Transilvania Business 11

Revi

stă

econ

omic

ă /

Tipă

rită

în 8

200

exem

plar

e /

Dis

trib

uită

în ju

deţe

le: C

luj,

Mur

eş, B

istr

iţa-

Năs

ăud,

Alb

a, S

ibiu

, Har

ghit

a, C

ovas

na, B

raşo

v, S

atu

Mar

e, M

aram

ureș

, Săl

aj, B

ihor

, Hun

edoa

ra şi

Buc

ureş

ti

26-27 pag. 9-11Prodvinalco premium

18-19 Cesiro Sighişoara îşi creşte producţia cu 50%

pag. 12-13

Regele benzilortransportoare

Nr. 11 / An II / iulie - august 2011

Preţ: 5 lei

director fondator

Aurelian GRAMA

www.transilvaniabusiness.ro

Cine îi angajează pe inginerii Nokia?

5-7

pag.

pag.

pag.

Francezii de la Hutchinson au planuri mari la Braşov

ESENțIAL


REDACȚIARedactor şef: Claudiu Pădurean

[email protected]

Redactori şef adjunct: Ionuț Oprea0721-197.559

[email protected]:Alexandru Toth Alexandra CoroianArina Moldovan Alin ZaharieIoana Lucăcel Adrian RusFotoreporter: Cristina GânjDTP: Răzvan MateiCorectură: Erika Mărginean

ADMINISTRAȚIADirector Mkt. N-V: Ioan Şerban

(0723-677.353)Director Mkt. Centru: Florin Marcel

(0740-075.219)Director Pub. N-V: Dorel Vidican

(0736-651.166)Director Pub. Centru: Marius Morar

(0746-130.439)

Dir. res. umane Anamaria GramaDir. difuzare: Nicu Pop (0740115167)Trafic manager: Emo VeresEconomist: Gia Goia Revistă economică distribuită în judeţele:

Cluj, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Alba, Sibiu,Harghita,Covasna, Braşov, Satu Mare, Maramureș, Sălaj,Bihor, Hunedoara şi Bucureşti

Revistă editată deTransilvania Grup Business SRL Cluj

ISSN 2068 - 5424Adresă redacție și administraţie:

Cluj-Napoca, Bisericii Ortodoxe nr. 2Tel/fax: 0364.730.551

Târgu Mureș, Călărașilor, nr. 22, et. 2Tel/Fax: 0265-215.613


Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120

Judeţul Bihor are o resursă cu totulspecială, care ar putea să transformezona într-un pilon al creşterii econo -mice a României. Este vorba de apeletermale, care au fost impecabil va lo -rificate de către autorităţile din Un-

garia. Dincolo de graniţă, maghiarii au construit un lanţ de staţiunicare au devenit repere turistice pentru întreaga Europă de Est. Aşaar fi cele din Slobozia Haiducilor (Hajduszoboszlo), din Seghedin(Szeged) ori Jula (Gyula). Maghiarii au avut inspiraţia de a lupta petrei fronturi deodată. Primul este reprezentat de investiţiile în in-frastructură, care au permis accesul uşor al turiştilor în staţiuniledin Estul Ungariei. Cel de-al doilea a fost reprezentat de construireaunui brand, Hungarospa, care este promovat unitar peste tot înEuropa. Brandul este mult mai inspirat şi mai eficient decât frunzadeja celebră care promovează România. Iar cel de-al treilea front afost reprezentat de impunerea unor standarde înalte pentru ser-viciile turistice. Spre deosebire de staţiunile maghiare, cele româneşti par încre-menite în proiect. În sudul extrem al Banatului, Băile Herculane paro stafie a staţiunii de odinioară. Băile Felix şi Băile 1 Mai se con-fruntă cu o dezvoltare haotică şi cu fenomenul de manelizare, carea apărut şi pe litoralul românesc. Iar Marghita pare uitată în afaravremurilor. Însă tocmai aceşti factori, combinaţi cu diminuareaspeculaţiilor imobiliare, pot reprezenta marea şansă pentru Bihor.Şi asta pentru că există un interes tot mai mare din partea unormari investitori, care ar dori să profite de preţurile scăzute, pentrua cumpăra şi renova activele turistice. Acest lucru ar însemna banişi locuri de muncă pentru localnici, dar şi relansarea turismului bal-near din vestul Transilvaniei. Există fonduri de investiţii americanecare prospectează piaţa, din Oradea şi până la Şimleul Silvaniei.Exis tă companii germane dispuse să investească bani serioşi pentrua construi hoteluri şi bazine de înot. Iar mai presus de toate, existăoportunitatea fondurilor europene, care ar putea schimba definitivfaţa turismului bihorean. Prognoze neoficiale arată că Bihorul arputea atrage investiţii în turism de peste trei miliarde de euro înurmătorii 15 ani. O sumă imensă pentru această regiune. Oricarear fi variantele, merită încercate.

Claudiu Pădurean

Bani pentru Bihor

SUMAR

pag. 8

pag. 5-7

Cover Story:

Regele benzilor transportoare

pag. 17

pag. 20

pag. 21

pag. 14,15

Opinie: Bani pentru Sănătate. Dr. Iosif Zăgrean, Medic Primar Chirurg

Afaceri: Ursus. Punct şi de la capăt

Interviu: Clujul, micul Hollywood al Europei de Est

Eveniment: Transilvania Fest se mută pe Câmpia Libertăţii

Old Business: Căruţele de Răşinari, o afacere încărcată de istorie

pag. 29

Turism: Radu Enache, Continental: “20 de aniînsemnă 4 milioane de clienţi încântaţi!”

pag. 22,23

New business: Oaspeţi la curtea saşilor

Design și Layout:Creatica Media

Regia de publicitate:Midas Media Bucureşti

1

Fondator: Aurelian Grama Brand Manager: Alin Bolbos (0757-036.817)

2

știriBRAŞOV

H&M vine în septembrieRetailer-ul internaţionalde modă H&M urmeazăsă deschidă patru noimagazine în România înperioada următoare. Lo-caţiile alese sunt Cluj,Timişoara, Constanţa şiBucureşti. În luna septem-brie, două dintre acestemagazine vor fi deschiseîn Iulius Mall din Timi -şoara şi Iulius Mall dinCluj, apoi, în noiembrie,vor fi deschide magazinele H&M din Sun Plaza Shopping Center din Bucureşti şiMaritimo Shopping Center din Constanţa. "Odată cu deschiderea noilor magazine, ne vom mări şi echipa, urmând să mai an-gajăm până la finele anului în jur de 100 de oameni", a declarat Carlos Duarte,County Manager H&M România.

MasterPass Suporter la CFR ClujFanii echipei CFR Cluj vor putea intra la meciurile favoriţilor cu un simplu cardbancar. Oficialii feroviarilor au încheiat un contract de colaborare cu BRD, iar insti-tuţia bancară le va oferi carduri personalizate suporterilor cu jucătorul preferat,

dar îi poate şi introduce în sta-dion la partidele echipei pregătitede Jorge Costa. Astfel, fanii arde-lenilor vor primi aşa-numitulMasterPass Suporter şi, pe lângătoate operaţiunile bancare obiş-nuite, noul card va funcţiona şipe post de bilet electronic. „Dacăun client posesor al cardului Su-porter doreşte să meargă la unmeci de fotbal punctual, atuncipoate opta pentru achiziţia «bile-

tului» direct pe cardul suporter. Acesta nu va face decât să se prezinte la stadionla ora şi ziua meciului cu cardul Suporter şi să apropie cardul de device-ul contact-less situat la poarta de acces”, au explicat reprezentanţii băncii.

Centru de cercetare medicală de 10 milioane EuroUn centru de cercetare medicală în valoarede 10 milioane de euro a fost lansat acumdouă săptămâni la Cluj. Este vorba de unproiect finanţat cu bani europeni, un Cen-tru de Studii Avansate, Fundamentale şiClinico-Imagistice pentru corelarea pe ter-men lung a parametrilor de dezvoltare in-trauterină cu statutul neuro-psiho-motor(IMOGEN). "Construim o clădire, care e uncentru de cercetare complex", spune man-agerul Spitalului Judeţean, Cristiana Ciortea.Potrivit acesteia, în centrul de cercetare vorfi asistaţi copiii, de la viaţa intrauterină pânăla vârsta adultă, iar proiectul costă nu maipuţin de 48 milioane de lei, sumă asiguratăîn mare parte de Uniunea Europeană. Înproiect este implicat şi doctorul Florin Sta-matian, în calitate de director de proiect.

Dotări de 11,7 mil lei la Spitalul Clinic JudeţeanClinica de Urologie şi cea deBoli Infecţioase ale SpitaluluiClinic Judeţean Mureş au fostreabilitate şi dotate cuaparatură de ultimă generaţie.Printre aparatele cu caremedicii mureşeni se numără şicel de Litotricţie renală, carepermite spargerea şi celor maimici calculi renali. Valoarea in-vestiţiilor este de 11.767.498 delei, iar sumele au fost alocatedin bugetul Ministerului Sănătăţii şi cel al Consiliului Judeţean Mureş. Clinicile,noua spălătorie şi noul sediu administrativ au fost inaugurate recent de oficia -lităţile locale. „Investiţiile s-au făcut pe timp de trei ani, dar fiecare clinică oferăservicii cu aparatură modernă de nivel mondial. Asigurăm nu numai servicii darşi siguranţă pentru bolnavii care sunt în sistemul spitalicesc mureşean”, a precizatLokodi Edita, preşedintele CJ Mureş.

Microhidrocentrală de 5 mil. Euro la NăsăudReprezentanţii Primăriei Nă -săud şi cei ai Uniunii Comu -nelor Grănicereşti Nă său deneau avut o întâlnire de lucru, lamijlocul lui iulie, cu nişte in-vestitori italieni care şi-au ex-primat dorinţa de a construi omicrohidrocentrală pe râulSomeş, pe amplasamentul fos-tei uzine electrice de pe stradaTradam din Năsăud (în zonacunoscută "La Cascadă"). Soci-

etatea comercială "Security Gears" din Timişoara este dispusă să investeascăcirca 5 milioane de euro pentru a da în funcţiune obiectivul cu beneficii majoreîn zonă. Subiectul a fost dezbătut în cadrul şedinţei Uniunii ComunelorGrănicereşti Năsăudene (UCGN), care deţine terenul şi imobilul pe care urmeazăa fi construită microhidrocentrala. Aprobată în principiu de către AdunareaGenerală a UCGN, investiţia va fi una în parteneriat cu sociateta privată cu cap-ital italian. Potrivit calculelor tehnice, puterea instalată a hidrocentralei va fi de1,7 MW, pentru o producţie anuală estimată la 6.200 MWh, tradusă într-un mil-ion de euro pe an.

MUREŞ

BISTRIȚA

Spitalul Judeţean, reabilitat termic cu 3,6 milioane lei3,6 milioane de lei sunt necesari pentru reabilitarea termică a clădirii în carefuncţionează Spitalul Judeţean Bistriţa-Năsăud. Banii vor proveni atât de la Mi -nisterul Dezvoltării cât şi din Fondul Elveţian de Contrapartidă, cu cofinanţareaConsiliului Judeţean. Lucrările trebuie finalizate în maximum 12 luni de lasemnarea contractului. Reabilitarea Spitalului de Urgenţă Bistriţa-Năsăud estecuprinsă într-un proiect pilot de reabilitare a clădirilor de interes public cufuncţie de asistenţă socială. Suma necesară investiţiilor se ridică la 3,6 milioanelei. Studiul de fezabilitate si proiectul tehnic a fost intocmit inca din toamna an-ului trecut, lucrari care au fost realizate de biroul de arhitectura “Luca & Michiu”.Spitalul Judetean este cuprins în „Programul pilot de reabilitare termică a unorclădiri, proprietate privată, din domeniul asistenţei sociale şi ocrotirii sănătăţii,aflate în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale” alături de altedouă spitale din ţară: cel de la Braşov şi cel de la Abrud, judeţul Alba.

3

știri


SIBIU

SATU-MARE

Încep lucrările la autostrăzile între Nădlac şi SibiuLucrările la autostră -zile de pe CoridorulIV între Nădlac şiSibiu vor începe înaceastă toamnă şi vorfi finalizate în 2013 şi2016, a declarat marţi,10 iulie, la conferinţa"Mediafax Talks About Transport & Logistics", Eusebiu Pistru, secretar de stat înMinisterul Transporturilor. "În perioada septembrie-octombrie vom începe lucrărilela majoritatea tronsoanelor dintre Nădlac şi Sibiu, iar firmele trebuie să ne prezintela sfârşitul lunii proiectele pe care le-au pregătit", a spus Pistru. Astfel, vor începelucrările la autostrăzile Nădlac-Arad (38,9 km), Timişoara-Lugoj (35,6 km), un tron-son de 28 km din autostrada Lugoj-Deva, Deva-Orăştie (32,8 km) şi Orăştie-Sibiu(82 km). Termenul de finalizare este anul 2013, mai puţin un tronson de 80 km dinautostrada Lugoj-Deva, care va fi pusă în funcţiune în 2016. Coridorul IV pan-eu-ropean începe în Germania, la Nurenberg, şi se continuă pe ruta Praga-Viena-Bratislava-Budapesta. În România, traseul trece prin Nădlac, Arad, Deva, Orăştie,Sibiu, Bucureşti, Feteşti şi Constanţa, ruta continuând până la Istanbul.

Pălincie tradiţională la Muzeul Ţării OaşuluiO pălincie din 1941 a fost expusă recent în Muzeul Ţării Oaşului din Negreşti Oaş,fiind transportată din Vama, printr-un proiect cu finanţare europeană implementatde către Camera de Comerţ şi Industrie Satu Mare în parteneriat cu Szatmar-Beregi

Palinka Lovagrend Egye-sulet, din judeţul maghiarvecin. La deschiderea ofi-cială a pălinciei în noua lo-caţie au participatvicepreşedintele ConsiliuluiJudeţean Satu Mare, AdrianŞtef, directoarea Camerei deComerţ şi Industrie SatuMare, Daniela Culic, direc-torul Centrului de Creaţie,Felician Pop, directorul

Muzeului Ţării Oaşului, Remus Vârnav dar şi oaspeţi din Ungaria. Pălincia a devenitastfel un centru expoziţional interactiv care a intrat în circuitul turistic.

Al doilea showroom Hyundai din TransilvaniaJoi, 14 iulie, la Satu Mare a avut loc deschiderea oficială a noului showroomHyundai, în localitatea Petea.La eveniment au participatdirectorul executiv BogdanRetegan, directorul tehnicDan Moldovan şi directorulde marketing NicoletaMacec, clienţi, posesori aiautoturismelor Hyundai,fani şi reprezentanţ ai preseilocale. În acelaşi timp, a avutloc şi lansarea noului modelHyundai de clasa C, Elantra,care va fi disponibil în toate showroom-urile din reţeaua Hyundai Auto Romania,începând cu 15 iulie. Show-room-ul de la Satu Mare, având o suprafaţă de 600 mp,este al doilea ca mărime din Transilvania, după cel de la Cluj. În plus, posesorii deHyundai îşi vor putea face service-ul la Satu Mare, în condiţii optime, până acumei fiind nevoiţi să se deplaseze la Baia Mare, Oradea sau Cluj.

Britanicii de la Pall-Ex intră în RomâniaReţeaua britanică de distribuţie de mărfuri paletizate Pall-Ex va deschide până lafinalul anului o reprezentanţă în România, la Sibiu, aceasta urmând să ofere atât

servicii naţionale, cât şi paneu-ropene. "Deja am lansat altedouă reţele de distribuţienaţională, Pall-Ex Italia în 2009şi Pall-Ex Iberia în 2011, iar pla-nurile noastre de expansiuneinclud Germania, Franţa,Benelux, Turcia şi Polonia, cuintenţia de a forma o reţea pa-neuropeană pentru marfa pale-tizată", a declarat Hilary Devey,director executiv şi fondator al

Pall-Ex. Compania britanică a fost înfiinţată în 1996 în Marea Britanie şi a avut anultrecut venituri de circa 100 milioane de lire sterline, în condiţiile în care numărulde angajaţi s-a ridicat la 250, potrivit startups.co.uk.Pall-Ex livrează mărfuri paletizatecătre 38 de ţări europene.

Bugetul Transgaz Mediaş, în scădereOficialii companiei TransgazMediaş nu sunt încrezători căvor avea un buget prea mareîn acest an. Astfel, în urmaunei analize făcute în cadrulşedintei Adunării Generale aAcţionarilor se estimează căTransgaz va avea în acest an ocifră de afaceri de 1,225 mi -liarde de lei, în scădere cu6,6% faţă de valoarea înregis-trată anul trecut. Profitul netva fi de 123,9 milioane lei, chiar de trei ori mai redus decât în 2010, atunci cândcompania medieşeană a avut o cifră de afaceri de 1,313 miliarde lei şi un profit de376,6 milioane lei. Dacă veniturile vor scădea, atunci cheltuielile sunt aşteptate săcrească cu aproximativ 20%, până la 1,109 miliarde de lei, iar banii cheltuiţi cu per-sonalul vor avansa până la 321 de milioane de lei.

Ariton: 15% din Transelectrica şi Transgaz, înoctombrie, pe bursăStatul va scoate la vânzare pebursă în luna octombrie un pa-chet de acţiuni Transelectricareprezentând 15% din capitalulsocial, a declarat marţi, 19 iulie, laguvern, ministrul Economiei, IonAriton. De asemenea, în luna de-cembrie va fi scos la vânzare pebursă un pachet de acţiuniTransgaz, tot de 15% din capitalulsocial, iar anul viitor vor urmaacţiunile Romgaz, a precizat Ariton. În perioada 11-22 iulie s-a derulat pe Bursa deValori Bucuresti o ofertă publică secundară de vânzare de acţiuni, prin care statula scos la vânzare un pachet de 9,84% din acţiunile Petrom. Este cea mai mare ofertădin istoria Bursei, iar statul poate încasa până la 2,56 miliarde lei (circa 610 milioaneeuro).

4

știriSĂLAJ BIHOR

ALBA

BRAŞOV

HUNEDOARA

Locul 5 la investitori străiniBihorul se situează în primele cinci judeţe din ţară ca număr de investitori străinisosiţi în prima lună a lui 2011, potrivit unui studiu Econtext.ro. Din totalul de 404companii străine care s-au deschis în România în prima lună a anului, 139 au alesCapitala. Ceea ce înseamnă o treime din total. Pe locul doi se află Ilfov, cu 31 decompanii, iar pe trei este judeţul Timiş, cu 28 de companii. Pe a patra poziţie esteCluj, cu 23 companii, iar pe cinci este Bihor, cu 19 companii. La polul opus suntcele opt judeţe în care nu s-a înmatriculat nicio societate străină în prima lună dinacest an: Alba, Călăraşi, Gorj, Ialomiţa, Neamţ, Olt, Teleorman şi Vaslui.

Alba Iulia, viitor turistic?Municipiul Alba Iulia devine din ce înce mai atractiv pentru turişti. Fie că suntromâni sau străini, aceştia vin să vadăcum arată acum Cetatea Alba Carolinaşi aduc profituri importante investito-rilor din sistemul hotelier. Prestigiul decare se bucură Alba Iulia este recunos-cut şi peste hotare, în Elveţia, unde întoamna acestui an municipiul Alba Iuliava primi oficial Trofeul pentru Turism.Conform datelor centralizate de cătreDirecţia Regională de Statistică Alba,numărul de turişti sosiţi la Alba Iulia acrescut cu peste 4500 de persoane în2011 faţă de 2010.

- SIF Transilvania - profit record la semestruProfitul SIF Transilvaniaîn primul semestru alacestui an este de 89,9milioane de lei, de patruori peste câştigul obţinutîn perioada similară aanu lui trecut, de 22,3 mi -lioane de lei, potrivit unuiraport remis de societateBursei de Valori Bucu -reşti. Profitul obţinut desocietatea cu sediul laBraşov este mai maredecât al celorlalte SIF-uri.Astfel, SIF Moldova a în-registrat un profit de 33,5milioane de lei, în scădere cu 41%, SIF Oltenia a raportat un profit de 29,4 milioanede lei (- 43%). SIF Banat-Crişana a încheiat primul semestru cu un câştig de 14,2milioane de lei, de peste două ori mai puţin faţă de 2010, iar SIF Muntenia a ra-portat un profit de 10,1 milioane de lei, de 3,5 ori mai mic decât rezultatul ianuarie– iunie 2010.

Spitalul Codlea, scos la privatizare?Spitalul din Codlea arputea fi scos la priva-tizare, potrivit unuiproiect de hotărâreaflat în dezbatereaconsilierilor locali. Încaietul de sarcini în-tocmit de PrimăriaCodlea este prevăzuta se încheia un con-tract de asociere însistem de parteneriatpublic-privat pe zeceani, cu împărţirea pe jumătate a profiturilor sau a pierderilor. Toate acestea în timpce pe rolul instanţelor se află procesul în care Primăria, Consiliul Local Codlea şiSpitalul Municipal au dat în judecată Guvernul pentru nefinaţarea unităţii me -dicale. “În funcţie de ce va stabili Consiliul Local, atunci probabil că se va renunţala procesul intentat Ministerului Sănătăţii, tot printr-o hotărâre de Consiliu Local.Practic, noi am luat modelul celor de la Victoria, unde problema asigurării asis-tenţei serviciilor medicale s-a rezolvat în acest mod”, a declarat pentru presa cen-trală viceprimarul Călin Ivan.

Spitalul din Orăştie trece pe energie verdePanourile solare câştigă din ce în cemai mult teren pe piaţa hunedoreană,fiind o formă modernă şi practică deproducere a energiei, însă mai presusde toate, una extrem de economică.Un astfel de proiect, care folosestepanouri solare pentru producereaener giei, va fi pus în aplicare şi la spi-talul din municipiul Orăştie. Cu cevatimp în urmă, spitalul din oraşul Paliei,în parteneriat cu Primăria, a implementat proiectul "Reabilitarea staţiei de sterilizarea Spitalului Municipal Orăştie", demarat prin programul Grupului Rompetrol -"Împreună pentru fiecare". Acum, o nouă colaborare prinde contur, tot împreunăcu compania petrolieră amintită. "Am câştigat, pentru al doilea an consecutiv, unprogram de finanţare din partea Rompetrol, în valoare de 48.000 de lei.

Zalăul îşi privatizează Uzina ElectricăConsilierii locali din Zalău auaprobat, recent, în şedinţă or-dinară, un proiect de hotărâreprivind iniţierea procedurii deprivatizare prin vânzarea între -gului pachet de acţiuni pe carePrimăria Zalău le deţine la SCUzina Electrică (UE) SA Zalăuşi contractarea serviciilor deevaluare şi de consultanţă despecialitate în vederea priva-tizării. Cheltuielile privind ono-rariile pentru serviciile sus amintite vor fi suportate din cheltuielile aprobate cuaceastă destinaţie în urma rectificării bugetare în limita sumei de 70.000 de lei.Consilierii au luat această decizie dat fiind că, începând din aprilie 2012, Uzina nuva mai deţine capacitatea de producţie corespunzătoare necesităţilor de consum,singura alternativă fiind realizarea unui program de investiţii.

5

COVER STORY


Fabrica din Cluj a companieiolandeze CSi reprezintă o

poveste de succes în adevăratul sens al cuvântului.Managerul Daniel Măluţan a

reuşit să transforme o investiţie relativ modestă a

unei companii olandeze într-unul dintre principalele

puncte strategice de pe hartaeuropeană a producţiei de

benzi transportoare. Şipovestea merge mai departe.

Text: Claudiu Pădurean

Regele benzilor transportoare

În plină criză economică, reprezentanţii companiei clu-jene CSi, subsidiara din România a unei firme olandeze,au anunţat investiţii de şase milioane de euro, pentruconstruirea unei noi hale de producţie, în zona industrialăa Clujului, lângă platforma fostului Combinat de UtilajGreu. În prezent, CSi funcţionează într-o hală închiriată,iar investiţia pe care o realizează la Cluj arată că acest con-cern intenţionează să rămână pe termen lung în Româ-nia. În prezent, benzile transportoare realizate la Cluj suntachiziţionate de mari jucători de pe piaţa mondială, cumar fi Procter&Gamble, Unilever ori Pepsico. Realizărilesunt cu atât mai impresionante, cu cât CSi România a re-alizat o investiţie de la zero, iar în prezent, fabrica din Cluj-Napoca a ajuns să aibă performanţe mai bune decâtfabrica din Olanda.

Echipa de performeriDin acest motiv, managerul companiei clujene, DanielMăluţan, priveşte cu relaxare planurile conducerii cen-trale a CSi de a deschide unităţi de producţie şi în China.Şi asta pentru că Daniel Măluţan este sigur de faptul căfabrica românească a concernului va putea să concurezefără nici un fel de emoţii cu orice unitate de producţie,de oriunde. De fapt, relaxarea pare să fie sentimentul ge -neral în fabrica clujeană a CSi. În lipsa stresului, muncitoriicompaniei olandeze îşi fac treaba cu tragere de inimă.”Siguranţa locului de muncă este foarte importantă pen-tru noi. Şi în eventualitatea în care trebuie să ne de-spărţim, din motive variate, de vreun angajat, acesta estesprijinit până când îşi găseşte un nou loc de muncă. Toc-mai de aceea, seriozitatea şi fidelitatea angajaţilor noştrisunt la cote mai mult decât mulţumitoare”, spune DanielMăluţan. Spre deosebire de alte companii, CSi Românianu a ezitat să angajeze persoane experimentate, încondiţiile în care alţi jucători de pe piaţă au preferat sămizeze pe muncitori tineri, care se mulţumeau din startcu salarii mai mici. Iar strategia adoptată de directorulgeneral al CSi România s-a dovedit câştigătoare. În timp,echipa s-a sudat, iar muncitorii români au ajuns să pro-ducă benzi de înaltă calitate. De asemenea, serviciileoferite de ei sunt la cele mai bune standarde. În acest an,de exemplu, muncitorii de la CSi România au instalatbenzi transportatoare pentru fabricile giganţilor mondialicare se numără printre clienţii fabricii clujene în ţări pre-cum Franţa, Belgia ori Marea Britanie.

Baza succesuluiPovestea de succes a CSi România are în spate o istoriecare combină un management inteligent, care a ştiut săpună în valoarea oportunităţile oferite de România, ex-perienţa olandezilor şi dedicarea unei echipe clujene carea ajuns să fie respectată şi temută de concurenţii dintoată Europa. În anul 2004, Daniel Măluţan este cel care

a avut iniţiativa de a propune olandezilor de la CSi să de-schidă o fabrică în România. Cum Clujul oferea o forţăde muncă educată, o tradiţie industrială bună şi spaţii deproducţie suficientă, Daniel Măluţan i-a convins pe oa-menii de afaceri olandezi care conduc CSi să investeascăîn oraşul ardelenesc. În ianuarie 2005, primele produse aufost realizate de către echipa românească. Însă inaugu-rarea oficială a CSi România a avut loc abia în aprilie 2005,pentru că exista o cerere mare, care presupunea un ritm

susţinut de muncă. Primele rezultate au fost deosebit deîncurajatoare, iar în anul 2006, managementul grupuluiolandez a decis să accelereze transferul de know-how înRomânia. Tocmai din acest motiv, ”anul 2006 a fost maidificil pentru CSi România, din cauza provocărilor pre-supuse de acest transfer de cunoştinţe, însă această ini -ţiativă a fost una de succes”, spune Daniel Măluţan. Şitocmai pentru că etapa iniţială, cea de creştere, a fost re-alizată în parametri optimi, în anii 2007 – 2008, CSi Româ-

6

CoveR StoRy

12 ingineri români lucrează pentru CSi România

210 angajaţi are fabrica din Cluj

30% este creşterea cifrei de afaceri prognozată pentru acest an

50% este creşterea numărului de angajaţi din România, prognozată

6 milioane de euro este valoarea investiţiei din Cluj-Napoca

14.000 de metri pătraţi va avea noua hală a CSi România

nia a trecut printr-o perioadă de consolidare. Aceasta apresupus un management bun, care a asigurat dez-voltarea companiei, creşterea numărului de comenzi,consolidarea echipei, prin aducerea unor noi specialiştişi prin integrarea lor în cadrul sistemului care funcţionadeja, precum şi investiţiile necesare pentru a asiguratransformarea CSi România într-un partener în care gi-ganţii de talie mondială să aibă încredere maximă.

Perla coroaneiÎn acest context, CSi România a devenit ”perla coroanei”pentru grupul olandez. ”Practic, din anul 2008, la Cluj-Napoca, am început să depăşim nivelul tehnologic dinOlanda. A fost adusă cea de-a doua maşină de debitarecu laser şi am început să investim mai mult în cabineteelectrice”, spune Daniel Măluţan, artizanul acestei expan-siuni. Ca o consecinţă normală, în anul 2009, conducereaCSi a început să transfere tot mai mult în România parteade inginerie presupusă de producerea benzilor trans-

portatoare. ”Am început cu doar trei ingineri, iar înprezent am ajuns la o echipă formată din 12 ingineri”,spune Daniel Măluţan. Inginerii români sunt coordonaţide cei olandezi. Mai mult, pentru a atenua problemeleculturale legate de transferul unei părţi a activităţii deproiectare din Olanda în România, CSi a recurs la o soluţieinedită, care pune în valoare şi ataşamentul companieifaţă de sistemul de responsabilitate socială a corporaţiilor.Trei studenţi din Cluj, de la Universitatea Babeş-Bolyai, auprimit posibilitatea de a face un stagiu de pregătire pro-fesională chiar în cadrul sediului central al companiei olan-deze, iar ţinta celor trei studenţi s-a referit la reducereaproblemelor de comunicare. Şi asta pentru că succesulsubsidiarei româneşti a grupului CSi a adus noi provocări,nemaiîntâlnite în istoria de 49 de ani a companiei din Re-gatul Ţărilor de Jos. Iar CSi România se bucură de o în-credere tot mai mare din partea unor parteneri precumBritish American Tobacco ori Japan Tobacco Interna-tional, care preferă într-o măsură tot mai mare sistemelede transport şi manipulare internă produse la Cluj-Napoca. ”Este vorba de acele sisteme de transport interncare sunt instalate până la poarta fabricii, adică aşa-numi-tul transport intern”, întăreşte Daniel Măluţan. Dincolo deproducţie, specialiştii companiei CSi România rea lizeazăşi instalarea ”in situ” a acestor sisteme.

ExpansiuneaÎn prezent, compania are 210 angajaţi la Cluj, iar planurileconducerii companiei se referă la extindere. Astfel, con-struirea unei hale de 14.000 de metri pătraţi la căpătul li -niei de tramvai şi în imediata apropiere a parculuiindustrial Tetarom II, acolo unde se află fabricile gigantuluiamerican Emerson, este doar o condiţie pentru mărireacapacităţii de producţie a companiei olandeze. Din in-vestiţia totală în valoare de şase milioane de euro, circapatru milioane de euro reprezintă suma care va fi investităîn construcţia propriu-zisă, iar două milioane de euro vorfi investite în utilaje noi. Dincolo de resursele financiareproprii ale firmei, reprezentanţii CSi România mizează şipe oportunităţile oferite de fondurile europene, pentru a

se consolida şi pentru a se dezvolta. Daniel Măluţan es-timează că numărul angajaţilor va creşte, pe termenmediu, cu circa 50 la sută. ”Ritmul în care vom face anga-jările depinde şi de factor externi, cum ar fi evoluţiaeconomiei”, a declarat directorul general al CSi România.Optimismul său este justificat de rezultatele buneobţinute de compania pe care o conduce. După ce CSiRomânia şi-a restructurat inteligent cheltuielile, anul 2009s-a terminat pe profit. De asemenea, pentru subsidiararomânească a grupului olandez, anul 2010 a fost unulfoarte bun. ”Secretul reuşitei a fost reprezentat de îm-părţirea riscurilor. Dacă până în anul 2006, CSi Românialucra exclusiv pentru grup, iar lucrurile mergeau în jos, deatunci am deschis uşile şi am câştigat permanent noiclienţi”, dezvăluie managerul Daniel Măluţan. Astfel, în anul2010, CSi România a înregistrat o incredibilă creştere a cifreide afaceri cu 30 la sută, adică a atins nouă milioane deeuro. Pentru 2011, Daniel Măluţan se aşteaptă la o creştereidentică a cifrei de afaceri. Faptul că previziunea sa esteuna exactă este confirmat de faptul că, în primul semestrual acestui an, CSi România a depăşit indicatorii stabiliţi.Doar Procter&Gamble a oferit companiei clujene unproiect în valoare de şase milioane de euro, ceea ceînseamnă, fără putinţă de tăgadă, faptul că CSi Româniaa intrat în lumea bună a producătorilor de sisteme detransport şi manipulare internă. Iar creşterea subsidiareiromâneşti a făcut ca, în prezent, operaţiunile realizate deCSi România să reprezinte 85 la sută din totalul operaţiu-nilor grupului olandez. Iar aceste performanţe au fost debun augur şi pentru angajaţii CSi din Cluj-Napoca. Crizaeconomică a trecut, până acum, fără reducerile salarialecare au devenit ceva obişnuit pentru competitorii com-paniei clujene. Acest lucru a fost posibil prin mărirea pro-ducţiei şi prin redistribuirea costurilor. ”Managementulbun este secretul reuşitei, pentru că CSi România realizeazăun produs convenţional, confecţionat din metal”, spuneDaniel Măluţan, artizanul expansiunii CSi. Iar cum man-agementul bun presupune şi gestionarea corectă aresurselor umane, Daniel Măluţan a început deja să cautestrungari şi muncitori de bună calitate, în condiţiile în careCSi are perspective tot mai bune.

7

CovER SToRy


”Managementul buneste secretul reuşitei,pentru că CSi România realizeazăun produs convenţional, confecţionat din metal!”

Daniel Măluţan, director general CSi România

Context favorabil

CSi România a început să inoveze în domeniul principal de activitate, iar sistemele produseîn Cluj-Napoca au stârnit admiraţia inginerilor olandezi. Tocmai acest atuu a adus inclusivcomenzi din Statele Unite ale Americii. Aşa că, în cadrul grupului CSi, muncitorii şi ingineriidin România nu au nicidecum statutul de angajaţi de mâna a doua, ci competenţa lor esteunanim recunoscută şi apreciată. Un amănunt interesant este faptul că CSi România a în-ceput să îşi diversifice produsele. Dincolo de benzi transportoare şi de sisteme de mani -pulare, fabrica din Cluj-Napoca a devenit un producător important de ... afumători pentruheringi, confecţionate din metal. Este vorba de un produs tot mai căutat pe piaţa olandeză.

8

SănătAte

În acelaşi timp, considerăm că putem vorbi de o crizăde identitate chiar la nivelul Ministerului, acestaschimbându-şi priorităţile în funcţie de formaţiunilepolitice care erau la guvernare. Desigur că au apărutluări de poziţie timide la început, mai agresive după2005, când factori implicaţi în managementul medical,dar şi personalul medical, au ajuns la concluzia că înabsenţa unor măsuri radicale, statul va fi incapabil săgestioneze situaţia creată. Anul 1996 aduce cu sine în-fiinţarea Casei Naţionale de Asigurări, care se dorea săfie o instituţie autonomă care să gestioneze corect,obiectiv, fondurile pe care le avea şi care au fostimense în anul înfiinţării.Politizarea instituţiei respective a avut drept con-secinţă un management incorect, care nu a ţinut contde realităţile concrete prin care trecea sistemul desănătate, punând pe prim-plan interesele politice aleformaţiunilor ce conduceau România. Perioada 2000-2004 a avut o prioritate majoră: integrarea Românieiîn Uniunea Europeană. Din păcate, însă, nu s-a făcuto analiză pertinentă privind locul în care se găseauunităţile sanitare româneşti raportat la unităţile simi-lare din Uniunea Europeană.Lipsa de coerenţă şi curaj managerial, dar, mai ales,politizarea excesivă a Ministerului au făcut şi au deter-minat să nu se ia nişte hotărâri radicale din timp, carear fi stopat declinul sistemului medical public. Laaceastă oră, în anul 2011, ne confruntăm cu urmă-toarele aspecte: unităţile sanitare româneşti publicesunt vechi, energofage, prost administrate şi mai alesdispersate, ceea ce duce la costuri ridicate privind în-treţinerea lor. Aparatura medicală este învechită, demulte ori nefuncţională, iar modul şi criteriile dupăcare a fost achiziţionată (nu aş vrea să intru în detalii),dar, mai ales, folosită au făcut ca, la această oră, să negăsim în imposibilitatea ca personalul medical să des-făşoare un act medical competent, dar, mai ales, la cer-inţele anului 2011.România face parte din categoria ţărilor care are unpersonal medical competent, dăruit profesiei, perfor-mant din punct de vedere cantitativ şi calitativ al ac-tivităţii, dar care, din păcate, pe lângă că este prostplătit, neapreciat la justa valoare, este şi încurajat săplece din România. În contextul celor spuse mai sus,

apare întrebarea firească: Mai poate fi salvat sistemulsanitar public? Iar de aici rezidă întrebarea finală: Careeste soluţia?Speranţele tuturor se pun în fondurile europene şi,personal, consider, că până la această oră, accesareaacestora a fost incoerentă, dar, mai ales, s-a constatato lipsă de interes şi implicare din partea factorilor re-sponsabili.O întrebare se pune: au existat sau nu la nivelul Uni-unii Europene programe clare şi eficiente privind alo-carea de fonduri europene prin diverse programestatelor membre?Am dori să subliniem faptul că Obiectivul StrategieiLisabona relansate a avut ca scop o schimbare de op-tică privind modul în care ţările Uniunii Europene vorface ca acest spaţiu să devină mai atractiv pentru in-vestiţii, muncă, promovarea cunoaşterii şi inovăriiavând drept finalitate crearea de locuri de muncă mainumeroase şi mai bune în diverse domenii, printrecare şi cel sanitar.Pentru perioada de programare financiară 2007-2013,una din cerinţele îndeplinite de statele membre eraalocarea anumitor sume din fondurile structurale(normal) pe care urmau să le primească pentru fi-nanţarea proiectelor legate de îndeplinirea obiec-tivelor Strategiei Lisabona. În acest context, Româniaa trebuit să elaboreze, la rândul ei, Programul Naţionalde Reforme pentru Strategia Lisabona Relansată. Înconformitate cu recomandările Comisiei Europene.Acest program era corelat, la rândul lui, cu CadrulNaţional Strategic de Referinţă, care are rolul de a fixamodul de utilizare a Fondurilor Structurale în Româ-nia prin Programele Operaţionale. În domeniul desănătate şi al serviciilor sociale, există Programele Op-eraţionale Naţionale (2007-2013), dar şi fonduri di-recte alocate de Comisia Europeană (2008-2012).Exemplificând, avem următoarele programe:1) Programul Operaţional Regional Axa 3 “Îm-bunătăţirea infrastructurii sociale”, care finanţează: -reabilitarea, modernizarea, echiparea infrastructuriiserviciilor de sănătate, ce include spitalele judetene,dar şi dezvoltarea, echiparea şi modernizarea infra-

structurii serviciilor sociale cu includerea de clădiri so-ciale multifuncţionale.2) Programul Operaţional Sectorial DezvoltareaResurselor Umane, cu două componente:- Axa 3 “Creşterea adaptăbilităţii lucrătorilor şi intre-prinderilor”- Axa 6 “Promovarea incluziunii sociale”Scopul acestor programe este, în primul rând, formaresi sprijin pentru angajaţi în vederea promovării adapt-abilităţii pe o piaţă a muncii incluzivă, dezvoltareaeconomiei sociale, îmbunătăţirea accesului şi a par-ticipării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii, pro-movarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii.Prin cele doua programe Operationale Naţionale enu-merate mai sus, se finanţează atât dezvoltarea infra-structurii, dar şi formarea personalului din sectorulsănătăţii şi serviciilor sociale. La rândul ei, Comisia Eu-ropeană finanţează prin intermediul celui de-al doileaprogram comunitar de acţiune în domeniul sănătăţiiîn perioada 2008-2013, măsuri care îşi propun să spri-jine şi să aducă valoare politicilor autohtone în dome-niul sanitar, prin îmbunătăţirea securităţii sanitare,promovarea sănătăţii, inclusiv reducerea inegalităţilorîn domeniul sanitar, dar şi generarea şi diseminarea îngrupurile ţintă a cunoaşterii şi ştiinţei din acest dome-niu.Concluzionând, considerăm că atragerea fonduriloreuropene este una dintre măsurile cele mai impor-tante de a redresa sistemul de Sănătate Public româ-nesc, în contextul în care acesta va intra într-ocompetiţie reală şi inegală la această oră cu sistemulde sănătate privat. Pe de altă parte, din cele expusemai sus, rezultă că integrarea serviciilor de AsistenţăSocială alături de activităţile medicale în cadrul unorcentre multifuncţionale reprezintă o soluţie, prin carestatul oferă o şansă celor care sunt dezavantajaţi, fieprin afecţiuni medicale, fie materiale.

Dr. Iosif ZăgreanMedic Primar Chirurg,Doctor în Ştiinţe Medicale

Bani pentru SănătateCriza economică mondială care a zguduit puternic România s-a reflectat în mod negativ şi asupra domeniului sanitar românesc, care s-adovedit complet incapabil de a gestiona o situaţieconcretă şi anume “actul medical care ar trebui să salveze vieţi omeneşti”. Făcând o analiză retrospectivă începând cu anul 1990 şi până în2011 putem constata un lucru simplu şi elementar: lipsa unei strategii coerente în domeniul medical la nivelul MinisteruluiSănătăţii adaptată realităţilor concrete ale societăţii româneşti a dus în final la colapsul sistemului public de sănătate.

9

VIVE LA FRANCE


Reporter : Care este valoarea actuală a investiţiilorfranceze din România şi care ar putea fi domeniile celemai interesante pentru investiţiile franceze? Henri Paul: Statisticile BNR nu redau realitatea fluxurilor,în special din cauza faptului că investiţiile franceze efectuatedin motive fiscale din Olanda nu sunt luate în considerare.Acest lucru face din Olanda primul investitor în Româniaîn statistici, Franţa situându-se pe locul 4, cu un stoc de in-vestiţii străine directe de 4,26 miliarde de euro în 2009.După estimările noastre, Franţa ar fi mai degrabă cel de-altreilea investitor străin din România, cu investiţii în jur de 7miliarde de euro, după Germania şi Austria. Astăzi, firmelefranceze aşteaptă semnale clare de reluare a creşterii eco-nomice. Ele sunt deosebit de interesate de redemararea lu-crărilor de infrastructură energetică şi de transport şi dorescsă participe la procesul de absorbţie a fondurilor europene,mulţimită expertizei lor în derularea de proiecte de acesttip.Rep: Care este nivelul schimburilor comerciale dintrecele două ţări?H.P.: În ceea ce priveşte comerţul exterior, schimburilenoastre bilaterale au atins suma record de 5,5 miliarde deeuro în 2010, după o creştere de 23% (sursă: vămilefranceze). Franţa a putut astfel să-şi consolideze poziţia sade al treilea partener comercial al României. După criză,care a afectat în mod evident comerţul nostru bilateral (-11% în 2009), exporturile franceze spre România s-au re-luat într-un ritm mai lent decât importurile provenind dinRomânia: totuşi, ele au crescut cu 15,1% în 2010, ajungândla cifra de 2,51 miliarde de euro. În acelaşi timp, exporturileromâneşti către Franţa, stimulate de succesul Dacia şi înspecial al modelului Duster pe piaţa franceză, au crescutcu 30,4%, ajungând la 2,99 miliarde de euro. Astfel, soldulcomercial dintre ţările noastre s-a inversat: de la un exce-dent de 452 de milioane de euro în 2008, Franţa a trecutîn 2010, la un deficit de 486 de milioane de euro.

Rep: După semnalele ce le primiţi, companiile francezeprezente în România au încept să simtă efectele ieşiriidin criză?H.P.: Companiile franceze au avantajul de a fi prezente întoate sectoarele cheie ale economiei româneşti, în poziţiide frunte pe pieţe. Ele oferă o mărturie interesantă despreevoluţia economiei. Astăzi, companiile noastre resimt înmod diferit ieşirea din criză anunţată de cele două trimestreconsecutive de creştere: companiile a căror activitate este

orientată spre pieţele exterioare au cunoscut exerciţii fi-nanciare bune în aceşti ultimi doi ani, dar se îngrijorează cuprivire la o încetinire legată de conjunctura principalelorţări-clienţi (zona euro), companiile legate numai de piaţaromânească (distribuţie, bunuri de consum) nu constată,la modul general, o reluare veritabilă, pe o piaţă foarte con-curenţială. Se observă, totuşi, o trezire a consumului, per-ceptibilă prin anumite manifestări precum reluareacreditării pentru consum. Însă, oricare ar fi percepţiile lor,companiile noastre sunt decise să participe la repornireaeconomică a ţării.Rep: Cum apreciaţi nivelul actual al relaţiilor economicedintre România şi Franţa?H.P.: Locul Franţei, atât în planul investiţiilor, cât şi schim-burilor bilaterale, este cea mai bună ilustrare a stării bune arelaţiei economice, chiar dacă este posibil ca anumitedosare, comentate intens de presă, să fi tansmis ideea con-trară. Totuşi, această relaţie, la fel ca toate relaţiile, are nevoiede noi resorturi pentru a menţine acest nivel înalt de dialogîn plan economic. Este motivul pentru care, companiilefranceze, reunite de Camera de Comerţ Franco-Românăşi Consilierii de Comerţ Exterior ai Franţei, cu sprijinul deplinal serviciilor ambasadei, se străduiesc să creeze noi axe decooperare. De exemplu, companiile din sectorul energeticau elaborat o Carte Albă a Energiei, formulând 10 pro -puneri concrete şi realizabile imediat, pentru a pune maibine în valoare potenţialul acestui sector central aleconomiei româneşti şi a-i deservi mai bine pe consuma-tori. Aceste propuneri se găsesc în mâinile Autorităţilor, iar

companiile sunt la dispoziţia acestora pentru a lucra lapunerea lor în aplicare.Rep: Ce mesaj aveţi în acest an de Ziua naţională aFranţei?H.P.: Anul acesta, aş dori să le dedic Ziua naţională a Franţeicopiilor. Datorită unei recente decizii a Guvernului român,comunitatea noastră va putea construi în sfârşit o şcoalănouă şi funcţională, care va fi, n-am niciun dubiu, mândriaei şi cea mai frumoasă instituţie şcolară a zonei. Este unmare motiv de bucurie, şi de speranţă în viitor, pe care îlsărbătorim cu toţii, în grădinile Reşedinţei, împreună cuprietenii noştri români, prin festivităţi care se vor terminacu un bal tradiţional. Dar nici nu vom uita să ne gândim la5.000 de copii români care n-au toţi şansa să se nască subo stea norocoasă şi care dorm sub stele: anul acesta, amvrut să pun sub lumina o Fundaţie, PARADA, care face otreabă extraordinară pentru copii străzii şi tinerii fără adă-post. Înfiinţat de un om de circ, se foloseşte de această dis-ciplină artistică minunată pentru a îi educa şi sprijini pecopii aceştia. Am rugat PARADA să contribuie la animaţiaserii de 14 iulie şi am încredere în Dvs pentru a o ajuta înproiectele ei: Franţa nu este la fel de mare decât când estegeneroasă. Apropo, permiteţi-mi să mulţumesc tuturorsponsorilor fără care sărbătoarea noastră n-ar putea să aibăloc. Generozitatea lor este un exemplu. Trăiască 14 iulie!Trăiască prietenia franco-romană! Trăiască Franţa!

A consemnat, Ionuţ OPREA

Henri Paul: “Investitorii francezi continuă să arateun interes pronunţat pentru piaţa românească !Ambasadorul Republicii franceze înRomânia, Excelenţa Sa Henri Paul,crede în reviriment economic pentruţara noastră datorită proiectelor peinfrastructură energetică şi transport.În 14 iulie a fost Ziua naţională aFranţei, dedicată, în 2011, copiilor.“Trăiască prietenia franco-română!”,a transmis Henri Paul.

10

VIVE LA FRANCE

Cu peste 3000 de companii active, antrenând maimult de 100.000 salariaţi în România, Franţa e pelocul 3 în topul partenerilor comerciali ai ţăriinoastre. După o cădere de 10% în 2009, schim-burile comerciale româno-franceze cresc în 2010cu 23%, până la suma record de 5,5 miliarde euro.Rezultatele pe primele luni din 2011 sunt din noupromiţătoare. Criza însă a atins inegal importurileşi exporturile, inversând soldul comercial întrecele două ţări: de la un excedent de 452 milioanede euro în 2008, Franţa a trecut, în 2010, la undeficit de 486 milioane de euro. Exporturile cătreFranţa au înregistrat în 2010 o creştere spectacu-loasă de 30%, atingând un maxim istoric de 3 mi -liarde de euro. E adevărat, jumătate din aceastăcreştere se datorează unei singure companii:Dacia.Cei mai mari investitori francezi din România suntîn domeniile telecom (Alcatel şi Orange), bănci-asigurări (BRD- Group Societé Generale), Axxa),comerţ (Carrefour, Cora, Bricostore, Auchan),auto (Dacia - Group Renault), aviaţie (Euro-copter), alimentare cu apă (VEOLIA Water), gaze(GDF), pharma (Sanofi - Avensis), construcţiicivile (Bouygues), industria alimentară (DanoneServe, Zahărul Luduş, hoteluri (ACCOR), con-strucţii (Lafarge, Saint Gobain).

Unii investitori mari au ales TransilvaniaDeşi investitorii foarte mari au preferat Capitalapentru centrul operaţiunilor lor, există şi companiiextrem de serioase care au ales Transilvania. Hutchinson, cu sediul în judeţul Braşov, este lanivel global unul dintre cei mari mari furnizori depiese de cauciuc pentru industria de automobile.Fabrica din Braşov s-a specializat pe câteva procesede fabricaţie cu aplicaţii pentru etanşeizare de pre-

cizie: garnituri, inele, pentru sistemul de frânare, sis-temul de filtrare, de răcire, etc; etanşeizarecaroserie: chedere, culise; antivibraţie: bucşe, su-port motor, legături la sol, etc. Printre clienţiiHutchinson Braşov putem menţiona: AutomobileDacia-Renault, Ford, BMW, Mahle, Bosch, Valeo,Behr, etc. În ultimii doi ani, afacerea Hutchinson înRomânia a crescut cu cca 50% pe an.Eurocopter Romania SA, filială a Eurocopter SAS,a fost creată în 2002 şi promovează şi vinde în-treaga gamă de elicoptere noi Eurocopter înRomânia şi în ţările limitrofe, asigurând în acelaşitimp şi suportul tehnic aferent pentru clienţii săi.Eurocopter Romania e de asemenea principalulcentru industrial în cadrul Grupului Eurocopter,care execută lucrări de reparaţie / revizie şi mo -dernizare pentru elicopterele Puma şi Alouette depe piaţa mondială. Grupul este de fapt o divizie agigantului EADS, lider mondial în industriaaerospaţială de apărare şi servicii adiacente, avândcca 15.600 angajaţi.Tot la Braşov, grupul francez Bongrain, unul dintrecei mai mari jucători din piaţa mondială a brânze-turilor, a intrat în martie 2010 în acţionariatulfirmei Delaco, lansată în 1996 de omul de afaceriTudor Comaniciu, prin achiziţia unui pachet ma-joritar de acţiuni. Bongrain Europe SAS este mem-bră a grupului Soparind Bongrain, cu activitate îndomeniul producţiei de brânzeturi şi alte produselactate. În România, Bongrain deţine controlulunic asupra societăţii Casa Brânzeturilor.La Cluj, GPV România, firmă cu capital integralfrancez, se ocupă cu producţia şi comercializareaplicurilor. Firma, cu peste 130 de angajaţi, faceparte din grupul GPV, singurul grup european spe-cializat în toate sectoarele şi domeniile ce implicăcorespondenţa şi ambalajul poştal, o activitateprin care ocupă primul loc. La nivel global, GPV,cu 130 de ani de experienţă în spate, are peste1300 de angajaţi şi e susţinut de investitori uriaşi,

precum La Banque de Vizille, Electropar France,EVOLEM, Fortis Private Equity.În judeţul Mureş, la Sovata, grupul francez Parisot,cel mai important producător de mobilă dinFranţa, deţine compania Mobila Sovata. Fostăcomponentă pe vremuri a fabricii Ilefor, MobilaSovata a fost achiziţionată de francezi în 1996, de-venind o fabrică de sine stătătoare, una dintre in-vestiţiile importante ale Parisot în România.Zahărul Luduş (industria alimentară) şi Bioeel (dinindustria farmaceutică) sunt alte două investiţiiimportante din judeţul Mureş cu capital majoritarsau integral francez.Tot în judeţul Mureş, în 2010, Paul Mărăşoiu,preşedintele firmei de consultanţă şi managementPeacock Hotels, anunţa posibilitatea de dez-voltării unor proiecte hoteliere cu capital francez.“În prezent, suntem în fază incipientă pentru treihoteluri în Târgu Mureş, Arad şi Iaşi, care vorfuncţiona sub mărci proprii din portofoliul Lou-vre. În funcţie de discuţiile pe care le vom purtaşi disponibilitatea financiară, lucrările de con-strucţie ar putea începe în acest an, iar hotelurilesă fie deschise în 2011", preciza Mărăşoiu,reprezentantul lanţului Golden Tulip în Româniaşi Moldova.

Înfiinţată în anul 1994, Darimex International dinArad produce o gamă largă de membrane natu-rale şi artificiale, având ca piaţă de desfacere Eu-ropa Centrală şi de Est. Lanţul hotelier francez Louvre ar putea deschidela începutul anului viitor, în urma unui parteneriatcu Golden Tulip, trei unităţi de două şi trei steleîn Târgu Mureş, Arad şi Iaşi, investiţia totală fiindestimată la circa 15 milioane de euro.

Sandu TUDOR

Investitorii francezi se simt ca acasăForţa de muncă este unul dintre atuurile României în competiţia custatele din jur pentru atragerea investiţiilor străine, crede BrunoRoche, preşedintele Camerei Francezede Comerţ şi Industrie din România(CCIFER). “România e o ţară careramâne atractivă pentru investitori.Domeniile sunt diverse şi variate:putem face IMM-uri, putem vorbi desocietăţi mari în diferite domenii, aşacum sunt cele reprezentate de com-paniile care au aderat la Camera deComerţ şi Industrii Franco-Română”susţine Roche.

11

vive La france


Reporter: Cum a luat Hutchinson decizia de a investiîn România, care au fost principalele repere in-vestiţionale şi obiectivele din strategia de activitatepentru 2007 – 2011? Laurent Bedin: Pentru a asigura creşterea sa în Europa,Hutchinson îşi adaptează constant capacităţile de pro-ducţie. Fiind, în mare parte, furnizor pentru industria deautomobile, alegerea locaţiilor pentru noile fabrici de-pinde bineînţeles de locaţiile în care se dezvoltă clienţiinoştri, fie că sunt constructori de automobile sau pro-ducători de subansamble. Prezenţa Hutchinson înRomânia devenise o necesitate. Strategia activităţii pen-tru fabrica din Braşov, se înscrie pe termen lung într-undemers de creştere progresivă a competenţelor: primii2 ani au fost consacraţi implementării competenţelor înproducţie, apoi competenţelor logistice prin gestiuneadirectă a clienţilor începând cu anul 2009. Continuămprin adăugarea competenţelor comerciale şi în final princapacităţi de dezvoltare de produse noi, aceasta fiindultima etapă pentru a ne asigura autonomia.

Rep.: Ce înseamnă Hutchinson în România, cum aţicaracteriza şi prezenta publicului larg activitateacompaniei aici?L.B.: Un automobil conţine sute de piese din cauciuc.Marea lor majoritate, cu excepţia anvelopelor, sunt pro-duse de către Hutchinson. Totuşi, fabrica din Braşov nuproduce întreaga gamă de piese din cauciuc din cadrulGrupului Hutchinson, specializându-se pe câteva pro-

cese de fabricaţie cu aplicaţii pentru etanşeizare de pre-cizie: garnituri, inele, pentru sistemul de frânare, sistemulde filtrare, de răcire, etc; etanşeizare caroserie: chedere,culise; antivibraţie: bucşe, suport motor, legături la sol,etc. Printre clienţii Hutchinson Braşov putem menţiona:Automobile Dacia-Renault, Ford, BMW, Mahle, Bosch,Valeo, Behr, etc.

Rep.: Dacă am afirma că managementul unei orga-nizaţii înseamnă strategie, procese şi tehnologie, aţimodifica ceva la aceasta formulă? Cum definiţi dvs.formula de management pe care o folosiţi?L.B.: Dacă strategia, procesele şi tehnologia fac parte dinmanagementul unei organizaţii, acestea nu sunt totuşielementele esenţiale. Înainte de toate o organizaţie seconstruieşte cu oameni. Nu există nicio urmă de îndoialăcă succesul fabricii din Braşov se datorează know-how-ului pe care fiecare dintre colaboratorii săi a ştiut să şi-lînsuşească, dar mai ales motivării şi spiritului de echipădezvoltate încă de la începutul acestei aventuri.

Rep.: E ceva ce admiraţi la principalii dv. competitoridin piaţă?L.B.: Dacă Hutchinson este liderul mondial în domeniulproduselor din cauciuc pentru industria de automobile,dimensiunea şi notorietatea principalilor săi competitorisunt la fel de importante. Doar companiile performante,care deţin competenţe solide şi organizaţii solide suntcapabile să atingă nivelul de calitate impus de exigenţele

pieţei auto în prezent. Este cazul majorităţii con-curenţilor noştri.

Rep.: Care este cea mai importantă realizare din cari-era dv. şi ce vă propuneţi pentru viitor?L.B.: Proiectul pe care l-am dezvoltat în ultimii 6 ani estefără îndoială cel mai important al carierei mele. Manage-mentul unui proiect „green-field” încă de la început, se-lecţia colaboratorilor şi dezvoltarea organizaţiei reprezintăo experienţă pe care puţine persoane au şansa să o tră -iască. Este puţin probabil ca pe viitor cariera mea să maiimplice astfel de proiecte, la fel de pasionante.

Rep.: Ce ar fi interesant de evocat din experienţa dvsca manager în România?L.B.: Experienţa mea în România va rămâne o experienţăumană formidabilă, din care voi reţine în principal ca-pacitatea şi dorinţa pe care o au românii de a se integraculturii franceze. O demonstrează şi capacitatea lor dea-şi însuşi limba franceză.

Rep.: Care sunt principalii indicatori financiari pentruanul 2010 şi prognozele dvs pentru 2011, pentru ac-tivitatea din Romania?L.B.: Indicatorii financiari corespund în prezent pla-nurilor strategice stabilite în anul 2006. Volumul de ac-tivitate în 2011 va înregistra o creştere de 50 % princomparaţie cu anul 2010, şi se preconizează o nouăcreştere de 50% pentru anul 2012. Rezultatele econo -mice au atins în prezent obiectivele iniţiale, ceea cereprezintă o etapă foarte importantă pentru continuareaplanurilor noastre de dezvoltare. În acest sens, s-a luathotărârea de a face noi investiţii: 7.000 mp vor fi construiţiîn 2011 pentru a găzdui anul viitor noi linii de producţie,îndeosebi pentru clientul nostru Dacia/Renault.

A consemnat Ionuţ OPREA

Hutchinson are planuri mari la Braşov

Hutchinson în lume

La nivel internaţional, grupul Hutchinson are 28 631 de angajaţi, a investit în dezvoltareagrupului 60 milioane euro, alte 127 milioane euro fiind cheltuite pentru cercetare. Grupulare 95 de unităţi de producţie în 21 de ţări şi a realizat în 2010 vânzări de 2 720 milioane de euro.

Dl. Laurent Bedin este Director General al Hutchinson SRL Braşov încă din anul 2006. Compania intră acum într-o nouă etapă de dezvoltare,după o evoluţie strategică de la deschiderea activităţii în România. Producţia va creşte în volum cu 50% în acest an şi tot cu 50% în 2012. Despre toate acestea, în interviul acordat Transilvaniei Business, prilejuit de proiectul nostru editorial dedicat Zilei Naţionale a Franţei, 14 iulie.

12

IT&C

ISDC este una dintre cele mai dinamice companii dindomeniul software. Președintele companiei olandeze,Eddy Vermeire, spune că ISDC ia în considerare o extin-dere în România și că va rămâne aici, chiar dacă, pe ter-men lung, vor crește costurile cu forța de muncă. ÎnRomânia, ISDC își are sediul central la Cluj. ”Am începutaceastă afacere aici acum 12 ani iar principalul motiv, laacea dată, era lipsa de resurse în Olanda”, spune EddyVermeire. ”Fondatorul companiei a început această in-vestiție acum 12 ani, iar de-a lungul anilor an descoperitaici nu doar profesioniși în IT, ci și faptul că sunt buni.Așa că acum suntem aici nu doar din cauza lipsei deresurse, ci și datorită calității oamenilor”, mai spune CEOde la ISDC. De asemenea, el spune că informaticieniiromâni sunt diferiți de cei olandezi. ”Cred că profesio -niștii în IT din Olanda sunt mult mai concentrați asupraproceselor, evoluțiilor de tip business, adică asupraobiectivelor și procesului de dezvoltare a lor, pe cândaici, oamenii sunt mai dornici să dobândească noicunoștințe și mai motivați să lucreze cu tehnologia”,spune managerul olandez.

In-shore și off-shoreEddy Vermeire spune că ISDC intenționează să se dez-volte mai mult în România, în condițiile în care alte com-panii occidentale au ales Asia. ”India este, în principal, opiață off-shore. Pentru țările din centrul Europei folosimtermenul in-shore. Cred că mergi în India dacă ai dez-voltate programe software uriașe, cu o valoare de 2-3sau chiar mai multe milioane de euro, care presupun omuncă la nivel industrial, cu foarte mulți oameni impli-cați. De asemenea, poți vorbi în acest caz despre omoștenire foarte stabilă a multor companii. Dacă vor-bim de procese mai inovatoare, mai valoroase, adică deceea ce este la nivelul front-office al companiei, precumInternet, mobilitate, flux de lucru, adică ceea ce pre-supune o interactivitate mai mare cu afacerea și maimulte schimbări de conținut, atunci țările in-shore suntsoluția. Știți, este mai ușor să călătorești, diferențele cul-turale sunt mai mici și multe alte lucruri ca acestea”. Eddy

Vermeire a arătat avantajele pe care le presupune inte-grarea României în Uniunea Europeană. ”Cred că estecea mai importantă condiție pentru a face afaceri aici,pentru este vorba de dreptul de liberă circulație, condiți-ile legale și celelalte. Așadar, este mult mai ușor pentruclienții noștri să facă afaceri cu oamenii care muncescde aici, din România”, spune reprezentantul ISDC. Pe dealtă parte, Eddy Vermeire spune că actuala criză dinRomânia a reprezentat un avantaj pentru compania pecare o conduce. ”Clienții mei sunt din Europa Occiden-tală, adică din Olanda, din Marea Britanie și din Germa-nia. Așa că sunt mai îngrijorat de economia de acolodecât de cea de aici. Pe de altă parte, aș putea spune că,atâta vreme cât economia se luptă, rămânem compe -titivi în termeni legați de preț. Așa că, în calitate de antre-prenor, am alte interese decât oamenii de aici”,recunoaște cu franchețe omul de afaceri olandez. Eladaugă faptul că reprezentanții companiilor occidentale

sunt încântați să lucreze cu informaticienii din România.”Cred că în România găsim cu adevărat foarte buni pro-fesioniști în domeniul IT. Și clienții noștri pot să verificeacest lucru atunci când derulează proiecte cu specialiștiinoștri. Cei mai mulți dintre clienții care lucrează cu noisunt foarte entuziasmați. Așadar, acesta este unul dintrelucrurile bune legate de România. Un alt lucru bun estefaptul că România este parte a Uniunii Europene și, cutoate acestea, și-a păstrat propria monedă. Acest lucrune permite să rămânem competitivi în ceea ce priveșteprețurile. O se vedeți că, după ce veți intra în zona euro,costul forței de muncă se va mări. Și cred că, politicvorbind, datorită Greciei, va mai trece multă vreme pânăcând România va adera la zona euro. Iar acest lucru pen-tru noi, ca și companie, este un lucru bun, la fel ca și pen-tru clienții noștri. Acestea sunt observațiile mele. Și legatde economia europeană, cred că va rămâne cea mai im-portantă economie în privința numărului de consuma-

Cine îi angajează pe inginerii Nokia?Decizia companiei finlandezeNokia, de a concedia 120 deinformaticieni care lucraupentru divizia de software, astârnit interes pe piața IT. Oserie de firme din Cluj auanunțat deja că se vor extindeîn aceast an. Doar olandeziide la ISDC oferă 150 de locuripentru informaticieni.

”Economia începe să își revină în Europa Occidentală. Și putem vedea acest lucru înlegătură cu vânzările noastre. Ne așteptăm, în această privință, la o creștere de circa30 la sută. Și, dacă luăm în considerare această perspectivă, vom mări numărul deunități de producție în România”

Eddy Vermeire

13

IT&C


tori. Deci, va păstra un rol important în economia mon-dială. Și cu economiile în dezvoltare în America de Sud,Asia și chiar Africa, acolo unde media creșterii econo -mice este de 6-7 la sută, deși nimeni nu spune acestlucru, viețile a sute de milioane de oameni, de asemenea,se îmbunătățesc. Cred că China este cel mai clar exem-plu în acest exemplu. Atunci când oamenii adună maimultă bogăție, vor să cumpere obiecte de lux. Și econo-mia Europei Occidentale produce cea mai mare canti-tate de obiecte de lux, dacă ne referim la mașini, modăși alte asemenea lucruri”, spune Eddy Vermeire.

Clienți premiumProdusele realizate de informaticienii clujeni suntfolosite de cele mai renumite bănci și companii de asi -gurări din Occident. Practic, este vorba de clienți dinsectorul premium, afirmă reprezentantul ISDC. ”În pri -vința clienților noștri, ne concentrăm asupra a douăsectoare principale. Primul este sectorul premium, cubănci, companii de asigurări, fonduri de pensii, com-panii medicale și de asigurări medicale. Dacă ei o ducbine, și economia, adică cel de-al doilea sector pe carene concentrăm, o duce bine, în general”, spune EddyVermeire. El adaugă faptul că programele informaticerealizate la Cluj sunt utilizate, între alții, de companiade securities a celei mai sigure bănci din lume. ”Unuldintre cele mai recente proiecte, de care suntem foartemândri, este Robeco. Robeco este compania fiică aRawBank Group. Rawbank este cea mai sigură bancădin lume. Roboce este compania lor de securities. Noireînnoim programele utilizate de această companiepentru platformele de tranzacționare on line pentrusegmentul retail, în șase luni. Și pe baza acestui succes,ne vom întări poziția pe piața financiară a Olandei,pentru că acum avem o poveste de succes și Robecosprijină această poveste, iar acest lucru ne ajută să nedezvotăm pe această piață. Acesta este un exemplu.Un alt exemplu ar fi reprezentat de proiectele dez-voltate pentru compania Sweats, care este clientul nos-

tru de șapte sau de opt ani. Acesta este exemplu derelație pe termen lung între noi și clienții noștri. Ceamai mare echipă din cadrul ISDC lucrează pentru ei.Evaluăm calitatea relației dintre noi la fiecare jumătatede an. Sweats a rămas tot timpul la cele mai înalte ratede satisfacție, de 8 sau 9 pe o scală de 1 la 10”, spunedirectorul ISDC.

Așteaptă o creștere a afacerilor de 30 la sutăPentru acest an, managerul ISDC este mai mult decâtoptimist. El se așteaptă la o creștere a cifrei de afaceri decirca o treime. ”Economia începe să își revină în EuropaOccidentală. Și putem vedea acest lucru în legătură cuvânzările noastre. Ne așteptăm, în această privință, la ocreștere de circa 30 la sută. Și, dacă luăm în considerareaceastă perspectivă, vom mări numărul de unități deproducție în România. Și asta pentru că în Cluj ne va figreu să mărim scara aceste afaceri. Așa că acum exter-

nalizăm unele dintre operațiuni. Așa că acestea sunt mo-tivele pentru care dorim să deschidem o a doua unitate”.Eddy Vermeire a refuzat să spună unde anume va fi lo-calizată noua unitate de producție a ISDC. Pe de altăparte, el spune că va angaja un număr semnificativ deinformaticieni. ”Noi estimăm că o creștere a vânzărilornoastre, de minim 20 la sută, se va menține și în anii carevor veni, așa că, probabil, va fi vorba de circa 150 de slu-jbe și că vom angaja circa 15 persoane în fiecare an”, aadăugat Eddy Vermeire.

Interes de la Emerson, EBS și IQuestÎnsă ISDC nu este singura companie de mari dimensiunicare se luptă pentru serviciile informaticienilor clujeni.Șomerii Nokia au posibilitatea pentru a opta pentru unevantai de posibilități. Gigantul american Emerson, caredeține deja trei fabrici, construite de la zero, în parcul in-dustrial Tetarom II din Cluj-Napoca, a anunțat că va con-strue un bloc ce va fi destinat unei unități de producțiede software. Compania americană intenționează să an-gajeze circa 800 de persoane. Cele mai multe dintre aces-tea vor fi informaticieni. Un alt jucător important de pepiața software din Cluj este compania EBS, fondată declujeanul Daniel Metz. Compania va angaja, în total,circa 60 de persoane în acest an. Adică jumătate dinnumărul informaticienilor concediați de Nokia. Compa-nia EBS s-a impus în special pe piața software din Ger-mania. Printre altele, informaticienii clujeni au realizatsoft-ul de salarii folosit de Guvernul federal al Germaniei,dar și de Biserica Catolică și de cea Lutherană. De aseme-nea, EBS a realizat și prelucrarea, înainte de tipărire, a tu-turor documentelor realizate de Comisia Europeană. Unalt competitor este IQuest. Compania clujeană a dez-voltat deja aplicații premiate, inclusiv pentru telefoaneleNokia, așa că informaticienii concediați de producătorulfinlandez de telefoane mobile ar putea să se integrezefoarte ușor, din acest punct de vedere, în echipa IQuest.Compania a fost fondată de clujeanul Cornelius Brody.

IQuest a lucrat inclusiv pentru Guvernul Statelor Uniteale Americii, dar și pentru giganți precum Pinnacle. Însăo altă companie în extindere care ar putea recruta foștiiangajați Nokia este ArobsTransilvania. Este vorba de unuldintre cei mai importanți producători de software și deGPS-uri din Europa.

Claudiu Pădurean

Expansiunea Sony Ericsson

Nu în ultimul rând, suedezii de la MoSync și-au anunțat intenția de a angaja în acest an câtevazeci de persoane. Ca o ironie a sorții, MoSync produce software pentru joint-venture-ulsuedezo-japonez Sony Ericsson, unul dintre cei mai importanți producători de telefoane mo-bile din lume. Sony Ericsson reprezintă, totodată, unul dintre principalii concurenți ai Nokia.

120 de informaticieni au fost concediați de Nokia

150 de ingineri vor fi angajați de ISDC în următorii ani

800 de noi angajați va avea Emerson

60 de specialiști în software vor fi angajați de EBS

14

olD buSineSS

1860 – este anul înfiinţării fabricii de căruţe dinMărginimea Sibiului. Niciun exerciţiu de imaginaţienu poate reda corect atmosfera satului sibian dinacele timpuri sau condiţiile de lucru din atelierulrăşinăreanului Maniu Lungu. Căruţele sale, marea ma-joritate de tip mijlociu, au început să fie produse înserie prin utilizarea unui ferăstrău panglică adus dinGermania. Atelierul s-a transformat în „ateliere”,ucenicul în „ucenici” şi în scurt timp Maniu Lungu aînceput să vândă produsele sale în Vechiul Regat, elfiind primul care a introdus căruţele cu şine de fierpe Valea Oltului. „În atelierele lui Maniu Lungu au în-văţat meserie în perioada 1860-1902 peste 27 deucenici iar căruţele sale au fost premiate cu medaliade argint la Expoziţiile Române de la Sibiu din 1881”,

se arată în monografia comunei Răşinari de Constan-tin Popa.

Un prim sloganAfacerea lui Maniu Lungu a fost continuată de fiiiacestuia, Ioan, de profesie rotar, şi Emil – fierar, careau investit în fabricarea de căruţe începând cu anul1909 un capital de 25000 de coroane. „Rotăritul, unadintre cele mai prospere industrii din localitate, şi-aluat avânt deosebit… Fabrica fraţilor Lungu lucra cu10 puteri de cai şi ocupa 15-20 lucrători”, scrie VictorPăcală în monografia Răşinariului, redactată în anul1915.La moartea fratelui său în 1918, Ioan M. Lungu a rămas

singurul proprietar al fabricii de la sat. El a transformatîn mod oficial denumirea atelierelor în „fabrică” şi a în-scris la intrarea în aceasta crezul său în afaceri: „Căruţeşi care solide, practice la preţuri foarte moderate”.Lângă acest tip de „slogan” el a afişat o altă unealtă de„marketing” - imaginea medaliei de excelenţă câştigatăîn 1881 de către tatăl său.

Produse de marcăDin 1922, produsele răşinăreanului au fost vândute înnumăr din ce în ce mai mare în târguri din Munteniaşi Oltenia. Fabrica Lungu a fost dotată cu motoareelectrice. Se lucrau anual un număr de până la 200 debucăţi de toate tipurile, pe care proprietarul puneamereu marca numelui său şi cea a localităţii Răşinari.În anii interbelici fabrica Lungu a început să exportemasiv în Grecia iar în 1942 aceasta a ajuns furnizor ofi-cial al armatei române, onorând o comandă de 400de căruţe standard. La venirea comunismului afacerea sibienilor dispuneade o adevărată hală de producţie, motoare electrice,ciocan cu aburi, rotărie, atelier de montaj dar şi de ouscătorie cu o capacitate de 600 m.c.

Căruţele de Răşinari, o afacere încărcată de istorieAvionul, robotul, bomba atomică,inima artificială, clonarea. Iată doarcâteva dintre cele mai importante in-venţii ale secolului XX. Maşina despălat, radioul, televiziunea, aspira-torul, ne fac în prezent viaţa maiuşoară. Sunt atât de multe exemplede excelenţă care au ajutat la dez-voltarea societăţii de consum. Trăindîn confortul acestei societăţi astăzi,analiza şi planificarea unor idei deafaceri prospere ne poate părea maiuşoară. Şi atunci, ne vine greu să cre-dem că în lipsa unui instrument catelefonul, să zicem, în micul sat Răşi-nari a existat odinioară o fabrică întoată regula. Produsul - vândut înţările româneşti şi chiar exportat înGrecia - era căruţa. Meşterii rotari şifierari din localitate au pus bazeleuneia dintre primele afaceri prosperedin Transilvania, începând cu a douajumătate a secolului XIX.

Reclamaţii pentru sibieni

Răşinariul a fost mereu un centru specializat pentru rotărit. Deşi a luat o amploare deosebităabia după anul 1918, producţia de căruţe de aici era cunoscută încă din 1724 când breasladin Sibiu i-a reclamat pe rotarii răşinăreni care îi făceau concurenţă. (Victor Păcală – Mono-grafia satului Răşinariu).

Fabrica, astăzi...Ioan Lungu a închiriat şi cedat atelierul de rotărie, re-spectiv cel fierărie către cooperativele comuniste.Meşterii formaţi de el au continuat să lucreze în pro-ducţia de căruţe. Există şi azi în Răşinari, urmele unui vechi atelier al fos-tei fabrici, situat pe strada „Fierului”, numită sugestivastfel. Casa păstrează încă intrarea de la stradă şicurtea cu mesele şi chiar lemnele folosite în urmă cumai bine de 30 de ani „Aici s-au făcut căruţe de 4-5generaţii”, ne-a povestit Ion Susan, singurul rotar dinRăşinariul secolului XXI. Bunicul acestuia, fierarulVasile Susan, a fost unul dintre ucenicii fabricii Lungu,renumit în timpul comunismului pentru căruţele pecare le vindea în Drăgăşani şi Slatina.

La reparat„Am confecţionat împreună cu tatăl meu sănii, căruţe,dar şi produse de sticlărie şi tâmplărie şi mai tot ce se

cerea”, spune Ion care a făcut la rândul său căruţe şisacale pentru armată (şarete pe două roţi în care setransporta apa). „Era atât de multă lume la noi, mereu.Fiindcă era foarte ocupat, soţul meu a acoperit curteacu sticlă, să poată lucra indiferent dacă ninge sauplouă”, povesteşte Paraschiva Susan, mama lui Ioan şivăduva meşterului fierar Vasile Susan. Toată forfota şi sporul la muncă din atelierul de peFierului au dispărut după anii 1990, la desfiinţarea co-operativelor. Folosirea roţilor cu anvelopă a a transfor-mat fabrica din Răşinari într-un loc bântuit. Ultimulatelier a fost sigilat cu un lacăt ruginit iar povesteafamiliei Lungu şi a ucenicilor acesteia, a fost consem-nată conştiincios în monografia satului. Deşi nu mai fabrică roţi, Ion mai restaurează şi acum căruţevechi, potcoveşte cai şi repară orice obiecte din lemn saufier necesare sătenilor. Nu crede că mai interesează pe ni-meni gloria demult uitată a unei fabrici din secolul trecut.

Alexandra Coroian

Confecţionarea integrală a unei căruţedura aproximativ 2 săptămâni. Princi-palele esenţe lemnoase folosite de rotarierau ulmul, frasinul, salcâmul dar şi ste-jarul, fragul şi mesteacănul.

Preţul unei căruţe la 1922 varia între11500 şi 16000 de lei.

old business

AFACERI

www.transilvaniabusiness.ro 17

Istoria SABMiller în România începe în anul 1996, atuncicând South African Breweries a achiziţionat o primăcompanie românească, Vulturul Braşov. În 1997, SAB maicumpără Pitber Piteşti şi Ursus SA Cluj-Napoca. În 2001,Ursus SA preia pachetul majoritar de acţiuni al Bere Ti -mişoreana SA. Un an mai târziu, Ursus şi Timişoreanafuzionează într-o singură companie integrată, anumeCompania de Bere România SA. Povestea continuă doiani mai târziu, în 2004, când SABMiller a achiziţionat pa-chetul majoritar de acţiuni al Aurora Brasov, firmă careva fuziona în acelaşi an cu Compania de Bere România.După acest parcurs pe piaţa berii din România, în 2005noul nume al operaţiunilor SABMiller în România devineUrsus Breweries. În portofoliul Ursus Breweries găsim unnumăr diversificat de mărci internaţionale şi româneşti :Peroni Nastro Azzurro, Pilsner Urquell, Miller GenuineDraft (MGD), Grolsch, Ursus, Redd`s, Timişoreana, Ciu-caş, Stejar, Azuga. Revenind în prezent, lumea UrsusBreweries se compune din 3 fabrici de bere: în Braşov,Buzău şi Timişoara.

Parfumul de epocă al fabriciidin ClujFabrica din Cluj este printre primele fabrici de beredeţinute de SABMiller în România. Ursul este din 1878emblema berii fabricate la Cluj, an în care începe şi istoriamodernă a fabricii de bere. În 1991 se elaborează unstudiu de fezabilitate şi un plan de acţiune privind o posi-bilă privatizare. În 1992, Ursus a devenit societate co -mercială pe acţiuni, cu capital integral de stat, fiindtotodată înscrisă pe prima listă a întreprinderilor propusepentru privatizare. Reafirmarea mărcii a venit odată cu pri-vatizarea şi achiziţia de către Brau & Brunnen GmbH dinDortmund. Din 1994, compania a început să livreze şi înzonele învecinate Clujului, precum şi în Bucuresti şi Con-stanţa. Acesta a fost anul în care s-a lansat noul PremiumPils în sticle Euro, prima bere românească etichetată “Pre-mium”, dar şi prima care şi-a făcut reclamă la TV.În 1995, a apărut Ursus Premium Pils, compania clujeanăfiind prima care a produs bere pils în Romania (primiicare au facut asta la nivel mondial au fost cehii). Un anmai târziu, Ursus Premium Pils devine prima bereromânească la cutie (doză). În noiembrie 1996, SouthAfrican Breweries LTD a preluat Brau & Brunnen GmbHşi, astfel, a devenit principal acţionar şi la SC Ursus SA.

7 iulie 2011, “ziua naţională”Ursus BreweriesAcum câteva săptămâni, Clujul a avut parte de o mani-festare unică în lumea berii din România, atât prin atrac-tivitatea şi eficienţa proiectului “Fabrica de Bere”, o micăunitate de producţie şi comercializare deschisă în incintavechii fabrici Ursus, cât şi prin spectacolul care a urmatlansării oficiale a noii locaţii. Dimineaţa zilei de 7 iulie aînceput cu un adevărat marş al lumii bune a Clujului darşi al presei înspre Calea Mănăştur, la Fabrica de Bere, acolounde, cu opt luni în urmă, se analiza, cu minuţiozitate,ideea construirii unui ansamblu imobiliar. Nu a fost să fieaşa, datorită insistenţelor administraţiei clujene dar şi spi -ritului antreprenorial al celor de la SAB Miller. Aşa s-a con-turat ideea, fascinantă şi eficientă, de a construi o micăfabrică de bere, unde, cel care va poposi pentru a degustaprodusul va putea şi vedea cum se fabrică minunata bere.Discursul preşedintelui Ursus Breweries, Gary Whitlie, s-a axat, în principal, pe drumul parcurs de fabrica de bereUrsus până la momentul inaugurării acestei “Fabrici debere”, mulţumind tuturor, atât administraţiei clujene, câtşi echipei cu care a lucrat la acest proiect unic.Grant McKenzie, vicepreşedintele Ursus România, a afir-mat că “Fabrica de bere” un proiect unic la nivelul SAB-

Miller în Europa. “Acest spaţiu va oferi o experienţă unică,pentru că iubitorii de bere pot vedea cum se fabrică efec-tiv acest produs, pe linia instalată aici. Lucrările la berărie,care au costat peste un milion de euro, nu au făcut rabatde la calitate”, a precizat McKenzie. De altfel, în mozaiculde la intrare, care prezintă logo-ul Ursus, coroana este re-alizată din aur.Seara de 7 iulie a fost deci una extrem de specială. Oa-menii din umbră, cei care au dat viaţă proiectului acesta,au urcat pe scenă şi şi-au dezvăluit identitatea de “meşteriberari” foarte pricepuţi. S-a degustat bere, în premierămondială, cu un gust aparte şi o compoziţie care a uimitasistenţa. Concertele trupelor Hazard şi Compact au fostcele care au aşezat şi înnobilat, încă o dată, “coroana” au-rită a mărcii de bere Ursus.Locaţia deschisă include un bar, un restaurant şi o terasăcu o capacitate de 300 de locuri. Preţurile pornesc de la3 lei pentru un ţap de bere nefiltrată, 5 lei pentru o halbă,10 lei pentru paharele de un litru şi 3,5 lei pentru un draftde Ursus Black. Restaurantul asigură şi mic-dejun, la preţde 13 lei, precum şi diverse alte gustări. Poftă bună!

Florin Lazăr

Ursus. Punct şi de la capăt.Ursus constituie un nume de rezonanţă simbolică pentru clujeni, oreîntoarcere la rădăcinile noastre locale. Ursus mai înseamnă şi numele uneia dintre mărcile de sub umbrela companiei SAB Miller, în-tregind practic portofoliul unuia din-tre cei mai mari producători de bere din lume.

Cesiro şi-a crescut constant cota de piaţă, iar acumcreşterea cererii din partea clienţilor a ajuns să de-păşească capacitatea de producţie pe care o are fa -brica. În aceste condiţii şi în urma scoaterii la vânzarea societăţii învecinate – Artfil, Consiliul de Adminis-traţie al SC Cesiro SA a decis achiziţionarea terenului,clădirii şi pavilionului administrativ ale Artfil. „Până lasfârşitul anului ne propunem să achiziţionăm cup-toare, maşini de fasonare, maşini de glazurare pentrudotarea noilor spaţii achiziţionate şi pentru a creşteproducţia în medie cu 35-40%” a declarat Dan David,directorul comercial al Cesiro SA. Pe lângă cei 1.300 deangajaţi pe care îi are deja, compania are în plan an-

gajarea a încă 150 de persoane ce vor deservi activi-tatea de producţie în noul spaţiu achiziţionat. Firmasighişoreană face faţă deja cu succes unui export cătrefirme din peste 30 de ţări, clientul numărul unu fiindgigantul Ikea. Producţia curentă numără peste 4 mil-ioane de piese de ceramică lunar, iar prin extindereacapacităţii, odată cu achiziţionarea spaţiilor deţinutede Artfil, Dan David se aşteaptă ca producţia să ajungăla aproape 6 milioane de piese lunar. „Pentru a-şimenţine poziţia câştigată atât pe pieţele inter-naţionale cât şi pe cea naţională, managementul firmeiva continua proiectele de retehnologizare avute învedere pentru următorii ani. De asemenea, se va

acorda o importanţă sporită condiţiilor de muncă aleangajaţilor precum şi protecţiei mediului, astfel încâtCESIRO să rămână o societate viabilă şi profitabilă caresă furnizeze clienţilor săi produse de calitate la preţuricompetitive”, a precizat şi Aurelian Voia, preşedinteleConsiliului de Administraţie şi director general al Ce-siro.

Minuni din ceramicăProducţia curentă a Cesiro se evidenţiază printr-ogamă foarte largă de produse, întro paletă coloristicăfără egal, încluzând o gamă largă de produse precum:farfurii şi platouri, ceşti şi boluri, produse turnate(ceainice, vaze, suporturi de ou, suporturi de şerveţele,căniţte, doze etc). De asemenea, Cesiro poate creaproduse decorate cu decalcomanii, dungi, linii,sitografie, tampografie şi pictură manuală. În toatăevoluţia sa de la înfiinţare până in prezent, societateaa urmărit să răspundă cerinţelor clienţilor oferindu-le produse de calitate la preţuri competitive. Acestdeziderat a putut fi îndeplinit prin preocuparea con-tinuă pentru introducerea de tehnologii inovatoare,care să asigure un maxim de calitate, flexibilitate şiproductivitate. Pentru a-şi menţine poziţia câştigatăatât pe pieţele internaţionale cât şi pe cea naţională,managementul firmei va continua proiectele de

SC Cesiro S.A. una dintrecele mai mari fabrici pro-ducătoare de ceramică demenaj din Europa, fondatăla Sighişoara, în 1957, sepregăteşte să-şi rescrie isto-ria modernă. Continua-toarea tradiţiei ceramicespecifice spaţiului cultural şispiritual al Transilvaniei, unadin primele societăţi dinRomânia în acest domeniu,Cesiro a reuşit să integrezefilosofia necesară pentru aavea succes global, lucrândacum 80% pentru export.

Strategia viitoare a CESIRO vizează întărirea poziţiei companiei pe piaţă, prin:

• creşterea capacităţii de producţie şi lărgirea ofertei de produse;• creşterea continuă a calităţii produselor;• Îmbunătăţirea relaţiilor cu clienţii şi cu furnizorii;• Urmărirea atentă şi adaptarea la evoluţia mediului de afaceri;• Promovarea firmei şi a produselor firmei printr-o politică de marketing eficientă;• Perfecţionarea personalului la toate nivelurile şi îmbunătăţirea modalităţilor de con-ducere prin promovarea unui management competitiv.

După ce a investit milioane de euro în retehnologizare şi achiziţia vecinilor de la Artfil

cesiro îşi creşte producţia cu 50%

18

afaceri

retehnologizare avute în vedere pentru următorii ani.De asemenea, conducerea companiei va acorda o im-portanţă sporită condiţiilor de muncă ale angajaţilorprecum şi protecţiei mediului. “Doresc să exprim, înnumele societăţii, mulţumiri tuturor partenerilor Ce-siro pentru încrederea acordată, asigurându-i că vorrămâne şi pe viitor în centrul preocupărilor noastre”,spune Aurelian Voia, preşedinte CA şi director generalal companiei.

Ionuţ OPREA

Reporter: Ce formulă de management aduce suc-cesul pentru Cesiro?aurelian Voia: Cel mai important e să fii aproapede client, să faci ceea ce-şi doreşte, să-l serveşti câtmai bine dar şi să fii cât mai aproape e oamenii pecare îi conduci. Firma nu se putea dezvolta şi nuputea trece prin perioadele de criză, fără ca perso -nalul care conduce firma şi toţi angajaţii să fie cana -lizaţi pe aceeaşi direcţie. Suntem un colectiv deconducere format din trei directori executivi, dlDaniel David - director comercial, dna Delia Iliescu -director economic, dl. Daniel Jugănaru - director deproducţie, un mecanic şef foarte bun dl. Dorin Rusu.Din echipa de conducere mai fac parte două per-soane, acţionari principali, Mariana Pupăză şi ŞtefanOltean. Împreună formăm Consiliul de Adminis-traţie al firmei. Practic, faptul că ne înţelegem peideile principale, pe direcţiile generale de dezvoltare,a făcut ca firma să fie stabilă în timp.

Rep.: Ce înseamnă globalizarea pentru Cesiro?BSuntem pe pieţele internaţionale încă dinainte de‘90, după ‘90 ne-am extins participarea pe pieţele in-ternaţionale. De la un procent de 85% din producţiedestinat pieţei interne în anii ’90, am ajuns ca 80%din producţie să fie exportată, avem o cifră de afa c eriglobală de 20 de milioane euro pen an, şi, cu o pro-ducţie de 4 milioane de piese anual, suntem unuldintre cei mai mari producători de menaj şi ceramicădin Europa. Ikea este clientul principal, avem clienţiimportanţi şi pe piaţa internă – reţelele de bricolaj,dar la export lucrăm direct prin diverse reţele şi in-direct cu distribuitorii mari care au relaţii cu marilefirme de retail. Produsele noastre merg în peste totîn lume, suntem printre primele firme din Româniacare lucrează cu Ikea. Relaţia cu Ikea a venit ca o con-tinuare şi o dezvoltare pas cu pas, de la 5%, apoi 20%,iar acum, în jur de 40% - 50% din producţie este pen-tru Ikea.

Rep.: Cum apreciaţi cotaţia leu/euro? Sunt oa-meni de afaceri care spun că nu e corectă/reală.Ce părere aveţi?a.V.: Pentru noi a fost o lovitură foarte mare, în toatăindustria ceramică. Perioada 2006 - 2007, anii aceiaau fost o crimă pentru exportatori. Pentru noi aceeaa fost criza corectă, atunci ne-am antrenat. Raportulcare e acum nu este suficient de atractiv, un euro eravreo 4.2 lei acum vreo 7 ani. În şapte ani costurile cumanopera, cu energia au crescut. Cele mai rele suntfluctuaţiile, acum să zicem că e un curs suportabil.Am încercat să ne protejăm, însă un curs în jur de 4lei pentru un euro este dezavantajos.

Rep.: Admiraţi ceva la principalii competititori aiCesiro?a.V.: În Europa sunt puţini furnizori de nivelul nos-tru. În Turcia şi în Portugalia sunt firme care mai pro-duc aşa ceva. Principalul concurent e China, şi asta

e pentru toată lumea. La chinezi poţi să admiri orice:ştiu să se dezvolte, să reacţioneze, să profite de oricefel de oportunitate pe care o au. Atuurile noastre:suntem aproape de Europa şi am învăţat să nemişcăm repede, livrăm în timp scurt, suntem mobili,flexibili şi aceste trăsături ne-au făcut să rămânempe piaţă.

Rep.: Care sunt cele mai importante valori pentruDvs.?a.V.: Cel mai important principiu e să găseşti un nu-mitor comun pentru toată lumea, să fii aproape detoată lumea, acesta îl consider esenţial. Pentru ofirmă în care lucrează 1.300 de oameni trebuie uncomportament responsabil. Şi să ai încredere.

Rep.: Ce vă propuneţi pentru viitor?a.V.: Am investit constant în ultimii 10 ani, mai multde 1 milion de euro pe an, am retehnologizat pro-cesele de ardere, utilajele, din punct de vedere al pro-cesului tehnologic multe nu mai sunt de făcut.Acum am găsit oportunitatea de a ne extinde, peasta marşăm acum. Dacă piaţa e în dezvoltare şi îţicere produse, clientul ce nu ia de la tine ia de la altul.Aşa că obiectivul principal acum este creşterea pro-ducţiei.

„fabrica de faianţă Menaj din Sighişoara” afost înfiinţată în 1957 şi a fost cunoscutădatorită dezvoltărilor ulterioare sub denu-mirile de „combinatul de Sticlă şi faianţă”,apoi „complexul de Sticlă şi faianţă”, iar înanii deceniului iX, până în 1989, a făcutparte din „Întreprinderea de Sticlărie şi fa-ianţă din Sighişoara”. firma a fost divizatăîn anul 1991 prin constituirea a trei soci-etăţi comerciale: cesiro, Stimet şi artfil. În1995 societatea a fost privatizată prinmetoda MeBO, astfel că în prezent acţiunilesocietăţii sunt deţinute de angajaţi şi foştiangajaţi. După această privatizare pondereapieţelor de desfacere s-a deplasat de la piaţainternă către export, ajungându-se la opondere de 80% export din totalul pro-ducţiei.

Atuurile Cesiro în faţa concurenţilor chinezi

19

afaceri


20

INTeRvIU

Reporter: Care este rolul acestui Centru pentru In-dustrii Creative? Vă rog să explicaţi acest rol în aşafel încât să înţeleagă toţi cei mai puţin familiarizaţicu acest concept inovator...Sorin Apostu: Practic, noi dorim să oferim oportu-nităţi pentru creaţie, fie că este în domeniul filmului,aşa cum s-a vorbit deja, fie orice alt domeniu al creaţi-ilor. Şi spun acest lucru deoarece suntem un oraş uni-versitar, dar în care avem atât licee cu profil de artă,design, dar şi facultăţi de acelaşi profil. Eu cred căpoate fi o soluţie atragerea de creatori. Până la urmă,Clujul, clar, se consolidează în direcţia unui oraş careoferă servicii de înaltă calitate. Nu avem industrie grea,dar nici nu ne trebuie, pentru că este mare poluatoare.Nu avem industrii specifice, aşa cum există în anumiteoraşe consacrate. Suntem pe IT, pe servicii medicale,pe servicii de creaţie, industrie uşoară, ceea ce foartebine ne-a ancorat în acest segment.

Reporter: De unde credeţi că vor veni banii necesaripentru acest proiect?Sorin Apostu: Mai întâi, sunt fondurile europene.Este un proiect pe fonduri europene. Şi acest proiectare şi valenţe care sunt absolut necesare pentru mu-nicipalitate. Este, practic, o construcţie care este mul-tivalentă. Ea poate fi folosită oricând ca şi centru

expoziţional, o alternativă la ceea ce se întâmplă azi laExpoTransilvania. Există acele spaţii care permit, pelângă parcări extrem de generoase, punerea la dispo -ziţie a unei suprafeţe duble decât pune azi la dispoziţieExpoTransilvania, spaţii pentru expoziţii.

Producătorii serialelor TV,bineveniţi la ClujReporter: Există şi ideea folosirii acestor spaţii pepost de studiouri de film. Sorin Apostu: Asta înseamnă creaţie. Deci, clădirearespectivă poate fi imaginată inclusiv pentru studiouride film. Vedeţi că, la ora actuală, această industrie acrescut mult datorită apariţiei a numeroase posturi de

televiziune şi apariţiei fenomenului de seriale de după-amiază, deci nu a filmelor artistice efective. De aceea,cred că un studiou, de asemenea, poate aduce unpotenţial economic crescut pentru Cluj-Napoca.

Reporter: Care credeţi că va fi valoarea acestui cen-tru? Mă refer la valoarea ca investiţie şi la valoareape care o va genera, dacă puteţi face o comparaţieîntre cele două sume...Sorin Apostu: Sigur, valoarea proiectului este stabilităla nivelul caietului de sarcini prin respectivele fondurieuropene. Generarea nu este una numai directă, dinfolosirea acelui centru. Vedeţi, nici dacă lansezi, de ex-emplu, o chestiune turistică de vizitat – Turnul Pom-pierilor, îl refacem – nu ştim, valoarea nu va fi din câtebilete vom vinde, ci valoarea va fi câţi vizitatoriatragem în tot Clujul şi se duc şi stau la hotel, hotelieriiplătindu-ne – este un exemplu –taxele la Primărie.Clujul este în concurenţă cu toată lumea, cu capitaleleeuropene, cu oraşele din România, pentru că trebuie

să aibă ceva de oferit. El, până mai ieri, era o simplădestinaţie de business. Sigur, rămânem o destinaţie debusiness, dar pe lângă acest business, life style –ul,cum îl numesc companiile mari care cercetează pieţepentru investitori, trebuie să fie un lucru foarte binepus la punct. Şi am observat acest lucru încă din aniiîn care Nokia a venit la Cluj. Erau întrebări despretransportul în comun, un lucru extrem de important,despre învăţământ, începând de la grădiniţă până lafacultate, pentru că veneau investitorii cu familiile, erao întrebare despre petrecerea timpului liber...

Fond pentru cinematografieReporter: Fondatorul TIFF, Tudor Giurgiu, lansa înurmă cu ceva vreme o idee: crearea unui fond

pentru cinematografie. Adică, autorităţile localesă pună în joc o anumită sumă, cu obligaţia pen-tru cineaştii care beneficiază de acea sumă să îşirealizeze peliculele şi să cheltuie dublu sau tripluîn comunitatea locală. Cum vi se pare această in-iţiativă?Sorin Apostu: Este o iniţiativă lăudabilă şi nu trebuiesă rămână la nivelul acesta, al iniţiativei. Ar trebuichiar extinsă la nivelul întregii industrii creative, nunumai în zona filmului. Este normal ca atunci cândgenerezi un profit dintr-o comunitate să întorci cătrecomunitatea respectivă o parte din acel profit. Estenormal ca atunci când se generează taxe dintr-o ac-tivitate să întorci o parte din acele taxe către activi-tatea care ţi-a generat taxele.

Claudiu Pădurean

Primarul Clujului, Sorin Apostu,vrea să obţină fonduri europenepentru a amenaja un Centru pen-tru Industrii Creative la periferiaClujului, în zona cunoscută subnumele de Dealul Lombului. Estevorba de o iniţiativă care ar puteatransform Clujul într-un Holly-wood al Europei de Est şi care arputea genera diversificarea semni-ficativă a tipurilor de turism prac-ticat în regiune.

Clujul, micul Hollywood al Europei de Est

Context interesant

Iniţiativa lansată de muncipalitatea clujeanăvine în contextul în care, acum mai mult deun secol, la Cluj-Napoca, era realizat primulfilm turnat pe teritoriul României. ”Platoul”de filmare era reprezentat de zona piaţeteidin faţa clădirii Urania, de pe strada Horea.De asemenea, de 10 ani, Clujul este gazdacelui mai important festival de film dinRomânia, Festivalul Internaţional de FilmTransilvania.

Un secol s-a scurs de la turnarea primului film la Cluj

10 ani a împlinit la Cluj Festivalul Internaţional de Film Transilvania

21

EVENIMENT


Practic, acest festival aduce o întoarcere la vechile şibunele tradiţii ale românilor ardeleni şi promoveazămeşteşugurile tradiţionale în Transilvania, agriculturaecologică, bucătăria de tip slow-food, dar şi mici oa-meni de afaceri care au transformat în bani oportu-nităţile oferite de evoluţiile pieţei, corelate cuaptitudini personale. Aşa ar fi, de exemplu, turdeanulMircea Sin, unul dintre cei mai apreciaţi sticlari dinRomânia. În condiţiile în care fosta fabrică de sticlădin Turda, înfiinţată încă în perioada interbelică, seconfrunta cu dificultăţi serioase, Mircea Sin a pusbazele unui atelier independent. ”Pentru că materia

primă lipseşte în România, aduc tuburi de sticlă fa -bricate în Germania, pe care le prelucrez la mine”,spune turdeanul, care a reuşit să inverseze, la scarămică, un circuit economic ce presupune, de regulă,trimiterea de materii prime din România în Germa-nia. Mircea Sin a creat o sumedenie de obiecte carese află la limita dintre arta pură şi lumea pragmaticăa obiectelor utile. De exemplu, el confecţioneazăcandelabre unicat, care pot rivaliza, în privinţa ca -lităţii şi a realizării artistice, cu cele ale marilor creatoridin Occident. Tot el a creat semnele horoscopului,dar şi pahare de sticlă cu pai inclus, perfecte pentrucocktailuri, şi care sunt deja în dotarea mai multorlocaluri cu ştaif din România şi din Occident.

Oportunităţi pentru producătorii din TransilvaniaTransilvania Fest nu este o oportunitate doar pentrusticlari. Producătorii de suc natural de mere din ŢaraHaţegului ori din Reghin au testat piaţa în cadrulediţiilor anterioare ale festivalului. La câţiva ani dis-tanţă, branduri precum Jana din Haţeg sunt tot maiconsolidate pe piaţa sucurilor din Transilvania. Deasemenea, compania Apidava din Blaj, care este unul

dintre cei mai importanţi procesatori de miere de al-bină, va fi prezent la festival. Dincolo de brandulRoua Florilor, care este unul dintre cele mai impor-tante de pe piaţa românească, Apidava va fi prezentşi cu brandul Di Melo, miere ecologică de o calitateexcepţională. Tot din Blaj va fi prezentă şi companiaMontana Popa, renumită pentru mezelurile şi mi-titeii produşi după o reţetă secretă. Produsele real-izate la Blaj sunt disponibile în magazinele proprii,atât în Blaj, cât şi în Mediaş. Nu vor lipsi nici pro-

ducătorii de mobilă de la StratusMob Blaj, o com-panie care se bucură de succes nu doar în România,ci şi în Franţa ori în Belgia, unde mobila din lemnprodusă pe Valea Târnavei s-a impus printr-un bunraport preţ-calitate.

Obârşia vinului Fetească RegalăÎnsă tot de pe văile Târnavelor vor veni la TransilvaniaFest şi producătorii de vin. Pe de o parte, este vorbade jucători de pe piaţa locală, cum ar fi AgroServ Blaj,producător al unui soi de vin care câştigă tot maimulţi fani. Pe de altă parte, este vorba de un adevăratgigant al industriei vinului din România, dar şi dinEuropa de Est. Este vorba de compania Jidvei, carerevendică rolul de lider pe piaţa vinurilor albe.Prezenţa producătorilor de vin este absolut normală,în condiţiile în care Podişul Târnavelor este locul naş-terii unuia dintre cele mai apreciate soiuri de vin alb,Feteasca Regală. Vinificat cu înţelepciune, lichidulobţinut din strugurii din sudul Transilvaniei repre -zintă perla coroanei vinurilor româneşti. Însă, dincolode prezenţa meşterilor şi a firmelor locale, Transilva-nia Fest reprezintă şi un impuls semnificativ dat tu -

rismului în Blaj. Este vorba de un oraş renăscut, caurmare a fluxurilor financiare date de investiţia con-cernului Bosch, care a construit în oraş două fabrici,care produc diferite componente pentru industriaauto. Iar expansiunea Bosch în Transilvania va con-tinua chiar din acest an.

Claudiu Pădurean

Cel mai important festival agrar din Transilvania îşi deschide porţile în Blaj

Transilvania Fest se mută pe Câmpia LibertăţiiCel mai important festival agrar din Transilvania a ales Blajul drept gazdă pentru ediţia 2011, din perioada29 – 31 iulie. Transilvania Fest este găzduit de Câmpia Libertăţii, un loc simbolic pentru românii ardeleni.

Turism în Mica Romă

Turiştii care vin în Blaj au ocazia să admirepanorama oraşului şi a Văii Târnavei dinlocul numit Crucea Iancului. De fapt, crucea,care era luată ca reper de revoluţionarii dela 1848, a fost ridicată de localnicii re-cunoscători episcopului greco-catolic IoanBob, care i-a scăpat de foamete. Apoi, cen-trul vechi al Micii Rome, aşa cum a botezatBlajul marele poet Mihai Eminescu, reprez-intă un adevărat scrin vrăjit al comorilor. Pede o parte, este vorba de catedrala carereprezintă inima catolicismului românesc.Apoi, este vechiul castel care găzduieştesediul Arhiepiscopiei Majore a BisericiiRomâne Unită cu Roma, Greco-Catolică, darşi celebrele şcoli ale Blajului. Nu trebuie ui-tată nici biserica ortodoxă ridicată cu spri-jinul Regelui Carol al II-lea în perioadainterbelică, dar nici Câmpia Libertăţii, loculde adunare a revoluţionarilor români con-duşi de Avram Iancu.

1700 – naşterea Bisericii Greco-Catolice, cu centrul în Blaj

1848 – Blajul devine centrul naţiunii române din Transilvania

Crearea de pensiuni şi muzee în dependinţele bis-ericilor fortificate ar putea susţine autofinanţareaacestora. Aceeaşi iniţiativă ar duce la rezolvareaproblemei lipsei fondurilor pentru reabilitările pe-riodice care se fac în monumentele datând din se -colele XIII-XVI. Cu un plan bine pus la punct şi oidee de investiţie în viitor, România nu s-ar maiplânge că „i se dărâmă trecutul” dar mai ales, arputea explora un segment de piaţă păstrat sublacăt până acum.

Istoria e vieBiserica evanghelică fortificată din Axente Sever, judeţulSibiu, este un exemplu al funcţionalităţii acestui prin-cipiu. „Reamenajarea parţială a monumentului datânddin secolul al XIV-lea a mers, de la bun început, pe ideacreării unui muzeu şi a unei pensiuni” spune arheologulPetre Muntean Beşliu, participant la lucrările începute înanul 2006. Timp de trei ani s-au făcut măsurători, săpă-turi, studii de teren până când planul de reabilitare aajuns la final. „Muzeul sătesc spune povestea locuitorilor

de aici şi a vieţii lor. Pensiunea a fost amenajată încămările-depozite din zidul de apărare. Scopul a fost săprezentăm un monument viu în care vizitatorii pot simţiistoria”, a declarat Ton van Rijen, iniţiatorul proiectului.

Fonduri străineCosturile lucrărilor de restaurare a zidului şi de amena-jare a muzeului şi a camerelor de oaspeţi au fost de 400000 de euro. Filiala olandeză a Operation VillagesRoumains, a acoperit 20% din această sumă. „Fonduriau fost furnizate de Fundaţia Germană pentru Mediu,de Fundaţia Saşilor din Transilvania şi Fundaţia MihaiEminescu”, spune Ilse Constantin, curatorul bisericii dinAxente. De la inaugurarea din mai 2009, muzeul dincetate a avut un număr de peste 3000 de vizitatori. „Ală-turi de Consistoriul Evanghelic din Mediaş dorimrestaurarea completă a zidurilor şi a bisericii dar acestplan este o Fata Morgana pentru moment. Ne-amhotărât să facem progrese mici, dar importante”, a maispus Ton van Rijen, de la Operations Villages Roumains.

Elevi pe acoperiş„Vara aceasta s-au continuat lucrările, cu sprijinulelevilor germani de la Şcoala eodor Frey din Eber-bach”, declară administratorul Rodica Ştefan. Cei 11tineri – viitori tâmplari, împreună cu profesorii lor, aulocuit în luna iulie în fostele cămări de grâne şi au re-alizat reabilitarea a două acoperişuri din interiorulcetăţii. „Încăperile care sunt de 2 şi de 3 locuri, dispunde baie proprie. Costul unei nopţi începe de la 100de lei pentru o cameră dublă”, spune Rodica Ştefan.În muzeul bisericii fortificate din Axente Sever suntexpuse obiecte specifice portului popular săsesc,monede din bronz, cupru, aur şi argint dar şi alte frag-mente ceramice, arme de luptă şi fotografii,colecţionate şi donate de locuitorii comunei. Turulmuzeului este ghidat şi acompaniat de muzică me-dievală. Turiştii cazaţi aici se pot bucura şi de terasade vară amenjată în curtea care răsună de muzicăsăsească.

Oaspeţi la curtea saşilor

Cele 160 de biserici fortificate ale Transilvaniei, existente în aproape fiecare sat colonizat de populaţia germană, au unimens potenţial turistic. Mai mult de jumătate din aceste monumente istorice se găsesc în judeţul Sibiu. Vizitate sporadicde turiştii români sau străini, bisericile cetăţii ar putea oferi mai mult decât o simplă plimbare printre vechile ziduri. Înfiecare dintre aceste localităţi există un patrimoniu important, demn de expus în cadrul unui muzeu. Ideea de amenajarea unor spaţii de odihnă între zidurile medievale vine ca o opţiune perfectă de cunoaştere a istoriei, din interior.

22

NEW BUSINESS

Idei realiste?“Mai multe biserici din judeţ ar putea beneficia de peurma unei idei asemănătoare celei de la Axente Sever.Cea din Cristian de exemplu, are o cameră ce ar puteafi transformată în muzeu”, crede arheologul PetreBeşliu. „Un muzeu etnografic există şi în bisericaevanghelică din Turnişor”, spune Wieland Köber, re-sponsabil administrativ al Biroului de coordonare Bi -serici Fortificate din cadrul Bisericii Evanghelice.Punerea în faptă a unor amenajări similare depindefoarte mult de existenţa unor investitori dar şi destarea în care se află monumentul şi de locaţia acestuia.„Camerele de depozit ar putea fi foarte uşor folositeca locuinţe pentru bătrâni, sau pot fi librării, hosteluri,oficii de poştă sau magazine. Spaţiile din bisericile for-tificate sunt ideale pentru organizare de activităţi, con-

ferinţe şi seminarii. Dacă aceste idei sunt realiste, numaitimpul va spune”, declară Ton van Rijen.

Repararea a începutUn amplu proiect de consolidare a 18 biserici fortifi-cate din Transilvania (judeţele Sibiu, Alba, Mureş,Braşov), finaţat prin Fonduri Europene de DezoltareRegională, iniţiat de Biserica Evanghelică România C.A.,va fi finalizat în anul 2013. Suma necesară lucrărilor este

de 22 de milioane de lei din care 17 milioane din fon-duri nerambursabile. Biserica Evanghlică desfăşoară maimulte programe de atragere a finanţatorilor pentrususţinerea lucrărilor de consolidare, reabilitare şi în-treţinere a bisericilor fortificate. Unul dintre acesteapresupune preluarea titlului de „custode” al unui astfelde monument din Transilvania, la alegere.

Alexandra Coroian

Ziduri în UNESCO

bisericile fortificate din biertan, Viscri, saschiz, Prejmer, Valea Viilor, Câlnic şi Dârjiu aufost incluse pe lista patrimoniului unesCO.

23

new business


„Eu spun că este un lucru foarte important pentru oraş,pentru dezvoltarea Aeroportului din Târgu-Mureş, dinpartea căruia am primit tot sprijinul. O astfel de acţiunevine până la urmă în sprijinul judeţului, pentru că în timpe posibil să apară alte oportunităţi, pentru alte destinaţii”,a declarat Selciuk Suliman, preşedintele Premium Holi-days, în cadrul unei întâlniri cu agenţii de turism, oamenide media şi posibili clienţi organizată la Grand HotelTârgu-Mureş. Turiştii ajung în Antalya după aproapedouă ore de zbor, iar la întoarcerea acasă avionul face oescală scurtă la Satu Mare, astfel încât călătoria este unadeosebit de confortabilă. „Cursa către Antalya este unadirectă, durata de zbor este de aproximativ o oră şi 50 deminute, iar la întoarcere ruta e Antalya – Târgu-Mureşş,via Satu Mare. Escala de la Satu Mare durează 30 deminute, timp în care turiştii rămân în avion, după careurmează un zbor de 20 de minute până la Târgu-Mureş”,a explicat Selciuk Suliman.

„All inclusive” la toate hotelurile În ceea ce priveşte costurile unei vacanţe, preşedintelePremium Holidays a arătat că acestea variază între 400 şi1.400 de euro, în funcţie de durata sejurului şi hotelul ales.„Diferenţele de preţ care se regăsesc în oferte depind dehotelul ales de către turişti, precum şi de durata sejurului”,a afirmat Selciuk Suliman. Totodată, acesta a subliniat cătoate cele peste 260 de hoteluri din zona Antalyei auoferte „all inclusive”, ceea ce înseamnă posibilităţi de pe-

trecere a vacanţei pentru toate buzunarele. „Într-adevărse putea gândi o cursă charter către o altă destinaţie.Dacă vă uitaţi statistic la nivelul ţării, cele mai multe cursede charter sunt cele cu destinaţia Antalya pentru că oferăoamenilor posibilitatea de a merge acolo şi preţuri pentrutoate buzunarele, în special pentru familiile cu copii. Pede altă parte, acest concept de „all inclusive” pe care îloferă hotelurile din Turcia nu cred că îl puteţi găsi nicăieriîn altă ţară, iar destinaţiile de vară nu sunt foarte multe,în special cele din zona Mării Mediterane. În condiţiile decriză, cele mai bine vândute vacanţe sunt cele pe „all in-clusive.” De ce? Pentru că oricine are posibilitatea de a-şibugeta vacanţa, dacă e vorba de o familie cu un copil saudoi copii, turistul ştie dinainte că tot ce a achitat poate ficostul întregii vacanţe”, a declarat Selciuk Suliman.

Adrenalină la rafting şi safari De asemenea, preşedintele Premium Holidays a precizatcă turiştii au la dispoziţie diverse oferte suplimentare, cumar fi excursii culturale, rafting sau safari. „Sunt foarte multeexcursii opţionale cu caracter mai distractiv, în care turiştiipot face rafting, safari, vizite culturale şi multe alte posi-bilităţi, dar în general lumea se duce în Antalya pentrumare şi plajă. Reţeaua de distribuţie este practic agenţiilede turism din Târgu-Mureş, iar numărul hotelurilor dinzona Antalya este de peste 260”, a spus Selciuk Suliman.

Ionuţ OPREA

Zbor direct Târgu Mureş – Antalya, vacanţe premium

Două ore până în Paradis

Începând de luni, 21 iunie, cei caredoresc să petreacă un sejur deşapte sau 14 zile în staţiuneaturcească Antalya au la dispoziţieo cursă aeriană charter pusă ladispoziţie de operatorul turisticPremium Holidays, prin intermediul companiei Sky Airlines, ce decolează în fiecare zi de luni de pe Aeroportul Transilvania Târgu Mureş.

Zboruri realizate de Sky Airlines

Zborurile către Antalya sunt realizate decătre compania sky Airlines, nomina -lizată în 2010 cea mai bună companie dechartere din Europa. „sky Airlines este ocompanie turcă, relativ tânără, de zeceani vechime, care are o flotă de aeronavefoarte bune, în proporţie de 50% fiindaparate de zbor noi, din 2010. De aseme-nea, sky Airlines a fost nominalizată înanul 2010 ca fiind compania de charterenumărul unu din Europa, deci garantezcă este o companie impecabil de se-rioasă”, a declarat selciuk suliman.

Premium Holidays, o companie de top

Deşi a fost înfiinţată relativ recent, înanul 2009, compania Premium Holidaysa ajuns în scurt timp în topul tour-ope -ratorilor de turism pe destinaţia turcia.„suntem o companie relativ tânără pepiaţă, avem trei ani de funcţionare, darvenim cu câteva atuuri destul de majore.Premium Holidays a oferit peste 10.000de pachete turistice în 2009, 14.000 depachete turistice în 2010, ajunnd în top5 al tour-operatorilor pe destinaţia tur-cia. Pentru anul 2011 obiectivul nostrueste de 25.000 de turişti”, a afirmat sel-ciuk suliman.

Cursa charter AntalyaOperator aerian: Sky Airlines, aeronave B 737-800, cu 180 de locuritour Operator: Premium HolidaysProgram de operare: Antalya – Satu Mare – Targu Mures – AntalyaOrar operare: Luni, 20 iunie – 26 septembrie 2011, ora 19.10 aterizare Târgu Mureş,

ora 19.40 Târgu Mureş decolareDetalii complete pe: http://www.premiumholidays.eu/

24

turism

”Vodca de Cluj”, V33, de exemplu, este unul dintre celemai puternice branduri de pe segmentul băuturilor cupreţ scăzut, destinat unei mari mase de consumatori. Lafel este şi rachiul R 28. Încă din perioada interbelică, astfelde produse şi-au câştigat o importantă nişă de piaţă. Iarîn perioada comunistă, când toţi producătorii de vodcăşi de rachiu aveau acelaşi brand, produsele realizate laCluj au continuat să fie căutate de cumpărători, pentrucă ele se remarcau printr-o calitate mai bună decât celerealizate în alte judeţe. În aceste condiţii, Prodvinalco,companie fondată în anul 1932, a reuşit să îşi păstrezepiaţa după căderea comunismului. Apoi, pe măsură cefostele societăţi Vinalcool judeţene erau închise unadupă alta, Prodvinalco a reuşit să devină un jucător deimportanţă regională, apoi de importanţă naţională. Înultimii ani, Prodvinalco a început exporturile. Deocam-dată, sporadic, iar compania a vizat mai ales ţările în carese află importante comunităţi de emigranţi români, pre-cum Spania ori Italia.

Succes pe segmentul mediuConcomitent, compania clujeană a început să ţinteascăşi segmente mai elevate ale consumatorilor. Produseleprecum bitter-ul Senator ori lichiorul Florio Senator s-au impus cu succes pe segmentul mediu. Au urmat pro-duse de tip brandy, precum Iancu. Iar cu brandy-ulNapoca, ce combină distilatul de vin, alcoolul de origineagricolă şi diferite plante lăsate la macerat, Prodvinalcoa făcut primul pas către segmentul premium.

Ţuici pentru exportA urmat pasul al doilea, reprezentat de lansarea unorţuici de foarte bună calitate, inclusiv ţuică de prune oriţuica de pere, cu fructe păstrate în sticlă. ”Aceste produsesunt mai puţin cerute pe piaţa românească, în condiţiileîn care există foarte mult alcool produs în gospodării.Însă pentru străinii care vin în România ori pentruromânii care vor să facă un cadou mai deosebit cuiva

aflat în străinătate, sticlele cu ţuică produse de Prod -vinalco reprezintă o opţiune foarte bună”, spune direc-torul general al companiei clujene, Andi Dascăl, ”creierul”care stă în spatele noii strategii de dezvoltare adoptatede firma clujeană. Preţul acestor sticle de ţuică este in-comparabil mai mare, faţă de produsele tradiţionale V33 ori R 28. O sticlă de ţuică de pere costă circa 50 de lei,preţ comparabil cu cel al unei sticle de whiskey. Însă totmai mulţi clienţi se orientează către produsele realizatede Prodvinalco, în condiţiile în care, pentru acelaşi preţ,trebuie să opteze între un whiskey mediocru şi o ţuicăde foarte bună calitate.

Vodca ”Vampire”, apreciatăîn străinătateIar strategia Prodvinalco merge mai departe pe segmen-tul premium. Compania clujeană a realizat un sortimentde vodcă premium, care va fi vândută sub brandul”Vampire”. Andi Dascăl spune că este vorba de o vodcăce va reprezenta Prodvinalco în special pe pieţele ex-

terne, însă, pe termen mediu, ea va fi introdusă şi pepiaţa românească. Noul sortiment de vodcă este capabilsă combine tradiţia fabricării acestei băuturi în ţările Eu-ropei de Est şi aluzia la cel mai cunoscut ”brand de ex-port” al Transilvaniei, Dracula şi lumea vampirilor săi.Planurile de viitor ale companiei Prodvinalco se referă şila abordarea altor strategii, care presupun importul dewhiskey şi de gin, care vor fi îmbuteliate în România şivor fi vândute sub brandul companiei clujene.

O strategie câştigătoareCu toate acestea, ”în ansamblul vânzărilor companiei clu-jene, cel mai important segment rămâne cel economic”,spune Andi Dascăl. Însă tocmai pe segmentul în careProdvinalco are cea mai îndelungată tradiţie şi cea maibună poziţie, se confruntă cu mari probleme, generatede uzurparea unor poziţii pe piaţă de către firme obscure,care fac evaziune fiscală şi care, astfel, fac o concurenţăneloială producătorilor de alcool. Mai mult, ”piaţa al-coolului s-a restrâns din cauza crizei economice”, maispune directorul general al companiei clujene. Cu toateacestea, Prodvinalco a reuşit să îşi conserve poziţiile, graţieunor mari eforturi, consolidării echipelor de vânzări şi de

marketing şi datorită notorităţii brandurilor produse decompania clujeană. De asemenea, managementul Prod -vinalco a mizat şi pe diversificarea surselor de venit. Astfel,la două decenii după Revoluţie, compania clujeană a rein-trat pe piaţa vinurilor şi a şampaniei. ”Ne-am dorit foartemult acest lucru, mai ales că numele companiei noastreinclude şi sintagma vin”, spune Andi Dascăl. În prezent,vinul Prodivinalco este vândut sub brandul ”Ţărăncuţa”,iar şampania este vândută sub brandul ”Senator”. Este

26

afaceri

Prodvinalco a trecut la fabricarea de produse exclusiviste, capabile să întărească exporturile companiei clujene. Societatea este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa produselor alcoolice din România.

Prodvinalcopremium

5% – creşterea aşteptată pentru acest an de conducerea Prodvinalco

98% din vânzări sunt realizate pe piaţa internă

50 de lei este preţul mediu al ţuicilor din segmentul premium

50% din valoarea produsului pe raft este reprezentată de taxe şi accize

vorba de băuturi importate, care au un raport corect cal-itate – preţ. Vinul ”Ţărăncuţa” este vin de masă, accesibilunei mari zone de consumatori, iar şampania se în-cadrează pe segmentul mediu. Înainte de Revoluţie,Prodvinalco îmbutelia propriul său vin alb, produs înfosta podgorie de la Cuzdrioara, la nord de oraşul Dej.Însă, după căderea comunismului, această podgorie afost abandonată, iar Prodvinalco s-a concentrat exclusivpe băuturi spirtoase, segment care nu doar că i-a asiguratsupravieţuirea, ci i-a permis să performeze.

La vremuri noi, abordări noiAcum, noile vremuri impun o abordare nouă. Iar direc-torul general al companiei clujene, Andi Dascăl, mizeazăşi pe surse financiare la care, acum două decenii, Prod -vinalco nu avea acces. Este vorba de fondurile europene.Acestea ar urma să fie folosite pentru a reporni şi pentrua moderniza centrul de vinificaţie de la Cuzdrioara. De-ocamdată, nu este vorba de replantarea podgoriei, cuatât mai mult cu cât zona din nordul oraşului Dej nu esteuna tradiţională pentru vinuri. Însă la Cuzdrioara, dacăProdvinalco va reuşi să obţină fondurile europene dorite,ar putea fi valorificate vinurile produse în sudul Transil-

vaniei, în zone cum ar fi Valea Mureşului, cu podgorii pre-cum cea de la Ciumbrud ori de la Miniş - Măderat, ori înPodişul Târnavelor, în podgorii cum ar fi cea de laTârnăveni ori de la Blaj. În paralel cu diversificarea pro-duselor Prodvinalco, managementul companiei a avutgrijă şi de consolidarea reţelei de distribuţie. De exemplu,vinul ”Ţărăncuţa” şi şampania ”Senator” sunt dejadisponibile în reţeaua celor 87 de distribuitori ai Prod -vinalco. Ele urmează să intre şi în reţelele mari, de tipcash&carry, lucru care va permite o acoperire mai bunăa pieţei româneşti. Tocmai datorită strategiei integrate aconducerii Prodvinalco, această companie a ajuns sădeţină circa şase la sută din piaţa băuturilor alcoolice dinRomânia, o piaţă evaluată oficial la 30 – 40 de milioanede euro. În topul producătorilor de alcool din România,compania clujeană ocupă, în ”clasamentul general”, locul5. Însă există produse care, pe segmentul lor, au perfor-manţe superioare. De exemplul bitterul ”Senator” este pelocul doi în topul vânzărilor de pe acest segment. Florio-ul ”Senator” este pe locul trei în clasamentul vânzărilorde pe piaţa românească. Iar în paralel cu consolidarea pepiaţa românească, Prodvinalco a început să cucereascăşi pieţele străine. Aşa ar fi piaţa suedeză ori cea din Re-publica Dominicană, acolo unde sunt exportate loturi

de vodcă ”Vampire”. Aceste evoluţii sunt motivate şisusţinute şi de cifre. ”În prezent, segmentul economicreprezintă circa 65 la sută din piaţa băuturilor din Româ-nia, în timp ce segmentul premium reprezintă circa 7 lasută. Însă noi credem că acest segment, cel premium, seva dezvolta în continuare, de aceea, noi trebuie să fimprezenţi şi să performăm pe acest segment”, a spus di-rectorul general al Prodvinalco, Andi Dascăl.

Prezenţă consolidată pe piaţa internăChiar dacă produsele premium sunt tot mai cerute laexport, compania clujeană mizează în continuare pe oprezenţă consolidată pe piaţa internă, în paralel cu di-versificarea exporturilor şi a pieţelor pentru export. Iarstrategia conducerii Prodvinalco poate să fie perfectînţeleasă, în condiţiile în care circa 98 la sută din veni-turile companiei clujene sunt generate de vânzările re-alizate pe piaţa românească.

Care sunt aşteptările pentru 2011?Iar în condiţiile în care piaţa românească este în restrân-gere, conducerea Prodvinalco şi-a fixat pentru acest anun obiectiv foarte ambiţios: o creştere a cifrei de afacericu 5 la sută. Pentru cei care privesc din afară evoluţiacompaniei clujene, obiectivele asumate de conducereaProdvinalco ar părea de neatins. Însă, în ultimii ani, per-formanţele companiei clujene au fost mai bune decâtevoluţiile pieţei. De exemplu, în anul 2008, când piaţa acrescut cu 11 la sută, cifra de afaceri a Prodvinalco a cres-cut cu 18,6 la sută. De asemenea, în anul 2010, când piaţaromânească a scăzut cu 20 la sută, pentru Prodvinalcoscăderea a fost de doar cinci la sută. În primele patru luniale acestui an, piaţa românească a băuturilor alcoolice ascăzut cu 16 la sută, faţă de perioada similară a anuluitrecut. Pentru Prodvinalco, scăderea a fost de doar doila sută. Iar conducerea companiei clujene se aşteaptă caal doilea semestru al anului să aducă o creştere care săpună bazele unei evoluţii şi mai bune în anul 2012.

Claudiu Pădurean

27

AfAceRi


Evaziunea, marea problemă

Dincolo de performanţele slabe aleeconomiei româneşti din ultimii ani, pro-ducătorii de alcool din România s-au con-fruntat şi cu problema evaziunii fiscale. Încondiţiile în care taxele şi accizele reprezintăcirca 50 la sută din valoarea la raft a pro-duselor alcoolice, firmele care comit evazi-une pornesc din start cu un mare avantajfaţă de producătorii oneşti, care îşi plătesctaxele. În aceste condiţii, Andi Dascăl spunecă statul român ar trebui să manifeste o fer-mitate mult mai mare în combaterea eva -ziunii fiscale, atât pentru a asigura un mediuconcurenţial onest, cât şi pentru a sporiveniturile bugetului de stat.

”Aceste produse sunt mai puţin cerute pe piaţa românească, în condiţiile în care există foartemult alcool produs în gospodării. Însă pentru străinii care vin în România ori pentru româniicare vor să facă un cadou mai deosebit cuiva aflat în străinătate, sticlele cu ţuică produse deProdvinalco reprezintă o opţiune foarte bună”

Andi Dascăl

opiniE

În data de 10 mai 2011 a fost publicată în Moni-torul Oficial al României Legea 62/2011 a dialogu-lui social, fiind abrogate în mod expres nu maipuţin de şase acte normative cu incidenţă în dome-niul astfel reglementat. Văzută ca o consecinţăfirească a modificărilor aduse Codului Muncii laînceputul lunii mai 2011 şi chiar ca un pas obliga-toriu ce se impunea a fi efectuat, adoptarea nouluiact normativ presupune practic o comasare a re-glementărilor aferente dispoziţiilor legale abrogate,reunire având ca rezultat constituirea unui veri-tabil cod al dialogului social.

Modificările şi elementele de noutate introduse prinadoptarea noii legi nu au fost intens mediatizate, fiindeclipsate de schimbările aduse Codului Muncii ce austârnit ample dezbateri. Totuşi Legea dialogului socialaduce unele elemente de noutate absolută cu con-secinţe deosebit de importante.

Contractul colectiv de muncă la nivel naţionalNoul act normativ stabileşte în mod expres posibili-tatea negocierii contractului colectiv de muncă lanivel de unităţi, grupuri de unităţi şi sectoare de ac-tivitate, instituind obligativitatea negocierii colectivedoar la nivel de unitate, cu excepţia cazului în care uni-tatea are mai puţi de 21 de angajaţi.Prin această modalitate de reglementare a fost supri-mată practic instituţia contractului colectiv de muncăla nivel naţional văzută până în prezent ca un etalon alcondiţiilor de muncă, drepturilor, sporurilor şi benefici-ilor precum şi al obligaţiilor corelative, incidente în cazultuturor angajaţilor indiferent de domeniul de activitate.

Scopul eliminării contractului de muncă la nivelnaţional a fost acela de a asigura o anumită flexibilitatenegocierilor colective, în funcţie de unitatea sau sec-torul de activitate la nivelul cărora sunt efectuate. Ast-fel părţile contractante vor avea deplină libertate înstabilirea drepturilor şi obligaţiilor specifice domeni-ului de activitate incident, fiind eliminată orice în-corsetare impusă prin reglementările colective cucaracter obligatoriu, aplicabile la nivel naţional.Ca revers al medaliei, înlăturarea contractului colectivde muncă la nivel naţional presupune şi eliminarea tu-turor drepturilor, sporurilor, ierarhizărilor salariale,nivelurilor minime de remunerare reglementate încadrul acestuia, reprezentând până în prezent baza deplecare pentru negocierea contractelor colectiveîncheiate la nivel inferior. Aşadar în condiţiile actualeireglementări, negocierea contractelor colective demuncă începe practic de la zero fără a exista un nivelminim al drepturilor şi obligaţiilor contractuale caresă constituie punctul de pornire al discuţiilor.Lipsa unor standarde minime prestabilite, poate ducela crearea unor dezechilibre în ceea ce priveşte niveluldrepturilor şi obligaţiilor corelativ asumate, în funcţiede raporturile existente între părţile implicate în ne-gocieri. În acelaşi timp pot apărea discrepanţe întrecondiţiile negociate în cadrul unor unităţi similareatrăgând astfel nemulţumirea salariaţilor dezavantajaţicu consecinţă nedorită a declanşării unui conflictcolectiv de muncă.

Reprezentativitatea sindi-catelor la nivel de unitateDefinită ca atribut al organizaţiilor sindicale sau pa-tronale dobândit potrivit legii, care conferă statutul de

partener social abilitat să îşi reprezinte membrii încadrul dialogului social instituţionalizat, reprezenta-tivitatea organizaţiilor sindicale a suferit modificări în-deosebi în ceea ce priveşte condiţiile de dobândire aacesteia la nivel de unitate.Astfel potrivit noii reglementări o organizaţie sindicalăpoate dobândi caracter reprezentativ la nivel de uni-tate doar dacă numărul de membri ai sindicatuluireprezintă cel puţin jumătate plus unul din numărulangajaţilor unităţii, în timp ce vechile dispoziţii legalese limitau la o treime din acest număr.Obiectivul urmărit prin această măsură este acela deeliminare a sindicatelor multiple existente la nivelulaceleiaşi unităţi şi crearea unei singure organizaţii sindi-cale mai puternice, aptă să asigure o reprezentareadecvată a intereselor membrilor săi.Totuşi această condiţie a suferit şi unele critici, fiindvăzută ca o limitare a libertăţii de constituire a orga-nizaţiilor sindicale, mai ales că potrivit noii reglemen-tări o astfel de organizaţie poate fi constituită dintr-unnumăr de cel puţin 15 angajaţi făcând parte dinaceeaşi unitate deşi până în prezent aceştia îşi puteaudesfăşura activitatea şi la angajatori diferiţi, trebuinddoar să facă parte din aceeaşi ramură sau profesiune.

Adrian CârsteaAvocat Colaborator

Unele elemente de noutate cuprinse în Legea nr. 62/2011 a dialogului social

Sediul Central BucureştiBlvd Aviatorilor Nr. 43, Sector 1, Cod 011853 Bucureşti, RomâniaTel: (40-21) 202.59.00; (40-31) 423.29.00 Fax: (40-21) 223.39.57 / 223.04.95

Sediul Secundar ClujCalea Dorobanţilor Nr. 18-20, Et. 2, Cod 400117 Cluj-Napoca, RomâniaTel: (40-264) 40.38.08; (40-21) 202.59.99 Fax: (40-264) 40.38.09Email: [email protected] Website: www.musat.ro

Reporter: Cum au fost începuturile şi ce sentimente văîncearcă acum?Radu Enache: Societatea Continental Hotels a luat fiinţăpe 15 aprilie 1991, a fost înregistrată la Registrul Comerţuluişi avea în componenţă un număr de cinci hoteluri cu circa490 de camere. După 20 de ani, societatea se poate mândricu faptul că are 14 unităţi hoteliere, care însumează peste1.860 de camere, se poate lăuda cu faptul că deţine osumedenie de mărci înregistrate, de la hoteluri, restaurante,baruri şi centre SPA. Aceste mărci înregistrate sunt un altsucces al societăţii în două zeci de ani, mărci care s-au con-solidat pe piaţă şi faţă de care avem satisfacţie.

Rep.: Ce îi înspiră şi motivează pe angajaţii grupului?R.E.: Toate aceste reuşite nu se puteau împlini decât cuajutorul a cea ne mândrim noi cel mai mult: resursaumană. Avem un colectiv extrem de bine sudat care de-a lungul anilor s-a lărgit, în ’91 aveam nici 280 de oameni,la ora asta avem peste 900. Am trecut şi prin vârfuri de1.200, sigur că viaţa ne-a învăţat că trebuie să reacţionămextrem de rapid la vicisitudinile de afară şi am redus foartemult persoanlul în ultima perioadă, concentrându-ne însăsă nu aibă nimic de suferit calitatea serviciilor. Vreau săsubliniez că în colectivul Continental sunt foarte multepersoane de la începuturi, chestiune cu care ne mândrim,dar a fost foarte important că am atras şi foarte multtineret. Asta face ca întreaga societate aşa cum este eaconsolidată să funcţioneze sănătos, în anumite principiide la care nu ne abatem: corectitudine, atenţie faţă declienţi. Motto-ul nostru: “Cu pasiune”, este foarte impor-tant şi este legat foarte mult de acest colectiv de oamenipentru că acest colectiv deserveşte clienţii noştri într-ade-văr cu pasiune şi pentru asta le mulţumesc oamenilor în-totdeauna.

Rep.: Există vreun proiect pentru reconfigurarea Con-tinental Târgu Mureş?R.E.: La ora aceasta avem proiectul complet şi am aplicatpentru autorizaţie de construcţie. N-aş vrea să spun cevrem să facem şi cum vrem să facem cu această sucursalăpentru că nu îmi place să ne lăudăm înainte să fie o rea -

litate, dar avem toate lucrurile pregătite. Sper ca prin au-gust, începutul lunii septembrie, să obţinem autorizaţiade construcţie. Dar, vreau să spun că decizia noastră de ainvesti, adică momentul în care vom începe, îl vom alegeextrem de la rece. În sensul că, o investiţie pe care o es-timăm la 7-8 milioane de euro, în condiţiile actuale aleeconomiei şi ale modului cum se desfăşoară activitateaîn sectorul turistic, este după părerea noastră riscantă.Funcţionăm pe o piaţă extrem de neloaială. Nu vreau săfac niciun fel de referire, concurenţa ne interesează, nestimulează, dar aş vrea să fie una loială. Noi ştim foartebine cum se desfăşoară activitatea în altă parte. Din punc-tul de vedere al întregului sector de industrie, eu fiindpreşedintele Federaţiei industriei hoteliere din România,aceeaşi luptă încercăm să o ducem pe toate căile. Într-adevăr, în Târgu Mureş au fost făcute foarte multe investiţiide-a lungul acestor ultimi ani. Comentariul meu este:apreciez foarte mult spiritul antreprenorial al tuturor celorcare au făcut investiţiile în Târgu Mureş. Puţini însă dupăpărerea mea, şi nu vreau să fiu luat în nume de rău, ştiudespre ce este vorba în a opera în turism. Vorbesc de pro-prietari, antreprenorial: bravo, frumos, este un bun câştigatîn oraşul respectiv. Făcut, nefăcut, finalizat în fel şi chip.Dar să operezi un hotel este totuşi o meserie. Fiecare eliber să-şi angajeze operatori, însă din câte informaţii avemnoi piaţa este canibalizată.

Rep.: Ce piaţă ţinteşte grupul Continental? Ce proiectesociale susţine?R.E.: Ne concentrăm pe turismul de afaceri, am avut oîncercare cu turismul de leisure, cu sucursala noastră dela Geizer, care nu a reuşit, şi atunci am transformat sucur-sala de la Geizer împreună cu American Hotel Academyîntr-o sucursală de training şi pregătire profesională. Pentrucă este unul din elementele extrem de importante pentrucare cheltuim în cursul anului sume puternice de bani şipentru că pregătirea profesională este un element asupracăruia nu trebuie să facem niciun fel de rabat. N-am fostlideri în turism cultural, răspundem prezent la orice fel desolicitare. Suntem singurii care organizăm concursuri pro-fesionale pe bucătari, ospătari şi barmani, pentru oamenii

noştri, sunt extraordinare, anul acesta este al 11-lea an pen-tru aceste competiţii. Ne-a interesat pentru promovareaoamenilor noştri şi recompensarea oamenilor noştri.Avem o politică de marketing pe care încercăm să osusţinem la nivel central unitar, şi să o reflectăm în toatesucursalele noastre. De asemenea, ne mândrim căsusţinem foarte mult mănăstirea Putna, noi fiind unii din-tre cei care au participat extrem de activ la repictarea aceleimănăstiri, care este o capodoperă a culturii româneşti. Estedecizia noastră şi evident politica noastră este să reflectămîn fiecare sucursală, să facem ca parte din buget să se răs-frângă în toate sucursalele, trebuie să fim atenţi cu toatălumea pe care o cunoaştem şi cu care suntem prieteni.

A consemnat Ionuţ OPREA

29

TuRISM


Lanţul Continental Hotels a fost înfiinţat înanul 1991, fiind dedicat încă de la începutfurnizării unor servicii de 3 şi 4 stele pe seg-mentul turismului de afaceri. Prin re-lansarea în 2009 a Grand Hotel Continentaldin Bucureşti, de pe Calea Victoriei, seadaugă lanţului Continental Hotels şi o pro-prietate de 5 stele. Oraşele în care lanţuleste prezent sunt: Bucureşti, Constanţa,Sibiu, Arad, Oradea, Târgu Mureş, Suceava,Turnu Severin şi Porţile de Fier, totalizândpeste 1860 de camere. Portofoliul Conti-nental cuprinde de asemenea şi brandurile:Continental Forum, Hello Hotels, Tekaffe,Balkan Bistro. Continental Hotels colabore-ază, prin intermediul mărcii Ibis, cu Accor,una din cele mai importante companiihoteliere la nivel mondial. Detalii completegăsiţi pe http://continentalhotels.ro/.

Radu Enache: “20 de ani înseamnă 4 milioane de clienţi încântaţi”Continental Hotels aniversează 20 deani de existenţă. “Este cel mai puterniclanţ românesc”, susţine preşedintele &CEO al grupului, Radu Enache. Laaniversarea organizată la Târgu Mureş,el ne-a vorbit cu pasiune şi certitudinedespre planurile sale de succes pe celpuţin încă 20 de ani.

“Anul trecut vorbeam de la acest pupitru despre acestevalori comune şi despre îngrijorarea mea cu privire laun anumit pesimism, uneori chiar cinism legat de per-spectivele de schimbare şi reformă în România. Amspus că această mentalitate este concentrată în expre-sia „Asta e viaţa...”. Reformarea statului şi a pieţei libereşi existenţa unei democraţii sustenabile în Româniasunt priorităţi ale SUA pentru că acestea fac din Româ-nia un aliat strategic şi un partener comercial de în-credere şi stabil. De aceea sunt aceste reforme atât deimportante pentru preşedintele Băsescu şi pentrupreşedintele Obama. De la acest pupitru am comparatatitudinea „Asta e viaţa...” cu atitudinea „Da, putem!”,promovată de Barack Obama. Sunt încântat că în ul-

timul an am aflat despre existenţa multor români careîntruchipează această atitudine plină de speranţă”, adeclarat Excelenţa Sa, Mark Gitenstein. Acesta a i-aprezentat în continuare şapte români care cred în „Da,putem!”, care şi-au dedicat vieţile transformăriiRomâniei într-un loc mai bun şi au avut un succes con-siderabil în aceste eforturi.

Cine a primit premiile Anamaria Hâncu şi Liana Buzea au lucrat la campaniasocială „Let’s Do It, Romania!” al cărei scop a fostcurăţarea României la propriu. Folosind Facebook şiTwitter, în septembrie 2010, aceste două tinere au mo-

Premiile SUA de 4 IulieZiua Naţională a Statelor Unite ale Americii a fost marcată şi la Ambasada SUA din Bucureşti. Câţiva dintre miile de românii care aplică slo-ganul “Yes, we can!” au fost premiaţi de ambasadorul Mark Gitenstein. „Cei care îşi dedică vieţile transformării României într-un loc mai bunşi au avut un succes considerabil” trebuie să fie modelele pentru progres în opinia SUA.

Blair LaBarge, ataşatul economic al AmbasadeiStatelor Unite al Americii la Bucureşti, crede căinvestiţiile în energie şi sectorul transporturilorvor accelera dezvoltarea economică a României.

Blair LaBarge: Produsele şi serviciile de provenienţăamericană se bucură de o prezenţă solidă pe piaţa dinRomânia de mulţi ani. Unele branduri sunt mai renu-mite decât altele – Coca-Cola, McDonald’s, Microsoftşi Ford – dar toate companiile cu capital americanprezente în România au succes pentru că oferă pro-duse şi servicii de încredere şi de calitate. Lucruri pecare le folosim în fiecare zi şi nu ne gândim prea multla asta, cum ar fi şampon sau pastă de dinţi, ar puteafi produse aici de compania americană Procter andGamble şi vândute în plan local. Aceste companii auconsolidat parteneriate cu businessuri locale şi şi-auconstruit o reputaţie solidă printre consumatoriiromâni. Cred că aceste calităţi sunt elementele cheiepentru succesul oricărei companii. Comunitatea deafaceri română, atât cea locală cât şi cea internaţio -nală, sunt foarte active şi reprezentanţii lor au făcut otreabă bună ridicând probleme comune în atenţiaGuvernului. Camera de Comerţ Americană, ce in-clude atât membrii români cât şi din SUA, şi ConsiliulInvestitorilor Străini, ca să numesc două dintre cele

mai proeminente entităţi, lucrează să îmbunătăţeascăîn ansamblu mediul de afaceri românesc, să îm-părtăşească doleanţele comune şi să ofere o reţeapentru companiile ce vor să investească în România.Rezultatele muncii lor include amendarea şicorectarea legislaţiei şi aplicării ei, recomandări pentrua facilita accesul la piaţa economică din România, su -gestii pentru a creşte transparenţa în această piaţă şiîncurajarea dialogului între entităţi de stat şi mediulprivat. Comunitatea de afaceri organizează de aseme-nea dezbateri cu oficiali guvernamentali, pe teme deinteres sau proiecte comune, dar şi evenimente com-erciale de genul târgurilor şi expoziţiilor. România esteo ţară cu potenţial investiţional semnificativ şi întot-deauna încurajăm investitorii americană să vizitezeţara şi să dezvolte noi relaţii de afaceri aici. Dacă Gu-vernul este consecvent în implementarea reformelorcuprinse în agenda dezvoltată în baza acordului ac-tual cu FMI, restructurând intreprinderile deţinute destat şi oferind participaţii în aceste companii, va creanoi oportunităţi de investiţii în sectoarele transporturişi energetic. Industria IT continuă să fie una impor-tantă cu multe companii americane ce au reprezen-tanţe în România întenţionând să-şi extindăactivităţile, un exemplu fiind IBM. Producţia este deasemenea atractivă, Lufkin Industries şi Toro spre e -

xem plu dezvoltă noi unităţi de producţie în Ploieşti,programate să fie inaugurate în 2012. Sectorul agricoldin România are de asemenea un potenţial semnifica-tiv în sectorul agricol, mai ales în producţia de ali-mente, procesare şi ambalare, şi, de asemenea, suntemoptimişti că prezenţa fondului de investiţii FranklinTempleton pe piaţa din România va încuraja şi altecompanii să ia în calcul activarea pe piaţa serviciilorfinanciare de aici.

30

eveniment

bilizat 200.000 de voluntari care şi-au petrecut o zicurăţând gunoaie în România. Ele au dovedit că scepticiis-au înşelat. Laura Ştefan este coordonatoarea pro-gramelor anticorupţie din cadrul Societăţii AcademiceRomâne şi militează pentru reformă judiciară şi bunepractici de guvernare. A elaborat şi a susţinut legislaţiaanticorupţie şi a lucrat împreună cu instituţii inter-naţionale şi ale UE în calitate de expert. În ciuda nu-meroaselor oportunităţi de a lucra în străinătate, a rămasaici, pentru a lupta împotriva corupţiei şi a oferi un viitormai luminos românilor. Raed Arafat este subsecretar destat în Ministerul Sănătăţii. El a înfiinţat numărul unic deurgenţă pentru probleme medicale. De asemenea, asusţinut ideea ca serviciilor de urgenţă să li se permităsă acorde îngrijiri medicale victimelor. Eforturile sale auasigurat modernizarea serviciilor de urgenţă şi salvareaa nenumărate vieţi în România, graţie unei atitudini în-crezătoare şi dorinţei de schimbare. Sergentul major Lau-renţiu Şerban a trecut peste pierderea unui picior înluptele din Afganistan şi a declarat: „Ce nu te omoară,te face mai puternic”. După ce s-a întors din misiuneaîndeplinită alături de camarazii săi, soldaţi şi aliaţi NATO,Şerban a început să ofere consiliere altor persoane carei-au pierdut pe cei dragi sau militarilor care au fost răniţi.Povestea sa a fost prezentată de Discovery şi inspiră oa-meni pe care el nu îi cunoaşte. Marcelus Suciu a revenitîn România după ani petrecuţi în SUA şi a adus cu el oserie de inovaţii în materie de afaceri, programe guver-namentale şi fundaţii caritabile. El este nu doar patronulunui lanţ de restaurante de succes, ci şi partener într-unprogram ecologic de închiriere de biciclete în Cluj şi pro-movează activ importanţa rolului fundaţiilor caritabileprivate în rezolvarea problemelor sociale ale copiilor gravbolnavi şi ale nevăzătorilor. Anca Harasim este directorexecutiv al Camerei de Comerţ Americane din Bucureşti.Susţinând companiile şi investitorii în discuţiile cu ofi-cialităţile române ajută companiile americane să anga-jeze mii de români. De asemenea, ea promoveazătransparenţa şi previzibilitatea mediului de afaceri. Ati-tudinea „Da, se poate!” şi energia pe care o investeştepentru a obţine rezultate o transformă într-un modelpentru oamenii de afaceri”, a detaliat Mark Gitenstein îndiscursul său dedicat celor onoraţi de Ziua Naţională aSUA.

Ce sărbătorim pe 4 IulieAmericanii şi-au riscat „vieţile şi onoarea lor sacră” sem-nând Declaraţia de Independenţă în urmă cu exact

235 de ani. Ei au crezut că pot construi o democraţieputernică, energică şi independentă. Bărbaţii şi femeiledin acele 13 colonii americane au creat primele 13 stateunite. În 2011, sărbătoarea a fost dedicată insulelorHawaii. “Astăzi celebrăm Ziua Independenţeiacordând o atenţie specială celui de-al cincize-cilea stat, reprezentat de exoticele insuleHawaii. Am ales acest stat nu doardatorită frumuseţii sale şi pen-tru că este locul naşterii

preşedintelui Obama.Istoria statului Hawaii

demonstrează şi ea cele spusede mine: democraţiile puternice, durabile se construi-esc prin eforturile bărbaţilor şi femeilor care dovedescun curaj şi o dedicare deosebite”, a mai spus MarkGitenstein.

Istorie specialăHawaii a devenit stat al SUA în 1959, însă în 1954încerca încă să se elibereze de sub dominaţia de fier aproprietarilor de plantaţii şi a altor oligarhi care con-duceau insulele. În 1954, mii de tineri soldaţi întorşi dinAl Doilea Război Mondial şi muncitori au preluat înmod paşnic controlul asupra guvernului prin greve, ne-supunere civilă şi alegeri, iar apoi au demarat reformedemocratice şi de piaţă care au transformat Hawaii înstatul de astăzi, din 2011. Printre revoluţionari s-anumărat tânărul erou de război american de originejaponeză, Daniel Inouye. Un om de un curaj extraor-dinar, el şi-a riscat viaţa pentru camarazii săi în Italia, în

anul 1945. În expunerea demotive pentru acordarea Medaliei

de Onoare, preşedintele Clinton îl descria înanul 2000 drept un mare erou. Inouye a fost ales

membru al legislativului în 1954 şi a contribuit la con-ducerea eforturilor de reformare. În 1962 a fost ales se -nator al SUA, iar acum este al treilea în linia desuccesiune pentru funcţia de Preşedinte al SUA, cea maiînaltă poziţie obţinută vreodată de un american de orig-ine asiatică. Vicepreşedintele Joe Biden, l-a descris pe In-ouye drept un amestec de „curaj, integritate şi eficienţă”.

Urări şi pentru România“Am mari speranţe că aceşti şare români model vor aveapropriile realizări la fel de mari precum cele ale senatoru-lui Inouye, fiindcă, fără îndoială, ei întruchipează acestecalităţi. Sunt atât de optimist în privinţa acestei ţări pen-tru că există mii de alţi oameni precum aceştia şase, iarei nu se vor lăsa învinşi de cinismul şi inerţia celor carese împotrivesc schimbării. Revoluţionarii americani şiromâni şi-au jertfit vieţile pentru ca noi să ne putem bu-cura de binecuvântările libertăţii. Tot ce putem face estesă le cinstim sacrificiul fiind optimişti şi hotărâţi. Dum-nezeu să binecuvânteze America! Dumnezeu să binecu-vânteze România!”, a încheiat Mark Gitenstein.

Ionuţ OPREA

31

EVENIMENT


32

AFACERI

Alfredo Savini şi Piersante Savini, doi in-vestitori italieni, au venit în România în2003 pentru a produce mobilier de baiedestinat exportului în Italia. După o ana -liză atentă a pieţei, Piersante Savini a decissă creeze o gamă de produse şi să struc-tureze producţia pentru a putea servipieţele din Europa de Est. Pentru aceasta,în 2005, a preluat întregul pachet de acţi-uni din societate de la ceilalţi parteneri -Alfredo Savini şi Savini Italia, conducândsocietatea astfel încât Savini Due să devinăfirma lider din România în producereamobilierului de baie. Firma este specia -lizată în producerea de mobilier de baiedin lemn masiv şi din panouri de lemn,dar produce şi o gamă vastă de capace detoaletă şi accesorii din lemn. În prezentfabrica dispune de o suprafaţă de aproxi-mativ 40.000 mp, din care acoperiţi 11.000mp, în care îşi desfăşoară activitatea cei200 de angajaţi. Mobilierul de baie şi ca-pacele de toaletă din MDF, produse laSebeş, judeţul Alba, sunt vândute înprezent pe pieţele din România, Italia,Austria, Grecia, Bulgaria, Ungaria, Croaţia,Slovenia, Polonia, Cehia, Slovacia şi Rusia.

Produsele Savini DueDirectorul de vânzări, Mihai Boroschi ne-a prezentat gama variată de produse,strategiile comerciale şi logistice. Mo-bilierele din lemn masiv “Arte Povera” suntdestinate în principal exportului în Italia,dar sunt vândute pe toate pieţele pe careSavini Due este prezentă. Această colecţiecuprinde mobiliere, corpuri comple-mentare şi accesorii pentru baie din lemn.“Caracteristic este designul rustic, finisajuleste menit să pună în evidenţă materialulnobil din care este făcut mobilierul. Di-mensiunile variază între 65 şi 112 cm, fiinddisponibile 5 culori: nuc, decapé alb, de-capé vernil, decapé roz, decapé bleu”, ex-plică Boroschi. Pentru pieţele din Româniaşi din estul Europei Savini Due a dezvoltato gamă de mobilier la producerea căreiasunt folosite panouri melaminate dinMDF şi PAL. “Marea varietate de culoridisponibile, cinci culori lucioase şi patrumate, precum şi utilizarea decorurilor delemn (wengé), conferă acestei game uncaracter modern, actual, încadrându-seperfect în tendinţele pieţei”, completează MihaiBoroschi. Un produs important, pe care Savini Due îlcomercializează pe toate pieţele este capacul de toaletădin MDF vopsit. Formele disponibile acoperă peste 90% din vasele WC comercializate în prezent. Paleta largă

de culori şi esenţe de lemn permite fiecăruia să-şi aleagăprodusul dorit. Toate produsele respectă normele eu-ropene, sunt folosite materiale certificate, lacuri şivopsele non-toxice, care recomandă folosirea produsuluiîn regim casnic. În volum, producţia Savini Due este de

aproximativ 10.000 seturi complete demobilier şi 50.000 capace de toaletă lunar.Pentru fiecare produs, echipa de vânzăride la Savini caută raportul optim întrepreţ şi calitate. Acesta împreună cu capa -citatea mare de producţie ne recomandăca parteneri de încredere pentru marilelanţuri naţionale şi internaţionale debricolaj (D.I.Y.).

Reţeta distribuţieiIntrată ultima, în 2005, pe o piaţă con-curenţială împărţită între doi producătorimari şi câţiva mai mici, Savini Due a ajunsîn patru ani numărul unu în Romania.Principalii parteneri din ţară sunt: Dede-man, Ambient, Baumax, OBI, Mr. Brico-lage, Bricoastore, Romstal, Selgros, KIKA.Pe lângă aceştia sunt serviţi peste 100 declienţi medii şi mici. La nivel internaţionalcolaborăm cu Leroy Merlin, Conforama,OBI şi Praktiker, în ţările unde aceştia suntprezenţi. “Livrăm produsele către clienţiinoştri în toată Europa, organizarea logis-tică de care dispunem ne permite sălivrăm orice comandă în aproximativ osăptămână”, mai detaliază directorul devânzări, Mihai Boroschi. Contrar tendinţeide scădere din ultimii ani, cauzată de crizaeconomică, Savini Due a continuat aibă ocifră de afaceri în creştere în fiecare an.Astfel, în 2010 s-a realizat o cifră de afaceride 51.000.000 lei, în creştere cu 8 % faţă de2009. “Datorită optimizării fluxurilor deproducţie şi a controlului atent al efi-cienţei proceselor interne s-a reuşitcreşterea profitului cu 8 %. Şi pentru acestan aşteptăm o creştere a facturatului cu 3%. Savini Due priveşte cu încredere spreviitor, investind seriozitate şi pasiune, pen-tru a deveni unul din jucătorii principalipe piaţa mobilierului de baie din Europa.Pentru a atinge ţelul propus Savini Dueeste o prezenţă constantă a târgurilor in-ternaţionale de profil cu participări înRusia, Ucraina, Italia, Franţa, etc. SaviniDue pune tot mai mult accentul pe cali-tate, studiind materiale şi tratamente spe-ciale care conferă produselor o rezistenţăsuperioară la umiditate. Mai mult, depar-tamentul de creaţie este întotdeauna încontact cu noutăţile în domeniu, răspun-zând prompt la noile tendinţe, anticipând

astfel necesităţile clienţilor”, a încheiat directorul devânzări, Mihai Boroschi. Alte detalii puteţi găsi în paginacompaniei http://www.savinidue.ro/.

Ionuţ OPREA

Savini Due, afaceri în creştere pentru 2011Producătorul de mobilier pentru baie, Savini Due, anunţă afaceri în creştere şi în perioada de criză. 200 de angajaţi lucrează la Sebeş, în judeţul Alba, pentru compania care a devenit lider de piaţă pe segmentul său.

33www.transilvaniabusiness.ro

AFACERI

PR&More a reuşit în numai doi ani şi jumătate să devinăun nume cunoscut şi respectat pe o piaţă dificilă, aflatăîncă la începuturi. Când s-au gândit să îşi unească forţeleîntr-o afacere, Renate şi Adrian aveau deja fiecare peste10 ani de experienţă în domeniu, o premisă serioasăpentru creşterea ulterioară a companiei. Venită de pe„băncile” unei agenţii de publicitate, Renate Roca explicăsimplu nevoia apariţiei PR&More: „Atât eu cât şi Adrianam lucrat într-o agenţie de publicitate şi am dorit săfacem PR într-un mod mai organizat. Atunci când lu-crezi într-un departament de PR într-o agenţie de ad-vertising, automat business-ul principal merge înspreadvertising, împreună cu gândirea şi strategia cătreclienţi. Deşi sunt domenii colaterale, gândirea e diferită,oamenii sunt specializaţi diferit şi nu poţi să le suprapuiîntr-un business. Aici suntem o echipă de 10 oameni,avem clienţi glorioşi şi facem ceea ce ne-am dorit săfacem de la bun început, PR”.

Nume sonore în portofoliu„Într-un fel, m-am cam săturat de jurnalism în 2001 şi amdecis să plec. A apărut o ofertă de la o agenţie şi re-cunosc că am prins un tren bun atunci, pentru că acume mult mai greu să fii bun în PR decât era atunci. Nu preafăcea nimeni şi era binevenit oricine, dar acum e altceva”,spune Renate Roca.În cei doi ani şi jumătate de la înfiinţarea ei, PR&Moreşi-a construit o salbă de clienţi importanţi, cărora leacordă consultanţă. Printre ei, trei nume grele: RoşiaMontană Gold Corporation, Tenaris Silcotub, RombatBistriţa. Multe dintre solicitările clienţilor nu au legăturăcu domeniul PR şi de aceea compania clujeană oferă şialte tipuri de servicii. „Din când în când mai ajungem şila partea de More, din numele firmei. Dacă ai un clientmare nu poţi să-i spui că nu-l ajuţi să-şi tipărească obroşură sau să-şi facă o campanie pe radio. Noi încercămsă ajutăm clienţii cu tot ce putem, iar dacă anumite ce -rinţe ne depăşesc atunci îi trimitem către alte companii,îi îndrumăm acolo unde ştim că ar avea nevoie. Strict

pe PR însă, la Roşia Montană Gold Corporation lucrămpe PR regional, media relation sau organizarea de eveni-mente, iar la Tenaris, care este al patrulea producător deţevi de oţel din lume, lucrăm mai mult pe partea de cor-porate, de business to business şi pe PR intern, iar laRombat, de exemplu, acoperim tot. Avem şi clienţi demiddle, dar şi diferite ONG-uri sau chiar Festivalul deFilm Transilvania”, susţine Renate Roca.Sortarea clienţilor e o treabă foarte serioasă pentru ofirmă de PR. Compania Renatei are câţiva clienţi impor-tanţi, dar a şi refuzat o serie de clienţi, unii poate chiarmai cunoscuţi decât cei nominalizaţi mai sus. Motivulprincipal a fost simplu: nepotrivirea!

Criza? Care criză?„Atunci când am pornit cu această firmă am vrut să nefacem meseria aşa cum ştim mai bine, pe viziunea noas-tră, nu să ne îmbogăţim. Astfel, au fost şi destui clienţiimportanţi pe care am fost nevoiţi să îi refuzăm. Îi ştiamcă au interese destul de slabe spre zona de PR sau amsimţit noi că nu suntem stăpâni pe zona lor de activitate,iar dacă dai rateuri cu un client se vede şi se aude ime-diat. Dacă nu există acel feeling între noi şi compania re-spectivă, refuzăm. Nu e important să faci bani, ci să-ţipice bine când îi faci. Am pornit pe drumul de a fi inde-pendenţi, dar am vrut să fim şi mofturoşi şi să nu nebăgăm oriunde doar de dragul banilor. Este bine căavem din ce trăi şi important este că ne place ceea cefacem. Acum nu vreau să se înţeleagă că la muncă sun-tem într-un extaz continuu, dar nici să-mi fie scârbă de

munca mea nu vreau”, pare a fi motto-ul companieiexpus de către Renate Roca.Criza care a zguduit întreaga lume în ultimii ani nu adărâmat nici o cărămidă din PR&More. Odată recunos-cută în rândul clienţilor, compania clujeană a reuşit sătreacă peste greutăţile financiare pentru că s-a specializatpe reclamele negative la adresa clienţilor, la cererea aces-tora. „Putem spune că am avut mare noroc, chiar dacăam început acest business într-o perioadă de criză. PR-ul nu a fost atât de afectat deoarece clienţii ne ştiau,aveam experienţă, ştiau la ce vin, ce trebuie să ceară şice le putem oferi. A fost criză la clienţii noştri. Ei au înţelescă dacă trec prin perioade dificile atunci este momentulcel mai bun de a cheltui bani pe comunicare, pentru călucrurile negative trebuie spuse într-un mod profesionist,clar şi apelând la cineva specializat. Cheltuielile noastrenu au scăzut, nici nu au crescut, firesc, dar şi noi am fostdestul de maleabili şi dacă am ştiut că cineva trece printr-o perioadă grea ne-am oferit să îngheţăm tarifele şi nuam profitat de situaţia dificilă”, explică Renate Roca, de-voalând elegant unul dintre secretele pentru carePR&More a reuşit să se menţină sus, în ciuda vremurilorneprielnice. „Am crescut pentru că ne-au forţat clienţiisă creştem. Suntem un caz fericit şi nu trebuie să stămjos şi să ne gândim ce facem peste 15 ani. E importantsă fiu mai deşteaptă astăzi decât am fost ieri!”, a încheiattot într-o notă optimistă Renate Roca, scuzându-se căare o întâlnire la care nu poate întârzia. În PR, fără punc-tualitate şi rigoare eşti pe jumătate mort.

Adrian Rus

Renate Roca, PR&More: „Ne-au forţat clienţii să creştem!”Renate Roca Rozenberg este unuldintre cei mai cunoscuţi oamenide PR din Cluj. Partener alături deAdrian Gog în cadrul companieiPR&More, Renate a acceptat dialogul cu Transilvania Business,recapitulând istoria de succes acompaniei pe care a fondat-o şiexpunându-şi succint principiiledespre business şi PR.

Marele scandal pe vânzarea drepturilor TV în urmă-toarele trei sezoane a luat sfârşit odată cu anunţul ofi-cial prin care compania RCS&RDS a cumpăratultimele şase pachete de meciuri, din cele nouăscoase la vânzare iniţial. Suma totală pe care Liga Pro-fesionistă de Fotbal a obţinut-o după vânzarea tu-turor celor nouă pachete a fost de 81,6 milioane deeuro fără TVA, mai mică decât cea de acum trei ani,care a fost de 85 de milioane de euro. Atunci, însă,TVA-ul era de 19%, iar acum, cu 24%, suma totală pecare RCS&RDS, care va transmite şapte meciuri peetapă, împreună cu Romtelecom şi Antena 1, ambelecu câte o partidă în fiecare rundă, o vor plăti va fi de101,184 milioane de euro. La un calcul simplu rezultă33,72 milioane de euro pe fiecare sezon şi, foarteprobabil, grila de împărţire a banilor va fi identică cucea folosită la contractul de pe ultimii trei ani, maiales că suma este una apropiată. Astfel, ar urma ca ceimai mulţi bani să-i ia campioana Oţelul Galaţi, careva încasa 3,2 milioane de euro. Suma va coborî pânăla 800.000 de euro, atât cât vor primi echipele re -trogradate. Sumele încasate înseamnă pentru maimult de 70% dintre echipele de club salvarea de lafaliment. În această categorie intră cel puţin douăechipe din Transilvania, Gaz Metan Mediaş şi FCMTârgu-Mureş, care sunt foarte atente cu investiţiile lafiecare început de sezon. Chiar dacă, teoretic, celedouă echipe din Cluj, Universitatea şi CFR, nu îşi per-mit să stea la mâna banilor de la televiziuni, totuşi to-talul de peste trei milioane de euro care va intra labugetul acestora nu este deloc de ignorat.

Gaz Metan Mediaş: 2 milioane de euroRetrogradarea Politehnicii Timişoara a urcat-o unloc în clasamentul ediţiei trecute de campionat peGaz Metan Mediaş, iar acest lucru nu înseamnădoar participarea, în premieră în istoria clubului si -bian, în cupele europene, ci şi 200.000 de euro înplus din partea Ligii Profesioniste de Fotbal. Locurilecinci şi şase din clasament vor lua fiecare câte douămilioane de euro, faţă de 1,8 milioane cât vor încasaechipele de pe locurile şapte şi opt. Cum Gazul aterminat pe poziţia a şasea, Eric de Oliveira sau PaulPârvulescu, fotbalişti cotaţi împreună la 2,8 milioanede euro, nu mai trebuie vânduţi pentru ca formaţiaardeleană să facă rost de bani. Conform oficialilormedieşeni, cele 2 milioane de euro venite de la LPFvor fi certitudinea că salariile la echipa pregătită deCristian Pustai vor veni în fiecare lună la timp. GazMetan Mediaş a fost cea mai bine echipă clasată dinTransilvania în sezonul trecut. „E adevărat că am fostun pic stresaţi cu aceşti bani din drepturile TV, daracum putem sta liniştiţi. Dumitru Dragomir o făcuto afacere foarte bună şi nu cred că am fi pututobţine mai mult. Am mai fi putut aştepta un pic,dar era riscant. Oricum, până la urmă toţi avemnevoie de aceşti bani, indiferent că suntem Dinamo,Târgu-Mureş sau Gaz Metan. Acum suntem sigurică nu vom mai avea restanţe la jucători şi le vomputea plăti salariile la zi. Nu am crezut că se vor luaatât de mulţi bani, dar ne bucurăm şi putem să în-

cepem cu optimism campionatul”, a declarat direc-torul general al Gazului, Ioan Horoba. Cu puţinnoroc la tragerile la sorţi din următoarele tururi pre-liminare ale Europa League, suma pe care Gazul ova primi din „alte surse” s-ar putea rotunji destul defrumos.

FCM Târgu-Mureş: 1,5 milioane de euroDe departe, echipa care se bucură cel mai mult debanii veniţi de la televiziuni este FCM Târgu-Mureş.Cu un buget subţiat serios şi cu o avalanşă de jucă-tori veniţi, atât în iarnă cât şi în această vară, doarliberi de contract, mureşenii iau o serioasă gură deoxigen prin cei 1,5 milioane de euro care le vor firepartizaţi. Locul nouă ocupat la finalul sezonuluitrecut a adus o sumă bunicică în conturile unei for-maţii care acum patru ani se zbătea prin liga a treia.„Toţi jucătorii care au venit sau vor mai veni laTârgu-Mureş vor fi liberi de contract. Trebuie să negestionăm foarte bine bugetul, iar aceşti bani carene vor veni din drepturile de televizare nu ne vorfolosi la nimic dacă nu ştim să-i cheltuim aşa cumtrebuie. E adevărat că ne ajută, aşa cum aceşti baniajută şi alte echipe, ne era foarte greu fără ei, daracum nu înseamnă că trebuie să-i aruncăm pe nuştiu ce jucător de valoare care va veni şi care poatenu ne va ajuta deloc. Suma din drepturile TV repre -zintă o parte importantă din bugetul nostru, dar nucred că putem spera acum la un obiectiv măreţ în

Banii TV, salvarea fotbalului ardelenescLiga Profesionistă de Fotbal a reuşit să vândă drepturile TV pe următorii trei ani cu peste 100 de milioane deeuro, iar cluburile din Transilvania mai bifează cel puţin încă un sezon fără griji financiare.

34

SPORT BUSINESS

noul sezon. Ţelul nostru principal este maxim oclasare la mijlocul clasamentului, aşa că trebuie sărămânem modeşti. Sunt echipe din provincie carecumpără de milioane de euro şi noi, care nu am datniciun euro pe vreun transfer, nu putem să sperămla prea multe. Totuşi, vom lupta şi vom vedea ce vaieşi”, a spus Aurelian Băbuţan, directorul general alechipei pregătite de Ioan Ovidiu Sabău. FCM Târgu-Mureş se mândreşte cu unul dintre cele mai co-chete stadioane din România şi recent a găzduitchiar şi o partidă a naţionalei de tineret a României,din cadrul preliminariilor pentru Campionatul Eu-ropean din 2013, 0-0 cu Kazahstan. Totuşi, doar cuPrimăria drept sponsor principal, mureşenilor le estedestul de greu să altcătuiască un buget demn de ocandidată la un loc de cupă europeană.

Universitatea Cluj: 1,8 milioane de euroLa prima vedere, Universitatea Cluj nu face partedin acel procent mare de echipe pentru care baniidin drepturile TV reprezintă salvarea clubului de lafaliment. Investiţiile de 10 milioane de euro pe careomul de afaceri Florian Walter le-a făcut la echipăîn ultimii doi ani demonstrează că „U” Cluj doarproblema banilor nu o mai are, însă nici oficialii „stu-denţilor” nu neglijează cei aproape două milioanede euro pe care îi vor primi din partea LPF-ului.„Chiar dacă obiectivul ni l-am îndeplinit, vom jucapentru banii din drepturile TV. O clasare cât maibună aduce bani mai mulţi”, declara antrenorul clu-jenilor, Ionuţ Badea, înainte de ultima etapă a se-zonului trecut. „U” a învins la Târgu-Mureş, iar aceletrei puncte obţinute s-au tradus în 300.000 de euroîn plus la buget. Importanţa cu care „U” a privit lu-crurile la negocierea drepturilor TV a reieşit şi dinfaptul că patronul Florian Walter a fost preşedintelecomisiei de negociere în vederea vânzării acestordrepturi. „Eu cred că am avut răbdare şi că am făcutbine că nu ne-am grăbit. Nu cred că puteam obţinemai mult şi cred că întreaga sumă pe care fotbalulromânesc a obţinut-o îl va salva de la faliment în ur-mătorii trei ani. Evident, sunt mulţumit şi de sumape care Universitatea a luat-o, o gură importantă deoxigen la bugetul nostru, unul cu ajutorul căruiasperăm să terminăm printre primele patru echipe.E bine că într-o perioadă de criză, totuşi, am reuşitsă luăm această sumă. Nu ştiu dacă am fi meritatmai mult şi trebuie să ne mulţumim cu atât”, a de-

clarat finanţatorul „U” Cluj, cel care deţine şi firmade salubritate Romprest. Ardelenii deja sunt peprimele locuri la transferurile pe care le-au făcut înaceastă vară, cu aproximativ un milion de euro chel-tuiţi.

CFR Cluj, campioana drepturilor TVParadoxal, deşi sezonul trecut a fost cel mai prostde când Arpad Paszkany patronează echipa CFRCluj, feroviarii sunt campionii banilor încasaţi dindrepturile TV în ultimele patru sezoane. Cele douătitluri de campioană câştigate de alb-vişinii au con-tribuit din plin la bugetul clubului, acolo unde auvenit în ultimii trei ani 7,2 milioane de euro, sumăcare o face pe CFR drept echipa din Liga I care aobţinut cei mai mulţi bani de la televiziuni. Ba maimult, la această sumă se mai adaugă aproximativ 20de milioane de euro pe care clujenii i-au încasat dela UEFA pentru cele două participări în Liga Cam-pionilor, astfel că Gruia s-a scăldat serios în bani înultimii ani. În campionatul trecut, însă, clujenilor le-a venit rău de la atâţia bani şi nu au putut să ter-mine mai sus de locul al 10-lea în clasament, poziţiece le va aduce doar 1,5 milioane de euro. O sumă

care contează totuşi, mai ales că CFR-ul, altădatăcampioana transferurilor, a cheltuit doar 100.000 deeuro pe noi achiziţii în această vară, la care seadaugă şi primele de instalare acordate celor cincijucători veniţi liberi de contract. „Noi suntem foartemulţumiţi de cum s-a derulat vânzarea drepturilorTV. Nu ştiu dacă se putea obţine o sumă mai mare,dar ştiu sigur că cele 100 de milioane care s-auobţinut pe trei ani reprezintă un colac de salvarepentru multe cluburi, care s-ar fi descurcat foartegreu fără aceşti bani. Am zis de la început că va fifoarte bine în această perioadă economică dacă seva obţine la fel de mulţi bani ca la precedentul con-tract şi cam aşa a şi ieşit”, a spus preşedintele fer-oviarilor, Iuliu Mureşan. Chiar dacă nu au aruncatcu banii în această vară, clujenii nici nu se gândescsă rateze titlul de campioană. Totuşi, locul I la finalulsezonului nu mai garantează automat şi cei 10 mil-ioane de euro de la UEFA pentru participarea directîn grupele Ligii Campionilor, astfel că în cazul în carevor deveni campioni vara viitoare, ardelenii trebuiesă bage mâna adânc în buzunar pentru a încerca săfacă performanţă şi în Europa.

Adrian Rus

35

SPORT BUSINESS


36

AfACERI

Acest proiect presupune un flux de circa 4,3 miliarde deeuro în economia noastră, care ar stabiliza, spun specia -liştii, economia românească şi ar accelera ieşirea din criză.De asemenea, proiectul va genera circa 4.000 de noilocuri de muncă, directe şi indirecte, iar acest lucru vaînsemna dispariţia şomajului din zona Roşia Montană,dar şi reducerea sa semnificativă în judeţul Alba, precumşi în Transilvania. Mai mult, autorităţile române auobţinut garanţia alocării a 70 de milioane de dolari, pen-tru protejarea şi reabilitarea patrimoniului istoric dinRoşia Montană. Este vorba de cea mai mare sumă in-vestită de o companie privată pentru protejarea monu-mentelor, din istoria României. Suma este de câteva zecide ori mai mare decât cea alocată de autorităţi pentruprotejarea altor obiective istorice, mult mai importantedecât cele din comunitatea minerească din MunţiiApuseni. Este vorba de Sarmisegetuza ori de Histria, careau primit, împreună, sub o jumătate de milion de euro.

Banii investiţi de Roşia Montană Gold Corporation arurma să transforme comunitatea minerească într-o des-tinaţie turistică unică în Europa de Est.

Experţii în patrimoniu susţinproiectulUn grup de experţi de renume, printre care se numără aca-demicienii Alexandru Vulpe, Răzvan eodorescu ori IoanAurel Pop, dar şi cercetători şi profesori universitari precumNicolae Gudea ori Alexandru Diaconescu, sprijină proiec-tul Roşia Montană Gold Corporation. ”Proiectul minierRoşia Montană reprezintă singura soluţie concretă de re-abilitare şi restaurare a patrimoniului zonei Roşia Montană,prin intermediul investiţiilor financiare propuse de com-pania Roşia Montană Gold Corporation”, este concluziaprincipală la care a ajuns Grupul Independent pentru

Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană(GIMPCM). De aceeaşi părere sunt şi membrii ComisieiNaţionale de Arheologie, care au aprobat descărcarea desarcină arheologică pentru o parte a Masivului Cârnic.Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Hunor Kele-men, a declarat că acest proiect presupune salvarea a 80 lasută din patrimoniul cultural de la Roşia Montană.

Doar declaraţii generoaseDe asemenea, membrii Grupului sunt de părere că ”pla-nurile alternative de dezvoltare a Roşiei Montane, carepornesc de la premisa conservării in situri, iar apoi apunerii în circuit a tuturor vestigiilor de patrimoniuconţin, în marea lor majoritate, doar declaraţii generoase,fără a avea însă un fundament realist de implementare”.Aceste concluzii vin după ce experţii în patrimoniu auorganizat o serie de dezbateri şi de întâlniri de lucru, în

ultimele şase luni, pe marginea acestui subiect. În urmaacestor dezbateri, GIMPCRM a transmis companieiRoşia Montană Gold Corporation (RMGC) o serie deconcluzii şi recomandări referitoare la proiectul minierşi impactul său asupra patrimoniului din zonă.“Am aşteptat cu foarte mult interes concluziile experţilorGrupului, cărora le mulţumim pentru iniţiativa de a seimplica în problema patrimoniului de la Roşia Montană,un subiect cu foarte multă încărcătură emoţională.Opiniile lor confirmă faptul că acest proiect a fost gânditcu responsabilitate şi că propune soluţii corecte pentrureabilitarea patrimoniului. Vom analiza cu atenţie reco-mandările primite, aşa cum am făcut ori de câte ori ex-perţi din diferite domenii preocupaţi de proiectul minierRoşia Montană ne-au adresat recomandările lor, şi vomlua măsurile necesare, acolo unde se impun”, a declaratDragoş Tănase, director general al RMGC.

Ioan Aurel Pop: ”Nu a fostdistrus nici un monument”Academicianul Ioan Aurel Pop şi-a explicat decizia. ”Amluat decizia să comunicăm faptul că proiectul propusde Roşia Montană Gold Corporation este cea mai bunăsoluţie pentru patrimoniu în urma unui studiu aprofun-dat, care a durat şase luni. Nu cunosc nici un monumentde nepreţuit care să fi fost distrus în ultimii ani. Dim-potrivă, săpăturile arheologice din ultimii ani au condusla descoperiri de excepţie. Desigur, pământul păstreazăcel mai bine vestigiile, dar dacă le lăsăm acoperite, existăriscul să nu le cunoaştem niciodată”, a spus Ioan AurelPop.

Claudiu Pădurean

Undă verde pentru proiectul Roşia Montană

Sprijin pentru minerit

Un mare număr de organizaţii neguverna-mentale, precum şi reprezentanţii localni-cilor de pe Valea Arieşului, şi-au manifestatsprijinul pentru proiectul minier al com-paniei Roşia Montană Gold Corporation.Deja, au semnat scrisori de sprijin ori demulţumire asociaţii precum Pro Dreptatea,asociaţiile culturale ale maghiarilor din RoşiaMontană şi din Abrud, foşti lideri sindicali aiminerilor, liderii sindicatului Viitorul Mine -ritului şi ai Confederaţiei Naţionale SindicaleMedirdian, dar şi primarii din Roşia Mon-tană, Câmpeni ori Abrud. De asemenea,proiectul este susţinut de Consiliul Naţionalal Intreprinderilor Mici şi Mijlocii di Româ-nia, dar şi de alţi numeroşi oameni de afa -ceri. Ei sunt de părere că proiectul minier,contestat, pe de altă parte, de alte ONG-uri,reprezintă singura şansă pentru dezvoltareaeconomică a zonei.

4,3 miliarde de euro ar produce în economia României proiectul minier

4.000 de noi locuri de muncă, directe şi indirecte, ar apărea în România

70 de milioane de dolari este suma alocată pentru protejarea patrimoniului

Cel mai mare proiect minier dinRomânia a primit undă verde dinpartea Comisiei Naţionale deArheologie. Membrii acesteicomisii au aprobat descărcarea desarcină arheologică pentru o partea Masivului Cârnic, din RoşiaMontană. Astfel, a dispărut unadintre cele mai importante barierebirocratice în calea proiectuluiminier al companiei Roşia Montană Gold Corporation.

37

AFACERI


Situaţia tensionată din Grecia alungă nu doar posibiliiinvestitori de acolo spre alte zări, ci şi regândeşte pla-nurile de dezvoltare şi extindere ale companiilor lo-cale. Printre ţările norocoase care beneficiază de baniigrecilor se află şi România. Astfel, cea mai importantăcompanie de lactate din ţara elenă, Olympus, s-ahotărât să investească într-o fabrică de acest gen lângăBraşov, mai exact în localitatea Halchiu. Oficialii greciau anunţat cu fast la finalul lunii iunie, atunci când afost dată în folosinţă unitatea de lângă Braşov, că auinvestit 55 de milioane de euro în fabrica de lactate,însă doar 40% din produsele de acolo vor ajunge laromâni. Restul de 60% vor fi exportate către pieţeleeuropene, dar şi către SUA. Cei de la Olympus au con-struit unitatea de producţie a lactatelor pe o suprafaţăde 25.000 de metri pătraţi, pe care au început-o în2009, iar suma investită a făcut ca această fabrică săfie apogeul investiţiilor externe ale companiei, careeste axată şi pe producţia de sucuri naturale. Deasemenea, potrivit companiei greceşti, unitatea de laHalchiu este cea mai mare fabrică producătoare delactate din România.

Fabrica de la Baraolt, închisă„Este cea mai mare investiţie a noastră în afara Greciei.Am preferat să facem o fabrică nouă, modernă, decâtsă cumpărăm ceva vechi. Am ales România datorităpoziţiei geografice, fiind o poartă de acces pentru Eu-ropa de Sud-Est. De asemenea, un alt factor pentru caream ales să facem această investiţie aici a fost calitatealaptelui românesc, una foarte bună, iar faptul că suntemîn România de 12 ani ne asigură o bună cunoaştere apieţei. Putem spune că puţin suntem şi noi români”, adeclarat preşedintele grupului Olympus, DimitriosSarantis. Unitatea de la Halchiu a rămas singura a celorde la Olympus, după ce fabrica de la Baraolt, pe caregrupul grec o deţinea de 12 ani, a fost închisă, iar toţi

angajaţii de acolo au fost transferaţi la Halchiu. „Pe noine încântă calitatea înaltă a materiei prime din Româniaşi suntem convinşi de potenţialul acestei ţări. Creştereapieţei locale este demonstrată şi de faptul că în Româ-nia se consumă de două ori mai puţine produse lactatedecât în Grecia, deşi numărul locuitorilor de aici estedublu faţă de cel de acolo. Oricum, o fabrică veche nuse poate transforma niciodată într-una nouă, aşa că amluat decizia de a ne extinde, practic, pe vechea structurăde la Baraolt”, a explicat Sarantis de ce a pus lacătul pefabrica din judeţul Covasna. Preşedintele Olympus apromis că în trei ani fabrica va ajunge la capacitatemaxi mă de producţie. Momentan, în unitatea de laHalchiu lucrează 60 de angajaţi, un număr care se vadubla într-un an şi jumătate. La Halchiu se va produceiaurt, lapte şi brânzeturi, însă deocamdată doar linia deiaurturi funcţionează. Producţia laptelui ar urma să fiedeschisă undeva la mijlocul lunii august, în timp ce înluna noiembrie va porni şi producţia de brânză. Fabricade la Halchiu va avea o capacitate de recepţie a lapteluide până la 40.000 de litri pe oră şi trei linii de producţie.Se vor face 120 de tone de iaurt pe zi, 100 de tone detelemea pe zi, 16.000 de litri de lapte pe oră la PET şi10.500 de litri pe oră la ambalaj, iar totul va ieşi pe piaţăsub marca „Oly”.

40 de milioane de euro profit în 2010„Laptele este colectat exclusiv din România, mai alescă în ultimii cinci ani calitatea acestuia s-a îmbunătăţitfoarte mult. 70-80% din laptele de care avem nevoieîl vom lua din fermele individuale, iar restul din cen-trele de colectare. Noi am încheiat parteneriate cu 500de fermieri pentru a-i ajuta cu utilaje şi am investit treimilioane de euro în acest sens”, a spus şi Ioannis Kom-matos, director general adjunct şi cel care răspundede producţia Olympus din România. Dacă totul vadecurge bine, la Halchiu ar putea să fie produse şi su-curi naturale în paralel cu lactatele. Compania elenăeste specializată şi pe aceste băuturi, însă producţiaacestora în România va fi pusă în aplicare doar dacăproducerea de lactate va avea succesul calculat. To-talul investiţiei firmei elene în afacerile din Româniadin 1999 până astăzi este de aproximativ 70 de mi -lioane de euro, iar Olympus mai are încă patru unităţide producţie, trei în Grecia şi una în Bulgaria. Deasemenea, compania este prezentă şi în alte 34 de ţări,inclusiv în SUA, iar în 2010 a raportat venituri totaleîn valoare de 216 milioane de euro şi un profit deaproape 40 de milioane de euro. În acest an, şefii de laOlympus estimează că cifra de afaceri în România vaajunge la 25 de milioane de euro, iar în 2012 ar trebuisă fie de 30 de milioane, după ce în 2010 a fost de 20de milioane de euro. Conform calculelor grecilor, fa -brica de la Halchiu ar trebui să le salte veniturile cu 15milioane de euro în fiecare an, însă doar atunci cândunitatea din România va funcţiona la capacitate ma -ximă.

Adrian Rus

Grecii de la Olympus au investit 55 mil. Euro la Halchiu - Braşov

Compania de lactate Olympus a făcut cea mai mare investiţie din afara Greciei tocmai în România, la fabrica de la Halchiu,judeţul Braşov. Producătorul elen a investit 55 de milioane de euro, dar deocamdată se produce cu noua marcă doar iaurtul.

Oamenii de afaceri din SUA dar şi din Europa de Vest aufolosit de ani buni necesitatea tratării acestei probleme încrearea şi susţinerea unor business-uri de succes. În acestmoment în Transilvania există 5 asociaţii care se ocupă detratarea dependenţelor. Dintre acestea, doar cele dinjudeţele Sibiu şi Mureş sunt comunităţi terapeutice careasigură internarea pacienţilor lor. Programul Sf. DimitrieBasarabov şi Uniunea Creştină din România, ambele dinCluj Napoca, funcţionează drept centru de zi, respectivcentru de găzduire temporară pentru persoanele fără adă-post. „Asociaţia Identitate din Bistriţa Năsăud urmăreştedeschiderea unui centru de recuperare în această zonă”,spune Maria Radu, coordonator al Centrului pentru Pre-venire, Evaluare, Consiliere Anti-Drog, Sibiu.

Şura Mică dă tonulPeste 600 de pacienţi sunt internaţi anual în Centrul derecuperare din Şura Mică, primul centru de tip staţionar

înfiinţat în România. „65% dintre aceştia sunt dependenţide alcool iar 35% au probleme cu etnobotanicele”, spuneAlexandru Leşcău, psihologul asociaţiei Crucea Albastrăcare guvernează Aşezământul Nazareth de lângă Sibiu.Tariful practicat pentru internaţii care participă la progra-mul de recuperare (prin psihoterapie individuală, de grupşi ergoterapie) este de 1700 de lei lunar iar şederea minimă

recomandată este de 3-4 luni. La înfiinţare, în anul 1997,cei care erau internaţi la Şura Mică erau majoritari oameniai străzii cărora li se ofereau adăpost, mâncare, haine şimedicamente. Astăzi pacienţii provin din toate mediilesociale şi sunt deopotrivă medici, profesori sau şomeri,precum şi elevi sau muncitori necalificaţi. „Cei mai mulţivin din oraşe precum Bucureşti, Bacău, Galaţi, dar şi din

Costul dependenţei. Business sau act social?

Numărul dependenţilor de alcooldin România este estimat a depăşi1.000.000. Consumatorii şi depen-denţii de droguri, în special cei deetnobotanice, heroină, cocaină sauchiar cannabis sunt şi ei din ce înce mai numeroşi. Puţinele centreterapeutice de tratament din Tran-silvania sunt asaltate de pacienţi,dar cei mai mulţi dintre aceştiaprovin din alte zone ale ţării.Marea majoritate a centrelor suntadministrate de fundaţii caritabilesau religioase dar care practicătarife destul de mari, necesarepentru autofinanţare. Cum cere -rea este foarte mare, ciudat estefaptul că în Transilvania, nu existădeocamdată nicio clincă privatăde recuperare dedicată exclusiv re-abilitării dependenţilor.

Un prim pas

„Centrul Medical Doctor PsI Dr. Laura Cătană” a fost înfiinţat în primăvara anului trecut şieste singurul centru privat din ardeal cu un program de dezintoxicare care se realizeazăcadrul Clinicii Psihoterapia, din localitatea Vinţişoara, judeţul alba. Centrul PsI nu este axattotuşi doar pe tratarea dependenţei de substanţe ci şi pe recuperarea psihică respectiv în-grijirea persoanelor cu demenţă alzheimer. tratamentul se face în regim de internare iarpreţul programului de dezalcoolizare începe de la 100 lei/zi.

38

sănătate

Cluj, Iaşi şi din judeţul Mureş”, spune Lux Holger, directorulamplasamentului.

La scară mai mică„Insula Speranţei” este centrul de recuperare pentru femeidependente de alcool şi alte substanţe din comuna Şelim-băr, judeţul Sibiu. Având o capacitate de 12 locuri, acestatratează anual 30 de persoane care plătesc lunar o sumăde 2000 de lei pentru cazare, masă şi tratament. „Recupe -rarea durează între 4 şi 6 luni, dar nu toate pacientele noas-tre reuşesc să o parcurgă până la final”, declară Crina Lupea,directoarea centrului coordonat tot de Crucea Albastră. Cu o capacitate de 24 de persoane, Centrul terapeuticpentru toxicomani din localitatea Ozd, judeţul Mureş, gu-vernat de fundaţia Bonus Pastor, îşi bazează tratamentulpe programe de autocunoaştere, autoajutorare şi spiritu-alitate creştină. Aici cele 12 zile de terapie scurtă costă 600de lei iar tratamentele rezidenţiale de lungă durată care se

adresează numai dependenţilor de sex masculin încep dela 900 de lei pe lună şi pot dura între 3 şi 9 luni.

Încercări eşuateSingura comunitate terapeutică privată destinată exclusivconsumatorilor de droguri din România a funcţionat în2007 în localitatea Brebu, Prahova, dar a fost închisă în ace-laşi an. Preţurile practicate aici erau de 1000 de euro pelună. Trei iniţiative ale Agenţiei Naţionale Anti-Drog rămasenefinalizate, au avut ca scop înfiinţarea unor centre de re-cuperare în Bălan, judeţul Harghita, în judeţul Braşov dar şiîn comuna Mica, judeţul Cluj. Pentru Mica, preţurile pro-puse erau de 50 de euro pe zi, o cură completă de trata-ment urmând să ajungă la suma de 9000 de euro.

De ce nu merge„Crearea specialiştilor români, în stare să coordoneze

aceste centre private, a durat foarte mult timp”, spuneCrina Lupea, directoarea Centrului de Recuperare de laŞelimbăr. „În trecut asistenţa socială nu era deloc atractivădin punct de vedere financiar. Ea însemna asistarea per-soanelor cu handicap, fizic şi psihic sau a altor categoriisociale defavorizate”, adaugă Alexandru Leşcău, pshihologcolaborator al grupului ASPERA. Totodată, mentalitatearomânilor vis-a-vis de dependenţă este şi azi puţin înve-chită iar numărul celor care apelează la ajutor este foartemic. „Statisticile la nivel naţional nu sunt foarte realiste.Cifrele reale ale celor care fac abuz de substanţe şi ale de-pendenţilor sunt mult mai mari”, spune Lux Holger, direc-torul Centrului de la Şura Mică.

Există potenţial de business?Poate un centru privat, cu servicii si dotari la cele mai înaltestandarde să faca munca de asistare a dependenţiloravantajoasă din punct de vedere financiar? Părerile spe-cialiştilor în tratarea dependenţelor sunt încă împărţite.„Clinicile private sunt prea scumpe, de aceea nu apar saunu supravieţuiesc. Munca asta nu o poţi face pentru a teîmbogăţi ci doar ca să îţi acoperi cheltuielile lunare. Profituleste sufletesc”, crede Crina Lupea, psihoterapeut al cen-trului de la Şelimbăr. „Oamenii cu bani din România cares-au confruntat cu dependenţa de alcool şi droguri au în-ceput să vadă potenţialul înfiinţării unor clinici private.Sigur o să apară într-un an sau doi”, crede în schimbAlexandru Leşcău, psiholog al Aşezământului Nazareth şicolaborator al ASPERA Grup. „Trebuie totuşi, ca şi în cen-trele particulare, să existe un raport echilibrat între calitateaserviciilor oferite şi costurile per pacient pentru o cură deterapie”, consideră psihologul. „În lipsa unui suport dinpartea guvernului, acestea sunt singurele opţiuni pe carele avem – înfiinţarea de fundaţii sau de centre private pen-tru tratarea dependenţei”, spune şi dr. Levente Horváth,preşedintele Fundaţiei Bonus Pastor.

Alexandra Coroian

Tradiţie costisitoare

În sUa există peste 10.500 de centre private,publice şi non-profit pentru tratarea abuzu-lui sau dependenţei de alcool sau droguri.Primele clinici particulare americane au fostînfiinţate la începutul anilor ’50. Costulmediu al unei luni de internare este de 7000$ dar sunt centre care oferă tratamente gra-tuite în schimbul muncii depuse de pacienţipentru auto-întreţinere dar şi clinici care ta -xează cu sume începând de la 100 000 $ pen-tru un program de dezintoxicare de 30 dezile.

39www.transilvaniabusiness.ro

sănătate

FONdURI EUROPENE

40

“Obiectivul proiectului ARE, finanţat pe fonduristructurale europene, este de a reuşi mutarea cen-trului de atenţie pentru unii locuitori, din zona agri-culturii de subzistenţă spre o zonă deantreprenoriat. Noi încercăm ca pe un număr de3.300 de persoane care trăiesc în mediul rural, din11 judeţe ale României, să-i determinăm săreuşească mici afaceri în mediul rural, să inter-acţioneze între ei, pentru a construi bazele antre-prenoriatului în mediul rural. Cam acesta esteobiectivul general al proiectului. Credem că prinacest parntereriat vom reuşi până în 2013 săpornim acest proiect şi că vom reuşi să construimo comunitate care se va numi “Asociaţia Antre-prenor Rural European”, şi care va strânge pe lângăcei 3.300 de persoane ţintite, şi alţi mulţi oameni

interesaţi de mediul rural din România. Judeţeleprevăzute în proiect sunt: Suceava, Vâlcea, Sibiu,Alba, Mureş, Gorj, Olt, Buzău, Vrancea, Bacău şiIaşi”, a explicat Gabriel Olariu, reprezentantul EuroTraining and Education Center SRL, companie ceoferă cursuri de limbi străine.

Selecţii cu primăriile“Vom oferi consultanţă, vom face cursuri extinse,90 – 100 de ore pentru aceşti cursanţi, ei vor fi tre-cuţi prin cursuri de limbă engleză, cu toţii ştim câtde importantă e aceasta pentru a iniţia o afacere şia o populariza. Vor fi cursuri de iniţiere în muncacu calculatorul şi despe antreprenoriat, pentru caoamenii să iniţieze un plan de afaceri şi împreunăcu dânşii vom identifica şi sursele de finanţare pen-tru afacerile ce se vor derula. Vom selecta benefi-ciarii cu ajutorul Primăriilor am iniţiat un proces derecrutare pentru lideri respectaţi din comunităţileîn care trăiesc, cu ajutorul cărora vom ajunge laţinta noatră. Suntem în faza a doua, deja în judeţele

şi în Suceava, Vâlcea şi Sibiu proiectul a fost imple-mentat, 550 de persoane au absolvit cursurile noas-tre”, a mai spus Olariu. “Îi ajutăm în primul rândsă-şi recapete încrederea că pot face lucruri foartebune în ţara aceasta. Domeniile e bine să nu le su -gerăm noi, ci să vadă ei nişa în care pot acţiona şipot fi de folos comunităţii rurale. Este o listă în-treagă la programul naţional de dezvoltare ruralăcare sprijină tipurile de activităţi. Sunt unele pre-cum: dezvoltarea de servicii de IT, un atelier foto,un atelier de înfrumuseţare corporală, noi îi ajutămîn a-şi defini mai bine ideea şi nu a le impune sausugera în care să acţioneze”, a detaliat şi Ilie Ne-groiu, responsabilul tehnic al Fundaţiei Codecspentru Leadership. În proiect mai sunt implicate şiCentrul de Pregătire în Informatică SA Bucureşti şiSC Soft Aplicativ şi Servicii SA, Sibiu.

Ionuţ OPREA

Şcoala de business se mută la ţarăTrei societăţi şi o fundaţie auobţinut fonduri europene pentru“a şcoli” oameni din mediul rural şia-i transforma în antreprenori. În11 judeţe, dintre care din Transil-vania: Mureş, Sibiu şi Alba, circa3.300 de oameni pot învăţa despreplanuri de afaceri, marketing, leadership sau management deproiect. Selecţia se va face cu ajutorul primăriilor şi al unor liderilocali. Proiectul “Antreprenor RuralEuropean” a fost prezentat pe 21iunie la Hotel Grand Târgu Mureş.

De unde vin banii

Partea de cofinanţare pentru afaceri poatefi asigurată de o societate de microfi-nanţare. Una dintre ele este Patria CreditIFN. “Avem un birou deschis în Reghin acumaproximativ un an, care deserveşte în spe-cial zona rurală a judeţului. Ce facem noi?Microfinanţare: înseamnă să te adresezicelor excluşi financiar, nu doar de la cred-itare ci şi de la serviciile financiare: asigurări,depozite, tranzacţii. Noi avem acest obiectival finanţării dar şi obiectivul social, al im-pactului în comunitatea în care activăm”, adeclarat Adina China Barta, reprezentantPatria Credit IFN.

Rezultate finale

Partenerii din proiect vor realiza un rapoarte de cercetare privind ocuparea în mediul ruralşi tendinţele de dezvoltare locală, inclusiv imaginea populaţiei din mediul rural, dar şi asupranoii percepţii a tendineţlor şi oportunităţilor de dezvoltare. Vor fi organizate 2 conferinţenaţionale şi 11 seminarii regionale. Obiectivele includ şi realizarea unei platforme e-learningcu 1.200 utilizatori, organizarea de 55 de acţiuni in 11 judeţe din 4 regiuni, pentru adulţi darşi tot atâtea acţiuni pentru elevi în şcoli, organizarea de cursuri de comunicare în limba en-gleză, pentru 550 cursanţi şi organizarea de cursuri de utilizare TIC pentru 860 cursanţi, darmai ales înfiinţarea Asociaţiei Antreprenor Rural European, cu 4 centre regionale operaţionale.

Transilvania Business 11

Documents

Transcript of Transilvania Business 11