Transilvania Business 24

24
3, 4, 5 6, 7 Inovaţie şi business - Krakowski Park Technologicyny Sp Parcuri industriale în loc de gulyas Cehii atacă piața germană Nr. 24 / An III / septembrie 2012 TRANSILVANIA BUSINESS www.transilvaniabusiness.ro Fondator Aurelian GRAMA Preţ 8 lei Revistă economică. Distribuție națională. Parcurile industriale. O strategie națională

description

Singura revista regionala de afaceri din Romania

Transcript of Transilvania Business 24

Page 1: Transilvania Business 24

3, 4, 5 6, 7Inovaţie şi business - Krakowski Park Technologicyny Sp

Parcuri industriale în loc de gulyas

Cehii atacă piața germană

Nr. 24 / An III / septembrie 2012

TRANSILVANIABUSINESS

www.transilvaniabusiness.ro

Fondator

Aurelian GRAMA

Preţ 8 lei

Revi

stă

econ

omic

ă. D

istr

ibuț

ie n

ațio

nală

.

Parcurile industriale.

O strategie națională

Page 2: Transilvania Business 24

EVENIMENT

În România, potrivit acestor acte normative, pot exis-

ta trei feluri de parcuri industriale: publice, private sau

mixte, în funcţie de cine este proprietarul terenurilor

şi clădirilor aferente: statul sau investitorii privaţi sau

amândouă entităţile.

Cum se obţine titlulde parc industrial

Pentru a primi titlu de parc industrial, prin ordin al mi-

nistrului Administraţiei şi Internelor, proiectul trebuie

să îndeplinească cumulativ mai multe condiţii. Acesta

trebuie să fie fezabil, iar terenul să aibă acces la un drum

naţional sau european şi să fie racordat la infrastruc-cc

tura utilităţilor publice. Terenul în sine trebuie să aibă o

suprafaţă de cel puţin 10 ha, să fie în proprietatea celui

care solicită tilul de parc industrial pe cel puţin 30 de ani,

să fie liber de sarcini şi să nu facă obiectul unor litigii în

instanţă atât terenul, cât şi construcţia. O altă condiţie

este să fie asigurată protecţia mediului.

Ce trebuie să facăautorităţile locale

Pentru constituirea unui parc industrial, unităţile ad-

ministrativ-teritoriale trebuie să identifice terenul dis-

ponibil. Acesta poate să aparţină uneia sau mai mul-

tor unităţi administrative sau unor persoane de drept

privat. Tot autoritatea locală analizează fezabilitatea

şi stabileşte oportunitatea proiectului, constituie so-

cietatea de administrare, completează şi depune la

MAI cererea de titlu şi documentele anexe. Cea mai

importantă sarcină este, însă, atragerea investitorilor

pentru parcul industrial, pentru care trebuie să creeze

condiţii favorabile pentru dezvoltarea afacerilor.

La ce sunt buneparcurile industriale?

În condiţiile în care fostele platforme industriale din

oraşe nu mai funcţionează la capacitatea pentru

care au fost proiectate, iar sute de mii de angajaţi au

rămas fără locuri de muncă, parcurile industriale par

a fi o alternativă viabilă şi modernă. Astfel că primul

avantaj al înfiinţării acestora este crearea de locuri de

muncă. Un alt avantaj este reconfigurarea zonelor

industriale, prin relocarea activităţilor economice de

producţie în afara localităţilor. Şi autorităţile locale

au de câştigat din chirii, dar şi din tarifele şi taxele

pentru servicii cum ar fi paza parcului, iluminat pu-

blic, colectarea gunoiului sau curăţenia. Cum parcu-

rile industriale nu pot exista fără principalul element,

investitorii, aceştia sunt atraşi de o serie de avantaje.

Printre acestea se numără localizarea bună, care pre-

supune un acces direct la infrastructura de transport,

accesul la utilităţi, costurile reduse de instalare şi

operare, barierele administrative reduse sau forţa de

muncă disponibilă calificată. De asemenea, firmele

care aleg să îşi mute afacerile în parcurile industriale

sunt scutite de la plata impozitului pe teren şi clădiri.

Ajutoare de stat

Ordonanţa Guvernului nr. 65/2001 şi Codul Fiscal

(Legea nr. 571/2003) prevăd următoarele facilităţi

pentru iniţiatorii şi investitorii în parcurile industriale:

terenurile şi clădirile din parcurile industriale;

-

carea destinaţiei şi pentru scoaterea din circuitul agri-

Parcurile industriale, mană cerească în vremuri de crizăLegislaţia românească defineşte simplu parcul industrial ca pe o zonă economică delimitată în care agenţii economici se localizează având acces la infrastructură şi utilităţi, administrate de o societate comercială. Ideea acestor parcuri tocmai aceasta a fost, să simplifice lucurile pentru investitori, astfel încât aceştia să se concetreze asupra activităţii proprii, iar scopul social este crearea de locuri de muncă. Cadrul legalcare guvernează acest domeniu al parcurilor industriale şi tehnologice este unul vast, conceput şi modificat de câteva ori până acum, din 2001 încoace. Când au fost elaborate primele acte normative în domeniu, parcurile industriale aparţineau în ceea ce priveşte autorizarea de Ministe-rul Dezvoltării şi Prognozei. În urma comasării ministerelor, parcurile industriale sunt acum sub „tutela” Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Parcurile industriale şi tehnologice din România

sunt guvernate, în principal, de umătoarele acte

normative:

- Ordonanţa Guvernului nr. 65/2001 privind con-

stituirea şi funcţionarea parcurilor industriale,

aprobată cu modificări de Legea nr. 490/2002, cu

modificările ulterioare;

- Ordinul nr. 264/2002 privind aprobarea Instruc-

ţiunilor de acordare şi anulare a titlului de parc

industrial;

- Ordinul nr. 296/2007 pentru aprobarea Sche-

mei de ajutor de stat regional acordat pentru

investiţiile realizate în parcurile industriale.

Cadrul legal

Page 3: Transilvania Business 24

1www.transilvaniabusiness.ro

col a terenului aferent parcului industrial

Facilităţile fiscale acordate reprezintă un factor im-

portant mai ales pentru acei investitori care trebuie

să aleagă între două sau mai multe locuri în care să îşi

mute afacerea, locuri care sunt relativ egale din alte

privinţe.

Cele mai noi parcuri industrialedin România

În acest moment, au fost autorizate să funcţioneze în

România, potrivit site-ului Ministerului Administraţiei

şi Internelor, 55 de parcuri industriale. Dintre acestea,

cinci sunt în curs de amenajare, alte 5 sunt de tipul

green field, iar patru dintre ele au pierdut titlul de

parc industrial, din motiv de nerespectare a terme-

nilor impuşi de lege şi de Ministerul Administraţiei şi

Internelor. Cele mai noi parcuri care vor fi înfiinţate

în România au fost aprobate în august 2012, prin

ordinul Ministerului Administraţiei şi Internelor nr.

197/2012. Titlurile au fost cerute şi obţinute de

GB TRADE S.R.L., SIERRA EXPERT S.R.L. şi DELTA EX-

PERT S.R.L. din Timiş şi GRAELLS & LLONCH INVEST

- S.R.L. înregistat la Oficiul Registrului Comerţului

Braşov. Ultima societate enumerată este cea care

dezvoltă parcul industrial şi logistic de la Turda, pen-

tru care au început lucrările de construire încă din

luna mai a acestui an. De fapt, firma-mamă care

contruieşte acest parc, iniţial pe 25 de hectare, în fi-

nal de peste 50 de hectare, este de orgine spaniolă.

“Primăria le-a eliberat autorizaţie de construire, potri-

vit căreia ar trebui ca lucrările să fie gata în martie

anul viitor”, a precizat Tudor Ştefănie, primarul Turzii.

Investiţia din Turda se cifrează în jurul valorii de 200

de milioane de euro. Parcul industrial va dispune de

spaţii de producţie, distribuţie şi logistică şi va aduce

în jur de 3.000 de locuri de muncă. Investiţia se va

derula pe parcursul a patru ani.

Strategie şi marketing teritorialO dacă cu apariţia mai multor parcuri industriale, a

apărut şi concurenţa dintre acestea, în cursa pentru

atragerea investitorilor, în special a celor străini, de

calibru mare. „Infrastructurile de afaceri, cum sunt

parcurile industriale au devenit sectoare economice

puternic dezvoltate, chiar în condiţiile în care diferă

modul de abordare de la o ţară la alta şi în orice

caz au devenit subiectul unei competiţii câteodată

lipsită de fairplay pentru atragerea de investiţii, mai

ales străine”, recunoaşte şi inginerul Viorel Găvrea,

directorul Tetarom SA. De aceea, compania clujeană

care administrează cele trei parcuri industriale

(Tetarom I, II şi III) şi-a făcut o strategie de dezvoltare

economică pentru captarea şi direcţionarea efectivă

a potenţialilor investitori.

Lecţia Nokiasau adaptarea la criză

După închiderea fabricii Nokia, la sfarşitul anului

2011 şi a fabricii Mechel, care şi-a diminuat senisbil

activitatea de la finalul anului 2011, începutul anului

2012, producţia industrială a judeţul Cluj s-a prăbuşit.

Volumul şi valoarea producţiei a scăzut la jumătate

faţă de perioada similară a anului trecut. Mai mult,

rata şomajului a urcat brusc la cote dramatice în

aceste zone monoindustriale. Autorităţile clujene,

care deţin pachetul majoritar al Tetarom, compania

care administrează cele trei parcuri industriale din

județ au învăţat să fie mai precaute. În negocierile cu

noi investitori gen Bosch şi De’Longhi sau Battistero,

autorităţile au impus o serie de clauze contractuale

care au menirea de a păstra aceşti investitori perioade

cât mai îndelungate sau de a returna comunităţii lo-

cale, sub forma unor despăgubiri, contravaloarea

investiţiilor realizate din bani publici pentru amena-

jarea infrastructurii din parcurile industriale. În cazul

parcului Tetarom III din Jucu, aceste investiţii au fost

enorme: pe lângă amenajarea drumurilor, a reţelei

de apă şi canalizare, a fost contruită o staţie de tren

specială. În plus, la cererea celor de la Nokia, reţeaua

electrică din parc a fost cuplată atât la sistemul elec-cc

tric al zonei Cluj, cât şi la cel al zonei Turda, în aşa fel

încât în cazul unei eventuale pene de curent inter-rr

venite în reţeaua de pe valea Someşului Mic, sarcina

alimentării cu energie să fie preluată de reţeaua de pe

valea Arieşului, iar producţia să nu fie afectată. Oficialii

Tetarom susţin că acesta este singurul parc industrial

din România care beneficiază de această facilitate.

Lecţia numărul doi, în urma plecării neaşteptate a

Nokia, a fost diversificarea tipului de investiţii, în

aşa fel încât dacă o industrie este afectată, celelalte

să poată prelua forţa de muncă şi sarcina fiscală.

Acesta este şi motivul pentru care, la Câmpia Turzii,

autorităţile încearcă să transforme platforma parcului

industrial Mechel într-un parc industrial propriu-zis.

Ana Florescu

EVENIMENT

Programul Operaţional Regional – Măsura 4.1. Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală

Obiectivul domeniului de intervenţie îl

reprezintă crearea şi modernizarea structurilor

regionale şi locale de sprijinire a afacerilor având

ca scop atragerea investiţiilor, revigorarea şi dez-

voltarea economiilor locale şi regionale.

Valoarea totală a proiectului (suma chel-

tuielilor eligibile şi neeligibile) este cuprinsă între

1.700.000 şi 85.000.000 lei.

APL – contribuţie proprie la cheltuieli eligibile =

50%, cu excepţia Regiunii de dezvoltare Bucureşti

Ilfov = 60%. Informaţii suplimentare: www.inforegio.rog şi

www.mdrt.ro

Accesul la finanţare

Page 4: Transilvania Business 24

2

ESENȚIAL

Am petrecut cinci zile în trei ţări diferite – Polonia,

Cehia şi Ungaria – pentru a aduce în România mo-

dele de bune practici despre înfiinţarea, organizarea şi

funcţionarea parcurilor industriale în Europa Centrală

şi de Est. Mai precis, în state cu o istorie, inclusiv

economică, asemănătoare cu a noastră, trecute de la

comunismul etatist la capitalism, şi în care colegii de

la Transilvania Business au identificat modele aplica-

bile şi în ţara noastră.

Trei modele – diferite unul de celălalt, funcţionale

însă fiecare, şi inspiraţionale – dacă îmi permiteţi un

cuvânt des uzitat, dar rareori dublat de o listă anexă

de învăţăminte. Ceea ce vom încerca să vă prezentăm

mai jos.

Pe una dintre parcelele din cele 560 de hectare

deţinute de Krakowski Park Technologicyny Sp, în

Polonia, am descoperit că statul şi autorităţile pu-

blice – în ciuda experienţei noastre româneşti - pot

fi buni administratori şi manageri ai unei afaceri, dacă

ţinta lor este interesul economic naţional. Cea mai

importantă lecţie învăţată a fost că, prin colaborare

şi comunicare unidirecţională a managementului

unei companii şi a conducerii autorităţilor publice, o

strategie pe termen lung care ţine cont de resursele

umane şi de specificul economic zonal, precum şi

o legislaţie adaptată cerinţelor investitorilor – au-

tohtoni sau/ şi străini, şi acordarea de facilităţi fiscale

– scutiri şi reduceri de taxe şi impozite - poţi dezvolta

o regiune şi crea plusvaloare. De asemenea, pentru

a avea succes ca administrator de parc, e necesar să

te raportezi la o economie stabilă şi predictibilă, ast-

fel încât prognozele tale microeconomice să nu fie

denaturate de indicatorii macroeconomici. Nu în ul-

timul rând am mai învăţat că proiectele serioase şi

inovative îţi pot aduce fonduri europene importante

prin care să dezvolţi alte proiecte şi să ţii pasul cu di-

namica economiei naţionale şi a pieţei internaţionale.

VGP a dezvoltat la Horni Pocernice unul dintre

cele mai extinse parcuri industriale din Cehia. Ceea

ce am apreciat la cehi este că, atunci când ai o afa-

cere solidă, bazată pe un plan de afaceri pe termen

lung, nu este dificil să stârneşti interesul unor mari

investitori. Aşa se explică de ce pachetul majoritar de

acţiuni al subsidiarei VGP de la Horni Pocernice a fost

achiziţionat de un fond de investiţii britanic, iar infu-

zia de capital străin permite companiei să se extindă

şi să atace piaţa celei mai solide economii europene –

Germania. De asemenea, am mai avea un sfat pentru

investitorii români, predat de către responsabilii unui

parc de 100 de hectare, aproape plin: contactul per-

manent cu piaţa şi clienţii este un punct strategic în

orice plan de afaceri pe termen scurt, mediu şi lung,

care îţi permite să te adaptezi rapid la schimbările

economice externe.

Şi în România, sunt zeci de locuri în care mai

supravieţuiesc scheletele unor foste fabrici, înconju-

rate fiecare de zeci de hectare de teren acoperite de

buruieni. La Debrecen însă, acţionarii Nyugati Ipari

Park au transformat o relicvă industrială comunistă

într-o afacere de 150 de milioane de euro anual.

Strategia, dezvoltată începând cu anul 2000, a fost

una simplă: creştem împreună, astfel că în jur de 90

de companii, mici în principal, şi-au dezvoltat afa-

cerea acolo. În plus, oferirea unor avantaje economice

– chirii şi tarife la utilităţi mai reduse –, precum şi o

municipalitate flexibilă în ceea ce priveşte taxele şi

impozitele locale sunt alte atu-uri ale parcului ungar

care ar putea fi aplicate şi în România.

Am afirmat mai sus că fiecare parc industrial era

diferit unul faţă de celălalt. Cu o singură excepţie însă:

infrastructura. Toate cele trei parcuri vizitate erau

bine plasate pe harta de autostrăzi, în apropierea

aeroporturilor şi cu reţelele de utilităţi bine puse

la punct, astfel încât investitorii să nu aibă grija lor.

Lucru ce ar trebui să dea de gândit autorităţilor pu-

blice româneşti atunci când vor elabora o strategie

economică naţională şi când vor ierarhiza priorităţile.

Sunt doar câteva aspecte schiţate pe care le-am ob-

servat în călătoria noastră de documentare. Modele

de bune practici pe care le vom prezenta pe larg în

cadrul evenimentului de business de la Tîrgu-Mureş,

din 6-7 noiembrie 2012. Noi considerăm că acestea

pot fi o sursă de inspiraţie pentru investitorii români

sau pot fi catalizatorul pentru alte experienţe peste

graniţe ce se vor materializa în alte modele de bune

practici, astfel încât, în final, să poată reprezenta un

punct de plecare pentru cei care sunt interesaţi să

participe la elaborarea unei strategii naţionale pe ter-

men lung în domeniul parcurilor industriale.

Ligia VORO

Experimentul polonezo-ceho-ungar

Page 5: Transilvania Business 24

3www.transilvaniabusiness.ro

EVENIMENT

De unde a început...... în 1995, înainte de aderarea la Uniunea Europeană,

statul polonez înfiinţa prima zonă economică

specială, pentru a atrage, în primul rând, investitorii

străini prin politica fiscală aplicată în aceste areale,

în principal reduceri la plata impozitului pe profit,

la care se adăugau şi o serie de scutiri sau reduceri

de taxe locale - a impozitului pe proprietăţi, spre

exemplu. De atunci, în Polonia au fost dezvoltate 14

astfel de zone economice exclusive, supuse aceloraşi

reglementări, şi care funcţionează sub coordonarea

Ministerului Economiei. Acţionarul majoritar al aces-

tor zone este statul polonez, reprezentat de minister.

Pe aceeaşi legislaţie, mult mai permisivă, în 1997

s-a dezvoltat şi zona economică specială (ZES) ce

are ca punct central Cracovia şi ca areal Regiunea

Malopolska, operată de Krakowski Park Technologi-

cyny Sp. Datorită specificului local şi regional, zona

economică specială a încurajat dezvoltarea de afa-

ceri în domenii precum noi tehnologii, noi servicii, iar

companii de IT precum ComArch – una dintre cele

mai mari companii poloneze, sau Motorola au inves-

tit aici încă din 1999.

“Cea mai importantă facilitate în zona economică

specială este aceea că investitorii sunt scutiţi de im-

pozitul pe profit. De asemenea, mai oferim parcele

foarte bine pregătite pentru noi investitori, de regulă la

preţurile pieţei. Ceea ce mai este important în legătură

cu zonele economice speciale este de a le dezvolta pe

terenuri deţinute de primării sau, în principal, să fie do-

meniu public”, explică Jacek Bielawski, Project Manager

al Krakowski Park Technologicyny Sp.

Această zonă economică specială, administrată

de Krakowski Park Technologicyny Sp - deţinut de

statul polonez care are 71% din acţiuni, autoritatea

regională din Regiunea Malopolska, Primăria Craco-

via şi trei universităţi importante – Universitatea

Jagellona, Universitatea Tehnologică şi Universitatea de

Ştiinţe şi Tehnologie Agh-Ust, se întinde, în prezent,

Inovaţie şi business - Krakowski Park Technologicyny Sp

Cracovia este oraşul polonez al tehnologiei informaţiei. Unul care atrage ca un magnet mari corporaţiidatorită facilităţilor fiscale oferite, infrastructurii dezvoltate – autostrăzi şi aeroporturi -, tehnologieiînalte şi potenţialului uman. Krakowski Park Technologicyny Sp a speculat toate aceste avantajeeconomico-fiscale şi umane, precum şi legislaţia în domeniul zonelor economice speciale, atrăgândinvestiţii de aproximativ 400 de milioane de euro. Un model de bune practici pentru autorităţile publiceşi pentru investitorii privaţi români care ar intenţiona să dezvolte un parc tehnologic.

Jacek Bielawski şi Monika Machovska, Project manager-ii Krakowski Park Technologicyny Sp

Page 6: Transilvania Business 24

4

EVENIMENTpe 560 de hectare, iar până la sfârşitul anului va depăşi

600 de hectare. În zona economică specială activează

în jur de 70 de companii, dar în acest areal sunt dez-

voltate 110 proiecte. Investitorii străini atraşi sunt din

Statele Unite ale Americii, Germania, Marea Britanie,

Japonia sau Rusia. Până acum, potrivit statisticilor,

1.7 miliarde de zloţi au fost investiţi sau declaraţi ca

investiţi în zona economică specială. Această zonă

este împărţită în 23 de subzone – trei sunt în Craco-

via şi sunt considerate subzone tehnologice, centrate

pe servicii IT – aici activează mari companii precum

Motorola, ComArch, UBS Service Centre – şi alte 20

de subzone în regiune cărora le sunt oferite terenuri

dezafectate pentru sectorul auto, în special, şi pentru

industrii moderne legate, de asemenea, de producţie.

Sunt trei forme prin care companiile lucrează cu

administraţia parcului: fie sunt companii la început

care vin în incubatorul tehnologic, fie sunt com-

panii care nu doresc să se folosească de avantajele

zonei economice speciale şi activează doar în parcul

tehnologic, cu avantaje precum birourile deschise,

infrastructura, laboratoarele şi pachetele de servi-

cii – conferinţe, seminarii etc. -, iar a treia ar fi zona

economică specială.

... viitorul e al tehnologiei Evoluţia spre dezvoltarea unui parc tehnologic a

apărut apoi în mod firesc. “În 2003 a fost elaborată

o nouă strategie şi atunci ne-am îndreptat mai mult

atenţia spre servicii de parc tehnologic, dar în continu-

are combinate cu ideea de zonă economică specială.

Încă de la început am fost singurii care am combinat

cele două activităţi”, explică Jacek Bielawski, Project

Manager al Krakowski Park Technologicyny Sp.

Concentrarea asupra parcului tehnologic şi a zonei

economice speciale nu au fost singura preocupare

a administraţiei Krakowski Park Technologicyny Sp.

În 2004, aceasta a început să dezvolte incubatorul

tehnologic. „Suntem în clădirea incubatorului tehno-

logic care a fost finalizată în 2008 şi care a devenit

şi sediul nostru (n.red. construită 100% din fonduri

europene). Este cel mai mare incubator din Cracovia

şi suntem singurii care acoperim toate serviciile pe

care ar trebui să le asigurăm investitorilor”, povesteşte

Jacek Bielawski.

În Polonia sunt foarte multe incubatoare de afa-

ceri. Cel din Cracovia are însă specificul său, datorită

faptului că în oraş se pregătesc anual foarte mulţi

studenţi – în jur de 212.000, aproximativ 10 % din

numărul total de studenţi din Polonia, şi majori-

tatea la universităţile ce oferă educaţie în domeniul

tehnologiei, tehnicii şi ştiinţelor exacte -, de aceea

se concentrează asupra transferului tehnologic şi

sprijină start-up-urile în domeniul IT & C, ingineriei

mecanice sau chiar roboticii.

“Noi ne concentrăm asupra afacerilor orientate spre

tehnologie. În general, cei care vin sunt foarte tineri,

de obicei după ce absolvă universitatea sau uneori

sunt chiar în timpul studiilor, tineri care au o idee de

afaceri, dar nu ştiu de unde să înceapă, iar noi îi spri-

jinim. Ei trebuie să aibă un plan de afaceri pentru a fi

acceptaţi în incubator, plan care este evaluat de către

un board”, povesteşte Monika Machowska, project

manager al Krakowski Park Technologicyny Sp.

Cei care îşi doresc să fie acceptaţi în incubatorul

tehnologic nu trebuie să aibă propria companie, dar

trebuie să prezinte ca prim pas o idee de afaceri. “În

prezent avem în jur de 30 de companii în incubator.

Le oferim spaţii deschise unde pot lucra împreună

sau să schimbe idei, respectiv propriile birouri. În ge-

neral sunt companii care activează în domeniul IT&C,

dar avem şi din domenii precum inginerie mecanică,

robotică şi altele”, completează project managerul.

Afaceri la început de drum

mintia.com este una dintre companiile prezente în

incubatorul de afaceri ce a intrat deja pe piaţa din

Marea Britanie şi în Spania. În prezent are 12 angajaţi,

dintre care unii lucrează doar pe proiecte, iar alţii

sunt full-job. „Avem o companie de marketing, dar

recent am creat o platformă pentru oameni creativi,

iar ideea este de a pune în legătură designeri, copy-

writers cu companii care au nevoie de creaţie. Avem

câteva mii de oameni în această platformă, pe de o

parte, şi ţinem legătura cu companiile, pe de altă par-

te. Dacă o companie are nevoie de un logo, de obicei

se adresează unei agenţii, iar pentru mai mulţi bani

obţine două sau trei propuneri. Aici, noi organizăm

un concurs în care prezentăm cerinţele companiei,

iar oamenii trimit propunerile lor şi astfel încurajăm

competiţia şi obţinem o calitate mai bună a pro-

punerilor. Iar, în final, companiile aleg şi plătesc ce le

place mai mult”, explică Przemyslaw Stanisz, mana-

ging director & co-founder mintia.com, conceptul

platformei. Afacerea a fost dezvoltată din fonduri

europene. În jur de 20-25 de tineri din România s-au

înscris în această platformă, iar compania este în con-

tinuare interesată de graph-designeri români.

Tot în incubatorul tehnologic şi-a început activitatea

şi Berrylife s.c. „Eu şi cei doi colegi ai mei avem o com-

panie de aproape 2 ani şi jumătate, este o companie

de design şi de multimedia pentru evenimente şi

expoziţii”, dezvoltă succint Marek Wierzbicky, Mar-

keting Manager Berrylife s.c., ideea de afacere pe care

a gândit-o.

Silicon Valley de Cracovia

Expansiunea în domeniul IT&C nu se va opri aici, pen-

tru că orașul Cracovia îşi merită renumele de centru

al tehnologiei informaţiei al Poloniei. Administraţia

parcului tehnologic dezvoltă în prezent un centru de

business ce va beneficia de un hub pentru compani-

ile din domeniul IT & C. Centrul care îşi va avea sediul

într-o clădire de trei ori mai mare decât cea în care îşi

desfăşoară în prezent administraţia parcului activitatea

este gândit pentru 100 de companii, care fie vor ac-cc

tiva acolo, fie vor utiliza serviciile, pentru că vor avea la

dispoziţie un data center, un laborator pentru industria

digitală şi pentru industria media, săli de conferinţe ul-

tradotate etc. Acest proiect, un veritabil Silicon Valley

„Ne unim forţele, ne promovămîmpreună, vorbim aceeaşi limbă cuinvestitorii. Investitorul nu mai estetrimis dintr-un loc în altul, vine într-unsingur loc unde primeşte informaţiicomplete şi complexe. Oamenii dincadrul autorităţii regionale lucreazăîmpreună cu noi, în acelaşi birou”,Monika Machowska, Project Man-ager al Krakowski Park Technologi-cyny Sp

Krakowski Park Technologicyny Sp*

Nr. companii – peste 100Volum investiţii: 1,7 miliarde de zloţi Nr. angajaţi: 9.000Suprafaţă: 558,71 hectare Grad de ocupare: 62 % (sfârşitul anului 2010)Baza legală: Actul Zonelor Speciale Economice, în vigoare până în 2020*sursa: raport KPMG „Special Economic Zones. 2011 Edition”

Jacek Bielawski

Page 7: Transilvania Business 24

5www.transilvaniabusiness.ro

al Cracoviei, îşi propune să aducă în acelaşi loc compa-

niile tinere şi marile branduri din domeniu, însă prin-

cipala condiţie pentru o companie de a activa acolo

este să aibă angajaţi inovativi şi capabili să împartă cu

ceilalţi. Ar mai fi de menţionat că imobilul este ridicat

în vecinătatea sediilor Motorola şi Siemens, respectiv

a Centrului de Inovaţie al Universităţii Jagellona şi va fi

construit 85% din fonduri europene. Ca o paranteză,

până acum, administraţia parcului a atras din fonduri

europene 117 milioane de zloţi, adică peste 40 de mi-

lioane de euro, pentru cele două clădiri, dar şi pentru

alte proiecte.

Colaborarea, cheia succesului

Polonia este un brand foarte bun, de aceea nu

este foarte dificil să atragă investitori, spune Jacek

Bielawski. Totuşi, statul polonez şi autorităţile locale

au creat anumite pârghii care să uşureze dialogul cu

firmele străine şi viaţa investitorilor de peste graniţe

în Polonia. Astfel funcţionează o agenţie naţională –

Agenţia Poloneză de Informaţii şi Investiţii, cu care

administraţia parcului cooperează mai ales în ceea

ce priveşte investitorii străini. Ar mai fi de amintit

Agenţia Poloneză pentru Dezvoltarea Afacerilor care

se ocupă de culegerea informaţiilor, sprijină dez-

voltarea infrastructurii, introducerea de noi servicii,

dezvoltarea afacerilor în general.

De asemenea, parcul şi zona economică specială sunt

promovate de autorităţile regionale, iar administraţia

celor două promovează la rândul lor regiunea şi Po-

lonia. „Ne unim forţele, ne promovăm împreună, vor-

bim aceeaşi limbă cu investitorii. Investitorul nu mai

este trimis dintr-un loc în altul, vine într-un singur

loc unde primeşte informaţii complete şi complexe.

Oamenii din cadrul autorităţii regionale lucrează

împreună cu noi, în acelaşi birou”, explică Monika

Machowska politica de marketing. De asemenea,

parcul colaborează şi este parte a Asociaţiei Parcuri-

lor care este o instituţie de experţi în parcuri tehno-

logice şi în funcţionarea lor.

În afară de ajutorul statului polonez şi al autorităţilor

locale şi regionale au şi propria strategie de atragere a

clienţilor – participă la misiuni economice, au reclamă

în mass-media internaţionale, la CNN, spre exemplu.

Ce au exploatat polonezii?

La întrebarea cum au reuşit să dezvolte în 14 ani

această zonă, care avea, în 2009, Produsul Intern Brut

(PIB) per cap de locuitor de 30.220 de zloţi, aproxi-

mativ 7.300 de euro, răspunsul ar fi destul de simplu:

administraţia Krakowski Park Technologicyny Sp a

speculat foarte bine avantajele Cracoviei şi a regiunii

de sud a Poloniei.

Primul ar fi accesibilitatea, subliniază cei doi project

manageri: Cracovia este în mijlocul Europei, aproape

de Germania, Slovacia şi Cehia, şi interconectată cu

autostrăzile ce leagă Germania de Ucraina, ceea ce

este foarte convenabil pentru investitorii străini.

De asemenea sunt două aeroporturi internaţionale

între Cracovia şi Katowice – în Balice, Ioan Paul al II-

lea, şi Pyrzowice, astfel că a călători din Polonia spre

orice oraş este destul de facil. Balice este al doilea

aeroport din Polonia şi este un important hub pen-

tru Lufthansa.

Un alt avantaj este forţa de muncă disponibilă. Dacă

Regiunea Malopolska are în jur de 3,3 milioane de

oameni, dacă mai sunt socotiţi şi cei din ţările ve-

cine, piaţa forţei de muncă atinge 8 milioane de

persoane. Calitatea vieţii – de la viaţa culturală la

cea educaţională - este foarte bună în Cracovia, de

aceea pentru investitorii şi angajaţii străini este con-

venabil să se mute şi să lucreze aici. În plus, viaţa este

mai ieftină aici decât în alte ţări vestice sau decât în

Varşovia, capitala Poloniei.

Reprezentanții parcului tehnologic au subliniat că

este important pentru Cracovia şi Regiunea Malo-

polska faptul că are industrie auto – MAN Trucks,

spre exemplu, şi sunt aproape de industria auto din

Slovacia – Kia şi Hyundai, şi din Katowice, unde sunt

prezente Fiat şi Opel.

Iar un mare plus amintit de către cei doi ar fi că eco-

nomia Poloniei este stabilă şi predictibilă. Polonia

este singura ţară europeană care a înregistrat în 2009

o creştere economică de 1,7 %, cu toate că mai toate

economiile naţionale s-au contractat din cauza crizei

economice mondiale. De altfel, în 2009, Regiunea

Malopolska a avut o creştere economică mai mare

decât media pe ţară, şi anume 2,1%. În 2010 – 2012,

ritmul de creştere economică s-a menţinut, iar, inclu-

siv pentru 2013, în ciuda problemelor din zona euro,

principala piaţă de export a Poloniei, ministrul de

Finanţe, Jan Vincent-Rostowski, a prognozat că Polo-

nia va înregistra o creştere economică de 1,5 %.

Ligia Voro

Facilităţi acordate

Krakowski Park Technologicyny Sp acordă

firmelor reduceri de taxe care sunt între 50 – 70%

în funcţie de mărimea acestora şi raportate, pe

de o parte, la investiţiile în teren, clădiri şi alte

imobile, iar pe de altă parte la locurile de muncă

nou create. Astfel, o firmă de mărime mică ce

investeşte 20 de milioane de zloţi, va beneficia

de un ajutor public de 14 milioane de zloţi, iar

una de mărime mare va primi ca ajutor de stat

doar de 10 milioane de zloţi. La fel stă situaţia şi

în cazul locurilor de muncă. Dacă o companie

ce creează 100 de noi locuri de muncă trebuie

să plătească pentru fiecare muncitor 2.000 de

zloţi/lună, inclusiv taxe, timp de doi ani, ceea ce

înseamnă un total 4,8 milioane de zloţi în sar-

cina companiei, ajutorul public primit de inves-

titor va fi de 2,4 milioane de zloţi, în cazul unei

firme mari, de 2,8 de milioane de zloţi pentru o

societate mijlocie şi de 3,36 de milioane de zloţi

dacă e o companie mică.

De asemenea, Krakowski Park Technologicyny

Sp acordă bani pentru start-up-uri în cuantum

de 200.000 de zloţi.

EVENIMENT

Przemyslaw Stanisz, managing director & co-founder mintia.com

Marek Wierzbicky, Marketing Maneger Berrylife s.c.

Una dintre cele mai puternice companii IT din Polonia, Comarch, a investit în Krakowski Park Technologicyny Sp

Page 8: Transilvania Business 24

6

EVENIMENT

Una dintre cele mai dinamice companii europene

din domeniul construirii și închirierii de parcuri in-

dustriale, VGP, încearcă să cucerească piața germană.

Cehii mizează pe potențialul uriaș reprezentat de

această piață și au obținut finanțare din partea unor

fonduri britanice de investiții, dispuse să susțină ex-

tinderea VGP. ”Generalul” care coordonează ofensiva

în Germania este pe jumătate român, jumătate sas.

Darius Scheible s-a născut în Brașov, a copilărit în

Deva și, în anul 1987, s-a mutat în Germania. Acum,

el coordonează operațiunile VGP din România și din

Germania, din cartierul general al companiei cehe, par-rr

cul industrial Horni Pocernice de la marginea Pragăi.

Marea provocare

VGP este un holding de companii care deține mai

multe parcuri industriale private în Cehia, Slova-

cia, Ungaria și România. Compania cehească a fost

fondată de un om de afaceri belgian, Jan van Geet,

care a venit la Praga și care și-a dat seama de imensa

nevoie de spații logistice și industriale moderne de

care are nevoie Cehia. El și-a găsit un partener ceh, Jan

Prohaska, apoi a început să construiască. Inima im-

periului VGP este parcul industrial de la Horni Pocer-

nice, o suburbie a capitalei Praga. Parcul are 100 de

hectare și circa 100 de clienți. Deja, există o suprafață

construită de peste 100.000 de metri pătrați, din

care 70 la sută este închiriată. VGP are planuri mari

de extindere a acestei suprafețe. ”Afacerea este una

foarte dinamică. Avem multe cereri, mulți clienți

care vor să vină la noi și unii care pleacă”, spune Jiri

Zita, reprezentant al companiei cehe. În acest mo-

ment, circa 70 la sută din spațiile din parcul indus-

trial din Horni Pocernice sunt închiriate de com-

panii din domeniul logistic, iar restul de companii

din domeniul producției. ”Noi avem planificate noi

extinderi și ne dorim să atragem și clienți din domenii

legate de high-tech”, spune Renata Cihlarova, un alt

reprezentant al companiei. În acest moment, prin-

tre clienții companiei se numără unii dintre cei mai

mari operatori din domeniul logisticii. De exemplu,

compania DSV. Directorul de divizie din cadrul DSV,

Radoslav Palla, spune că, în acest moment, în cadrul

depozitului din Horni Pocernice lucrează circa 40 de

persoane. Clienții DSV sunt jucători globali, însă Ra-

doslav Palla nu le dezvăluie numele, din dorința de

a nu oferi idei concurenței. Însă el spune că această

bază logistică deservește întreaga Europă pentru

unii dintre jucătorii importanți din domeniile medi-

cal ori alimentar. Pentru clienții din domeniul medi-

cal, angajații DSV au amenajat spații speciale, care

respectă cele mai stricte reguli de igienă și care sunt

izolate de restul halelor. Însă DSV nu este singurul

jucător din domeniul logisticii care activează în par-

cul de la Horni Pocernice. Printre clienții importanți

se numără și concernul Spar, care și-a amenajat

una dintre cele mai importante baze logistice în

incinta parcului industrial. Un alt client important

este Ikea, liderul mondial în comerțul cu mobilier și

decorațiuni interioare. Însă Ikea va părăsi curând par-

cul de la Horni Pocernice, deoarece și-a amenajat, în

apropiere propria sa bază logistică, lângă magazinul

pe care îl deține la periferia orașului Praga. Chiar dacă

plecarea unui client important precum concernul

suedez Ikea nu reprezintă un motiv de bucurie pen-

tru conducerea parcului praghez, ea nu reprezintă,

totuși, o tragedie, precum închiderea succesivă a fa-

bricilor Nokia din parcurile industriale din Bochum,

Germania, și Jucu, România. Și asta pentru că mem-

Cehii atacă piața germanăCompania pragheză VGP a anunțat că va încerca să se impună pe piața germană, în timp ce planurile de extindere în România au fost puse în stand-by

În timp ce compania cehească a pus în paran-

teze construirea unor noi parcuri industriale în

țară, country-managerul pentru România, Darius

Scheible se confruntă cu o provocare majoră. El

coordonează extinderea VGP pe piața germană,

una dintre cele mai concurențiale din Europa.

Deja, Darius Scheible a inițiat construirea unui ast-

fel de park lângă Frankfurt am Main, însă compa-

nia cehească analizează și posibilitatea construirii

unor astfel de parcuri și în apropierea unor orașe

precum Berlin sau Leipzig. Banii pentru extinderea

companiei cehești provin de la două fonduri de

investiții britanice. Unul a achiziționat 80 la sută

din acțiunile subsidiarei VGP care administrează

”perla coroanei”, adică parcul industrial Horni

Pocernice din Praga, iar celălalt a cumpărat un pa-

chet similar, tot de 80 la sută din acțiuni la subsidi-

ara VGP care administrează parcurile industriale

din restul Cehiei. Mai mult, compania cehească ar

putea să obțină fonduri importante pentru extin-

derea în Germania și ca urmare a reconsiderării

strategiei inițiale în privința chiriașilor. Concret,

până acum, afacerea s-a bazat pe închirierea unor

imobile, însă, ca urmare a cererilor tot mai nume-

roase, conducerea VGP ia în calcul și posibilitatea

de a vinde aceste clădiri. Iar Darius Scheible, cel

care coordonează extinderea în Germania, are

șansa să fie recunoscut oficial drept unul dintre

cei mai buni tineri manageri de pe continent,

dacă inițiativa VGP va fi încununată de succes.

Fonduri britanice

Page 9: Transilvania Business 24

7www.transilvaniabusiness.ro

EVENIMENTbrii conducerii VGP au grijă să își adapteze strategia la

condițiile de piață. Diversificarea profilului clienților

este una dintre direcțiile pe care mizează conducerea

companiei cehe. ”Noi ne dorim să creștem procen-

tul companiilor implicate în producție. De obicei, ele

stau mai mult în parcurile industriale decât compa-

niile logistice, care se pot muta foarte ușor”, spune

Renata Cihlarova. Însă miza pe clienții din domeniul

producției are și unele dezavantaje, explică cehoaica.

Și asta pentru că acești clienți doresc personalizarea

halelor pe care le închiriază în funcție de propriile lor

fluxuri de producție, pe când spațiile pentru logistică

au amenjări standard. De aceea, atunci când pleacă,

iar spațiile lor sunt preluate de alți investitori, VGP

trebuie să investească din nou pentru ajustarea

spațiilor de producție. Însă cei mai mulți dintre in-

vestitorii din domeniul producției preferă să rămână

pe termen lung. Un bun exemplu în acest sens este

compania Wavin Ekoplastik, care realizează la Horni

Pocernice produse din plastic, ori alte companii, care

realizează podele. Un alt domeniu este cel al servici-

ilor. În parcul industrial praghez își are baza pentru

această regiune o companie suedeză specializată

pe transportul banilor și care a ales să investească în

acest parc pentru că administratorii săi au reușit să

îi ofere condițiile de securitate cerute. De asemenea,

urmează construirea unui data-center, adică o ”fermă

de servere”, care presupune investiții serioase în ser-

vere de mare putere, care pot fi închiriate de mai

companii, preocupate de siguranța datelor.

De ce Horni Pocernice

Alegerea zonei în care VGP și-a construit ”cartierul

general” a fost una strategică și cu impact pe ter-

men lung. Zona este direct conectată cu rețeaua

de autostrăzi care leagă cele mai importante orașe

din Cehia, dar și capitala Praga cu țări precum Ger-

mania, Polonia, Austria ori Slovacia. Infrastructura

foarte bună a reprezentat un motiv foarte serios

pentru investitorii din parcul logistic și industrial din

Horni Pocernice, urmat de standardele înalte sta-

bilite de VGP în realizarea construcțiilor cerute de

clienți. De asemenea, pentru investitorii din parcul

industrial praghez a contat și forța de muncă bine

educată de care dispune capitala Cehiei. Însă, în

Praga, rata șomajului este foarte mică, iar cei care își

doresc angajați de bună calitate trebuie să îi plătească

pe măsură. În capitala Cehiei, salariile le depășesc pe

cele din multe orașe din Europa Occidentală, ceea ce

mai temperează din entuziasmul investitorilor. Par-

cul industrial construit de VGP mai are și avantajul

că este situat aproape de rețelele de transport în co-

mun, adică de stațiile de autobuz și de metrou care

fac legătura dintre zona industrială și oraș, astfel că, în

fiecare zi, circa 3.500 de oameni fac naveta între Praga

și Horni Pocernice.

Mai multe parcuri industriale

În prezent, compania cehă VGP are parcuri in-

dustriale în cele mai mari orașe din Cehia, adică în

Praga, în Liberec, în Brno, în Plzen și în Olomouc. În

Slovacia, există parcul industrial din Malacky, situat

aproape de frontiera ceho-slovacă, dar și aproape

de capitala slovacă, Bratislava. În Ungaria, parcul

industrial deținut de VGP a fost amplasat în orașul

Gyor, iar în România, compania cehă a investit în

Timișoara. Managerul pentru România este Darius

Scheible, care, după atâția ani petrecuți în Germania

și în Cehia, vorbește la perfecție limba română și care,

la 36 de ani, a ajuns unul dintre cei mai importanți

membri ai staff-ului companiei VGP. ”Noi am stu-

diat mai multe amplasamente pentru parcul nostru

industrial. Pe lângă Timișoara, am mai studiat Clu-

jul, Sibiul, Brașovul, Constanța și București”, spune

Darius Scheible. În cele din urmă, cehii au decis să

investească în Timișoara datorită apropierii sale de

frontierele cu Ungaria și cu Serbia, deci și de infra-

structura de autostrăzi care leagă zona capitalei Ba-

natului de Europa de Vest. Un alt factor care a contat

a fost reprezentat de faptul că în Timișoara se află

mulți studenți, care pot reprezenta o forță de muncă

bine calificată pentru investitori. A influențat decizia

cehilor și dinamica economiei, care mergea în 2007

cu motoarele turate la maximum. ”Noi aveam în plan

să deschidem 6-7 parcuri industriale în România, însă

am renunțat la idee după ceea ce s-a întâmplat din

anul 2008 și până acum”, spune managerul praghez

al parcului industrial din Timișoara. Deocamdată, în

capitala Banatului, compania cehească a construit o

clădire cu suprafața de 10.200 de metri pătrați, care

a fost finalizată în primăvara acestui an. Până acum,

cehii au reușit să își găsească un singur client, o com-

panie din Iași, care a închiriat 1.300 de metri pătrați.

Este vorba de o firmă care produce etichete și care,

din cauza dificultăților logistice presupuse de infra-

structura proastă și de traversarea Carpaților, a decis să

se mute în vestul țării. Acest exemplu a întărit opinia

lui Darius Scheible referitoare la ritmul inegal de dez-

voltare a diferitelor regiuni din România. El spune că

tot mai mulți investitori vor alege vestul țării, deoarece

pentru ei, Carpații și infrastructura proastă reprezintă

obstacole în dezvoltarea business-urilor.

Claudiu Pădurean

Darius Scheible este unul dintre cei mai importanți manageri originari din România

p”Noi aveam în plan să deschidem6-7 parcuri industriale în România, însă6-7 parcuri industriale în România, însăam renunțat la idee după ceea ce s-a am renunțat la idee după ceea ce s-a întâmplat din anul 2008 și până acum”întâmplat din anul 2008 și până acum”Darius Scheible

100 de hectare are parcul industrial din Horni Pocernice

36de ani are managerul român care coordonează extinderea VGP pe cea mai importantă piață europeană

Page 10: Transilvania Business 24

8

EVENIMENT

Căderea comunismului a adus în Ungaria o bulver-

sare a economiei comparabilă cu cea prin care a

trecut România. În primul deceniu de după căderea

comunismului, multe dintre fabricile ridicate după

cel de-al doilea război mondial au dat faliment. Însă

unii dintre oamenii de afaceri maghiari au refuzat să

lase în părăsire platformele industriale moștenite de

la comuniști. Astfel, în timp ce în Transilvania, com-

binatele siderurgice ori uzinele erau demolate pentru

fierul beton din ziduri, în Ungaria platformele indus-

triale și-au găsit o nouă utilitate, iar acum generează

noi afaceri și noi locuri de muncă. Orașul Debreczen

reprezintă, din acest punct de vedere, un bun exem-

plu. Iar cel care a fost ”creierul” renașterii economice a

fost omul de afaceri Sandor Kunkli.

De la fabrică spre parc industrial

Una dintre caracteristicile generale ale regimurilor co-

muniste din Europa de Est și din Asia a fost preferința

pentru construirea de cartiere muncitorești de blo-

curi. Sub sloganul industrializării și urbanizării, două

procese economice forțate prin care liderii comuniști

încercau să recupereze decalajul istoric față de Oc-cc

cident, zonele periferice ale orașelor au fost transfor-

mate în mari aglomerări de locuințe colective. Astfel

că au fost create fabrici de materiale prefabricate de

construcție, al căror rol era acela de a furniza ”materia”

primă pentru constructorii de blocuri, care trebuiau

să ridice rapid și ieftin cartiere întregi, care urmau să

reprezintă adăpostul pentru fermierii strămutați în

orașe ca să muncească în noile fabrici, construite de

adepții economiei planificate. Practic, existau fabrici

care produceau mari plăci de beton la dimensiuni

prestabilite, iar acestea erau apoi asamblate rapid pe

șantier, într-un mod asemănător cu cel de la jocul de

tip Lego. După căderea comunismului, reprezentanții

noilor autorități nu au mai avut resursele financiare

pentru a continua construcția marilor cartiere de

blocuri sau pentru a demara noi proiecte. În întreaga

Europă de Est deveniseră faimoase blocurile începute

și neterminate. Nici investitorii privați nu au finanțat,

ani la rând, construcția de noi blocuri, pentru că, după

perioada comunistă, preferințele cumpărătorilor

s-au reorientat către case individuale. Astfel că fa-

bricile de materiale prefabricate și-au pierdut piața și

au intrat în criză. La Debreczen s-a întâmplat acest

fenomen. Fabrica de materiale prefabricate pentru

construirea blocurilor, deținută de statul maghiar, a

fost privatizată în anul 1998. Cum încă nu exista ”bula

investițiilor imobiliare”, care a cuprins Europa de Est

după anul 2000, fabrica din Debreczen a dat faliment.

Omul de afaceri Sandor Kunkli a decis să găsească o

nouă utilitate pentru situl industrial, așa că a decis să

creeze un parc industrial, primul din Debreczen. El a

parcelat cele 30 de hectare pe care le avea și a obținut

statutul de parc industrial în anul 2000.

Pionierul din Debreczen

Pe atunci, deschiderea unui parc industrial reprezenta

o adevărată aventură. Și asta pentru că intrarea state-

lor ex-comuniste în Uniunea Europeană nu era deloc

o certitudine. ”Eu am decis să merg de la bun început

pe mâna unor mici afaceri. Sunt multe companii care

sunt cu noi de la bun început, din anul 2000, așa că

ele au crescut o dată cu noi”, spune Sandor Kunkli,

fondatorul parcului industrial Nyugati Ipari Park din

Debreczen. Strategia sa a fost una de succes. În De-

breczen existau numeroase companii mici, extrem

de dinamice, care își doreau sedii la prețuri rezona-

bile pentru a-și optimiza fluxurile de producție, dar

care nu dispuneau de resursele financiare necesare

pentru a cumpăra noi parcele de pământ la mar-rr

ginea orașului, pe care să le și viabilizeze suficiente de

rapid și să își și poată amenaja într-un termen scurt

halele de producție. Aceste companii au ales să se

mute în noul parc industrial. Sandor Kunkli a creat

o strategie extrem de flexibilă, care a permis achiziția

sau închirierea unor parcele de teren sau a unor clădiri

de dimensiuni medii sau mici, astfel că parcul industrial

Nyugati s-a umplut rapid. ”În prezent, în parcul nostru

Parcuri industriale în loc de gulyasPână acum, Debreczen era faimos pentru gulyas sau pentru renumiții cârnăciori ungurești. Însăfaima rețetelor gastronomice începe să fie pusă în umbră de cea a parcurilor industriale din oraș

ț”În privința energiei electrice, pentru șcă noi cumpărăm această energie și o

ț ș șrevindem clienților noștri, am reușit săț țobținem prețuri cu 20 – 25 la sută mai

țmici decât cele obținute de companiițcare au început investiții de tip

greenfield și care au negociat individualgreenfield și care au negociat individualcu producătorii de curent electric” Sandor Kunkli

Page 11: Transilvania Business 24

9www.transilvaniabusiness.ro

EVENIMENT

se află 88 de companii, care au în total 880 de angajați.

Cei mai mulți se află în parc din anul 2000. Desigur, au

fost și unele companii care au murit sau care au plecat,

pentru că noi nu aveam posibilitatea de a le oferi noi

parcele de teren pe care să se dezvolte, însă ele au fost

înlocuite rapid”, a spus Sandor Kunkli.

Elementele unei strategii câștigătoare

În prezent, parcul industrial Nyugati din Debreczen

este ocupat în proporție de sută la sută. ”Am deve-

nit, practic, un parc închis. Nu avem posibilitatea și

nici nu ne dorim să ne dezvoltăm și mai mult. Dacă

pleacă un chiriaș, căutăm un altul în loc”, a rezumat

Sandor Kunkli starea de spirit care domnește în in-

teriorul companiei pe care o conduce. Chiar dacă

o companie din Nyugati Ipari Park are, în medie,

10 angajați, ele au reușit să facă față onorabil crizei

economice. Cifra de afaceri generată de parcul in-

dustrial Nyugati este de 150 de milioane de euro pe

an. Cifra este impresionantă pentru un oraș ca De-

breczen, care se află într-una dintre cele mai sărace

regiuni ale Ungariei. De asemenea, cele 880 de locuri

de muncă generate de companiile care activează

în interiorul parcului industrial sunt extrem de im-

portante pentru comunitatea locală. Un alt lucru

important din strategia directorului general al par-

cului industrial Nyugati a fost miza pe companiile

autohtone. În timp ce mari corporații multinaționale

și-au delocalizat rapid investițiile, în căutarea unor

resurse mai ieftine, companiile maghiare au rămas în

Debreczen, în ciuda greutăților economice cu care

s-au confruntat. În prezent, cea mai mare companie

din parcul industrial Nyugati este o firmă din dome-

niul logistic, care a amenajat depozite frigorifice în

care păstrează diferite produse care aprovizionează

piața Ungariei de Est. De asemenea, în parcul indus-

trial Nyugati există și dealeri auto, însă nici sectorul

producției nu a fost neglijat. Una dintre companiile

importante produce polistiren de foarte bună cali-

tate, la prețuri foarte mici. În aceste condiții, această

companie are comenzi asigurate din toată regiunea

din jurul Debreczenului. Mai mult, în ultima vreme,

faima polistirenului local a trecut granița româno-

maghiară, iar mulți cumpărători vin din România.

Deocamdată, este vorba de cumpărători mici, care

achiziționează polistirenul necesar pentru izolarea

termică a unor locuințe individuale. Însă relațiile

economice dintre companiile din Ungaria de Est și

cele din vestul României devin pe zi ce trece tot mai

puternice. În locul unor companii maghiare care și-au

închis porțile din cauza crizei economice, în parcul

industrial Nyugati din Debreczen au început să apară

investitori români. ”Avem un investitor român care

produce mobilă și care a decis să înceapă producția

în parcul nostru. De asemenea, avem un partener

român de încredere în domeniul agricol, compa-

nia AgroSel, care are un management reprezentat de

maghiari din Transilvania”, spune directorul general al

parcului industrial Nyugati.

De ce vin investitoriiîn parcul industrial

Omul de afaceri Sandor Kunkli explică motivele pen-

tru care multe companii au preferat să investească în

parcul industrial. Un motiv important este reprezen-

tat de reducerile la taxele și impozitele locale oferite

de municipalitatea din Debreczen. Administratorii

orașului maghiar au încurajat investițiile de tipul par-

curilor industriale. Mai mult, în condițiile în care cele

două parcuri industriale care au apărut după anul

1999 în oraș nu reușeau să ofere suficiente parcele

de teren investitorilor din străinătate, municipalitatea

a creat propriul său parc industrial, care a reușit să

atragă investiții olandeze. De asemenea, un atu im-

portant a fost reprezentat de afilierea parcurilor

industriale din Debreczen la o asociație națională a

entităților de acest fel. Chiar dacă principala obligație

a parcurilor membre este comunicarea unui raport

anual de activitate, această asociație a reușit să creeze

o imagine favorabilă parcurilor industriale maghiare

și să asigure un canal bun de comunicare între inves-

titori și Guvernul din Budapesta. Un alt avantaj im-

portant a fost acela că managerul parcului industrial

Nyugati a reușit să negocieze contracte avantajoase

cu furnizorii de utilități. ”În privința energiei electrice,

pentru că noi cumpărăm această energie și o revin-

dem clienților noștri, am reușit să obținem prețuri

cu 20 – 25 la sută mai mici decât cele obținute de

companii care au început investiții de tip greenfield și

care au negociat individual cu producătorii de curent

electric”, spune directorul general Sandor Kunkli. De

asemenea, conducerea parcului industrial din orașul

Debreczen a negociat și cu furnizorii de gaz metan și

de apă. ”Avem stații centrale de apă și de gaz metan.

Ele reprezintă investiții importante, care asigură ser-

vicii de bună calitate pentru clienții noștri”, adaugă

Sandor Kunkli.

Claudiu Pădurean

Fondurile europene nu au reprezentat un ele-

ment esențial în dezvoltarea parcului industrial

privat Nyugati Ipari Park din Debreczen. Însă banii

oferiți de Uniunea Europeană au ajutat la rezolva-

rea unor probleme punctuale. Conducerea parcu-

lui a obținut circa 100.000 de euro pentru insta-

larea unor filtre, care au ajutat la epurarea apelor

poluate provenite de la operatorii economici

localizați în parcul industrial. De asemenea, au

existat clienți ai Nyugati Ipari Park care au obținut

fonduri europene pentru a dezvolta, în incinta

parcului industrial, diferite proiecte.

Bani europeni

88 de companii sunt localizate în interiorul Nyugati Ipari Park

880 de angajați lucrează în interiorul parcului industrial privat din Debreczen

Page 12: Transilvania Business 24

10

EVENIMENT

Grupul de presă Transilvania Business,

editor al revistei naționale Transilvania

Business, este preocupat în permanență

de situația economică a business-ului din

inima Ardealului și nu numai.

În urma acestei preocupări constante și a

unei temeinice documentări, Transilva-

nia Business a descoperit că în România

funcționează numai 40 de parcuri indus-

triale, noduri economice ce beneficiază

de scutiri de taxe și impozite, spre deose-

bire de Ungaria, care, în urma aplicării unei

strategii guvernamentale de succes a dez-

voltat 200 de astfel de entități.

Astfel, s-a creat și în România nevoia

dezvoltării unei strategii naționale în care

să fie implicați toți factorii de decizie din

structurile de stat alături de potențialii in-

vestitori privați și clienți ai unor parcuri

industriale.

Pentru orice companie care vrea să investească în România, parcul industrial e deja locul firesc unde

trebuie să se așeze. E deja o condiție, pe lângă celelalte referitoare la mâna de lucru specializată, dar

ieftină ori de facilitățile fiscale acordate investitorilor de către Guvern, ori autorități locale.

Parcurile industriale reprezinta viitorul. Dar din ce motive concrete aleg investitorii aceste parcuri?

Întâi, li se oferă infrastructura necesară pentru a-și demara rapid investiția. Apoi, facilitățile de ordin

fiscal (taxe și impozite) pentru bunurile imobile și terenurile transmise în folosința parcului industrial

nu sunt de neglijat. Majoritatea administratorilor de parcuri oferă și servicii de security, de banking, de

posting, de consulting etc.

Nu în cele din urmă, soluția parcului industrial se dovedește viabilă și în cazul companiilor care doresc

relocarea activităților de producție în conformitate cu legislația în domeniul mediului, care prevede

transferarea capacităților de producție în afara zonelor urbane.

Parcurile industriale - o strategie națională

Tîrgu-Mureș, 6-7 noiembrie 2012

Page 13: Transilvania Business 24

11www.transilvaniabusiness.ro

EVENIMENT

Produs: format revistă glossy, 100 pagini, full color, tiraj 5000 ex

Apariție: Ianuarie 2013

Clienți vizați: toate parcurile industriale din România, companiile din interiorul acestora, alte compa-

nii și instituții în legătură cu parcurile industriale, infrastructura necesară și construcția acestora (furni-

zori de apă, canal, gaze, energie, gestionari de deșeuri, proiectanți, arhitecți, avocați, constructori de

drumuri, hale, fabrici, echipamente etc), toate entitățile private sau de stat interesate să se promoveze

în Catalogul Parcurilor Industriale – Ediția 2013

Distribuție: controlată, în toate parcurile industriale, spre toți clienții acestora, ministere, ambasade,

consulate, cluburi de afaceri, camere de comerț româno-străine, asociații ale investitorilor străini,

băncilor și fondurilor de investiții, instituțiile economice de la Bruxelles, companii multinaționale din

Europa și din lume.

Catalogul parcurilor industriale din Romania – Ediția I

Teme: Cum dezvoltăm un parc industrial?

Cum îl finanțăm? Cum atragem clienții? Ce

facilități acordăm? Ce argumente avem față de

concurență? Cum au procedat alții în jur? Ce

tip de management aplicăm? Dar de marketing?

Prezentarea unor modele de succes din Ungaria,

Cehia, Polonia și România, văzute la fata locului.

Participanti: Acționari, manageri și clienți ai

parcurilor industriale, reprezentanți ai admi-

nistrațiilor locale și județene, ai cluburilor de afaceri,

ai camerelor de comerț, ai fondurilor de investiții, ai

băncilor interesate, ai ministerelor, ambasadelor și

consulatelor economice, ai companiilor private și de

stat interesate de parcurile industriale.

Locatia&data: Târgu Mureș. Grand Hotel 4*,

6-7 noiembrie 2012

Locuri: 200

Limba: : română și engleză (se asigură traducere)

Follow-up: Concluziile evenimentului vor fi

înaintate Guvernului României

Eveniment

Page 14: Transilvania Business 24

12

EVENIMENT

Două mari companii europene au anunţat investiţii

masive în Jucu şi au făcut paşi concreţi pentru rea-

lizarea lor. Italienii de la DeLonghi au cumpărat fos-

tele hale Nokia, iar germanii de la Bosch lucrează de

zor la construirea fabricii, care ar urma să fie cea mai

mare investiţie privată din istoria Transilvaniei. Com-

pania italiană DeLonghi ar putea începe producţia

de aparate de cafea chiar în această toamnă. “Există

o mică întârziere faţă de planul anunţat iniţial, însă

fabrica din Jucu este pregătită pentru instalarea

liniilor de producţie. Membrii top managementu-

lui DeLonghi sunt la pregătire în Italia, în Treviso”, a

spus directorul companiei Tetarom, Viorel Găvrea.

Conducerea DeLonghi estima că investiţia din Jucu

va crea, în prima fază, între 600 şi 1.000 de noi locuri

de muncă directe. În paralel cu investiţia DeLonghi,

investiţia Bosch avansează în fiecare zi. Valoarea

investiţiei va fi de 77 milioane euro. Fabrica ar urma

să fie gata până în iulie 2013, iar producţia efectivă

va începe până la finalul anului viitor. Preşedintele

Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, a afirmat

că Bosch, DeLonghi şi furnizorii lor nu sunt singu-

rii investitori interesaţi de Jucu. „Suntem în diferite

faze de negociere cu diferite companii. Există o

companie americană, Garmin, ce va produce GPS-

uri, dar şi compania românească Star Storage, care

va realiza un centru de date. De asemenea, vom

amenaja un parc fotovoltaic pe 15 hectare, iar în

Tetarom va investi şi cea mai importantă companie

chinezească din domeniul producerii de panouri

fotovoltaice”, a spus Horea Uioreanu. El a mai

confirmat şi interesul unei companii coreene, care

oscilează între Cluj şi Braşov. Horea Uioreanu a mai

declarat că este decis să creeze parcul Tetarom IV în

Feleacu, dar şi să transforme câteva zeci de hectare

din comuna Baciu în parc industrial.

Reporter: În 2011 Tetarom a aniversat 10 ani de activitate. Privind retrospectiv, care sunt princi-palele argumente pentru care proiectul Tetarom a devenit un model admirat de alte administraţii judeţene din ţară?Viorel Găvrea, director general Tetarom SA: În2001 cand am început, a însemnat un suflu nou,

poate prea îndrăzneţ prin lipsa altor modele simi-

lare în România la acel moment, în timp însă s-a

dovedit un model de succes datorită acţiunii noas-

tre concertate şi hotărâte. Am început într-adevăr

de la 0, fără know-how, fără proceduri speciale,

doar cu o idee clară a ceea ce vroiam să realizăm.

Norocul nostru e că am beneficiat de susţinerea

autorităţilor locale. Pe lângă această premisă cred

că principalul motiv pentru care am ajuns 10

ani mai târziu un exemplu este faptul că am fost

mereu deschişi la solicitările investitorilor nostri şi

satisfacţia lor pe termen lung a fost scopul nostru

principal. Parcurile Industriale Tetarom sunt astăzi

adevărate modele de business în întreaga ţară, iar

succesul lor a determinat şi alte autorităţi locale şi

judeţene să generalizeze modelul.

Rep.: Tetarom este deja un brand recunoscut şi apreciat la nivel naţional. Care este politica de promovare a acestui brand în afara ţării, în scopul atragerii de noi clienţi?V.G.: Când am început să dăm viaţă acestei viziuni,

nu am avut ca target specific investitori străini. Ne-

am gândit atât la cei din România cât şi la cei străini.

Şansa a făcut ca unii dintre cei mai mari clienţi ai

noştri să fie două mari companii străine: Emerson

(SUA) şi Nokia (FIN). Cât despre promovare asta

am făcut-o cum am putut noi şi cum am ştiut, fără

o strategie anume. Am început prin participarea la

diferite conferinţe, forumuri, târguri internaţionale,

am participat, ne-am prezentat, am împărţit ma-

teriale. Dacă vreţi tipul „the old fashion way” de

promovare. Cu ocazia aniversării noastre, am de-

cis şi iniţierea unui proces de restyling/rebranding,

pentru a ne îmbunătăţi imaginea, care trebuie să

spun, cu lipsă de modestie poate, este una bună.

Totodată am implementat şi sistemul de calitate

ISO 9000:2008, ca în acest fel calitatea serviciilor no-

astre să fie certificată.

Rep.: Ce investiţii noi (sau de extindere) sunt anunţate, sau chiar în derulare, în cele trei par-

curi deja funcţionale, Tetarom I, II şi III?V.G.: În Tetarom I terenul este cesionat în întregime

iar investitorii care nu au început încă edificarea

proiectului propus, o vor face în cursul acestui an.

Tot în Tetarom I, prin Consiliul Judeţean Cluj, care

a obţinut o fnanţare europeană, în cadrul Planului

Dezvoltat de Integrare Urbană (PIDU), se desfăşoară

un proiect în care se vor dezvolta reţelele de utilităţi

şi se construiesc încă 3 cladiri, două pentru IMM-uri

şi una administrativă. În Tetarom III avem disponi-

bile suprafețe unde aşteptăm investitori. Terenul

este dotat pentru a satisface exigenţele oricărui in-

vestitor din punctul de vedere al utilităţilor.

Rep.: Vorbind de viitor, ajungem la subiectul Tetarom IV şi Tetarom V. Un parc industrial logistic şi unul dedicat producerii de energie electrică din surse solare. Pe ce considerente au fost alese aceste domenii de activitate?V.G.: Răspunsul este foarte simplu: pentru că nu

există în această zonă. Datorită dezvoltării zonei

şi a faptului că Judeţul Cluj a devenit un nod de

comunicaţii foarte important şi aglomerat, un parc

logistic (de ce nu chiar un cargo center) prin chiar

destinaţia lui se impune la acest moment pentru

satisfacţia unei nevoi stringente. Nu există în Tran-

silvania pe o rază de 300 - 500 km o reţea logistică

sau de hub-uri care să acopere zona din punct de

vedere logistic. Întotdeauna am avut preocupări

„verzi”, ca să le spunem aşa. Chiar Tetarom I a fost

creat ca un parc ecologic, de înaltă tehnologie,

nepoluant. Suntem foarte interesaţi şi de dezvolta-

rea în domeniul energiilor alternative/regenerabile.

Tetarom deţine licenţă de distribuitor şi furnizor de

energie electrică asigurând-o pentru aproape toţi

clienţii noştri. În acest context este doar un pas spre a

fi producător, iar panourile fotovoltaice sunt viitorul.

Ionuț OPREA

De câţiva ani, Clujul a devenit polul investiţiilor din România. Investitorii au schimbat faţa judeţului. Totul a plecat de la proiecte bine gândite de Consiliul Judeţean Cluj şi managementul Tetarom SA. După succesul primelor trei parcuri, TETAROM I, II şi III, există proiecte pentru TETAROM IV şi V.

- 10 ani de excelenţă: 2001 – 2011.

Brigitte Eble, director general - Robert Bosch SRL

Page 15: Transilvania Business 24

13www.transilvaniabusiness.ro

EVENIMENT

„Totul a plecat de la tradiţie şi ce a însemnat Autome-

canica SA ca producător în piaţa auto. Anii 2000 au

adus pentru Automecanica o nouă viziune: şi anume

transformarea, din cel mai mare producator român

de suprastructuri auto şi semiremorci auto într-un

Parc Industrial cu acelaşi profil de activitate având

colaborare cu firme de renume din Europa. Am ales

această cale deoarece era singura variantă de a con-

tinua într-o piaţă în care eram cu ani în urma faţă de

competitori în ceea ce priveşte productivitatea dar şi

know-how-ul. Prima colaborare de acest gen a fost

cu firma Geesink-Olanda producător de autoguno-

iere şi containere compactoare staţionare. Realitatea

demonstrează că Automecanica SA nu a dispărut,

s-a transformat şi a dezvoltat noi oportunităţi în

domeniul construcţiilor de maşini, iar tot ceea ce

contează sunt rezultatele: ca urmare a acestei strategii

au apărut noi firme de producţie care s-au dezvoltat

continuu, cu angajaţi specializaţi la firmele partenere

din Europa de vest schimbând atitudinea în noile

organizaţii. Produsele pe care le construim astăzi în

Mediaş, indiferent că sunt autogunoiere, basculante,

cisterne, semiremorci transport, utilaje grele, sunt

calitativ egale cu cele produse în Germania sau în

Olanda”, susține Florin Baba, directorul general al SC

Automecanica Parc Industrial SRL.

Automecanica, partener global

“Colaborările internaţionale au reprezentat singura

cale de ieşire din impasul creat după 1989 pe piaţa

românească şi esteuropeană. Pentru Automecanica,

în colaborare cu Roman Braşov, salvarea a fost o

comandă importantă de cisterne pentru statul ma-

layezian, anul 1995 reprezentând astfel momentul

primelor colaborări internaţionale ale Automecanica.

Lipsa de materie primă de pe piaţa românească din

acei ani a pus bazele cooperării între firma Fa. Stirban

I.H.u.T. – cu sediul la Stuttgart, Germania şi cel mai

mare carosier român, Automecanica Mediaş. Marile

firme producătoare de camioane (MAN, Volvo, Mer-

cedes) şi carosierii Europei nu existau încă pe piaţa

română şi astfel Automecanica, în colaborare cu Fa.

Stirban I.H.u.T., a avut prima şansă de dezvoltare prin

tehnologia importată. Astfel calitatea produselor

fabricate s-a apropiat de standardele Europei de vest,

devenind din nou atractive pentru piaţa autohtonă.

Între anii 1998-2001 am preluat pachetul majoritar

de acţiuni de la FPS, iar în anul 2003 a avut loc pre-

luarea acţiunilor de la SIF Transilvania. Actualmente

deţin 97,7% din totalul acţiunilor firmei. Ca şi până

în momentul de faţă, strategia firmei este de a atrage

în continuare investitori străini din toate domeni-

ile în Parcul Industrial Automecanica”, încheie Nick

Știrban, proprietarul Automecanica SA.

Ionuț OPREA

Page 16: Transilvania Business 24

Industrial Park Brasov este promovat si face parte din

grupul de firme ICCO. Aici sunt active 7 companii

ce totalizează 1.800 de angajaţi. Administrator este

compania privată ICCO, iar valoarea investiției este

de 35 milioane euro (valoarea construcțiilor). Parcul

are o suprafaţă de 49 de ha şi o suprafaţă construită

de 50.000 mp. “Identificând nevoia creării unei zone

industriale bine delimitate, la standarde europene

şi având în vedere faptul ca Braşovul are o lungă şi

bogată tradiţie industrială şi implicit forţă de muncă

calificată, ICCO a decis să dezvolte conceptul de

parc industrial, bazat pe închirierea pe termen lung

de spaţii de producţie şi depozitare. Astfel, a luat

naştere Industrial Park Braşov, aflat la doar 7 km de

Braşov, lângă oraşul Ghimbav, proiect Greenfield în

cadrul căruia oferim atât hale industriale livrate la

cheie, particularizate în funcţie de solicitările tehnice

ale clientului, cât şi spaţii de depozitare şi administra-

tive. Lucrările de construcţie au inceput în decemb-

rie 2007 şi după numai 15 luni IPB s-a transformat

rapid în ceea ce a fost conceput: un factor important

pentru dezvoltarea regională. Astăzi sunt finalizate şi

date în folosinţă 50.000 mp de hale şi spaţii de birouri

aferente”, explică Daniela Dumitrescu, responsabil

marketing al ICCO.

Noi investiţii

Anul acesta suprafaţa parcului industrial a fost extinsă

cu încă 10 ha, aflate în imediata vecinătate a staţiei de

transformare. “Astfel, putem veni în întâmpinarea cere-

rilor clienţilor cu o oferta mai bogata în ceea ce priveşte

supraţetele alocate dezvoltărilor greenfield. Tot anul

acesta s-a demarat o investiţie privind montarea de pa-

nouri fotovoltaice atât pe halele din parcul industrial, ,

cat şi pe sol, urmând ca o parte a consumului de energie

electrică să fie asigurată de aceste panouri fotovoltaice.

Investiţia pentru aceasta etapă este de 12 milioane de

dolari”, a încheiat Daniela Dumitrescu.

Ionuț OPREA

Noi investiții în IPB

14

EVENIMENT

Page 17: Transilvania Business 24

15www.transilvaniabusiness.ro

EVENIMENT

Peste 60 de milioane de euroau fost investite până acum în Parcul Industrial Mureş. Zilnic muncesc aici aprox. 1.700 de oameni. Povestea a început în 2001, iar succesul a venit odată cuaderarea la UE. Se pregătește PIM II...

O nouă societate cu capital mixt, româno-american,

va porni oficial activitatea în domeniul prelucrărilor

mecanice din luna octombrie, iar în această perioadă

urmează să fie semnat contractul prin care o altă

companie străină va investi încă 6 milioane de euro

într-o unitate de producție ce va avea 150 de angajați

pentru început, pentru ca numărul lor să ajungă

la 500 în 4-5 ani. Sunt cele mai recente semne ale

evoluției proiectului mureșean, în care mai sunt dis-

ponibile 5 ha. În PIM lucrează deja 1.700 de angajați,

sunt înregistrate 17contracte de concesiune semnate

și 11 companii active. “Purtăm discuții cu autoritățile

pentru a dezvolta PIM II, în același areal, dar în altă

locație, avem experiența și know how-ul pentru asta”,

ne-a declarat Nagy Istvan, directorul general al Parcu-

lui Industrial Mureș.

Istoric

Realizarea Parcului Industrial Mureş a fost posibilă

datorită unui proiect PHARE câştigat de Consiliul

Judeţean Mureş. Contractul de execuţie a fost sem-

nat pe 19 noiembrie 2002. Costul total al proiectu-

echivalentul a 75% din costul total, reprezenta

cofinanţarea UE din fonduri PHARE, iar 1.271.680.57

euro, echivalent a 25% din costul total, reprezentând

co-finanţarea naţională din Fondul Naţional de Pre-

aderare. Construcţia a fost finalizată în data de 30

iunie 2005. Inaugurarea oficială a avut loc în 18 noiem-

brie 2005. Întreaga infrastructură realizată a trecut în

proprietatea publică a Consiliului Judeţean Mureş,

administrarea fiind făcută prin intermediul societăţii

comerciale “Parc Industrial Mureş” S.A. Primele

licitaţii în vederea unor concesionări de suprafeţe în

parc au fost organizate în decembrie 2005, ianuarie

2006, dar fără rezultate imediate. În perioada mai-

iunie 2006, s-a efectuat o nouă licitaţie pentru întrea-

ga suprafaţă disponibilă în perimetrul parcului indus-

trial, dupa ce s-a trecut la negocieri directe cu firmele

interesate să realizeze investiţii în PIM. A fost încheiat

primul contracte de concesionare în luna iunie 2006.

Până la sfârşitul anului 2006 s-a mai încheiat un con-

tract, iar anul 2007 nu a reprezentat numai

la Uniunea Europeana, ci şi anul cel mai favorabil

investiţiilor străine directe. “Am ajuns la maturitate cu

acest proiect Parc Industrial chiar în momentul opor-

tun investiţiilor străine şi astfel am reuşit să mărim

numărul contractelor de concesiune în anul 2007 la

17 contracte. În primăvara anului 2008 administraţia

a reuşit să câştige licitaţia pentru administrarea unui

incubator de afaceri, proiect al Consiliului Judeţean

Mureş în colaborare cu PNUD cu viitoarea locaţie

în perimetrul Parcului Industrial Mureş”, precizează

directorul general al PIM, Nagy Istvan. Parcul este

populat cu firme din diverse domenii de la prelucrare

lemn la componente auto, de la vopsitorie industrială

până la imprimerie pe textile, firme cu diferite servi-

cii pentru industrie. Provenienţa capitalului este cam

egal împărţită: jumătate autohton, dar avem capital

Succes din fonduri europene

Page 18: Transilvania Business 24

16

“Se întrevede nevoia înfiinţării unei structuri care

să administreze investiţia realizată, să monitorizeze

firmele locatare şi să atragă noi investiţii în zonă.

Există posibilitatea extinderii investiţiei iniţiale prin

echiparea infrastructurii de afaceri, creare de reţele şi

căi de acces pe o suprafaţă aflată în proprietatea mu-

nicipiului Satu Mare şi care dacă situaţia economică

locală favorabilă o va impune poate fi dezvoltată pen-

tru a extinde zona industrială Parc Industrial Sud din

municipiu”, ne-a explicat viceprimarul Marcela Papici.

Zona industrială de tip greeenfield este amplasată în

zona de sud a municipiului Satu Mare, pe DN 19A,

în aproprierea Aeroportului Internațional Satu Mare.

Suprafața totală este 69,54 ha din care 59,91 ha sunt

parcele rezervate pentru construcții. Nouă companii

sunt active aici, cu un număr de 911 persoane angaja-

te, investiţii private din care 6 cu capital român si 3 cu

capital străin, formă de administrare SRL- 7 societăţi,

SA – 1 societate şi 1 societate SCS. Până acum au fost

realizate de către concesionari hale de producţie, alei

pietonale, spaţii verzi. “Pentru investitori, avantajele

strategice pe termen lung sunt cele mai importante.

Acestea sunt oferite de orașul nostru, poartă spre

Uniunea Europeană. Județul are granițe comune cu

două state – Ungaria și Ucraina, dar a dezvoltat relații

comerciale puternice și cu alte state. Datorită poziției

geografice favorabile, orașul Satu Mare a devenit cen-

trul logistic al regiunii, o mare parte a bunurilor fiind

transportate pe axa est – vest prin oraș. Un indica-

tor excelent al potențialului nostru este respectul de

care se bucură în rândul investitorilor din regiune cât

și prezența companiilor multinaționale sau firmelor

cu capital privat din Germania, Suedia, Danemarca,

Franța sau Țara Galilor”, se arată în prezentarea pro-

iectului de către administrația locală.

Ionuț OPREA

Marcela Papici (stânga) - viceprimar Satu Mare

O zonă industrială de succes a fost realizată și la Satu Mare, acolo unde azi sunt active 9 companii. Investiţia a fost realizată în cadrul Programului PHARE 2000 de Coeziune Economico-socială şi nu deţine conform legii statut de Parc Industrial, administrarea acesteizone industriale fiind realizată de către proprietar - Municipiul SatuMare, prin instituţia sa executivă -Primăria municipiului Satu Mare.

EVENIMENT

Page 19: Transilvania Business 24

17www.transilvaniabusiness.ro

EVENIMENT

SC Ploiești Industrial Parc SA a obținut titlul de parc

industrial în anul 2003, prin ordinul nr. 538/25.09.2003

al Ministrului Administratiei și Internelor. Solicitările

din partea investitorilor români și străini de a investi

în județul Prahova au determinat societatea adminis-

trator să se orienteze și către alte locații (Urlați, Mizil,

Ciorani) pentru extinderea afacerii. În acest moment

Parcul Industrial Urlați este ocupat în proportie de

100%, singurele suprafețe libere fiind în Mizil și Ciorani.

În alegerea acestor locații s-a avut în vedere în primul

rând rolul Parcului Industrial și anume dezvoltarea

socială (crearea de locuri de muncă) și dezvoltarea

economică (atragerea de noi investiții), în zone

mai puțin dezvoltate, dar și accesul dintr-un drum

național sau județean. Prin ordinul nr.154/15.07.2009

al Ministrului Administrației și Internelor s-a obținut

al doilea titlu de Parc Industrial pentru terenul în

suprafață de 31.4 ha situat în localitatea Mizil, prin

Ordinul nr.177/13.08.2009 s-a obținut al treilea titlu

de Parc Industrial pentru suprafața de 35.06 ha din

localitatea Urlați și prin Ordinul nr.141/29.06.2010

s-a obținut al patrulea titlu de Parc Industrial pentru

suprafața de 45 ha din localitatea Ciorani. Societatea

administrator are în acest moment 162.6 hectare în

zona Ploiești. Evoluția SC Ploiești Industrial Parc a

fost una foarte rapidă, gradul său de ocupare fiind

în acest moment de 100%. În 2008 numărul anga-

jatilor din Ploiești Industrial Parc era 6.730, doi ani

mai tarziu, în 2010, se ajunsese la 7.396 de salariați,

iar la sfârșitul anului 2011 Ploiesti Industrial Parc avea

aproximativ 9.000 de angajați. Consiliul Județean Pra-

hova, prin președintele Mircea Cosma, promovează

acum și proiectul “Centrul multifuncțional de afa-

ceri - Lumina Verde-Ploiești, județul Prahova”, ca o

structură de sprijin a afacerilor din Polul de Creștere

Ploiești-Prahova. Amplasamentul pe care se va realiza

centrul multifuncțional de afaceri se află în Parcul In-

dustrial Ploiești, lângă sediul societății administrator.

Ionuț OPREA

Recordurile Parc Industrial PloieștiLa începutul anului 2002 majoritateaintreprinderilor erau în curs de restructurare, ratașomajului era în creștere și situația economico-socială la nivelul județului Prahova era din ceîn ce mai nefavorabilă. Revitalizarea economiei prahovene a pornit din parteaConsiliului Județean, condus de Mircea Cosma, care în anul 2002 a inființat Parcul IndustrialPloiești, având ca acționar unic ConsiliulJudețean Prahova.

Ploiești, str. Sferei nr.1, Prahova

Tel: 0244 434 028

Fax: 0244 434 027

E-mail: [email protected]

Nr. total companii active: 51

Nr. total angajați: aproximativ 9000

Proprietar: SC Ploiești Industrial Parc SA

Administrare: SC Ploiești Industrial Parc SA

Total investiții până acum: aprox. 300 miliarde lei

Suprafață: Ploiești 162.6 ha, Urlați- 35.06ha,

Mizil-31.4ha, Ciorani-45 ha

Suprafață construită: aproximativ 67.000 mp

În prezent, S.C. Ploiești Industrial Parc S.A. dispune de suprafețe libere numai la Ciorani (45 ha) și Mizil (31,4

ha). Valoarea taxei de cesiune este stabilită de Adunarea Generala a Acționarilor. Durata cesionării este de

minim 10 ani și maximum 49 ani. Valoarea taxei de cesiune pentru pornirea negocierilor, pentru cele doua

locații libere în acest moment, este 0.4 Euro/mp/an fara T.V.A., conform Hotărârii AGA. În cursul anului

2012, conform Planului de Investiții al S.C. Ploiești Industrial Parc S.A., vor fi aduse la limita de proprietate

toate utilitățile pentru cele două locații.

SC Ploiesti Industrial Parc SA

Page 20: Transilvania Business 24

18

EVENIMENT

O fațetă a recesiunii economice mai puțin cunoscută

e cea a companiilor care dispun de lichidități și

profită de situația generală dificilă pentru a-și ex-

tinde și a-și spori afacerile. Fie că sunt fonduri ameri-

cane de investiții, fonduri guvernamentale chineze,

multinaționale de pe întreg mapamondul, firme

mai mari sau mai mici care au strâns bani pentru

zile negre, toate acestea se află în acest moment la

vânătoare de afaceri, inclusiv pe piața din România.

Energie, agricultură, parcuri industriale, imobiliare,

industria auto, retail – sunt marile atracții de mo-

ment ale României. De partea cealaltă, există bănci

la această oră în țara noastră care dispun de sute de

milioane de euro lichidități, cu dobânzi incredibil de

bune (între 3% și 4%), dar oamenii de afaceri au de-

venit prea fricoși pentru a accesa împrumuturi. Iată,

deci, resurse și potențial de business există. Lipsește

uneori curajul.

Sunt însă și oameni, companii și instituții care și-au

învins teama și acționează acum, pentru a le fi bine

peste 5-10 ani. Este cunoscut că în perioadă de criză,

pașii pe care-i faci într-un business, înainte sau înapoi,

sunt de câteva ori mai rapizi decât în vremuri de sta-

bilitate, deci, presupunând că totul va merge bine, o

afacere lansată acum va crește mult mai rapid decât

ar fi crescut în condiții de acalmie a pieței și econo-

miei. Cine sunt însă acești curajoși? Am selectat

câteva exemple care subliniază faptul că parcurile in-

dustriale din România nu sunt un proiect economic

expirat deja, ci, dimpotrivă, istoria lui abia începe.

Proiect inedit în Maramureș

La Baia Mare, primăria condusă de Cătălin Cherecheș

și-a propus să deschidă un parc industrial care să

creeze 700 de locuri de muncă. Investitorilor care se

vor arăta interesaţi de a face investiţii în municipiu li

se va pune la dispoziţie o hală de 2250 mp pe un teren

de aproximativ un hectar. Numai că respectivii inves-

titori, în schimbul acestor facilităţi oferite de primărie,

vor fi nevoiţi să respecte o serie de condiţii. “Ştim că

până acum s-au organizat parcuri industriale în multe

oraşe, multe parcuri stau neutilizate... Noi dorim să

lansăm invitaţia unor societăţi importante să vină şi

să îşi exprime opţiunea de a închiria astfel de baze

de producţie în anumite condiţii. Să le impunem un

număr minim de angajaţi, să le impunem un anumit

salariu mediu, inclusiv garanţii bancare pentru a nu

fi în situaţia celor de la Cluj cu Nokia, la Jucu, să vină,

să facă o investiţie şi apoi să plece”, susține primarul

Băii Mari, Cătălin Cherecheş. Potrivit acestuia, prima

hală va fi gata în vara anului 2013 și va fi amplasată la

ieșirea din oraș, către Săcălășeni. Construcția primului

spațiu va începe în momentul în care viitoarea hală

va fi deja închiriată. Până la această oră, patru firme

din industria auto și-au prezentat interesul de a veni

la Baia Mare.

Alba, cu experiențe bune și rele

Județul Alba are în acest moment un parc indus-

trial ce funcționează cu motoarele în plin, la Cugir.

Aici funcționează 42 de societăţi comerciale, în

domenii precum prelucrarea metalului şi a lemnu-

lui sau a pielăriei, servicii în domeniul consultanţei

juridice, economice şi tehnice şi altele. Parcul Indus-

trial Cugir, având acționar unic Consiliul Județean

Alba, cuprinde o suprafaţă totală de clădiri închiri-

ate de peste 22.200 de metri pătraţi, respectiv de

peste 4.770 de metri pătraţi de teren. Deși parcul

este în proporție de peste 90% închiriat, adminis-

tratorii săi nu se gândesc în acest moment la profi-

turi. „Nu ne mai punem problema unor profituri în

acești ani de criză, pentru că acestea sunt atât cât

să ne menţinem fără a putea face investiţii impor-

tante. Important e să ne păstrăm chiriaşii“, a expli-

cat Emil Muntean, directorul general al societăţii.

Administrația locală din Aiud a dorit să preia ex-

emplul de la Cugir și să deschidă un parc industrial,

însă proiectul a murit în fașă, deși exista un parte-

neriat semnat între Consiliul Local Aiud și Consiliul

Județean Alba. Aiudenii consideră că partenerul CJ

Alba nu s-a arătat preocupat de situația proiectului.

Iată un exemplu care demonstrează că dorința de a

face un parc industrial nu are de multe ori legătură

cu posibilitățile reale, ori chiar cu necesitățile zonei.

Aproape la fel s-a întâmplat la Blaj, acolo unde un

parc industrial deja existent a fost desființat din

cauza lipsei de oferte din partea investitorilor, dar

mai ales din cauza lipsei de fonduri pentru crearea

infrastructurii necesare. Acționarul, tot CJ Alba, a

decis recent să construiască în acea locație o “fermă

solară” de 14 milioane euro, prin fonduri europene,

doar doar o mai salva ceva din cei 1,5 milioane lei

bani publici investiți în ideea parcului industrial. Nu

mai bine făcea din start acest lucru?

Oradea, curaj și dinamism

Municipiul Oradea este orașul lăudat recent de

ministrul Dezvoltării, Eduard Helvig, în privința

proiectelor sale de creștere economică și socială, fo-

losindu-se de fonduri europene. Primarul Ilie Bolo-

jan și-a format o echipă de profesioniști cu care a

ratat foarte puține ținte în ultimii 4 ani. Recent, con-

silierii locali şi-au dat deja acordul pentru înfiinţarea

celui de-al treilea parc industrial al oraşului (al doilea

se află în lucru), datorită interesului crescut al inves-

titorilor față de Oradea. Potrivit informațiilor trans-

mise de către biroul de presă al Primăriei Oradea,

înfiinţarea Parcului Industrial Eurobusiness III este

necesară mai ales în perspectiva dezvoltării oraşului,

dar şi datorită interesului crescut al investitorilor

faţă de viaţa economică din municipiu, unii fiind

interesaţi de zona veche industrială din Oradea.

Situat pe strada Uzinelor, noul parc industrial se va

întinde pe o suprafaţă de aproximativ 20 ha, fiind

Parcurile industriale nu sunt istorie, vremea lor în România de abia începe. Zeci de astfel de proiecte se află deja în derulare înaproape toate județele țării, sub patronajul consiliilor județene, al primăriilor, ori al unor investitori privați. Totul se desfășoarăînsă într-un cadru legislativ și fiscal nemotivant, în afara unei strategii guvernamentale coerente, pe termen mediu și lung.Tocmai din această cauză există în acest moment parcuri industriale aproape goale, construite în locații fără viitor, fără resurseumane, fără infrastructură. Cine construiește la această oră parcuri industriale și ce gânduri de viitor are?

Cătălin Cherecheș, primarul din Baia Mare

Florin Roman, vicepreședintele CJ Alba Ilie Bolojan, primarul Oradei

pVremea parcurilor industriale

Page 21: Transilvania Business 24

19www.transilvaniabusiness.ro

în apropierea căii ferate şi a drumului internaţional

E60. El va facilita accesul investitorilor la cele mai im-

portante căi de transport, asigurând astfel legăturile

directe la rutele comerciale. „Pentru a avea câştig de

cauză în competiţia pentru atragerea companiilor

din afara oraşului, care să investească în Oradea, era

nevoie să le putem oferi amplasamente ieftine, cu

infrastructura asigurată în condiţii avantajoase”, a

spus primarul Ilie Bolojan.

Administraţia locală a înfiinţat primul parc indus-

trial orădean în anul 2008, iar terenul de 24 de

hectare de pe strada Ogorului, destinat parcului

Industrial II, a fost preluat de către municipalitate

în anul trecut. Aproape 20 de milioane de lei costă

infrastructura pentru al doilea parc iar cele 129 de

hectare de teren vor beneficia de pachetul întreg

de utilităţi publice necesare pentru atragerea cât

mai multor investitori privaţi, autohtoni sau străini,

dornici de a se reloca sau de a începe afaceri noi

într-un mediu propice demarării unor astfel de

acţiuni şi activităţi. „Investiţia va fi finalizată în 26

de luni, după care vom avea toate utilităţile nece-

sare, de la reţele de apă, de canalizare până la elec-cc

tricitate şi drumuri”, a afirmat primarul Ilie Bolojan.

Oradea este singurul municipiu din Transilvania al

cărui buget a depăşit în acest an un miliard de lei.

Din această sumă, 16%, adică 165 de milioane de

lei, sunt fonduri europene.

Jiboul încă nu a reușitJudețul Sălaj are în acest moment un singur parc

industrial funcțional, cel de la Jibou, dar și acesta e

la limita de avarie. Poziționat într-o locație ce părea

avantajoasă, la distanțe aproape egale de Cluj, Baia

Mare, Satu Mare și Oradea, parcul nu s-a dovedit

ceea ce a visat proprietarul lui. Un argument ar fi

acela că locația nu e singura hotărâtoare. Mai e ne-

voie și de forță de muncă, de infrastructură foar-

te bună, de promovare, chiar de relații personale.

Acționarul lui, administrația locală din Jibou, a re-

cunoscut prin vocea primarului că parcul are ne-

voie de promovare și chiar a propus înființarea unei

firme specializate pe acest domeniu. „Am reziliat

unele contracte în anii trecuți, cu firme cărora le-

am concesionat terenuri şi au plătit chirie 1-2 luni

după care nu au mai plătit. Între timp datoriile s-au

şters pentru că au trecut vreo cinci ani de când erau

înregistrate”, spune edilul Jiboului, Eugen Bălănean.

În acest moment, în parc se află patru companii, SC

Grovinest SRL București (producător de mobilier

pentru spitale, ocupă 5 hectare de teren), SC Arc

Grup SRL Jibou (prelucrarea metalelor, ocupă un

hectar), SC Verbelco SRL și SC Roca SRL. Parcul In-

dustrial Jibou a fost dat în folosință în anul 2005,

investiția pentru amenajarea lui fiind de 1,67 mi-

lioane de euro. Din această sumă, 1.6 milioane de

euro au fost fonduri PHARE și fonduri de la bugetul

de stat, restul de 79.000 de euro reprezentând

contribuția Consiliului Local. Din suprafața totală

de 22 de hectare de teren, Primăria Jibou a scos

pentru concesionare 18 hectare.

Bistrița, un proiect ambițios

La Bistrița, modelul de succes al grupului Teraplast,

care funcționează de doi ani într-un parc industrial

nou-nouț la Sărata (deși nu e înregistrat ca atare la

Ministerul Administrației și Internelor), a atras atenția

municipalității. Unul dintre proiectele ambițioase ale

primarului Ovidiu Crețu este să înființeze un parc in-

dustrial adevărat, nu departe de cel al Teraplast. Pro-

iectul a fost depus în luna septembrie a anului 2010

la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest pen-

tru a primi sprijin financiar. Pentru realizarea acestuia

proiect, consilierii locali au aprobat în anul 2010 un

buget de 36.613.631 lei. De la data depunerii proiect-

ului şi până în luna iunie 2012, acesta a parcurs toate

etapele de evaluare. În urma unei evaluări tehnice şi

financiare efectuate de către reprezentanţii Agenţia

de Dezvoltare Regională Nord-Vest s-a stabilit că se

pot face economii pentru realizarea acestui proiect,

în valoare de 1,5 milioane lei față de suma propusă

inițial. Conform proiectului, parcul ar urma să aibă o

suprafaţă de 30 de hectare, iar municipalitatea vrea să

amenajeze spaţii pentru industria uşoară, o parcare,

dar şi un centru de administrare. Acest parc va fi des-

tinat ramurilor industriale cu grad redus de poluare

şi cu tehnologii curate şi moderne, cu activităţi de

producţie şi servicii. Municipalitatea a anunțat deja

că mai multe firme mari, atât din România cât şi din

străinătate (China, Spania) şi-au manifestat intenţia

de a investi în Bistriţa. Parcul Industrial Bistriţa Sud,

un proiect iniţiat de fostul preşedinte al PNL Bistrița-

Năsăud, Ioan Turc, va fi finalizat în aproximativ 18

luni, termenul maxim de finalizare fiind de 24 de

luni, cu finanțare 50% din fonduri europene. Parcul

va fi situat în extravilanul municipiului, pe 30 de hec-cc

tare, în dreptul localităţii Viişoara, cu acces auto, în

prezent, din Sărata. Se vor amenaja mai multe loturi,

34 de parcele pentru industrie şi servicii, 3 parcele

pentru investiţii şi servicii, 5 parcele pentru logistică,

5 parcele pentru echipamente edilitare, 11 parcele

pentru industrie medie. De asemenea, se va realiza

infrastructura pentru circulaţie, cu sensuri giratorii,

carosabil cu două benzi, trotuare şi piste de biciclişti.

Întreaga zonă va fi racordată la reţelele de gaz şi de

electricitate, la telefonie şi internet. “Facem o politică

axată pe investiții, pentru că asta trebuie să facă un

primar, un administrator. Eu nu pot să creez o între-

prindere, dar un parc industrial, dezvoltarea oraşului

prin şantiere, dezvoltarea oraşului prin turism, care

vor crea locuri de muncă”, asta pot!” explică primarul

Ovidiu Crețu.

Reghinul, pe urmele succesului Sânpaul

Mureșul are deja un parc industrial de succes, la

Sânpaul, dar noul președinte al Consiliului Județean,

Ciprian Dobre, a lansat ideea înființării unei aseme-

nea entități și la Reghin. “Cred că a venit vremea să

facem mai mult pentru Reghin. În 1996, Reghinul

era oraşul cu şomaj zero, cu cele mai multe societăţi

comerciale pe cap de locuitor. Azi, lucrurile stau alt-

fel, din păcate. Reghinul trebuie să redevină motorul

economic al judeţului Mureş. Primul parc industrial

pe care îl vom înființa în județ va fi acolo” spune Do-

bre. Sebastian Fărcaș, consilier local la Reghin, crede

că existența unui asemenea parc industrial este vitală

pentru economia viitoare a orașului și a zonei. “Sunt

convins că municipiul Reghin are nevoie în prezent

de un asemenea proiect. Sigur, până acolo avem

multe de făcut. Par¬cul industrial nu înseamnă doar

deli¬mitarea unei suprafețe de teren și montarea unei

table care să indice existența sa. În¬seam¬nă asigura-

rea tuturor utilităților pentru ca in¬vestitorii interesați

de Reghin, de viitorul parc industrial, să realizeze doar

construcția iar noi să le aducem la ușă apa, gazul și

curentul. Mai înseamnă taxe reduse pentru cei care

creează noi locuri de muncă”, susține Fărcaș.

Turda, proiect de 200 mil. euro

Ovidiu Crețu, primarul municipiului Bistrița

Ciprian Dobre, președintele CJ Mureș

Industrial & Logistic Park Turda

pacum începeEVENIMENT

Page 22: Transilvania Business 24

20

EVENIMENT

Compania spaniolă Graells & Llonch a început la

Turda lucrările la Industrial & Logistic Park Turda,

un proiect de 200 de milioane de euro dezvoltat în

parteneriat cu fondul de investiții Europa Capital.

”Noi am cumpărat terenul acum mai bine de patru

ani, dar de-abia acum ne apucăm de construcție”, a

explicat, recent, la inaugurarea șantierului, Tim Nor-

man, directorul executiv al fondului de investiții Eu-

ropa Capital. ”Noi aducem în acest parteneriat teren-

ul, dar și finanțare. Graells & Llonch sunt partenerii

noștri și vor aloca o mică sumă de bani, dar investiția

o vom face noi într-o măsură majoritară”, a precizat

Tim Norman, adăugând că investiția va fi făcută din

fonduri proprii, nu din împrumuturi bancare. Prima

fază a proiectului, care va avea o suprafață totală

de 25.000 de metri pătrați, va cuprinde mai multe

depozite mici. ”Vrem să atragem companii și antre-

prenori din zonă într-o primă fază, pentru că aceste

companii mici sunt cele care mișcă economia. Vom

vedea care este nivelul cererii și, dacă va fi mare, vom

investi mai mulți bani”, spune Norman. Evident,

autoritățile locale au un rol important în proiect,

dezvoltatorii fiind scutiți, pe o perioadă de cinci ani,

de taxe și impozite locale. ”Aceste scutiri au dus la

posibilitatea de a putea oferi chirii de sub 3,8 euro pe

metru pătrat pe lună, cât este prețul pieței și a unei

taxe de mentenanță de 0,7 euro pe metru pătrat pe

an, de 12 ori mai mică decât în mod normal”, spune

Gabriel Sfetcu, șeful departamentului Industrial din

cadrul companiei de consultanță imobiliară Cush-

man & Wakefield.

Secuimea vrea parcuri industrialeMergând pe principiul mai bine mai târziu decât

niciodată, autoritățile din Harghita au hotărât

înființarea unui parc industrial, care să revitalizeze

cumva economia județului. În ianuarie 2012, be-

neficiarul a atribuit contractul pentru servicii de ela-

borare a unui studiu având drept scop fundamentarea

economică a proiectului parcului industrial.

Planul face parte din proiectul FIDIBE. Valoarea con-

tractului este de 223,448 lei (51 mii EUR), fără TVA.

Fondurile sunt asigurate prin FEDR pentru sprijini-

rea inovării și antreprenoriatului. Contractul a fost

atribuit prin licitație deschisă firmei OTP Consulting

România cu sediul în București.

Și autoritățile din Covasna au demarat proiectul unui

parc industrial de 30 ha, la Sfântu Gheorghe. Inițial

suprafața prevăzută era de numai 15 ha, dar primăria

a câștigat în instanță un litigiu privind proprietatea

asupra 16 ha la Câmpu Frumos și a decis să adauge

acest teren la viitorul parc industrial. Primarul mu-

nicipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a declarat

la începutul anului că lucrările pentru amenajarea

parcului industrial de la Câmpu Frumos vor începe

în mod sigur în 2012 și că este de părere că viitorul

parc industrial va atrage investitori, adăugând că a

discutat deja cu câteva firme, atât din ţară, cât şi din

străinătate, în acest sens. În toamna anului trecut,

Primăria municipiului Sfântu Gheorghe a câştigat, în

cadrul POR, o finanţare pentru un proiect în valoare

de peste 24,5 milioane de lei, care vizează amenajarea

parcului industrial. Primăria Sfântu Gheorghe a depus

acest proiect pentru a obţine finanţare în cadrul POR,

domeniul major de intervenţie 4.2 – „Reabilitarea si-

turilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea

pentru noi activităţi”.

Moldova se reorientează spre industrieDeși mai mult de jumătate din parcurile industriale

funcționează în Transilvania, mai multe județe din

Moldova și din restul țării văd aceste entități ca po-

sibile motoare pentru economiile locale slăbite. La

Suceava, Botoșani, Bacău, Neamț parcurile indus-

triale au depășit deja nivelul de idee, autoritățile lo-

cale derulând deja asemenea proiecte în diverse faze.

Mare susținător al parcurilor industriale, Eduard Hell-

vig, ministrul Dezvoltării, a lăudat recent inițiativele

lansate deja în acest domeniu. “Unul din proiectele

strategice pe care doresc să le implementez ca minis-

tru ține de crearea unei infrastructuri pentru crearea

de centre de afaceri și parcuri industriale. Cred că

bugetul local, respectiv bugetul național, se susține

pe economie reală și nu pe consum, iar parteneria-

tul public local reprezintă soluția cea mai eficientă.

Încurajarea afacerilor care să aducă plus valoare în

economia națională reprezintă unul din obiectivele

Ministerului Dezvoltării. Vă dau un exemplu, sub-

dezvoltarea din județul Botoșani sau alte zone sărace

trebuie să înceteze, pentru că suntem în secolul XXI.

“Avînd în vedere faptul că în ultimii 20 de ani, în

Neamţ s-au desfiinţat firme mari, în care lucrau mii

de oameni, planul nostru este să atragem cât mai

mulţi agenţi economici într-un singur loc pentru a

crea locuri de muncă şi pentru a stimula producţia şi

cercetarea în orice domeniu”, a spus Vasile Pruteanu,

șeful Consiliului Județean Neamț. Pruteanu vede re-

alizabile două parcuri industriale, unul în zona Piatra

Neamţ şi unul în zona Roman.

Și Consiliul Județean Iași are un asemenea proiect în de-

rulare, în comuna Lețcani. Proiectul în valoare de 4,3 mil-

ioane eur, vizând construirea unui parc agroindustrial, a

fost depus pentru finanțare pe 28 octombrie 2009.

Parcul este un proiect care se va întinde în primă fază

pe o suprafață de 25 de hectare, urmând ca ulterior

să se dezvolte și să ajungă până la 100 de hectare.

Pe acest teren se vor construi halele de producție,

de conservare și expunere. Parteneri în proiect sunt

autoritățile locale din comuna Lețcani, Consiliul

Județean Iași, dar și autorități din Republica Moldova

și din Ucraina.

Alin BOLBOS

Eduard Hellvig, ministrul Dezvoltării

Page 23: Transilvania Business 24
Page 24: Transilvania Business 24