Jâ L x m l X V I I I * Duminecă, 12/25 Septemvrie 1910 Nr. 87

K S l

S»yeţ«al at»osaame®tt»Stsl * .f t n a *h * cor- « ţ»nu•«?* o iamStats do a s ......................2 =or- ban*-Rwnânla, ftmerlca ţi alie ţări *trlîn« 11 eor. anual.fUtonamentele se fac la „Tipografia Pop6rdui“, Sibiiu._

F # al@ politică^Apare la fiecare Punsinaeâ.

INSERATE: primesc la b irou l ad m in is tra ţia »!!, (str.

Măcelarilor nr. 12).Un sir petit prima-dată 14 bani, a doua-oară 12 bani

a treia-oară 10 bani.

P r i g o n i r i f ă r ă s f â r ş i tc « « înţelege gutanul ,,îtiipa<avea“ — Omorul dela Bacatneze# — Goana

contra tricolorului.Prigonirile nebune şi sălbatice ale

guvernului nu mai încetează. Dar in săptămânile din urmă iele au ajuns -nesuferite chiar şi pentru noi romanii cari 40 de ani dăm dovada că ştim să suferim şi să tăcem prea mult. Când auzi pe rând de toate mişeliile şi sălbătăciile, îţi vine să crezi, că cîr- jnuitorii noştri, în graba lor de a face

unguri din noi, şi-au pierdut mintea cu totul şi au început o goană des-c r e e r a t ă .

Nu ieste aproape zi lăsată- deDumnezeu în care să nu auzim de o nouă mişelie. Dăunăzi auzirăm de cei doi flăcăi ucişi şi alţi vre-o 3— 4 răniţi la Tălna: Nu apucarăm să-i în crropăm si’ iată jandarmii ucid pe altul f a Bacamezeu lângă Făget (Bănat) în tr’un chip care face să nu te m ai crezi sigur de viaţa ta. Dar afară de acestea pedepsirile şi amen­zile curg necontenit, lovind pe căr­turari si ţărani de-opotrivă. be năs­cocesc cele mai ciudate învinuiri pentru a ne pedepsi cu sume mari, cum s a făcut la Abrud cu dl Iancu. Femeile sunt pedepsite cu sume de bani şi cu Închisoare pentru tricolor Cu deosebire goana împotriva tricolorului nu inceteza.

Sunt sate şi ţinuturi întregi, cum e comitatul Albei-de-jos, unde după mă­celul dela Ţălna satele sunt pline cu iandarmi şi cu armată pe spinarea oa­menilor, pe cuvînt că poporul e „ne­liniştit pe când urzitorii nelinişţei sunt cei cari au împuşcat oameni nevinovaţi.Si în vremea asta adevăraţii răsculăton,adevăraţii aţîţători, jandarmii,se plimba ţanţoşi si cu musteţele răsucite ca nişte pasale printre noi, jignmdu-necu obrăz­nicia mândriei lor, măsurandu-n, cu ochii pe fiecare ca pe un răufăcător l;i căutând pare-că pretutindeni un pnej de nouă ceartă şi varsare de sânge.

Ce le pasă lor? Orice ar face, pe ori cîţi ar omorî, toate h-s ar ierte şi nu au teamă de nici o Pe.^aPs^ ^

( cercetaţi dacă în toate ciocnirile astea ' - careva dintre aceşti călăi a paţit c ^ ,

o lovitură sau o sgînetura .onat de m ică? Nimic. Sunt tefen, sănătoşi şi graşi de mâncarea bună şi de_ ^ a fa p f j le-o plătim to« noi, tam cn ţ ta , pe când ţăranul şi muncitorul e si sâ plece’ cârduri-cârduri în Amen , să. nu piară aici de foame.

Şi pe lângă toate astea pupăză peste colac, tot mai auzim vorbindu-se de drăguţa de „împăcare“! Sunt atît de haini cîrmuitorii aceştia, încât nu li-e ruşine nici acuma să spuie lumii că vor să facă cu noi o „împăcarei ;! Aici acasă ne închid, ne globesc, şi îm­puşcă pe tinerii noştri ca pe nişte câni de cari nu-i nici un păcat ?i în acelaş timp, cu puşca fumegârdă încă şi cu mâna plină de sânge, iei îndrăznesc ?ă spuie că se prăpădesc de dorul priciicu românii!

x Apoi, dle Khuen, poate că vei putea să amăgeşti lumea străină să te creadă, dar nu vei găsi nici un singm român care să nu te radă în fată dacă i-ai spune astea. O batjocură mai mare, mai sângeroasă,, nu ar putea sa născocească nici mintea cea mai în­drăcită decît cea pe care vrei să no-o faci. Acuma ştim cum înţelegi ,.pacea" : cu v ă rsă r i de sânge, cu m orii ş i răn iţi, cu tem niţă ş i g loabe, asta ţi-e »f>acea« . Când om fi toţi morţi, ori în puşcărie, atunci va fi „pacei;, după gîmlul Dtale.

Dacă însă crezi că cu mijloacele astea vei putea să no „împaci >-<i n( faci mai domoli, mai moi şi mai fricoşi, te înşeli. Ieşti tare acuma şi jandarmii Dtale ne bat şi ne „înving“ necon­tenit, e drept, dar noi numai odată vom învinge şi atunci va fi sfârşitul tuturor suferinţelor noastre

Omorul din Bacamezeu.O nouă cruzime a jandarmilor se

vesteşte din comuna Bacamezeu lângă Făget, în Bănat. Sângele ţi-se apnnce si inima ţi-se încleştează când ceteşti cum a fost ucis un flăcău român ne­vinovat. Iată ce se sene din I'ăget T ribu n ii.

Făget, 15 Sep'omvrie.

Un martor ocular, demn de toată cre­dinţa, Gheorghe Matiaş, ţaran dm comuna Bacamezeu, povesteşte următoarele:

„Ieri’ (Miercuri) dimineaţa pe la oarele 6 eram mai mulţi feciori dela noi din sa. adunaţi la nn pahar de bere în birtul lui i i-C - mann. Cu noi la masă era chinezul nostru Filimon Tisan. In birt era lume multa şi,

i lucru firesc, şi vorbă multă, dar fara alarmă mare.

[ De-odată întră în birt un jandarm

spun că-1 chiamă Mike — armat numai cu sabia şi se îndreptă spre masa noastră.

„Ce faceţi larmă aici?“ ne strigă şi fără de nici un motiv prinde de după cap pe Ion Lungu, zicândn-i: „Tu vii cu minei

L a aceste Chinezul interveni la jandarm, ca se nu-l escorteze, de-oarece n’a fâout ni­mic rău. Fură însa de a da ascultare vor­belor chinezului, jandarmul împinse pe Lungu pe uşă afară. Noi, curioşi să vedem ce se va întâmpla cu bietul Lungu, plecarăm cu toţii după ei. Ajunşi înaintea cazarmei, jandarmul îmbrânci pe Lungu pe poartă înlăuntru, Apoi întorcându.se cătră noi zbieră: „Acuma ca

toţii în lăuntru!“ ^C e e r a să fa c e m ? A m în tr a t unul cate

unul. Mai la urmă iera Traian MurăreBcu. Acesta — fară înBă de a bo împotrivi zise: Domnule n’am făcut nici un rău, pentru ee să intru? Cu o înjurătura cocişeaecă jan­darmul îmbrânci brusc şi po Murnroacu m

c u rte a cazărm ii.S u b t poartă erau doi ja n d a r m i cu puşti

cari , înd ată co a junse M urareacu lângă ei, încep ură a-1 lovi cu patul puştilor , iar M ike scoţând sab ia il lovea cu m âneru l în piept. D eo d ată , fără c a M urărcscu să m ii împo­

tr iv it că tuşi de puţin , M iko u im planta sab ia în coasto, şi tot atunci ii s t r ig : „L asn-to po spato 1“ Apoi jand arm u l a le rg ă in cazarm ă, do unde se întoarso îndată cu a c şi aţă, poate pentru a coase rana lui M u r ă rcscu , dar e ra prea târziu, cuci bietul bf.iat îşi dăduse su­

fletul. . . . T o a t e accste « a u in tâm plat subt ochii

noştri , fi iră dc a ne putea d a fc a m ă , c ă do c e ? T e noi ceilalţ i n e -a u m ai ţinut in c a ­zarm ă până târziu după prânz, când apoi un lo co tenent de jan d arm i, venit dela Lugoş, n e -a

dat drum ul. _„ A şa domnule, cum spune fccm rul acesta,

toate a ces tea le -am văzut şi e u “ — zise un ţă ra n m ai in v ârstă , c a re ascultaso declaraţiile

lui Matiaş.„ C ine eşti d u m n e a ta ?” il întrebai.

S u n t chinezul din B a ca m ez eu .A şa d ară şi chinezul a în tăr it toate s p u ­

sele m artoru lu i .După Traian Murărescu a rămas ne-

j vastă şi un copil. _ _I Astăzi va dcscinde comisia pentra a tace1 autopsia cadavrului. Apoi va porni ancheta,

care va constata. — că jandarmul era m drept de a folosi arma . . .

Pân"; câni toate aceste? Corcsp.

Goana după tricolor în Munţii Apuseni.

In luna Iulie dl Ioan Isncu, proprietar de mine şi director de bancă în Bucium-Poem, a fost pedepsit de solgăbirâul din Roşia cu suma de zoo cor. pentru următoarea miro-

zenie: . ,Caii numitului proprietar — zice fibir*ul

Pag. 2 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 37

în judecata sa — plecând de acasă în 20 Iunie spre Abrud, partau pe cap colorile roşu, galbăn, vânăt, în aşa rând aşezate, ca ele szoteau la iveală colorile unei naţionalităţi străine, şi anume: pe fruntea calului atârna o pantlied roşie, supt ureche o placă dc aramă galbenă sub carc era prinsă o pantlică vâ­nătă. Şi aşa a mânat cocişul numitului pro­prietar în Abrud, unde în piaţă, fără nici un scop s’a întors cu căruţa goală împrejur, despre ce s’a încredinţat şi nn jandarm. Podo- birea în acest fel a cailor, cuprinde in sine hotărât şi fără nici o îndoială o „aţâţare na­ţionalistă, “ care în oazul de faţă s’a săvârşit în chip provocător şi demonstrativ, fiind co­lorile aplicate roşu-galbin-vânât, semnele unui stat străin!. . . etc.

„Cu prilejul pertractării luându-se în privire caii mânaţi la Roşia, acum bato încă şi mai tare la ochi, câ pe capul cailor atârna în jos pantlicele roşie şi vânătă, iar placa ro­tundă de metal, deşi de aproape privită, c de coloare sură de nickel, dar dc departe arată coloarea gall>ănă.'u

După judecată dl ls>ncu a chemat pe judecători şi le-a mai arătat odată bucata de nickel şi i-a întrebat eă spune drept dacă ca e galbenă. Judecătorii au încurcat-o şi au bolborosit câteva cuvinte, că nickelul nu are culoarea galbenă. Dar judecata a rămas ju­decată şi dl Iancu a plătit.

O doam nă p edep sită pentru trico lo r.

( tur ea din Blaj (icrie urmutoarolc:Un c»z mai pnMp;U „ carul Doamnei

preoţesc //andrea din M;,nArarle. Araa>-:t& harnică şi isteaţă duninn, primim* po vre­muri po candidatul nr-stru do deputat dl Maniu cu flori şi cu dragoitea unui suflet bun. — Buchetul rc-1 oferise dlui Maniu era prins intr’o fundă tricoloră — şi aceasta fundă pusă fără gânduri de demonstraţie, aduso asupra dnri Handrea tnAnia adminis­traţiei care ne arată in amendă in bani şi temniţă vre-o câteva zile. .S'a făcut recurs contra acestei rentinţ<\ care a ffirtit mult eânge rău printre inteligenţa din jur.

Rezultatul recursului »<• p i»Uî prevedea: porniţi apro pripaiiie, nu *e vt r mai

putea opri. Administraţia, in Zelul ei b oină- vie.io.i, nu ne miţă n:ri femeile.

Răvaşul săptămânii.„Zile m izerabile".

Telegraful Român, foaia motropolici din Sibiiu varsl lacrimi amare. Un domn oare-care, spune iei, i-a trimis o scris are, în care laudă ticăloşiile ce se publică in aoeat ziar, laudă politica trădătorilor Mangra Brots şi Slavici. D*r zi >, Telegraful dl aoesta nu îndrăzneşte sâ iscălească seri-area. Iată, spune confratele nostru, Ce zile mize­rabile am ajuns. Naţionaliştii ne prig, nesc şi ne ţm în spaimă incit nimeni nu mai îndrăzneşte să-?i spuie părerea şi 0 is­călească !

Iar noi ră-pundem astW : Siavii Dom­nului că am ajuns totuş vremurile acestea. Căci daca trădătorii şi „m^Ieraţii" au în­ceput să se plângă de -vremuri mizerabile*, aceasta va să zică că am început să-o ducem mai ine, întocmai cum se plâng hoţii că sunt „vremuri ticăloase*", când poliţia începe să-i păzească prea tspru şi nu mai indrăz- n.sc să fare ziaa in amesza mare!

Prin urmare, vaetă-te înainte dragă ..Te­legraf*. de data asta, cel puţin, ne placi !

zlIe mizerabile c a a s tea s ă - ţ i dea D u m ­nezeu !

Cum mai stăm cu „împăcarea".Cele ce se petrec în audienţele mini

ştrilor Ia împăratul nu se află aproape nici­odată. Ne putem însă închipui ce se va pe­trece în curând, când prim-ministrul Hdder vâry va merge la împăratul ca să-i raporteze despre împăcare. Convorbirea lor se va urma cam aşa fel:

împăratul-. Ei, cum mai stăm cu îm­păcarea românilor, dragă Hedervăry ?

H edervăry. întâi a mers încet şi foarte greu Maiestate, fiindcă am încercat o cale greşită, pănă când am nemerit alta mai bună, de atunci merge mai repede.

Im păralu l: Şi cum ai făcut?Hedervăry. Pe calea înfâie am împă­

cat numai trei români, pe Mangra, Brote şi Slavici. Văzând că nu mai pot face spor, am început altă cale şi am mai împăcat de atunci vre-o un-spre-zece români.

îm păratu l: Pe cine?I/rden'dry: Am împăcat cinci Ia Măr­

gineni în comitatul Făgăraşului, doi la Mar- coveţ în Bănat pe unul din Tulgheş în cer­cul Şomcutei, po doi din comuna Ţălna, pe unul din Bacamezeu lângă Făget . . . .

îm păratu l’. Dar cum i-ai împăcat pe aceia ?

/AV/rrrv/rv: Am pus pe jandarmi să-ipuşte.

împăratul'. Dar aşa nu vei putea îm­păca mulţi români?

f/t'derrtiry: La început merge încet, căci jandarmii încă nu au destulă îndrăsneală. Să tem do pedeapsă, proştii, dar acuma crcd că vom faco spor mai repede, căci jandarmii să deprind tot mai bine . . . .

din cele mai frumoase de când trăieşte Asociaţia. Ea a fost o nouă dovadă că în ciuda tuturor opritorilor şi pri<ro- nitorilor trăim şi avem puterea de° a trăi mai departe. Fiecare din aceste adunări e pentru noi o biruinţă asupra duşmanilor cari vor să ne nimicească, o biruinţă a m inţii şi inimii. Căci acestea sunt arme mult ma? puternice decit puşca şi suliţele jandarmului şi iele vor trebui să biruiască la urm ă...

primejdia holerei.Prin oraşele dn lAnga Dunăre ho­

lera se întinde tot nmi mult, cu toato masurile foarte aspre hmto de autorităţi. Numai în Mohiic.s «nu îmbolnăvit pilnă acuma pe<to '0 do persoane de holeră. In Kulorsa, în Haja, pAnft şi în Pesta 8 au SntAmpIut îmbolnăviri. Ieste un noroc, că in ţinuturile locuite de ro- inAni In ţara noastră pAnă acuma nu n’a ivit nici un caz de holeră.

In KomAnin s’au întAmplnt două ca/.uri de holera. Unul e muncitorul italian Costache Hria, din (îaiaţi, ai nitul e muncitorii! Mit..-SCu din Brăila Boala a fost adusa de vaporul r Bo->mV din Italia. ( ele nini aspro măBuri s’au hiat pontru a opri întinderea boalei.

Dehi comanda militară a Sibiiului, n ll i i tn că adunarea de control a glota- Hilor iLandsturni) nu .se va ţine^anul acesta, avAndu-sy tn vedere primejdiaholere:.

Serbările de!u Dej.A dunarea g e n era lă a „ A stre i“.

^ea mai Înalta însoţire pontru ridicarea in cultură a neamului ro­mânesc din ţara noastră, Asociaţia Tran­silvană şi-a ţinut Duminecă şi Luni adunarea iei generală la Dej. ’a fost o sărbătoare măreaţă, plină de însu­fleţire şi de căldura simţirilor româneşti. Inimile tuturor s’au unit din nou în dragostea pentru comoara noastră cea mai scumpă: limba şi cultura româ­nească. Fruntaşii s'au întâlnit şi au rostit cuvinte frumoase şi luminate ca ale dlui A. Birseanu, si Hu luat ho tărîn bune pentru înaintarea noastră culturală spre binele n a mu lui. Frun taşn din părţile Dejului cari au duit adunarea ?i-au dat toată •au filcut „ sărbătoare S u c « <£ poate spune ca „d u aarea a

Ziua întâie.In cele două zile ale serbărilor

Dejul a fost*-plin de lume românească şi de grai românesc. Comitetul a sosit Sâmbătă şi a fost întâmpinat cu dra­goste la gară de românii din Dej. Seara oaspeţii, românii din Dej şi din alte locuri, s’au adunat spre a se cu­noaşte şi a se înfrăţi. Ierau vre-o 200 de persoane.

Duminecă serbările au început după obiceiul romanesc cu slujbă bisericească în cele două biserici româneşti. In bi­serica unită răspunsurile au fost date de corul din Năsăud, dirijat de pro­fesorul Augustin Bena.

La ceasul IOV2 şedinţa a fost deschisă în saia comitatului prin mi­nunata cuvîntare, plină de gîndiri fru­moase, cu un grai curat şi cumpătat dlui vicepreşedinte Andreiu Bârseanu. In altă parte a foii noastre vorbim pe larg despre această frumoasă cuvân­tare. Sala plină a ascultat cu mare luare aminte. Intre ascultători au fost şi deputaţii naţionalişti Dr. Teodor Mihali, Dr. Nicolae Şerban, Dr. Ştefan C. Pop, apoi dnii Partenie Cosma, Părintele Vasile Lucaciu, Nicolae Ivaiij Octavian Tăslăuanu, L. Lemeni, N.V ătăşan, Aurel Cosciuc, aceşti din urmă veniţi din Sibiiu, Dr. Gavril Triponr Dr. Victor Onişor (Bistriţa), Gavril Precup (Blaj), Dr. V. Branişte (Lugoi)j Dr. Ilarion Rusan (Nocrich), Dr. Liviu Micşa, Dr. loan Vaida, Dr. Iosif Boca (Dej), şi mulţi alţii. Au fost cu totul aproape 2000 de persoane de fa ţă .

După cuvîntarea dlui Bârseanu a vorbit deputatul naţional dl D r. T eod or M ih a li în numele românilor din co­mitatul Solnoc-Dobîca. In cuvinte căl­duroase iei a salutat Asociaţia care a venit la Dej ca să-şi ţie adunarea. Oultura naţională, a spus, ieste ţinta noastră a tuturor, „Asociaţiunea44 e purtătorea iei şi pentru aceia o saluţi cu dragoste, şi căldură în Dej.

. D l D J - & ( f a n C. Pop a salutat „Asociaţia în numele surorii iei mai mici „Asociaţia culturală" din Arad., . A*nândurora le-a răspuns dl A n ­

drei B ârsean u mulţămindu-le.Toate cuvântările rostite cu avânt

şi putere au stârnit mare însufleţire şi au fost primite cu strigăte de S a t r ă ­iască.

Sau ales apoi patru com isiunt pentru raportul general, pentru can d il

ări, pentru înscrierea membrilor noi " Şi o comisie financiară.

Dl preşedinte vesteşte că srau făcufc două propuneri, una a d-lui Ion Mihai dm Sibiiu, privitoare la înfiinţarea u n e i scoale agronomice şi alta a d-lui Io n Oorbu din Sibiiu, pentru alcătuirea unei c ă r ţ i de c itire pentru săteni Cele doua,

Sîr. 37 F O A I A P O P O R U L U I 'ag.

propuneri se dau la comisiune care le va cerceta.

După aceia părintele protopop D r. E t i e D ăianu a cetit o prea frumoasă conferinţă despre baronul Vasile Pop. Baronul Pop, născut din satul Berind, lângă Cluj, a fost întâi profesor în B la j. Mai târziu ajunge judecător în Sibiiu, apoi sfetnic în ministerul de ju ­stiţie în Viena; In anul 1861 a fost numit vicepreşedintele guvernului din Ardeal şi preşedintele. celui-mai înalt tribunal din Ardeal în Sibiiu. In ora­lu l acesta iei a fost ales preşedinte şi a l Asociaţiei, pe care a condus-o vreme de nouă ani. Toată viaţa sa a fost un român înflăcărat, care a lucrat pentru ridicarea neamului său şi a luptat pe lângă străini pentru drepturile noastre. Moartea lui (în 1875) a fost deplânsă de toţi fiii neamului.

DI B ârsan a mulţămit conferen­ţiarului.Banchetul şi serbarea poporului.

L a ora 1 s’a dat o masă mare cu peste 200 de persoane. Au fost de faţă afară de toţi fruntaşii noştri şi prim- comitele (fişpanul) contele Bethlen, pri­marul oraşului Dej. A fost o masă cum ygj g0 vede. Toată floarea neamului, deputaţi, canonici, avocaţi, director, de bancă, profesori, protopopi şi preoţi şedeau, iar printre iei ca o floare mân­dră câte o cocoană frumoasă. Au vor­b it d-nii A B ârsean u închinând în să­nătatea Maestăţii Sale împăratului, dl D r . M ih a li pentru diregătoriile can şi-au trimes reprezentanţii, căruia i-a răspuns contele B eth len ; asesorul pă­rintele N. Ivan pentru românii din D e j, protopopul Herman, Cherecheş şi D r. Gr. Tripon.

După prânz s’a ţinut o serbare de popor, la care a vorbit poporului dl. A u r e l Coşciuc (Sibiiu), despre culturapământului.

Seara s’a jucat teatru cu bucăţile: D e o ch ii înm ii, J e r t f a de Miclescu şi O soacră de Caragiale.

Ziua a doua.In şedinţa a doua a fost o clipă

de mare însufleţire când s’a proclamat membru onorar marele ocrotitor al cul­turii româneşti, spnjm^Qrul ^oalei j i bisericei româneşti, boierul V asile Stro­iescu . Sala întreagă a apîau^t şi a izbucnit în strigăte mari de T răiasca S troiescu , deşi iei nu i e r a de faţă.

Toate rapoartele comisieii au fost primite. Din raportul d-lui Dr. Liviu Micsa, s’a constatat cu mare bucune că V au înscris 46 de membri noi, anume 8 fondatori (cu câte 400 de cor ), 8 pe viaţă (cu câte 200 de cor.) şi 30 ordinari. S’a încasat suma de 5o60de cor. f

La alegerea comitetului au fostaleşi preşedinte dl. I o s i f Ş terca Şuluf, vice-preşedinte A ndrei B ârseanu iar m

( co m ite t s’au ales pe lângă vecbu me Krî si d-nii D r. Ion Lupaş (Sălişte),Io n A gârbiceanu (Orlat) ^/Blaj) în cari se pune mare nădejde că -vor lucra spre folosul „Asociaţiei .

A dunarea v iitoare va avea loc la B la j , unde s e v a s e r b a I u ilef l f b d e a n i d e l a întem eierea ».A sociaţiei*.

Adunarea a fost încheiată în mare însufleţire prin vorbirile d-lor A. Bâr­seanu şi Dr. Şt. C. Pop. Toată lumea a plecat acasă, spunându-şi că a luat parte la una din cele mai frumoase şi măreţe adunări.

JWent dreptul la cnttură naţionali?Dl Andreiu Bârsan răspunde în

Dej la întrebarea asta.La adunarea generală a Asociaţiei

ţinută la Dej, unul din cei mai aleşi şi buni din cărturarii noştri dl. Andreiu B ârsean u , a rostit o cuvântare minu­nată şi plină de frumseţe şi înţelepciune. Măiestria d-lui Bârseanu e de a vorbi la o adunare cidturală despre lucruri politice , fâră ca totuşi vrăjmaşii noştri să-i poată face vină pentru asta.

Dl Bârseanu a atins şi de data asta mai întâi starea noastră după alegeri.A spus că nu avem să pierdem nădejdea, căci am văzut şi semne bune la alegeri şi aurul în ]o c se lămureşte. Iată ce a spus în partea asta:

Aproape un an de zile s’a scurs pe albia nesfârşită a vremii, de cand ne-am întrunit mai pe urmă în Bediul de căpetenie al Aso­ciaţiei noastre, încălziţi de raza amintirii pri­mului ei preşedinte, a nemuritorului Arcbiereu Andreiu Şaguna, — un an plin de nenorociri elementare pentru multe părţi ale ţării, bogat în desamăgiri în multe privinţe pentru noi Românii, dar pe care cu toate acestea, nu-1 putem însemna cu negru, deoarece pe lângă toate năcazurile totuşi ne-a adus şi unele semne de bucurie, dovedind încă odată adevărul vor­belor bătrâneşti că aurul in foc sc lămureşte !

Care-i ţînta noastră?Ţînta nizuinţelor noastre do un lung şir

de ani — zice dl Bârseanu — nu cate alta, decât crearea unei culturi naţionale romă- neţii, potrivit însuşirilor etnice alo poporului nostru şi în armonie cu nizuinţele culturalo ale Românilor din celelalte ţări, în care eoartea

ne-a împărţit şi o convieţuire pacimcă şi doamna ou celelalte neamuri din mult iubita noastrapatrie.“

Va să zică vrem să avem cultura noastră rom ânească naţională , adecă aColi româneşti, cărţi, învăţătură si ştiinţă românească. Dar vrăşmaşa noştri sunt haini, iei vor să ne dea carte şi înv&' tătură străină ca să ne răpească limba ai să ne ia naţionalitatea, să ne facă unguri. Ba iei merg pînă acolo, că nu recunosc că am avea nici măcar dreptul de cultură naţională în ţara asta, zice dl Bârseanu. Şi iată cum le răspundetot dânsul:

Dreptul de a avea cultură naţionala proprie, este unul dintre drepturile naturale cele mai de căpetenie ale unui popor. se poate asămăna cu dreptul omului la v ia ţa , la partea sa de aier şi de lumina. Şi pre­cum omul, ameninţat în existenţa sa, drePtu a se apăra din toate puterile sale, dand dm mâni şi din picioare, tot astfel un popor, acărui viaţă culturală este J a u 'V în ­tărit a folosi toate mijloacele ce-i stau iad emană pentru apărarea limbei s e s amoşeşti, a tradiţiilor şi a obiceiurilor s e, aportului, cântecelor şi jocurilor, a re giei şia literaturei naţionale.

A nu recunoaşte acest drept, ar însemnaa veşti ca principiu războiul de Btârpire

între oameni. A da pe cel mai slab pradă celui mai puternic, a pune pe tron tirania, a aduce pe om iarăşi la starea fiarelor sălba­tice. Şi tocmai pentru a feri societatea ome­nească de asemenea situaţii primejdioase, sta­tele organizate din timpurile mai nouă, com­puse din mai m u l t e naţionalităţi, au adus legi potrivite, prin cari se asigură fie-cărui popor dreptul la viaţă Bufletească proprie, conform însuşirilor şi dispoziţiilor sale moştenite din moşi din strămoşi.

Acolo, unde aceste legi se păzesc, popoa­rele se simt fericite şi statul înaintează văzând cu ochii; îndată-ee însă volnicia Be ridică peste legi; ameninţând dreptul altora la viaţă sufle­tească, bunaînţelegere dintre cetăţeni dispare.

Dar nizuinţa fiecfcrui popor la crearea unei culturi naţionale nu este numai un drept, ci în acelaşi timp este şi o datorinţă.

Dacă este adevărat, că menirea omului pe pământ este progresul, fiind dator fie-care individ a face un pas mai departe decât pă­rinţii sei, tot aBtfel şi menirea popoarelor nu poate fi alta decât progresul, având fie-care din ele datoria a-şi desăvîrşi însuşirile sale caracteristice şi astfel a contribui la înaintarea obştească a omenimei, sau cu alte cuvinte: a ajuta cultura tuturor neamurilor, prin desă­vârşirea culturei sale naţionale.

Supunându-Be acestei legi a progresului şi urmând esemplul popoarelor mai înaintate, poporul nostru din această patrie, ajuns la conştiinţa de Bine, de asemenea se năzui a-şi crea o cultură naţională, Btudiindu-şi şi pre- ţuindu-şi tot mai mult limba strămoşească, cercetându-şi şi trecutul Bău, observându-şi datinile şi obioeiurilo şi peste tot căutând: „Să-şi lumineze mintea cu învăţăturile1*, după îndemnul dascălului do odinioară dela A rid, Dimitrio Cirliindoal.

Vătăm at-a oaro poporul nostru, ur­mând astfel, cât de puţin intereaelo altor neamuri, sau numai şi-a făcut datoria cătră sine înBuşi ? Atina-a el, cât do cât, prin cul­tivarea însuşirilor salo caracteristice şi prin nizuinţele salo do înaintare economică, inte­resele patriei comune, sau, dinpotnvă, a con­tribuit si contribue la întărirea ei? Răspunsul la aceste întrebări, cred, că reiese do sine pentru fie-care om cu mintea la loc.

Lucrarea noastră pentru înaintarea cul­turală în sens naţional nu este o acţiune agre­sivă ci dimpotrivă o acţiune de conservare proprie în cel mai strict înţeles al cuvântului, iar din punct de vedere al totalităţii cetăţe- lor ca nu poate fi privită dccât ca salutară, având în vedere că binele totalităţii bo razimă po binele părţilor constitutive.

Lucrând pentru înaintarea culturală şi economică a poporului nostru, noi lucrăm pentru binele patriei întregi şi astfel am avea tot dreptul să aşteptăm, ca lucrarea noastră să fie preţuită după cuviinţă şi sprijinit*, in loc de a fi privită cu oebi răi şi stanjenita .privită

Sînt românii un popor pentru cultură ?

Dar vrăşmaşii noştri merg pînă acolo incit spun că rovnmi nici « « ar f i în stare Bâ-şi întemeieze o cultură naţionala. Cu alte cuvinte iei ne cred lipsiţi de isteţimea deş- teptăciunea şi priceperea pentru cultură. Pentru « dovedi că nu ieste aşa, dl Birseanu poves­teşte toată istoria culturii romîneşn pe scurt. Istoria asta dovedeşte ea sîngura, ca a, am u,m in stare să ne întemeiem o cultura na-

i- « că am Ki întemeiat-o, deşi vrăjmăşii

p «* Pie te i ' p" “” * ^

fa* . 4 F O A I A p o p o r u ;l u i Nr 37

vedi însă isteţimea şi darurile frnmoase ale poporului românesc, na trebuo să ne lăudăm no;, ci să vedem co spun străinii. Iată ce a 8i'r;s bunăoară învăţatul neamţ HofFmannacum sunt GO de ani despre români:

„O putere de pricepere mai repede, o minte mai clară, o agerime mai mare, îm­preunată cu îndemânare în purtări, cnm o întâlneşti une-ori şi la românul cel mai de rând, nu vei găsi nicăirea. Aceat popor, unit şi cultivat până la gradul cel mai înalt al civilizaţiunii, ar f i vrednic a sta in capul culturii întregi a neamului omenesc. Şi ca Bă nu lipsească nimica şi limba lui ieste so­noră, frumos sunătoare şi bogată, încât s ’ar potrivi de minune pentru cel m ai cultivai popor dc pe fa ţ a pământului !'*

România f\ Turcia.Cum s'au schim bat vremurile !

"\ reme de sute de ani vrăşmaşul cel mai cumplit al ţărilor româneşti a fost turcul. Domnii Munteniei si ai Mol­dovei au purtat nenumărate războaie tji au dat sute de lupte, în cari au murit sute de mii de romiuii, lupt And împo­triva turcului. Coi mai mari domni romflni, Mircea cel bătrin, Ştefan cel mare ni Mihaiu Viteazul, au cişti^at cele mai frumoase biruinţe în luptă cu sultanii turci. Au trecut deani abea de când Ia I ’levna ro- mftnul ni turcul au dat piept ni s'au ucis In cumplit război, iar azi?

Azi In ţările Balconului, lînm ănia nu are prieten mai bun ca po turcul. Tu rcia ni Konmnia apropie azi ni prietenia lor se spune că a ajuns să se pecetluiască într'un le^ămAnt utrins, Intr o învoială do tovărăşie f<i ajutor împrumutat pentru vreme do lăzboi. Cum s ’a întftmplat asta?

RoniAnul şî turcul au acelaş duşm an.

Do când Turcia * pierdut Btipânirt-a pc-ato ţara mmânciw-â, România nu mai aro noroio »& o duşmanciwc&. In politica ţ&ri lor, duşmănia vccho nu m; păstrează. Dară ca a a sting, duşmanii vcchi ne împrietenesc. şi no p-)t prindo in c<;a mai bun A tovnrftşio, mai cu svamii daci trvhuio a» ws apuro amândoi de altul, care caută «fi-i aurpo. Aja şi Ro­mânia şi Turcia. In vremea din urmă a’a ridicat şi a a întărit un stat nou care nu iera preţuit mai do mult: Bulgaria. Ţara aBta mică do oameni cam încăpăţînaţi, dar foarto harnici, o aşezată tocmai Ia mijloc în­tre Turcia şi Romania. Pentru a-şi mări ţara, bulgarii şi-au pus de gând să rupn de la fiecare vecin câte o bucată do pSmânt. la stânga dela România vor sâ ia Dohrogea, iar la dreapta trag cu ochiul cătră ţinutul Macedonia, care-i a turcilor. In dorinţa asta a lor, bulgarii au un sprijinitor puternic care pe ascuns îi îndeamnă şi-i ocroteşte: Rusia, Muscalul cu căciula mare şi cu cizmele lui, de mult vrea sâ ajungă să calce pe pă­mântul turcului şi să puie mâna pe Ţarigr&d sau Constantinopol, capitala turcească. Apoi România cea tiniră ii ieste un spin în ochiu, căci îi ţine calea cătră Ţarigrad. Pentra aceia ru3ul pe ascuns îndeamnă pe bulgar şi îi face inimă. Va să zică România şi Turcia au aceiaş duşmani şi e firesc să se întovărăşească pentru apărare. Bulgarul şi rusul ameninţă de-opotrivâ şi România şi Turcia, şi pentru aceia iele se apropie şi-şi

dau mâna. Când Rusal şi bulgarul îi vor vvdea împreună, vor pierde curajul, căci unde-i unul nu-i putere, dar unde-B doi pu­terea creşte şi duşmanul nu sporeşte.

O alianjă turco-română?După toate astea în străinătate începe

a bo vorbi, că cele două state au încheiat sau au de gând Bă încheie o alianţă. Ce-i o alianţă? O învoială, un legământ făcut între două state, după care fiecare stat se îndato­rează a ajuta ca armata sa pe celalalt stat la vreme de războiu. Va să zică, dacă bul­garul ar încerca Bă puie ghiara Ba lacomă pe Macedonia, atunci România ar sări să ajute pe turci, eau întors, dacă bulgarul ar năvăli să ia Dobrogea, românii ar primi ajutor dela oastea turcească şi nici rasul na s’ar încumeta Bă se amestece ca sâ nu-şi frigă degetele.

Nu se ştie dacă alianţa asta s’a făcut, deşi ziarele din Paris o vesteao, ca împlinită gata. Ieste însă drept, că primai ministru turc Hakki Paşa a fost săptămânile trecute la Bucureşti şi a vorbit cu jdl Ion Brătianu, prim-ministru român şi e sigur că cei doi oameni do stat nu vor fi vorbit despre vremea bună, ci vor fi pus ceva la cale. Aşa s’a fă­cut prieteni» turco-românu de caro să vorbeşte azi pretutindeni.

Jiijojirile dc credit sistem jţaiffeisen.Comitetul central al r Iîeuniunei

romftne agricole sibiene“ , adresează cătră Direcţiunile însoţirilor de credit săteşti, următorul a p e l:

Oho ra fă Dir ec ţiu n cDo data aceaota no găsim în plăcuta

p i.tiţiuno do a V# faco comunicarea îmbucu­rătoare, r.& cauza însoţirilor do credit (săteşti) româneşti din Transilvania şi Ungaria, a fost adusă în ailolo primo alo lunii Septemvrie in mod demn la cunoştinţa „Congresuluicoope­rativ internaţional din Ilamburgu şi prin cl, Ia eunoştiinţa ccrcurilor competente din străinătate.

DaoK la acest congrca memorabil cu pu­tinţă a fost a so trneta despro mişcata pro­priu zisă a însoţirilor noastro do credit, me­ritul esto a so atribui stăruinţelor ş i propa­gandei intensive Jăcute, de Rcunumca\noastră agricoli!, prin faptul că stăruind cu mulţi ani înainte asupra însoţirilor peste tot, a adus la cunoştinţa obştei roadele binefăcătoare rezultate din munca desinteresată a puţinelor noastre însoţiri din comitat, şi această muncă îndemn a fost, încurajare a fost pentru înfiinţarea de tovarăşii şi în celelalto comi- tato locuite do Români.

Cum însă mai este mult de făcut în această direcţiune, credem de datorinţa noastră de a ţinea mereu la suprafaţă aceasta afacere arzătoare şi a pune mereu în evidenţa tot ce se faco în aceasta direcţiune şi mai ales de a arata pe calea Raportului nostru general rezultatele obţinute de însoţirile noastre de credit.

îndrăznim a Vă ruga, să binevoiţi a ne transpune ca posibilă grăbire socotelile înso­ţirii D-voa8tre sistem -Raiffeisenu pe 1909 însoţite de un raport amănunţit, din care să fie evidente schimbările referinţelor economice din comună dela înfiinţarea însoţirii încoaci- numărul membrilor însoţirei, al deponenţilor’ cu mmimul şi maximul depunerilor din direc- ţmne ş, al celor din comitetul de supraveghere. Dm acelaş raport sa fie mai departe evidente lucrările de interes obştesc economic între­

prinse de însoţire, cam şi cele ce intenţia neszâ a întreprinde în viitor.

Ca o cale ne luăm voie a pune şi data aceasta Onorabilei Direcţiuni în reder că pentra a asigura bunul mers în atacerile însoţirei şi pentra a regula referinţele dintrţ însoţiri şi organele statului ca privire Ia bilaaţ şi imposite, Ia rapoarte anaale etc., am rect® la bunăvoinţa Direcţiunei Cassei de păstrau din Sălişte, rugându-o ca să însărcineze pe directorul său, dl Constantin Herţa, ca în ca­litate de revizor general sâ facă revizinni U toate însoţirile noastre, ca acel adaus, că dac* D-voastrâ pănă în prezent n ’aţi reflectat U întrevenirea d-lui Herţa, să binevoiţi a o face fără zăbavă, dat fiind, că modestele jertfe, pe cari însoţirea le-ar aduce, să compensează prin instrueţiile folositoare, ce domnul Herţa le di persoanelor încredinţate cu purtarea oompta- bilităţii.

Spre orientarea, D-voastră vă punem în vedere, că cauza înfiinţării Centralei însoţirilor noastre ce ne-a preocupat dela alcătuirea pri­melor noastre însoţiri săteşti şi continuu na procupă şi astăzi, e atât de înaintată, încât în timpul cel mai apropiat însoţirile noastre vor fi chiemate la adunarea generală consti­tuantă*

De încheiere Vă mai comunicăm, că ca soop de a urma pregătirea actelor recerute la diferitele ocaziuni am tipărit şi punem în vânzare cu preţ redus blanchetele următoare: a) Protocolul adunării generale; b) Consem­narea alfabetică a membrilor; c) invitări Ia adunarea generală; d) declaraţiuni de partici­pare; e) declaraţiuni de eşire din însoţire; £} documente de cauză; g) rapoarte anuale că­tră tribunal; h) rapoarte cvartale cătră tri­bunal despre schimbarea întrată în şirul membrilor; i) atestat comunal despre con­vocarea adunării generale; j ) registre despra cumpărarea de imobile; k) registru despre votarea împrumuturilor şi 1) registrul mem­brilor.

Mulţămindu-Vă pentru osteneala D-voastre, Vă rugăm să primiţi expresia dragostei fră­ţeşti.

Sibiiu, 17 Septemvrie 1910.Comitetul central al „Reuniunii româse

de agricultură din comitatul Sibiin.“

Pani. Lucuţa, Victor Tordâşianu,Prez- secretar.

0 «ouă despărţire a ftstrcf.Despărţirea Nocrich.

La 28 Aug. 1910 s’a împlinit anul dela înfiinţarea despărţirei Nocrich a „Asocia- ţiunei pentru literatura română şi cultura po­porului român.» Pănă aci cele 16 comnne* cari formează acest despărţământ, eraa îm­părţite (pe hârtie) parte Ia despărţirea Agnitei, parte la a Sibiului. „Despărţirea Agnita* ani dearândul a fost în neaetivitate, până Ia venirea în mijlocul nostru a vrednicului frun­taş Nicolae Petra-Petreseu, care i-a dat noai viaţă. Fruntaşii şi poporul românesc din co­munele: Nucet, Cornăţel, Hosman, Fofel- dea, Ţichindeal, Vurpăr, Gijasa de jos, G i-

ja s a de sus, Alţina, Bendof, Răvăşel, N a - cruh, M arpod, Săsăuş, Chirpăr ş i Iltm âav au cerut înfiiinţarea anei nonă despărţiri c®, centrul în mijlocul lor, fiind Sibiiul şi Agnita prea depărtate.

Noua despărţire a Nocrichului a ţinut cea dintâie adunare generală în frumoasa co­mună românească Fofeldea în ziua de 28 Aug. Această zi a fost în adevăr o zi frumoasă de sarbătoare. Poporul de aici a întâmpinat so-

Nr. 37 F O A I A P O P O R U L U I Pag. o

srea oaspeţilor cu arcuri de triumf, împodo­bite cu frumoasele ţeBături ale femeilor din jFofeldea, cari până azi n’au părăsit Bvătitur& | |w| de pe cap, această podoabă a vechiului port românesc cu multă dibăcie înfiorata, cum nu­mai fofelzenele ştiu. . .

L a sunetul clopotelor grupuri de tineri şi bătrâni din loc şi jur suiau dealul la bise­rica, unde s’a ţinut un parastas întru amintirea zilei de 100 de ani dela naşterea lui Trebo- niu Lauri an, fiu al acestei comune. Au Ber- ▼it preoţii Valeriu Bonea, loan Petrişor şi lo a n Tatu. dl D r. Enea Andrea, adv. in Nocrich ceteşte conferinţa ocazională de Horia Petra-Petrescu despre sTreboniu Laurianu.Intre cei de faţă ierau multe rude de ale lui lauri&n. Pe faţa lor citeam mândria româ­nească de a fi avut în familia lor un om

atât de însemnat.Directorul desp. dl Nicolae Petra-Petrescu

deschide apoi adunarea printr’un discurs izvo­rât din caldă inimă românească, arătând în­semnătatea şi scopul Asooiaţiunei.

Secretarul loan Pampu în raportul ge­neral arată causa care a cerut înfiinţarea des­părţirii acesteia. Din Raportul general reiese, că activitatea comitetului a fo8t rodnică. Aproape în toate comunele s’au înfiinţat agen­turi şi biblioteci pentru popor. In mai multe comune s’au ţinut în cursul anului adunări poporale cu un rezultat îmbucurător.

Dl D r. I . Rusan, medic cercual, a ţinut o conferinţa liberă despre „diferite boaleascultată cu atenţiune.

Dl I. larca , medic-veterinar al „Tovă­răşiei pentru asigurarea vitelor" din Orăştie, poftit anume la adunare, explică scopul şi m e r s u l numitei tovărăşii, invitând poporul ca la timpul său sa nu pregete a întră în şirul m e m b r i l o r acestei mari şi binefăcătoare înso­ţiri. Adunarea a ascultat cu multă atenţiune eele auzite cu atât mai vârtos, că dl larcaa dat voie să i-se pună ori-ce întrebări, lacari a dat răspunsuri motivate cu multă bună­voinţă şi cunoştinţă de cauză. A şi fost in­vitat comitetul ca să facă paşii de lipsă pentru înfiinţarea unui grup al Tovărăşiei din Orăştie în comunele din despărţire.

D l loan Petrişor, a raportat despre proiectul de statute presentat comitetului de loan Pampu pentru înfiinţarea unei Reuniuni de înmormântare, a arătat starea lucrului, in­vitând adunarea ca să hotărască înfiinţarea „Reuniunii d e înmormântare14. Adunarea a Încredinţat comitetul ca atât cu privire la a- ceasta reuniune, cât şi la ceia pentru asigu­r a r e a vitelor, să facă tot ce secere pentrua le înfăptui.

Membrii comitetului ales pe un nou pe­riod de 3 ani sunt: director N icolae-Petra- P etrescu ; secretar: loan Pam pu; casier. loan M an iu ; controlor: loan Olar. Me brii în comitet: loan Petrişor, loan Alisandru^D r E nea A ndrea şi loan Tatu; suPlen^* A u rel M ilea, Florian Bologa, A ron Meţtanu ş i Gheorghe Simplicean.

După închiderea adunării a urmat prin­z i c omun la care n’au lipsit şi obicinuitele toaste şi cântări. Seara s’a dat l»/olosulAs°“ daţiunii o reprezentaţiune teatral,* ^ ata ds jo c care a reuşit de-asemenea destul de bin .

Fie ca cu toţii — fruntaşi şi popor m cele 16 comune ale nouei despărţiri a s rei să-ne înşirăm cu drag subt steagul ridicat de aceBt înalt aşezământ cultural al nostru m p ă r ţ i l e acestea, « cultura noastră nafional^ să-şi reverse darurile sale şt fe s t e * ^H â r t i i a c t u l u i ■' —

Literatură şi ştiinţăNatură şi caricatură.

„Peste vîrfuri trece luna „ Codru-şi bate frunza lin,E u îm i bai cu versuri capul Lângă sticla mea de vin.

Ş i de fum ul de ţigară Nu mai văd , şi nu mai ştiu,Ce frumoasă e natura, —Ş i ce — proaste versuri scriu.

Ha.rala.mb C&l&muT.

Mamele.De Alex. Ţintariii.

Chiriac Didimoc şi Pantelie Pipirig sunt vecini. Nevestele lor, amândouă cu numele de botez Maria, sunt în vecinica ceartă. Nu-i zi de Dumnezeu ca ele să nu se certe. Şi să ceartă pentru ori şi ce lucru de nimic; ceasuri întregi îşi spun vorbe de ocară, batjocoritoare ; vorbe fără de nici un rost.

Dacă vre-un pui de găină de-al Măriei lui Chiriac zbura peste gard, în ograda lui Pantelie Pipirig era gata cea mai pătimaşe şi veninoasă ceartă, căci Maria lui Pantelie ca scoasă din minte, lăsa tot lucrul, apuca vre-o bâta, bucăţi de cărămidă şi se năpusteaasupra bietului pui.

Mânia iei era aşa de mare, că în clipa aceia nu vedea că, aruncând cu bâta sau cu bucăţile de cărămidă după puiul de găină al Măriei lui Chiriac, nimeria hoarele (păsările) ei, frângându-le vre-un picior, ba mai şi omo­rând din ele.

Când apoi frântă de oboseală, încetacu goana, îşi ştergea sudoarea dc pe faţă, care era roşie şi umflată, ca şi când ea vreme îndelungată ar fi fost închisă într’un cuptor încălzit, se apropia de gard, îşi punea amân­două mânile în şolduri şi începea sa strige:

__ De câte-ori să-ţi mai spun eu, să-ţihrăneşti puii? _

Maria lui Chiriac să apropia şi ea <logard şi tremurând de mânie zicea:

__ Tu hrăneşti puii mei, hămesit» iŞi se certau, se certau până ca răgu-

şiau sau le alungau bărbaţii, ca să îşi cautede treabă. - i

La rândul ei Maria lui Chiriac, candvecină-sa întindea în ogradă rufele spălate casă se usuce, îndată începea să măture ograda,făcând cu deadinsul pulbere mare, care selăsa pe rufele albe ca zăpada. . .

Certele lor de multe-ori au ajuns şi la iudecătorie, ceia-ce lui Chiriac Didimoc şi Pantelie Pipirig nici decât nu le-a veni a socoteală, căei trebuiau să îşi deschidă punga, ca să plătească advocaţii, martorii şi pedeapsa Unde mai erau apoi zilele pierdute de lucru.

La început Chiriac şi Pantelie, cu vorbe bune a spus nevestelor lor ca să înceteze cu certele acele; au^urmat apoi vorbe mai aspre, ba şi câte o sfântă de bătaie, dar mzadar, cele două vecine pare că suferiau de o boalafără leac. . . . „

Numai în privinţa asta Chiriac şi Pan­telie nu erau mulţămiţi cu nevestele lor ean altcum sunt femei harnice, cruţatoare, purtând cu cea mai mare pricepere rândul casei.

Odată, a doua zi de Crăciun, cele doua vecine mai că erau să pleznească de ciuda « mânie. Nici moarte n’ar fi gândit la aşa ceva! Nu aveau linişte nici o clipa; sa sim- ţiau rău dacă şedeau locului şi tot aşa daca

umblau. Cu un cuvânt ardea pământul Bubt ele. Amândouă au izbucnit apoi în plâns; plângeau de li se scutura cămeşa.

— „Ce batjocură! Ce ruşine!“ mur­murau ele.

Chiriae şi Maria Didimoc aveau un fe­cior, pe Tudorică, iar Pantelie şi Maria Pi­pirig o fată, pe Ileana. Tudorică era fecior de însurat iar Ileana fată de măritat.

Tudorică şi Ileana au jucat împreună la horă. Din pricina asta cele două vecine s ausupărat aşa de mult.

Când Ileana a venit acasă dela horă, mamă-sa a întrebat-o:

— Cu cine ai jucat, tu, fată?Ileana a fost pregătită la întrebarea asta.— De ce mă întrebi mamă? a zis ea

zîmbind.Mamă-sa a izbucnit:— De ce te întreb? Ştii tu binel Ce

ţi-am vorbit eu ţie? De câte ori ţi-am spus, să nu te puie păcatele să joci la horă cu prăpăditul de Tudorică al lui P ip irig !... Acuma ai fost la horă şi mai mult nu. O săstai acaBă, ca babele.

Tot aşa a aşteptat şi Maria lui Didimocpe Tudorică.

Dar Tudorică, în loc să se desvinovă-ţescă a zis cătră mamă-sa:

__ Nici o fată nu joacă aşa de bine caIleana. E uşosră ca un fulg de zăpadă şi e aşa do mlădioasă. Cu noră ca ea ţi s’ar duce vestea şi în alte ţări, mamă.

Maria lui Chiriac Didimoc a înlemnit; nu a putut să zică nici o vorbă, ca şi cand cineva ar fi atâns’o de grumaz.

In Dumincea următoare Tudorică şi Ileana iar au jucat împreună la horă.

Acuma supărarea celor două vecine a foat şi mai maro. Nu a avut margine.

Tudorică a spus mamei «ale:— Mamă, nu to Bupăra, cuci Ileana o

să-ţi fie noră. Iîu numai po *'a o iau do ne­vastă.

Ileana încă a tspuB mamei salo:— Mamă, nu to supăra, căci Tudorică

o să-ţi fio ginere. Eu numai după ol mă

m ă rit ... # .Maria lui Chiriac. şi Mana lui Pantelie,

în clipa aceia, când au auzit vorbele aceste atât do nesocotite, ar fi putut sa pună jură­mânt că ele visesză.

Cele două vecine au început să colinelepe la vrăjitoare, ca să strice dragostea tine­rilor. D ar zadarnice au fost toate frământă­rile lor, căci leacurile vrăjitoarelor B’au prins ca nuca de părete: Tudorică şi Ileana dm zi în zi tot cu mai mult foc se iubiau.

In toată Dumineca şi sărbătoarea ei jucau la horă, sc mai întâlniau apoi şi la Şe­

zătoare. . . y Intr’o zi A lari a lui Chiriac a zis catră

Tudorică:__ Dragul mamei, îţi împărtăşesc o veste

bună. O să vorbesc cu tată-t’o, să peţim peDochia lui Ştefan Negru. _

__ Pentru cine, mama? a întrebat iudorică, prefăcându-se că nu înţelege pe ma­mă-sa. - , . V

_ Pentru tine, T u d o ric ă .. . ^

_ Adecă eu să iau de nevastă pe Do-

ciiii __ Nu poţi să zici nici o vorbă rea îm­

potriva fetei, căci e frumoasă şi harnică._ Da, mamă, într’adevăr Dochia e fată

fr u m o a s ă şi harnică, dar eu n’o iubesc.__ Nu iubeşti pe Dochia? Pe cine iu­

beşti, tu, Tudorică?__ Bine ştii; eu iubesc pe Ileana.Pe Maria lui Chiriac Didimoc a început

Pag. 6 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 37

b’o cuprindă naduşelile. A lăudat pe Dochîa, a vorbit da râu pe Ileana, dar Tadurica a rămas neînduplecat.

La aceasta a mai pus vârf şi Chiriac Didimoc care a zis, ca el mai bucuros ar fi sâ aibă de noră pe Ileana lui Pipirig, adecă ţi el mai cu bucurie sâ învoieşte la împreu­narea Ilenei cu Tudorioă Didimoc, de cât cu Sanda lai Ion Tulbure, care ar fi după placul nevestei sale.

Cele două vecine scuipau numai venin. *

Cu vre-o câte-va zile înainte de Paşti, Maria lui Chiriac Didimoc fi Maria lui Pam- filie Pipirig, s’au întâlnit pe uliţa mare a sa* tului. Chiar atunci, jandarmii duceau legat pe Ion a lui Gheorghe Strâmbu.

Ion B’a însurat înainte cu vre-un an. A laat de nevaBtă pe Anica lui Pădureanu. îm­preunarea lor nu a fost din dragoste şi din pricina asta nici nu a avut trai bun. Se cer­tau fiecare zi; Ion apoi s’a dat băuturii. Nu purta grije de nimic, iar avutul Bău Be îm­puţina văzând cu ochii. Acuma B*a îmbătat la crâşmă, a început să se oerte on oraşmarul venetic, pe care apoi l’a lovit cu scaunul, spărgându-i capul.

Cele două vecine au fost cuprinse de un fior ta in ic ... Mânate de o putere necu­noscută, de o putere cerească, faţă de eare nimeni nu se poate împotrivi, cu ochii scăldaţi în lacrime, amândouă deodată au murmurat:

— Pentra norocul şi fericirea copiilor noştri, să uitam ce a fost între noi. . . .

Şi în clipa aceia, cele două mame ai uitat trecutul, întocmai cum se uită un vii înşelător, on vis urât, şi împreună an men acasă cu gândul la viitorul şi fericirea Im Tudorică şi a Ilenei.

Pin carie cu stoM Vcche.Beţia aridică din cap cu totul judecata

cea dreaptă — şterge memoria (ţinerea da minte) — veştejeşte frumuseţea, — slăbeşte aau împuţinează puterea — înflăcărează sân­gele — pricinuieşte atât pe dinafară cât şi pe dinlăuntru nelecuite răni — este ruinarea simţurilor, diavolul sufletului şi hoţul pungii — plângerea soţiei sale şi întristarea fiilor săi — pe cel vârtos îl face neputincios, şi pe cel înţelept proat. I. M. Voicheci. (»Albina*)

O revedere grozavă.

Otto M ayer p i Oskar B rau er au fost odinioară cei mai buni nrieteni u- • i x / vcare luau parte la toate întrecerile cu roata si se întreceau între dânşii f ’âmî* o* • •6ra ^icic^ a (roata) ca'îndeletnicire. E greu d.> trăit, si cei doi tovarăşi nu învăţaseră nici un î f 161 aU trebuît să aPu°e altă,călău in Prusia. Brauer apucă însă pe căi greşite, căzu tot mai afund 7 L ‘ A ? strâmtoiat, M ayer primi slujba de morar bojat în oraşul Koln pentru care faptă a fost osândit Ia moarto V- • ^ • când aJ un.se r.ău de tot şi ucise pe u n adică pe locul unde se taie capul celor osândiţi la moarte. Maver răU i c • * J \ Pn.e,tem s’au întâlnit pe eşafod.

Iartă, m i , prietene, apoi ii taie capul cu barda. * ’ U’ mte de a'* ucide pe Brauer, îi zise:

Nr. 3: F O A I A P O P O R U L U I

Cântec poporan b u lg ă r eCe-mi albeşte’n zare,Colo la hotare,Pe cel mai bătrîn Pe malul romîn?

Lebede bă fie,Ceaţa alburie,Ori au prins să cadă Fulgii de zăpadă?

Lebede de-or fi,In zbor ar porni,De-ar fi fost troian Se topea de-un an,Ceaţă de-ar fi dat,S’ar fi ridicat.

Na sunt frăţioare Lebede uşoare Netede la pene N’au căzut troiene,Ci sultanul iară A întrat în ţară.

Mindrii ieniceri Spahii şi neferi,Au întins cu zor Corturile lor,Şi-acum poposesc Şi se odihnesc,Beau şi chefuiesc Şi-mi zic din caval JPe celalalt mal.

Dar an ienicer S ’a oprit stingher,Nici nu chefuieşte Glumă, nu glumeşte Cîntece na cîntă Dorul mi-1 frămîntă.L a sultan iei pleacă Flînsul mi-1 îneacă:— Dă-mi stăpîne carte Ca să plec departe Peste munţi şi văi La părinţii mei.

Că de nouă ani Trăiesc prin duşmani.Anii au trecut Şi nu i-am văzut.Vacul văcuieşte Mama mă jeleşte Şi de nouă ori Dragile surori Flori au sămănat Dar nu le-au purtat Ci mi-s’au cernit Şi m’au tot jelit Şi de nouă ani Fraţii dolofani îşi fae flaerele Dar nu cântă'n iele Danţuri uşurele,Ci mi-se pornesc Şi mă tot jelesc.Şi de dorul lor Mor, stăpîne, mor. . .

(„Luceafărulu) !• U. Soricu.

s/■ V . .

Nu uitastimate cetitor, — la comande sau tot felul de alte cumpărări, făcute în urma unui inserat cetit în foaia noastră, a aminti şi spune, că despre lucrurile comandate sau cumpărate ai cetit în

inseratul din „foaia Poporului**.Prin aceasta contribui şi D-Ta la răs­pândirea şi lăţirea foii noastre, iar pe de. altă parte vei fi servit de grabă, fără ca aceasta să te coste ceva mai mult.

• •

Sibiiu, 22 Septemvrie n.

Pentru fondul cultural din Blaj s * B mai făcut următoarele dăruiri: Dl Dr. Ema- nuil Doctor, medic în Viena 3000 de cor. Dr. Oct. Russu, advocat în Sibiiu 1100 de cor. Dr. Oct. Blaj an din Rimnicul-Sărat şi Laura Boier, Lechinţa, cîte 1000 de cor. Iuliu Pop, Gherla, 500 cor. IoanJBucur, îndoi, 400 cor. Aurel Trifan, Blaj, 300 apoi mai mulţi preoţi cîte 200 de cor. şi alţii. Menirea fon­dului cultural ieste de a ajuta şcoalele pri­mare lipsita ale archidiecezei de Blaj.

Dr. Eugen de Leraeni. Românii din Bra­şov au îndurat o pierdere mare. A munt inimosul român, advocatul Dr. Eugen de Le- m eni, lăsând o soţie nemângăiată şi mai malţi copii mici. Eugen de Lemeni a fost un om eu dragoste nemărginită pentru neamul său. A apărat Gazeta Transilvanei în mai multe procese politice, vorbind cu convingere şi cu putere. Dumnezeu să-l ierte.

Zăpadă în Septemvrie. Vara cea nouă pare oă va fi scurtă. In Ardeal urmează vremea cu soare, dar aerai B’a răcit. In Ro­mânia, în Valea Prahovei, Buşteni, Azuga şi Sinaia însă a nins. Munţii Buceciului sunt acoperiţi cu zăpadă.

Un nou internat românesc de băieţi. InLugoj s’a înfiinţat anul acesta un internat al diecezei unite pentru şcolarii dela liceul (gim­naziul) de acolo. Din darurile episcopilor şi altor oameni de inimă averea internatului se ridică la suma de 180,000 de cor. Măiestrul brutar Ştefan Bercianu a oferit pâne gratuită (de geaba) pentru anul şcolar viitor întreg. Vor fi primiţi 12 băieţi gratuit, 10 băieţi cn plata jumătate, iar alţi şapte cu plata în­treagă, care pentru fii d« preoţi e de 300 do cor. şi pentru alţii de 400 de cor. po an.

învăţătorii români din dieceza Caran­sebeşului au ţinut adunarea lor din acest an în Panciova, unde românii de-acolo, răalcţiţi între sîrbi şi nemţi, i-au primit cu maro bu­curie. A doua zi, învăţătorii noştri au făcuto excursiune la Belgrad, capitala Sîrbiei. Aici au fost întâmpinaţi de colegii lor Sîrbi. 'S'au rostit şi cuvânt&ri. Din partea noastră, a răspuns nemţeşte, preşedintele, dl Gh. Jianu din Oraviţa.

Pentru zidirea bisericii româneşti din Panciova Românii din oraşul Panciova in Bănat sunt lipsiţi de biserică. Mai de mult ierau înglobaţi la biserica sîrbeassă din Pan-

dar acuma au pornit proces de dea-ciova,părţire şi vor să-şi clădească o biserică în care sâ preamărească pe Dumnezeu în dulcea limbă a mamii lor. Pentra aceea preotul Ioan Stroia din Panciova roagă pe toţi creştinii buni să-i sprijinească cu un obol cît de ne­însemnat trimis pe adresa băncii Panciovana în Panciova. Persoanele cari vor da sume dela 500 de cor. în sus vor fi înscrise ca membrii fundatori. Dorim fraţilor Paneioveni Ba-şi vază cît mai curînd sf. lăcaş ridicat!

Poşte prădate. In jurul Sibiiului an fost jăfoite în timpul din urmă mai multe oficii poştale, anume oficiul postai din Vinţul de jo3, Orlat şi Săsciori. In comuna Săsciori, spărgătorii şi-au însuşit 1700 cor. Zilele trecute spărgătorii şi-au încercat norocul ca jăfuirea poştei din Teiuş, dar de astă-dată au fost prinşi. Erau doi, Papp Miklos, lăcătuş şi Miklo3 Jânos, care e proprietar a patru case din Cluj.

Rfcbunare cu ^ ^ ^ “ a T u g ^luni Ion Barba a ^ ^ B,aU bătut Aldea din C a p iln J ^ g r e l e în b ă- şi Aldea a pnmi ^ trei luni. L ataie, încît a z&c°* \ Hasusău cei doi

Alde» 1'*vrăşm»ţ> dintt’o cîreiumă V > *pe Barba cin eş®* ciomag Btraşnic atît

de tare, incit Bamu U c ig ^ l > o ™ 1* ''

U.pr0t0pre<0r p«»supt a c ^ * «

unul din cele mai Balbatice P î muirii noastre. E vorba J P

w V T . Ur. td oii,” "it ■»de treabă) din Reşiţ • nici-odatS

" » . « > • şiT’a pus dracu să facă ana la tă : s’a atm»I de L ungur. A scos din Reşiţa cu jan ­

darmii pe advocatul Torok din Petroşeni. Şi acum judecata l’a umflat şi l’a pas «apt acar* (cercetare judecătorească), şi-l va pe eps să-1 înveţe minte să nu mai încarce pe ungur ca un ticălos de român!

Patru persoane înecate în Murăş. Omare nenorocire s’a întâmplat lîngă Arad pa Murăş, Un număr de vre-o 20 de oamem treceau Murăşul cu luntrea. Luntrea a toet apucată de apă şi izbită do o moară unde s’a răsturnat. Patru oameni între iei şi doua românce s’au înecat. Pricina ar fi că luntraş» ar fi fost beţi. Luntraşii, români şi iei, spu» însă, că fiind dimineaţa nu au băut de#î* foarto puţin şi că vina ar fi a proprietarului luntrei, care le-a poruncit Bă primească până la 20 do persoane în luntre, deşi după porunca poliţiei nu pot lua loc dccît 12 oameni.

O călătoric frumoasă pc cheltuiala bU- tulul ffccu muncitorul Rudolf Strosaa din oo- muna Hondol. Noavând co lucra, poliţia din Sibiiu îl trimise acaBă şi-i dădu un paşaport de drum, ou caro avea dramul degeaba cu tre­nul şi primea şi do mâncare. Po paşaport ae scrisese Insă numele comunei H ondol în chip necitcţ şi fără a bo spune şi comitatul. Ant- fol Strosaa ajunse la Cluj undo poliţia oeti London în loc do Hondol şi-l trimise în ca­pitala ţării englezeşti. In Austria autorităţile puseră pecetia şi-l trimiscră mai departe î* ţara nemţească. Strosaa tăcu şi iera bucuro* do plimbarea asta caro nu-l costa nimic. Când sosi însă la Berlin, capitala ţării nomţoşti, nemţii, temeinici ca totdeauna, mai cercetară odată şi bine paşaportul şi voiră să vorbească cu StroBsa englezeşte, dar iei nu ştia nici mă­car nemţeşto. Atunci poliţia ccti bine paşa­portul, se puse Bă caute şi să studieze prin cărţi şi prin hărţi şi scrise apoi pe paşaport cu slovă groasă şi apăsată: în a p o i la H ondol, comif-atul Ihm icdoara, Ungaria. Strosaa fa. trimis înapoi până la Alba-Iulia, iar de aici merse pe jos cu toiagul până acasă, înjurând în gândul lui pe nemţi, cari i-au stricat plă­cerea de a vedea Londra şi ţara englezească. Măcar că putea fi mulţămit, căci umblase vreme de 44 de zile, din 16 Iulie până în19 August, bătuse ţări străine şi văzuse Clu­ju l, Pesta, Viena şi Berlinul pe cheltuiala statului.

Un om cu înrudiri ciudate. Un om tînărdm Paris povesteşte istoria vieţii, în felul ur­mător: Ieram om tînăr când m’am însurat. Am luat pe o văduvă de 35 de ani de ne­vasta. Văduva avea o fată mare şi £rnnm.?)Căl Tatăl meu’ om văduv destul de tînăr * '* inirag°stit de ea şi a luat’o în căsătorie. Acum tatăl meu era ginerele meu, nevasta-

Pag. 8 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 3 7

mea ii era eoacii. Nevasta tatălui mea iera «.acră-mea ţi în acelaşi timp fiica mea maşteră. Dar b& vezi altă pacoste pe capul nostru. Dapă un an nevestele noastre născură ş* anume nevasta tatălui meu nn băiat, iar ne­vastă-mea o fată. Aţa, va 8ă zică acuma fiiul nora-mii e frate cu mine ţi fetiţa mea e aora cu neru-mea. Bărbatul noru-mii e bu­nicul fiicei mele ţi fiica mea e cumnată cu tată-meu. Of! Pentru Dumnezeu, Bă nu vă puie dracul să vă însuraţi aşa cum m’am însurat ieu!

Din jertfele holerei. In orăşelul Turov din Rusia s’a înfăţişat un om care apunea că e capul serviciului de sănătate. A inspectat toate casele şi locuinţele oamenilor şi a cer- eetat dacă e curăţenie. Găsind în multe case murdărie a înfruntat pe proprietari spunând că holera Be prinde acolo unde nu e curăţenie. Ba i-a ţi amendat (globit) ou sume mărişoare ca pedeapsă, apoi a plecat ducând banii ce încasase. Sa doTedit pe urmă că-i un pun­gaş şi cH a înşelat lumea care i-a căzut jertfă Ini şi nu holerei.

Din ţa ra c iudăţeniilor. Ţ a r a c iu d ă ţe ­n i i lo r e A m e r ica . S o în tâm plă acolo lu cru r i c a r i la noi nu s’a r p u tea în tâm pla n ic i-od atu , lu c ru r i sucite şi c a r i se îm p otr ivesc tu tu ro r obice iuri lor noastre . A ş a o în tâm p lare s ’a p e ­t r e c u t Ia o în m o rm â n ta re . Iera la în m o rm â n ­ta re a unui t înar . P re o tu l rosteşte o c u v â n t a - t a r e a tât «le m işcă to a re în c â t cei do fa ţă a v e a u la c ră m i în och i. L a u r m ă preotul în treb ă jxs cai do faţă, după obice iu l lacu lu i, d a că m ai

d o rrş te c inevn Bă n ta tca scă o c u v â n ta re de m flngăicre ra trn rudele ncutnpulni mort. U n

utrăin ieşi ţ i începu mi v o rb ească , «rA tându-şi j a l e a pentru m o a rtea p re a do vrenm a r»p<>. satu lui. Apoi fără tio veste Jpuso c ă iei iesto a gen tu l unei fab r ic i d c alifie n>ntra «-liclîci şi cH recom andă tu tu ro r alifia anta caro face en cre a scă p.irul num ai dccât. Ş i mortul i n — treb u in ţa *e alifia, z ice a ici, ţi i -a c re sc u t p a ­

rul pe capul cficl. „ D a r domnilor, zinc la urm ă, t r i l u i e să scu tu ra ţ i b i r t - b in e st ic la cu alifie ţi t rebuie .’ i f n c a ţ i bir.e pielea râ n d vii u n g e ţ i” . Afctiltăti tii înri. n ’au inţelen b ine p a rtea anta n c u v â n tă r i i în căe i . Ine de a Muitura sticla , în ce p u ră a -1 . a ru tu ra b ine b in e * pc agent şi-i ! r< c*rn p r i m in n u d foarte d u ­r e r i i . Nu ştim daca i -n mai c r c “cut p i r pc locul f r e ’.it.

Bătaie cu otror intre incuri in Arncrica S e p< ate pâ nu se b ată ungurul, câ n d c la c râ şm ă V I’ină ş i ’n A m e r ic a iţi p ăstrează n ă ­

ra v u l . In oraşul O x f n l un u n g u r a plutit cu v ia ţa < biceiul un gu resc , de a ae b a te

T r e i m uncitori de m ine (bai) ş i-au p etrecu t Ia c irc iu m ă şi s ’au c e r ta t pentru o st ic lă dc Ts-iliaky (rachiu a m e r ic a n i . Nici una, nici două, unul din ici ac- ase cuţi tu l şi-l în ţep ă pe c e ­la la l t în p întece . R ă n itu l a murit . Ie i sc c h e m a Bar^t .I '’z~cf şi ie ra de o 3 ani. C e ­ia la lţ i d i buni tovarăşi ai lui. S z e k c iy şi I lo r n y ă k au («-st a re f ta ţ i de poliţie.

Pungăşia unui doctor jidan din Bucu­reşti cu leacul lui Ehrlich. Jidanul tot jid jn ,

s’a mintuit. Ai crede că dacă învaţă carte şi ia titlul de doctor. de advocat sau inginer îşi Iaaă năravul de a înşela şi pungăşi dar vorba ceia: L upu l îşi schimbi părul, dar năravul fra. Aşa şi tînărul doctor Grill din Bucureşti. Tată-său om begat cu avere şi directorul unei mari bănci jidoveşti din Bu­cureşti şi bunătatea de fiu-său — un hoţ de rînd. Acest doctor Grill s’a apucat să ves­tească prin ziare, că are o sută dei doze (păr­ticele închise în tinichea) din vestitul leac al coctorului Ehrlich contra sifilisului. Lumea a

cura gîrlă 1* iei, dar doctorul făcea injecţii cu apă goală, amestecată cu un praf galben. Şi lua bani mulţi pe leac. Unui bolnav din oraşul Cimpulung i-a luat 70 de lei şi i-a făgăduit, că-1 vindecă in trei zile. Cind bol­navul s’a dus acasă, a văzut că boala în Ioc să-i treacă, a inai?ital. Omul a venit iar Ia Bucureşti la doctorul Grill. Şi jidanul ob­raznic i-a mai cerut 70 de lei ca să-l vin­dece! Bolnavul nu i-a dat, ci i-a cerut să-l vindece pe suma cea dintâiu, cum le-a fost învoiala. Grill l'a mai dat şi în judecată şi numai la curtea de apel (tablă) a scăpat bol­navul de obrăznicia jidanului!

Acuma însă i-B’a înfundat. S ’a făcut în­trebare la doctorul Ehrlich care a răspuns că nu a dat leacul său lui Grill. A fost prins cu înşelăciunea şi închis numai decît. Zadarnic a alergat tată-său pînă şi la miniştri şi a căutat să cumpere pe judecători: jupânul doctor Grill a rămas închis şi judecata îşi urmează calea. Dacă ar fi în ţara ungurească bietul jidănsş, aici da, ca în ţara lui, ar scăpa, căei aici jidanii pnngaşi au cinste, dar afurisita de ţara românească ii închide!

ECONOMIECongresul stuparilor.

In scopul perfecţionăr ii cu l tu r i i a lb in ă -

r itu lui, Mu parii din A u s tr o -U n g a r iu şi G e r ­m a n ia s ’au a soc ia t şi în tot anul ţ in coDgres în d eoseb ite c e n tre ale accBtnr m onarch ii . I n anul a c e s ta s ’a ţinut al 5.r)- lca congres de felul a c es ta în B u d ap esta . P a rt ic ip a n ţi i la aces t co n g re s au favorul a că lători cu preţ redun ev en tual şi alto înlezniri . V r e - o 8 7 0 de

s tupari do de< iiebito naţionalită ţ i s 'a u întrunit in pavilionul dc arte din V iîrosliget la 21 A u g u st a. c R om âni au fost nu m ai 10.

P re şed in te le l la ron B c l a A m b ro z y do

S - d c n a dcachia şedinţa în l im b a ungu rească şi g e r m a n ă . Apoi nev o rb ind toţi membrii ae i nşi limbii, ci ng rtsu l s ’a îm p ă rţ i t în două

u d ă i : re c ţ iu n e a un gu reasca şi g e rm a n ă . Şedin ­ţele ungu reşti au fost presid iate do Szilassy /.nitan d ep utat dictiil şi eele nem ţeşti do R ar . Ambro/.y şi preşedintele do onoaro D r . Paul Beclc. ş e f dc sec ţie în m inisteriu l do com erciu austr iac .

In urmii a le g e r i lo rce a’.iu f.V ut acum , rum şi cu co n sid erare la stS rilo p o litice c iu tu l do gre le , prin c a re irc c e ţa ra noa.-trâ, o de lip să ca

fiecare Român vrednicşi cu tragere de inimă pentru naţiunea lui să-ţi tragă bine sama ce face. Pentru ca sâ tic bine informat asupra stărilor noastre fiecare diu Romănaşii noştri să

aboneze „Foaia P op o ru lu i"ca re este ce a mai veche foaie p op orală şi anum e întocm ită p entru treb u in ţe le po­porului Lostru de p retu tind en ea.

P reţul Abonam entului:Pe un a n ................................ Cor. 4-40Pe o jumătate de an . . . B 2 ‘20 De acum pănă Ia finea anului „ 1.30 Pentru ţări străine pe an , II* --

Humeri de probatrimitem Ia cerere ori cui şi rugăm pe abonaţu noştri de peste tot locul ca să lăţe­ască foaia între cunoscuţi sau să ne trimită adresele celor ce ar dori sâ aboneze foaia. Inmulţindu-se abonaţii vom putea face şi foaia tot mai bună şi mai bogată.

Ca teme de discutat s’au prezint&t la congres în limba ungurească 23 şi în limba germană 13. Din aceste s’au discutat în şe­dinţele ungureşti: Despre măsura cadrelor (ramelor) mici şi mari, despre roirea albinelor, înzestrarea stupului cu matcă şi altele.

La nemţi: Despre progresul nostru dela aflarea scoaterei fagurilor pe terenul teoriei şi practicei, ce ar fi de făcut pentru apărarea contra cleiului albinelor (propolis), modal simplu al producerei de miere şi valorizarea, ei etc.

La fie-care lucrare s’au făcut observă­rile obicnuite pentru cari zilele din 21— 23 AuguBt a fost prea puţine. In zilele din 1 9 — 26- August a fost deschisă în pavilionul de pa­tinaj din Varosliget şi o exposiţiune ou tot felul de lucruri ce se ţin de stupărit. Albine, vii, coşniţe de multe feluri, cadre, faguri, miere, ceară, vin şi oţet de miere, cozonaci cu miere, recuiBite ş. a. au fost de toţi 277' de persoane cari au expus.

Au fost expuse şi o mulţime de medalii,, cu cari s’au premiat în urmă obiectele mai preţioase ale expoziţiunei prin comisiunea. aleasă spre scopul acesta.

Şedinţele s’au ţinut în fie-care zi înainte de ameazi, iar după ameazi s’au făcut excur- siuni la Svabhegy, pe insula Margareta, la. pivniţele statului din Budafok, la stupăria din GudOlIo, iar în 24 Aug. dimineaţa cine a voit a călătorit la Siofok şi de acolo cu vaporul peste BaJaton Ia Balaton-Fiired.

Intorcându-ne dela Balaton-Fiired la cina din Siofok prin toastul Baronului K rap- petz din Germania s’au încheiat afacerile congresului.

A. Vlad. preot.

Deschiderea liniei ferate“Sibiîu— Agnitacare se amânase, s’a pus pe ziua de 2& Septemvrie st. n.

Tîrgul de (ară în Sâliştea Sibiiului vaavea loc pentru vite în zilele de 4 şi 5 Oc-tomvrie, iar în ziua de 7 Oetomvrie st. n. pentru mărfuri.

Avis pentru tîrgul Timişorii. T îrg u l de ţeară de Sân-Mihai a. c. se vâ ţinea în­cepând cu 2(j Septemvrie n. incluziv până Ia.3 Oetomvrie. începând cu ziua de 29 Sep­temvrie orele 5 dimineaţa se permite mâ- narea a ori-ce fel de vite.

Maşina de sămânat.Subscrisul comitet central pune la di-

Bpcsiţia economilor noştri din comunele, în cari folosirea maşinei de sămânat nu este cunos­cută, maşina D rill de Losoncz cu 17 rân­duri, cu care se poate sămăna grâu, săcară,. trifoi, napi etc. şi poate fi trasă de doua vite.

Cererile pentru folosire se adresează co­mitetului şi vor fi considerate în ordinea, în care au întrat. La cererea pentru fo losire sâ se alăture o consemnare a economilor din. cu­tare comună, cari doresc a folosi maşina, con­semnarea compusă de parohul sau învăţătorul locului, în care să se facă şi declaraţiunea că maşina o vor transporta pe spesele lor şi 0 vos reda comitetului în stare bună. Celelalte ţ» 0 diţiuni pentru folosire se vor stabili la lua^v. în primire a maşinei.

S ib i iu , 13 Septemvrie 1910.Comitetul central al „Reuniunii române-

de agricultură din comitatul Sibiiu. “Pant. Lucuţa, Victor T ordăşian u

prez. secretar.

Nr.- 37 F O A I A P O P O R U L U I

Preţul bucatelorIn S ib iiu la 21 Septemvrie st. n .:

'G râ u ................... Cor. 14,— pănă 15,- de hectolitruSăcară : . . . n ' » »O v ă s ................... 5,60 » 6,60 KCucuruz . . . . I) 1 0 - » 1 1 - .H VCartofi . X 2 , - a 2,50 » r>Fasole i j — n î?

-Făină Nr. 8 . . n 31 ,- n 31,80 la 100 chilo» » 4 » 30,— jî 30,80 n n jî. „ 5 . . n 2 9 ,- 29,80 i> » »

'Slănină . . . . » 180,- • » 184,— n a'Unsoare de porc . n 190,- n 192,— » »- »-"Său brut . . . n 56,— w 60,— - * 1» ' »Său de lumini . . 76 ,- » 80,— n » ».Său de lumini topit 92,— n 9 2 ,- n n »Săpun . . . . îî 64,— ■ « 6 4 ,- n n »

'Fân . . . . . n 3,60 n 5 - n nT3Lemne de foc neplutite „ 7,70 n 8 - la met. cub.

„ » plutite 6,25 6,T0 f) n »-Spirt rafinat . . » 1,82 » 1,85 la litruSpirt ordinar . . r> 1,80 1,83 n n

«Carne de vită pentru supă Cor. l,o8 pănă 1,44 la chilo„ » » * friptură „ 1,28 K 1,44 •» 9. . viţel . . • • » 1 — » 1,60 n n. » porc • • > • » 1,40 > 1,76 » n

Ouă, 10 bucăţi . . . • » -,57 > -,67 * n:Un pătrar de miel • * > n n

fn B u d a p e s t a în 21 Septemvrie st. n .: (Grâu şi săcară de cea nouă)

>=Orâu de Tisa 78 chilo Cor. 10,— pănă 10,20 la 50 chilo„ 79 „ » 10,10 îi 10,37 M * *

. ^ * . 80 „ - » i 0 , l 5 n 10,42 * » TiSăcară . ' » 7 ,25 n 7,40 » *

5©rz- . . • . • • ' n 6 ,85 » 7,45 * » n» 7 ,90 B 8,20 » * n

Cucuruz ' * 5 ,95 0 6,05 » i f

'Unsoare de porc Cor. 17 6 ,— pănă 1 ? 7 ,— la 100 chilo ^Slănină . . . > 1 4 6 ,— » 1 4 6 — » > »

Sămânţă de luţernă C. 124,— pănă 160,— la 100 chilo » » trifoiu » 112,— » 124,— > » »

3?orci îngrăşaţi pentru untură C. 1,44 pănă 1,50 la chilo » » » carne » 1,36 » 1,40 » »

"Viţei . . . . • • • » —»— » *

îî?e o păreche de miei » » > » oi .

Pretai banilor în

Galbeni . . . . . .100 Lei, hârtie. . . • 100 Lei, argint . . . Xire turceşti, aur . . •1 funt şterlingi englezeşti 100 maree, aur . . . • 1 0 0 „ hârtie . . • Napoleon . . • • • 100 Ruble ruseşti, hârtie :100 „ n argint

. . Cor. — ,— . . » —

pănă —,— » —

în 21 August n.cumpărat vândut:

. Cor. 11,28 11,3895,30

94,— 94,9021,45 21,6523,85 24,05

11V 5 117,65117,15 117,6519,02 19,12

253,— 254,50238 — 242,—

T â rg u rile de ţa ră .«(Ziua târgurilor e însemnată după călindarul vechtu)

12 Septemvrie: Bichiş, Chişinou, Ghio- ;{îoc, Kecskem<5t, Silvaşul de sus.

13 Septemvrie: Abrud, Breţeu, Hida.. 14 Septemvrie: Lăpuşul-ung., Monor,

;Sic. Zam.15 Septemvrie: Boroşsebeş, Reteag.16 Septemvrie: Ciuc-Sereda, Eted, T i-

m,ŞOai7 Septemvrie: Alba-Iulia, Almakerdk, JBachnea, Coldea, Ruşii munţi.

18 Septemvrie: Buriaş, Pauhş, Şieul mare-19 Septemvrie: Vinga.20 Septemvrie: Bioziod, Bozovici, Cm-

,«n l mare, Debreţin, Iara. _ .21 Septemvrie: Borşea, Cal, Cnşpatae,

Xomârom, Ludoş, Odorheiu, Orăştie.23 Septemvrie: Becicherecul mare, Bran,

Oaransebeş. _24 Septemvrie: Baţon, Sabâd, belişte,

-:{com. Şibiiului), Zabola.

26 Septemvrie: Pâneota, Segedin, Si- linghia.

27 Septemvrie: Canija mare, Citic-Sân- Domocoş, Cohalm, Olpret, Sărmaşul mare, Trăseău.

28 Septemvrie: Arpaşul de jos, Birchiş, Crasna. Jassenova, Jibâu, Ilia.

L iferări, lic ită ri, a rân d ări şi a lte le .

(Datul este totdeauna după căllndănd nou).

Arândarea păşunatului pentru oi peste iarnă în tabla „Biniş", aparţinătoare izlazului comun nedespărţit al Lugoşului român. Lici­taţia se ţine în 21 Octomvrie st. n. Condi­ţiile se pot vedea la oficiul de expediţie al oraşului Lugoj. h

Arândarea păşunatului de vite de pe hotarul comunei Vurpăr. Arândarea se face pe 3 ani. Locul cam 700 jugăre şi se arân- dează la olaltă sau în trei părţi. Preţul Btri- gării 5130 cor. (în trei părţi 3300, 800 şi 1030 cor.) Terminul 25 Septemvrie, 2 ore. Presbiteriul evangelic săsesc.,

Lieferarea articolelor de mâncare la în­chisoarea din Gherla pe anul 1911, şi anume: pentru carne în 20, lapte 21, brânză de oaie 22, slănină 23, petroleu în 27 Septemvrie. Direcţiunea institutului.

Edificarea bisericii gr.-cat. din Urmeniş (comit. Sălagiu). Oficiul parochial din Ur­meniş, terminul 25 Septemvrie 1910.

Vinderea de cai erariali (militari), ce se înlocuesc cu alţii. K . u. k. Train-Division Nr. 12 în Sibiiu. Terminul 28 şi 29 Sep­temvrie. (Vezi publicaţia din foaie).

Arăndarea pe 3 ani a cârciumei comu­nale din din Măgărei. Preţul strigării 1400 cor. Primăria comunală, terminul 5 O ct

Arândarea localului de prăvălie din Si­biiu, strada Urezului o (Vezi publicaţia din foaia de azi).

Arândarea caselor cu prăvălie din Sibiiu, stra Cisnădiei Nr. 36. (Vezi inseratul din foaie)

Arândarea a două cârciume ale comu­nei Apoldul-mare, pe timp de 3 ani. Preţul strigării: cârciuma de sub nr. 68 este 700 cor., cea de sub nr. 74 este 300 cor. Primăria co­munală, terminul 25 Sept.

Arândarea cârciumei comunale din Se- leuşul mare, pe 3 ani. Preţul strigării 600 cor. anual. Primăria comunală, terminul 30 Septemvrie.

Arândarea cârciumei com. din Şaroşul- săsesc, pe 3 ani. Preţul strigării 1000 cor. anual. Primăria comunală, terminul 1 Oc­tomvrie.

Arândarea fostei cantine militare din Cisnădie, ca cârciumă publică. Preţul strigării 600 cor. Primăria comunală, terminul 28 Sep­temvrie.

Arândarea păşunatului da iarnă în Nou şi anume: „Hotarul mare“ cam 720 jugăre, „Hotarul mic“ 150 şi „Hotarul bisericei" cam 680 jugăre. Primăria comunală, terminul 1 Noemvrie.

Arândarea cârciumei comunale din Mer- ghindeal, pe timp de 3 ani. Preţul strigării 1200 cor. Primăria comunală, terminul 11 Octomvrie.

Arândarea morii comunale din Mer- cheaşa (comit. Tâmava-mare), pe 3 ani. Pre­ţul strigării 2000 cor. anual. Primăria comu­nală, terminul 9 Octomvrie.

Arândarea celor doua mori comunale, din Lsslea-mare (Szâsz3zentlâszl6), preţul stri­

gării 1000 cor. pentru fiecare, cum şi arân- darea cârciumei comunale cu preţul strigării 500 cor., cârcima afară din sat cu preţul stri­gării 450 cor., iar cămara pentru tăierea cârmi cu preţul strigării de 50 cor. Primăria comu­nală, terminul 24 Septemvrie.

Vânzăzi de lemne'.In 28, 29 şi 30 Septemvrie ae vor vinde

în pădurea „Dreispitzw alde“ din Turnişor 314 stejari. Amănunte la primăria comunală

In 29 Septemvrie se vor vinde în can­celaria comunală din Guşteriţă, lângă SibiÎE,. 376 stejari din „Pădurea bi8ericei.“ Preţul strigării 3352 cor.

Tot atunci se vor vinde 100 stânjinî lemne de stejar pentru foc din pâdnre& „Weinischtal“ şi „Fântâna reee.“ Preţul stri­gării 12 cor. pro stânjin. Amănunte la oficiul silvanal din Sibiiu.

In 24 Septemvrie Be va vinde în OrlaS pădurea de brad în mărime de 135 jug. c * - tastrale. Preţul strigării 82.251 cor.

In 27 Septemvrie se vor vinde în U j- falău mai multe păduri de lemne. Preţul stri­gării 119,950 resp. 110,880 cor.

In 29 Septemvrie se vor vinde în Cri- halma, lângă Cohalm, 2500 stejari. Preţul strigării 21,000 cor.

Arândarea hotelului comunal din S i ­lişte. Primăria comunală, terminul 25 Sept-

F o ş ta R e d a c ţie i.Cociuba. Povestea D-voastră e frumos

povestită deşi firul acţiunii e cam încâlcit. PeDtru eiarul nostru e însă prea lungă. O păstrăm pentru ca să dispuneţi do ea.

Redactor resp.: Nicolae Bratn.Editura şi tiparul: „Tipografia Poporalul"-

K. u. k. Train-Division Nr. 12.

Publicatiune.In 28 şi 39 Septemvrie 1910, la 7

ore dimineaţa, să vor vinde prin lieitaţiune publica în Nagyszcbcn-Sibiiu, po piaţa H er- matin (înaintea ca^armei de infanterie) circ» 2 0 0 de cai erariali, cari au fost folosiţi mas mult la tras la trupa de Train, iar acum ni. înlocuiesc cu alţii.

Caii vor putea fi cumpăraţi de acele- persoane, cari vor oferi mai mult, pe lângi plutirea momentană şi depunerea speaelor de ştempel după Bcala obicinuită. *86 3 - 8

Nagyszeben-Sibiiu, 3 Septemvrie 1910.

C o m is ia de vân zarea k. u. k. Traln-DIvIsIon Nr. IZ.

JJJS B Ă I ATJCdela 13— 15 ani să primeşte c a î n v ă ţ ă ­c e l sub condiţii favorabile la T o m a L.tipB 8 fraczelar în S filiş te (lângă Sibna).

T 244 2 — 3

Licitaţie.Consistorul archidiecezan din Sibiiu exa-

rândează pe calea lieitaţiunei publice locala» de prăvălie cu licenţă pentru beuturi am Sibiiu , strada urezului Nr. 5 , pe timp e6 ani, începând cu 1 Maiu 1911.

Licitaţiunea verbală, la care să primesc şi oferte închise, se va ţinea Mercuri, in r~_ Octomvrie 19 ro, la 10 ore înainte de ameaz»- în localul dela Cassa Conzistorului.

Preţul de strigare 1400 cor. anual. V a-din 20'»/.. 2,45

Condiţiile de licitare se pot vedea ztimc;dela S —12 la Cassa Conzistorului.

Eonzistonil arhidiBCEzan.

Pag. 10 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 3 7

CONCURS.Sistemirându-se post de vicenotar ccr-

rual la notariatul de cerc Săcel (pretară Sălişte), pentru îndeplinirea lui prin alegere, «seria concurg, şi învit pe candidaţii de no­tar cvalificaţi conform cerinţei legii, de aşi înainta prin autoritatea competentă cererile !or inBtrnate cu dovezile de lipsă la oficiul pretorial din Silişte pănă în 12 Octomvriea. c. la oarele j p. m

S f l i ş t e in 10 Szeptemvrie 1910Primpretorul cercual.

Nr. 981/1910 253 1— 1

Arândare de păşunat.In 2 Octomvrie st. n. /p/o la orele 3

după ameazi se va arin da pe calea licita- ţinnii publice în cancelaria comunei Nou mai multe locuri pentru pâsunatul de iarnă şi anume:

1. Aşanumitul „Hotarul mareu, cam 720 jugăre.

2. Aşanumitul „Hotarul mio“, cam 150 jngăre.

3 „Hotarul bisericci4*, cam 6S0 jugăre. Ofertele Bunt a bo trimite singuratice in

ecris sau a bu face verbal. Durata puşunatului dela 1 Nocmvrie pănă la 1 Martie.

Amănunte mai do aproape dftfrimlria comunali.

Advocatul

Dr. H. Miillern <îet?chitf

cancelarie advocaţială233 2—'î iii

Sibiiu , stra d a C isnădiei Nr. 27.

In vilele nouidin grădina Flora

«unt do inrhirint deU / Ocfontx-rir n. lo.uittff dr cale j odiii şi inrâperile «Ir ucrviriu, r.u curt« ţi grădinii wp.ir»tâ.

Informaţii dri infl|wrtorul roalit&ţilor dela C<inridt''rul arrliidirrnan. Hh 2—3

2 —3 băieţiîn etate dela 13 ani în k u k , an primene ca InvAţAcei la ,

N icolae C ornea219 3 - 8 măieatru zidar şi minar

S l l i ţ l e , (c f in it. S ib iiu ) !

Casa cu prăvălie |din Si/tiu, strada Cisnădiri nr. 3 (1, ae in- •chiriaza dela / Octomvrie n. 245 2—2 j

Doritorii pă se ndre?ezf“ îa On7i*trrul ' archidiecczan, la inspectorul realităţilor.

Mare succesau inseratele in .Foaia Poponilui“, nnde «unt cetit* de raii de persoane de prctntindenea, din toate ţă r ile ţ i ilin toate cercurile sociale, atât inteligenţi cât şi popor.

I>e aceea „Foaia Poporului" este cel mai potrmt organ pentru pnblicare» a tot felul de inserate: pentru ocuparea sau cân­tarea unui p^st, apoi pentru rânzâri, arindiri. cumpărări, deschideri de pririlii şi alte in- stitnţiuni, cum ţi anunţarea a tot felol de mărfuri şi articli ce trebuesc persoanelor singuratice sau in familie. — Informaţii asu­pra preţului inseratelor se dan cufplicere la

I Administraţiai .F O II POPORULUI®.

□ L _ C

Kn calcgător-tipografversat în lucrările de accidenţă ee primeşte la

„Tipografia Poporului'* Sibiiu.

Tot aci se primeşte şi un î n v ă ţ & c c l *

La şcoala centraladin Sibiiu-cetatc, strada Şagtma / 6 , sunt de închiriat dela / Octomvrie n. două locninţe constătătoare din cate 2 odăi, bucătărie, că­mară, provăzute cu lumină electrică şi con­duct de apă. Informaţii Be dau la Conzistor din partea inspectorului realităţilor. 247 2 - 2

Se poate oăpiti hi tot looul

26 23-42 h lui Sârgoreaă de dinţi nelnoanjurat de llpiă p ăstreail

diutii curaţi, albi si sinătoşi.

Aduc Ia cunoştinţa onoratului pu­blic, că mi-a'm deschis o

prăvălie de poameşi tot fulul de dcllcateae.

Indconcbi rog pentru binevoitorul nprijin al Ilomflnilor din loc şi jur.

I o a n T a t al— comerciant

Sibiiu, Strada Turnului Nr. 28.

Vin bun,

r>°n n•1°n n

n S

ut* afift I r HtihpcriHul productor de vinuri, — nnutno:

Vin vorhiu din — 1907 cu 54 fii. litra. Vin vechiu din — 1908 „ 48 „ * Vin Itixling şi R07.0 1908 Vin din — — 1909 Vin Rizlind şi Roze 1909 Vin alb do mafii din 1909 Vin Ri«iu din — 190S „ 54 „ „

Preţurile cvlo mai joaso. E vin din coastele dealului .Şiria (VilAgos) nu do gradină, nici câmpie, ci din deal.

Rog onoratul public a fi cu încredere. Hutoaio dau împrumut po timp de una

lună, în caz maro de lipsă două luni.Vinul sâ vindo dela f>0 litre în sub, pre-

ţurilo aunt calculate după litră.Rog onoratul public a-mi scrie curat nu­

mele, comuna şi gara.Când îmi renapoiaţi vasăle vă rog de

adresă, în fract, cu care s’a deatilat vinul.Atrag atenţiunea cumpărătorilor mei (înţe­

leg casele private), să deşerte vinul în sticle bine afundate şi aşezate culcat, deoarece vinul în bute, dacă e început, nu stă ci să acreşte şi mucezeşte.195 5—r> Ou stimă

Petru B eneaproprietar de vii şi neguţător de vin,

Ş i l a (Vilâgos) (Arad megye)

2 casc dc Vânzare în Drasticsituate lângă judecătoria cercual?. în strada Berărie, sub Nr. 3—5 cn licenţă fle crişmă şl cafenea se află de van-

Infonnaţiuni mai detailate să pot că-în Orâştie (Sz&z-

▼aros)j Piaţa-mare ^r. 2#>. 22 3_3

Un măiestru ferarromân cautâ un loc potr.vit în o co­mună românească spre & se aşeza acolo, unde- să îşi poată aranja nn atelier de fer&rie cnm şi pentra potcovirea cailor şi boilor.

Iformaţiuni se dau la administraţia „FoiL Poporuluii“ în Sibiiu. 243 2—3

Un băiatde 14— 16 ani se primeşte pe timp şi mai? scurt ca învăţăcel în franzelâria şi co v rig lr ia lui-

Petru M o g aSibiiu, Quergasse Nr. 1 .

250 1—2

C A S Adin Sibiiu, Rosenanger /$ şi B indergasse- Nr. <?} nou zidită, încă liberă de dare, fo a rto potrivită pentru cârcima sau boltă, e v e n tu a l pentra nn birou, este d e v â n z a r e p& lângă condiţii favorabile. Amănunte s ă dao»

la Wilhelm Platz, Rosmaringasse N r. 1 .230 3—3

U n p ra c tic a n tde prăvălie cu 2— 3 clase gimnaziale s a u re ­ale, sănătos, deştept, priceput la v o r b ă ş i care să aibă aplicare spre comerciu, s e p r i­meşte la

Ilie F lo a ş iucomerciant

în Mercurea (Erd. - S z e rd a h e ly )

pentru cwătericUn văduv cu 2 copii, ce are o poziţie b u n ă ,, caută o văduvă sau fată în vârstă de 3 2 — 3 8 ani, spre a se căsători. Respectiva fe m e e s? fie o bună econoamă, dar poate; f i - ş i fă ră " avere. E de dorit, ca să cunoască p u ţin l im b a maghiară sau germană. O Bervitoare h a r n ic ă , din comunele noastre din Mărginime î n c ă v a fi conziderată.

Scrisorile sunt a se trimite la a d m i­nistraţia „Foii Poporului" pe adresa n U ?i văditvu, de unde se vor trimite a p o i r e s ­pectivului. 3 — 3

500 Coroaneda dinţi ori fi va mirosi gura după-ce va fo lo si a p a de dinţi a Ini Bartllla, o sticlă cu 80 fii. E d . B&Sr- tilIa-Winkler Viena 19/1; Sommergasse 1. In S ib i in :■ io farmaciile: în Piaţa mare 10 ; în Piaţa m ică 2 7 strada Cisnădiei 59 ; uliţa Turnului (Saggasse) ; u liţa Ocnei 2 ; farmacii Teutsch; Meltzer, str. G u ste rît'e l »1 str. Cisnădiei. In B istriţa : farmacia Ini H e r b e r t . Sebeţnl-săsesc: farmacia Lederhilger: S l^ h ia o R ra : farmacia lui Ligner.

Să se ceară pretntindenea apriat apa d e d in ţi a Iul Bartilla. Denunţări de falsificare v o r R b in e pl Irite. fLa locurile unde nu sl poate căpăta, tr im it 7 sticle cu 5 cor. 80 fii. franco. 2 5 __

Nuia ai eu 1 5 f l • fa ce d i n

materie de lână de oaie sau G a m ga p ii un rând d@ haine pentru

domni sau un paltondupă măsură şi croitura cea mai n o u ^

5 t c f a i t B i t t â c r , croitor dc d o m n Sibiiu, poschcti Gasse Jir. 8

Bluze de postav pentru pompie r { t dela 4 fl. în sus 242 1__3

Nr. 37 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 11

Casă de vânzare.D e vânzare este o casă constătătoare

i3in 15 odâi, 3 pivniţi, şopnri de lemne, fân­tâ n ă , oonduot de apă etc. Casa e situată în co lţu l mai multor strade şi are şi o boltă. P o z iţie bună şi pentru eâreimâ. Doritorii să se adreseze la Moise Muntean, Sibiiu^ H annichergasse Nr. j . 226 3—3

U n t in ă r«Ie 1 3 — 15 ani, care posede limba maghiară ev en tu al germană, află aplicare sub condiţiuni favorabile în prăvălia lui

P etru I. Sfcireeiucomerciant

2 2 7 4 - 5 Sălişte, (comit. Sibiiu)

Ludovic Ferencz,croit©? de bărbaţi,

Sibiiu, str, Cisnădiei Nr. 12»recomandă p. t. publicului /

« e l e m al n o a s s to fe «ie iarstă; ■■■— în mare asortim ent = =

' 'nout&ţile,;sosite chiar acum. pgnfPS haine dBb ă r b a ţi stofe englezeşti, fran fu zeşti ^In d ig en e , din cari se esecută după măsură cele mai moderne vestminteprecum: S acb a, î a p e t e , ş haine deSSlOB, cu preţuri foarte moderate.

'D eosebită aten ţiu n e merită nou­tăţile de stofe pentru paPdiSiurl şi „ B a g la ffl" , cari se află totdeauna în deposit bogat.

Asupra pgBgpgnEllOÎ' confecţio­nate în atelierul meu, îmi permit a atrage deosebita atenţiune a On. domni preoţi şi teologi absolvenţi.

In caşuri de urgenţă confecţionez an rînd complet de haine în timp de 2 4 ore. 81 68~

Uniforma pentru volantei; eu» şl to t falşi d® artieli de auîfoîîEfe, după pre­scripţie croitura ces mai nouA.

'i-«

n

4

4

Damiie ştiu suai bin@cât este de necesară

o fa ţă frum oasă şi curată,ce putere şi ce comoară,

ce avantagii are o femeie frumoasa.A fi frumos este o problemă mare; nu e

destul a fi binî făcut, corpolent şi drăguţ, ci lucrul principal este a avea o faţa curata.

Aceasta o ş iu damele şi de aceea în­grijesc cu cea mai mare acurateţa pentra pielea fetei, ridicarea şi conservarea frumseţu.

C R E I Â - M Ă R G I T * «26e singurul mijloc, care după îatrebamtarea de 5— 6 ori depărtează pistruii, petele de ficat sau orice alte zgrăbuuţe, iar feţei dă o icfaţi- sare curată, vioaie, şi tinăiă. 92 A 7—8

Crema-Margit a lai Foîdes fste un mij­loc pentru conservarea frumseţii absolut nestricăcios şi minunit. Cât psntru succesul abtiivut U conservarea frumseţii, aceesta sa adevereşte din destul prin faptul, c i Crema- Margit â fost premiată în Viena la .Esposiţia pentru îngrijirea frumseţii şi sănătăţii moderne*, cu medalia mare de aur şi diplomă de onoare.

Se capătă în toată lumea în fiecare far­macie. Utt borcăuel costă 1 cor.

Trim iterea cu posta prin producătorul

GLEMEHS v. FDLBES, fa rm acist în flRBD.Să capătă în Sibiiu la: Fabr. Guido, C. Fritsch, farmacii. Gustav Meltzer, fabrică de săpun. Parfumeria Meltzer. I. C, Molnar, farmacie. K . Moischer, droguerie. K. Muller, farmacie. E . Rummler, farmacie. PiŞ«el & Sclimidţ, farmacie. In Agnita îa W .F ro h lich ..[u Sighi­şoara la A.W.Liugner. In Mediaş: Obert Iosif.

£a o familie românăfără copii, să primesc în cost şt cuartir doi copii de naţionalitate română. Pentra învăţa­rea limbei maghiare să garantează. Pentra

întreţinerea copiilor după învoială. Doritorii sâ se adreseze la administraţia

„Foii Poporului“. 237 3 —3

!rare ocaziEiuse pentru dam e, rocuri pentru dam e,

haine reform , hăinuţe pentru copii, ş o rţu ri d e ori ce fel, b atiste, cretoan e, um brele, cio rap i,vând în urma sezonului înaintat cu

Vinuri ie masă escslenta,’itra m 40 şi 48 fiicri la campârere da şei puţin 50 titre ofere negrsatorm. Liî 68- de vinrtri

JTOEBF S O E U L T ES bUc, strida Ufezolai 20

239 2—3preţuri reduse. V

Stofe moderne pentru dameîn toate culorile numai COP. Z,Z0 pemetru

Mare alegere în albituri pCIltPU dOfflnidame şi copii, crau a te şi plapume.

R e s tu r ide diferite stofe, sephire .batiste şi pânză

de in dau cu 30% mai ieftin.

Abr. SchlesingerSibiiu, strada Urezului Nr. 7.

Uarca d* sccţiro: „Anker*.

Liniment Gapsicl comp.,i&iosaitor psntru

£3Ec@r-Paiii-Exp@i!@reata un leac da casă valorat do moli, cart ei folcsoşte da mulţi ani ca fricţiuna siguri = la psdagră, reoxiatisn (i rfteelL =ÂtSTltlfl. Din cauia imitaţiilor d« puţini »a- a r ioii« s l Cm precauţi la cumpărări şi s t primim nuia ti stida original* Ia «atuîe ca marca da scutirc nAnkor“ ţi cu eumela R ishter. Cu preţul ds 80 fii, C. 1*40 fi Cor. 3*— s i capată aproape Ia toata fai- ţ&acifla. Depoxit principal la Ictsif TBrSk,

fextnacist ta Budapesta.Farmacia lui Dr. Riehter la :: „Leul de aur" în Praga. ::===== Şosaauă EUsabeta Nr. B n o u .------ -

E*pediţie zilnici. 242 43 —

S i u c ş u r u l i n s t i t u t d © a s i g u r a r e a r d e l e a n

„ Î R A N S S Y L V A N I A "Stradaciinidiii5. S I B I I U StradaCisnSilelS.

recomandă

Asigurări împotriva foculuipentru edificii, recolte, m ărfu ri, m aşini, mobile otc. pe lângă premii recu­noscute de cele mai eftine, şi Sn cele mai favorabile condiţii, cum şi

Asigurări asupra vieţii(pentru învăţători şi preoţi români gr.-or. şi gr.-cat, dela aşezăinintelo confesionale cu avantagii deosebite), po C3ZU1 morţii, ’J1 CU tETinjll ÎIX, cu Diătire Simplă sau dublă a capitalului; asigurări dB ZEStre (copil), pentruserfliciul m ilita r, y asigurări pe spese de în m o rm â n ta re , mai departe asigu­rări de accidente corp orale, contra infracţiei (furt pnn spargere) Şl asi­

gurări de pagube la apadu cte .8uf i fiffi îSTpagube K SHSS-iî I V liw 'U -c=â£u“ "!“rstt pe.v,,,‘ . «,.,035-a. i '■ s s . * . * r r r . v . . « j - ţ -« r j>ro5p«tt« în comblnaţiîl* « l « n ai Variate 5 ' ! '!® !* V.

Urmaţii în MNKiuVjg m ,Persoane versate în Acalslţll, cari an legâtnri bune, se primesc in serv -----------

. »

A oleo I

Afurisita de tusă ml înneacă.

L a tusă, răgu ţală şi introenare a ju ţi ■igur şi repede

Pastilela d8 piept ale Ini Eo a a t

Paşti Ide lui Eggei mi scăpară iute.

au un gust admirabil şi nu strici pofta de mâncare.

Un carton 1 eor. şi 2 cor.Carton de probă 50 AL

Depoul central:

farmacia „La palatinm u * » * . B a a a p e s t , VL, V i * » ■ « 17 ----- „

________________ . , _ . „ r _roi Morichcr, Carol Mttller, E .In Sibiiu s i poate cânătz la Goido Fâb niiu s,

Runimier, Karl Pissel, Augnst Teutscb. 254 1 —2 6In S îb tş Ia Wilhelm Ledtrfcilger şi Ludvg Binder.

T râ lasci.!

;

Pag. 12 f o a i a p o p o r u l u i Nr. 37

Premiatla expoziţia industriali din Sibiiu io 1903.

Roate de torsdin material uscat ţi mera liniştit, pe lângă garanţia, să află de vânzare la

E m il Kraussstrugarie şi atelier cu putere motricâ

S l b l l u - N a g y s z e b e n ,Margarethengasse Nr. 5.

Ori ce roată ce nu ar merge bine, ge primeşte înapoi.

j/lai mult ca 600 dame cu atfere▼oiesc a sa mărita urgent. Fără escepţie de oeupaţiune şi religiune numai acei domni sa pot îneinua — chiar şi fără. avere — cari doresc căsătorie serioasa.

212 5 2 -5 2L. Sclileniiijjer

BKKUX ! 8, Deutschlaud

Câteva cuvints asupra boaleior secrete.

E trijî, — dai tn realitata c i b<*TK3«m da aii • bîUAtoara la oohi maifi’r.e i icaioi au a sn l, g d r o r sânge ţi sucuri tropefti iraat atro- 3 st« ţi o r i ta urma uyurinţei din tiatr*ţs ţl pria daprindari raia şi-au sdrnncin&t sistemul nsrroa ţl grotiro* «piritciJl. S U ap n l a s p i r a tice»t»l st&xl IngTOxItoirB «A bo pnnh tnţv.Xt. Tralma ni fia cio ara c u * nă dea tintulrael dj'.liiyirt biua-voito-t», • Locara fl amănunţita Io tot ca priveţts *!cţa saxo­nii, — tr»bu« si P.a rincva c in !» «îisirait «S-fi ^«credinţara fir i f ir i iSa-li ji ca lECreilaraalram rila lor tocret-s. D tr eu e !n denjtim fntA s Sw tlina! acaeta nicaturi ori jl ral. d trrbca j î n* r.’ir«iă»i afini a*tfcl dc madic sp<t«Sali;t, coajUssitioa, ntra ţtia al doa atupra * i ;ţ t i isf»::ul huna tazvai* Ţt ştis i »|aU ţi morburilor c t d«;i edenta») rr.lstu t ta a e l apoi r u iacnta rtU t-n ţA boaieiur frrsrda.

Da o chem ara s tt de m îr*a ;S 5I p autra « c a t t «cop • inilitut- ; renumit In tu tU ţtra £1 D -m ln l P A L O C Z , siodla chi rpll<-!( n ^ i ln iU t . ţ dndaţH'sln V II, K A kocai-nt. IC), unda p» l l n ţ l t 'j c i t î i a »•» raal Bîric.U, prime?*.» ori rica (itMbfcr- îiaţii cAt fi fameile) de^lujirl asupra »isţ»l aax'jale, n ad a ile g a la ţi irucatlla Iruptjti * !* bobi'.TcIiii .1I c a r l ţ l , oonril }-*>• ln tlresc , tot oreanimnal l-n* «>*i ţm aaxA de rrss’.oriiîa de bo»U , riinuriia •; si llriftcjr:.

F lr ă coptn»hnr*.a d r..V A IiU l’ î T tn d ed Of;.» de un da tiln ţjindicai c.: aAn jir-’ i 'n n <!•> vii»'!»*»*-*riî'.ST ţi cttu iila cclo frai ncjjc-.e , »riTti! is:*■î jc i i i 'a d» ţ*v a , b«j«râ, nervi fi jn a *.;■>.nArat, !tr t- ?a ta ril» da co r.'.m * a rcin’ ci, urn:ir>iî cn sa 'a l şi ala aiSî.saVi. * r e rţ ;un';» do sp»-aii, %!.’ !}!•• a t c o tf r r j ? ) lib lt t { i ! {itf.pcteo;»), vtUmliturilp, t<<sla!a da a le g ado p l*h t> toi'.a b cjU le orc;-.rrl'-r - i r .m l i fcK ?-s r t l . n ’ r n».t»pVaru B i'p / iratî.

i j l r t irf~- i r a t i . In m a r o (.-nvfjte r.ara, daplr- i« t s Un «!« citi d'r.i r:rr*l, din CîJ t»s t o t i *'*• [.uita seni In ^'-r":s.ni, a!'is:r.i cq ! Uito 1 t« v i «!a t Jbţ urs smSr.ur.'it (otr:o dl t a c t piln Tcrisotii* (ia «pulolH * iii z-s.v.-. a 11 a lîtar; .itucal Bikira da rispoiia.! Llmta rC'/i>&o& *r. vei i l j t f ţ î r f r t t r ) f . 'i intlîc.crr-s c»»ci, «piitolc!» *e std , on? la doriaţi s l ratrimit fiaslrsia lrs'.itutu!?a Ir.yiiîrjto ţi d» tncdicatr.en'.a tpsrrii.'*. V iiiela ra p lin esc începând d-^a 10 ore a. m *.i pînS la 5 ot« p. tn. (Dumlr.ecn p in i ls 12 orc ». m.) Adrc-is: Dr. PALO CZ, rr.edic ds spiîtl, spe.'-al st, Hudipest Vii. RAk(5cil-u 10. S': H i-

Pene de patboema ieftinei

6 Kilo: noue, scînr.ănatc cor. 9 .60; nai buneror j o __• albe, moi, pufoase, scărmănatecor 1 8 - ; ’ cor. 2 4 . - ; albe ca zăpada moi,

pufoase, scărmănate cor. SO.— ; cor. 36.— .E x ce d a re a franco cu ram bursă. Schimb

, i rep rim ire să adm ite pe lângă reb on ih eire de po to . J 5 1 1

Benedickt Sachsel, Lobes 184.post* P l l s e n , Boemia.

Nici când!na mai schimb altul cu săpunul mea, de când folosesc săpunul de lapte de crin- Steckenpferd (marea Ste'kenpferd) de Bergţaann & Co. Teschen a. E. fiindcă acesţrslpun rămâne singur cel mai eficace decât toate săpunurile .«medicinale, cum şi -pentru îngrijirea unui teint frumos, moale 'elicat. Bucata cu 80 fileri sâ capătă în toate farmaciile, drogheriile şi

parfomeriile etc. 40 29—40

IC T Jl

Portland şiRGmârjcemaiit

de £ r a ş o v şi J e o c in e r

Pentru zidiri

T r a ^ s r s e

Stucatură de trestie împletitură „Bacula“Materialul de zidit în viitor.

Ieftineşte orice zidire.

r17e v i%

Î Sde Cer co tă r i i ţi fin rturuat J

prectim şl Filin^ii Pumpe pentru Ifinlânl ţi alte

Industrii S fr ed de de găurit plmAntul

;l la (AntAni

001

Fier de Emisir în rude, fier modelat, fie r în rude şi

fie r de încheiatIn 600 profile şi dimeusiuni

se află în depozit.Tot felul de articli tiichnici

Caro! F. Jickeli, Sibiiu şi Alba-Iulia.

||| Atelier de eurelărie, şelărie şi coferărle

|l OEEHDT G. & FB IR I W .IIn

(odinioară Socirtatca curclsrilor.)(’ihîiAtliei 45. S î B i I U. Helt&uergasse 45.

1

Vu - h d«

Magazin bogat în articole pentraeâroţ.'it, venat, sport şi Yc*is;f, p se lă a işi pr(»<*oT6ţ'îtri, portmonee şi bretele solide

ţi alts -= = = = = nrtîioîs do gp.Iastsris ===============

cn ccl© ;nad??%£e.

< îi

-î>ţ

maşini, cnrele d?î ^.«sat f i legat, SkyperssEent lc doposiţ. '*

T« -tn ait'rclrlţ d;a branjcîe r.neits şl reparator» lor ss esecută prompt şi ieftia — I^lcte d e prcţxsrl, la c e r e r e , s e tr im it Ira n o o . 31.43—

prin portă ee efecittcso protnpt ţi conşticnţios,M -irr âe.pobi; de liarauri pentru c-ai dela aomrile «ele mai ieftine pân& l.n c< le î? ri rtne, coppritosre (taluri) de cai ş iveofei’8 de csăîăterie.

Cară si căruţe de. ori7 5

. . . . . _ f ) din cel mai

/-*

/*

/ v:

ri bua material

, r j neîntrecutdfc

- V'' ^ durabiie: 'i ' ; '--v şi uşoareJ rvx : Ia mArs' '-T\* <v >. < . * lifereazA cu

’ J• preţconvenabil

Fatrica fiilor M. LUNGU ;

ce proporţiuni—A* . ..............

ţ ' ^ ■ - r. -Y ’> *\ y ; v ^ >

* „s. ^ ' V V* V C *• v»

Răşinari (Resmâr) Szeben-megye