M Ă E T U E i I I D O C U M E N T A S E P E I V I N D A D T U S T Ă B I L E

C N E Z I A L E CA I N S T I T U Ţ I I E O M Â N E Ş T I D I N T E A N S I L V A N I A Î N V E A C U B I L E X I V - X V

D E

I O A N A U R E L P O P

Cris ta l izarea vieţ i i s t a t a l e româneş t i în evul m e d i u a cunoscut , m a i a les l a începutu l mileniului a l doi lea, o serie de obs t aco le concre t iza te în ac ţ iuni le ul t imelor p o p o a r e m i g r a t o a r e p e ter i tor iul E u r o p e i cent ra l -sud-es t ice : maghia r i i , pecenegi i , cumani i , t ă ta r i i . P e n t r u zona in t r aca rpa t i că a u r ă m a s ho tă r î toa re acţ iuni le de cucerire în t repr inse de magh ia r i sp re r ă să r i t , în t re secolele X — X I I I , d u p ă ce , în p rea lab i l , a ce ş t i a îşi în temeiase ră un s t a t în Oîmpia P a n o n i c ă şi fuseseră s t o p a ţ i de ge rman i în încercarea d e a îna in ta că t r e occidentul E u r o p e i . £ Â c e a s t ă p res iune ex te rnă , to t m a i ins is tentă , m a i t enace ş i m a i a p ă s ă t o a r e , a împied ica t fo rmarea unu i v o i e v o d a t independent a l Trans i lvanie i , a ş a cum_s-a în t împla t în ter i to­riile ex t r aca rpa t i ce şi c u m se pref igurau lucrurile^ Astfe l , izvoarele arheo­logice, documenta re , l i terare , l ingvis t ice e tc . r e levă fă ră p u t i n ţ ă de t ă g a d ă c rea rea premiselor unei v ie ţ i s t a t a l e feudale româneş t i în Trans i lvan ia . S t ă p î n i r e a s t ră ină a opr i t a c e a s t ă evoluţ ie in ternă şi a dus l a fo rmarea unei s t ruc tur i pol i t ico- inst i tu ţ ionale şi sociale b a z a t e cu p recădere p e formule a logene. To tuş i , m a i a les în ţăr i le româneş t i de marg ine ( F ă g ă r a ş , H u n e d o a r a - H a ţ e g , B a n a t , Za rand , M a r a m u r e ş s .a . ) , cuceri te m a i t î rz iu ş i , m u l t ă v reme , indirect, formele de organizare au toh tone s-au conse rva t p înă t îrziu în evul med iu dezvol ta t . î n t r e ele se af lă ins t i tu ţ ia vo i evoda tu ­lui, p rezen tă în Maramureş , B a n a t şi Orişana p î n ă în veacur i le X I V — X V şi în Trans i lvan ia , îna in te şi d u p ă eşecul impuneri i p r i n c i p a t u l u i 1 ; de a semenea , s înt amint i te districtele şi scaunele româneş t i , „ ţ ă r i l e " d in vech ime ; a s i s t ă m la o polar izare a societăţ i i , p r in despr inderea din r îndul obş t i i a pă tu r i i de t ip feudal a voievozilor şi cnezilor, chiar la ierarhizarea aces te i u l t ime categor i i s u p r a p u s e pr in formarea cnezilor de s a t şi a cnezilor de v a l e 2 . î n veacur i le X I V — X V , documente le pomenesc în M a r a m u r e ş , p e Grişuri, în Ţ a r a Zarandulu i , p e V a l e a Someşu lu i în Ţ a r a Be iuşu lu i

1 Ş t . P a s c u , Voievodatul Transilvaniei, v o l . I , E d i t . D a c i a , C l u j , 1 9 7 2 , p . 9 8 — 9 9 . 2 R . P o p a , Premisele cristalizării vieţii statale româneşti, î n v o i . Constituirea statelor feudale

româneşti, E d i t . A c a d e m i e i , B u c u r e ş t i , 1 9 8 0 , p . 3 2 — 3 3 . P e n t r u b i b l i o g r a f i a m a i v e c h e r e f e r i ­t o a r e l a c n e z i , v e z i S . D r a g o m i r , S . B e l u , Voievozi, cnezi ş i crainici Ia românii din Munţii Apuseni şi din regiunea Bihorului In evul mediu, î n „ A c t a M u s e i N a p o c e n s i s " , 1 9 6 6 , I I I . p . 1 7 8 , n o t a 2 3 .

„ R E V I S T A D E I S T O R I E " , Tom. 34, nr. 11, p.2097 - 2110, 1981

BCU Cluj / Central University Library Cluj

e tc . numeroşi voievozi , unii cu t i t lu nobiliar, al ţ i i reduşi l a s t a tu tu l de supuş i p e moşi i le noilor s tăp în i s .

Aces t e rea l i tă ţ i feudale şi al tele, desigur , n -au a juns l a ma tu r i za r e p e cale propr ie da to r i t ă s tăpînir i i s t ră ine, da r a u cont inua t s ă ex is te , chiar d a c ă în v ă d i t declin, const i tu indu-se în măr tu r i i a le s t rădan ie i de organi­zare socia l -pol i t ică- ins t i tu ţ ională au toh tonă l a nivel de s t a t feudal româ­nesc . Asemenea forme de organizare , m a i pu ţ in s tud ia t e în ansamblu l lor pe b a z a dovezi lor documentare , sînt forurile de j u d e c a t ă cneziale, cons t i tu i te în cadru l vechilor formaţ iuni r omâneş t i (vo ievoda te , „ ţ ă r i " s a u dis t r ic te) . î n l egă tu ră cu s tudiu l aces to r „ t r i b u n a l e " a le cnezilor, se impun c î t eva precizăr i . î n t î i de toa te , deş i măr tur i i le documenta re a le exis tenţe i lor sînt din veacur i le X I V şi X V , se p o a t e p resupune că adună­rile cnezilor s înt forme de organizare ju r id i că (probabi l şi admin is t ra t iv -pol i t ică) m a i vechi decît a tes tăr i le scrise. Documente l e re levă, în general , declinul aces te i inst i tuţ i i cneziale româneş t i , într-o v r e m e cînd, pe s t e fondul elementelor m a i vechi locale, se s u p r a p u n forme a le adunăr i lor obş teş t i a le vo i evoda tu lu i t rans i lvan , închega t pr in cucer i rea s t ră ină . D e aceea es te greu de definit ins t i tu ţ ia r o m â n e a s c ă în fo rma s a or iginară , necon tamina tă de e lemente a logene : termeni noi, tu te la unor foruri s t ră ine , p rocedura de j u d e c a t ă a d a p t a t ă , noi principii de d rep t impuse , p ro t ago­niş t i intruşi în sinul real i tăţ i lor româneş t i e tc . To tuş i , foruri de j u d e c a t ă cneziale şi, m a i a les , forme t rans formate ale lor (chiar p e domenii le nobil iare s înt dovezi p r iv ind ju r i sd ic ţ i a cnezilor *) se înt î lnesc în mu l t e zone a le Transi lvanie i , B a n a t u l u i , Crişanei, Maramureşu lu i , î n să cele m a i mu l t e a c t e ca re le reflectă se referă la Ţ a r a H a ţ e g u l u i . î n c î t eva a semenea a c t e s înt consemna te adună r i exc lus ive a le popula ţ i e i româneş t i (mai a les cneziale) , ne tu te la te de o rgane s t ră ine şi j udec ind d u p ă rigorile dreptului cnezial . Astfe l de foruri a p a r , în cazuri le pu ţ i ne despre ca re a v e m măr tur i i , c a emi tente de documen te cu v a l o a r e p roba to r ie , conferi tă p r in p u t e r e a sigiliului propr iu . Mot ive le judecă ţ i lor p r i v e a u în m o d pr ior i ta r s t ăp în i rea p ă m î n t u l u i p r in drep tu l cnezial , d a r şi pr in c o m b a t e r e a aces tu i a (mai a l e s din finalul veacu lu i X I V ) şi p r in af i rmarea , uneori v io lentă , a forţei dreptulu i feudal de t ip a p u s e a n . A c e s t e f ap t e certifică to tuş i ex i s t en ţ a unei pe r ioade în evo lu ţ ia forurilor de j u d e c a t ă c înd cnezii, de s a t s a u de v a l e , neînnobi la ţ i î ncă de s tăp în i rea s t r ă ină (mai m u l t nomina lă ) , p o s e d a u s a t e ori g rupur i de s a t e , şi le d i s p u t a u uneori între ei, c a n iş te feudal i în devenire , îns tăpîn i ţ i p e s t e obşt i le din r îndul că rora evo luase ră sp re o pozi ţ ie soc ia l -economică super ioa ră . A d o u a p a r t e a veacu lu i a l X I V - l e a şi începutu l secolului a l X V - l e a , d u p ă eşecul poli t ici i de dominare a lui L u d o v i c de A n j o u l a s u d şi e s t de Carpa t i , r eprez in tă în Trans i lvan ia o v r e m e cînd noble ţea se conferă şi se r ecunoaş t e exc lus iv prin documen te rega le şi c înd aceş t i cnezi, a n g a j a ţ i anter ior p e d rumul p ropr iu al feudal iză-rii, se v ă d , unii din ei, p r i va ţ i de dreptu l lor s t r ă m o ş e s c de s tăpîn i re a s u p r a pămîn tu lu i (cnezatului) , e l iminaţ i din s i s temul pol i t ic a l ţăr i i şi reduş i

3 Ş t . P a s c u , op. cit., p . 2 0 3 — 2 0 9 ; S . D r a g o m i r , S . B e l u , op. cit., p . 1 7 3 — 1 7 5 e t c . 4 M . H o l b a n , Variations historiques sur le problème des cnèzes de Transylvanie, î n „ R e v u e

r o u m a i n e d ' h i s t o i r e " , 1 9 6 5 , I V , n r . 5 , p . 9 0 7 .

BCU Cluj / Central University Library Cluj

chiar l a s t a tu tu l juzi lor s ă t e ş t i 5 . E d rep t c ă o p a r t e dintre ei, puţ ini f a ţ ă de număru l lor, reuşesc , renunţ înd cu v r e m e a l a confesiunea o r todoxă , s ă ob ţ ină r ecunoaş te rea oficială p r in t i t lu de dona ţ i e {donationis titulus) a dreptulu i de s tăp în i re a s u p r a cnezatului s a u cnezatelor . E i t rec în r îndul cnezilor nobili , deci pr iv i leg ia ţ i p r in legea rega tu lu i m a g h i a r (lex, consue-tudo regni), ca re înlocuia to t m a i des dreptu l cnezial (im keneziale) — v a r i a n t ă de t ip feudal a lui ius valacMcum 6 . î n secolul al X I V - l e a în Ţ a r a Ha ţegu lu i , de exemplu , c a şi în M a r a m u r e ş 7 , s înt încă , d in punc t de vede re jur id ic , t rei ca tegor i i de feudali : unii l ipsi ţ i de documente , s tăp în ind sa t e , ad i că p ă m î n t şi oameni , în temeiul unei s i tuaţ i i de fapt , al ţ i i întăr i ţ i p r in pr ivi legi i cu d rep t cnezial (el iberate , de obicei, de a d u n a r e a cnezilor, d a r şi de rege) , iar ul t imii , pu ţ in i d e o c a m d a t ă , întăr i ţ i p r in privilegii cu d rep t nobiliar. A c e a s t ă p e r i o a d ă de t ranzi ţ ie e re f lec ta tă în documente le l a ca re ne referim, astfel c ă fo rma a u t o h t o n ă p u r ă a adunăr i lor cneziale es te g reu de surpr ins , m a i a les c ă elementele s t ră ine in terpuse i-au s t o p a t evolu ţ ia spre m a t u r i z a r e a depl ină . D e aceea , în unele foruri de j u d e c a t ă m a i a p a r şi oamen i de r înd, c a ecou a l vechi lor a d u n ă r i egal i ta re de obş t e , d a r rolul ho tă r î to r îl a u cnezii, iar pricinile p r ive sc a c u m s tăpîn i rea pămîn -tu lui .

D e e x e m p l u , l a 1 iunie 1360 8 , în H a ţ e g , deşi procesul e p rez ida t de P e t r u , v i cevo i evod a l Trans i lvan ie i şi c a s t e l a n de H a ţ e g , se j u d e c ă o p r i c i n ă în f a ţ a „ a d u n ă r i i o b ş t e ş t i " (congregatio generalis) a „ t u t u r o r cnezilor şi a l tor oamenilor de orice a l t ă s t a r e ş i condi ţ ie din dis tr ictul H a ţ e g " (universităţi keneziorum et alterius cuiusvis status et condicìonis hominibus de ăistrictu Katzak ). A c e ş t i a s înt cu toţ i i „ b ă r b a ţ i vrednic i şi demni de încredere" (viri idonei et fidedigni), în to ta l 24 , a d i c ă „ d i n t r e cnezi 12 d in t re p reo ţ i ş a s e şi , l a fel, ş a s e d in t re români i de r î n d " (de Keneziis duode­cimi, ex sacerdotiMcs sex et similiter sex ex Olachys populanis), a v î n d rolul de asesor i j u ra ţ i . S - a obse rva t , p e b u n ă d rep ta te , c ă număru l de 24 e s t e

5 Ş t . P â s c u , o p . cit., p . 2 0 9 . V e z i , î n l e g ă t u r ă c u e x c l u d e r e a r o m â n i l o r d i n v i a ţ a p o l i t i c ă a T r a n s i l v a n i e i , i m p o r t a n t e c o n t r i b u ţ i i l a S . P a p a c o s t e a , La fondation de la Valachie et de la Moldavie et les Roumains de Transylvanie: une nouvelle source, i n „ R e v u e r o u m a i n e d ' h i s t o i r e " , 1 9 7 8 , X V I I , n r . 3 , p . 3 8 9 - 4 0 7 .

6 Istoria dreptului românesc, v o l . I , E d i t . A c a d e m i e i , B u c u r e ş t i , 1 9 8 0 , p . 1 7 5 . 7 R . P o p a , Tara Maramureşului in veacul al XIV-lea, E d i t . A c a d e m i e i , B u c u r e ş t i , 1 9 7 0 ,

p . 1 8 0 - 1 8 1 . 8 S ó l y o m - F e k e t e F . , A magyarsdg és az olăh incolatus Hunyadban, l n , , A H u j i y a d m e -

g y e i t o r ţ e n e l m i é s r é g é s z e t i t â r s u l a t é v k o n y v e " 1 8 8 2 , v o l . I , p . 6 0 — 6 2 ( în c o n t i n u a r e . H u n y a d . t o r t . " ) ; - E . L u k i n i c h , Documenta historiam Valachorum in Hungaria illustrantia, B u d a p e s t a , 1 9 4 1 , p . 1 4 6 — 1 4 9 ( î n c o n t i n u a r e Doc. Val.). A c t u l e d a t a t l a 2 i u n i e 1 3 6 0 d e S ó l y o m - F e k e t e ş i d e a u t o r i i c o l e c ţ i e i Doc. Val., d a r a ş a s e a z i d u p ă feriam quartam proximam post festum Pen-thecostes i n a n u l 1 3 6 0 e s t e z i u a d e 1 i u n i e ( R u s a l i i l e s a u Penthecostes s l n t l a 2 4 m a i , feria quarta d u p ă R u s a l i i e s t e 2 7 m a i , i a r a ş a s e a z i d u p ă a c e a s t ă u l t i m ă d a t ă e s t e 1 i u n i e 1 3 6 0 ) . D o c u m e n ­t u l o r i g i n a l s e g ă s e ş t e l a A r h . N a ţ . M a g h . , D l . 4 1 4 2 9 , o f o t o c o p i e a s a a f l i n d u - s e l a B i b l i o t e c a A c a d e m i e i R . S . R . , f i l i a l a C l u j - N a p o c a . E s t e c o m e n t a t d e Ş t . P a s c u , Rolul cnezilor din Transil­vania In lupta antiotomană a lui Iancu de Hunedoara, î n „ S t u d i i ş i c e r c e t ă r i d e i s t o r i e " , 1 9 5 7 , V I I I , n r . 1 — 4, p . 3 2 ş i d e M . H o l b a n , Deposedări şi judecăţi în Haţeg pe vremea Angevinilor, î n „ S t u d i i . R e v i s t ă d e i s t o r i e " , 1 9 6 0 , X I I I , n r . 5 , p . 1 5 3 — 1 5 5 . A n t r o p o n i m i c e l e ş i t o p o n i m i c e l e d e o r i g i n e s l a v ă d i n a c e s t d o c u m e n t ( ş i d i n c e l e c e v o r u r m a ) n u m a i a u n i c i o s e m n i f i c a ţ i e e t n i c ă î n v e a c u l X I V , i a r t o p o n i m i c e l e m a g h i a r e r e p r e z i n t ă , î n g e n e r a l , t r a d u c e r i a l e n u m e l o r d e s a t e r o m â n e ş t i s a u d e n o m i n ă r i n o i Cf . E . P e t r o v i c i , Istoria poporului român oglindită tn toponimie. î n v o i . „ S t u d i i d e d i a l e c t o l o g i e ş i t o p o n i m i e " , E d i t . A c a d e m i e i , B u c u r e ş t i , 1 9 7 0 , p . 2 4 5 , 2 4 8 — 2 4 9 .

8 - c . 1612

BCU Cluj / Central University Library Cluj

ident ic cu număru l jură tor i lor din vechiul d rep t românesc 9 . î n document n u a p a r cu numele decît 22 din cei 24 de m e m b r i a i adunăr i i : S ă r ă c i n cel B ă t r î n (Sarachinus Antiquus), P r o d a n cel B o ş u (Proăan Eufus ), B o m a n , fiul lui Oiomac (Roman filius Chomak), Mihai , fiul lui Go ia , (Mychael, filius Gulya), D a n de Oinciş (Dan de GholnoTius ), Cons t an t in

d e S ă l a ş (Koztantyn de ZallasJ,Nan, fiul lui B a i u (Nan, filius Bay), D u m i t r u , fiul lui B ă r b a t (Demetrius, filius Borbath), B a s a r a b cel L u n g (Bazarab Longus), D u ş a de D e n s u ş (Dusa de Domsus), V l a d de B e i a (Vlad de Gunuzfolu ), — cnezi ; Pe t ru , p ro topopu l de Os t rov (Petrus, archidiaconus de Oztro), Z a m p a de C lopo t iva (Zampa de Clapatiua), B a l e de P e ş t e a n a (Balk de Possana — local izare p robab i l ă ) D a l e de D e n s u ş (Dalk de Domsos ) ş i D r a g o m i r de T u ş t e a (Dragomyr de Tusta ) — preoţ i a i bisericilor româneş t i (ecclesiarum sacerdotes Olachales ) ; T a t o -mi r cel B o ş u ( Thathemirus Buf us ), S t o i a n zis P i t i c (Stoyan Pityk dictus ), supuş i i (iobagiones) lui E a n , fiul lui Cons tan t in , B a i a , fiul lui B u z de C lopo t iva (Baya, filius Buz de Clapatiua), L a d i s l a u , fiul lui S î m b u r ? (Ladislaus, filius Zombur), D r a g o m i r de S i l v a s (Dragomyr de Ziluas) ş i Mihul ( ăyhul), supusu l (iobagio) lui B a s a r a b cel L u n g , —oameni dintre români i de r înd (homines Olachales popularii). P r ic ina j u d e c a t ă d e aduna re p r iveş te s tăpîni rea , d u p ă dreptu l cnezial , a posesiuni lor B ă c h i -t o v a (Peketya ) şi L u n c a Cernei (Nyres ), d i s p u t a t ă de Mic, fiul lui M u r g (MyTc, filius Mure), p e de o p a r t e , şi S t o i a n şi B o i a n , fiii lui M u ş a n a s a u Muşină (Stoyan et Bolyen, filii Musana), B a l o t ă (Balota), B a i u (Bay), S u r s (Surs), !N"an (Nan), nepoţ i i lui Oostea (Koztha), cu fraţii şi rudele lor, p e de a l t ă pa r t e . Ul t imi i a u doved i t c ă s t r ămoş i i lor în teme-iase ră moşi i le respec t ive , p robab i l p r in lăzui re s a u d e s ţ e l e n i r e 1 0 , iar aduna rea , p e b a z a normelor dreptului t rad i ţ ional românesc , a a t r ibu i t nepoţ i lor lui Oostea o t re ime din cnezatul B ă c h i t o v a şi u rmaş i lo r lui Muş ină celelalte d o u ă treimi, p lus cnezatul L u n c a Carnei integral . D e c i Mic, fiul lu i Murg, a p ie rdu t procesul . D o c u nentul, e l abora t în l i m b a la t ină , utili­z e a z ă te rmeni şi formule s t ră ine f a ţ ă de mediu l r omânesc în ca re se desfă­ş o a r ă j u d e c a t a , el evidenţ i ind un m o d de des făşu ra re a p rocesu lu i a s e m ă n ă ­tor cu cel a l congregaţ i i lor genera le de la T u r d a u . D a r forul de j u d e c a t ă şi p ro tagoniş t i i s înt români , l a b a z a hotăr î r i i s t ă d rep tu l cnezial , iar împăr ­ţ i rea a t r ibuţ i i lor judecă tor i lo r s-a făcut d u p ă obiceiuri le locale . S u b ter­meni i s t răini de congregaţ ie , asesor i ju ra ţ i , |arhidiacon, i obag i (în sens de supuş i , oameni ce depind de cnezi) se a s c u n d însă , d u p ă c u m s-a v ă z u t , rea l i tă ţ i t rad i ţ ionale româneş t i încadra te formal t iparelor r ega tu lu i ange ­vin . F e u d a l i z a r e a p e cale propr ie a socie tă ţ i i med ieva l e româneş t i din T rans i l van i a a p a r e ev identă , fie şi n u m a i corobor înd da te le ;acestui docu­m e n t cu ale a l to ra : e x i s t ă f runtaşi jai comuni tă ţ i lo r — cnezii — care s t ăp înesc cu t i t lu persona l (ca p ropr i e t a t e pa r t i cu l a ră ) pămîn tu l , bene­ficiind şi de cote pa t r imonia le din p a r t e a s u p u ş i l o r 1 2 . S t ăp în i r ea în d e v ă l m ă ­şie între fraţi a unor s a t e se menţ ine încă o v r e m e , a ş a c u m s-a men ţ inu t şi în cadru l rînduielilor feudale de t ip a p u s e a n (se v a u rmăr i î n s ă jieşirea

9 M . H o l b a u , Deposedări şi judecăţi In Haţeg . . . , p . 1 5 4 , n o t a 1 . 1 0 Ibidem, p . 1 5 5 , n o t a 2 . 1 1 Ibidem, p . 1 5 3 - 1 5 4 . 1 2 R . P o p a , Premisele cristalizării. . . , p . 3 3 .

BCU Cluj / Central University Library Cluj

din indiviziune) . Te rmenu l de iobagiones, deş i greu de î ncad ra t în aces t e rea l i tă ţ i româneş t i , p o a t e d e s e m n a cu sensul de supuş i chiar p e acei m e m b r i a i obşt i i ca re încep s ă da toreze servicii cnezilor, a u obl igaţ i i f a ţ ă de aceş t i a , cu t o a t e că , în v i r t u t ea t radi ţ ie i comuni t a re , m a i fac p a r t e din forurile de j u d e c a t ă , d o m i n a t e d e - a c u m de cnezi.

E d rep t c ă judecă ţ i l e de aces t fel se v o r răr i , deoarece forurile sup ra ­p u s e rega le şi vo ievoda le nu v o r m a i recunoaş te , în general , ca va lab i l e a semenea hotăr î r i în a f a r a titlurilor de dona ţ ie ale suveranului . D e aceea , p robabi l , a ces t S t o i a n din L u n c a Cernei, în 1380, nu v a m a i ape la l a tr ibu­nalul cnezilor pen t ru s tăp în i rea unei moş i i (ca în 1360) , ci v a cere şi v a obţ ine t i t lu de dan ie de l a regele L u d o v i c I , încadr îndu-se în normele legale p re t inse de A n g e v i n i 1 3 . S t o i a n e n u m i t l a 1380 „cnezu l români lor din dis t r ic tul cetă ţ i i H a ţ e g " (kenezius Olachorum de districtu castri Hatli-zak j , c a şi c u m s-ar fi b u c u r a t de u n deosebi t p res t ig iu în fa ţa oficiali tăţi i .

L a 2 februar ie 1387 , l a D e v a , es te d a t un a l t document , care are u r m ă t o a r e a int i tu la ţ ie : Êos indices, iurati et universi hospites, keneziis (sic !) necnon karaynuk de districtu Hachzak, de fhivio Strig, de Htinyad, de varmegy et de Iwfiw memorie commendamus. . . , ad i că , ,Noi juzi i , j u ra ţ i i şi to ţ i oaspeţ i i , cnezii şi crainicii d in dis t r ic tul H a ţ e g , de p e rîul S t re i , d in H u n e d o a r a , din comi t a t [ H u n e d o a r a — n.n . ] şi d in D o b r a d ă m c a s ă se ş t i e . . . " u . A c e a s t ă i n s t an ţ ă adeve reş t e c ă cnezul din Călanul Mic (kenezius de vila Chalaniheluch) şi f ratele s ă u ză logesc m o a r a lor de p e S t r e i pen t ru 20 de florini p e t imp de 16 an i lui l o a n , fiul lui N ico lae de B in ţ in ţ i (Pyskench), c a s t e l an de D e v a . Documen tu l , p e l îngă fap tu l c ă p u n e în lumină o hotăr î re a au tor i tă ţ i lor hunedorene (fără imix t iunea unor organe din a f a ra comi ta tu lu i ) — hotăr î re în ca re cnezii a u rol impor­tan t , d a c ă nu pr inc ipa l — es te unic c a fo rmă din m a i mu l t e p u n c t e d e vedere . î n p r imul r înd, în int i tulaţ ie a p a r şi crainicii , f runtaşi a i dis t r ic te­lor româneş t i , uneori aleşi de cnezi, cu a t r ibu ţ i i c a s t r îngerea amenzi lor d ic ta te de scaunele de j u d e c a t ă cneziale, a p ă r a r e a intereselor oameni lor din dis t r ic te în r apor t cu s lu jbaş i i regal i e t c . 1 5 . î n a l t e documente p r iv ind Ţ a r a H a ţ e g u l u i nu se amin tesc , din cî te cunoaş t em, aceş t i crainici, d e aceea c redem c ă nici aceş t i a nu sînt din H a ţ e g , ci din restul comi ta tu lu i H u n e ­doa ra , unde a p a r şi cu a l te pri lejuri . A p o i chiar a d u n a r e a a c e a s t a r eun i t ă a cnezilor şi crainicilor din H a ţ e g , de p e S t re i , din D o b r a etc. es te unică , ea nefiind conf i rmată şi de a l te documente . ] î n fine, ac tu l amin t i t eviden­ţ i a z ă s i t ua ţ i a de inferiori tate a cnezului din Că lanu l Mic, silit s ă - ş i ză lo -g e a s c ă m o a r a unui nobil , într-o v r e m e c înd ofens iva feuda lă a rega tu lu i m a g h i a r con t ra pă tu r i i cneziale se făcea s i m ţ i t ă (chiar d a c ă în H a ţ e g rezul ta te le nu vo r fi încă notabi le) .

U n a l t document , din 30 oc tombr ie 1398 , es te emis de „ j u r a ţ i i ş i to ţ i oaspeţ i i şi români i din dis t r ic tul H a ţ e g " (littera iuratorum et univer­so-rum Jiospitum et Volachorum de predicta HatJizak et pertinenciis eiusăem ), care , în p rezen ţa vo ievodulu i Ş t ibor , l a G r ă d i ş t e a (Vorhel), a u inves t iga t

1 3 S ó l y o m - F e k e t e F . , op. cit., p . 6 3 - 6 4 ( e d i ţ i e ) ; Doc. Val, p . 2 8 5 - 2 8 6 ( r e g e s t ) . 1 4 Doc. Val., p . 3 2 6 — 3 2 7 ( e d i ţ i e ) ; C s â n k i D . , Magyarorszăg Vòriénelmi fòldrajza a Huii-

gadiak kordban, v o l . V , B u d a p e s t a , 1 9 1 3 , p . 6 1 ( e a m i n t i t d o c u m e n t u l ) . 1 5 C s â n k i D . , op. cit., p . 6 1 — 6 2 ; Doc. Val., p . 3 2 6 , n o t a 1 ; S . D r a g o m i r . S . B e l u , op. rit..

p . 1 7 7 — 1 7 8 ; Istoria dreptului. . . , p . 1 7 7 .

BCU Cluj / Central University Library Cluj

pr ic ina dintre români i Va len t in şi D a n , fiii lui B o d o , p e de o p a r t e , şi Mihai l şi I a c o b , zişi Poztos (Pos t ăva r i i ) , p r iv ind dreptu l de s tăpîn i re a su­p r a posesiuni i Nagpala (probabi l B o u ţ a r u l Mare ) , Conţ inutul aces tu i document es te re la ta t în ac tu l din 1402 1 8 . D e ş i a s i s t a t ă de vo ievodu l Trans i lvanie i , adunarea , l a care nu pa r t i c ipă nobili i , adeve reş t e c ă s t r ămo­şii lui Va len t in şi D a n (numiţ i Philes şi Stephanus) a u în temeia t ( s au a u a m e n a j a t pen t ru cul t ivare) poses iunea Pala ( p robab i l B o u ţ a r u l ) . D e aici rezul tă că , po t r iv i t dreptului cnezial, poses iunea t rebuie s ă a p a r ţ i n ă urmaş i lo r lui F i l e a şi Ş te fan , a d i c ă lui Va len t in şi D a n . D a r , c înd la 1402 aceş t i a din u r m ă a d u c d rep t măr tu r i e a dreptului lor de s tăpîni re documentu l din 1398, M c o l a e , vo ievodul Trans i lvanie i , a t r ibuie poses i ­unea Pala amint i ţ i lor Mihail şi I a c o b , care a r a t ă d o u ă a c t e din 1390 : unul de dona ţ ie r ega l ă şi celălal t (al capi t lului din A r a d ) de introducere a lor în s tăp în i rea Palei17. Dec i în 1402 , ac tu l d a t l a 1398 de a d u n a r e a cnezilor şi b a z a t p e dreptu l cnezial nu a re v a l o a r e în f a ţ a documentu lu i de dan ie a l lui S i g i s m u n d de L u x e m b u r g ce r e s p e c t ă obiceiul rega tu lu i . C a a l te cuvin te , vo ievodu l Trans i lvan ie i ( M c o l a e , ca re e ra şi comi te de T imişoa ra ) consfinţeşte uzurpa rea drepturi lor lui Va len t in şi D a n de că t re Mihail (care era şi j u d e de T imişoa ra ) şi fratele s ău . Va l ab i l i t a t ea dreptu­lui de întemeiere cnezial, socot i t s t ră in de noile rea l i tă ţ i a le rega tu lu i şi denumi t ius alienus, e s te con te s t a t ă a c u m cu succes de dreptu l feudal de t ip a p u s e a n (iustus ius titulus ).

L a 4 sep tembr ie 1402 , în H a ţ e g l s , e s te d a t un a l t document de că t re turati ac universitas nobilium et henezyorum de districtu Haczak, din care fac p a r t e (a lă tur i de cas te lani i cetă ţ i i H a ţ e g ) l o a n , fiul l u iOîndea (Iohannes, filius Kende ), Gostea de S ă l a ş (Koztha de Z allas ), B a r b u , fiul lui Le lu (Barb, filius Leel ), Dionis ie de Os t rov (Dionisius de Oztro ), Oristu L i t o v o i de Ga la ţ i (Cristul Lythowoy de Galach ), M c o l a e de D e n s u ş (Nicolaus de Dumsus), D a n , fiul lui Ş t e f an (Daan, filius Stephani),

Mihai l de E î u ş o r (Michael de Bis or), B a l o t ă de Oîrneşti (BalotJia de G arnesi), M c o l a e de Olopot iva (Nicolaus de Glapatiua). D u p ă c u m se v e d e , excep t înd cas te lani i de H a ţ e g , a d u n a r e a es te f o r m a t ă exc lus iv din cnezi, a d i c ă din s tăp în i de sa t e , recunoscuţ i s a u nu de oficial i ta te ca a t a r e . M o t i v u l întrunirii forului cnezial es te , de a s t ă d a t ă , consfinţ irea unui a c t de v înza re -cumpăra re to t între cnezi : Oancea (Wancha) cu fiii să i , l o a n (Iohannes ), V ladu l (Waladul) ş i L i t o v o i (Lythowy), a p o i Zlauf (Zlauf) cu chezaşul s ă u Ş t e f a n (Stephanus ) şi cu fiii să i , Dionis ie (Dyonisius ) şi S t a n c i u (Sihanch ) a u v îndu t a ş a s e a p a r t e din poses iuni le lor F ă r c ă d i n (Farlcaăin) şi O h a b a (Ohaba) lui Ş t e f a n de E î u B ă r b a t (Stephanus de Barbathuize ).

Deoseb i t de semnif icat iv es te un a l t ac t , d a t l a H a ţ e g în 17 fe­bruar ie 1 4 1 1 1 9 , cu u r m ă t o a r e a int i tu la ţ ie : „ N o i l o a n , fiul lui S t o i a n de D e n s u ş (Iohannes, filius Sthoiani de Dampsus ) şi a l t l o a n , fiul lui Oîndea de E î u de Mori (Iohannes, filius Kende de Malomuiz ), S t a n c i u , fiul lui

1 6 O r t v a y T . , P e s t y F r . , Oklevelek Temesvărmegye és Temesvdr odros tòrténetehez, v o l . I , B r a t i s l a v a , 1 8 9 6 , p . 3 1 8 - 3 2 3 .

1 7 D o c u m e n t c o m e n t a t d e M . H o l b a n , Variations historique. . ., p . 9 1 9 . 1 8 A r h . N a ţ . M a g h . , B u d a p e s t a , D l . 7 4 6 5 8 ( r e g e s t l a M à l y u s z E . Zsigmondkóri okleuéltâr,

v o l . I I , p a r t e a 1 , B u d a p e s t a , 1 9 5 6 , n r . 1 8 7 7 ) . 1 9 S ó l y o m - F e k e t e F . , VAzlatok, I n „ H u n y a d . t ö r t " . , 1 8 8 4 , v o l . I I , p . 2 4 — 2 7 .

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Dionis ie de S t r o i a (StancMul, filius Dionisy de Stroya ), B o g d a n , fiul lui L i t ino ia de Clopo t iva (Bogdan, filius Lithinoya de Clopotiua), T a t u , fiul lui B a l e de P e ş t e a n a (Tatui, filius Balk de Pestience) 2 t ì , Ş t e f an , fiul lu i D a n de S ìnpe t ru (Stephanus, filius Dan de Zenthpeturfalua J, S c l ă v o i , fiul lui Oanc ia de F ă r c ă d i n (Sclavoy, filius VanoMa de FarTcadini ), Oostea, fiul lui I a r o s l a v de S ă l a ş (Cozta, filius Iarizlaui de Zalaspataka), D r a g o t a , fiul lui B a l u z i n de E î u A lb (Draguta, filius Baluzin de Feyruizy ), l o a n , fiul lui B a s a r a b de B î u ş o r (Johannes, filius Bazar ad de Bysary), B a r b u , fiul lui L e i de E î u B ă r b a t (Bard, filius Leel de Borbatuizy ) şi L a d i s l a u , fiul lui B u d a de E î u ş o r (Ladislaus, filius Buda de Rysary), j u r a ţ i i ş i t o ţ i cnezii şi ceilalţ i români din dis tr ictul cetă ţ i i H a ţ e g . . . " . Aceş t i 12 j u r a ţ i r o m â n i cnezi, întruni ţ i în scaunul lor de j u d e c a t ă (in sede nostra iudìeiaria ) a u ho tăr î t în pr ic ina dintre D o b r o t ă (Bob-rota), p reo tu l români lor şi p ro to ­popu l (archidiaconus ) bisericii Sf. M c o l a e din E î u B ă r b a t (Burbaduizy ), a lă tu r i de rudele sa le , p e de o p a r t e şi B a r b u (Barb), Ş t e f a n (Stephanus), D u m i t r u (Bemetrius ), D a n c i u (Băncii ) şi Giurcă (Gyurica ), fiii lui L e l u (Leel), cnezi d in E î u B ă r b a t (Burbaduize), p e de a l t ă p a r t e . Pr ic ina se referă, în pr incipal , l a s tăp în i rea unei p ă r ţ i din cnezatul E î u B ă r b a t . D o b r o t ă şi rudele sa le a r a t ă în f a ţ a adunăr i i c ă odinioară fuseseră ş a p t e fraţi care a u s tăp în i t din vech ime şi cu drept eredi tar , d a r în individuine, cnezatu l E î u B ă r b a t . L a un momen t d a t însă , cu acordul fraţilor s ă i şi î n f a ţ a adunăr i i cnezilor (coram iuratis ac universis keneziis in sede iudi-ciaria), B ă r b a t (Barbath), unul din cei ş a p t e fraţ i , neav înd u rmaş i , a l ă s a t p a r t e a s a din moş ie (a ş a p t e a ) lui Le lu , fiul lui G iu rcă (Lei, filius Oyurka ). E e i e s e deci, în chip firesc, c ă a c e s t p ă m î n t apa r ţ i ne a c u m de d r ep t fiilor lui L e l u , a d i c ă lui B a r b u , Ş t e fan , D u m i t r u , D a n c i u şi G iu rcă ( m a i sus amint i ţ i ) . A c t u l se referă la m a i mu l t e p rob l eme , da r semnif ica­t i v ă es te consemnarea în cadru l aces tu ia , l a 1 4 1 1 , a unei a l t e a d u n ă r i a cnezilor, care consfinţise dor in ţa lui B ă r b a t de a-şi l ă s a p ă m î n t u l lui L e l u . S î n t exemple t ipice de rezo lvare a problemelor refer i toare l a s tăp în i rea pămîn tu lu i între cnezi şi de că t re cnezi (prin t r ibunalu l lor ) , f ă ră a m e s t e c u i forurilor s t ră ine nici m ă c a r în consemnarea sc r i să a conţ inutulu i j udecă ţ i ­lor. Astfel , documentu l din 1411 a re d rep t încheiere a t ex tu lu i u r m ă t o a r e a corobora ţ i e : . . . litteras nostras privilegiales sigillo nostro commun-itatis consignatas dare dignaremur, ce a t e s t ă p rezen ţa sigiliului p rop r iu a l comuni­tă ţ i i cneziale, e lement formal ho tăr î tor pen t ru v a l o a r e a p roba to r i e a docu­mentelor , î n aces t caz , fiind v o r b a de rezo lvarea unei chest iuni exc lus iv în t re cnezii români , ac tu l v a fi l ua t în considerare şi a ccep t a t , în spir i tul ş i l i tera s a , l a 16 apri l ie 1412 , de că t r e regele Ungar ie i , S i g i s m u n d de L u x e m b u r g (la sol ic i tarea fiilor lui L e i ) 2 1 . D a r , t o c m a i aces t demers a l fiilor lui L e l u p e l îngă rege demons t r ează v a l o a r e a p rac t i că r e l a t i vă a docu­mentu lu i d a t de cnezi şi t end in ţa posesor i lor lui de a-1 în tă r i p r in ho tă r î r ea unei ins tan ţe super ioare şi s igure , pen t ru a se ş t i l a a d ă p o s t şj de eventuale le a t acu r i a le unor nobili .

2 9 C r e d e m c ă a c e s t B a l e a p a r e ş i î n d o c u m e n t u l d i n 1 i u n i e 1 3 6 0 , d e a c e e a a m a d m i s i d e n t i t a t e a P o s s a n a - P e ş t e a n a .

2 1 S ó l y o m - F e k e t e F . , Vdzlatok..., p . 2 4 — 2 9 . D e a l t f e l ş i c n e z i i r o m â n i d i n H a ţ e g a u s p r i j i n i t p o l i t i c a d e c e n t r a l i z a r e a l u i S i g i s m u n d d e L u x e m b u r g ( v e z i K . G t i n d i s c h , Cnezii români din Transilvania şi politica de centralizare a regelui Sigismund de Luxemburg, in v o i . „ Ş t e f a n M e t e s l a 8 5 d e a n i " , C l u j - N a p o c a , 1 9 7 7 , p . 2 3 6 ) .

BCU Cluj / Central University Library Cluj

O a l t ă pr ic ină între cnezi a fost j u d e c a t ă l a H a ţ e g , în 1418 2 2 , de că t re iurati kenezii de distrietu castri HaacJiak : l o a n , fiul lui C îndea de E î u de Mori (Iohnes, filius Kende de Malomuize ), B a r b u , fiul lui L e l u de E î u B ă r b a t (Barb, filius Leel de Baarbaihwize), Cos t ea de S ă l a ş (Coztha de Zaallas ), Ş t e f a n , fiul lui D a n de S înpe t ru (Siephanus, filius Daan de Zempeiherfalua), B o g d a n de Clopo t iva (Bogdan de Clopotiua), Mihai l de P e ş t e a n a (Michael de Pesthien), Z lauf ( ?) de F ă r c ă d i n (Zlawsh de FarTcady), B u d a de V a d (Buda de Wad), B e r i v o i de Os t rov (Berwoy de Ozthro ), L a d i s l a u de TJnciuc (Ladislaus de WancJiuk ) şi M c o l a e , fiul lui D u ş a de D e n s u ş (Nicolaus, filius Dwsa de Dampsus ). î n f a ţ a aces te i adună r i a cnezilor s-au p rezen ta t L a d i s l a u , fiul lui B a r b u (Ladislaus, filius Baarb ), S t o i c a , fiul lui E a d u (Sthoyka, filius Badul), B a r b u (Barb ), fiul lui S t o i c a , Grigore , fiul lui S t a n c i u (Gregorius, filius Stanchul), Ooman (Chomaan), B a t u (Bathul), P e t r u (Petrus) şi Dionis ie (Dionisius), fiii lui M a n e a (Mane), O a n a (Wana), Miros lav (Mirozlow), O i ş t e a (Kerezthee ), fiul lui Manea , Ş te fan , fiul lui S l o v a (Zlowa), Cr is tea , fiul lui M u s a (Musa), Î J e g u m a n (Neguman), D r a g o m i r (Dragmer) şi B a r b u (Barbul ), fiii lui L i t u (Lithul ) şi a l t e rude , p e de o p a r t e şi B a r b u (Baarb ) cu Ş te fan , fiii lui L e l u (Leel ) şi S t a n c i u (StJianchul), fiul lui B a r b u , p e de a l t ă p a r t e , pen t ru s tăp în i rea unei p ă r ţ i dintr-un cnezat . Cei din u r m ă cnezi amin t i ţ i s înt membr i i acele iaş i famili i a lui L e l u (fiul lui G iu rcă ) , ca re în 1411—1412 , a v î n d pr ic ină cu p ro topopu l D o b r o t ă şi rudele sa le , obţ in recunoaş te rea s tăpînir i i lor a s u p r a unei p ă r ţ i din cnezatu l E î u B ă r ­b a t . I m p o r t a n t es te fap tu l c ă documentu l din 1418 , conţ inînd bo tă r î r ea în p rocesu l dintre cele d o u ă grupur i de cnezi amin t i t e , es te l ua t ca b a z ă p roba to r ie în decizia vo ievodulu i Trans i lvanie i , M c o l a e de Chak (la 2 8 a u g u s t 1424) , în f a ţ a că ru ia s -au p rezen ta t cei doi fii a i lui L e l u ( B a r b u şi Ş te fan) şi nepotu l S t a n c i u

A c e s t e a s în t d e o c a m d a t ă ac te le cunoscu te p r iv ind compoz i ţ i a e x a c t ă a ins tanţe i jud ic ia re a cnezilor. Al te documente , p e ca re le v o m amint i , în p a r t e , ulterior, deş i conţ in referiri l a a s e m e n e a adunăr i , nu vo rbesc despre a lcă tu i rea nomina lă a grupulu i de cnezi j u ra ţ i . S e p o a t e r emarca , chiar p e b a z a aces to r pu ţ ine izvoare , între j u m ă t a t e a secolului a l X I V - l e a şi p r imu l sfert a l secolului a l X V - l e a (cea. 1 3 6 0 — 1 4 2 0 ) , con t inu i ta tea în cadru l ace loraş i familii de cnezi cu rol de decizie în adună r i (din S ă l a ş , D e n s u ş , Os t rov , P e ş t e a n a , S i l v a s , Clopot iva , E î u B ă r b a t , E î u de Mori , E î u l A lb , P ă r c ă d i n etc . ) 2 4 . Uneor i se p o a t e u rmăr i f i l iaţ ia d i rec tă în t re cnezi, în sensul c ă cei ce a u moş ten i t cneza tu l s t r ă m o ş e s c moş tenesc şi locul păr inţ i lor în r îndul jura ţ i lor . D e exemplu , B a l e de P e ş t e a n a , prezent în 1360 în i n s t an ţ a cnezială , es te înlocuit de fiul s ă u Ta tu i , p rezen t în adu­nare l a 1411 ; D u ş a de D e n s u ş e înlocuit de fiul s ă u M c o l a e e tc . Des igur , m u l t e famili i cneziale fac loc a l to ra în aduna re , în t re f runtaş i , d u p ă s i t ua ţ i a de p reeminen ţă s a u de d e c a d e n ţ ă socia l -economică în ca re se af lă . Conti­nu i t a t ea aces te i ins tan ţe judecă to reş t i a cnezilor ne a p a r e ev iden tă în t imp , chiar d a c ă momen tu l mărtur i i lor documenta re despre ea corespunde , p robab i l , declinului său . P a z a a c e a s t a de d e c a d e n ţ ă se d a t o r e a z ă evoluţ ie i

2 2 S ó l y o m - F e k e t e F . , Vdzlatok . . . , p . 3 2 . 2 3 Ibidem, p . 3 1 - 3 2 . 2 4 R . P o p a , Structures socio-politiques roumaines au sud de la Transylvanie aux commen­

cements du Moyen Âge, I n „ R e v u e r o u m a i n e d ' h i s t o r i é " , 1 9 7 5 , X I V , n r . 2 , p. 303.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

2 1 0 5

soc ia le a cnezilor, m a i a les d u p ă 1351 —1366 2 3 , sp re un s t a t u t a s imi l a t nobil i lor ori decăder i i l a s i tua ţ i a de oameni de r ìnd a i sa te lor 2 S , f ap t ca re î ncu ra j ează imix t iunea unor foruri şi pe r soane s t ră ine în c a & n u aces tor a d u n ă r i (conform campan ie i rega tu lu i magh ia r de diz locare a real i tăţ i lor f euda le c o m p a c t e romaneş t i ) . î n H a ţ e g însă , cele Jdouă ipos taze opuse a l e cnezilor, p ref igura te m a i sus , sînt a p r o a p e impercept ibi le în veacu l X I V , c înd aceş t i a îşi menţ in , în m a r e pa r t e , s i t ua ţ i a t rad i ţ iona lă .

Totuş i , e x i s t ă m ă r t u r i a unui document din 3 mar t i e 1 3 6 3 2 7 , p r iv ind l i t igiul dintre u n cnez şi un nobil înzes t ra t cu ac t de donaţ ie rega lă , re la t iv l a s tăp în i rea moşie i Z laş t i . P ro tagon i ş t i i s înt români , n u m a i c ă L a d i s l a u , f iul lui M a s a t (Masath ) şi comi te de D e v a , a re a c t de danie r ega lă pen t ru p o m e n i t a moş ie , p e c înd cnezii S t ro ie (Stroya ) şi Ţe icu (Zayk ) se p r e v a ­lează de dreptu l cnezial , inoperant a c u m , a l întemeierii . P r i c ina e j u d e c a t ă î n f a ţ a v icevo ievodulu i Trans i lvanie i , Pe t ru , de că t re nobilii din comi ta tu l H u n e d o a r a , a s i s t a ţ i de „ t o ţ i cnezii şi români i bă t r în i d in dis t r ic tul H a ţ e g " (universi Tcenezii et seniores OlacJiales ăistrictiis Hacsak). R o l u l cnezilor a fost de a s t ă d a t ă p a s i v şi secundar , căc i v ice vo ievodul şi nobilii a u d a t sen t in ţa de in t roducere în s tăpîn i re a lui L a d i s l a u de că t re capi t lu , l u înd « a b a z ă deciz ională ac tu l scris (pe care cnezii S t ro i e şi Ţe icu nu-1 a v e a u ) 2 S .

L a 1398 , în f a ţ a lui Ş t ibo r de Dobr i sk i , vo ievodu l Trans i lvanie i şi « a s t e l a n de H a ţ e g 2 9 şi a celor doisprezece j u r a ţ i din Ţ a r a H a ţ e g u l u i (Nos Stiborius de Dobrislci castellanus et duoăecim turati provincie Kattzek... ), s e j u d e c ă pr ic ina dintre cnezii D r a g o t ă şi I o n de E î u Alb , p e de o p a r t e ş i I anus t i n (Ianustinus ), B a s a r a b (Bassarabe) şi Oostea ((Juste) de Uîuşo r , p e de a l t ă p a r t e , p r iv ind obl iga ţ ia de cneza t d a t o r a t ă regelui . Deş i nenominal izaţ i , cei doisprezece j u r a ţ i s înt desigur cnezii români din H a ţ e g , m a i cu s e a m ă că cei impl ica ţ i în proces s înt to t cnezi. D e a semenea , mobi lu l l i t igiului, corobora t cu indiciile a l tor documente pr ivind c o t a p a t r i m o n i a l ă 3 3 , dovedeş te clar c ă aceş t i cnezi, s tăp în i tor i de sa te în n u m e pe r sona l , începuseră s ă beneficieze de rezul ta te le munci i supuşi lor lor d in cneza t e , chiar d a c ă nu se p o a t e încă descifra mecan ismul concret a l relaţ i i ­lor economico-sociale dintre ei şi îobştile s tăpîn i te . D e aceea t rebuie p r iv i t e c u c i rcumspecţ ie unele încercări , veni te , în general , din a f a r a domeniului istoriei, de a n e g a carac terul feudal al evului m e d i u t impur iu românesc 3 l .

2 5 M . H o l b a n , Deposedări şi judecăţi in Haţeg . . . , p . 1 5 8 ; Ş t . P a s c u , Voievodatul Tran­silvaniei . . . , p . 2 0 9 .

2 6 D e s p r e s t a t u t u l c n e z i l o r , v e z i M . H o l b a n , Deposedări şi judecăţi in Banat pe vremea Ange-vinilor si ilustrarea lor prin procesul Voga ( 1361 — 1318), î n „ S t u d i i s i m a t e r i a l e d e i s t o r i e m e d i a " , 1 9 6 2 , V , p . 6 2 - 6 6 .

2 7 Documente privitoare la istoria românilor, v o l . I , p a r t e a a 2 - a , e d i ţ i e d e N . D e n s u ş i a n u , B u c u r e ş t i , 1 8 9 0 , p . 7 3 ( î n c o n t i n u a r e Documente). R e g e s t î n Doc. Val., p . 1 6 4 .

2 8 M . H o l b a n , Deposedări şi judecăţi In Haţeg . .., p . 1 5 6 — 1 5 7 . 2 9 A . A R u s u , Castelani din Transilvania in secolele XIII—XVI, In ,.Anuarul I n s t i t u t u ­

l u i d e i s t o r i e ş i a r h e o l o g i e C l u j - N a p o c a " , 1 9 7 9 , X X I I , p . 8 8 . 3 0 R . P o p a , Premisele cristalizării . . . , p . 3 3 .

3 1 V e z i d e e x . H . H . S t a h l , Teorii şi ipoteze privind sociologia orlnduirii tributale, E d i t , ş t i i n ţ i f i c ă ş i e n c i c l o p e d i c ă , B u c u r e ş t i , 1 9 8 0 .

BCU Cluj / Central University Library Cluj

L a 23 iunie 1407, vo ievodul Trans i lvanie i , I a c o b L a e h k de S a n t ă u , ho t ă r ă ş t e într-o pr ic ină p r iv ind s tăp în i rea pămîntu lu i , e x p u s ă Ini d e ăuodecim iurati assessores in ăistrictu seu tenutis Haihzaak 3 2 ; j u d e c a t a se face însă conform legii regatu lu i . î n cont inuare , l a 30 sep tembr ie 1412 , l a A l b a Iu l ia , S t ibor , vo ievodul Trans i lvanie i , a r a t ă c ă înainte cu 10 zile, în oraşul (eivitas ) H a ţ e g , s-a l ua t o hotăr î re l a care a u pa r t i c ipa t şi „ce i l a l ţ i nobili , cnezi, a sesor i şi j u r a ţ i . . . " (aliisque nobilibus, keneziis, assessoribus et iuratis... ) : lui l o a n şi P o g a n , fiii lui S t o i a n de D e n s u ş , li se r ecunoaş t e s tăp în i rea a s u p r a unei moşi i , d rep t r ă s p l a t ă pen t ru „c r ed inc ioasa s l u j b ă " f a ţ ă de rege în războiu l din B o s n i a 3 3 . S e r e m a r c ă ia răş i p ă t r u n d e r e a „obice iu lu i r e g a t u l u i " de t ip a p u s e a n în problemele l ega te de s tăp în i rea pămîn tu lu i şi p r e v a l a r e a de aces t „ o b i c e i " a unor cnezi dornici să-ş i pă s t r eze s t a tu tu l social-economic.

A d u n a r e a cnezilor din Ţ a r a H a ţ e g u l u i se menţ ine p e to t parcursu l veacu lu i a l X V - l e a , chiar d a c ă m u l t d iminua tă în formă şi a t r ibuţ i i . A r e x i s t a u n document din 20 noiembrie 1435 3 4 , c înd L a d i s l a u Csâk i , vo ievo­dul Transi lvanie i , împreună cu iuratis ac universitate nobilium ac kenezio-rum ipsius districtus Hatzalc, c o n d a m n ă p e cnezii-preoţi infideli f a ţ ă de „ s f î n t a c o r o a n ă " , f a ţ ă de rege şi vo i evod — Oostea (Koztìia), S t anch i (Stanchul) şi Vî lcu (Volhul) d in E î u ş o r — pr in confiscarea posesiuni lor lor E î u ş o r ( E y u s o r ) şi Şere l (Svere i ) , d u p ă ce , anterior, cei t rei t r ecuse ră munţ i i în Moldova . î n s ă pr in m a i m u l t e a spec t e de fo rmă şi conţ inut , pr in m o d u l de t r ansmi te re (copie d in veacu l X V I I I ) , a ces t a c t p a r e un fals . To tuş i , chiar şi l a sfîrşitul secolului a l X V - l e a , în 1494, regele V lad i s l av a l I I - l e a a l Ungar i e i i a o hotăr î re l a in tervenţ ia „ t u t u r o r nobililor şi româ­nilor din dis t r ic tul H a ţ e g " (universorum nobilium et Walachorum distric­tus Eaczdk) a s . D u p ă c u m se p o a t e r emarca , ecoul vechi i organizăr i jud i ­ciare t rad i ţ ionale es te p rezen t şi în ju ru l anului 1500 , chiar d a c ă t r a n ş a n t a dis t incţ ie între nobil i şi români , p e ca re o face ac tu l , a l ă t u r « d e nepomeni rea cnezilor măr tu r i se sc m a i m u l t c a oricînd c ă români i nu p u t e a u fi, în gene­ral, şi nobil i ş i c ă cnezii e rau socoti ţ i oameni de r înd.

Aces t e dese consemnăr i a le adunăr i lor cneziale în H a ţ e g , p e parcur ­sul a d o u ă secole a p r o a p e , i lus t rează t ră in ic ia şi pres t ig iu l aces tor inst i tu­ţ i i r omâneş t i în evul mediu , d a r şi evolu ţ ia lor.\ Ana l i za documentelor cunoscute pe rmi te , dintr-un a n u m i t punc t de vedere , despr inderea a d o u ă pe r ioade în i s tor ia aces tor a d u n ă r i : p r i m a d in v e a c u l X I V p î n ă în j u r de 1420, iar a d o u a d u p ă a c e a s t ă d a t ă . Anu l 1420 , d u p ă c u m se vede , a r reprezenta un' m o m e n t de cezură , cu o semnificaţ ie a p a r t e . î n t r - adevă r , în aces t an , ost i le turceş t i p ă t r u n d în Trans i lvan ia d inspre B a n a t , sus ţ in înd

3 2 A r h N a ţ . M a g h . , D l . 4 2 9 2 4 ( R e g e s t l a M â l y u s z E . , op. cit., I I / 2 , B u d a p e s t a , 1 9 5 8 , p . 6 1 , n r . 5 5 8 3 ) .

3 3 A r h . S t a t . B r a t i s l a v a , f o n d R é v a y , a r h . f a m . K e n d e f f y , f a s e . 8 1 , f a s e , 1 , n r . 1 ( A r h . S t a t . B u c u r e ş t i , m i c r o f i l m e , C e h o s l o v a c i a , r o l a 2 5 ) .

3 4 K e m é n y J . , Diplomatarii Transilvaniei Supplementum, v o i . 1 1 1 ( 1 4 1 5 — 1 4 5 3 ) , p . 1 6 7 ( m a n u s c r i s l a B i b l i o t e c a A c a d e m i e i C l u j - N a p o c a ) ; F e j é r G . , Codex diplomaticus Hungariae ecelesiaslicus ac civilis, t o m . X I , v o i . u n i c u m , B u d a , 1 8 4 4 , p . 5 0 3 — 5 0 5 ; Documente 1 /2 , p . 5 9 2 — — 5 9 4 ; Documenta Romaniae Historica, D . R e l a ţ i i i n t r e ţ ă r i l e r o m â n e , v o l . I , E d i t . A c a d e m i e i , B u c u r e ş t i , 1 9 7 7 , p . 3 1 8 — 3 2 0 .

3 5 S ó l y o m - F e k e t e F . , Văzlatok . . . , p . 3 6 - 3 7 .

BCU Cluj / Central University Library Cluj

l u p t a cu o a s t e a vo ievodulu i M c o l a e de Ohaak l ingă c e t a t e a H a ţ e g 3 6 . î n a c e a s t ă l up t ă , neferici tă pen t ru ardeleni , un rol impor t an t , a lă tur i de nobilii din comi ta te , vor fi a v u t , p robab i l , ş i cnezii ha ţ egan i . E x p e d i ţ i a t u r cea scă de la 1420 a a v u t , d u p ă ci te se p a r e , unele u rmăr i a s u p r a evoluţ iei Ţăr i i H a ţ e g u l u i : nu m a i a p a r e p o m e n i t ă în documente , d u p ă 1420, cu r t ea r ega l ă din H a ţ e g , cas te lani i din H a ţ e g nu m a i sînt concomitent înal ţ i demni tar i , p r e c u m voievozi , v icevoievozi , comi ţ i de H u n e d o a r a , c e t a t e a H a ţ e g u l u i decade în t imp ce creş te pres t ig iu l H u n e d o a r e i e t c . S 7 . î n t r e aces te u rmăr i p a r e s ă fie şi a ceea c ă o d a t ă cu anul 1420 ( ap rox . ) , decade şi au to r i t a t ea adunăr i i cnezilor. U l t i m a pomeni re in tegra lă , cu numele , a jura ţ i lor din H a ţ e g d a t e a z ă din 1418 . D u p ă a c e a s t a cnezi i - judecător i nu m a i s înt nominal iza ţ i şi nu m a i j u d e c ă pricini semnif icat ive pen t ru ca tegor ia lor socia lă , fiind to t m a i m u l t tu te la ţ i de organe s t ră ine. E d rep t c ă şi cnezii din H a ţ e g , sprij initori a i poli t ici i de centra l izare rega le şi pa r t i c ipan ţ i l a l u p t a an t io tomană , a p e l e a z ă m a i des la s u v e r a n pen t ru înnobilare, f i indcă ac tu l de danie a l regelui s u b s u m e a z ă clar ac te le emise de forul cnezial . P e de a l t ă p a r t e , şi of ic ia l i ta tea a re interes, p ina la un punc t , s ă încurajeze a c e a s t ă tendinţă , d iminuînd mereu au to r i t a t ea t r ibu­nalelor t radi ţ ionale şi e ludînd ju r i sd ic ţ i a cnezilor.

D a r adunăr i ale cnezilor s a u j udecă ţ i p e b a z a dreptulu i cnezial sînt amin t i t e şi în a l t e pă r ţ i a le Trans i lvanie i . D e exemplu , în 1371 , juzi i nobililor din comi ta tu l H u n e d o a r a emi t un document din ca re reiese c ă , , toţ i cnezii şi români i din p a t r u scaune a le dis t r ic tului cetăţ i i D e v a " (universi kenezii et Olachi de quatuor sedibus districtus castri Deua) 3 8 cer j u d e c a r e a lui P e t r u de Criş tur d u p ă dreptul românesc (iiixta legem Olacìio-rum) şi nu d u p ă legea regatu lu i (iuxta legem regni). Aceeaş i i n s t an ţă (krajnicus ac universi kenezii et incole pertinenciarum castri J)eua) cere l a 1481 în f a ţ a comiţi lor de H u n e d o a r a recunoaş terea s tăpînir i i cnezului Teodor a s u p r a unei poses iuni dărui te aces tu i a de l a n c u de H u n e d o a r a S£>. î n anii 1 4 3 4 , 1 4 3 7 e tc . es te pomen i t ă o a l t ă aduna re a cnezilor d in dis t r ic tul D o b r a (universi nobiles et kenesii populique et iobagiones in districtu Jofyw constüuti et commorantes ), l ă rg i t ă pr in pa r t i c ipa rea oameni lor de r înd ş i a i o b a g i l o r 4 0 .

î n păr ţ i le nord-vest ice , în Cr i şana , l a 1410, j ude le Paulus Chapo de B e i u ş (Belenes), în p rezen ţa vo ievodu lu i P e t r u al Trans i lvanie i ş i a l ă tu r i de universi kenezii et iurati de pertinenciis ejusăem Bélenes... j u d e c ă o pr ic ină între români , p i e rdu tă de una din p ă r ţ i p r in neprezentare * 1 . D a r în B ihor ju r i sd ic ţ i a cnezială r o m â n e a s c ă s-a a f i rmat cu d e o s e b i t ă for ţă încă din v e a c u l X I V , conform măr tur ie i izvoarelor, chiar d a c ă exerci­t a rea aces te i a t r ibuţ i i s-a făcut s u b tu te la episcopiei de O r a d e a — s t ă p î n

3 6 V . P e r v a i r i i Lupta antiotomană a ţărilor române in anii 1419— U90, î n „ A n u a r u l I n s t i ­t u t u l u i d e i s t o r i e ş i a r h e o l o g i e C l u j - N a p o c a " , 1 9 7 6 , X I X , p . 7 5 — 7 7 .

3 7 A . A . R u s u , Castelani din comitatul Hunedoara in secolul al XY-lea, i n „ S t u d i a U n i -v e r s i t a t i s B a b e ş - B o l y a i " , H i s t o r i a , 1 9 8 1 , X X V I , f a s e . 1 , p . 2 1 .

3 8 Doc. Val., p . 2 3 3 — 2 3 4 . V e z i c o m e n t a r i u l l a M . H o l b a n , Deposedări şi judecăţi in Haţeg . . . . p . 1 5 9 .

3 9 F e j é r G . , op. cit., p . 5 0 6 ; Documente H / 2 , p . 2 6 9 — 2 7 0 ; C s â n k i D . , op. cit.; p . 4 2 . î n p r o b l e m a r a p o r t u r i l o r c n e z i l o r c u l a n c u d e H u n e d o a r a , v e z i Ş t . P a s c u , Rolul cnezilor din Tran­silvania . . . , p a s s i m . •

4 0 C s â n k i D . , op. cit., p . 6 1 . « Documente H / 2 , p . 4 6 9 .

BCU Cluj / Central University Library Cluj

feudal a l acelor locuri. Astfe l , l a 1374, li se r ecunoaş t e voievozi lor Mihai l şi M c o l a e de B e i u ş dreptu l de a r ezo lva pricini le dintre români i din zonă în cadru l scaunelor de j u d e c a t ă p r o p r i i 4 2 . Documen te l e din veacu l al X V - l e a fac şi m a i c la ră d o v a d a ac t iv i t ă ţ i i aces to r foruri de j u d e c a t ă româneş t i p e moşi i le supuse s tăp înulu i feudal ecleziast ic de l a Oradea . L a 1442, români i din dis t r ic tul Ze iuşu lu i a l egeau dintre ei doisprezece cnezi, c a r e j u r a u s ă ascu l te , s ă j udece , s ă dea sent inţe şi s ă le execu te în scaunul lor de j u d e c a t ă p rez ida t de vo ievodu l local . Cnezi i - judecător i îş i exerc i tau , a t r ibuţ i i le v r e m e de şa se luni, d u p ă ca re e r au aleşi al ţ i i .Voievozii şi craini­cii se îngr i jeau de îndeplinirea hotă î l r i lor se imului de j u d e c a t ă cnezial , hotăr î r i f a ţ ă de ca re cei nemul ţumi ţ i p u t e a u face ape l l a cur tea ep i scopa l ă de l a Oradea . B o m â n i i bihoreni a u l up t a t , în c iuda s i tuaţ ie i lor de supuş i feudal i , pen t ru p ă s t r a r e a nea l t e r a t ă a inst i tuţ ie i lor ju r id ice locale, p e care , în u r m a unor îndelungi şi insis tente eforturi, a u conserva t -o p î n ă în veacu l a l X V T - l e a 4 3 .

î n B a n a t , a v e m , de a semenea , măr tur i i despre adunăr i le cnezilor : l a 1428 , în dis t r ic tul Mehad ia a p a r e p o m e n i t ă universitas nobilium kenezio-rumque ac alterius stattis ; aceeaş i i n s t an ţ ă e x i s t ă şi în dis tr ictul Caransebeş l a 1439 ; în 1457 a c t i v e a z ă scaunul de j u d e c a t ă a l celor o p t dis t r ic te privile­g i a t e bănă ţ ene (universi nobili et kenezii necnon alii Walachi) **.

î n M a r a m u r e ş , unde , în vech ime , vo ievodu l conducea a d u n a r e a (soborul) tu turor cnezilor din a c e a s t ă ţ a r ă r o m â n e a s c ă 4 5 , u n mesage r al Ha ţ egu lu i , Cîndreş de E î u de Mori (Renderes de Malomwiz ) — v icecomi te a l lui I a n c u de H u n e d o a r a — l a 1 4 4 5 , în S ighe t , în tă reş te s tăp în i rea unor cnezi a s u p r a moşi i lor lor, conform rigorilor dreptu lu i c n e z i a l 4 6 .

A s e m e n e a j u d e c ă ţ i d u p ă principii le dreptului românesc , des făşura te a d e s e a în ins tan ţe româneş t i şi cu p ro tagon i ş t i t o t român i m a i a u ecouri documenta re , iar cercetări le v i i toare vo r d a la ivea lă , p robabi l , noi măr tur i i , în diferite p ă r ţ i a le Trans i lvanie i . Documente le amin t i t e î n să aici , cele m a i semnif icat ive cunoscute d e o c a m d a t ă , oferă o imagine destul de cuprin­ză toa re a s u p r a aces to r foruri de j u d e c a t ă româneş t i general t rans i lvane , d a r cu o dezvol ta re deosebi t de a m p l ă şi du rab i l ă în Ţ a r a Ha ţegu lu i . P e r i o a d a de a p o g e u a aces tor inst i tuţ i i , c înd ele a u cunoscu t dep l ină t a t ea a t r ibuţ i i lor lor, p a r e s ă fi fost , conform izvoarelor , secolul a l X I V - l e a şi începutu l secolului X V . N u m a i c ă a f i rma ţ i a a c e a s t a se cuvine r epede corec ta tă , deoarece t o c m a i a p a r i ţ i a documente lor emise de aces t for de j u d e c a t ă ev iden ţ i ază pr imele contes tă r i a le au to r i t ă ţ i i sa le , a le deciziilor sa le de că t re noile no rme jur id ice şi social-poli t ice impuse de cuceritori . Chiar d a c ă judecă ţ i l e se f ac d u p ă dreptu l r omânesc , nevo ia cnezilor de a a v e a a c t e doved i toa re p r iv ind s tăp în i rea cnezatelor lor (ac te emise de forul

4 2 S . D r a g o m l r , S . B e l u , op. cit., p . 1 7 6 . D o c u m e n t u l e p u b l i c a t d e F e j é r G . , op. cit., t o m . V I I I , v o l . 3 , p . 4 6 ( c u d a t a g r e ş i t ă ) , d e N . D e n s u ş i a n u î n Documente 1 /2 , p . 7 5 ş i d e a l ţ i i .

4 3 L . M o l d o v a n , Documente privitoare la istoria cnejilor din districtul Beiuşului in a doua jumătate a secolului al XV-lea, î n „ R e v i s t a a r h i v e l o r " , 1 9 6 0 , I I I , n r . 2 , p . 2 5 0 — 2 5 1 ; S . D r a g o -m i r , S . B e l u , op. cit., p . 1 7 9 - 1 8 0 .

4 4 Ş t . P a s c u , Holul cnezilor din Transilvania . . ., p . 3 8 — 3 9 . 4 5 I d e m , Voievodatul Transilvaniei . . . , p . 2 1 5 . 4 6 G h . Ş i n c a i , Rerum spectantium ad universum gentem daco—romanam seu valachicam . . . ,

t o m . I I , f. 1 5 2 v , c o l . s t i n g ă — 1 5 3 r , c o l . d r e a p t ă ( M a n u s c r i s l a B i b l i o t e c a A c a d e m i e i C l u j - N a p o c a , f o n d B l a j , m s . r o m . 4 6 2 ) . D e s p r e c n e z i m e a d i n M a r a m u r e ş , v e z i R . P o p a , Ţara Maramureşului tn veacul al XIV-lea, E d i t . A c a d e m i e i , B u c u r e ş t i , 1 9 7 0 .

BCU Cluj / Central University Library Cluj

cnezial l a început) es te p ro logul uzurpăr i lor ce vo r veni . E s t e pu ţ in p robab i l că , înainte de cucerirea s t ră ină , cnezii, în litigiile dintre ei, s -au p r eva l a t d e ac t e scrise pen t ru a-şi p r o b a dreptul de s tăpînire . To tuş i , ipo teza ex i s ­tenţei unor a semenea ac t e nu t rebuie exc lusă ab initio, d in momen t ce inscripţi i cu chirilice se cunosc în Trans i lvan ia , c a şi un număr de însemnăr i s l avo- române , care n-au m a i a juns p înă la n o i 4 7 . Oricum, rea l i t a tea ce r t ă es te cea ref lec ta tă în documente le la t ine comenta te anterior. E s t e incontes­tab i l ă , în veacur i le X I V şi X V , ex i s ten ţa unor foruri de j u d e c a t ă româ­neş t i controla te de cnezi. Aces t e adunăr i obş teş t i n -au r ă m a s în forme pure , au tohtone , ci se p rez in tă c a mix tu r i între elementele t rad i ţ ionale locale şi e lemente î m p r u m u t a t e congregaţ i i lor din Trans i lvan ia . P o n d e r e a ş i îmbinarea aces tor d o u ă feluri de elemente es te greu de s tabi l i t , p e b a z a mărtur i i lor cunoscute . D a r număru l de 24 de j u r a ţ i — ana log cu a l j u r ă to ­rilor din vechiul d rep t românesc (din p ă c a t e , p rezen t expl ic i t d o a r în docu­mentu l din 1360) — pronun ţa rea întregii adună r i l a m ă r t u r i a d e a d e v e ­rire * 8 , m o t i v a r e a hotărîr i i p r in ins keneziale s a u lex Olachorum e tc . s înt e lemente ce nu p o t fi ses iza te în congregaţ i i le nobil iare. P e de a l t ă p a r t e , p rezen ţa în adunăr i le români lor a oamenilor de r înd nu es te un f a p t neobiş­nuit , din m o m e n t ce, p înă în veacu l a l X V - l e a , chiar la congregaţ i i le Tran­si lvaniei pa r t i c ipau oameni de orice stare49. Hotăr î r i le aces tor adună r i s e ob iec t ivau în documente cu va loa re p roba to r i e ( întăr i te cu sigiliu p ropr iu) , l ua t e c a b a z ă de decizie m a i t îrziu în aceleaş i foruri româneş t i s a u în a l te le nobil iare, vo i evoda l e e tc . A c e s t f ap t se pe t rece însă to t m a i rar d u p ă veacu l X I V , cînd, de cele m a i mu l t e ori, a r g u m e n t a ţ i a cnezilor b a z a t ă p e ius keneziale ş i d o v e d i t ă pr in ac t e emise de a d u n a r e a cnezilor e î n l ă tu ra t ă de nobili (în pu ţ ine cazur i de cnezi-nobili) , posesor i a i acte lor de dan ie r ega l ă .

P e n t r u exp l i ca rea rolului p e care adunăr i le cneziale şi l -au a s u m a t , c a şi pen t ru definirea s t ructur i i sociale a membr i lo r lor şi a celor ca re a p e l a u la j u d e c a t a lor, s în t re levante şi unele a spec te formale a l e actelor emise de cnezi. D e exemplu , unul din aces te documen te u z e a z ă o formulă ident ică s a u a s e m ă n ă t o a r e cu cea folosi tă în ac te le ce pomenesc adunăr i l e obş teş t i a le Trans i lvanie i . Astfel , „ . . . a d u n ă r i i cnezilor şi a oameni lor de orice a l t ă s t a re şi cond i ţ i e " (.. .universităţi keneziorum et alterius euiusvis status et condicionis hominibus) se p o a t e c o m p a r a cu , , . . . t u tu ro r nobililor §i oamenilor de orice s t a r e şi cond i ţ i e " (.. .universis nobilibus ac cuiweun-que status et condicionis hominibus ). C o m p a r a ţ i a v ă d e ş t e , dincolo de un s t i l ionar a l ac te lor med ieva l e de ace laş i t ip , a s p i r a ţ i a cnezilor de a conferi adunăr i i lor u n r a n g superior . F o r m u l a , c a şi a l te le pomen i t e m a i s u s (de e x e m p l u : „ j u r a ţ i i şi to ţ i cnezii şi ceilalţ i r o m â n i . . . " ) , a r a t ă clar î ncă u n fap t , a n u m e s t a tu tu l social- jur idie super ior a l cnezilor (s tăpîni tor i de sa te ) f a ţ ă de oameni i de a l t ă „ s t a r e şi cond i ţ i e " decî t ei, deci f a ţ ă de locu­itorii de r înd, supuş i i lor. î n a semenea împre jurăr i , e s te firesc ca şi a d u n ă ­rile cneziale s ă asp i re sp re un pres t ig iu r id ica t . A s p i r a ţ i a a c e a s t a r ezu l t ă

4 7 S ó l y o m - F e k e t e a r e m a r c a t î n s e m n ă r i c h i r i l i c e p e v e r s o - u l u n o r d o c u m e n t e d i n a r h i v a C î n d e ş t i l o r , d i n t r e a n i i 1 4 4 0 — 1 4 9 7 . î n s e m n ă r i l e a u f o s t a n a l i z a t e ş i d e H u n f a l v i P ă i ş i d e F r . M i k -l o s i c h c a r e a u s o c o t i t c ă e v o r b a d e o s c r i e r e a s e m ă n ă t o a r e c u c e a f o l o s i t ă i n c a n c e l a r i i l e M o l d o v e i ş i Ţ ă r i i R o m â n e ş t i î n s e c . X I V . V e z i S ó l y o m - F e k e t e F . , A Hungadiak rokonsăga, la „ H t i n y a d . t ö r t . " , 1 9 0 0 , v o l . X I , f a s e . 3 , p . 1 4 0 .

4 8 M . H o l b a n , Deposedări şi judecăţi in Haţeg . :., p . 1 5 6 , n o t a 1 . 4 9 Ş t . P a s c u , Voievodatul Transilvaniei . . . . p . 2 5 4 .

BCU Cluj / Central University Library Cluj

şi d in a lcă tu i rea pa r t i i din t ex tu l documentelor numi te notificaţie s a u p romulga ţ i e . D e obicei, d u p ă in t i tu la ţ ia din protocolul iniţial, urmează , u r m ă t o a r e a formulare (ca p romulga ţ i e ) : „ d ă m de şt ire şi f acem cunoscu t tu turor că ro ra se cuvine , pr in cupr insul celor de f a ţ ă " (memorie commen-damus tenore presencium significantes quibus expedit universis) s a u „ d ă m de şt ire tu turor că ro ra se cuvine p r in cupr insul celor de f a ţ ă " (memorie commendamus presencium tenore quibus expedit universis)50. A c e a s t ă formulă de not if icaţ ie v ă d e ş t e o r edac t a re p re ten ţ ioasă , aceeaş i cu notif i ca ţ ia p rezen tă în scrisorile r ega le deschise , începînd cu finalul veacu lu i a l X l I I - l e a , s a u în ac te le vo i evoda l e şi v i c e v o i e v o d a l e 6 1 . A d u n a r e a cnezilor, nerecurgînd la formule m a i s imple (ex. noveritis, damus pro memoria e tc . ) , ev iden ţ iază a s p i r a ţ i a s a de a aduce obiectul acte lor l a cunoş t in ţa celor in teresaţ i în ace laş i m o d în care o f ăceau cele m a i înal te foruri ale r ega tu lu i şi de a impune cu aceeaş i tă r ie respectul f a ţ ă de va loa rea lor. A s p i r a ţ i a nu es te neobişnu i tă d a c ă ţ inem s e a m a de s i tua ţ i a socia l -economică a cnezi­lor din H a ţ e g , de înnobi larea lor în veacu l X V , de demni ta t ea de cas te lan i p e ca re o deţ in uneori în c e t a t e a Ha ţegu lu i , de v o c a ţ i a lor de cti tori a i unor l ăcaşur i de cul t creş t in or todox , de s tăp în i rea a s u p r a unor mic i fortificaţii (precum cele de l a S u s e n i - E î u de Mori şi M ă l ă i e ş t i ) 6 2 . Adu­narea cnezilor s-a impus c a o ins t i tu ţ ie f i rească în a c e a s t ă lume r o m â ­n e a s c ă t r ans i lvană a f l a t ă p e d rumul feudalizări i t o t m a i a ccen tua t e şi a l cr is tal izări i la nivel local a unor forme de organizare ce a n u n ţ a u în m o d evident , în c iuda impac tu lu i pre lungi t cu noile forme din a fa ră , evo lu ţ i a spre cons t i tu i rea s ta tu lu i propr iu . P r imele veacu r i a le mileniului a l do i lea v ă d e s c indubi tab i l o a semenea s i tua ţ ie , p rezen tă în în t reg spa ţ iu l ca rpa to --dunărean-pont ic , da r modi f i ca tă m a s i v în T rans i lvan ia p r in cucer i rea ei de că t re magh ia r i . Secolele X I V şi X V m a i p ă s t r e a z ă neal tera t , în m u l t e pr iv in ţe , ecoul vechilor s t ructur i au toh tone , în cadru l că rora ju r i sd i c ţ i a enezială reprezintă un element de referinţă.

5 0 S ó l y o m - F e k e t e F . , Văzlatok . . . , p . 2 4 — 2 7 , 3 2 . ^ l F r . P a l l , Diplomatica latină cu referire la Transilvania (sec. XI — XV), î n v o i . „ D o c u ­

m e n t e p r i v i n d i s t o r i a R o m â n i e i " , I n t r o d u c e r e , v o l . I I , E d i t . A c a d e m i e i , B u c u r e ş t i , 1 9 5 6 , p . 2 9 3 - 2 9 4 .

5 2 A . A . R u s u , Castelani din comitatul Hunedoara . . . , p . 1 5 — 1 6 , 2 4 .

BCU Cluj / Central University Library Cluj