Colectia BIBLIOTECA POLIROM este coordonatede Bogdan-Alexandru Stenescu.

Haruki Murakami, Shokugyo to shite no shosefsuka

Copyright @ 2015 by Haruki MurakamiAll rights reserved

@ 2016 by Editura POLIROM, pentru traducerea in limba rom6nd

Aceaste carte este protejati prin copyright" Reproducerea integral6 sau par-

liale, multiplicarea prin orice mijloace gi sub orice formd, cum ar fi xeroxarea,scanarea, transpunerea in format electronic sau audio, punerea la dispoziliapublicd, inclusiv prin internet sau prin relele de calculatoare, stocarea perma-nentd sau temporard pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea recuperdrii infor-maliilor, cu scop comercial sau gratuit, precum gi alte fapte similare siv6rgitef6rd permisiunea scrisa a delindtorului copyrightului reprezintd o incdlcare alegislatiei cu privire la protec[ia proprietdtii intelectuale gi se pedepsesc penalgi/sau civil in conformitate cu legile in vigoare.

Foto copertd: @ Nobuyoshi Araki

vvww.polirom.ro

Editura POLIROMlagi, B-dul Carol I nr.4; P.O. BOX 266, 700506Bucuregti, Splaiul Unirii nr. 6, bl. B3A,sc. 1, et. 1., sector4,040031, O.P 53

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei:

MURAKAMI, HARUKI

Meseria de romancier I Haruki Murakami; trad. din lb. japonezd deAndreea Sion. - lagi: Polirom,2016

ISBN : 978-973 -46-6252-4

l. Sion, Andreea (trad.)

821.521-4=135.1

Printed in ROMANIA

HARUKI MURAKAMI

Ml| " leserta de rom anser

Traducere din limba japonezd gi notede Andreea Sion

POLIROM2016

28{ Haruki Murakami

Nu-mi dau seama cAt de util poate fi un astfel detext foarte personal (care este mai degrabd descrie.rea unui proces mental subiectiv, dec6t un mesaj),dar m-as bucura din tot sufletul sd vd fie de folos,oric6t de pufin, in viala real6.

Harukiiltr};H Cuprins

1. Suntromancierii o specie tolerant[?. .' . . . . . 52. Pe cdnd am devenit romancier . . . . . .253. Desprepremiileliterare .......514. Despreoriginalitate... ....... 735. Bun, qi atunci ce ar trebui scris?. . . . . 996. Cdnd timpul e un aliat - romanele

demaridimensiuni ....1217. O indeletnicire c6t se Poate

deindividualdEifizicd, ......1478. Despre gcoalb ...1719. Ce fe1 de personaje aducem in scen6?. . . . . 19510. Pentrucinescriu? ......21711". Plec in strdindtate, cdtre noi frontiete . . . . 24L

12. Locul cu poveqti. intAlnireacu profesorul HaYao Kawai . .269

Postfa$d, ......279

HARUKI MURAKAMI, unul dintre cei mai populari scriitorijaponezi contemporani, s-a niscut int949,la Kyoto. Astudiatteatrul la Universitatea Waseda din Tokio. Experienla deproprietar al unui bar in care se cdnta jazz (reflectati inromanul sdu din L992, La sud de grani{d., la uest de soare) qicea de traducdtor al operelor lui F. Scott Fitzgerald, JohnIrving, Truman Capote qi Raymond Carver iqi vor spunecuvAntul in formarea sa ca mesager al unei Japonii occiden-talizate - un linut am[gitor, Iipsit parcd de suflet qi suflu, alcdrui spirit strdvechi pare si fr dispirut aproape in intregime.Primul sdu roman, A scultd cum cd.ntd, ud.ntul ( 1979), i-a adusPremiul Gunzo, fiind urmat de Pinball, 1973 (L980) qi incdutarea oiifantastice (1982, distins cu Premiul Noma). In 1987a publicat Pddurea noruegiazd, bestseller internafional, tradusin numeroase limbi qi vdndut in milioane de exemplare.Murakami a mai publicat volumul de interviuri Underground.Atentatul de la Tokio Si spiritul japonez (1997) qi romaneleLa capd,tul lumii qi in {ara asprd, a minunilor (1985, pentrucare a primit Premiul Tanizaki), Dans dans dozs (l-988),Cronica pd,sd.rii-arc ( 1994, nominalizat la prestigiosul IMPACDublin Literary Award), Iubita mea, SputniA (1999), Kafhape malul md.rii (2002), in noapte (2004), 1Q84 (2009-2010) qiTsukuru Tazaki cel fdrd de culoare gi anii sd.i de pelerinaj(201-3), precum qi volumele de povestiri sau eseuri Elefantula dispd,rut (1993), Dupd. cutremur (2000), Salcia oarbd,, fataadormitd (2006) qi Autoportretul scriitorului ca alergd.tor decursd, lungd. (2007). A fost nominalizat in repetate rAnduri laPremiu]-Nobel.

Sunt romancierii o specietolerant6?

Dacd m-aq apuca de la bun inceput sd. vorbescdespre romane, ar fi un subiect mult prea vast,aqa ce am se md opresc mai intAi asupra roman-cierilor. E mai concret aqa qi e foarte evident cdde aici ar porni mai uqor disculia.

Dac5-mi permite,ti se spun pe Eleau cum vedeu lucrurile, mulli dintre romancieri - desigur,nu toli - sunt niqte oameni despre qare nu seprea poate afirma cd imbini o fire pldcutS. cu operspectivi neplrtinitoare. Apoi, din cAte amvdzat eu, sunt destui cei care nu au un tempe-rament prea demn de laudd sau au tot felul detabieturi si de apuc5turi ciudate. Nu in ultimulr6nd, cei mai mulli dintre scriitori - cam 92Vo,estimez, incluzdndu-me qi pe mine -, fie cI ospun sau nu, cred cu tlrie c5. ei au dreptate in

Haruki Murahami

ceea ce fac qi scriu, iar ceilalli scriitori - cu miciexceplii neimportante - greqesc. Aceastd convin-gere le guverneazd viala de zi cu zi. Sunt foartepulini cei care Ei-ar dori s[ numere printre pri-eteni sau vecini asemenea indivizi, qi o m5rtu-risesc cu multd precaulie.

Mai aud c6teodatd de scriitori care leagiintre ei infocate prietenii, ins6 eu unul tratezaceste poveqti cu oarecare suspiciune. Sigur cIuneori s-o mai intAmpla gi aqa, dar nu cred cdrelalia lor apropiati poate dura prea mult. Scrii-torii sunt o specie fundamental egoisti qi mullidintre ei au o m6ndrie qi un sentiment al riva-Htetii foarte dezvoltate. Cdnd aduci laolaltd maimulli scriitori, rar merg lucrurile bine. Mi s-aintdmplat de cAteva ori chiar mie.

IatS un exemplu faimos: in anul l923,la Paris,Marcel Proust qi James Joyce au fost oaspeliiunui dineu. Deqi au stat aproape unul de cel5.-lalt, aproape cd n-au schimbat o vorbi. Ceilalliinvitali agteptau cu respiralia t6iat5 s5 vadi cear fi putut discuta doi mari scriitori reprezenta-tivi ai secolului XX, dar nu s-au ales cu nimic.Probabil cI fiecare avea o pdrere prea bund des-pre sine. Se int0mpl6 destul de des.

Totuqi, daci e sd ne referim la caracterul exclu-siv al meseriei - mai simplu spus, la conqtiinlapropriului teritoriu - am senzalia c[ nu existd

Meseria de romancier

oameni pe lumea asta care si dea dovadi de omai mare generozitate decAt scriitorii. intotdeaunaam considerat c[ este una dintre pulinele virtuliale tagmei.

SI v[ explic mai detaliat qi mai pe infeles.Sd presupunem c[ un scriitor inzestrat cu o

voce frumoasd debuteazd. pe sceni. sau cd unultalentat la picturi incepe s6-qi expundlucrdrile;cu siguranl[. cd.,Ia inceput, aceqtia vor intAlnimai lntAi o anumitl rezisten!5 qi vor fi lualipeste picior. Gura lumii va spune c[ respectiviiau o pdrere prea bund despre ei qi cI au f5cutceva peste priceperea lor sau cd sunt doar dile-tanli, fir6 prea mare talent sau cunoqtinfe, iarcAntS.relii sau pictorii consacrali ii vor trata cur6ceal5. Ar putea deveni chiar linta unor rdu-t5!i qi n-ar fi intdmpinali cu c51dur5 qi cu bra-lele deschise decAt in situalii foarte rare qideosebite.

Pe l6ng[ faptul ci am scris romane, in ultimiitreizeci de ani m-am ocupat intens de traduce-rea unor opere din literatura britanicd qi ameri-cand. La inceput (dacd nu cumva chiar qi acum),am avut parte de critici aspre. Mi s-a tot spusci traducerea literarl nu e ceva atAt de simpluEi n-are ce cduta pe mAna amatorilor qi c6, incazul meu, e mai degrab6 un fel de hobby caremai mult ii incurc[ pe cei din jur.

Haruhi Murahami

La fel, cAnd am scris Underground, am fostaspru criticat de mulli scriitori de non-fiction.Mi s-a spus c5 nu gtiu regulile de construclie,ci este o carte ieftin5 qi lacrimogen5, o treab5de amator cu prea mult timp la dispozilie.Intenlia mea fusese sd scriu nu ceva ce aparli-nea genului literar non-fiction, ci ceea ce consi-deram eu cd este,literal,ne-fic{iune. Altfel spus,o lucrare care nu conlinea ficliune, dar, pAn5laurm6, se pare cd i-am cdlcat pe coad[ pe tigriicare pdzeau tdrAmul sacru al non-fiction-alti.Pentru ci nu qtiam c5 aqa ceva existi qi pentruci nu-mi imaginam c5 trebuie s5 m[ supun unor,,reguli particulare", la inceput am fost foartecontrariat.

in concluzie, dacd te apuci sd faci ceva dinafara sferei tale de specializare, primii care nute vor vedea cu ochi buni sunt specialiqtii dinacel domeniu. Aqa cum leucocitele apd.rd orga-nismul de orice corpi str5.ini, aqa se strEduiescqi ei s5-!i blocheze accesul. Dacd nu cedezi qi-!icontinui drumul cu perseveren!5, pdnd la urmSoblii acordul lor tacit - ,,Ce sE-i mai faci qi6stuia?" - qi ai sd fii acceptat printre ei, insd celpulin la inceput o s5 te loveqti de critici grele.Cu c6t domeniul de activitate este mai restrAns,iar gradul de specializare mai ridicat, qi cu cAtautoritatea e mai mare, mAndria oamenilor qi

Meseria de romancier

dorinla de a-i exclude pe allii sunt si ele maiputernice, iar impotrivirea lor mai mare.

Dar haideli s[ analizdrn qi cazul opus: dacdun cdntlre! ori un pictor s-ar apuca s[ scrieromane, sau dac5 ar face asta un traduc5tor oriun scriitor de non-fiction, ar strAmba din nasromancierii? Eu cred cI nu. DacS intr-adevdr uncAntlre! ori un pictor ar scrie un roman, saudac[ un traducitor ori un scriitor de non-fictionar face acelaqi lucru, scrierile lor ar fi primitecu destul entuziasm qi s-ar bucura de apreciere.

Romancierii nu s-ar infuria pe motiv c[ ,,niEtediletanli au f6cut ce i-a tiiat capul". CeI pulindin cAte Etiu eu, romancierii aproape niciodat[nu-i vorbesc pe aceqtia de rdu, nu-i iau pestepicior, nu Ie creeazdneplSceri qi nu le pun bele-n

roate. Ba dimpotrivd, mAnali de curiozitateade a cunoaqte pe cineva din afara domeniuluiIor, ar profita de ocazie s[-i intAlneascd qi sistea de vorbd despre romane, 9i chiar i-arincuraja.

Sigur, pe ascuns, le-ar critica lucrdrile, daracest lucru e Ia ordinea zilei printre romancieriqi n-are legdturd cu venirea intrusului din altdomeniu. Romancierilor Ii se recunosc tot felulde defecte, dar sunt generoqi qi primitori cu ceicare le pitrund in teritoriu.

10 Haruhi Murahami

De ce oare?DupE pererea mea, r5spunsul este cAt se poate

de limpede: romanul e o chestie - deqi poate epulin nepoliticos sd spun,,chestie" - pe care maioricine, dac6-qi pune mintea, o poate scrie. Cinedebuteazd ca pianist sau balerind trebuie sdaibd in spate o practic5 lungd qi obositoare, inc5.din copilirie. $i ca sd devii pictor trebuie sd aio sumd de cunoqtinle specializate si mdcar otehnic5. debazb,, apoi trebuie s5-!i cumperi toatematerialele necesare. Iar ca sI devii alpinist,trebuie sd ai o condilie f:rzicd. peste medie, sEcunogti anumite tehnici gi s5 ai curaj.

De cealaltd parte, romane poate scrie oricinee capabil s5. pund niqte paragrafe cap la cap (qiasta o pot face cei mai mulli dintre japonezi),daci e cAt de cdt creativ si are la indem0nd unpix qi un caiet. Aici nu e nevoie de o practicdde specialitate indelungat5. Se apucd de scrisqi ceeace iese e considerat, pAnS una-alta, roman.Autorul n-are nevoie s5. fi studiat la Facultatea deLitere. Pentru c5., de fapt, nu exist5 aqa-numite,,cunostinte specializate" de care ai nevoie ca sdpoli scrie un roman.

Nu e deloc imposibil ca cineva care are un picde talent s[ scrie inc5 de Ia bun inceput o lucrareremarcabile. Me simt pulin stdnjenit sd md dauchiar pe mine drept exemplu, dar sd qti{i cd eu

Meseria de romancier

n-am fdcut niciodatd exercilii ca si scriu unroman. Am studiat la Facultatea de Litere, sec-

lia de Cinematografie qi Teatru, dar, fiind qivremurile cum erau, acolo n-am inv5lat aproapenimic. Mi-am l6sat doar pletele qi barba sd creasc5

qi vagabondam prin campus. Nu-mi doream inmod special si mi fac scriitor qi n-am scrisciorne peste ciorne. lntr-o bunl zi mi-au venitniqte idei in minte Ei am scris primul meu roman(sau cam aqa ceva), Ascultd cum cd,ntd, ud,ntul,pentru care o revisti literarS mi-a decernatpremiul de debut. Apoi, pdn5 si md dumirescbine, m-am f[cut scriitor de profesie. Uneori m5'intreb: ,,E normal sb fie at6t de simplu?" qi-mivine si clatin din cap a mirare. Totul e preasimplu.

Printre cei care citesc aceste r6nduri s-arputea sd fie gi unii care se vor sim,ti deranjalide felul in care privesc literatura, dar eu vorbescaici doar de cAteva aspecte fundamentale. Orice

ar spune lumea, romanul este, f[rd urmi deindoial6, o formd de expresie cAt se poate delargb. Dintr-un anumit punct de vedere, chiaraceasti vastitate este un aspect esenlial al roma-

nului, sursa lui foarte simpl[, dar uriaq6, deenergie. De aceea, a spune cd,,oricine poate scrie

un roman" este, dupd p5rerea mea, nu o calom-

nie, ci mai degrabd un elogiu.

11"