subsidiare comerciale. Desfa -cerea produselor, care se realizează printr-o reţea unicăde piaţă, cuprinde ţările Uniunii Europene, SUA, Co-munitatea Statelor Independente, Japonia şi OrientulÎndepărtat. Grupul deţine o reţea extinsă de dis-tribuţie şi marketing în Ungaria, în ţările CIS precumşi în Europa Centrală şi de Est. După realizarea impor-tantelor achiziţii Preglem şi portofoliul Grünenthal,din 2010, compania Gedeon Richter construieşte oreţea de comercializare proprie în ţările din Europa deVest în vederea extinderii şi promovării de produse şiîn aceste ţări. Încă de la începuturile sale, companiaGedeon Richter a oferit medicilor şi pacienţilor pro-duse moderne la preţuri accesibile, acoperindaproape în întregime aria domeniilor terapeutice.

Preocupare continuă pentrucalitate, la Târgu Mureş La Târgu Mureş, activitatea a început în anul 1985,când au fost puse bazele fabricii Armedica. În 1998,Richter a cumpărat de la statul român pachetul ma-joritar, adică 50,98% din acţiuni. În 2003 şi-a schimbatnumele în Gedeon Richter România.Datorită dezvoltărilor infrastructurale semnificative înanii ce au urmat, concretizate prin înfiinţarea labora-torului regional de dezvoltare, a centrului de logistică,dezvoltarea secţiilor de comprimate, de produsegalenice, de ambalare, subsidiara din România oferă

produse moderne, fabricate în condiţii GMP, alini-indu-se normelor interne şi internaţionale.Cercetarea şi dezvoltarea constituie o prioritate la nivelde grup facilitând existenţa centrului de excelenţă dinTârgu Mureş, baza de cercetare şi dezvoltare a pro-duselor, care împreună cu laboratorul de bio -echivalenţă realizat în colaborare cu Universitatea deMedicină şi Farmacie Târgu Mureş întregeşte un sis-tem ce garantează calitatea produselor medicamen-toase.Societatea deţine o reţea de distribuţie extinsă înRomânia, fiind acţionar majoritar al firmei de dis-tribuţie Pharmafarm şi al lanţului de 120 de FarmaciiRichter.

Implicare continuă în viaţa comunităţiiCompania Gedeon Richter România se implică activşi în viaţa comunităţii, unul dintre cele mai importanteproiecte în acest sens fiind dezvoltarea unor relaţii câtmai fructuoase cu universităţile, compania sprijinindstudenţii care se remarcă prin preocuparea pentrucercetare. Gedeon Richter România S.A. a pus bazeleunui parteneriat cu Universitatea de Medicină şi Far-macie din Târgu Mureş, în baza căruia viitorii special-işti, actualmente studenţi, au acces la experienţaacumulată în practică de specialiştii companiei, pre-cum şi la o mulţime de informaţii legate de domeniulfarmaceutic. Studenţilor le sunt oferite mijloace de aobserva îndeaproape, într-o manieră transparentă,stadiile de producţie şi practicile legate de asigurareacalităţii, în speranţa că astfel vor avea o imagine maiprecisă a rezultatelor viitoarei lor activităţi.

Arina Moldovan

O companie ce încununeazăambiţia şi viziunea

”Dacă ar fi să caracterizez în câteva cu-vinte compania Gedeon Richter aşspune că este o societate care sebazează pe cercetare, dezvoltare şi pro-ducţie cu orientare spre marketing,generează o valoare adăugată, dispunede o reţea unică de pieţe, acţioneazădupă un cod deontologic propriu şi areo gândire strategică pe termen lung. Înlume, Richter asigură locuri de muncăpentru peste 10.000 de oameni, in-vesteşte şi depune muncă de cercetareîn nenumărate ţări ale lumii, printrecare şi în România. Activitatea de succesa grupului a fost fundamentată de fi -lialele producătoare ale Richter, aflate pepieţele tradiţionale precum şi de exis-tenţa şi extinderea susţinută a reţeleisale specializate de marketing. Activi-tatea din România este extrem de im-portantă pentru noi, deoarece estesingura ţară unde am efectuat investiţiide anvergură, atât în producţie, cerc-etare dezvoltare, cât şi în distribuţie şi re-tail.”

Bogsch Erick, director general al Grupului Gedeon Richter

44

afaceri

Consiliul Judeţean (CJ) Cluj a decis să formeze o comisiecare să analizeze prevederile contractului cu Nokia, dupăce compania a anunţat închiderea uzinei de la Jucu. Au-torităţile clujene încearcă prin acest gest să descoperece se mai poate salva din sumele investite de statulromân în această afacere. Este vorba de 15 milioane deeuro, investite în viabilizarea terenului pe carefuncţionează parcul Industrial Tetarom III, în care a fostridicată fabrica Nokia de la Jucu. “Am decis înfiinţareaacestei comisii care trebuie să vadă în ce măsură Nokiaşi-a îndeplinit obligaţiile pe care le avea conform con-tractului. Pe de altă parte, trebuie văzut în ce măsură seva putea compensa o parte din suma care a fost investităde CJ, aici având ca precedent situaţia de la Bochum,Germania, pentru că acolo ei au plătit către comunitatealocală o mare parte din bani în momentul plecării”, aspus Valentin Cuibus, consilier judeţean din partea PSD.La rândul său, preşedintele PDL al CJ Cluj, Alin Tişe, aspus că este sceptic cu privire la şansele de recuperare ainvestiţiei sau la cele de îmbunătăţirea a situaţiei de laNokia. ”Această comisie va face o analiză a respectăriicontractului pe care CJ l-a încheiat cu Nokia şi va venicu propuneri în faţa plenului pentru a vedea în ce mă-sură există posibilitatea de a acţiona într-o anumităformă sau care sunt din punctul nostru de vedere mă-surile pe care CJ trebuie să le ia având în vedere aceastăreziliere unilaterală din partea Nokia. Deocamdată, con-tractul pe care îl avem, conform voinţei părţilor de laacea vreme, din 2007, este confidenţial. În ceea ce măpriveşte, doresc să respectăm această clauză până în mo-mentul în care Nokia va solicita oficial această reziliere.După ce această clauză nu va mai fi confidenţială, el vafi un contract public, cu condiţia să nu existe o clauză şi

după încetare”, a menţionat Tişe. Pe de altă parte, fostul preşedinte al Consiliului JudeţeanCluj, senatorul PNL Marius Nicoară, cel care a negociatvenirea Nokia, spune că unul dintre motivele pe care aconducerea Nokia a decis să plece este faptul că au-torităţile locale nu şi-au respectat promisiunile făcute lasemnarea contractului. Este vorba de construirea Au-tostrăzii Transilvania, de crearea unei centuri rutiere caresă lege Jucu de Autostrada Transilvania, de lungirea şilăţirea pistei de aterizare şi de construirea unui terminalcargo. ”Avioanele cargo trebuiau să plece cu telefoaneNokia spre Mexic şi până în India, însă acest lucru nueste posibil. Aşa că tirurile încărcate trebuiau să pleceprin Ungaria”, a spus Marius Nicoară. Acesta a calculatcă veniturile judeţului Cluj vor scădea cu 30 la sută dupăplecarea Nokia.Actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe,spune că acuzele lui Marius Nicoară sunt nefondate. „Încontract nu există obligaţia, cu sancţiunea de rezilieresau închidere a fabricii, a construirii unei piste şi a unuiterminal cargo pe Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca.De altfel, o astfel de prevedere sau clauză ar fi contravenitnormelor Consiliului Concurenţei şi legislaţiei româneştişi europene în vigoare!”, a adăugat Alin Tişe.

Implicaţii socialeAngajaţii care au participat la întâlnirea cu conducereaNokia au declarat că au fost anunţaţi oficial că vor fi con-cediaţi şi că fabrica se va închide până la sfârşitul anului.Ei vor primi, însă, salarii, până în martie 2012.Daniel Don, şeful AJOFM Cluj, susţine că cei care vor ficoncediaţi de Nokia vor putea să îşi găsească uşor de

lucru. El a afirmat că pe piaţă sunt căutaţi muncitori spe-cializaţi în montarea de subansamble. În mai 2011, Nokiaa concediat 120 de informaticieni. Directorul AgenţieiJudeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Cluj aspus că 90 la sută dintre inginerii care lucrau pentru di-vizia de software a Nokia şi-au găsit deja de lucru. Această disponibilizare în masă va creşte rata şomajuluidin judeţul Cluj de la 3.3% la 4%.

Bani europeni pentru disponibilizaţiAgenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncădin Cluj va depune un proiect pentru a obţine bani eu-ropeni prin Fondul European de Combatere a Globa -lizării. Suma cerută va fi de 10 milioane de euro, pentrua combate efectele închiderii fabricii Nokia din Cluj. Baniivor fi folosiţi şi pentru acordarea de compensaţii, dar şipentru stimularea firmelor să absoarbă forţa de muncădisponibilă.La rândul său, prefectul Clujului, Florin Stamatian, a afir-mat că regretă plecarea Nokia din Cluj, pentru că estevorba de un brand foarte important şi foarte cunoscut.Florin Stamatian a mai adăugat că o altă problemă esteaceea că va fi afectată şi industria orizontală, cum ar fifirmele de pază, de transport ori de catering care lucraupentru fabrica Nokia din Jucu. Muncitorii de la Nokiaafirmă că se tem că îşi vor găsi greu un nou loc demuncă. Unul dintre cei care a participat la şedinţa în careconducerea Nokia a anunţat concedierea oamenilorpovesteşte că muncitorii i-au huiduit pe directori. NokiaJucu a avut, anul trecut, o cifră de afaceri de 1,6 miliardede euro. Surse din mediul de afaceri spun că profitulcompaniei a fost de minimum 36 de milioane de euroîn 2010 şi de peste 90 de milioane de euro, de la crearea

În timp ce finlandezii de la Nokia se pregătesc de plecare, noi companii sunt interesate de investiţii în Tetarom

Pleacă Nokia, vine BoschCompania finlandeză Nokia a decis închiderea fabricii din România, la numai trei ani de la înfiinţarea ei în comuna clujeană Jucu. Oficialiicompaniei au anunţat disponibilizarea a 1.956 de angajaţi. Cine va luaînsă locul capriciosului investitor finlandez?

45www.transilvaniabusiness.ro

afaceri

fabricii şi până acum. Însă o parte a profitului a fost ”ex-ternalizată” către alte entităţi din lanţul Nokia, de la fabri-cile finlandezilor care produceau componenteleelectronice din care erau fabricate telefoanele mobile şipână la companiile care le vindeau. La Jucu, Nokia a in-vestit 50 de milioane de euro. Deşi fiecare angajat alNokia producea circa un milion de euro din cifra deafaceri anuală a companiei, muncitorii din Jucu erauplătiţi foarte prost. Adică, salariile erau de maximum 250de euro pe lună, însă erau unii muncitori care primeausub 150 de euro.

Bosch are o reputaţie mai bună decât NokiaÎn timp ce sindicaliştii de la Nokia se pregătesc să înceapăluni negocierile cu conducerea companiei finlandeze,referitoare la acordarea plăţilor compensatorii după

închiderea fabricii de telefoane mobile din comuna Jucu,un alt investitor important se pregăteşte să intre pe piaţaclujeană. Concernul german Bosch intenţionează săconstruiască o fabrică la Cluj. Informaţia a fost confir-mată oficial de preşedintele Consiliului Judeţean Cluj,Alin Tişe. El a declarat că negocierile cu grupul germansunt foarte avansate, iar reprezentanţii acestuia iau probede sol dintr-unul dintre parcurile Tetarom. ”Facem partedin cercul restrâns al locaţiilor pe care le iau în consider-are reprezentanţii Bosch” a spus Alin Tişe. Surse confirmate din mediul de afaceri spun că locul in-vestiţiei va fi parcul industrial Tetarom III. La Jucu, arurma, astfel, să se repete situaţia din anul 2007 de laBochum, Germania. Atunci, Nokia şi-a închis fabrica detelefoane mobile din Bochum pentru a muta producţiala Cluj. Cu ajutorul unor subvenţii oferite de UniuneaEuropeană, prin intermediul Fondului European pentruCombaterea Globalizării, exact acelaşi pe care doreşte

să îl acceseze şi Daniel Don, la Bochum au apărut noilocuri de muncă. O parte semnificativă a angajaţilorconcediaţi de Nokia a fost preluată de rivalul Blackberry,compania canadiană producătoare de smartphone-uri.Ironia sorţii face ca Nokia să fi luat decizia închideriifabricii din Jucu tocmai pentru că telefoanele mobile ief-tine pe care le producea aici au pierdut o cotă semni-ficativă tocmai în favoarea smartphone-urilor.

Bosch are piaţă pentru marfa saComponentele fabricate de Bosch Rexroth ar urma săfie folosite în industria auto, inclusiv pentru companii degenul BMW. Surse din mediul de afaceri clujean aumenţionat că au fost reluate şi negocierile cu BMW, careau început în anul 2010. Şi BMW ar fi interesată să con-struiască la Jucu o fabrică de componente auto.Valoarea investiţiei Bosch ar urma să ajungă la 60 de mi -lioane de euro, în prima etapă. Tot în prima fază, adicăanul viitor, ar urma să fie create circa 1.300 de locuri demuncă. Oficialii companiei germane, care au confirmatinteresul pentru Jucu, ar putea crea în Cluj şi un centrude cercetare şi dezvoltare, în cooperare cu UniversitateaTehnică. Un amănunt interesant este acela că Bosch Rexroth dejaa pus Clujul pe pagina de Internet a companiei. Şi astachiar dacă această pagină nu oferă detalii decât despresubsidiarele Bosch Rexroth România din Bucureşti, Brăilaşi Blaj. În prezent, în Bucureşti şi Brăila funcţionează de-partamente de vânzări ale grupului german, iar în Blajfuncţionează o unitate de producţie pentru componen-tele auto. În Blaj, deja, Bosch Rexroth a început, în lunaaugust, lucrările pentru construirea unei a doua unităţide producţie, care ar urma să fie funcţională anul viitorşi care va presupune angajarea a încă 400 de persoane.Construirea fabricii de la Cluj este motivată şi de faptulcă, în zona Blaj, Bosch Rexroth nu mai are suficientămână de lucru pentru a susţine extinderea programatăde conducerea companiei.Potrivit primarului Blajului, Gheorghe Rotar, fabricaBosch Rexroth din oraş este cea mai performantă, dinpunct de vedere al calităţii, productivităţii muncii şi ra-portului cost-beneficiu din tot grupul. Negocierile pen-tru aducerea Bosch la Cluj au început înainte de anunţulconducerii Nokia referitor la închiderea fabricii de tele-foane mobile. Venirea Bosch la Cluj a fost precedată şide majorarea capitalului social al companiei româneşti,care a avut loc la începutul anului. Atunci, capitalul socialal firmei a fost majorat, de la 35 de milioane de lei, la 65de milioane de lei.

Claudiu Pădurean

Cumpărător pentru liniile Nokia

Bosch nu este singura firmă care va culege rămăşiţele Nokia românia. Deja, compania chineză ZTeşi-a anunţat interesul pentru cumpărarea liniilor tehnologice ale Nokia din Jucu. Dacă afacerea vafi concretizată, compania chineză ar putea produce la Jucu telefoane de tip smartphone, la preţurimici. este vorba de aparate dual SiM şi cu touch-screen, spun surse de pe piaţa telecomunicaţiilor.

”Avioanele cargo trebuiau să plececu telefoane Nokia spre Mexic şipână în India, însă acest lucru nu este posibil. Aşa că tirurileîncărcate trebuiau să plece prin Ungaria”

Marius Nicoară, senator

60 de milioane de euro ar urma să fie investiţia Bosch la cluj

1.300 de persoane ar urma să fie angajate de Bosch rexroth

1,6 miliarde de euro a fost cifra de afaceri obţinută de fabrica Nokia din Jucu

1 milion de euro este cifra de afaceri generată de fiecare angajat al Nokia din Jucu

46

opinie

Una dintre cele mai noi tehnici de generare de noi afac-eri şi de parteneriate este networking-ul. Iar cluburile deafaceri care utilizează această metodă au o trecere totmai mare. Aşa este cel care a apărut recent la Cluj. Esteun club care are drept scop generarea de noi afaceripentru membrii clubului şi, totodată, dezvoltarea per-sonală a membrilor acestuia. De fapt, este o franciză denetworking achiziţionată de la Institutul European deBusiness Networking. Institutul este un ONG care sepreocupă cu dezvoltarea networking-ului de afaceri.

Ce înseamnă networking-ul?Mai întâi, am să definesc ce înseamnă networking-ul şiam să mă folosesc pentru aceasta de o definiţie dată deAna Maria Mihailă şi Vasile Mihailă, în cartea lor ”Fii net-worker”: ”Networking-ul, mai întâi de toate, este formatdin oameni care vorbesc unii cu alţii, schimbând idei,resurse sau informaţii. Simplu!... Networking-ul este ceamai rapidă şi uşoară modalitate de a obţine informaţii”. Conceptul de networking, aşa cum a fost preluat, a fostprezent întotdeauna şi în cultura din ţara noastră, subbine cunoscutul P.C.R. adica pile, cunoştinţe si relaţii.În esenţă, networking-ul înseamnă o reţea de oamenicare se cunosc între ei şi care folosesc această reţeapentru diferite scopuri, cum ar fi generarea de reco-mandări pentru găsirea de noi clienţi. Atenţie, însă,reţeaua înseamnă construirea şi consolidarea relaţiilorşi nu folosirea oamenilor.

Cum funcţionează clubulClubul are, săptămânal, alternativ, două tipuri de în-tâlniri: o întâlnire închisă, la care participă numaimembrii clubului, şi o întâlnire deschisă în care poateparticipa oricine ca invitat.Întâlnirile deschise au ca tematică un workshop pediferite teme de afaceri. De exemplu, în următoareleluni, vom avea workshop-uri de managementul timpu-lui, motivaţia oamenilor, vânzări, fidelizarea clienţilor,management financiar, negociere, eficienţă personalăetc. Aceste workshop-uri sunt gratuite, se plăteşte doarconsumaţia.În aceste întâlniri deschise, pe lângă work-shop-uri, in-vitaţii pot vedea simţi şi auzi ce înseamnă clubul şicum pot să folosească clubul pentru generarea de noiafaceri şi relaţii.Ce se întâmplă în întâlnirile închise nu am să vă spunacum, ci vă provoc să luaţi parte la unul din work-shop-urile noastre din întâlnirile deschise pentru aafla. Vă spun doar că membrii clubului se sprijină unulpe altul, pentru generarea de noi clienţi, prin metodede business adecvate.

Unde este deschis clubul?În acest moment, Institutul are deschise cluburi în Bu-cureşti, Cluj, Iaşi, Constanţa, Piteşti şi la Chişinău, în Re-publica Moldova.În toamna aceasta, vom mai deschide cluburi în Tran-silvania, sigur la Baia Mare, Târgu-Mureş şi, eventual, încăîn două oraşe, în Banat, la Timişoara şi Arad, în Oltenia,la Craiova.

Faptul că avem deschise cluburi în mai multe oraşereprezintă un mare avantaj, prin faptul că poţi accesarelativ uşor o piaţă dintr-un oraş nou, prin membriiclubului din acel oraş. Să vă dau un exemplu. La unmoment dat, unul din membrii clubului de la Chişinăuîşi caută parteneri din Cluj, firme de soft, cu care să dez-volte un parteneriat pe România. Astfel în ziua în carea venit la una dintre întâlnirile clubului, prin membriide la Cluj avea deja stabilite patru întâlniri cu firme dincare cu una dintre ele a trecut de faza discuţiilor pentruînceperea unui parteneriat. Imaginaţi-vă cât timp şi cecosturi ar fi fost necesare să facă un studiu privindfirmele de soft din Cluj, apoi să vadă profilul cel maipotrivit al firmei, iar apoi cât timp ar fi luat să constru-iască un canal de comunicare cu persoanele potrivite

din companie, apoi să construiască încredereapartenerilor în firma lui. Prin intermediul clubului, lu-crurile au mers foarte uşor, făcându-se un transfer decredibilitate dinspre membrii clubului înspre firmelecu care i s-au stabilit contacte (acestea din urmă, chiardacă nu îl cunoşteau, cunoşteau membrii clubului).Dacă nu ai afaceri de anvergura naţională, evident căacest fenomen de transfer de credibilitate şi de reco-mandări se face şi pe piaţă într-un singur oraş în careeste clubul prezent.

Cum poate cineva devenimembru al clubuluiÎn primul rând, ar trebui să ne cunoască şi să participela una din întâlnirile deschise ale clubului. Cu aceastăocazie, îl cunoaştem şi noi pe acel cineva. Dacă agreeazăce se întâmplă în cadrul clubului, atunci completeazăo cerere de aderare, care este analizată, iar după apro-barea acesteia, devine membru cu drepturi depline.Pentru a afla un program exact al întâlnirilor, cel maibine este să ni se trimită un mail de solicitare a progra-mului la adresa office@academiasuccesului.ro şi noi îivom trimite un program actualizat al întâlnirilor pentruoraşul de interes.

Cristian Fertea

Networking-ul european din Transilvania

Despre Cristian Fertea

Consultant de afaceri pentru creşterea vânzărilor,sporirea loialităţii clienţilor şi motivarea personalu-lui. Autor al cărţii motivaţionale ”Şi tu poţi!”. Fonda-tor al Academiei Succesului, cu cele trei şcoli deleadership, vânzări şi excelenţă în conducerea afa -cerilor.Invitat ca vorbitor în numeroase conferinţe şi se -minarii. Furnizor a sute de training-uri şi un exce-lent dezvoltator de lideri.

Afacerile creează viitorul

La Business Days Braşov, între 28 şi 30 septembrie, s-au analizat, proiectat şi consolidat afaceri. Speakerii le-au dezvăluit trucuri strategice esenţiale partici-panţilor, s-au legat parteneriate sau prietenii. După Timişoara şi Braşov, urmeazăediţia Business Days Bucureşti, între 29-30 noiembrie.

Rep.: Cum a apărut proiectul Clinicco?Călin Costan: “După 2 ani şi jumătate, colegii medicim-au descris ca fiind un investitor bolnav de dez-voltare şi imprudent, dar clinica funcţionează şi arerezultate. Decizia am luat-o acum 3-4 ani, când dez-voltarea sectorului de construcţii atingea 30% pe an,un indicator nefiresc ce purta semnele următoareicrize şi recesiuni. Ne-am gândit la dezvoltarea pe di-recţii noi, diverse domenii, unul fiind cel medical. Amîncercat să distrugem mitul că medicina privată sepretează doar la mici operaţii şi manevre medicale, ne-am îndreptat spre a realiza o clinică de top care să re-alizeze operaţii şi chirugie de top. Azi funcţionează unspital, o clinică chirurgie intervenţională, clinică dechirurgie cardio vasculară pe cord deschis şi clinică deortopedie, în special ortopedie protetică. Avem 50 depaturi şi 10 paturi terapie intensivă.

Rep.: Care au fost primele provocări?

C.C.: Premisele erau riscante, pe de-o parte ma nevrelemedicale, sunt foarte prost plătite de stat, din 300 deurgenţe ne sunt plătite vreo 40. Medicii au reţineri înrelocarea full time în privat, pe de-o parte e riscant,pentru că acele câştiguri informale încă sunt dublefaţă de cele, zic eu excelente, pe care le primesc la noi,apoi riscul de imagine în caz de greşeală, noi trebuiesă lucrăm cu 0 greşeli, şi a asta a fost ţinta. Costurileunei clinici sunt foarte mari, a trebuit să învingem sis-temul semiprivatizat, informal, din sistemul de stat,prin volum. Factorul care ne-a motivat în decizia noas-tră a fost impactul social al proiectului, că am reuşitsă facem urgenţă pe 3-4 judeţe, 24h din 24h, 7 zile din7. Al doilea factor care a dus la succesul clinicii a fostabordarea inginerească, am căutat să înţelegemtehnologia medicală, să inventăm o “birocraţie” a pro-cesului pe care nu aveam de unde să o copiem, prinînţelegerea corectă a mecanismelor am înţeles săfuncţionăm corect.

Rep: Care e percepţia acum?C.C. Unele riscuri le-am evitat instinctiv, am învăţatde exemplu că 10 paturi în plus pot aduce pierderi deo sută de mii de euro pe lună, sau legătura dintre secţiişi medici: nu se pot dezvolta secţii noi fără a aveamedici. Azi, financiar suntem mulţumiţi, reuşim săsalvăm sute de vieţi şi să dăm sănătate altor mii devieţi. Ne satisface în mod deosebit şi credem că spi-talul dă sănătate comunităţii locale.

Despre provocare şi curaj la Icco Braşov

Consultanţa, parte a reuşitei

Afacerile de succes au nevoie şi de consultanţă. Ice-berg este o companie braşoveană de consultanţăşi training în management, strategie, finanţări, dez-voltare, energie şi comunicare. “Prin proiectele pecare le dezvoltăm pentru clienţii noştri, livrăm ino -vaţie şi îmbunătăţim performanţa din companiileşi instituţiile cu care lucrăm. Principalele puncte taricare diferenţiază Iceberg pe piaţă sunt experienţamulti-sectorială a echipei noastre, oferta cuprinză-toare de servicii, politica de dezvoltare şi inovare aserviciilor noastre, precum şi expertiza în procesede consultanţă, training şi schimbare organizaţio -nală. Prin iniţiativele şi parteneriatele noastre cu altecompanii, autorităţi publice şi organizaţii non-profit ne implicăm în evoluţia mediului de afaceri”,explică managerul general al Iceberg Consulting,Ionuţ Ţaţa. Mai multe pe ww.iceberg.ro.

Vlad Stan, cofondatorul Bucharest Hubb, le-a vorbitparticipanţilor de la Braşov despre cum să porneascăcu dreptul un start-up. Bucharest Hubb este un clubde work & fun situat în Bucureşti, dedicat antrepreno-rilor din online, însă Vlad Stan derulează şi proiectulBusiness Design Academy, pentru cei care vor să dev-ină antreprenori mai buni. “Propunerea noastrăvizează orice antreprenor, indiferent că se află la în-ceput de drum sau ca se găşeste în impas cu propriasa afacere. Ne dorim că aceia care sunt pasionaţi cuadevărat de business să îşi găsească alături de noi mo-tivaţia de a descoperi idei de afaceri în domeniul decare sunt interesaţi, idei din care sa poată genera unmodel de business pe care să îl propulseze la veniturimai mari de 1 milion de euro pe an. Marius Ghenea,

business angel, a susţinut în continuare că problemaesenţială a antreprenorului este planul de afaceri nufinanţarea. Ghenea a anunţat deschiderea aplicaţiilorpentru anul 2012 în cadrul School for Startups, ce vainclude sesiuni de pregătire şi la Cluj Napoca. Schoolfor Startups (S4S) este un program dezvoltat în MareaBritanie de Doug Richard, antreprenor în serie, angelinvestor şi invitat la emisiunea difuzată de BBC,Dragon’s Den (echivalentul “Arenei Leilor” din Româ-nia). Programul S4S România se desfăşoară cu sprijinullui Marius Ghenea, antreprenor în serie şi businessangel.

Ionuţ OPREA

Banii se împart la Bucureşti

După succesul din 2010 al celor două ediţii BusinessDays, ambele organizate la Târgu Mureş, în martie şiseptembrie, suita de evenimente continuă în acestan, dar cu extindere naţională. Ediţia a 5-a BusinessDays va fi organizată la Bucureşti, în perioada 29-30noiembrie 2011 şi are ca temă principală finanţareaafacerilor. Evenimentele sunt organizate cu scopulde a dinamiza mediul de afaceri şi sunt centrate pesubiecte de interes legate de antreprenoriat si man-agement, oferind idei inspiraţionale, exemple moti-vaţionale, analize pertinente, estimări ale trendurilorviitoare din diverse domenii, business networking decalitate, posibilitatea de a invata de la cei mai bunispecialişti, de a identifica noi oportunităţi, de a gasipotenţiali parteneri de afaceri şi colaboratori. Pelângă conferinţe şi workshpuri fiecare eveniment in-clude şi o expoziţie.

47www.transilvaniabusiness.ro

eveniment

48

inteRviu

Licenţiat în drept şi diplomaţie, Florin Tacu este, la doar 35 de ani, Consul General al României la Shanghai, în R.P. Chineză. A renunţat la o carieră promiţătoare în magistratură pentru munca în Ministerul Afacerilor Externe şi nu îi pare rău. Despre activitatea domniei-sale la Shanghai, desprerelaţiile bilaterale româno-chineze şi despre “invazia” de investiţii chineze în Europa şi în România,citiţi în interviul următor, acordat în exclusivitate revistei Transilvania Business.

China şi România, doi vechi prieteni

49www.transilvaniabusiness.ro

inteRviuReporter: Sunteţi de anul trecut Consulul General alRomâniei la Shanghai. Care este evoluţia relaţiilor bi-laterale româno-chineze în această perioadă? Care eviziunea domniei-voastre asupra diplomaţiei viitoru-lui între cele două state?Florin tacu, Consulul General al României la Shang-hai, China: După cum se cunoaşte, relaţiile politico-diplomatice româno-chineze sunt în mod tradiţionalfoarte bune, ceea ce reprezintă fundamentul dezvoltăriişi aprofundării constante a legăturilor de prietenie, pemultiple planuri. Din această perspectivă, pot spune cavizita din luna august 2011 a premierului Emil BOC, înR.P.Chineză a fost momentul cel mai important al ultimeiperioade. Prin conţinutul discuţiilor, această vizită, primaa unui premier român după mai mulţi ani, aduce maiaproape de concretizare proiecte economice bilateralede anvergură.În ceea ce mă priveste, pot spune că am avut şansa, darşi provocarea profesională, de a îmi începe activitatea laShanghai cu puţin înainte de debutul Expoziţiei Mondi-ale din 2010. Am constatat astfel o creştere a interesuluicetăţenilor chinezi şi al companiilor chineze pentru ţaranoastră inclusiv ca urmare şi interacţiunii directe cu ele-mentul si fenomenul românesc reprezentat şi prezentatde Pavilionul României timp de jumătate de an în Shang-hai. Nu aş vrea să vorbesc despre date seci legate de am-ploarea evenimentului, sau de reperele participăriiromâneşti, dar vă pot spune că la Muzeul din incinta Tur-nului Perla Orientului există o stampă pe care sunt pic-tate doar câteva pavilioane, printre care şi Mărul nostru.Şi ştiţi foarte bine că au fost sute de pavilioane. În altă ordine de idei vă pot spune ca în această perioadăcâteva delegaţii ale unor autorităţi din Shanghai sepregătesc să vină în România. Consulatul General pe careîl conduc şi care acoperă atât oraşul Shanghai cât şiprovinciile Zhejiang, Jiangsu şi Anhui, încearcă din răs-puteri, deşi beneficiază de un colectiv extrem de restrânsdar inimos, să menţină şi să intensifice contactele bila -terale, schimburile de delegaţii, atât la nivelul autorităţilor,cât şi al mediului de afaceri. Se pare că până acum amreuşit chiar să aducem un plus acestor activităţi. Este cât se poate de evident că relaţiile bilaterale se vordezvolta în continuare dar trebuie să fim conştienţi căprofilul internaţional al R.P.Chineze este din ce în ce maipronunţat, ceea ce ne obligă în primul rând să acordămo atenţie serioasă şi profesionistă acestei relaţii. Privilegiulnostru în această ecuaţie este dat de încrederea reciprocăpornită din prietenia tradiţională româno-chineză şi carepoate configura cu adevărat o profundă relaţie bilaterală.Trebuie să ştim că prietenia există, o simţim şi este opremisă necesară dezvoltării relaţiilor bilaterale, dar nueste suficientă. De aceea îmi doresc foarte mult o creşterea abordărilor concrete, pragmatice în contactele bila -terale, la nivel central, local şi la nivelul mediului de afaceri.Aceasta şi pentru că la un moment dat, generaţiilechineze tinere s-ar putea să îşi aducă aminte din ce în cemai greu şi din ce în ce mai puţin de filmele româneşticare rulau în trecut, sau de relaţia economică, educaţio -nală şi artistică, asaltaţi fiind la ora actuală de repereleunor cooperari contemporane, cu alte părţi ale lumii,unele nu chiar îndepărtate de noi...Din perspectiva apartenenţei României la blocul comu-nitar, zestrea de cunoaştere şi încredere reciprocăromâno-chineză, derivată inevitabil din cei 62 de ani derelaţii diplomatice continue şi consistente între cele douăţări, este un capital ce poate fi valorificat cu succes. Şi peacest palier sunt convins că relaţiile vor evolua în sens

pozitiv, pornind de la nevoia reală a cooperării între UEşi R.P. Chineză, impusă de realităţile ultimelor decenii darşi de perspectivele anilor care vin.

Rep.: A trecut mai bine de un an de la Expoziţia Mon-dială organizată la Shanghai. Atunci, eraţi directorulpavilionului României. Ce impresie a lasat ţara noas-tră vizitatorilor şi care sunt beneficiile ulterioare? Suntdeja vizibile?Florin tacu: O scurtă precizare: nu am avut calitatea dedirector al pavilionului expoziţional românesc. MinisterulAfacerilor Externe a alocat special o echipă pentru acesteveniment. În mod firesc însă, Consulatul General a fostimplicat în derularea de ansamblu a activităţilor pe du-rata expoziţiei, fără însă ca eu, ca şef de misiune, să amvreo poziţie oficială în geometria organizaţională.Când vorbim de beneficii, există tendinţa să ne raportămautomat la zona de afaceri. În climatul actual, care are oputernică latură pragmatică, indiferent de nivel, desigurcă nu poate fi considerat un lucru rău. Pentru a avea însăo perspectivă corectă, trebuie să vă spun că, în modtradiţional, expoziţiile mondiale organizate sub egidaBiroului Internaţional pentru Expoziţii (BIE) reprezentaude obicei evenimente de diplomaţie publică, în carecomponenta economică era abia tuşată sau lipsea cudesăvârşire. Contextul internaţional în care s-a derulat Ex-poziţia Mondială de la Shanghai din 2010, specificul locu-lui de desfăşurare, au determinat o accentuare a laturiieconomice. MAE a urmat acest curent, astfel încât pavi -lionul românesc a fost gândit inclusiv ca o platformă caresă stimuleze contactele economice româno-chineze.Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceria organizat o serie de evenimente cu specific economic,în cadrul pavilionului expoziţional. Pe acest palier, Con-sulatului General nu i-au fost comunicate date care săarate fara echivoc eficienţa contactelor de afaceri iniţiatecu ocazia acestor evenimente, dar impresia de momenta companiilor româneşti prezente şi a celor chineze a fostuna pozitivă. Neexistând vreo obligaţie legală de comu-nicare de către companiile româneşti a demersuriloracestora, nu vă pot spune câte din aceste contacte faci -litate de funcţionarea pavilionului expoziţional au avutca finalitate contracte comerciale.Impactul real la nivelul cetăţeanului chinez s-a produsînsă într-un alt plan. Cel al reamintirii unui prieten vechi,dar şi al descoperirii acestuia – pentru generaţiile maitinere. Au fost peste 5 milioane de vizitatori ai pavilionu-lui, care au avut posibilitatea să afle sau să îşi împrospătezecunoştinţele despre istoria noastră, să vadă frumuseţeacomplexă a spiritului nostru artistic, să se bucure de gus-tul mâncărurilor româneşti. Fără a avea pretenţia că toatălumea a fost multumiţă, cred că s-a reuşit transmitereaunui mesaj românesc echilibrat şi de ansamblu.

Rep.: Care e nivelul schimburilor comerciale între celedouă state şi pe ce trend ne aflăm?Florin tacu: Conform cifrelor, putem vorbi de o evoluţiea schimburilor comerciale. În 2010 s-a înregistrat unvolum record al schimburilor bilaterale, aproape 3,9 mld.USD. Tendinţa este de creştere şi în 2011. Datele dinprimele cinci luni ale anului 2011, arată o creştere cu8,43% a volumului schimburilor comerciale faţă deaceeaşi perioadă a anului trecut. Îmbucurătoare este şitendinţa de creştere a exporturilor româneşti. Valoareaacestora în anul 2010 a fost de aproape 500 milioane USD(cea mai mare valoare, în cifră absolută, din 1989 încoace),arătând o creştere de aproximativ 32% faţă de 2009. În

2011, datele din primele cinci luni arată o creştere cu23,8% a volumului exporturilor româneşti faţă de pe-rioadă similară a anului trecut.Compararea unor date statistice disponibile ne permiteşi concluzia că unele produse româneşti nu ajung directdin România în R.P. Chineză, ci prin companii înregistrateîn alte ţări, ceea ce aduce un plus exporturilor româneşti.Nu trebuie să ne uităm însă doar acolo unde ne convine.Pot spune că sunt nemulţumit de gradul de dezechili-brare al balanţei comerciale bilaterale, dedus cu precăderedin nivelul redus al exporturilor româneşti.Este adevărat că uriaşa capacitate de producţie a Chineiface ca la ora actuală, puţine state să nu înregistrezedezechilibre semnificative, dar este de datoria noastră săacţionăm pentru o limitare a acestora. Ne încurajează înacest sens potenţialul la fel de mare al pieţei chineze.Când vorbim însă de acest potenţial, trebuie să aducemunele lămuriri, mai ales că am constatat, cu regret, căunele din referirile din surse deschise la ceea ce înseamnăpiaţa chineză par a suferi de lacunaritate cu privire launele detalii importante. Pentru cititorii dumneavoastră,parte reprezentanţi ai mediului de afaceri românesc, voiîncerca să sintetizez caracteristicile procesului de intrarepe piaţa chineză, fără pretenţia unei analize comprehen-sive.Contrar unei păreri întâlnite la unii oameni de afaceriromâni, piaţa chineză este una extrem de rafinată şi com-petitivă, căutându-se produse de o calitate cât mai bună.Oferta este bogată, iar procesul de selecţie pe piaţă esteunul exigent. Însa existenţa unui produs de calitate, deşi este o premisănecesară, nu este suficientă pentru a pătrunde pe piaţachineză. Complexitatea demersurilor ce trebuie între-prinse derivă, printre altele, din specificul cultural al spaţi-ului, care obligă la abordări particulare pentru promovareaprodusului, din condiţionalităţile normative cărora trebuiesă se supună o societate comercială pentru a putea să o -pereze în R.P. Chineză şi pentru a comercializa un anumitprodus, precum şi din nevoia de securizare a ansambluluide drepturi din domeniul proprietăţii intelectuale, etc.În esenţă, este nevoie de o abordare pe alocuri diferităde cea pe care o societate comercială o poate adopta cusucces în relaţia cu un partener de afaceri din UE sau SUA.Aceste particularităţi ale spaţiului nu descurajează însăcompanii europene, americane, indiene, sau din orice altcolţ de lume să îşi propună să intre pe piaţa chineză. Aşacum reuşesc acestea, sunt convins că şi companiileromâneşti o pot face.Există semne că mediul de afaceri românesc începe săînţeleagă în alţi termeni relaţiile comerciale cu parteneriichinezi. Ca atare, la începutul acestui an, a fost inaugurată laShanghai, prima reprezentanţă din R.P.Chineză a uneicamere judeţene de comerţ şi industrie din România –Camera de Comerţ şi Industrie Prahova. Este un demersla care forme asociative ale mediului de afaceri din alteţări au apelat demult, cu rezultate îmbucurătoare.Îmi doresc să văd cât mai multe companii şi produseromâneşti active pe piaţa chineză. De aceea doresc săîncurajez companiile româneşti să apeleze la Con-sulatul General al României la Shanghai. Încercămmereu – în ciuda colectivului extrem de restrâns, careînsă compensează prin competenţă – să acordăm unsprijin nu doar profesionist, ci şi din suflet. Sunt convinscă au aceeaşi atitudine şi colegii noştri din cadrul Am-basadei României la Beijing ori de la Consulatul Gen-eral din Hong Kong.

50

inTerviuRep.: Cum se vede prin ochii domniei-voastre ascen-siunea economică fulminantă a Chinei in ultimii ani?Cum o explicaţi?Florin Tacu: Explicarea ascensiunii economice chinezeeste subiectul a numeroase cărţi, astfel încât e dificil săgăsim o formulare care să se preteze acestui interviu.Din punctul meu de vedere însă, dezvoltarea economicăeste în esenţă, rezultatul politicii de deschidere adoptatăla finalul anilor ’70 – începutul anilor ’80. Ansamblul de-mersurilor autorităţile chineze a fost ulterior adaptattreptat la specificul cultural şi la caracteristicile civilizaţieichineze. Această deschidere a generat un apetit al com-paniilor străine pentru investiţii în China, inclusiv prininiţierea unor parteneriate cu companii chineze. Pe calede consecinţă, s-a ajuns la situaţia actuală, în care o bunăparte a producţiei mondiale, pe diferite paliere, este fo-calizată în această ţară, devenită astfel cel mai mare pro-ducător şi exportator la nivel mondial. În plan social, zecide milioane de oameni au depăşit pragul sărăciei. Dez-voltarea R.P. Chineze se înscrie totodată în tendinţa decreştere a importanţei în plan global a economiiloremergente. Astfel, dacă în anul 2001, ponderea PIB alstatelor BRIC (fără Africa de Sud, care nu era cuprinsă înacest format până anul acesta) în PIB mondial era de8,4%, după o decadă, această pondere a ajuns la 18,3%.Este de remarcat faptul că dezvoltarea chineză sesituează la confluenţa dintre factorul chinez – reprezen-tat de politica de deschidere şi cel extern – reprezentatde investiţiile şi know-how-ul companiilor străine. Se -paraţi, aceşti doi factori nu ar fi avut aceleaşi consecinţe;lucrând împreună, rezultatele sunt evidente.Câteva cifre, de la nivelul UE, sunt şi ele relevante pentrunivelul atins în relaţiile comerciale bilaterale: volumulcomerţului zilnic pe relaţia UE-R.P. Chineză este de 1 mld.Euro, în condiţiile în care în urmă cu 20 de ani lipseaaproape în totalitate; în 2010, UE a exportat in Chinabunuri in valoare de 113,1 mld. Euro, în creştere cu 38%faţă de 2009. Importurile s-au situat la 281, 9 mld. Euro,în creştere cu 31% faţă de 2009; investiţiile directe ale UEîn R.P.Chineză au fost în 2010 de 4,9 mld. Euro (înprezent, aproximativ jumătate din exporturile chinezeştisunt produse de companii care au şi capital străin), învreme ce investiţiile chineze în UE au fost de doar 0,9mld. Euro (doar 1,7% din totalul investiţiilor străine di-recte în UE). Pentru companiile româneşti cu potenţial de export, pe-rioada care a început în acest an, ca prim an al celui deal 12-lea Plan Cincinal, poate fi una propice, în condiţiileîn care se tinde la schimbarea paradigmei de dezvoltareeconomică a Chinei. China începe să treacă treptat dela o creştere economică determinată de tendinţa spreexport (cu reversul dependenţei de gradul de absorbţieal pieţelor externe), la una care se bazează pe cererea in-ternă, pe numărul tot mai mare al celor care vor începesă consume, până la un nivel prognozat în 2020 deaproximativ 20% din consumul mondial.Vor apărea noi vectori de creştere economică, rezultaţidin dorinţa de dezvoltare a pieţei interne, apărând astfeloportunităţi de afaceri semnificative, în domeniul tehno-logic, al serviciilor, al cooperării ştiinţifice şi nu numai.

Rep.: SUA datorează deja foarte mulţi bani Chinei.Credeţi că există un pericol al apariţiei unei noisupraputeri mondiale, cu potenţă financiară şi mili-tară, ori, dimpotrivă, abia se recreează un echilibru,dată fiind perioada mai puţin fastă, să spunem, pecare o traversează Moscova?

Florin Tacu: Nu aş deduce întrebarea din aserţiuneaprivind gradul de îndatorare al SUA. Cu privire la acestaspect, fără a avea pretenţia unei opinii cu pretenţie deadevăr absolut şi cu asumarea riscului de a părea simplist,cred că lucrurile pot fi reduse la interdependenţa celordouă economii: R.P.Chineză are nevoie de SUA, SUA arenevoie de R.P.Chineză.Revenind la întrebarea dumneavoastră, discuţiile pot fiample şi argumentate diferit. Conducerea chinezăsusţine, cu toată relativitatea sintagmei, caracterul deţară în curs de dezvoltare al Chinei, iar, aşa cum o aratăşi cel de al 12-lea Plan Cincinal, există o preocupare in-tensă a factorilor de decizie chinezi pentru creştereanivelului de trai al propriilor cetăţeni, ceea ce denotă maidegrabă o concentrare pe dimensiunea internă.Şi noţiunea de “supraputere” este una relativă, iar un ex em -plu relevant îl găsim în cartea China: Fragile Superpower,scrisă de Susan Shirk; astfel, în faţa sintagmei din titlu,cititorii americani acceptau calificarea Chinei ca super-putere, dar se îndoiau cu privire la calificarea ca fragilă aacesteia, în timp ce cititorii chinezi se îndoiau cu privirela corectitudinea calificării ţării lor ca fiind o supraput-ere.Nu aş dori să fac vreo referire la conexiunea cu FederaţiaRusă, fiind un spaţiu pe care nu îl cunosc indeajuns şi pecare, din acest motiv, nu îl pot evalua ca fiind în perioadefaste sau mai puţin faste.

Rep.: China a anunţat investiţii de zeci de miliarde înEuropa. Credeţi că UE ar trebui să-şi deschidă mailarg porţile către investitorii chinezi?Florin Tacu: Nu cred că UE mai are de deschis vreo uşăîn ceea ce priveşte investiţiile chineze. La nivel comunitarnu există nici o piedică apriorică, care să pornească dela provenienţa capitalului (evident, singura limitare, cucaracter general, este ca această provenienţă să fie unalicită), sau să vizeze naţionalitatea companiei, posibili-tatea intrării pe piaţă ori participarea la procedurile deachiziţii publice.Aşa cum se subliniază constant de către responsabiliicomunitari, cât şi de companiile europene prezente pepiaţa chineză, se doreşte asigurarea reciprocităţii.

Rep.: Sume foarte mari au fost vehiculate în presă căar urma să fie investite de către companiile chineze

şi în Romania. În diverse domenii, cel mai importantfiind energia. Care este realitatea? Există semnale se-rioase în acest sens?Florin Tacu: Într-adevăr, presa a vehiculat diferite sume.Însă un orizont de aşteptare rezonabil cu privire la posi-bilul nivel investiţional chinez poate fi dedus din ra-portarea onestă la totalul investiţiilor chineze înstrăinătate în 2010: 59 mld. USD, în sectorul ne-financiar,cu o apetenţă sporită pentru Asia, America Latină şiAfrica.Din perspectiva recentei vizite a premierului român laBeijing, pot spune că sunt semnale îmbucurătoare cuprivire la concretizarea proiectelor propuse. Este nevoiede muncă şi seriozitate de ambele părţi, dar sunt încreză-tor în rezultate pozitive. Aceste proiecte nu monopo-lizează palierul cooperării economice bilaterale, existândşi alte proiecte, de nivel investiţional mai redus, care suntîn diferite faze de concretizare sau derulare.Uneori am plăcuta surpriză să constat stabilirea unor re-laţii comerciale solide între agenţi economici români şichinezi, de care nu ştiam anterior. Surpriza este plăcutădoar atunci când contactele sunt solide, iar relaţiile com-erciale decurg firesc; din păcate, mai suntem sesizaţi postfactum şi în legătură cu diverse derapaje în relaţiile con-tractuale de drept privat. Încercăm să oferim sprijinulnostru, dar trebuie să precizez că acesta poate fi exercitatdoar în limitele de competenţă conferite de reglemen-tările internaţionale.

Rep.: Care sunt, în opinia domniei-voastre, princi-palele minusuri de care suferă diplomaţia româ -nească la această oră?Florin Tacu: E greu de oferit un răspuns obiectiv laaceastă problemă... I-aş lăsa pe observatorii exteriori min-isterului să identifice astfel de posibile minusuri. Vă potspune ce mă doare pe mine acum, ca şef de misiune: arfi nevoie de o sporire numerică, chiar şi minimă, a resur-sei umane, întrucât oportunităţile de a stabili noi punţide comunicare, sau de a le lărgi pe cele deja existentesunt multiple, iar ziua are doar 24 de ore.

A consemnatAlin BOLBOS

51www.transilvaniabusiness.ro

opinie

Potrivit acestui act normativ, pentru obligaţiile fis-cale restante la 31 august 2011, penalităţile de în-târziere se anulează sau se reduc, după cumurmează:i) penalităţile de întârziere se anulează dacă obli -gaţiile principale şi dobânzile aferente acestora sesting prin plată voluntară sau compensare până la31 decembrie 2011;ii) penalităţile de întârziere se reduc cu 50% dacăobligaţiile principale şi dobânzile aferente acestorase sting prin plată voluntară sau compensare pânăla 30 iunie 2012.În aceste cazuri, actele administrative fiscale sau ti-tlurile executorii, prin care s-au stabilit creanţe fis-cale accesorii aferente creanţelor fiscale principale,se desfiinţează, total sau parţial, chiar dacă îm-potriva acestora s-au exercitat ori nu căi de atac.Pentru dobânzile datorate până la data stingerii şistabilite prin decizii comunicate după această dată,condiţia se consideră îndeplinită dacă dobânzile sesting până la termenul de plată prevăzut la art. 111alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003privind Codul de procedură fiscală, republicată, cumodificările şi completările ulterioare. Aşadar înaceste situaţii, termenele de plata se stabilesc în

functie de data comunicarii acestora, astfel:a) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul1-15 din luna, termenul de plată este până la datade 5 a lunii următoare;b) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul16-31 din luna, termenul de plată este până la datade 20 a lunii următoare.Prevederile de mai sus se aplică în mod corespun-zător şi pentru o cotă de 50% din majorările de în-târziere, reprezentând componenta de penalitate aacestora, aferente obligaţiilor fiscale stinse prin platăsau compensare.Dacă luăm în calcul ca nivelul actual al dobânziloraferente creanţelor fiscale este de 0,04% pentrufiecare zi de întârziere, iar nivelul penalităţilor de în-târziere poate atinge maxim 15% din obligaţiile fis-cale principale, iniţiativa legislativă a autorităţilorpoate fi una favorabilă. Pe de o parte organul fiscalva putea să îşi recupereze mai repede o parte dincreanţe, iar pe de altă parte, contribuabilii, fie per-soane juridice sau fizice, vor fi iertaţi de plata pena -lităţilor de întârziere. Prin acelaşi act normativ, guvernul a decis şi intro-ducerea unui regim juridic special pentru pena -lităţile de întârziere aferente obligaţiilor fiscale

eşalonate la plată.Astfel pe perioada eşalonării la plată, penalităţile deîntârziere aferente obligaţiilor fiscale eşalonate seamână la plată odată cu decizia de eşalonare. În situ-aţia în care eşalonarea la plată se finalizează penal-ităţile de întârziere precum şi majorările deîntârziere amânate la plată se anulează. Decizia deanulare se va comunica contribuabilului împreunăcu decizia de finalizare a eşalonării la plată.În acest context recomandăm celor aflaţi în acestesituaţii să evalueze impactul acestor prevederi legaleasupra cazului lor concret şi în funcţie de structurade business pe care o dezvoltă să poată decide înconsecinţă.

Andrei Călin CoroianAvocat colaborator senior

Anularea penalităţilor de întârziere pentru achitarea integrală a obligaţiilor fiscale restante

Sediul Central BucureştiBlvd Aviatorilor Nr. 43, Sector 1, Cod 011853 Bucureşti, RomâniaTel: (40-21) 202.59.00; (40-31) 423.29.00 Fax: (40-21) 223.39.57 / 223.04.95

Sediul Secundar ClujCalea Dorobanţilor Nr. 18-20, Et. 2, Cod 400117 Cluj-Napoca, RomâniaTel: (40-264) 40.38.08; (40-21) 202.59.99 Fax: (40-264) 40.38.09email: general@musat.ro Website: www.musat.ro

Una dintre cele mai bine primite modificări ale legislaţiei fiscale din ultimul timp priveşte anularea penalităţilor de întârziere pentruachitarea integrală a obligaţiilor fiscale restante la 31 august 2011, prin plata voluntară sau compensare până la 31 decembrie 2011, aşacum sunt ele reglementate de Ordonanţa de Guvern nr. 30/2011. (Ordonanța de Guvern nr. 30 din 31 august 2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale a fost publicată în Monitorul Oficial partea I cu numărul 627 din data de 2 septembrie 2011)

Adunarea Generală a Acţionarilor a Asociaţiei Dis-tribuitorilor şi Importatorilor de Pesticide din Ardeals-a reunit la Târgu Mureş în 15 septembrie 2011.Domnul Liviu Cojoc, director general al companieiDafcochim din Târgu Mureş, a fost reales în funcţia depreşedinte.“La nivel de grup, interesele noastre sunt mai binereprezentate în raport cu statul ori cu marile companiidin domeniu prin intermediul ADIPA. Printre obiec-tivele noastre se numără în continuare şi stabilireaunor reguli şi a unei practici unitare pentru comer-cializarea pesticidelor în scopul protejării membrilorAsociaţiei şi a clienţilor lor, de pe piaţa de profil. Vomrealiza şi participa la diverse proiecte, împreună cu au-torităţile statului, vom încheia parteneriate, proto-

coale sau angajamente în numele Asociaţiei, cu alteorganizaţii, societăţi şi persoane juridice, publice sauprivate, din ţară şi străinătate. Am avut un an deosebitîn care unitatea ADIPA a prezentat cel mai importantlucru. Suntem cei mai importanţi distribuitori dinArdeal şi reprezentăm o forţă în distribuţia de pesti-cide şi îngrăşăminte. Le mulţumesc colegilor mei pen-tru sprijinul acordat şi le promit că vom rămâne unadintre cele mai puternice voci de pe piaţa de profil”, adeclarat preşedintele Asociaţiei Distribuitorilor şi Im-portatorilor de Pesticide din Ardeal, domnul LiviuCojoc.

Târgu Mureş la 15 septembrie 2011

Comunicat de presă

Reporter: Ce schimbări aduce noul Cod civil? Ciprian Dobre: S-au introdus multe instituţii noi. Celemai importante ar fi cele din Dreptul familiei şi cele în ma-terie de obligaţii. Juriştii vor avea o provocare foarte con-sistentă în faţă, în legătură cu Codul civil şi aplicarea lui.

Reporter: Daţi-ne câteva exemple în privinţa obli -gaţiilor, dat fiind că reglementările privind contractelecomerciale intră sub incidenţa noului Cod civil. C.D.: În primul rând, dispare comercialitatea obligaţiilor,iar toate obligaţiile vor redeveni civile. Se reglementeazăpentru prima dată sau se face diferenţa între ceea ceînseamnă oferta pe elementele esenţiale, care nu valore-ază promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare, ci doarnegociere. Ne angajăm să convenim, la o casă, de exem-plu, asupra preţului obiectului. De aici pot să apelez la ocasă de avocatură, să îmi negocieze termenul, modali-tatea de plată. Acestea se pot face printr-un act separat,ceea ce nu era posibil înainte. Alt lucru la fel de impor-tant este faptul că înţelegerea părţilor trece aproapepeste orice. Foarte puţine lucruri, foarte puţinefenomene juridice mai sunt sancţionate cu nulitate ab-solută. Majoritatea motivelor de nulitate absolută devincauze de nulitate re lativă, asupra cărora părţile pot săconvină şi să reintervină în înţelegerea lor. Principiul con-sensualismului a primit o nouă forţă, care bate aproapeorice. Partea de prescripţie extinctivă, care era o sancţi-une foarte dură a Codului, poate deveni şi convenţion-ală. Sunt nişte noutăţi absolute.

Un Cod scris în criză de timpRep.: Consideraţi noul Cod Civil un pas înainte?C.D.: Evident că este un pas înainte, însă trebuie făcutăaici precizarea că este oarecum făcut în criză de timp, însensul că cele ce se află scrise în Codul Civil au foarte puţintimp să fie temeinic analizate. În lipsa unei literaturi despecialitate, lumina şi înţelepciunea judecătorului vorcăpăta o dimensiune foarte pregnantă, cel puţin în viitoriiani. Pentru că este greu să te apuci să scrii consi deraţiiasupra unor instituţii nou create, până când nu ţi-ai dattu însuţi seama sau n-ai apucat să citeşti ce au scris alţiprofesori înaintea ta.

Rep.: Dacă ne referim la activitatea economică, cumcredeţi că va fi influenţată de noul Cod? C.D.: Teoretic, cu nişte jurişti buni, circuitul economic ar tre-bui să fie mult mai fluid. Încă o dată, aici depinde foartemult de intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă.Acesta, la fel ca şi Codul civil, trebuie la rândul lui să suportemodificări, instituţii noi, de reglementare a litigiilor.

Rep.: Când este preconizat să intre în vigoare Codul deprocedură civilă?C.D.: Noi zicem că undeva la sfârşitul anului viitor.

Rep.: Până atunci, consideraţi că actualul Cod de pro-cedură civilă şi noul Cod civil vor putea funcţiona?C.D.: Trebuie să funcţioneze. Tocmai aici e chestiunea. Arfi fost foarte greu să le schimbi pe amândouă în acelaşitimp, pentru că sunt două chestiuni complet noi. Eu ziccă poate ar trebui lăsaţi 2-3 ani până când Codul de pro-cedură civilă să intre în vigoare.Rep.: E grăbită intrarea în vigoare a noului Cod civil?C.D.: Pot spune şi că este. Dar întotdeauna trebuie să fieun început. Să nu uităm că o bună parte din codurile

acestea au fost iniţiate din ’96, ’97, în timpul CDR. Ausuferit multe modificări. Şi atunci era o viziune modernă,apropiată de dreptul francez.

Oana CAPUSTINSCHICălin MIHăşAN

Deputatul-jurist Ciprian Dobre explică modificările fundamentale aduse de intrarea în vigoare a noii legi

Cum schimbă Codul civil mediul de afaceri?Noul Cod civil, intrat în vigoare la 1 oc-tombrie, aduce modificări substanţiale înreglementarea unor relaţii fundamentalepentru orice societate. Văzut de majori-tatea specialiştilor ca un pas înainte îndomeniul juridic, noul Cod civil îşi va puneamprenta semnificativ şi asupra relaţiilorcomerciale. Ciprian Dobre, deputat PNLde Mureş, membru al Comisiei juridice aCamerei Deputaţilor şi membru alComisiei de redactare a Codului civil şiCodului de procedură civilă, explică o seriede modificări aduse de noua legislaţie.

Noi reglementărivechiul Cod civil punea în sfera dreptului co -mercial toate relaţiile care apăreau între per-soane fizice şi comercianţi. exista o singurăexcepţie. tranzacţiile care priveau bunurileimobile, care presupun şi o serie de formalităţidin domeniul publicităţii imobiliare, rămâneauîn sfera dreptului civil. noul Cod civil mutătoate relaţiile dintre comercianţi şi persoanefizice în sfera dreptului civil, ceea ce este, teo-retic, o soluţie mai convenabilă pentru per-soanele fizice.

53www.transilvaniabusiness.ro

eveniment

54

afaceri

Odată cu modernizarea liniilor de tramvai în Cluj-Napoca, primarul Sorin Apostu a declarat că vrea săcumpere şi şase garnituri noi de tramvai, care să circulepe străzile oraşului din vara anului următor. Va fi orga-nizată o licitaţie pentru a se stabili cumpărătorul, iar unadintre firmele interesate este Siemens, cel mai mare con-glomerat european de companii din domeniul ingineriei.Nemţii nu s-ar implica pentru prima oară pe piaţa autodin România, deoarece, în anul 2010, au semnat unparteneriat cu Astra Vagoane Călători Arad, prin care s-au angajat, la fel cum ar vrea şi la Cluj, să fabrice un tram-vai modern. Sub numele de Imperio, tramvaiul de laArad a fost prezentat deja publicului în această vară, darva fi dat în folosinţă doar după ce autorităţile locale dinArad sau din alte oraşe din România vor avea bani pen-tru cumpărarea mai multor garnituri de acest fel. Tot ast-fel ar urma să stea lucrurile şi la Cluj. „La fel cum am făcutşi la Arad, acolo unde producem un tramvai de ultimăgeneraţie, intenţionăm să participăm şi la licitaţia de laCluj pentru reînnoirea parcului de tramvai”, a declaratCEO Siemens România, Cristian Secoşan.

Aer condiţionat şi internetDacă vor fi câştigătorii licitaţiei, cei de la Siemens vor livraclujenilor tramvaiele Imperio, care vor fi dotate inclusivcu internet wirelles şi aer condiţionat, aşa cum vrea SorinApostu. Tramvaiul construit de Astra Arad în parteneriatcu Siemens costă 1,7 milioane de euro, însă pentru celecare ar urma să fie livrate la Cluj preţul ar trebui să fiemai mic cu 100.000 de euro pe bucată. Iniţial, primăriaclujeană a stabilit un preţ de licitaţie de doar 1,2 milioanede euro, care, conform lui Apostu, ar fi fost calculat pebaza unei licitaţii făcute în Polonia. Compania francezăAlstom a contestat acest preţ, pe care l-a consideratmult prea mic pentru achiziţionarea de tramvaie, Con-siliul Naţional de Soluţionare a Licitaţiilor i-a dat drep-tate, astfel că noul preţ al unei garnituri a fost stabilit la1,6 milioane de euro. Noua licitaţie a fost lansată în 26septembrie, iar plicurile urmează să fie deschise în 9noiembrie. „Tramvaiele sunt destinate transportuluiurban de călători existent în municipiul Cluj Napoca şisunt acţionate în curent alternativ, cu electronică de pu -

tere şi comandă cu microprocesor, cu viteză maximă decirculaţie 70 km/oră, reglabilă, limitată electronic la 55km/oră, cu recuperare de energie la frânare. Garnituriletrebuie să aibă patru uşi de serviciu comandate electric,cu lăţimea minimă de 1300 mm, pentru urcare şicoborâre pasageri, accesibile pe partea dreaptă a vehicu-lului în direcţia de mers, să aibă o capacitate de transporttotală între 175-275 locuri la 8 pers/mp, din care pescaune între 28-50, scaunele să fie tapiţate. Tapiţeria vafi rezistentă la uzură şi un colorit care, împreună cuhabitaclul interior, să creeze un confort şi o ambianţăplăcută”, este una dintre caracterizările făcute viitoarelorgarnituri de tramvai pe caietul de sarcini.

Modernizare europeanăDeocamdată, tramvaiul Imperio construit la Arad îşiaşteaptă cumpărătorul, iar primii care s-ar putea bucurade el ar putea fi călătorii din Cluj, pentru că, potrivitreprezentanţilor Siemens, preţul său este cu 30% mai micdecât majoritatea modelelor din Europa. „Viitoareletramvaie din Cluj trebuie să mai dispună de cel puţindouă locuri pentru cărucior pentru copii sau căruciorrulant pentru persoanele cu dizabilităţi, să fie echipatecu instalaţie de aer condiţionat, instalaţie de încălzirecorespunzătoare pentru sezonul rece din municipiulCluj Napoca, instalaţie de ventilaţie, sisteme de

numărare a călătorilor, cu instalaţie video atât pe exteriorcât şi pe interior pentru fiecare modul, echipament pen-tru ticketing, instalaţie de informare a călătorilor videola exterior şi audio-video la interior, echipament (WIFI)pentru emisia şi recepţia semnalelor privindfuncţionarea, modificări intervenite în exploatare (liniade transport, evenimente nedorite) descărcarea datelorde exploatare şi funcţionare a tramvaielor, echipamentcare să nu permită plecarea din staţiile de parcurs cuuşile deschise sau echipament pentru comandă au-tomată a schimbării macazelor”, potrivit aceluiaşi caietde sarcini. Siemens s-a interesat de piaţa clujeană detramvaie încă din iarna acestui an, doar că atunci a aştep-tat să fabrice noul model la Arad, pentru a fi prezentatdetaliat. Noile tramvaie vor veni la Cluj în 2012 doardupă finalizarea modernizării primului tronson al liniilorde tramvai, dintr-un cartier al oraşului până la gară. Mo -dernizarea tuturor liniilor de tramvai din Cluj, care aupeste 25 de kilometri lungime, se vor încheia în 2013 şivor costa 128 de milioane de lei cu TVA inclus. Banii vorveni, însă, din fonduri europene, prin Programul Ope -raţional Regional, pentru ca oraşul să arate în viitor caunul cu adevărat european, potrivit autorităţilor locale.

Adrian RUS

Siemens vrea tramvaie la ClujCompania germană aanunţat că va participa la licitaţia organizată de cătrePrimăria Cluj-Napoca pentruachiziţionarea de tramvaiemoderne. Siemens are şi unparteneriat cu Astra VagoaneCălători Arad, compania carea fabricat şi câteva troleibuzecare circulă acum la Cluj.

55www.transilvaniabusiness.ro

afaceri

Organizatorii evenimentului au adus în faţa firmelorprezente moderatori din domeniul consultanţei cuprivire la finanţarea companiei, strategia de vânzări şicreşterea afacerii. Printre cei înscrişi să ia cuvântul aufost: Lilieana Andrei (Coordonator regional BCR), Bog-dan Popovici (Expert Fonduri Europene BRD-GSG),Aura Cadis (Senior Project Manager Horvath & Part-ners Management Consulting), Bogdan Dumitraşcu(Managing Partner Softart Management & Consult-ing) şi Marius Decuseară Brandenburg (Country Man-ager Trend Consult).

Oana CAPUSTINSCHI

Reporter: De ce ar apela un manager, care deja areuşit să pună pe picoare o afacere, la o firmă deconsultanţă? Bogdan Dumitraşcu: În primul rând cred că estefoarte important ca oricare dintre antreprenori saumanageri să reuşească să îşi înţeleagă propriile limite.Sigur, mai ales dacă am ajuns manageri, avem nişte ca -lităţi şi nişte lucruri în care excelăm. Aici mă refer latimp, la cunoştinţe, poate la bani. La un moment dat,ca manager, intri în nişte colţuri strâmte care teblochează. Nu spun că un manager n-ar putea să facănişte lucruri pe care noi, consultanţii, le facem, dar orinu are timp, ori nu are suficienţi angajaţi, ori are altepriorităţi. Un consultant nu poate suplini responsabi -litatea lui, dar putem face anumite lucruri inclusiv înzona strategică, inclusiv în zona operaţională care săîl ajute pe manager.

Rep.: Care sunt criteriile după care un manager artrebui să aleagă firma de consultanţă la care săapeleze?Bogdan Dumitraşcu: După referinţele firmei, înprimul rând. Sunt însă de bază şi referinţele personaleale consultanţilor care vor lucra în proiect. Aici ar fiun aspect uşor delicat, şi anume faptul că un antre-prenor trebuie să fie atent la consultantul pe care-l“tocmeşte” ca el să fie de fapt cel care livrează. Con-

sultantul, din punctul de vedere al firmei noastre, tre-buie să aibă o înţelegere a fenomenului antreprenorialşi să aibă un background de business, cursuri în dome-niu, să ştie să traducă ceea ce a găsit în zona universi-tară, în mediul real.

Rep.: Care sunt capcanele în care nu trebuie săcadă un consultant?Bogdan Dumitraşcu: Cred că cea mai mare capcanăîn care poate cădea un consultant este fixitatea. Astaînseamnă să înveţi la şcoală câteva lucruri teoretice, săte duci la client şi, chiar dacă gaura în care, să zicem,vrei să introduci un măr, este pătrată, tu vii cu mărulşi zici că mărul trebuie să intre în pătratul ăla. Bineînţe-les că va intra, dar nu va mai fi un măr rotund, va reieşiun măr pătrat, zdrobit, pe care nu-l va mai cumpăranimeni. Al doilea pericol din partea consultantuluieste să devină prea didactic, să patroneze, să domineclientul. Important este să ai o relaţie omenească cuacesta. Clientul trebuie tratat ca un partener de la careşi tu ai de învăţat pentru că partea de referinţe, pe careeu după aceea o folosesc, este construită şi prin inter-mediul acestui client. În fiecare proiect există un pro-cent de 10% care un îţi este familiar. Asta înseamnăsă-ţi depăşeşti limitele şi să mergi spre internet, spre ocarte, sau la un coleg. De la fiecare client învăţăm cevanou.

Antreprenorii clujeni ademeniţi cu fonduri europeneIBP Conferences a organizat îndata de 6 octombrie, la HotelOpera Plaza din Cluj- Napoca,sesiunea IMM Focus Regional,un seminar de interes pentrucompaniile din regiune. Ce afost acolo?

Reporter: Există o perioadă tampon în care con-sultantul studiază terenul clientului sau se poateîncepe practic de a doua zi colaborarea?Marius Decuseară Brandenburg: Depinde de tipulbusiness-ului. Există o fază în care înţelegi. Teoretic şipractic se poate lucra cu clientul din a doua zi dar, înopinia firmei noastre, nu este chiar indicat. Chiar dacămai mulţi clienţi au business-uri asemănătoare, ele to-tuşi diferă. Noi lucrăm cu oamenii, iar clienţii suntdiferiţi. Trebuie să înţelegi exact care sunt zonele caretrebuie îmbunătăţite.

Rep.: Au fost proiecte pe care le-aţi respins pentrucă simţeaţi că nu vi se potrivesc?Marius Decuseară Brandenburg: Da. Aceasta esteo decizie pe care trebuie să o iei - dacă să te implicisau nu. Au fost situaţii când firma noastră a hotărâtsă nu se implice şi au fost situaţii când în timpulproiectului am zis că, pentru oportunităţi viitoare, da-torită felului în care a decurs relaţia între noi, nu amvrut să mai colaborăm. Niciodată nu ne-am oprit înmijlocul lucrurilor pentru că am făcut o promisiune.Am zis că livrăm ceea ce am stabilit, ne facem datoriaînsă, pentru alte oportunităţi, nu putem să conti -nuăm colaborarea pe acel proiect.

Bogdan Dumitraşcu - Managing Partner Softart Management & Consulting:

“Managerii să-şi cunoască limitele!”

Reporter: Ce costuri presupune procesul deatragere a fondurilor europene?Bogdan Popovici: În general, o persoană care este in-teresată de accesarea fondurilor europene trebuie săştie că, deşi practic aceşti bani sunt gratis, ei implicăpractic nişte costuri. Nişte costuri care se referă şi lacosturi financiare către consultanţi, dar şi costuri detimp. Costuri de timp în sensul că tot procesul deatragere a fondurilor europene implică perioade maimari de timp, din momentul depunerii dosarului şipână în momentul aprobării proiectului. Uneleproiecte ajung să fie depăşite în momentul în care

ajung să fie implementate, ca proiecte financiare, pen-tru că aceste perioade de timp pot dura peste un ande zile, cumulând cele două intervale.

Rep.: Este indicat ca persoanele interesate de fon-durile europene să lucreze independent proiectulsau să apeleze la o firmă de consultanţă?Bogdan Popovici: Personal, le-aş recomanda săapeleze la o firmă de consultanţă. Pe de o parte, con-sultantul îşi câştigă pâinea din această activitate şiatunci el este cel mai interesat ca proiectul să aibăşanse de eligibilitate şi să fie încasat grantul.

Bogdan Popovici- Expert Fonduri Europene BRD-GSG:

“Dacă vrei fonduri europene, caută o firmă de consultanţă!”

Marius Decuseară Brandenburg - Country Manager Trend Consult:

“Au fost situaţii când am refuzat proiecte!”

eveniment

Scopul evenimentului a fost cel de a iniţia participanţii înînţelegerea funcţionării programului operaţional de-alungul a 3 zile de cursuri deschise. Prin discuţii de grup,sesiuni interactive şi studiu de caz asupra a trei proiectecare au obţinut finanţare europeană, moderatorii aureuşit să etapizeze procesul şi să transforme informaţiaîntr-una accesibilă şi chiar prietenoasă.Cazarea invitaţilor s-a făcut în seara de 27 septembrie, laHotelul Ibis, amplasat pe Calea Dumbrăvii, în centrul cul-tural, economic şi de business al oraşului. Hotelul sibiana găzduit întreaga desfăşurare a evenimentului, începândcu cina din prima seară a seminarului, sesiunile interactive,până la ultima cafea de dinaintea plecării. Participanţii aufost în majoritate de la instituţii de presă din Bucureşti,dar şi reprezentanţi ai unor redacţii din Cluj-Napoca,Galaţi, Constanţa sau Urziceni.

Dosarul nu trebuie să arate cascrisorile către Moş-CrăciunPrezentarea “cursanţilor” şi a aşteptărilor acestora s-a re-alizat în dimineaţa celei de-a doua zi a seminarului. Aurmat sesiunea interactivă “Ce ştim şi ce nu ştim despreProgramul Operaţional Creşterea Competitivităţii Eco-nomice”, moderată de Liliana Lucaciu, consultant Mer-cury360. În cea de-a doua parte a zilei, reprezentanţiiAutorităţii de Management şi ai Organismelor Interme-diare au iniţiat discuţii despre cifrele monitorizate încadrul POS CEE şi despre absorţia fondurilor. Managerulde proiect al Sirfit SRL, Silviu Ioan Popa, a fost selectat săprezinte invitaţilor schema după care s-a ghidat pentrua atrage fondurile europene cu proiectul “Dezvoltare sec-tor prelucrări mecanice de înaltă precizie Sirfit 2009.”.Compania, recunoscută astăzi drept “cea mai perfor-mantă unitate de prelucrare din România, cu activare înautomotive şi chiar aerospaţiale”, a fost unul dintre be -neficiarii fericiţi care au reuşit să depăşească cifrele prog-nozate în dosarul de atragere a fondurilor. Silviu Popa asfătuit solicitanţii să apeleze la un cabinet de consultanţă,dar să nu cadă în ispita de a plusa cifrele profitului aştep-

tat sau să înregistreze în dosar un număr mai mare deangajaţi decât cel de care ar avea în mod normal nevoie,doar pentru a impresiona comisiile de acordare a fon-durilor. Managerul Sirfit a explicat că aceasta este cap-cana în care cei mai mulţi dintre solicitanţi cad, nu maipot să-şi motiveze cifrele şi ajung să aibă pierderi.

Consultantul trebuie consultat la “stetoscop”A treia zi de seminar a înregistrat, în cadrul unei alte sesiuniinteractive, etapele pe care proiectul, înaintat spreobţinerea de fonduri, trebuie să le cuprindă, de la idee şipână la finalizare. S-au ridicat întrebări legate de criteriulde selectare a biroului de consultanţă la care solicitanţii arputea, opţional, să apeleze. Participanţii au fost interesaţisă afle despre cum s-ar putea informa asupra credibilităţiiconsultantului pe care l-ar alege ca partener de realizare aproiectului de finanţare, mai ales că astăzi numeroase per-soane activează ca şi consultanţi fără a avea o pregătireautentică în prealabil. Reprezentanţii AM şi OI POS CEEau încurajat ca viitorii clienţi să îşi ia toate măsurile de si -guranţă cu privire la experienţa consultantului pe care-lvor delega şi să îi solicite acestuia, înainte de a semna co-laborarea, date şi rezultate care să îi certifice experienţa,eventual să consulte şi forumurile de specialitate.

Visele pot deveni realitatedacă au o bază realăAl doilea studiu de caz din cadrul seminarului POS CEEa fost, de data aceasta, unul din sfera autorităţilor publice.Primăria Alba-Iulia, reprezentată de Nicolae Moldovan,şeful departamentului de programe comunitare, a reuşit

să obţină finanţarea amplasării de panouri solare peacoperişul a 4 clădiri administrative. În acest mod,Primăria Alba-Iulia şi-a asigurat un venit direct de 28 demilioane de euro. Un alt proiect prezentat în cadrul semi -narului, la faţa locului, a fost şi cel al Universităţii “LucianBlaga”, din Sibiu, proiect finanţat prin Axa Prioritară 2.Doctorul Bogdan Neamţu a obţinut fonduri europene,în urmă cu un an şi jumătate, pentru înfiinţarea unui cen-tru de cercetare de laborator, clinică şi paraclinică îndomeniul medicinei respiratorii pediatrice.Ultima sesiune de grup, din 30 septembrie, ziua 4,a trasconcluziile, a primit sugestii din partea jurnaliştilor prezenţişi a sintetizat informaţia, astfel încât participanţii şi-auputut crea o imagine clară asupra programului ope -raţional prezentat, iar organizatorii îşi vor putea per-fecţiona pe viitor sesiunile deschise către public. Deşitermenul de primire al răspunsului în urma depunerii unuidosar de finanţare este cuprins între 45 şi 90 de zile, solic-itanţii trebuie să ia în calcul faptul că posturile Autorităţiide Management şi ale Organismelor Intermediare nu suntsuficiente pentru a acoperi cererile. Prin intermediul jur-naliştilor prezenţi, organizatorii au făcut apel la răbdarea şiînţelegerea deponenţilor şi le-au dat ca temă de casăobligatorie consultarea ghidului solicitantului.Evenimentul de informare, organizat de MinisterulEconomiei la Sibiu, nu numai că a reprezentat o profe-sionistă ridicare a vălului de ceaţă care aplana asupracomplexităţii sistemului de finanţare, dar a oferit şi posi-bilitatea de a empatiza cu personalul aflat în spatele sis -temului, socializare şi, nu în ultimul rând, schimb deexperienţă între jurnalişti din diferite puncte social eco-nomice ale ţării.

Oana Capustinschi

Seminarul de Informare POS CEE, Sibiu- 27-30 septembrieMinisterul Economiei, Comerţului şi Mediuluide Afaceri a organizat în perioada 27- 30 septembrie 2011, la Sibiu, în cadrul hoteluluiIbis, seminarul de informare pentru jurnalişti- Programul Operaţional Sectorial “CreştereaCompetitivităţii Economice”. Ce a fost, concret, acolo?

57www.transilvaniabusiness.ro

AFACeRi

În urmă cu doi ani, compania clujeană Broker SApărea a fi terminată. Implicată într-un scandal de pro-porţii, de natură penală, după o serie de nereguli careau apărut la agenţiile societăţii de intermediere dinDeva şi din Baia Mare, compania părea să fi ajuns laun pas de colaps. Însă acţionarii Broker SA au adoptatterapia de şoc. Fondatorul Broker SA, Petru Prunea,cel care condusese compania timp de 15 ani şi carefusese artizanul listării la Bursă a companiei de bro-keraj şi cel care transformase, la un moment dat, com-pania clujeană în cea mai importantă firmă deintermediere din România, a fost demis. Locul său afost luat de echipa formată din Anton Ionescu şi Gri -gore Chiş. Fost ministru al Transporturilor, AntonIonescu s-a dovedit drept omul capabil să recâştigecredibilitatea pierdută de firma clujeană, iar GrigoreChiş a dat impulsul înnoirii companiei clujene. Înprezent, Broker SA a redevenit unul dintre jucătoriicare dau tonul pe piaţa bursieră românească. BrokerSA a decis să investească o sumă importantă, 230.000de euro, pentru realizarea unui software special, carepermite operarea unei platforme on-line extrem deperformantă. Programul informatic a fost conceputde o echipă care implică ingineri din India, dar şi de lacompania clujeană Endava. ”Acest program informaticpermite eficientizarea acţiunilor derulate de BrokerSA”, spune Anton Ionescu. ”Dacă am fi avut aceastăplatformă, care permite un risk management foartebun, nu s-ar fi întâmplat nenorocirile de la Deva şi dinBaia Mare”, îl completează Grigore Chiş. O dată cu in-troducerea acestui software, va lua sfârşit şi restruc-turarea Broker SA, spune Grigore Chiş. El spune căplatforma informatică va permite reinventarea com-paniei clujene, o activitatea foarte bună pe pieţe pre-cum futures, dar şi accesul pe bursele externe. Iarcompania clujeană intenţionează să opereze pepieţele bursiere externă cu ajutorul unui parteneriatcu una dintre cele mai importante companii de bro-keraj din Statele Unite ale Americii. Este vorba de In-

teractiv Broker. ”Compania se numără printre celeaflate în Top 5 din Statele Unite ale Americii, iar pentrunoi este un partener strategic”, spune Grigore Chiş.Mai mult, pentru a avea personal pregătit să facă faţăcu succes provocărilor presupuse de operaţiunile depe pieţele externe, Broker SA a decis să trimită, în stagiide pregătire la Bursa din Londra, doi angajaţi. ”Pentrunoi, faptul că resursa umană este foarte importantănu este o vorbă goală. Tocmai de aceea, vom continuasă trimitem la specializare în străinătate şi alţi angajaţitineri”, spune Anton Ionescu. Mai mult, conducereaBroker SA vrea să fie pregătită şi pentru previzibilatransformare a pieţei româneşti. Dacă în prezent,potrivit lui Grigore Chiş, 80-90 la sută din operaţiunilede pe Bursa de Valor Bucureşti sunt reprezentate devânzări şi cumpărări de acţiuni, pe bursele occidentaleaceste operaţiuni reprezintă doar 10 – 15 la sută dintotal. Iar restul operaţiunilor este reprezentat de lu-cruri mai puţin obişnuite pe bursele din România,cum ar fi, de exemplu, modalităţi de finanţare a unorproiecte.

Cine este Broker SABroker SA este o societate de servicii de intermedierefinanciară. A fost înfiinţată ca societate pe acţiuni, cucapital privat integral românesc în data de 26 oc-tombrie 1994. Capitalul iniţial al societăţii a fost de58.500.000 lei. Una dintre primele societăţi care a acti-

vat pe piaţa de capital românească, Broker SA estemembru fondator al Bursei de Valori Bucureşti şi alAsociaţiei Naţionale a Societăţilor de Valori Mobiliare.Societatea este, totodată, acţionar la SocietateaNaţională de Compensare, Decontare şi Depozitare

pentru Valori Mobiliare, Bursa Financiară şi de MărfuriSibiu, Casa Română de Compensare şi la Fondul deCompensare al Investitorilor. De la înfiinţare şi până înprezent nici un acţionar nu a deţinut controlul asuprasocietăţii. Acest lucru a fost posibil deoarece actulconstitutiv al societăţii prevede că nici un acţionar nupoate să deţină mai mult de 15% din capitalul socialal Broker SA. Prin această prevedere societatea şiacţionarii săi au urmărit să se protejeze de o eventualăpreluare.

Claudiu Pădurean

A renăscut din propria sa cenuşă, după ce a fost la un pas de colaps

Păsărea Phoenix de pe Bursă

Premieră bursieră

Broker SA este prima societate de servicii deinvestiţii financiare listată la cota Bursei de va -lori Bucureşti (5 februarie 2005). Acţiunile so-cietăţii SSiF Broker SA sunt cotate, din 15 mai2007, în sectorul titluri de capital - Categoriai al Bursei de valori Bucureşti. Raportat la va -loarea tranzacţiilor efectuate la Bursa de valoriBucureşti, în numele clienţilor cât şi pentruportofoliul propriu, Broker SA s-a situat în per-manenţă între primele 10 societăţi de valorimobiliare din ţară. Cifre: 80-90 la sută din tranzacţiile bursiere dinRomânia sunt vânzări – cumpărări de acţiuni230.000 de euro este investiţia în noua plat-formă informatică a Broker SA

Compania clujeană BrokerSA este unul dintre cei maiimportanţi jucători de peBursa de Valori Bucureşti.Totodată, cazul său poatefi considerat drept un exemplu de manual, lacapitolele ”Redresare” şi”Recâştigarea credibilităţii”.

Auto

Primele autoturisme fabricate pe teritoriulRomâniei au fost realizate în perioada Imperi-ului Austro-Ungar, la Arad. Este vorba de fabrica deţinută de concernul maghiar Marta.Practic, fabrica de automobile din Arad esteunul dintre precursorii Mercedesului de azi.

Arădenii vor să revalorizeze simbolul reprezentat deprima fabrică de automobile de pe actualul teritoriu alRomâniei. Ei au fondat şi o fundaţie, „Marta 1905", caredoreşte să transforme în centru cultural clădirea fosteifabrici de maşini. „Am discutat cu patronul de la AstraVagoane Marfă şi dânsul ne va pune la dispoziţie clădireafostei fabrici Marta, care va deveni un simbol al cartieruluicare probabil se va naşte acolo", a declarat Bujor Buda,membru fondator al fundaţiei “Marta 1905” şi preşedinteal asociaţiei ProUrbe. Fundaţia va încerca să obţină fon-durile necesare pentru a restaura clădirea.„Sperăm ca acolo să putem oferi spaţii pentru cluburi spe-cializate care până acum nu au avut unde funcţiona.Printre acestea se află clubul radioamatorilor, al fotografilor,al numismaţilor şi altele", a declarat Samuel Caba, directoral Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Naţional Arad. Şi el seaflă printre membrii fondatori care speră să revalorizezefosta fabrică. „Noi visăm să devină un loc de întâlnire aelitelor din Arad. Să fie ceva în genul Capşa, un loc care laaceastă oră în Arad nu există. Aradul să-şi poată invitamusafirii de seamă", a declarat Bujor Buda. Membrii fonda-tori vor să facă lobby pentru finanţare pe lângă compania

Mercedes, parte a concernului Daimler, pentru că Martaa fost cea mai estică fa brică a lor.

O istorie bogatăFabrica Marta a început construirea clădirii în anul 1905.Uzina propriu-zisă şi-a început activitatea în anul 1909, laArad, cu producţia de autobuze cu sau fără etaj,camioane de trei sau cinci tone sarcină utilă. Din 1910, aînceput fabricaţia de autoturisme cu diferite caroserii:Dublu-Faeton, Landolet, Limuzină şi altele. Până în 1912,muncitorii arădeni au fabricat 150 de autoturisme. În acelan, intreprinderea maghiară Marta a fost preluată de cătreAustro Daimler, care a reorganizat fabrica şi a trecut laproducţia de automobile sub licenţa Austro Daimler, cubinecunoscuta stea în trei colţuri, simbolul de azi al Mer-cedes-Benz, până în anul 1926. Atunci, producţia de au-

tomobile a fost oprită. Anul 1926 a fost unul care a aduslovituri grele pentru economia arădeană. Concomitentcu oprirea producţiei la fabrica de automobile, în acel an,s-a mutat din Arad la Braşov şi Fabrica de Avioane, IAR-ul de mai târziu.

Claudiu Padurean, Liliana Brad

Cum au fabricat arădenii ”strămoşul” Mercedesului

Maşini de bună calitate

În 1936, spun cei care au prins acele vremuri, maicircula în Arad un taxi Marta ce parcursese pesteun milion de kilometri. Maşinile fabricate sub siglaMarta erau renumite pentru ca litatea şi pentruanduranţa lor. Aceste atribute au fost ”moştenite”şi de automobilele Mercedes de mai târziu.

AfAceri

În următorii cinci ani, Romgaz Mediaş va investi 520milioane de euro, în urma prelungirii acordului de ex-plorare cu Agenţia Naţională de Resurse Minerale. Înacest interval de timp se vor săpa 75 sonde noi şi vor firealizaţi 4.000 de kilometri de seismică 3D. Aceste cifreau fost oferite public în premieră de directorul generalal Romgaz, Marcel Piteiu, în cadrul primului congres algazelor găzduit de municipiul Mediaş. În opinia luiPiteiu, scăderea resurselor de gaze naturale şi petrol esteprincipala problema cu care se confruntă industriagazeiferă. Din acest motiv, orice companie face eforturipentru a-şi spori resursele interne şi internaţionale. “Din-colo de orice informaţii vehiculate până acum chiar şide oficiali, România are încă resurse de gaze naturalepentru cel puţin 20-30 de ani şi la acestea se vor adăugaşi cantităţile importate prin proiectele internaţionalemari, la care participă Romgaz şi Transgaz”, a susţinutşeful Romgaz.Potrivit acestuia, industria gazului reprezintă o soluţieviabilă pentru obţinerea de energii mai curate şi mai sig-ure. „Într-un climat economic instabil şi imprevizibil, in-dustria gazelor naturale şi-a păstrat tradiţia şi experienţaastfel încât să rămână în topul opţiunilor de energie lanivel mondial. Astăzi, se cunoaşte că provocările îndomeniul gazelor naturale reprezintă o alternativă via-bilă de energii mai curate şi mai sigure, în special printrecombustibilii fosili. Astfel, industria gazului din Românias-a dovedit încă din 1909 a fi soluţia pentru obţinereaenergiei reală pentru o economie cu emisii scăzute decarbon”, a precizat Marcel Piteiu.

Cosma, Transgaz: „Tradiţiaromânească, recunoscută!”Conform directorului general al Societăţii Naţionale deTransport Gaze Naturale (SNTGN) Transgaz SA Mediaş,Florin Cosma, organizarea în România a evenimentuluireprezintă o recunoaştere a tradiţiei industriei româneşti

de gaze. “Faptul că primul Congres Internaţional de Gazeste organizat în ţara noastră şi în special la Mediaşreprezintă o dovadă clară a recunoaşterii istoriei şi atradiţiei industriei româneşti de gaze pe de o parte şi ooportunitate de a consolida poziţia sa pe piaţa euro-peană de gaze naturale pe de altă parte”, a afirmat FlorinCosma. Totodată, acesta a subliniat poziţia activă pe care înacest moment SNTGN Transgaz Mediaş o deţine pepiaţa de profil din Europa. “Transgaz Mediaş este o so-cietate dinamică, de înaltă performanţă care şi-a doveditpe parcursul existenţei sale profesionalismul şi res pon -sabilitatea, fiind prezentă activ pe piaţa românească şieuropeană a energiei, cu transparenţă atât pentru in-vestitori şi acţionari cât şi pentru instituţiile de presă şiîntreg mediuld e afaceri în care îşi desfăşoară activitatea”,a completat Florin Emil Cosma.

170 de invitaţi din ţară şi străinătateAgenda evenimentului, la care au participat aproximativ170 de invitaţi din ţară şi străinătate, s-a concentrat pecele mai recente evoluţii şi realizări din următoareledomenii: aprovizionarea cu gaze naturale şi de securitatea aprovizionării cu gaze naturale în Europa, distribuţia şidepozitarea gazelor naturale, precum şi proiecte majoreactuale şi de viitor în sectorul gazelor naturale.

Alex Toth

Primul Congres Internaţional de Gaz la MediaşMunicipiul Mediaş a găzduit în perioada 15-16 septembrie prima ediţie a Congresului In-ternaţional de Gaz, eveniment organizat deAsociaţia Sonametan în incinta Centrului deDocumentare şi Informare Gaze Naturale dinlocalitate. Viitorul acestei industrii a fostsubiectul fierbinte al dezbaterilor.

Cifrele Romgaz

Romgaz Mediaş a avut în primele şase luni ale aces-tui an o cifră de afaceri de 1,99 miliarde de lei, încreştere cu 6,98% comparativ cu intervalul similaral anului trecut. În acelaşi timp, profitul net al com-paniei a fost de 488 milioane lei, de două ori maimare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a an-ului trecut, potrivit datelor companiei. Cifra deafaceri realizată în primul semestru din 2011 estesuperioară celei din perioada similară a anului an-terior cu 6,89%, datorită livrării unei cantităţi maimari de gaze naturale din import. Profitul net rea -lizat este mai mare (...) datorită realizării deeconomii la unele elemente de costuri", arată într-un comunicat producatorul de gaze. În acelaşi in-terval, nivelul creanţelor restante a crescut cu362,78%, la 477 milioane lei, din cauza că uniiclienţi, care se confruntă cu probleme financiare,nu au respectat graficul de plăţi din convenţiile deeşalonare încheiate cu Romgaz. În ceea ce priveşteproducţia, aceasta s-a situat în primele şase luni la2,85 miliarde de metri cubi, jumătate din cantitateaestimată pentru anul 2011 de 5,65 miliarde metricubi. Producătorul de gaze şi-a bugetat pentruprimul semestru investiţii de 381,53 milioane lei,din care au fost realizate 89,4%. Cele mai impor-tante investiţii au fost forajul a 12 sonde şi punereaîn funcţiune a două staţii de uscare gaze.

În proiect sunt implicate ca şi parteneri pentru celelalteregiuni, prin Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Uni-versitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, şi Universitatea„Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Consolidarea leadership-uluişi inovaţieiCamelia Horlaci, senior partner, Asistenţă pentru sectorulpublic, Ernst & Young şi director de proiect a precizat căactivităţile vor contribui la consolidarea leadership-uluişi inovaţiei în mediul de business autohton. „Antreprenor– Viitor durabil” este vehiculul prin care am ales să con-tribuim la consolidarea valorilor leadership-ului şi ino-vaţiei în rândurile comunităţii de afaceri din România.Credem că prin încurajarea antreprenoriatului şi oferireaunor instrumente moderne de management viitorilor în-treprinzători, putem contribui la crearea unor pârghii so-ciale în actualul context economic dificil. Parteneriatuldintre Ernst & Young, S&T România şi cele patru univer-sităţi de prestigiu a dovedit viabilitatea mixului de exper-tiză necesară pentru a avea un impact important lanivelul comunităţilor locale de afaceri”, a explicat CameliaHorlaci.Potrivit acesteia, Ernst & Young şi partenerii proiectuluise află în plin proces de selecţie a companiilor pentruconsultaţă gratuită. “Aşteptăm cu interes modulul dinaceastă toamnă, care ne va oferi posibilitatea de a fidin nou în mijlocul comunităţii de afaceri, alături deoameni dinamici cu idei inovatoare pe care să-i spri-jinim pentru a le transforma în afaceri de succes, cuatât mai mult cu cât suntem în plin proces de selecţiea companiilor pentru consultanţă gratuită şi există un

mare interes din partea întreprinderilor mici şi mijlocii”,a precizat Camelia Horlaci.

Rezultatele primei sesiuni,optimisteBogdan Cocora, director general, S&T România, a sub-liniat interesul pozitiv al tinerilor antreprenori vis a vis deproiect, în special în ceea ce priveşte soluţiile IT. „Rezul-tatele primei sesiuni au arătat o reacţie pozitivă a tinerilorantreprenori faţă de acest proiect. Interesul de care audat dovadă reprezentanţii IMM-urilor a fost îmbucurător,mediul de afaceri fiind interesat şi deschis pentru acestgen de evenimente care aduc faţă în faţă consultanţi cuexperienţă şi beneficiari ai soluţiilor IT pentru afaceri. Înplus, un alt indicator al succesului îl reprezintă portalulweb dezvoltat de S&T România în cadrul proiectului.Acest mediu de diseminare a informaţiei a fost accesatde un număr semnificativ de persoane interesate, multmai mare decât numărul participanţilor la evenimente,ceea ce dovedeşte că mesajul transmis a fost recepţionatpozitiv şi retransmis în mediul de afaceri”, a declarat Bog-dan Cocora.

Parteneriat între universităţi şi mediul de afaceriLect. univ. dr. Ionela Gavrilă-Paven, coordonator re-gional, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, aapreciat în termeni pozitivi efectele proiectului, unuldin acestea fiind consolidarea parteneriatului dintremediul universitar şi cel de afaceri din Regiunea Cen-tru. „Acest proiect contribuie la întărirea parteneria -tului dintre mediul universitar şi mediul de afaceri dinRegiunea Centru, valorificând la un nivel superior ino -varea, transferul de cunoştinţe şi de bune practici îndomeniul antreprenoriatului, furnizarea de formarespecifică în vederea dezvoltării competenţelor indi-viduale ale managerilor şi angajaţilor astfel încât să seadapteze mult mai repede contextului economic ac-tual, marcat în ultima perioadă de evoluţia defavora-

bilă a economiei mondiale”, a arătat Ionela Gavrilă-Paven.

Nevoie de competenţe pentru viitorii specialiştiProf. dr. ing. Daniela Popescu, coordonator regional, Uni-versitatea Tehnică Cluj-Napoca, a subliniat importanţacontribuţiei instituţiei de învăţământ pe care o reprezintăîn creşterea competenţei educaţionale a viitorilor special-işti. „Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca are o con-tribuţie importantă la dezvoltarea elitei ştiinţifice şiinginereşti şi la dezvoltarea industrială şi economică înmediul de inserţie. Componenta educaţională în strânsălegătură cu cercetarea ştiinţifică trebuie să asigure com-petenţele de care au nevoie viitorii specialişti într-o lumeconcurenţială pe o piaţă liberă. Strategia universităţii sebazează pe conceptul de schimbare cu ajutorul dez-voltării durabile, centrată pe creativitatea intelectuală, otrăsătură ce joacă un rol esenţial în trecerea spre un noumodel de societate. Inginerii sunt conştienţi de faptul căviitoarele produse vor implica o analiză intelectuală şi ocomponentă creativă, o componentă managerială caresă respecte cerinţele unei societăţi bazată pe informaţieşi intensiv culturală”, a declarat Daniela Popescu.

Alex TOTH

Ernst & Young, în parteneriat cu S&T România şi Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia organizează în perioada 28-29 septembrie 2011 a doua conferinţă regională a proiectului strategic „Formare şi asistenţă în domeniul managerial - antreprenorial pentru mici şi viitori întreprinzători, manageri şi angajaţi din cadrul IMM-urilor din regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Centru şi Sud-Est” -proiect POSDRU ID 62459.

ABC-ul managerilorde succes

Primul modul al proiectului, desfăşurat înprimăvara acestui an (martie - mai 2011), aavut rezultate impresionante: 591 de persoaneau participat la sesiunile de instruire profesion-ală continuă, dintre care 112 manageri şi 101întreprinzători, 331 de persoane au fostpregătite pentru iniţierea unei afaceri.

Pe parcursul celor trei ani de desfăşurare, proiec-tul “antreprenor – Viitor durabil” îşi propune săpromoveze cultura antreprenorială şi să dezvolteaptitudini manageriale în rândul a 2.880 de viitoriîntreprinzători şi să pregătească 986 de persoanepentru iniţierea de noi afaceri şi reorganizareacelor existente în scopul creşterii competitivităţiipe piaţă. aceste ţinte au fost deja atinse în pro-cent de 20% şi, respectiv, 33,5% doar în primaetapă din această primăvară, în cadrul căreia aufost oferite 16,6% din numărul orelor de formareplanificate pe parcursul întregului proiect.

60

afaceri

61www.transilvaniabusiness.ro

old Business

Până la Unirea din 1918 a fost, „după cele două bisericinaţionale, după Astra culturală şi după cele două-treiziare mai de seamă, cea mai cunoscută noţiune pe totcuprinsul Ardealului, Banatului şi Ţării Româneşti de pevremuri, pe unde se putea auzi vorbă românească” şi„era văzută nu numai ca o instituţie financiar-econo -mică, ci şi ca o instituţie naţională, ca un fel de cetăţuiebine înfiptă în viaţa neamului nostru”, după cum con-semna în memoriile sale Sofronie Roşca, unul din di-rectorii filialei din Bucureşti ai băncii.

Învăţătorul care a fondat obancăIniţiativa înfiinţării Băncii Albina a venit de la învăţătorulVisarion Roman, care a creat iniţial, în 1867, o instituţiede creditare după modelul săsesc, „Societatea de păs-trare şi împrumut din Răşinari”, menită să sprijineromânii din Transilvania, deoarece aceştia aveau cu greuacces la băncile şi instituţiile de credit create de saşi şimaghiari. Visarion Roman a folosit experienţa sa de in-spector al Societăţii de Asigurare „Transilvania”, deţinutăde saşi şi practica pe care a făcut-o la Viena la două maribănci pentru a redacta statutul băncii, în 1870, inspiratşi de cooperativele săseşti de tip Schultze Delitsch. Elle-a cerut sprijinul lui George Bariţiu, Ioan MicuMoldovan şi alţi prieteni. De asemenea, a trimis proiec-tul juristului Iacob Bologa, pentru ca acesta să îl facăcunoscut şi altor fruntaşi politici români, în scopul de aatrage susţinerea lor. A fost înfiinţat un „Comitet de ini -ţiativă”, în fruntea căruia se aflau fraţii Alexandru şiAnton Mocioni din Banat, care aveau nu numai relaţiila Viena şi Budapesta, ci şi o remarcabilă forţă financiară.Alexandru Mocioni era şi deputat în Dieta pestană.Statutul băncii a fost depus la Ministerul Ungar de Agri-cultură şi Comerţ şi a fost aprobat în 1871. Guvernulmaghiar a cerut ca banca să aibă un capital social de3000 de florini, iar o acţiune să aibă valoarea de 100 deflorini, sumă mare pentru acea vreme. În acelaşi timp,banca nu putea să îşi înceapă activitatea decât după cesubscriau toate cele 3.000 de acţiuni prevăzute şi numaidacă în casa de bani erau cel puţin 90.000 florini, ocondiţie care nu fusese pusă altor instituţii de creditare.Programul de subscriere a acţiunilor băncii a fost spri-jinit intens de presa de limbă română şi s-a încheiat în

noiembrie 1871 prin subscrierea celor 3000 de acţiuni. La 14 martie 1872 a avut loc Adunarea generală de con-stituire a băncii, unde a fost ales consiliul de adminis-traţie, format din Alexandru Mocioni ca preşedinte şimembrii Paul Dunca, Iacob Bologa, Aurel Maniu, An-toniu Mocioni, Timotei Cipariu, Ioan Hania, Elie Măce-lariu, Ioan Popescu, baronul David Urs de Margina şi D.I.Vancea (înlocuit mai târziu cu Vicenţiu Babeş). VisarionRoman a devenit director, iar Ştefan Lissai contabil.Sub conducerea lui Visarion Roman, Banca Albina a de-venit cea mai importantă instituţie financiarăromânească din Transilvania şi un model pentru insti-tuţiile de credit româneşti. Banca Albina a început săopereze cu împrumuturi pe bază de cambie sau poliţă,cu dobânzi între 8 şi 10%, apoi cu credite ipotecare pemaximum 20 de ani, foarte necesare ţărănimii. A urmatintroducerea operaţiunilor cu înscrisuri funciare. BancaAlbina a fost, până în 1918, singura banca româneascădin Transilvania care a avut drept de emitere a acestora.Banca a fost nevoită să ducă o campanie de popu-larizare a informaţiilor despre finanţe şi bănci în rândulpopulaţiei româneşti. În scopul încurajării economisirii,a fost stabilită o limită minimă de numai 50 de cruceripână la care erau acceptate depunerile, iar dobândaacordată se ridica la 6-7%, mai mare decât la băncileconcurente. După dispariţia lui Visarion Roman, conducerea bănciia fost asigurată de Partenie Cosma, cel care până atunci

fusese jurist al instituţiei. Partenie Cosma a fost directortimp de 29 de ani, iar sub conducerea sa Banca Albinaa cunoscut o perioadă prolifică. Cosma a fost preocu-pat de modernizarea instituţiei, de extinderea sferei deactivitate şi, ca urmare, banca a devenit una din celemai importante din Ungaria. Partenie Cosma a fostsocrul lui Octavian Goga.

Două crize dureLa începutul secolului XX, Banca Albina a trecut prindouă crize financiare, din care cea din 1907 i-a fostaproape fatală. Banca şi-a restrâns afacerile şi a

supravieţuit cu ajutorul Consistoratului Arhidiecezal dinSibiu, care i-a pus la dispoziţie jumătate de milion decoroane. După 1911, instituţia a cunoscut un reviri-ment. Pentru că avea preponderent o clientelă depen-dentă de agricultură, inundaţiile din 1912 şi 1913 au dato grea lovitură băncii, deoarece clienţii săi plăteau cugreu sau deloc creditele. Ca urmare, banca a luat măsuripentru a limita impactul crizei: a sistat complet crediteleipotecare, a restrâns acordarea de noi împrumuturi, aacceptat amânări de plăţi, a oprit extinderea filialelor şia acordat împrumuturi doar pentru salvarea micilorbănci. Criza s-a adâncit odată cu izbucnirea PrimuluiRăzboi Mondial, iar banca a trebuit să facă faţă şi acuza-ţiilor de politică naţionalistă. ”Din 1915, banca şi filialeleei sunt supuse supravegherii poliţiei. Directorul PartenieCosma şi alţi funcţionari se refugiază în România, iar di-verşi membri importanţi ai conducerii demisionează.Intrarea României în Război în 1916 şi eliberarea unei

părţi a Transilvaniei de către trupele române determinăconducerea să trimită toate valorile sale la depoziteleunor bănci din Budapesta şi să deschidă acolo un birou.Banca a fost obligată să susţină efortul de război al Im-periului Austro-Ungar: între 1914-1917, banca a subscris3,8 milioane de coroane, iar deponenţii săi 5,6 milioane”,spun istoricii. După 1 decembrie 1918, la cererea Con-siliului Dirigent, Banca Albina a preluat serviciul finan-ciar-administrativ al acestuia, iar până în anul 1948, ea afost una dintre cele mai prestigioase bănci din România.

Călin Mihăşan

Banca Albina, înfiinţată în 1871 la Sibiu,a fost prima mare instituţie financiară aromânilor din Transilvania şi afuncţionat până la naţionalizarea ei decătre regimul comunist, în 1948. Cre -ditele acordate de această instituţie auschimbat faţa economiei Transilvaniei,sprijinindu-i consistent pe oamenii deafaceri români. O poveste frumoasă,plină de farmecul unei epoci prea înde-părtate, parcă...

Banca Albina a fost înfiinţată în timpul Imperiului Austro-Ungar

Banca românilor ardeleni

1871 – anul înfiinţării Băncii albina

1948 – Banca albina a fost naţionalizată de comunişti

62

AFACErI

Prima bancă veterinară de sânge va lua ființă la Cluj. Ea vafi creată de echipa clinicii Bio-Vet, condusă de mediculIancu Morar, care este și conferențiar universitar la Uni-versitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară dinCluj. Este vorba de cea mai bună universitate cu profilagronomic din România, potrivit clasificării realizate deMinisterul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Larândul său, Iancu Morar este unul dintre cei mai respectațimedici veterinari din România. Printre altele, el a fost alesca președinte al Asociației Medicilor Veterinari Ecvini dinRomânia, care îi reunește pe cei mai buni practicieni cares-au specializat în tratarea cailor. Iancu Morar a tratat caia căror valoare cumulată este estimată la câteva milioanede euro. De asemenea, și-a câștigat o reputație extrem desolidă într-un domeniu care, în Occident, este consideratunul care poate genera o cifră de afaceri imensă: repro-ducerea cailor de rasă. În România, însă, nici un medic ve -terinar nu a reușit să se îmbogățească din aceastăactivitate. Iar acum, Iancu Morar vrea să inoveze într-unalt domeniu extrem de interesant. El, împreună cu cei doidoctoranzi cu care lucrează într-un grup care realizează șicercetare științifică în cadrul clinicii veterinare Bio-Vet, vorrealiza prima bancă de sânge pentru cabinetele veterinaredin România. ”O bancă de sânge se justifică pe o zonă, peo regiune. Aici, puțini medici cunosc, au posibilitatea săacceadă la așa ceva. Și, sigur, următorul nostru pas – am și

lucrat în sensul acesta – este să facem cunoscut faptulprintre medici că noi deținem această tehnologie”, spuneIancu Morar. ”Avem printre noi specialiști în hemotrans-fuzii, care au devenit specialiști nu în urma unor cursuride o oră-două, în week-end, care își pregătesc doctoratulîn domeniu”, mai spune Iancu Morar, proprietarul cliniciiBio-Vet. Echipa sa va pregăti și preparate din sânge, cumar fi plasma ori sângele total, care vor putea fi folosite detoți medicii veterinari din regiune pentru tratareadiferitelor afecțiuni.

O tehnică de tratament complex”Avem deja solicitări de la colegii din teren ca să vrem săaducem această nouă metodă terapeutică, ce a fostfolosită în Occident cu rezultate deosebite. Puține centreaccesează această tehnică, datorită compexității sale. Nuputem să facem transfuzie de la orice donator la oriceprimitor. Trebuie făcute teste complexe de compatibi -litate”, mai afirmă conferențiarul universitar din Cluj.Iancu Morar are răbdare până când investiția se vaamortiza. Și asta pentru că investiția în materiale și in-stalații nu este una deosebit de mare, în condițiile în careclinica clujeană Bio-Vet este una dintre cele mai binedotate din Transilvania. Cea mai importantă investiție a

fost cea în pregătirea personalului. ”Nucleul” echipei dela clinica veterinară Bio-Vet este reprezentat de IancuMorar și din cei doi doctoranzi, dintre care unul este fiulsău, Glad. Însă clinica se bazează în total pe opt medici,pregătiți în diferite specializări și care deservesc și un ca -binet din Cluj-Napoca. Aceștia sunt capabili să formeze

echipe multidisciplinare, care pot rezolva cele mai dificilecazuri.

Dotări de top”Aici vin cazuri mai complexe, cazuri care au nevoie de untratament mai complex, mai îndelungat, sub suprave -ghere medicală. Aici există posibilitate de cazare și mi-jloace de investigare mai complexe decât într-un cabinetme dical”, spune Iancu Morar. De exemplu, clinica Bio-Veteste singura care deține un aparat Roentgen, deservit dedoi medici radiologi, care asigură permanența diagnostic-ului radiologic. Clinica mai are ecograf deservit de profe-sioniști foarte buni, capabili să pună diagnostice complexe.De asemenea, există un endoscop, pentru investigații peaparatul digestiv. Clinica mai dispune de un laborator de

biochimie, care funcționează deja de șapte ani și care și-acreat o reputație solidă. Medicii sunt capabili să realizezeexamene citologice și histopatologice. Clinica poate săasigure internarea simultană pentru 10 animale.

Claudiu Pădurean

Echipa clinicii veterinare Bio-Vet din Cluj vrea să introducănoi tratamente pentru animale,bazate pe transfuzii sangvine,asemănătoare cu cele umane.Iancu Morar, care este conferențiaruniversitar, spune că metoda va fifolosită mai ales pentru animalelede companie.

Echipa condusă de Iancu Morar revoluționează medicina veterinară românească

Banca de sânge

”Eu nu aș putea spune că există osumă de bani care să mă facă sărenunț la afacere. Aceasta esteviața mea. Iar ea nu e de vânzare”

Iancu Morar

Clinică de neprețuit

Iancu Morar refuză să cuantifice investițiile fă-cute în clinica sa de-a lungul timpului. ”Cea maiimportantă resursă este cea umană, dincolo deaparate. Am investit în oameni, am investit în-credere în ei, în perfecționarea lor și rezultatelesunt pozitive”, spune conferențiarul universitar.El spune că nu ar vinde clinica, nici dacă ar primio ofertă foarte bună. ”Banii nu sunt totul. Chiardacă aș primi o sumă frumoasă, după ce așvinde clinica, ce aș face? Oricum, mereu ne dez-voltăm, mereu ne investim. Eu nu aș puteaspune că există o sumă de bani care să mă facăsă renunț la afacere. Aceasta este viața mea. Iarea nu e de vânzare. Eventual, o dăm pe gratis!”,glumește Iancu Morar.

10 animale pot fi cazate simultan în clinica veterinară Bio-Vet din cartierul clujean Făget

AFACErI

Anul 2012 ar putea aduce o adevărată ”in-vazie” a investitorilor ruși. Sau, cel puțin, așasperă Guvernul român. Miliardele rușilor arputea atenua efectele crizei majore care seprofilează pentru anul viitor.

Deja, într-o serie de domenii, precum siderurgia, in-vestitorii ruși au o prezență masivă. Un bun exempluîn acest sens este reprezentat de gigantul rusescMechel, care deține importante combinate siderur-gice în orașele Câmpia Turzii, județul Cluj, și OțelulRoșu, județul Caraș Severin. Un sibian, ministrulEconomiei, Ion Ariton, a fost cel desemnat de Guvernsă deschidă larg porțile pentru investițiile din Rusia,după o perioadă în care relațiile dintre România și

Rusia păreau să fi intrat în era glaciară. "Avem toatădeschiderea pentru buna colaborare economică dinpunctul de vedere al Guvernului şi al PreşedinţieiRomâniei. Susţinem crearea a cât mai multor locuride muncă în România şi - de ce nu - ca mai multefirme româneşti să fie prezente în Rusia, pentru că unastfel de schimb economic ne va duce la o creştere

economică şi la o prosperitate a firmelor noastre, atâta celor din Rusia, cât şi a celor din România", a spusIon Ariton. Deja, o serie de companii, cum ar fi soci-etatea clujeană TerapiaRanbaxy acționează pe piațarusească. Președintele TerapiaRanbaxy, DragoșDamian, declara, în urmă cu câteva luni, că, din anu-mite puncte de vedere, piața rusească este mai bunădecât cea românească, pentru că clienții ruși plătescla timp. Iar o serie de branduri ardelenești au oprezență bine consolidată pe piața rusească. De e -xemplu, Faringoseptul. Reprezentanții TerapiaRan-baxy, care fabrică acest medicament, spun că, încă dinperioada sovietică, a intrat în vigoare o reglementarecare îi obliga pe ruși să aibă la îndemână o trusă deprim-ajutor, din care nu trebuie să lipsească o folie deFaringosept și 100 de mililitri de vodcă.

Rusia îşi doreşte o mai strânsă cooperare economicăcu România, implicit mai multe investiţii ale compani-ilor româneşti pe piaţa rusă, a declarat, la rândul său,Andrei Fursenko, copreşedintele Comisiei interguver-namentale româno-ruse de colaborare economică şitehnico-ştiinţifică, reunită la patru ani de la întreru-perea lucrărilor. Volumul investițiilor rusești în Româ-

nia a ajuns la două miliarde de dolari. Părţile coo -perează în sfera energetică şi în cea a construcţiilor demaşini. În plus, companiile ruseşti manifestă interesfaţă de sfera hidroenergetică, a menţionat oficialul dela Moscova.El a adresat părţii române invitaţia de a coopera maistrâns în domeniul inovării şi a amintit de proiectulSkolkovo - viitorul centru IT al Rusiei. "Cred că şi colegiiromâni vor fi interesaţi să-şi găsească un loc în acestproiect serios", a spus Andrei Fursenko.Ambasadorul României la Moscova, Constantin Mi-hail Grigorie, a arătat că volumul schimburilor co -merciale între România şi Rusia a înregistrat o creşterede 35% faţă de anul 2009, până la aproape 4 miliardede dolari. În 2010, pentru prima dată după 1989, volu-mul exporturilor româneşti a depăşit un milard dedolari, iar tedința ascendentă s-a menținut și în acestan.

Claudiu Pădurean

Ministrul sibian al Economiei vrea investitori ruși în Transilvania

Invazia rublelor

40% este creșterea valorii schimburilor comerciale româno-ruse în prima jumătate a anului

53% este creșterea valorii exporturilor româneşti în prima jumătate a lui 2011.

OPINIE

64

Ce are de a face un constructor clujean, stabilit peValea Superioară a Mureşeului, cu sprijinirea ridicăriibisericilor din mai larga parohie a episcopului Ioan Se-lejan?! Dar să lucrezi cu Hidroconstrucţia la Barajul dela Răstoliţa de pe Mureş şi să te apuci la maturitate deagricultură e o decizie majoră. Că se fac mere şi pere.Hai şi cireşe şi prune pe dealurile prolifice din jurulReghinului e de notorietate. Să faci un pas hotărât în-spre pomicultură pare radical la prima vedere, accep -tabil după ce guşti din bunătăţile pământului, şi poatefiresc dacă priveşti exclusiv din fuga maşinii înspre fer-mele pline de roade. Să reuşeşti să obţii finanţare pe SAPARD şi să ridiciunul dintre cele mai mari depozite din ţară, de fructe,cu temperatură controlată, în anii de preaderare în UE,începea să dea alte sensuri pasiunii lui Emil Farago în-spre pomicultură. Că au venit ideile peste manager, căvizitele de lucru dese, atât la Bucureşti, cât şi la fermeperformante în Europa, au contat enorm. Că profe-sioniştii au fost consultaţi permanent în ceea cepriveşte viitorul fermelor de la Dedrad – Batoş esteconstanta unui management matur, iar roadele auapărut. Plantaţii noi de păr, de cireşi, de meri. Altoi pecais. Aşa am văzut. Am înţeles şi de ce. Sau de ce sutede metri de livadă vălurindă poate fi aliniată algebric.Primul model, import din Europa vecină, centrală.Etapa finală, nu e posibilă fără olandezi. Desen pedealuri până şi al frunzelor.Urmăresc consecvent emisiunile tv despre agricultură.

Citesc şi presă de specialitate. Ştiu şi de Cioloş, deTabără şi de agenţii şi companii ori aparat de stat însubordinea decidenţilor din Agricultură. Am luat-o lapas prin pomicultură, piscicultură, zootehnie, indus-trie cerealieră mare, legumicultură, apicultură şi indus-tria alimentară. A trebuit să vină al doilea mare val alcrizei ca în discursul public să revină agricultura ca şisoluţie salvatoare. Prietenul meu este şi în comisia prezidenţială pe agri-cultură fără a fi afiliat partidului ce guvernează. A apli-cat pe alte şi alte proiecte. Are consultanţi serioşi. Acreat cu o serie de pomicultori asociaţia producăto-rilor ce vor şi ştiu să facă şi marketingul produselor. Evânător. A rămas constructor. Dar când povesteştedes pre agricultură, te fascinează şi te duce în lumeapoveştilor livezilor ce au dus renumele fermierilor din

Reghin într-atât, încât, cel puţin pe mine şi m-a deter-minat să încep să ar - să semăn – să aflu şi să scriemdespre Agricultură în Transilvania.

Pământul, dreapta credinţă si strămoşii ne cer să nerugăm ca mana cerească să nu fie doar un episod is-toric biblic. Grădina Maicii Domnului are sensuri pro-funde…

Noi, Transilvania Business purcedem la drum şi cuAgricultură în Transilvania! Ce tărani minunaţi vom fi! Fermieri…

Aurelian GRAMA

La noi, la Transilvania Business, nu o să te simţi nicio-dată ca în faţa unui dealer auto. Acolo, bagi la cap ex-plicaţiile de multe ori tâmpite ale vânzătorului, apoiurci în maşina dorită, o studiezi, o pipăi, o mângâi, oasculţi, o plimbi până la primul sens, îi dai o forjă, îicalci extrem de masculin frâna şi dacă te declari satis-făcut semnezi contractul şi pleci cu ea acasă.La noi, e altfel. Degeaba o să-ţi desfăşurăm în faţaochilor toate ediţiile revistei scoase până acum, unamai frumoasă decât alta, degeaba o să-ţi explicăm cădistribuţia este controlată, că publicul nostru ţintă estechiar publicul tău ţintă, că notorietatea pe care ţi-ovom oferi nu o s-o găseşti în multe locuri. O să con-tinui să îţi pui întrebări dacă merită să apari în revistanoastră. Sau în oricare alta. Pentru că asta faci tu, astaeşti tu, antreprenorule nehotărât.Din cealaltă categorie, a celor hotărâţi, majoritateachiar înţelegeţi avantajele pe care media vi le oferă şinu cereţi un test-drive imposibil cu o publicaţie debusiness. Înţelegeţi noţiunile de marketing, de pro-movare, de advertising. Înţelegeţi că afacerea voastră,chiar dacă aparent merge strună fără comunicare cuexteriorul, îşi face singură rău, pe termen mediu şilung, dacă nu vorbeşte. O afacere care merge este vieşi, ca orice vietate, trebuie să şi comunice. Şi voi, puţinicâţi sunteţi, chiar comunicaţi.Pentru cei care nu înţeleg însă avantajele oferite de

promovarea în media, noi cei de la Transilvania Busi-ness am gândit o altă strategie. Celor care ne întreabă„câţi clienţi le aducem începând din ziua următoare”le răspundem franc: „Niciunul, poate, dar nu acesta e

scopul nostru! Noi oferim notorietate, credibilitate,brand, cotă, imagine. Apoi vor începe să apară şiclienţii noi!”. Celor care nu vor în ruptul capului săadopte o formă clasică de comunicare le croimproiecte speciale, mulate pe dorinţa lor. Iar celor carevor să-şi promoveze businessul doar în aşa-zisele re-viste de specialitate le spunem că Transilvania Businesstinde să devină o publicaţie multi-specializată, petoate domeniile pe care le doresc ei. Nişele pe care levor ei, le vrem şi noi. Rubrici permanente sau supli-mente pe domeniile Auto, Construcţii, Sănătate, Agri-cultură, Turism, Energie sunt şi ţintele noastre. Nuburduşite însă cu date tehnice, cifre, preţuri, statisticici pline de poveste şi de farmec. De scriitură şi imagini.Umane.De luna viitoare, vom începe cu Agricultura şi Turis-mul. Avem deja proiecte speciale pe aceste domenii.Vrea cineva să le vadă? Din ce categorie faceţi parte?Tot a nehotărâţilor?La noi, la Transilvania Business, nu o să vă simţiţi nicio-dată ca la frizer, pentru că noi nu ne ocupăm cu tun-sul. Noi oferim valoare reală în schimbul banilor voştri.

Alin BOLBOS

Ce tărani minunaţi vom fi! Fermieri…

Despre marketing şi nişe, cu Transilvania Business