Transilvania Business 24
-
Upload
transilvania-business -
Category
Documents
-
view
220 -
download
2
description
Transcript of Transilvania Business 24
3, 4, 5 6, 7Inovaţie şi business - Krakowski Park Technologicyny Sp
Parcuri industriale în loc de gulyas
Cehii atacă piața germană
Nr. 24 / An III / septembrie 2012
TRANSILVANIABUSINESS
www.transilvaniabusiness.ro
Fondator
Aurelian GRAMA
Preţ 8 lei
Revi
stă
econ
omic
ă. D
istr
ibuț
ie n
ațio
nală
.
Parcurile industriale.
O strategie națională
EVENIMENT
În România, potrivit acestor acte normative, pot exis-
ta trei feluri de parcuri industriale: publice, private sau
mixte, în funcţie de cine este proprietarul terenurilor
şi clădirilor aferente: statul sau investitorii privaţi sau
amândouă entităţile.
Cum se obţine titlulde parc industrial
Pentru a primi titlu de parc industrial, prin ordin al mi-
nistrului Administraţiei şi Internelor, proiectul trebuie
să îndeplinească cumulativ mai multe condiţii. Acesta
trebuie să fie fezabil, iar terenul să aibă acces la un drum
naţional sau european şi să fie racordat la infrastruc-cc
tura utilităţilor publice. Terenul în sine trebuie să aibă o
suprafaţă de cel puţin 10 ha, să fie în proprietatea celui
care solicită tilul de parc industrial pe cel puţin 30 de ani,
să fie liber de sarcini şi să nu facă obiectul unor litigii în
instanţă atât terenul, cât şi construcţia. O altă condiţie
este să fie asigurată protecţia mediului.
Ce trebuie să facăautorităţile locale
Pentru constituirea unui parc industrial, unităţile ad-
ministrativ-teritoriale trebuie să identifice terenul dis-
ponibil. Acesta poate să aparţină uneia sau mai mul-
tor unităţi administrative sau unor persoane de drept
privat. Tot autoritatea locală analizează fezabilitatea
şi stabileşte oportunitatea proiectului, constituie so-
cietatea de administrare, completează şi depune la
MAI cererea de titlu şi documentele anexe. Cea mai
importantă sarcină este, însă, atragerea investitorilor
pentru parcul industrial, pentru care trebuie să creeze
condiţii favorabile pentru dezvoltarea afacerilor.
La ce sunt buneparcurile industriale?
În condiţiile în care fostele platforme industriale din
oraşe nu mai funcţionează la capacitatea pentru
care au fost proiectate, iar sute de mii de angajaţi au
rămas fără locuri de muncă, parcurile industriale par
a fi o alternativă viabilă şi modernă. Astfel că primul
avantaj al înfiinţării acestora este crearea de locuri de
muncă. Un alt avantaj este reconfigurarea zonelor
industriale, prin relocarea activităţilor economice de
producţie în afara localităţilor. Şi autorităţile locale
au de câştigat din chirii, dar şi din tarifele şi taxele
pentru servicii cum ar fi paza parcului, iluminat pu-
blic, colectarea gunoiului sau curăţenia. Cum parcu-
rile industriale nu pot exista fără principalul element,
investitorii, aceştia sunt atraşi de o serie de avantaje.
Printre acestea se numără localizarea bună, care pre-
supune un acces direct la infrastructura de transport,
accesul la utilităţi, costurile reduse de instalare şi
operare, barierele administrative reduse sau forţa de
muncă disponibilă calificată. De asemenea, firmele
care aleg să îşi mute afacerile în parcurile industriale
sunt scutite de la plata impozitului pe teren şi clădiri.
Ajutoare de stat
Ordonanţa Guvernului nr. 65/2001 şi Codul Fiscal
(Legea nr. 571/2003) prevăd următoarele facilităţi
pentru iniţiatorii şi investitorii în parcurile industriale:
terenurile şi clădirile din parcurile industriale;
-
carea destinaţiei şi pentru scoaterea din circuitul agri-
Parcurile industriale, mană cerească în vremuri de crizăLegislaţia românească defineşte simplu parcul industrial ca pe o zonă economică delimitată în care agenţii economici se localizează având acces la infrastructură şi utilităţi, administrate de o societate comercială. Ideea acestor parcuri tocmai aceasta a fost, să simplifice lucurile pentru investitori, astfel încât aceştia să se concetreze asupra activităţii proprii, iar scopul social este crearea de locuri de muncă. Cadrul legalcare guvernează acest domeniu al parcurilor industriale şi tehnologice este unul vast, conceput şi modificat de câteva ori până acum, din 2001 încoace. Când au fost elaborate primele acte normative în domeniu, parcurile industriale aparţineau în ceea ce priveşte autorizarea de Ministe-rul Dezvoltării şi Prognozei. În urma comasării ministerelor, parcurile industriale sunt acum sub „tutela” Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Parcurile industriale şi tehnologice din România
sunt guvernate, în principal, de umătoarele acte
normative:
- Ordonanţa Guvernului nr. 65/2001 privind con-
stituirea şi funcţionarea parcurilor industriale,
aprobată cu modificări de Legea nr. 490/2002, cu
modificările ulterioare;
- Ordinul nr. 264/2002 privind aprobarea Instruc-
ţiunilor de acordare şi anulare a titlului de parc
industrial;
- Ordinul nr. 296/2007 pentru aprobarea Sche-
mei de ajutor de stat regional acordat pentru
investiţiile realizate în parcurile industriale.
Cadrul legal
1www.transilvaniabusiness.ro
col a terenului aferent parcului industrial
Facilităţile fiscale acordate reprezintă un factor im-
portant mai ales pentru acei investitori care trebuie
să aleagă între două sau mai multe locuri în care să îşi
mute afacerea, locuri care sunt relativ egale din alte
privinţe.
Cele mai noi parcuri industrialedin România
În acest moment, au fost autorizate să funcţioneze în
România, potrivit site-ului Ministerului Administraţiei
şi Internelor, 55 de parcuri industriale. Dintre acestea,
cinci sunt în curs de amenajare, alte 5 sunt de tipul
green field, iar patru dintre ele au pierdut titlul de
parc industrial, din motiv de nerespectare a terme-
nilor impuşi de lege şi de Ministerul Administraţiei şi
Internelor. Cele mai noi parcuri care vor fi înfiinţate
în România au fost aprobate în august 2012, prin
ordinul Ministerului Administraţiei şi Internelor nr.
197/2012. Titlurile au fost cerute şi obţinute de
GB TRADE S.R.L., SIERRA EXPERT S.R.L. şi DELTA EX-
PERT S.R.L. din Timiş şi GRAELLS & LLONCH INVEST
- S.R.L. înregistat la Oficiul Registrului Comerţului
Braşov. Ultima societate enumerată este cea care
dezvoltă parcul industrial şi logistic de la Turda, pen-
tru care au început lucrările de construire încă din
luna mai a acestui an. De fapt, firma-mamă care
contruieşte acest parc, iniţial pe 25 de hectare, în fi-
nal de peste 50 de hectare, este de orgine spaniolă.
“Primăria le-a eliberat autorizaţie de construire, potri-
vit căreia ar trebui ca lucrările să fie gata în martie
anul viitor”, a precizat Tudor Ştefănie, primarul Turzii.
Investiţia din Turda se cifrează în jurul valorii de 200
de milioane de euro. Parcul industrial va dispune de
spaţii de producţie, distribuţie şi logistică şi va aduce
în jur de 3.000 de locuri de muncă. Investiţia se va
derula pe parcursul a patru ani.
Strategie şi marketing teritorialO dacă cu apariţia mai multor parcuri industriale, a
apărut şi concurenţa dintre acestea, în cursa pentru
atragerea investitorilor, în special a celor străini, de
calibru mare. „Infrastructurile de afaceri, cum sunt
parcurile industriale au devenit sectoare economice
puternic dezvoltate, chiar în condiţiile în care diferă
modul de abordare de la o ţară la alta şi în orice
caz au devenit subiectul unei competiţii câteodată
lipsită de fairplay pentru atragerea de investiţii, mai
ales străine”, recunoaşte şi inginerul Viorel Găvrea,
directorul Tetarom SA. De aceea, compania clujeană
care administrează cele trei parcuri industriale
(Tetarom I, II şi III) şi-a făcut o strategie de dezvoltare
economică pentru captarea şi direcţionarea efectivă
a potenţialilor investitori.
Lecţia Nokiasau adaptarea la criză
După închiderea fabricii Nokia, la sfarşitul anului
2011 şi a fabricii Mechel, care şi-a diminuat senisbil
activitatea de la finalul anului 2011, începutul anului
2012, producţia industrială a judeţul Cluj s-a prăbuşit.
Volumul şi valoarea producţiei a scăzut la jumătate
faţă de perioada similară a anului trecut. Mai mult,
rata şomajului a urcat brusc la cote dramatice în
aceste zone monoindustriale. Autorităţile clujene,
care deţin pachetul majoritar al Tetarom, compania
care administrează cele trei parcuri industriale din
județ au învăţat să fie mai precaute. În negocierile cu
noi investitori gen Bosch şi De’Longhi sau Battistero,
autorităţile au impus o serie de clauze contractuale
care au menirea de a păstra aceşti investitori perioade
cât mai îndelungate sau de a returna comunităţii lo-
cale, sub forma unor despăgubiri, contravaloarea
investiţiilor realizate din bani publici pentru amena-
jarea infrastructurii din parcurile industriale. În cazul
parcului Tetarom III din Jucu, aceste investiţii au fost
enorme: pe lângă amenajarea drumurilor, a reţelei
de apă şi canalizare, a fost contruită o staţie de tren
specială. În plus, la cererea celor de la Nokia, reţeaua
electrică din parc a fost cuplată atât la sistemul elec-cc
tric al zonei Cluj, cât şi la cel al zonei Turda, în aşa fel
încât în cazul unei eventuale pene de curent inter-rr
venite în reţeaua de pe valea Someşului Mic, sarcina
alimentării cu energie să fie preluată de reţeaua de pe
valea Arieşului, iar producţia să nu fie afectată. Oficialii
Tetarom susţin că acesta este singurul parc industrial
din România care beneficiază de această facilitate.
Lecţia numărul doi, în urma plecării neaşteptate a
Nokia, a fost diversificarea tipului de investiţii, în
aşa fel încât dacă o industrie este afectată, celelalte
să poată prelua forţa de muncă şi sarcina fiscală.
Acesta este şi motivul pentru care, la Câmpia Turzii,
autorităţile încearcă să transforme platforma parcului
industrial Mechel într-un parc industrial propriu-zis.
Ana Florescu
EVENIMENT
Programul Operaţional Regional – Măsura 4.1. Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală
Obiectivul domeniului de intervenţie îl
reprezintă crearea şi modernizarea structurilor
regionale şi locale de sprijinire a afacerilor având
ca scop atragerea investiţiilor, revigorarea şi dez-
voltarea economiilor locale şi regionale.
Valoarea totală a proiectului (suma chel-
tuielilor eligibile şi neeligibile) este cuprinsă între
1.700.000 şi 85.000.000 lei.
APL – contribuţie proprie la cheltuieli eligibile =
50%, cu excepţia Regiunii de dezvoltare Bucureşti
Ilfov = 60%. Informaţii suplimentare: www.inforegio.rog şi
www.mdrt.ro
Accesul la finanţare
2
ESENȚIAL
Am petrecut cinci zile în trei ţări diferite – Polonia,
Cehia şi Ungaria – pentru a aduce în România mo-
dele de bune practici despre înfiinţarea, organizarea şi
funcţionarea parcurilor industriale în Europa Centrală
şi de Est. Mai precis, în state cu o istorie, inclusiv
economică, asemănătoare cu a noastră, trecute de la
comunismul etatist la capitalism, şi în care colegii de
la Transilvania Business au identificat modele aplica-
bile şi în ţara noastră.
Trei modele – diferite unul de celălalt, funcţionale
însă fiecare, şi inspiraţionale – dacă îmi permiteţi un
cuvânt des uzitat, dar rareori dublat de o listă anexă
de învăţăminte. Ceea ce vom încerca să vă prezentăm
mai jos.
Pe una dintre parcelele din cele 560 de hectare
deţinute de Krakowski Park Technologicyny Sp, în
Polonia, am descoperit că statul şi autorităţile pu-
blice – în ciuda experienţei noastre româneşti - pot
fi buni administratori şi manageri ai unei afaceri, dacă
ţinta lor este interesul economic naţional. Cea mai
importantă lecţie învăţată a fost că, prin colaborare
şi comunicare unidirecţională a managementului
unei companii şi a conducerii autorităţilor publice, o
strategie pe termen lung care ţine cont de resursele
umane şi de specificul economic zonal, precum şi
o legislaţie adaptată cerinţelor investitorilor – au-
tohtoni sau/ şi străini, şi acordarea de facilităţi fiscale
– scutiri şi reduceri de taxe şi impozite - poţi dezvolta
o regiune şi crea plusvaloare. De asemenea, pentru
a avea succes ca administrator de parc, e necesar să
te raportezi la o economie stabilă şi predictibilă, ast-
fel încât prognozele tale microeconomice să nu fie
denaturate de indicatorii macroeconomici. Nu în ul-
timul rând am mai învăţat că proiectele serioase şi
inovative îţi pot aduce fonduri europene importante
prin care să dezvolţi alte proiecte şi să ţii pasul cu di-
namica economiei naţionale şi a pieţei internaţionale.
VGP a dezvoltat la Horni Pocernice unul dintre
cele mai extinse parcuri industriale din Cehia. Ceea
ce am apreciat la cehi este că, atunci când ai o afa-
cere solidă, bazată pe un plan de afaceri pe termen
lung, nu este dificil să stârneşti interesul unor mari
investitori. Aşa se explică de ce pachetul majoritar de
acţiuni al subsidiarei VGP de la Horni Pocernice a fost
achiziţionat de un fond de investiţii britanic, iar infu-
zia de capital străin permite companiei să se extindă
şi să atace piaţa celei mai solide economii europene –
Germania. De asemenea, am mai avea un sfat pentru
investitorii români, predat de către responsabilii unui
parc de 100 de hectare, aproape plin: contactul per-
manent cu piaţa şi clienţii este un punct strategic în
orice plan de afaceri pe termen scurt, mediu şi lung,
care îţi permite să te adaptezi rapid la schimbările
economice externe.
Şi în România, sunt zeci de locuri în care mai
supravieţuiesc scheletele unor foste fabrici, înconju-
rate fiecare de zeci de hectare de teren acoperite de
buruieni. La Debrecen însă, acţionarii Nyugati Ipari
Park au transformat o relicvă industrială comunistă
într-o afacere de 150 de milioane de euro anual.
Strategia, dezvoltată începând cu anul 2000, a fost
una simplă: creştem împreună, astfel că în jur de 90
de companii, mici în principal, şi-au dezvoltat afa-
cerea acolo. În plus, oferirea unor avantaje economice
– chirii şi tarife la utilităţi mai reduse –, precum şi o
municipalitate flexibilă în ceea ce priveşte taxele şi
impozitele locale sunt alte atu-uri ale parcului ungar
care ar putea fi aplicate şi în România.
Am afirmat mai sus că fiecare parc industrial era
diferit unul faţă de celălalt. Cu o singură excepţie însă:
infrastructura. Toate cele trei parcuri vizitate erau
bine plasate pe harta de autostrăzi, în apropierea
aeroporturilor şi cu reţelele de utilităţi bine puse
la punct, astfel încât investitorii să nu aibă grija lor.
Lucru ce ar trebui să dea de gândit autorităţilor pu-
blice româneşti atunci când vor elabora o strategie
economică naţională şi când vor ierarhiza priorităţile.
Sunt doar câteva aspecte schiţate pe care le-am ob-
servat în călătoria noastră de documentare. Modele
de bune practici pe care le vom prezenta pe larg în
cadrul evenimentului de business de la Tîrgu-Mureş,
din 6-7 noiembrie 2012. Noi considerăm că acestea
pot fi o sursă de inspiraţie pentru investitorii români
sau pot fi catalizatorul pentru alte experienţe peste
graniţe ce se vor materializa în alte modele de bune
practici, astfel încât, în final, să poată reprezenta un
punct de plecare pentru cei care sunt interesaţi să
participe la elaborarea unei strategii naţionale pe ter-
men lung în domeniul parcurilor industriale.
Ligia VORO
Experimentul polonezo-ceho-ungar
3www.transilvaniabusiness.ro
EVENIMENT
De unde a început...... în 1995, înainte de aderarea la Uniunea Europeană,
statul polonez înfiinţa prima zonă economică
specială, pentru a atrage, în primul rând, investitorii
străini prin politica fiscală aplicată în aceste areale,
în principal reduceri la plata impozitului pe profit,
la care se adăugau şi o serie de scutiri sau reduceri
de taxe locale - a impozitului pe proprietăţi, spre
exemplu. De atunci, în Polonia au fost dezvoltate 14
astfel de zone economice exclusive, supuse aceloraşi
reglementări, şi care funcţionează sub coordonarea
Ministerului Economiei. Acţionarul majoritar al aces-
tor zone este statul polonez, reprezentat de minister.
Pe aceeaşi legislaţie, mult mai permisivă, în 1997
s-a dezvoltat şi zona economică specială (ZES) ce
are ca punct central Cracovia şi ca areal Regiunea
Malopolska, operată de Krakowski Park Technologi-
cyny Sp. Datorită specificului local şi regional, zona
economică specială a încurajat dezvoltarea de afa-
ceri în domenii precum noi tehnologii, noi servicii, iar
companii de IT precum ComArch – una dintre cele
mai mari companii poloneze, sau Motorola au inves-
tit aici încă din 1999.
“Cea mai importantă facilitate în zona economică
specială este aceea că investitorii sunt scutiţi de im-
pozitul pe profit. De asemenea, mai oferim parcele
foarte bine pregătite pentru noi investitori, de regulă la
preţurile pieţei. Ceea ce mai este important în legătură
cu zonele economice speciale este de a le dezvolta pe
terenuri deţinute de primării sau, în principal, să fie do-
meniu public”, explică Jacek Bielawski, Project Manager
al Krakowski Park Technologicyny Sp.
Această zonă economică specială, administrată
de Krakowski Park Technologicyny Sp - deţinut de
statul polonez care are 71% din acţiuni, autoritatea
regională din Regiunea Malopolska, Primăria Craco-
via şi trei universităţi importante – Universitatea
Jagellona, Universitatea Tehnologică şi Universitatea de
Ştiinţe şi Tehnologie Agh-Ust, se întinde, în prezent,
Inovaţie şi business - Krakowski Park Technologicyny Sp
Cracovia este oraşul polonez al tehnologiei informaţiei. Unul care atrage ca un magnet mari corporaţiidatorită facilităţilor fiscale oferite, infrastructurii dezvoltate – autostrăzi şi aeroporturi -, tehnologieiînalte şi potenţialului uman. Krakowski Park Technologicyny Sp a speculat toate aceste avantajeeconomico-fiscale şi umane, precum şi legislaţia în domeniul zonelor economice speciale, atrăgândinvestiţii de aproximativ 400 de milioane de euro. Un model de bune practici pentru autorităţile publiceşi pentru investitorii privaţi români care ar intenţiona să dezvolte un parc tehnologic.
Jacek Bielawski şi Monika Machovska, Project manager-ii Krakowski Park Technologicyny Sp
4
EVENIMENTpe 560 de hectare, iar până la sfârşitul anului va depăşi
600 de hectare. În zona economică specială activează
în jur de 70 de companii, dar în acest areal sunt dez-
voltate 110 proiecte. Investitorii străini atraşi sunt din
Statele Unite ale Americii, Germania, Marea Britanie,
Japonia sau Rusia. Până acum, potrivit statisticilor,
1.7 miliarde de zloţi au fost investiţi sau declaraţi ca
investiţi în zona economică specială. Această zonă
este împărţită în 23 de subzone – trei sunt în Craco-
via şi sunt considerate subzone tehnologice, centrate
pe servicii IT – aici activează mari companii precum
Motorola, ComArch, UBS Service Centre – şi alte 20
de subzone în regiune cărora le sunt oferite terenuri
dezafectate pentru sectorul auto, în special, şi pentru
industrii moderne legate, de asemenea, de producţie.
Sunt trei forme prin care companiile lucrează cu
administraţia parcului: fie sunt companii la început
care vin în incubatorul tehnologic, fie sunt com-
panii care nu doresc să se folosească de avantajele
zonei economice speciale şi activează doar în parcul
tehnologic, cu avantaje precum birourile deschise,
infrastructura, laboratoarele şi pachetele de servi-
cii – conferinţe, seminarii etc. -, iar a treia ar fi zona
economică specială.
... viitorul e al tehnologiei Evoluţia spre dezvoltarea unui parc tehnologic a
apărut apoi în mod firesc. “În 2003 a fost elaborată
o nouă strategie şi atunci ne-am îndreptat mai mult
atenţia spre servicii de parc tehnologic, dar în continu-
are combinate cu ideea de zonă economică specială.
Încă de la început am fost singurii care am combinat
cele două activităţi”, explică Jacek Bielawski, Project
Manager al Krakowski Park Technologicyny Sp.
Concentrarea asupra parcului tehnologic şi a zonei
economice speciale nu au fost singura preocupare
a administraţiei Krakowski Park Technologicyny Sp.
În 2004, aceasta a început să dezvolte incubatorul
tehnologic. „Suntem în clădirea incubatorului tehno-
logic care a fost finalizată în 2008 şi care a devenit
şi sediul nostru (n.red. construită 100% din fonduri
europene). Este cel mai mare incubator din Cracovia
şi suntem singurii care acoperim toate serviciile pe
care ar trebui să le asigurăm investitorilor”, povesteşte
Jacek Bielawski.
În Polonia sunt foarte multe incubatoare de afa-
ceri. Cel din Cracovia are însă specificul său, datorită
faptului că în oraş se pregătesc anual foarte mulţi
studenţi – în jur de 212.000, aproximativ 10 % din
numărul total de studenţi din Polonia, şi majori-
tatea la universităţile ce oferă educaţie în domeniul
tehnologiei, tehnicii şi ştiinţelor exacte -, de aceea
se concentrează asupra transferului tehnologic şi
sprijină start-up-urile în domeniul IT & C, ingineriei
mecanice sau chiar roboticii.
“Noi ne concentrăm asupra afacerilor orientate spre
tehnologie. În general, cei care vin sunt foarte tineri,
de obicei după ce absolvă universitatea sau uneori
sunt chiar în timpul studiilor, tineri care au o idee de
afaceri, dar nu ştiu de unde să înceapă, iar noi îi spri-
jinim. Ei trebuie să aibă un plan de afaceri pentru a fi
acceptaţi în incubator, plan care este evaluat de către
un board”, povesteşte Monika Machowska, project
manager al Krakowski Park Technologicyny Sp.
Cei care îşi doresc să fie acceptaţi în incubatorul
tehnologic nu trebuie să aibă propria companie, dar
trebuie să prezinte ca prim pas o idee de afaceri. “În
prezent avem în jur de 30 de companii în incubator.
Le oferim spaţii deschise unde pot lucra împreună
sau să schimbe idei, respectiv propriile birouri. În ge-
neral sunt companii care activează în domeniul IT&C,
dar avem şi din domenii precum inginerie mecanică,
robotică şi altele”, completează project managerul.
Afaceri la început de drum
mintia.com este una dintre companiile prezente în
incubatorul de afaceri ce a intrat deja pe piaţa din
Marea Britanie şi în Spania. În prezent are 12 angajaţi,
dintre care unii lucrează doar pe proiecte, iar alţii
sunt full-job. „Avem o companie de marketing, dar
recent am creat o platformă pentru oameni creativi,
iar ideea este de a pune în legătură designeri, copy-
writers cu companii care au nevoie de creaţie. Avem
câteva mii de oameni în această platformă, pe de o
parte, şi ţinem legătura cu companiile, pe de altă par-
te. Dacă o companie are nevoie de un logo, de obicei
se adresează unei agenţii, iar pentru mai mulţi bani
obţine două sau trei propuneri. Aici, noi organizăm
un concurs în care prezentăm cerinţele companiei,
iar oamenii trimit propunerile lor şi astfel încurajăm
competiţia şi obţinem o calitate mai bună a pro-
punerilor. Iar, în final, companiile aleg şi plătesc ce le
place mai mult”, explică Przemyslaw Stanisz, mana-
ging director & co-founder mintia.com, conceptul
platformei. Afacerea a fost dezvoltată din fonduri
europene. În jur de 20-25 de tineri din România s-au
înscris în această platformă, iar compania este în con-
tinuare interesată de graph-designeri români.
Tot în incubatorul tehnologic şi-a început activitatea
şi Berrylife s.c. „Eu şi cei doi colegi ai mei avem o com-
panie de aproape 2 ani şi jumătate, este o companie
de design şi de multimedia pentru evenimente şi
expoziţii”, dezvoltă succint Marek Wierzbicky, Mar-
keting Manager Berrylife s.c., ideea de afacere pe care
a gândit-o.
Silicon Valley de Cracovia
Expansiunea în domeniul IT&C nu se va opri aici, pen-
tru că orașul Cracovia îşi merită renumele de centru
al tehnologiei informaţiei al Poloniei. Administraţia
parcului tehnologic dezvoltă în prezent un centru de
business ce va beneficia de un hub pentru compani-
ile din domeniul IT & C. Centrul care îşi va avea sediul
într-o clădire de trei ori mai mare decât cea în care îşi
desfăşoară în prezent administraţia parcului activitatea
este gândit pentru 100 de companii, care fie vor ac-cc
tiva acolo, fie vor utiliza serviciile, pentru că vor avea la
dispoziţie un data center, un laborator pentru industria
digitală şi pentru industria media, săli de conferinţe ul-
tradotate etc. Acest proiect, un veritabil Silicon Valley
„Ne unim forţele, ne promovămîmpreună, vorbim aceeaşi limbă cuinvestitorii. Investitorul nu mai estetrimis dintr-un loc în altul, vine într-unsingur loc unde primeşte informaţiicomplete şi complexe. Oamenii dincadrul autorităţii regionale lucreazăîmpreună cu noi, în acelaşi birou”,Monika Machowska, Project Man-ager al Krakowski Park Technologi-cyny Sp
Krakowski Park Technologicyny Sp*
Nr. companii – peste 100Volum investiţii: 1,7 miliarde de zloţi Nr. angajaţi: 9.000Suprafaţă: 558,71 hectare Grad de ocupare: 62 % (sfârşitul anului 2010)Baza legală: Actul Zonelor Speciale Economice, în vigoare până în 2020*sursa: raport KPMG „Special Economic Zones. 2011 Edition”
Jacek Bielawski
5www.transilvaniabusiness.ro
al Cracoviei, îşi propune să aducă în acelaşi loc compa-
niile tinere şi marile branduri din domeniu, însă prin-
cipala condiţie pentru o companie de a activa acolo
este să aibă angajaţi inovativi şi capabili să împartă cu
ceilalţi. Ar mai fi de menţionat că imobilul este ridicat
în vecinătatea sediilor Motorola şi Siemens, respectiv
a Centrului de Inovaţie al Universităţii Jagellona şi va fi
construit 85% din fonduri europene. Ca o paranteză,
până acum, administraţia parcului a atras din fonduri
europene 117 milioane de zloţi, adică peste 40 de mi-
lioane de euro, pentru cele două clădiri, dar şi pentru
alte proiecte.
Colaborarea, cheia succesului
Polonia este un brand foarte bun, de aceea nu
este foarte dificil să atragă investitori, spune Jacek
Bielawski. Totuşi, statul polonez şi autorităţile locale
au creat anumite pârghii care să uşureze dialogul cu
firmele străine şi viaţa investitorilor de peste graniţe
în Polonia. Astfel funcţionează o agenţie naţională –
Agenţia Poloneză de Informaţii şi Investiţii, cu care
administraţia parcului cooperează mai ales în ceea
ce priveşte investitorii străini. Ar mai fi de amintit
Agenţia Poloneză pentru Dezvoltarea Afacerilor care
se ocupă de culegerea informaţiilor, sprijină dez-
voltarea infrastructurii, introducerea de noi servicii,
dezvoltarea afacerilor în general.
De asemenea, parcul şi zona economică specială sunt
promovate de autorităţile regionale, iar administraţia
celor două promovează la rândul lor regiunea şi Po-
lonia. „Ne unim forţele, ne promovăm împreună, vor-
bim aceeaşi limbă cu investitorii. Investitorul nu mai
este trimis dintr-un loc în altul, vine într-un singur
loc unde primeşte informaţii complete şi complexe.
Oamenii din cadrul autorităţii regionale lucrează
împreună cu noi, în acelaşi birou”, explică Monika
Machowska politica de marketing. De asemenea,
parcul colaborează şi este parte a Asociaţiei Parcuri-
lor care este o instituţie de experţi în parcuri tehno-
logice şi în funcţionarea lor.
În afară de ajutorul statului polonez şi al autorităţilor
locale şi regionale au şi propria strategie de atragere a
clienţilor – participă la misiuni economice, au reclamă
în mass-media internaţionale, la CNN, spre exemplu.
Ce au exploatat polonezii?
La întrebarea cum au reuşit să dezvolte în 14 ani
această zonă, care avea, în 2009, Produsul Intern Brut
(PIB) per cap de locuitor de 30.220 de zloţi, aproxi-
mativ 7.300 de euro, răspunsul ar fi destul de simplu:
administraţia Krakowski Park Technologicyny Sp a
speculat foarte bine avantajele Cracoviei şi a regiunii
de sud a Poloniei.
Primul ar fi accesibilitatea, subliniază cei doi project
manageri: Cracovia este în mijlocul Europei, aproape
de Germania, Slovacia şi Cehia, şi interconectată cu
autostrăzile ce leagă Germania de Ucraina, ceea ce
este foarte convenabil pentru investitorii străini.
De asemenea sunt două aeroporturi internaţionale
între Cracovia şi Katowice – în Balice, Ioan Paul al II-
lea, şi Pyrzowice, astfel că a călători din Polonia spre
orice oraş este destul de facil. Balice este al doilea
aeroport din Polonia şi este un important hub pen-
tru Lufthansa.
Un alt avantaj este forţa de muncă disponibilă. Dacă
Regiunea Malopolska are în jur de 3,3 milioane de
oameni, dacă mai sunt socotiţi şi cei din ţările ve-
cine, piaţa forţei de muncă atinge 8 milioane de
persoane. Calitatea vieţii – de la viaţa culturală la
cea educaţională - este foarte bună în Cracovia, de
aceea pentru investitorii şi angajaţii străini este con-
venabil să se mute şi să lucreze aici. În plus, viaţa este
mai ieftină aici decât în alte ţări vestice sau decât în
Varşovia, capitala Poloniei.
Reprezentanții parcului tehnologic au subliniat că
este important pentru Cracovia şi Regiunea Malo-
polska faptul că are industrie auto – MAN Trucks,
spre exemplu, şi sunt aproape de industria auto din
Slovacia – Kia şi Hyundai, şi din Katowice, unde sunt
prezente Fiat şi Opel.
Iar un mare plus amintit de către cei doi ar fi că eco-
nomia Poloniei este stabilă şi predictibilă. Polonia
este singura ţară europeană care a înregistrat în 2009
o creştere economică de 1,7 %, cu toate că mai toate
economiile naţionale s-au contractat din cauza crizei
economice mondiale. De altfel, în 2009, Regiunea
Malopolska a avut o creştere economică mai mare
decât media pe ţară, şi anume 2,1%. În 2010 – 2012,
ritmul de creştere economică s-a menţinut, iar, inclu-
siv pentru 2013, în ciuda problemelor din zona euro,
principala piaţă de export a Poloniei, ministrul de
Finanţe, Jan Vincent-Rostowski, a prognozat că Polo-
nia va înregistra o creştere economică de 1,5 %.
Ligia Voro
Facilităţi acordate
Krakowski Park Technologicyny Sp acordă
firmelor reduceri de taxe care sunt între 50 – 70%
în funcţie de mărimea acestora şi raportate, pe
de o parte, la investiţiile în teren, clădiri şi alte
imobile, iar pe de altă parte la locurile de muncă
nou create. Astfel, o firmă de mărime mică ce
investeşte 20 de milioane de zloţi, va beneficia
de un ajutor public de 14 milioane de zloţi, iar
una de mărime mare va primi ca ajutor de stat
doar de 10 milioane de zloţi. La fel stă situaţia şi
în cazul locurilor de muncă. Dacă o companie
ce creează 100 de noi locuri de muncă trebuie
să plătească pentru fiecare muncitor 2.000 de
zloţi/lună, inclusiv taxe, timp de doi ani, ceea ce
înseamnă un total 4,8 milioane de zloţi în sar-
cina companiei, ajutorul public primit de inves-
titor va fi de 2,4 milioane de zloţi, în cazul unei
firme mari, de 2,8 de milioane de zloţi pentru o
societate mijlocie şi de 3,36 de milioane de zloţi
dacă e o companie mică.
De asemenea, Krakowski Park Technologicyny
Sp acordă bani pentru start-up-uri în cuantum
de 200.000 de zloţi.
EVENIMENT
Przemyslaw Stanisz, managing director & co-founder mintia.com
Marek Wierzbicky, Marketing Maneger Berrylife s.c.
Una dintre cele mai puternice companii IT din Polonia, Comarch, a investit în Krakowski Park Technologicyny Sp
6
EVENIMENT
Una dintre cele mai dinamice companii europene
din domeniul construirii și închirierii de parcuri in-
dustriale, VGP, încearcă să cucerească piața germană.
Cehii mizează pe potențialul uriaș reprezentat de
această piață și au obținut finanțare din partea unor
fonduri britanice de investiții, dispuse să susțină ex-
tinderea VGP. ”Generalul” care coordonează ofensiva
în Germania este pe jumătate român, jumătate sas.
Darius Scheible s-a născut în Brașov, a copilărit în
Deva și, în anul 1987, s-a mutat în Germania. Acum,
el coordonează operațiunile VGP din România și din
Germania, din cartierul general al companiei cehe, par-rr
cul industrial Horni Pocernice de la marginea Pragăi.
Marea provocare
VGP este un holding de companii care deține mai
multe parcuri industriale private în Cehia, Slova-
cia, Ungaria și România. Compania cehească a fost
fondată de un om de afaceri belgian, Jan van Geet,
care a venit la Praga și care și-a dat seama de imensa
nevoie de spații logistice și industriale moderne de
care are nevoie Cehia. El și-a găsit un partener ceh, Jan
Prohaska, apoi a început să construiască. Inima im-
periului VGP este parcul industrial de la Horni Pocer-
nice, o suburbie a capitalei Praga. Parcul are 100 de
hectare și circa 100 de clienți. Deja, există o suprafață
construită de peste 100.000 de metri pătrați, din
care 70 la sută este închiriată. VGP are planuri mari
de extindere a acestei suprafețe. ”Afacerea este una
foarte dinamică. Avem multe cereri, mulți clienți
care vor să vină la noi și unii care pleacă”, spune Jiri
Zita, reprezentant al companiei cehe. În acest mo-
ment, circa 70 la sută din spațiile din parcul indus-
trial din Horni Pocernice sunt închiriate de com-
panii din domeniul logistic, iar restul de companii
din domeniul producției. ”Noi avem planificate noi
extinderi și ne dorim să atragem și clienți din domenii
legate de high-tech”, spune Renata Cihlarova, un alt
reprezentant al companiei. În acest moment, prin-
tre clienții companiei se numără unii dintre cei mai
mari operatori din domeniul logisticii. De exemplu,
compania DSV. Directorul de divizie din cadrul DSV,
Radoslav Palla, spune că, în acest moment, în cadrul
depozitului din Horni Pocernice lucrează circa 40 de
persoane. Clienții DSV sunt jucători globali, însă Ra-
doslav Palla nu le dezvăluie numele, din dorința de
a nu oferi idei concurenței. Însă el spune că această
bază logistică deservește întreaga Europă pentru
unii dintre jucătorii importanți din domeniile medi-
cal ori alimentar. Pentru clienții din domeniul medi-
cal, angajații DSV au amenajat spații speciale, care
respectă cele mai stricte reguli de igienă și care sunt
izolate de restul halelor. Însă DSV nu este singurul
jucător din domeniul logisticii care activează în par-
cul de la Horni Pocernice. Printre clienții importanți
se numără și concernul Spar, care și-a amenajat
una dintre cele mai importante baze logistice în
incinta parcului industrial. Un alt client important
este Ikea, liderul mondial în comerțul cu mobilier și
decorațiuni interioare. Însă Ikea va părăsi curând par-
cul de la Horni Pocernice, deoarece și-a amenajat, în
apropiere propria sa bază logistică, lângă magazinul
pe care îl deține la periferia orașului Praga. Chiar dacă
plecarea unui client important precum concernul
suedez Ikea nu reprezintă un motiv de bucurie pen-
tru conducerea parcului praghez, ea nu reprezintă,
totuși, o tragedie, precum închiderea succesivă a fa-
bricilor Nokia din parcurile industriale din Bochum,
Germania, și Jucu, România. Și asta pentru că mem-
Cehii atacă piața germanăCompania pragheză VGP a anunțat că va încerca să se impună pe piața germană, în timp ce planurile de extindere în România au fost puse în stand-by
În timp ce compania cehească a pus în paran-
teze construirea unor noi parcuri industriale în
țară, country-managerul pentru România, Darius
Scheible se confruntă cu o provocare majoră. El
coordonează extinderea VGP pe piața germană,
una dintre cele mai concurențiale din Europa.
Deja, Darius Scheible a inițiat construirea unui ast-
fel de park lângă Frankfurt am Main, însă compa-
nia cehească analizează și posibilitatea construirii
unor astfel de parcuri și în apropierea unor orașe
precum Berlin sau Leipzig. Banii pentru extinderea
companiei cehești provin de la două fonduri de
investiții britanice. Unul a achiziționat 80 la sută
din acțiunile subsidiarei VGP care administrează
”perla coroanei”, adică parcul industrial Horni
Pocernice din Praga, iar celălalt a cumpărat un pa-
chet similar, tot de 80 la sută din acțiuni la subsidi-
ara VGP care administrează parcurile industriale
din restul Cehiei. Mai mult, compania cehească ar
putea să obțină fonduri importante pentru extin-
derea în Germania și ca urmare a reconsiderării
strategiei inițiale în privința chiriașilor. Concret,
până acum, afacerea s-a bazat pe închirierea unor
imobile, însă, ca urmare a cererilor tot mai nume-
roase, conducerea VGP ia în calcul și posibilitatea
de a vinde aceste clădiri. Iar Darius Scheible, cel
care coordonează extinderea în Germania, are
șansa să fie recunoscut oficial drept unul dintre
cei mai buni tineri manageri de pe continent,
dacă inițiativa VGP va fi încununată de succes.
Fonduri britanice
7www.transilvaniabusiness.ro
EVENIMENTbrii conducerii VGP au grijă să își adapteze strategia la
condițiile de piață. Diversificarea profilului clienților
este una dintre direcțiile pe care mizează conducerea
companiei cehe. ”Noi ne dorim să creștem procen-
tul companiilor implicate în producție. De obicei, ele
stau mai mult în parcurile industriale decât compa-
niile logistice, care se pot muta foarte ușor”, spune
Renata Cihlarova. Însă miza pe clienții din domeniul
producției are și unele dezavantaje, explică cehoaica.
Și asta pentru că acești clienți doresc personalizarea
halelor pe care le închiriază în funcție de propriile lor
fluxuri de producție, pe când spațiile pentru logistică
au amenjări standard. De aceea, atunci când pleacă,
iar spațiile lor sunt preluate de alți investitori, VGP
trebuie să investească din nou pentru ajustarea
spațiilor de producție. Însă cei mai mulți dintre in-
vestitorii din domeniul producției preferă să rămână
pe termen lung. Un bun exemplu în acest sens este
compania Wavin Ekoplastik, care realizează la Horni
Pocernice produse din plastic, ori alte companii, care
realizează podele. Un alt domeniu este cel al servici-
ilor. În parcul industrial praghez își are baza pentru
această regiune o companie suedeză specializată
pe transportul banilor și care a ales să investească în
acest parc pentru că administratorii săi au reușit să
îi ofere condițiile de securitate cerute. De asemenea,
urmează construirea unui data-center, adică o ”fermă
de servere”, care presupune investiții serioase în ser-
vere de mare putere, care pot fi închiriate de mai
companii, preocupate de siguranța datelor.
De ce Horni Pocernice
Alegerea zonei în care VGP și-a construit ”cartierul
general” a fost una strategică și cu impact pe ter-
men lung. Zona este direct conectată cu rețeaua
de autostrăzi care leagă cele mai importante orașe
din Cehia, dar și capitala Praga cu țări precum Ger-
mania, Polonia, Austria ori Slovacia. Infrastructura
foarte bună a reprezentat un motiv foarte serios
pentru investitorii din parcul logistic și industrial din
Horni Pocernice, urmat de standardele înalte sta-
bilite de VGP în realizarea construcțiilor cerute de
clienți. De asemenea, pentru investitorii din parcul
industrial praghez a contat și forța de muncă bine
educată de care dispune capitala Cehiei. Însă, în
Praga, rata șomajului este foarte mică, iar cei care își
doresc angajați de bună calitate trebuie să îi plătească
pe măsură. În capitala Cehiei, salariile le depășesc pe
cele din multe orașe din Europa Occidentală, ceea ce
mai temperează din entuziasmul investitorilor. Par-
cul industrial construit de VGP mai are și avantajul
că este situat aproape de rețelele de transport în co-
mun, adică de stațiile de autobuz și de metrou care
fac legătura dintre zona industrială și oraș, astfel că, în
fiecare zi, circa 3.500 de oameni fac naveta între Praga
și Horni Pocernice.
Mai multe parcuri industriale
În prezent, compania cehă VGP are parcuri in-
dustriale în cele mai mari orașe din Cehia, adică în
Praga, în Liberec, în Brno, în Plzen și în Olomouc. În
Slovacia, există parcul industrial din Malacky, situat
aproape de frontiera ceho-slovacă, dar și aproape
de capitala slovacă, Bratislava. În Ungaria, parcul
industrial deținut de VGP a fost amplasat în orașul
Gyor, iar în România, compania cehă a investit în
Timișoara. Managerul pentru România este Darius
Scheible, care, după atâția ani petrecuți în Germania
și în Cehia, vorbește la perfecție limba română și care,
la 36 de ani, a ajuns unul dintre cei mai importanți
membri ai staff-ului companiei VGP. ”Noi am stu-
diat mai multe amplasamente pentru parcul nostru
industrial. Pe lângă Timișoara, am mai studiat Clu-
jul, Sibiul, Brașovul, Constanța și București”, spune
Darius Scheible. În cele din urmă, cehii au decis să
investească în Timișoara datorită apropierii sale de
frontierele cu Ungaria și cu Serbia, deci și de infra-
structura de autostrăzi care leagă zona capitalei Ba-
natului de Europa de Vest. Un alt factor care a contat
a fost reprezentat de faptul că în Timișoara se află
mulți studenți, care pot reprezenta o forță de muncă
bine calificată pentru investitori. A influențat decizia
cehilor și dinamica economiei, care mergea în 2007
cu motoarele turate la maximum. ”Noi aveam în plan
să deschidem 6-7 parcuri industriale în România, însă
am renunțat la idee după ceea ce s-a întâmplat din
anul 2008 și până acum”, spune managerul praghez
al parcului industrial din Timișoara. Deocamdată, în
capitala Banatului, compania cehească a construit o
clădire cu suprafața de 10.200 de metri pătrați, care
a fost finalizată în primăvara acestui an. Până acum,
cehii au reușit să își găsească un singur client, o com-
panie din Iași, care a închiriat 1.300 de metri pătrați.
Este vorba de o firmă care produce etichete și care,
din cauza dificultăților logistice presupuse de infra-
structura proastă și de traversarea Carpaților, a decis să
se mute în vestul țării. Acest exemplu a întărit opinia
lui Darius Scheible referitoare la ritmul inegal de dez-
voltare a diferitelor regiuni din România. El spune că
tot mai mulți investitori vor alege vestul țării, deoarece
pentru ei, Carpații și infrastructura proastă reprezintă
obstacole în dezvoltarea business-urilor.
Claudiu Pădurean
Darius Scheible este unul dintre cei mai importanți manageri originari din România
p”Noi aveam în plan să deschidem6-7 parcuri industriale în România, însă6-7 parcuri industriale în România, însăam renunțat la idee după ceea ce s-a am renunțat la idee după ceea ce s-a întâmplat din anul 2008 și până acum”întâmplat din anul 2008 și până acum”Darius Scheible
100 de hectare are parcul industrial din Horni Pocernice
36de ani are managerul român care coordonează extinderea VGP pe cea mai importantă piață europeană
8
EVENIMENT
Căderea comunismului a adus în Ungaria o bulver-
sare a economiei comparabilă cu cea prin care a
trecut România. În primul deceniu de după căderea
comunismului, multe dintre fabricile ridicate după
cel de-al doilea război mondial au dat faliment. Însă
unii dintre oamenii de afaceri maghiari au refuzat să
lase în părăsire platformele industriale moștenite de
la comuniști. Astfel, în timp ce în Transilvania, com-
binatele siderurgice ori uzinele erau demolate pentru
fierul beton din ziduri, în Ungaria platformele indus-
triale și-au găsit o nouă utilitate, iar acum generează
noi afaceri și noi locuri de muncă. Orașul Debreczen
reprezintă, din acest punct de vedere, un bun exem-
plu. Iar cel care a fost ”creierul” renașterii economice a
fost omul de afaceri Sandor Kunkli.
De la fabrică spre parc industrial
Una dintre caracteristicile generale ale regimurilor co-
muniste din Europa de Est și din Asia a fost preferința
pentru construirea de cartiere muncitorești de blo-
curi. Sub sloganul industrializării și urbanizării, două
procese economice forțate prin care liderii comuniști
încercau să recupereze decalajul istoric față de Oc-cc
cident, zonele periferice ale orașelor au fost transfor-
mate în mari aglomerări de locuințe colective. Astfel
că au fost create fabrici de materiale prefabricate de
construcție, al căror rol era acela de a furniza ”materia”
primă pentru constructorii de blocuri, care trebuiau
să ridice rapid și ieftin cartiere întregi, care urmau să
reprezintă adăpostul pentru fermierii strămutați în
orașe ca să muncească în noile fabrici, construite de
adepții economiei planificate. Practic, existau fabrici
care produceau mari plăci de beton la dimensiuni
prestabilite, iar acestea erau apoi asamblate rapid pe
șantier, într-un mod asemănător cu cel de la jocul de
tip Lego. După căderea comunismului, reprezentanții
noilor autorități nu au mai avut resursele financiare
pentru a continua construcția marilor cartiere de
blocuri sau pentru a demara noi proiecte. În întreaga
Europă de Est deveniseră faimoase blocurile începute
și neterminate. Nici investitorii privați nu au finanțat,
ani la rând, construcția de noi blocuri, pentru că, după
perioada comunistă, preferințele cumpărătorilor
s-au reorientat către case individuale. Astfel că fa-
bricile de materiale prefabricate și-au pierdut piața și
au intrat în criză. La Debreczen s-a întâmplat acest
fenomen. Fabrica de materiale prefabricate pentru
construirea blocurilor, deținută de statul maghiar, a
fost privatizată în anul 1998. Cum încă nu exista ”bula
investițiilor imobiliare”, care a cuprins Europa de Est
după anul 2000, fabrica din Debreczen a dat faliment.
Omul de afaceri Sandor Kunkli a decis să găsească o
nouă utilitate pentru situl industrial, așa că a decis să
creeze un parc industrial, primul din Debreczen. El a
parcelat cele 30 de hectare pe care le avea și a obținut
statutul de parc industrial în anul 2000.
Pionierul din Debreczen
Pe atunci, deschiderea unui parc industrial reprezenta
o adevărată aventură. Și asta pentru că intrarea state-
lor ex-comuniste în Uniunea Europeană nu era deloc
o certitudine. ”Eu am decis să merg de la bun început
pe mâna unor mici afaceri. Sunt multe companii care
sunt cu noi de la bun început, din anul 2000, așa că
ele au crescut o dată cu noi”, spune Sandor Kunkli,
fondatorul parcului industrial Nyugati Ipari Park din
Debreczen. Strategia sa a fost una de succes. În De-
breczen existau numeroase companii mici, extrem
de dinamice, care își doreau sedii la prețuri rezona-
bile pentru a-și optimiza fluxurile de producție, dar
care nu dispuneau de resursele financiare necesare
pentru a cumpăra noi parcele de pământ la mar-rr
ginea orașului, pe care să le și viabilizeze suficiente de
rapid și să își și poată amenaja într-un termen scurt
halele de producție. Aceste companii au ales să se
mute în noul parc industrial. Sandor Kunkli a creat
o strategie extrem de flexibilă, care a permis achiziția
sau închirierea unor parcele de teren sau a unor clădiri
de dimensiuni medii sau mici, astfel că parcul industrial
Nyugati s-a umplut rapid. ”În prezent, în parcul nostru
Parcuri industriale în loc de gulyasPână acum, Debreczen era faimos pentru gulyas sau pentru renumiții cârnăciori ungurești. Însăfaima rețetelor gastronomice începe să fie pusă în umbră de cea a parcurilor industriale din oraș
ț”În privința energiei electrice, pentru șcă noi cumpărăm această energie și o
ț ș șrevindem clienților noștri, am reușit săț țobținem prețuri cu 20 – 25 la sută mai
țmici decât cele obținute de companiițcare au început investiții de tip
greenfield și care au negociat individualgreenfield și care au negociat individualcu producătorii de curent electric” Sandor Kunkli
9www.transilvaniabusiness.ro
EVENIMENT
se află 88 de companii, care au în total 880 de angajați.
Cei mai mulți se află în parc din anul 2000. Desigur, au
fost și unele companii care au murit sau care au plecat,
pentru că noi nu aveam posibilitatea de a le oferi noi
parcele de teren pe care să se dezvolte, însă ele au fost
înlocuite rapid”, a spus Sandor Kunkli.
Elementele unei strategii câștigătoare
În prezent, parcul industrial Nyugati din Debreczen
este ocupat în proporție de sută la sută. ”Am deve-
nit, practic, un parc închis. Nu avem posibilitatea și
nici nu ne dorim să ne dezvoltăm și mai mult. Dacă
pleacă un chiriaș, căutăm un altul în loc”, a rezumat
Sandor Kunkli starea de spirit care domnește în in-
teriorul companiei pe care o conduce. Chiar dacă
o companie din Nyugati Ipari Park are, în medie,
10 angajați, ele au reușit să facă față onorabil crizei
economice. Cifra de afaceri generată de parcul in-
dustrial Nyugati este de 150 de milioane de euro pe
an. Cifra este impresionantă pentru un oraș ca De-
breczen, care se află într-una dintre cele mai sărace
regiuni ale Ungariei. De asemenea, cele 880 de locuri
de muncă generate de companiile care activează
în interiorul parcului industrial sunt extrem de im-
portante pentru comunitatea locală. Un alt lucru
important din strategia directorului general al par-
cului industrial Nyugati a fost miza pe companiile
autohtone. În timp ce mari corporații multinaționale
și-au delocalizat rapid investițiile, în căutarea unor
resurse mai ieftine, companiile maghiare au rămas în
Debreczen, în ciuda greutăților economice cu care
s-au confruntat. În prezent, cea mai mare companie
din parcul industrial Nyugati este o firmă din dome-
niul logistic, care a amenajat depozite frigorifice în
care păstrează diferite produse care aprovizionează
piața Ungariei de Est. De asemenea, în parcul indus-
trial Nyugati există și dealeri auto, însă nici sectorul
producției nu a fost neglijat. Una dintre companiile
importante produce polistiren de foarte bună cali-
tate, la prețuri foarte mici. În aceste condiții, această
companie are comenzi asigurate din toată regiunea
din jurul Debreczenului. Mai mult, în ultima vreme,
faima polistirenului local a trecut granița româno-
maghiară, iar mulți cumpărători vin din România.
Deocamdată, este vorba de cumpărători mici, care
achiziționează polistirenul necesar pentru izolarea
termică a unor locuințe individuale. Însă relațiile
economice dintre companiile din Ungaria de Est și
cele din vestul României devin pe zi ce trece tot mai
puternice. În locul unor companii maghiare care și-au
închis porțile din cauza crizei economice, în parcul
industrial Nyugati din Debreczen au început să apară
investitori români. ”Avem un investitor român care
produce mobilă și care a decis să înceapă producția
în parcul nostru. De asemenea, avem un partener
român de încredere în domeniul agricol, compa-
nia AgroSel, care are un management reprezentat de
maghiari din Transilvania”, spune directorul general al
parcului industrial Nyugati.
De ce vin investitoriiîn parcul industrial
Omul de afaceri Sandor Kunkli explică motivele pen-
tru care multe companii au preferat să investească în
parcul industrial. Un motiv important este reprezen-
tat de reducerile la taxele și impozitele locale oferite
de municipalitatea din Debreczen. Administratorii
orașului maghiar au încurajat investițiile de tipul par-
curilor industriale. Mai mult, în condițiile în care cele
două parcuri industriale care au apărut după anul
1999 în oraș nu reușeau să ofere suficiente parcele
de teren investitorilor din străinătate, municipalitatea
a creat propriul său parc industrial, care a reușit să
atragă investiții olandeze. De asemenea, un atu im-
portant a fost reprezentat de afilierea parcurilor
industriale din Debreczen la o asociație națională a
entităților de acest fel. Chiar dacă principala obligație
a parcurilor membre este comunicarea unui raport
anual de activitate, această asociație a reușit să creeze
o imagine favorabilă parcurilor industriale maghiare
și să asigure un canal bun de comunicare între inves-
titori și Guvernul din Budapesta. Un alt avantaj im-
portant a fost acela că managerul parcului industrial
Nyugati a reușit să negocieze contracte avantajoase
cu furnizorii de utilități. ”În privința energiei electrice,
pentru că noi cumpărăm această energie și o revin-
dem clienților noștri, am reușit să obținem prețuri
cu 20 – 25 la sută mai mici decât cele obținute de
companii care au început investiții de tip greenfield și
care au negociat individual cu producătorii de curent
electric”, spune directorul general Sandor Kunkli. De
asemenea, conducerea parcului industrial din orașul
Debreczen a negociat și cu furnizorii de gaz metan și
de apă. ”Avem stații centrale de apă și de gaz metan.
Ele reprezintă investiții importante, care asigură ser-
vicii de bună calitate pentru clienții noștri”, adaugă
Sandor Kunkli.
Claudiu Pădurean
Fondurile europene nu au reprezentat un ele-
ment esențial în dezvoltarea parcului industrial
privat Nyugati Ipari Park din Debreczen. Însă banii
oferiți de Uniunea Europeană au ajutat la rezolva-
rea unor probleme punctuale. Conducerea parcu-
lui a obținut circa 100.000 de euro pentru insta-
larea unor filtre, care au ajutat la epurarea apelor
poluate provenite de la operatorii economici
localizați în parcul industrial. De asemenea, au
existat clienți ai Nyugati Ipari Park care au obținut
fonduri europene pentru a dezvolta, în incinta
parcului industrial, diferite proiecte.
Bani europeni
88 de companii sunt localizate în interiorul Nyugati Ipari Park
880 de angajați lucrează în interiorul parcului industrial privat din Debreczen
10
EVENIMENT
Grupul de presă Transilvania Business,
editor al revistei naționale Transilvania
Business, este preocupat în permanență
de situația economică a business-ului din
inima Ardealului și nu numai.
În urma acestei preocupări constante și a
unei temeinice documentări, Transilva-
nia Business a descoperit că în România
funcționează numai 40 de parcuri indus-
triale, noduri economice ce beneficiază
de scutiri de taxe și impozite, spre deose-
bire de Ungaria, care, în urma aplicării unei
strategii guvernamentale de succes a dez-
voltat 200 de astfel de entități.
Astfel, s-a creat și în România nevoia
dezvoltării unei strategii naționale în care
să fie implicați toți factorii de decizie din
structurile de stat alături de potențialii in-
vestitori privați și clienți ai unor parcuri
industriale.
Pentru orice companie care vrea să investească în România, parcul industrial e deja locul firesc unde
trebuie să se așeze. E deja o condiție, pe lângă celelalte referitoare la mâna de lucru specializată, dar
ieftină ori de facilitățile fiscale acordate investitorilor de către Guvern, ori autorități locale.
Parcurile industriale reprezinta viitorul. Dar din ce motive concrete aleg investitorii aceste parcuri?
Întâi, li se oferă infrastructura necesară pentru a-și demara rapid investiția. Apoi, facilitățile de ordin
fiscal (taxe și impozite) pentru bunurile imobile și terenurile transmise în folosința parcului industrial
nu sunt de neglijat. Majoritatea administratorilor de parcuri oferă și servicii de security, de banking, de
posting, de consulting etc.
Nu în cele din urmă, soluția parcului industrial se dovedește viabilă și în cazul companiilor care doresc
relocarea activităților de producție în conformitate cu legislația în domeniul mediului, care prevede
transferarea capacităților de producție în afara zonelor urbane.
Parcurile industriale - o strategie națională
Tîrgu-Mureș, 6-7 noiembrie 2012
11www.transilvaniabusiness.ro
EVENIMENT
Produs: format revistă glossy, 100 pagini, full color, tiraj 5000 ex
Apariție: Ianuarie 2013
Clienți vizați: toate parcurile industriale din România, companiile din interiorul acestora, alte compa-
nii și instituții în legătură cu parcurile industriale, infrastructura necesară și construcția acestora (furni-
zori de apă, canal, gaze, energie, gestionari de deșeuri, proiectanți, arhitecți, avocați, constructori de
drumuri, hale, fabrici, echipamente etc), toate entitățile private sau de stat interesate să se promoveze
în Catalogul Parcurilor Industriale – Ediția 2013
Distribuție: controlată, în toate parcurile industriale, spre toți clienții acestora, ministere, ambasade,
consulate, cluburi de afaceri, camere de comerț româno-străine, asociații ale investitorilor străini,
băncilor și fondurilor de investiții, instituțiile economice de la Bruxelles, companii multinaționale din
Europa și din lume.
Catalogul parcurilor industriale din Romania – Ediția I
Teme: Cum dezvoltăm un parc industrial?
Cum îl finanțăm? Cum atragem clienții? Ce
facilități acordăm? Ce argumente avem față de
concurență? Cum au procedat alții în jur? Ce
tip de management aplicăm? Dar de marketing?
Prezentarea unor modele de succes din Ungaria,
Cehia, Polonia și România, văzute la fata locului.
Participanti: Acționari, manageri și clienți ai
parcurilor industriale, reprezentanți ai admi-
nistrațiilor locale și județene, ai cluburilor de afaceri,
ai camerelor de comerț, ai fondurilor de investiții, ai
băncilor interesate, ai ministerelor, ambasadelor și
consulatelor economice, ai companiilor private și de
stat interesate de parcurile industriale.
Locatia&data: Târgu Mureș. Grand Hotel 4*,
6-7 noiembrie 2012
Locuri: 200
Limba: : română și engleză (se asigură traducere)
Follow-up: Concluziile evenimentului vor fi
înaintate Guvernului României
Eveniment
12
EVENIMENT
Două mari companii europene au anunţat investiţii
masive în Jucu şi au făcut paşi concreţi pentru rea-
lizarea lor. Italienii de la DeLonghi au cumpărat fos-
tele hale Nokia, iar germanii de la Bosch lucrează de
zor la construirea fabricii, care ar urma să fie cea mai
mare investiţie privată din istoria Transilvaniei. Com-
pania italiană DeLonghi ar putea începe producţia
de aparate de cafea chiar în această toamnă. “Există
o mică întârziere faţă de planul anunţat iniţial, însă
fabrica din Jucu este pregătită pentru instalarea
liniilor de producţie. Membrii top managementu-
lui DeLonghi sunt la pregătire în Italia, în Treviso”, a
spus directorul companiei Tetarom, Viorel Găvrea.
Conducerea DeLonghi estima că investiţia din Jucu
va crea, în prima fază, între 600 şi 1.000 de noi locuri
de muncă directe. În paralel cu investiţia DeLonghi,
investiţia Bosch avansează în fiecare zi. Valoarea
investiţiei va fi de 77 milioane euro. Fabrica ar urma
să fie gata până în iulie 2013, iar producţia efectivă
va începe până la finalul anului viitor. Preşedintele
Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, a afirmat
că Bosch, DeLonghi şi furnizorii lor nu sunt singu-
rii investitori interesaţi de Jucu. „Suntem în diferite
faze de negociere cu diferite companii. Există o
companie americană, Garmin, ce va produce GPS-
uri, dar şi compania românească Star Storage, care
va realiza un centru de date. De asemenea, vom
amenaja un parc fotovoltaic pe 15 hectare, iar în
Tetarom va investi şi cea mai importantă companie
chinezească din domeniul producerii de panouri
fotovoltaice”, a spus Horea Uioreanu. El a mai
confirmat şi interesul unei companii coreene, care
oscilează între Cluj şi Braşov. Horea Uioreanu a mai
declarat că este decis să creeze parcul Tetarom IV în
Feleacu, dar şi să transforme câteva zeci de hectare
din comuna Baciu în parc industrial.
Reporter: În 2011 Tetarom a aniversat 10 ani de activitate. Privind retrospectiv, care sunt princi-palele argumente pentru care proiectul Tetarom a devenit un model admirat de alte administraţii judeţene din ţară?Viorel Găvrea, director general Tetarom SA: În2001 cand am început, a însemnat un suflu nou,
poate prea îndrăzneţ prin lipsa altor modele simi-
lare în România la acel moment, în timp însă s-a
dovedit un model de succes datorită acţiunii noas-
tre concertate şi hotărâte. Am început într-adevăr
de la 0, fără know-how, fără proceduri speciale,
doar cu o idee clară a ceea ce vroiam să realizăm.
Norocul nostru e că am beneficiat de susţinerea
autorităţilor locale. Pe lângă această premisă cred
că principalul motiv pentru care am ajuns 10
ani mai târziu un exemplu este faptul că am fost
mereu deschişi la solicitările investitorilor nostri şi
satisfacţia lor pe termen lung a fost scopul nostru
principal. Parcurile Industriale Tetarom sunt astăzi
adevărate modele de business în întreaga ţară, iar
succesul lor a determinat şi alte autorităţi locale şi
judeţene să generalizeze modelul.
Rep.: Tetarom este deja un brand recunoscut şi apreciat la nivel naţional. Care este politica de promovare a acestui brand în afara ţării, în scopul atragerii de noi clienţi?V.G.: Când am început să dăm viaţă acestei viziuni,
nu am avut ca target specific investitori străini. Ne-
am gândit atât la cei din România cât şi la cei străini.
Şansa a făcut ca unii dintre cei mai mari clienţi ai
noştri să fie două mari companii străine: Emerson
(SUA) şi Nokia (FIN). Cât despre promovare asta
am făcut-o cum am putut noi şi cum am ştiut, fără
o strategie anume. Am început prin participarea la
diferite conferinţe, forumuri, târguri internaţionale,
am participat, ne-am prezentat, am împărţit ma-
teriale. Dacă vreţi tipul „the old fashion way” de
promovare. Cu ocazia aniversării noastre, am de-
cis şi iniţierea unui proces de restyling/rebranding,
pentru a ne îmbunătăţi imaginea, care trebuie să
spun, cu lipsă de modestie poate, este una bună.
Totodată am implementat şi sistemul de calitate
ISO 9000:2008, ca în acest fel calitatea serviciilor no-
astre să fie certificată.
Rep.: Ce investiţii noi (sau de extindere) sunt anunţate, sau chiar în derulare, în cele trei par-
curi deja funcţionale, Tetarom I, II şi III?V.G.: În Tetarom I terenul este cesionat în întregime
iar investitorii care nu au început încă edificarea
proiectului propus, o vor face în cursul acestui an.
Tot în Tetarom I, prin Consiliul Judeţean Cluj, care
a obţinut o fnanţare europeană, în cadrul Planului
Dezvoltat de Integrare Urbană (PIDU), se desfăşoară
un proiect în care se vor dezvolta reţelele de utilităţi
şi se construiesc încă 3 cladiri, două pentru IMM-uri
şi una administrativă. În Tetarom III avem disponi-
bile suprafețe unde aşteptăm investitori. Terenul
este dotat pentru a satisface exigenţele oricărui in-
vestitor din punctul de vedere al utilităţilor.
Rep.: Vorbind de viitor, ajungem la subiectul Tetarom IV şi Tetarom V. Un parc industrial logistic şi unul dedicat producerii de energie electrică din surse solare. Pe ce considerente au fost alese aceste domenii de activitate?V.G.: Răspunsul este foarte simplu: pentru că nu
există în această zonă. Datorită dezvoltării zonei
şi a faptului că Judeţul Cluj a devenit un nod de
comunicaţii foarte important şi aglomerat, un parc
logistic (de ce nu chiar un cargo center) prin chiar
destinaţia lui se impune la acest moment pentru
satisfacţia unei nevoi stringente. Nu există în Tran-
silvania pe o rază de 300 - 500 km o reţea logistică
sau de hub-uri care să acopere zona din punct de
vedere logistic. Întotdeauna am avut preocupări
„verzi”, ca să le spunem aşa. Chiar Tetarom I a fost
creat ca un parc ecologic, de înaltă tehnologie,
nepoluant. Suntem foarte interesaţi şi de dezvolta-
rea în domeniul energiilor alternative/regenerabile.
Tetarom deţine licenţă de distribuitor şi furnizor de
energie electrică asigurând-o pentru aproape toţi
clienţii noştri. În acest context este doar un pas spre a
fi producător, iar panourile fotovoltaice sunt viitorul.
Ionuț OPREA
De câţiva ani, Clujul a devenit polul investiţiilor din România. Investitorii au schimbat faţa judeţului. Totul a plecat de la proiecte bine gândite de Consiliul Judeţean Cluj şi managementul Tetarom SA. După succesul primelor trei parcuri, TETAROM I, II şi III, există proiecte pentru TETAROM IV şi V.
- 10 ani de excelenţă: 2001 – 2011.
Brigitte Eble, director general - Robert Bosch SRL
13www.transilvaniabusiness.ro
EVENIMENT
„Totul a plecat de la tradiţie şi ce a însemnat Autome-
canica SA ca producător în piaţa auto. Anii 2000 au
adus pentru Automecanica o nouă viziune: şi anume
transformarea, din cel mai mare producator român
de suprastructuri auto şi semiremorci auto într-un
Parc Industrial cu acelaşi profil de activitate având
colaborare cu firme de renume din Europa. Am ales
această cale deoarece era singura variantă de a con-
tinua într-o piaţă în care eram cu ani în urma faţă de
competitori în ceea ce priveşte productivitatea dar şi
know-how-ul. Prima colaborare de acest gen a fost
cu firma Geesink-Olanda producător de autoguno-
iere şi containere compactoare staţionare. Realitatea
demonstrează că Automecanica SA nu a dispărut,
s-a transformat şi a dezvoltat noi oportunităţi în
domeniul construcţiilor de maşini, iar tot ceea ce
contează sunt rezultatele: ca urmare a acestei strategii
au apărut noi firme de producţie care s-au dezvoltat
continuu, cu angajaţi specializaţi la firmele partenere
din Europa de vest schimbând atitudinea în noile
organizaţii. Produsele pe care le construim astăzi în
Mediaş, indiferent că sunt autogunoiere, basculante,
cisterne, semiremorci transport, utilaje grele, sunt
calitativ egale cu cele produse în Germania sau în
Olanda”, susține Florin Baba, directorul general al SC
Automecanica Parc Industrial SRL.
Automecanica, partener global
“Colaborările internaţionale au reprezentat singura
cale de ieşire din impasul creat după 1989 pe piaţa
românească şi esteuropeană. Pentru Automecanica,
în colaborare cu Roman Braşov, salvarea a fost o
comandă importantă de cisterne pentru statul ma-
layezian, anul 1995 reprezentând astfel momentul
primelor colaborări internaţionale ale Automecanica.
Lipsa de materie primă de pe piaţa românească din
acei ani a pus bazele cooperării între firma Fa. Stirban
I.H.u.T. – cu sediul la Stuttgart, Germania şi cel mai
mare carosier român, Automecanica Mediaş. Marile
firme producătoare de camioane (MAN, Volvo, Mer-
cedes) şi carosierii Europei nu existau încă pe piaţa
română şi astfel Automecanica, în colaborare cu Fa.
Stirban I.H.u.T., a avut prima şansă de dezvoltare prin
tehnologia importată. Astfel calitatea produselor
fabricate s-a apropiat de standardele Europei de vest,
devenind din nou atractive pentru piaţa autohtonă.
Între anii 1998-2001 am preluat pachetul majoritar
de acţiuni de la FPS, iar în anul 2003 a avut loc pre-
luarea acţiunilor de la SIF Transilvania. Actualmente
deţin 97,7% din totalul acţiunilor firmei. Ca şi până
în momentul de faţă, strategia firmei este de a atrage
în continuare investitori străini din toate domeni-
ile în Parcul Industrial Automecanica”, încheie Nick
Știrban, proprietarul Automecanica SA.
Ionuț OPREA
Industrial Park Brasov este promovat si face parte din
grupul de firme ICCO. Aici sunt active 7 companii
ce totalizează 1.800 de angajaţi. Administrator este
compania privată ICCO, iar valoarea investiției este
de 35 milioane euro (valoarea construcțiilor). Parcul
are o suprafaţă de 49 de ha şi o suprafaţă construită
de 50.000 mp. “Identificând nevoia creării unei zone
industriale bine delimitate, la standarde europene
şi având în vedere faptul ca Braşovul are o lungă şi
bogată tradiţie industrială şi implicit forţă de muncă
calificată, ICCO a decis să dezvolte conceptul de
parc industrial, bazat pe închirierea pe termen lung
de spaţii de producţie şi depozitare. Astfel, a luat
naştere Industrial Park Braşov, aflat la doar 7 km de
Braşov, lângă oraşul Ghimbav, proiect Greenfield în
cadrul căruia oferim atât hale industriale livrate la
cheie, particularizate în funcţie de solicitările tehnice
ale clientului, cât şi spaţii de depozitare şi administra-
tive. Lucrările de construcţie au inceput în decemb-
rie 2007 şi după numai 15 luni IPB s-a transformat
rapid în ceea ce a fost conceput: un factor important
pentru dezvoltarea regională. Astăzi sunt finalizate şi
date în folosinţă 50.000 mp de hale şi spaţii de birouri
aferente”, explică Daniela Dumitrescu, responsabil
marketing al ICCO.
Noi investiţii
Anul acesta suprafaţa parcului industrial a fost extinsă
cu încă 10 ha, aflate în imediata vecinătate a staţiei de
transformare. “Astfel, putem veni în întâmpinarea cere-
rilor clienţilor cu o oferta mai bogata în ceea ce priveşte
supraţetele alocate dezvoltărilor greenfield. Tot anul
acesta s-a demarat o investiţie privind montarea de pa-
nouri fotovoltaice atât pe halele din parcul industrial, ,
cat şi pe sol, urmând ca o parte a consumului de energie
electrică să fie asigurată de aceste panouri fotovoltaice.
Investiţia pentru aceasta etapă este de 12 milioane de
dolari”, a încheiat Daniela Dumitrescu.
Ionuț OPREA
Noi investiții în IPB
14
EVENIMENT
15www.transilvaniabusiness.ro
EVENIMENT
Peste 60 de milioane de euroau fost investite până acum în Parcul Industrial Mureş. Zilnic muncesc aici aprox. 1.700 de oameni. Povestea a început în 2001, iar succesul a venit odată cuaderarea la UE. Se pregătește PIM II...
O nouă societate cu capital mixt, româno-american,
va porni oficial activitatea în domeniul prelucrărilor
mecanice din luna octombrie, iar în această perioadă
urmează să fie semnat contractul prin care o altă
companie străină va investi încă 6 milioane de euro
într-o unitate de producție ce va avea 150 de angajați
pentru început, pentru ca numărul lor să ajungă
la 500 în 4-5 ani. Sunt cele mai recente semne ale
evoluției proiectului mureșean, în care mai sunt dis-
ponibile 5 ha. În PIM lucrează deja 1.700 de angajați,
sunt înregistrate 17contracte de concesiune semnate
și 11 companii active. “Purtăm discuții cu autoritățile
pentru a dezvolta PIM II, în același areal, dar în altă
locație, avem experiența și know how-ul pentru asta”,
ne-a declarat Nagy Istvan, directorul general al Parcu-
lui Industrial Mureș.
Istoric
Realizarea Parcului Industrial Mureş a fost posibilă
datorită unui proiect PHARE câştigat de Consiliul
Judeţean Mureş. Contractul de execuţie a fost sem-
nat pe 19 noiembrie 2002. Costul total al proiectu-
echivalentul a 75% din costul total, reprezenta
cofinanţarea UE din fonduri PHARE, iar 1.271.680.57
euro, echivalent a 25% din costul total, reprezentând
co-finanţarea naţională din Fondul Naţional de Pre-
aderare. Construcţia a fost finalizată în data de 30
iunie 2005. Inaugurarea oficială a avut loc în 18 noiem-
brie 2005. Întreaga infrastructură realizată a trecut în
proprietatea publică a Consiliului Judeţean Mureş,
administrarea fiind făcută prin intermediul societăţii
comerciale “Parc Industrial Mureş” S.A. Primele
licitaţii în vederea unor concesionări de suprafeţe în
parc au fost organizate în decembrie 2005, ianuarie
2006, dar fără rezultate imediate. În perioada mai-
iunie 2006, s-a efectuat o nouă licitaţie pentru întrea-
ga suprafaţă disponibilă în perimetrul parcului indus-
trial, dupa ce s-a trecut la negocieri directe cu firmele
interesate să realizeze investiţii în PIM. A fost încheiat
primul contracte de concesionare în luna iunie 2006.
Până la sfârşitul anului 2006 s-a mai încheiat un con-
tract, iar anul 2007 nu a reprezentat numai
la Uniunea Europeana, ci şi anul cel mai favorabil
investiţiilor străine directe. “Am ajuns la maturitate cu
acest proiect Parc Industrial chiar în momentul opor-
tun investiţiilor străine şi astfel am reuşit să mărim
numărul contractelor de concesiune în anul 2007 la
17 contracte. În primăvara anului 2008 administraţia
a reuşit să câştige licitaţia pentru administrarea unui
incubator de afaceri, proiect al Consiliului Judeţean
Mureş în colaborare cu PNUD cu viitoarea locaţie
în perimetrul Parcului Industrial Mureş”, precizează
directorul general al PIM, Nagy Istvan. Parcul este
populat cu firme din diverse domenii de la prelucrare
lemn la componente auto, de la vopsitorie industrială
până la imprimerie pe textile, firme cu diferite servi-
cii pentru industrie. Provenienţa capitalului este cam
egal împărţită: jumătate autohton, dar avem capital
Succes din fonduri europene
16
“Se întrevede nevoia înfiinţării unei structuri care
să administreze investiţia realizată, să monitorizeze
firmele locatare şi să atragă noi investiţii în zonă.
Există posibilitatea extinderii investiţiei iniţiale prin
echiparea infrastructurii de afaceri, creare de reţele şi
căi de acces pe o suprafaţă aflată în proprietatea mu-
nicipiului Satu Mare şi care dacă situaţia economică
locală favorabilă o va impune poate fi dezvoltată pen-
tru a extinde zona industrială Parc Industrial Sud din
municipiu”, ne-a explicat viceprimarul Marcela Papici.
Zona industrială de tip greeenfield este amplasată în
zona de sud a municipiului Satu Mare, pe DN 19A,
în aproprierea Aeroportului Internațional Satu Mare.
Suprafața totală este 69,54 ha din care 59,91 ha sunt
parcele rezervate pentru construcții. Nouă companii
sunt active aici, cu un număr de 911 persoane angaja-
te, investiţii private din care 6 cu capital român si 3 cu
capital străin, formă de administrare SRL- 7 societăţi,
SA – 1 societate şi 1 societate SCS. Până acum au fost
realizate de către concesionari hale de producţie, alei
pietonale, spaţii verzi. “Pentru investitori, avantajele
strategice pe termen lung sunt cele mai importante.
Acestea sunt oferite de orașul nostru, poartă spre
Uniunea Europeană. Județul are granițe comune cu
două state – Ungaria și Ucraina, dar a dezvoltat relații
comerciale puternice și cu alte state. Datorită poziției
geografice favorabile, orașul Satu Mare a devenit cen-
trul logistic al regiunii, o mare parte a bunurilor fiind
transportate pe axa est – vest prin oraș. Un indica-
tor excelent al potențialului nostru este respectul de
care se bucură în rândul investitorilor din regiune cât
și prezența companiilor multinaționale sau firmelor
cu capital privat din Germania, Suedia, Danemarca,
Franța sau Țara Galilor”, se arată în prezentarea pro-
iectului de către administrația locală.
Ionuț OPREA
Marcela Papici (stânga) - viceprimar Satu Mare
O zonă industrială de succes a fost realizată și la Satu Mare, acolo unde azi sunt active 9 companii. Investiţia a fost realizată în cadrul Programului PHARE 2000 de Coeziune Economico-socială şi nu deţine conform legii statut de Parc Industrial, administrarea acesteizone industriale fiind realizată de către proprietar - Municipiul SatuMare, prin instituţia sa executivă -Primăria municipiului Satu Mare.
EVENIMENT
17www.transilvaniabusiness.ro
EVENIMENT
SC Ploiești Industrial Parc SA a obținut titlul de parc
industrial în anul 2003, prin ordinul nr. 538/25.09.2003
al Ministrului Administratiei și Internelor. Solicitările
din partea investitorilor români și străini de a investi
în județul Prahova au determinat societatea adminis-
trator să se orienteze și către alte locații (Urlați, Mizil,
Ciorani) pentru extinderea afacerii. În acest moment
Parcul Industrial Urlați este ocupat în proportie de
100%, singurele suprafețe libere fiind în Mizil și Ciorani.
În alegerea acestor locații s-a avut în vedere în primul
rând rolul Parcului Industrial și anume dezvoltarea
socială (crearea de locuri de muncă) și dezvoltarea
economică (atragerea de noi investiții), în zone
mai puțin dezvoltate, dar și accesul dintr-un drum
național sau județean. Prin ordinul nr.154/15.07.2009
al Ministrului Administrației și Internelor s-a obținut
al doilea titlu de Parc Industrial pentru terenul în
suprafață de 31.4 ha situat în localitatea Mizil, prin
Ordinul nr.177/13.08.2009 s-a obținut al treilea titlu
de Parc Industrial pentru suprafața de 35.06 ha din
localitatea Urlați și prin Ordinul nr.141/29.06.2010
s-a obținut al patrulea titlu de Parc Industrial pentru
suprafața de 45 ha din localitatea Ciorani. Societatea
administrator are în acest moment 162.6 hectare în
zona Ploiești. Evoluția SC Ploiești Industrial Parc a
fost una foarte rapidă, gradul său de ocupare fiind
în acest moment de 100%. În 2008 numărul anga-
jatilor din Ploiești Industrial Parc era 6.730, doi ani
mai tarziu, în 2010, se ajunsese la 7.396 de salariați,
iar la sfârșitul anului 2011 Ploiesti Industrial Parc avea
aproximativ 9.000 de angajați. Consiliul Județean Pra-
hova, prin președintele Mircea Cosma, promovează
acum și proiectul “Centrul multifuncțional de afa-
ceri - Lumina Verde-Ploiești, județul Prahova”, ca o
structură de sprijin a afacerilor din Polul de Creștere
Ploiești-Prahova. Amplasamentul pe care se va realiza
centrul multifuncțional de afaceri se află în Parcul In-
dustrial Ploiești, lângă sediul societății administrator.
Ionuț OPREA
Recordurile Parc Industrial PloieștiLa începutul anului 2002 majoritateaintreprinderilor erau în curs de restructurare, ratașomajului era în creștere și situația economico-socială la nivelul județului Prahova era din ceîn ce mai nefavorabilă. Revitalizarea economiei prahovene a pornit din parteaConsiliului Județean, condus de Mircea Cosma, care în anul 2002 a inființat Parcul IndustrialPloiești, având ca acționar unic ConsiliulJudețean Prahova.
Ploiești, str. Sferei nr.1, Prahova
Tel: 0244 434 028
Fax: 0244 434 027
E-mail: [email protected]
Nr. total companii active: 51
Nr. total angajați: aproximativ 9000
Proprietar: SC Ploiești Industrial Parc SA
Administrare: SC Ploiești Industrial Parc SA
Total investiții până acum: aprox. 300 miliarde lei
Suprafață: Ploiești 162.6 ha, Urlați- 35.06ha,
Mizil-31.4ha, Ciorani-45 ha
Suprafață construită: aproximativ 67.000 mp
În prezent, S.C. Ploiești Industrial Parc S.A. dispune de suprafețe libere numai la Ciorani (45 ha) și Mizil (31,4
ha). Valoarea taxei de cesiune este stabilită de Adunarea Generala a Acționarilor. Durata cesionării este de
minim 10 ani și maximum 49 ani. Valoarea taxei de cesiune pentru pornirea negocierilor, pentru cele doua
locații libere în acest moment, este 0.4 Euro/mp/an fara T.V.A., conform Hotărârii AGA. În cursul anului
2012, conform Planului de Investiții al S.C. Ploiești Industrial Parc S.A., vor fi aduse la limita de proprietate
toate utilitățile pentru cele două locații.
SC Ploiesti Industrial Parc SA
18
EVENIMENT
O fațetă a recesiunii economice mai puțin cunoscută
e cea a companiilor care dispun de lichidități și
profită de situația generală dificilă pentru a-și ex-
tinde și a-și spori afacerile. Fie că sunt fonduri ameri-
cane de investiții, fonduri guvernamentale chineze,
multinaționale de pe întreg mapamondul, firme
mai mari sau mai mici care au strâns bani pentru
zile negre, toate acestea se află în acest moment la
vânătoare de afaceri, inclusiv pe piața din România.
Energie, agricultură, parcuri industriale, imobiliare,
industria auto, retail – sunt marile atracții de mo-
ment ale României. De partea cealaltă, există bănci
la această oră în țara noastră care dispun de sute de
milioane de euro lichidități, cu dobânzi incredibil de
bune (între 3% și 4%), dar oamenii de afaceri au de-
venit prea fricoși pentru a accesa împrumuturi. Iată,
deci, resurse și potențial de business există. Lipsește
uneori curajul.
Sunt însă și oameni, companii și instituții care și-au
învins teama și acționează acum, pentru a le fi bine
peste 5-10 ani. Este cunoscut că în perioadă de criză,
pașii pe care-i faci într-un business, înainte sau înapoi,
sunt de câteva ori mai rapizi decât în vremuri de sta-
bilitate, deci, presupunând că totul va merge bine, o
afacere lansată acum va crește mult mai rapid decât
ar fi crescut în condiții de acalmie a pieței și econo-
miei. Cine sunt însă acești curajoși? Am selectat
câteva exemple care subliniază faptul că parcurile in-
dustriale din România nu sunt un proiect economic
expirat deja, ci, dimpotrivă, istoria lui abia începe.
Proiect inedit în Maramureș
La Baia Mare, primăria condusă de Cătălin Cherecheș
și-a propus să deschidă un parc industrial care să
creeze 700 de locuri de muncă. Investitorilor care se
vor arăta interesaţi de a face investiţii în municipiu li
se va pune la dispoziţie o hală de 2250 mp pe un teren
de aproximativ un hectar. Numai că respectivii inves-
titori, în schimbul acestor facilităţi oferite de primărie,
vor fi nevoiţi să respecte o serie de condiţii. “Ştim că
până acum s-au organizat parcuri industriale în multe
oraşe, multe parcuri stau neutilizate... Noi dorim să
lansăm invitaţia unor societăţi importante să vină şi
să îşi exprime opţiunea de a închiria astfel de baze
de producţie în anumite condiţii. Să le impunem un
număr minim de angajaţi, să le impunem un anumit
salariu mediu, inclusiv garanţii bancare pentru a nu
fi în situaţia celor de la Cluj cu Nokia, la Jucu, să vină,
să facă o investiţie şi apoi să plece”, susține primarul
Băii Mari, Cătălin Cherecheş. Potrivit acestuia, prima
hală va fi gata în vara anului 2013 și va fi amplasată la
ieșirea din oraș, către Săcălășeni. Construcția primului
spațiu va începe în momentul în care viitoarea hală
va fi deja închiriată. Până la această oră, patru firme
din industria auto și-au prezentat interesul de a veni
la Baia Mare.
Alba, cu experiențe bune și rele
Județul Alba are în acest moment un parc indus-
trial ce funcționează cu motoarele în plin, la Cugir.
Aici funcționează 42 de societăţi comerciale, în
domenii precum prelucrarea metalului şi a lemnu-
lui sau a pielăriei, servicii în domeniul consultanţei
juridice, economice şi tehnice şi altele. Parcul Indus-
trial Cugir, având acționar unic Consiliul Județean
Alba, cuprinde o suprafaţă totală de clădiri închiri-
ate de peste 22.200 de metri pătraţi, respectiv de
peste 4.770 de metri pătraţi de teren. Deși parcul
este în proporție de peste 90% închiriat, adminis-
tratorii săi nu se gândesc în acest moment la profi-
turi. „Nu ne mai punem problema unor profituri în
acești ani de criză, pentru că acestea sunt atât cât
să ne menţinem fără a putea face investiţii impor-
tante. Important e să ne păstrăm chiriaşii“, a expli-
cat Emil Muntean, directorul general al societăţii.
Administrația locală din Aiud a dorit să preia ex-
emplul de la Cugir și să deschidă un parc industrial,
însă proiectul a murit în fașă, deși exista un parte-
neriat semnat între Consiliul Local Aiud și Consiliul
Județean Alba. Aiudenii consideră că partenerul CJ
Alba nu s-a arătat preocupat de situația proiectului.
Iată un exemplu care demonstrează că dorința de a
face un parc industrial nu are de multe ori legătură
cu posibilitățile reale, ori chiar cu necesitățile zonei.
Aproape la fel s-a întâmplat la Blaj, acolo unde un
parc industrial deja existent a fost desființat din
cauza lipsei de oferte din partea investitorilor, dar
mai ales din cauza lipsei de fonduri pentru crearea
infrastructurii necesare. Acționarul, tot CJ Alba, a
decis recent să construiască în acea locație o “fermă
solară” de 14 milioane euro, prin fonduri europene,
doar doar o mai salva ceva din cei 1,5 milioane lei
bani publici investiți în ideea parcului industrial. Nu
mai bine făcea din start acest lucru?
Oradea, curaj și dinamism
Municipiul Oradea este orașul lăudat recent de
ministrul Dezvoltării, Eduard Helvig, în privința
proiectelor sale de creștere economică și socială, fo-
losindu-se de fonduri europene. Primarul Ilie Bolo-
jan și-a format o echipă de profesioniști cu care a
ratat foarte puține ținte în ultimii 4 ani. Recent, con-
silierii locali şi-au dat deja acordul pentru înfiinţarea
celui de-al treilea parc industrial al oraşului (al doilea
se află în lucru), datorită interesului crescut al inves-
titorilor față de Oradea. Potrivit informațiilor trans-
mise de către biroul de presă al Primăriei Oradea,
înfiinţarea Parcului Industrial Eurobusiness III este
necesară mai ales în perspectiva dezvoltării oraşului,
dar şi datorită interesului crescut al investitorilor
faţă de viaţa economică din municipiu, unii fiind
interesaţi de zona veche industrială din Oradea.
Situat pe strada Uzinelor, noul parc industrial se va
întinde pe o suprafaţă de aproximativ 20 ha, fiind
Parcurile industriale nu sunt istorie, vremea lor în România de abia începe. Zeci de astfel de proiecte se află deja în derulare înaproape toate județele țării, sub patronajul consiliilor județene, al primăriilor, ori al unor investitori privați. Totul se desfășoarăînsă într-un cadru legislativ și fiscal nemotivant, în afara unei strategii guvernamentale coerente, pe termen mediu și lung.Tocmai din această cauză există în acest moment parcuri industriale aproape goale, construite în locații fără viitor, fără resurseumane, fără infrastructură. Cine construiește la această oră parcuri industriale și ce gânduri de viitor are?
Cătălin Cherecheș, primarul din Baia Mare
Florin Roman, vicepreședintele CJ Alba Ilie Bolojan, primarul Oradei
pVremea parcurilor industriale
19www.transilvaniabusiness.ro
în apropierea căii ferate şi a drumului internaţional
E60. El va facilita accesul investitorilor la cele mai im-
portante căi de transport, asigurând astfel legăturile
directe la rutele comerciale. „Pentru a avea câştig de
cauză în competiţia pentru atragerea companiilor
din afara oraşului, care să investească în Oradea, era
nevoie să le putem oferi amplasamente ieftine, cu
infrastructura asigurată în condiţii avantajoase”, a
spus primarul Ilie Bolojan.
Administraţia locală a înfiinţat primul parc indus-
trial orădean în anul 2008, iar terenul de 24 de
hectare de pe strada Ogorului, destinat parcului
Industrial II, a fost preluat de către municipalitate
în anul trecut. Aproape 20 de milioane de lei costă
infrastructura pentru al doilea parc iar cele 129 de
hectare de teren vor beneficia de pachetul întreg
de utilităţi publice necesare pentru atragerea cât
mai multor investitori privaţi, autohtoni sau străini,
dornici de a se reloca sau de a începe afaceri noi
într-un mediu propice demarării unor astfel de
acţiuni şi activităţi. „Investiţia va fi finalizată în 26
de luni, după care vom avea toate utilităţile nece-
sare, de la reţele de apă, de canalizare până la elec-cc
tricitate şi drumuri”, a afirmat primarul Ilie Bolojan.
Oradea este singurul municipiu din Transilvania al
cărui buget a depăşit în acest an un miliard de lei.
Din această sumă, 16%, adică 165 de milioane de
lei, sunt fonduri europene.
Jiboul încă nu a reușitJudețul Sălaj are în acest moment un singur parc
industrial funcțional, cel de la Jibou, dar și acesta e
la limita de avarie. Poziționat într-o locație ce părea
avantajoasă, la distanțe aproape egale de Cluj, Baia
Mare, Satu Mare și Oradea, parcul nu s-a dovedit
ceea ce a visat proprietarul lui. Un argument ar fi
acela că locația nu e singura hotărâtoare. Mai e ne-
voie și de forță de muncă, de infrastructură foar-
te bună, de promovare, chiar de relații personale.
Acționarul lui, administrația locală din Jibou, a re-
cunoscut prin vocea primarului că parcul are ne-
voie de promovare și chiar a propus înființarea unei
firme specializate pe acest domeniu. „Am reziliat
unele contracte în anii trecuți, cu firme cărora le-
am concesionat terenuri şi au plătit chirie 1-2 luni
după care nu au mai plătit. Între timp datoriile s-au
şters pentru că au trecut vreo cinci ani de când erau
înregistrate”, spune edilul Jiboului, Eugen Bălănean.
În acest moment, în parc se află patru companii, SC
Grovinest SRL București (producător de mobilier
pentru spitale, ocupă 5 hectare de teren), SC Arc
Grup SRL Jibou (prelucrarea metalelor, ocupă un
hectar), SC Verbelco SRL și SC Roca SRL. Parcul In-
dustrial Jibou a fost dat în folosință în anul 2005,
investiția pentru amenajarea lui fiind de 1,67 mi-
lioane de euro. Din această sumă, 1.6 milioane de
euro au fost fonduri PHARE și fonduri de la bugetul
de stat, restul de 79.000 de euro reprezentând
contribuția Consiliului Local. Din suprafața totală
de 22 de hectare de teren, Primăria Jibou a scos
pentru concesionare 18 hectare.
Bistrița, un proiect ambițios
La Bistrița, modelul de succes al grupului Teraplast,
care funcționează de doi ani într-un parc industrial
nou-nouț la Sărata (deși nu e înregistrat ca atare la
Ministerul Administrației și Internelor), a atras atenția
municipalității. Unul dintre proiectele ambițioase ale
primarului Ovidiu Crețu este să înființeze un parc in-
dustrial adevărat, nu departe de cel al Teraplast. Pro-
iectul a fost depus în luna septembrie a anului 2010
la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest pen-
tru a primi sprijin financiar. Pentru realizarea acestuia
proiect, consilierii locali au aprobat în anul 2010 un
buget de 36.613.631 lei. De la data depunerii proiect-
ului şi până în luna iunie 2012, acesta a parcurs toate
etapele de evaluare. În urma unei evaluări tehnice şi
financiare efectuate de către reprezentanţii Agenţia
de Dezvoltare Regională Nord-Vest s-a stabilit că se
pot face economii pentru realizarea acestui proiect,
în valoare de 1,5 milioane lei față de suma propusă
inițial. Conform proiectului, parcul ar urma să aibă o
suprafaţă de 30 de hectare, iar municipalitatea vrea să
amenajeze spaţii pentru industria uşoară, o parcare,
dar şi un centru de administrare. Acest parc va fi des-
tinat ramurilor industriale cu grad redus de poluare
şi cu tehnologii curate şi moderne, cu activităţi de
producţie şi servicii. Municipalitatea a anunțat deja
că mai multe firme mari, atât din România cât şi din
străinătate (China, Spania) şi-au manifestat intenţia
de a investi în Bistriţa. Parcul Industrial Bistriţa Sud,
un proiect iniţiat de fostul preşedinte al PNL Bistrița-
Năsăud, Ioan Turc, va fi finalizat în aproximativ 18
luni, termenul maxim de finalizare fiind de 24 de
luni, cu finanțare 50% din fonduri europene. Parcul
va fi situat în extravilanul municipiului, pe 30 de hec-cc
tare, în dreptul localităţii Viişoara, cu acces auto, în
prezent, din Sărata. Se vor amenaja mai multe loturi,
34 de parcele pentru industrie şi servicii, 3 parcele
pentru investiţii şi servicii, 5 parcele pentru logistică,
5 parcele pentru echipamente edilitare, 11 parcele
pentru industrie medie. De asemenea, se va realiza
infrastructura pentru circulaţie, cu sensuri giratorii,
carosabil cu două benzi, trotuare şi piste de biciclişti.
Întreaga zonă va fi racordată la reţelele de gaz şi de
electricitate, la telefonie şi internet. “Facem o politică
axată pe investiții, pentru că asta trebuie să facă un
primar, un administrator. Eu nu pot să creez o între-
prindere, dar un parc industrial, dezvoltarea oraşului
prin şantiere, dezvoltarea oraşului prin turism, care
vor crea locuri de muncă”, asta pot!” explică primarul
Ovidiu Crețu.
Reghinul, pe urmele succesului Sânpaul
Mureșul are deja un parc industrial de succes, la
Sânpaul, dar noul președinte al Consiliului Județean,
Ciprian Dobre, a lansat ideea înființării unei aseme-
nea entități și la Reghin. “Cred că a venit vremea să
facem mai mult pentru Reghin. În 1996, Reghinul
era oraşul cu şomaj zero, cu cele mai multe societăţi
comerciale pe cap de locuitor. Azi, lucrurile stau alt-
fel, din păcate. Reghinul trebuie să redevină motorul
economic al judeţului Mureş. Primul parc industrial
pe care îl vom înființa în județ va fi acolo” spune Do-
bre. Sebastian Fărcaș, consilier local la Reghin, crede
că existența unui asemenea parc industrial este vitală
pentru economia viitoare a orașului și a zonei. “Sunt
convins că municipiul Reghin are nevoie în prezent
de un asemenea proiect. Sigur, până acolo avem
multe de făcut. Par¬cul industrial nu înseamnă doar
deli¬mitarea unei suprafețe de teren și montarea unei
table care să indice existența sa. În¬seam¬nă asigura-
rea tuturor utilităților pentru ca in¬vestitorii interesați
de Reghin, de viitorul parc industrial, să realizeze doar
construcția iar noi să le aducem la ușă apa, gazul și
curentul. Mai înseamnă taxe reduse pentru cei care
creează noi locuri de muncă”, susține Fărcaș.
Turda, proiect de 200 mil. euro
Ovidiu Crețu, primarul municipiului Bistrița
Ciprian Dobre, președintele CJ Mureș
Industrial & Logistic Park Turda
pacum începeEVENIMENT
20
EVENIMENT
Compania spaniolă Graells & Llonch a început la
Turda lucrările la Industrial & Logistic Park Turda,
un proiect de 200 de milioane de euro dezvoltat în
parteneriat cu fondul de investiții Europa Capital.
”Noi am cumpărat terenul acum mai bine de patru
ani, dar de-abia acum ne apucăm de construcție”, a
explicat, recent, la inaugurarea șantierului, Tim Nor-
man, directorul executiv al fondului de investiții Eu-
ropa Capital. ”Noi aducem în acest parteneriat teren-
ul, dar și finanțare. Graells & Llonch sunt partenerii
noștri și vor aloca o mică sumă de bani, dar investiția
o vom face noi într-o măsură majoritară”, a precizat
Tim Norman, adăugând că investiția va fi făcută din
fonduri proprii, nu din împrumuturi bancare. Prima
fază a proiectului, care va avea o suprafață totală
de 25.000 de metri pătrați, va cuprinde mai multe
depozite mici. ”Vrem să atragem companii și antre-
prenori din zonă într-o primă fază, pentru că aceste
companii mici sunt cele care mișcă economia. Vom
vedea care este nivelul cererii și, dacă va fi mare, vom
investi mai mulți bani”, spune Norman. Evident,
autoritățile locale au un rol important în proiect,
dezvoltatorii fiind scutiți, pe o perioadă de cinci ani,
de taxe și impozite locale. ”Aceste scutiri au dus la
posibilitatea de a putea oferi chirii de sub 3,8 euro pe
metru pătrat pe lună, cât este prețul pieței și a unei
taxe de mentenanță de 0,7 euro pe metru pătrat pe
an, de 12 ori mai mică decât în mod normal”, spune
Gabriel Sfetcu, șeful departamentului Industrial din
cadrul companiei de consultanță imobiliară Cush-
man & Wakefield.
Secuimea vrea parcuri industrialeMergând pe principiul mai bine mai târziu decât
niciodată, autoritățile din Harghita au hotărât
înființarea unui parc industrial, care să revitalizeze
cumva economia județului. În ianuarie 2012, be-
neficiarul a atribuit contractul pentru servicii de ela-
borare a unui studiu având drept scop fundamentarea
economică a proiectului parcului industrial.
Planul face parte din proiectul FIDIBE. Valoarea con-
tractului este de 223,448 lei (51 mii EUR), fără TVA.
Fondurile sunt asigurate prin FEDR pentru sprijini-
rea inovării și antreprenoriatului. Contractul a fost
atribuit prin licitație deschisă firmei OTP Consulting
România cu sediul în București.
Și autoritățile din Covasna au demarat proiectul unui
parc industrial de 30 ha, la Sfântu Gheorghe. Inițial
suprafața prevăzută era de numai 15 ha, dar primăria
a câștigat în instanță un litigiu privind proprietatea
asupra 16 ha la Câmpu Frumos și a decis să adauge
acest teren la viitorul parc industrial. Primarul mu-
nicipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a declarat
la începutul anului că lucrările pentru amenajarea
parcului industrial de la Câmpu Frumos vor începe
în mod sigur în 2012 și că este de părere că viitorul
parc industrial va atrage investitori, adăugând că a
discutat deja cu câteva firme, atât din ţară, cât şi din
străinătate, în acest sens. În toamna anului trecut,
Primăria municipiului Sfântu Gheorghe a câştigat, în
cadrul POR, o finanţare pentru un proiect în valoare
de peste 24,5 milioane de lei, care vizează amenajarea
parcului industrial. Primăria Sfântu Gheorghe a depus
acest proiect pentru a obţine finanţare în cadrul POR,
domeniul major de intervenţie 4.2 – „Reabilitarea si-
turilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea
pentru noi activităţi”.
Moldova se reorientează spre industrieDeși mai mult de jumătate din parcurile industriale
funcționează în Transilvania, mai multe județe din
Moldova și din restul țării văd aceste entități ca po-
sibile motoare pentru economiile locale slăbite. La
Suceava, Botoșani, Bacău, Neamț parcurile indus-
triale au depășit deja nivelul de idee, autoritățile lo-
cale derulând deja asemenea proiecte în diverse faze.
Mare susținător al parcurilor industriale, Eduard Hell-
vig, ministrul Dezvoltării, a lăudat recent inițiativele
lansate deja în acest domeniu. “Unul din proiectele
strategice pe care doresc să le implementez ca minis-
tru ține de crearea unei infrastructuri pentru crearea
de centre de afaceri și parcuri industriale. Cred că
bugetul local, respectiv bugetul național, se susține
pe economie reală și nu pe consum, iar parteneria-
tul public local reprezintă soluția cea mai eficientă.
Încurajarea afacerilor care să aducă plus valoare în
economia națională reprezintă unul din obiectivele
Ministerului Dezvoltării. Vă dau un exemplu, sub-
dezvoltarea din județul Botoșani sau alte zone sărace
trebuie să înceteze, pentru că suntem în secolul XXI.
“Avînd în vedere faptul că în ultimii 20 de ani, în
Neamţ s-au desfiinţat firme mari, în care lucrau mii
de oameni, planul nostru este să atragem cât mai
mulţi agenţi economici într-un singur loc pentru a
crea locuri de muncă şi pentru a stimula producţia şi
cercetarea în orice domeniu”, a spus Vasile Pruteanu,
șeful Consiliului Județean Neamț. Pruteanu vede re-
alizabile două parcuri industriale, unul în zona Piatra
Neamţ şi unul în zona Roman.
Și Consiliul Județean Iași are un asemenea proiect în de-
rulare, în comuna Lețcani. Proiectul în valoare de 4,3 mil-
ioane eur, vizând construirea unui parc agroindustrial, a
fost depus pentru finanțare pe 28 octombrie 2009.
Parcul este un proiect care se va întinde în primă fază
pe o suprafață de 25 de hectare, urmând ca ulterior
să se dezvolte și să ajungă până la 100 de hectare.
Pe acest teren se vor construi halele de producție,
de conservare și expunere. Parteneri în proiect sunt
autoritățile locale din comuna Lețcani, Consiliul
Județean Iași, dar și autorități din Republica Moldova
și din Ucraina.
Alin BOLBOS
Eduard Hellvig, ministrul Dezvoltării