ANUL XXII Nr. 1 0 DECEMBRIE 1942

S U M R U L:

D E S P R E C U L T U R A C R O A T Ă

[as

ANTON BOMFACICŒ : I n t r e Jup i te r şi Marte , . . ". 553 A. G. MOTAŞ : L a Regele sfânt 559 U U B O M I R MARACOVICI : L i t e ra tu ra croata '. . . . 560 NICOLA ŞOP : Caisa părăs i tă , . - • 572 MILE BUDAX : l i sus pr in Lika . . . . . . . f . . 573 TIN UJEVIC : Zilnica jeluire . . . . . . . . . . . 577 L . BARICI : A r t a plastică c r o a t ă . . . . . . . . . . 579 VLADIMIR NAZOR : Cântecul înlănţui tului pe galeră . 585 BOJIDAR ŞIROLA : Muzica croată . . . . . . . . 586 DRAGUTIN TADIJANOVICI : P r in grâul d e a u r . . . 593 ŞLAVKO BATUŞICI : A r t a teat ra lă croată; 594 ANTUN NIZETEO : „Neibulosa d e Colan" . . . . 601 IVO ŞREPEL: Ivan Meştrovici . . „ 602 MARCIAN LOTRU : Soliul răsmeri ţe i . . . . . . • ., . 606

IDEI, OAMENI, FAPTE

NODCHIFOR CRAINIC : „Gândirea" dedicată c u l t e i i . croate , , , , 610

CRONICA LITERARĂ

NIOOLAE ROŞU : V. Beneş : S e m n rău. — Nuvele (fan­tast ice; Eclipsa criticei 611

CRONICA DRAMATICĂ

ION MARIN SADOVEANU ; D r a m a şi tea t ru l 614

E X E M P L A R U L 8 0 L E I

© BCU Cluj

de când e lumea, şi vinul şi femeile. Dacă nenumărate femei au fost muzele inspiratoare, vinul, în schimb, că­rui se închinau poemele,, era întotdeauna acelaş: „nec­tarul" Dece Nectar? Pentrucă acesta întruchipa, idealizate, toate calităţile ce le poate avea un vin: aromă, buchet,, naturaleţă, creând şi acea subtilă stare de euforie, de in­teligentă si artă... Astăzi numai există „nectaruri", există în schimb Nec­tar, dar bineînţeles

NECTAR MOTT M O T T M O N O P O L RSgSI M O T T 1914 D E M I - S E C M O T T O N E L IMMHll M O T T E X T R A - D R Y D R Ă G Ă Ş A N I M O T T EffîMâl M O T T N A T U R E

— ^ . \ S U T ^ — © BCU Cluj

GÂNDIREA I N T R E J U P I T E R ŞI M A R T E

DE

A N T U N B O N I F A C I C I

L I n t r e J u p i t e r şi Mar t e , se găseşte p l a n e t a „Croa ţ i a " ,necunoscu tă , ca şi d r ep tu i Croaţ ie i , c a r e de m a i m u l t de 14 veacu r i îşi duce is toria ei eu ropeană în l u p t ă cu aceşt i doi ze i b les temaţ i , ca re o înconjoară .

A p a r ţ i n â n d Europe i , d u p ă cea m a i s eve ră defini ţ ie a Europe i lui P a u l Valé ry , ca u n t e r i t o r i u u n d e sub in f luen ţa g reacă se în t indea admin i s t r a ţ i a r o m a n ă şi ca to ­l icismul, ea, în cursu l is toriei sale, î n tocma i ca şi p l ane t a sa şi văi le r â u r i l o r sale a s t r ă luc i t ne r egu l a t , a t r e cu t p r i n v â r t e j şi groază, da r ca o a d e v ă r a t ă s tea şi-a p ă s t r a t s t r ă luc i r ea lu i J u p i t e r şi Mar t e .

Nici u n m u z e u d in E u r o p a n u este a t â t de boga t în f o r m e . d e viaţă .^autohtonă ca m u z e u l e tnograf ic d in Zag reb , şi nici o ţ a r ă e u r o p e a n ă n u t r ă e ş t e a t â t de legată de ceia ce se n u m e ş t e na ţ iona l în dans , v iers , muz ică şi cos tum.

In aces t secol în c a r e E u r o p a se în toa rce la formele ei s t răvechi , pe baza că ro ra este c lădi tă , când cad toa t e măş t i l e civil izaţiei minc inoase şi s t r u c t u r a doctr inelor false, popoa re l e îşi a r a t ă fa ţa p r imord ia lă , a p a r cu toa t e ins t inc te le sale .

D u p ă s e m n u l horoscopulu i său a p a r e as tăzi S t a t u l i ndependen t çroât ca o p u n t e mag ică î n t r e cele m a i m a r i for ţe a le Axei , zid î m p o t r i v a ba l can i smulu i şi bolşevis­mulu i , ca î n ch ip vizibil să îndep l inească mi s iunea popo ru lu i c roa t , „popor de g ran i ţ ă al E u r o p e i " şi „ A n t i m u r a l e Chr i s t i an i t a t i s " , c u m a n u m i t - o m a r e l e P a p ă al R e n a ­ş ter i i Léon X. •*•?>:

T o a t ă coeziunea de e l emen te in te r ioa re , ca re formează cu l tu ra croată , n é a r a t ă în p r i m u l r â n d s i tua ţ ia ei geopoli t ică as tăzi şi î n t r ecu t . P e d r e p t e de m i r a r e aceas tă a b u n d e n ţ ă şi p u r i t a t e e tnograf ică în t r ' o oază în contact şi î n a s u p r i r e g e r m a n ă şi r o ­m a n ă , u n g a r ă şi is lamică, a s u p r i r e ca re a r ă m a s pes te cinci secole la f ront iere le c roa te .

P o p o r u l c roa t în aceas tă l u p t ă sp lend idă s'a u n i t cu cele la l te popoa re eu ropene , şi-a je r t f i t pu te r i l e , şi-a p i e r d u t nobi l imea şi oraşele de ho tar , d a r to t a înv ins . Ţ i n u ­t u r i l e Croa ţ ie i r ăp i t e de I s l a m a u da t imper iu lu i tu rcesc douăzec iş ipa t ru de m a r i vizir i şi, d u p ă c u m se crede, ch i a r pe El Azhar , c rea to ru l Univers i tă ţ i i d in Cairo, s â m b u r e l e sp i r i tua l a l rez i s ten ţe i is lamice.

D e aceia poporu l c roa t a con t r ibu i t cu m a i m u l t e j e r t fe decât or icare al t popor d in E u r o p a şi î n t o t d e a u n a a r e n ă s c u t p e ceru l eu ropean şi pe câmpur i l e d e l up t ă a le Europe i , c â n d cerul e r a în s e m n u l p l ane t e i c roa te .

553

© BCU Cluj

P a t e r Grabovac , ca re d in cauza p a t r i o t i s m u l u i său şi-a sfârşit v i a ţ a î n înch i ­soare, a e x p r i m a t aceas tă t r aged ie a poporu lu i c roa t în secolul 17 p r i n ve r su r i l e :

Când Regele vrea să cucerească ceva Atunci Croaţii se ridică 'ntâi. Şi când se 'mpart bogăţiile Toţi întreabă, unde-aţi fost!

In epoca dinast ie i croate , î n t r e sec.8—12, d u p ă a s igu ra rea spa ţ iu lu i poli t ic şi d rep t , u n d e p â n ă în z iua de as tăzi poporu l c roa t ş i-a p ă s t r a t e tnicul , se af lau pe ţ ă r ­m u l Croaţ ie i ap roape o s u t ă zece că lugăr i benedic t in i . A t u n c i cu l t u r a c roa tă ş i-a f ixa t catol ic ismul său specific pes te p ă g â n i s m u l ne îmb lânz i t al ţ ă r anu lu i , p e care-1 î n t â l n i m şi as tăzi în u n e l e cân tece şi obiceiur i popu la re . Creş t in i smul şi l e g ă t u r a ţ ă r a n u l u i cu p ă m â n t u l şi n a t u r a au făcu t d in Croa ţ i u n popor pu t e rn i c , ca re n u se pu t ea a t r a g e cu vo rbe sau minc iun i , pe car i K a r l M a r x le-a e x p r i m a t în c u v i n t e des tu l de m â n i ­oase împo t r iva acelui s t a t reac ţ ionar , ca re n u va sluji scopur i le j idovimei mondia le . Pap i i romani, a u p e r m i s Croa ţ i lo r să-şi facă s lu jbe re l ig ioase în l imba na ţ iona lă , deşi şi as tăz i se m a i oficiază slujba, în une l e ţ i n u t u r i croate , î n a l fabe tu l mis t ic glagoli t ic, cioplit p r i m a oa ră în sec. I X în p ia t ră , ca act de dona ţ i e regească, d in p a r t e a Regelu i Zvonimir , ca începu t al l i t e r a tu r i i c roa te . Benedic t in i i au fost cei car i a u ob ţ inu t în tâ i aceas tă concesie şi de fapt lor le r ev ine m e r i t u l de a fi s tabi l i t p r ime le l e g ă t u r i c roa te cu Europa . Paul icani i , F ranc i scan i i şi Jesu i ţ i i a u da t în secolele de m a i t â r z iu o rga ­n iza tor i i şi e l e m e n t e ca re au p u t u t ac t iva î n l up t e şi răsboaie . Burghez i a a co labora t n u m a i pe ţ ă r m , în special pe insu le şi la Raguza, unde , î n t r e secolele 14—^19 a u fost s ingure le oraşe u n d e Turc i i n u a u p u t u t împied ica î n t r e a g a v i a ţ ă cu l tu ra l ă . P r i n m i ­

n u n a t a „Egloga pesicatoria' a lu i P e t a r Hektorovic i , p r i n poezia t r u b a d u r ă a lu i Dz iu re Drzici se a junge ch ia r d in veacu l 16 la închega rea poeziei na ţ iona le şi a r t i s t ice croate , c a r e în secolul 19 a f e rmeca t î n t r ' a t â t a pe Goethe , încâ t a t r a d u s î n l imba g e r m a n ă „Moar t ea Hasangan i ţ e i " , u n a d i n t r e cele m a i f rumoase b a l a d e eu ropene . L e g ă t u r a d i n t r e cân tecu l p o p u l a r epic şi l i r ic cu v ia ţa na ţ iona lă c roa tă , d u p ă t r ad i ţ i l e vech i a le că ro r u r m e a jung p â n ă la epoca an tecreş t ină , este t ip ică şi ca rac te r i s t i că p e n t r u v i a ţ a cu l t u r a l ă c roa tă de astăzi . Toa te l up t e l e de odin ioară cu T u r c i sun t la fel cu d i c t a t u r a delà Be lg rad şi cu l u p t a de as tăzi a par t izan i lor . Ţ ă r ă n i m e a croa tă de a tunc i şi ţ ă r a n u l de as tăzi îşi cân tă v i a ţ a în cân tecu l lu i de t o tdeauna . Şi dansur i l e lor sun t c a r ac t e ­rist ice, a t â t de v a r i a t e şi: a t â t de f rumoase î n cât au m i n u n a t pe to ţ i Europen i i , ca re l e -au p u t u t a d m i r a ca şi p e bu rghez i i croaţ i ca re i -au văzu t p e n t r u p r i m a oa ră în t r ' o apar i ţ i e la t e a t ru , sau în g r u p în fa ţa Poglavnicu lu i , când în t r ' o e x u b e r a n ţ ă fantas t ică ş i -au a r ă t a t şi cos tumele na ţ iona le şi cântece le , p ă s t r a t e nea t inse , în fo rmele s t r ă ­vechi a le vie ţ i i na ţ iona le .

Aces te forme ale suf le tu lu i na ţ iona l a lcătuiesc baza cu l tu re i croate , căci f ie­care Croa t este cel p u ţ i n în a t r e i a g e n e r a ţ i e descenden t d in ţ ă r an i . Cadru l poli t ic al aces tor carac ter i s t ic i îşi a r e or igina în c o m p r i m a r e a ca re a fost î n t o t d e a u n a p rezen tă . D u p ă p răpas t i a d inas t ie i na ţ iona l e c roa te în sec. 12, s'a a juns la S t a t u l c roa t în Bosnia , p â n ă în a n u l 1463, apoi la repub l ica c roa tă i n d e p e n d e n t ă la Raguza (până la 1806) şi î n sfârşi t la S t a tu l federa l al Croa ţ ie i cu coroana u n g a r ă . Is tor ia d r e p t u l u i c roa t es te veche de v reo şap te secole, apoi s u n t d i fer i te s t a t u t e a le comunelor şi oraşelor , pac t a conventa , şi pr ivi legi i le ce se d ă d e a u Croa ţ i lo r î n t o t d e a u n a d u p ă acel i s tor ism t r a d i ­ţ ional „ lup ta p e n t r u vechi le d r e p t u r i " şi d u p ă a d e v ă r a t u l s en t imen t ca re îi l eagă de

554

© BCU Cluj

cele m a i vechi popoa re eu ropene . Ref lexul fo rmal al aceste i organiza ţ i i j u r id ice es te p a r l a m e n t u l croat , p a r l a m e n t m a i vechi decâ t cel englez, p r i n care au t r e c u t t oa t e concluzii le vieţ i i poli t ice croate , ba ch ia r şi r es tab i l i rea S t a t u l u i i n d e p e n d e n t croat . In p a r l a m e n t e r a u în p r i m u l r â n d r ep rezen t an ţ i i nobi l imei croate , apoi r ep rezen t an ţ i i nobi l imei d u p ă o rd ine şi r angur i , i a r delà 1848 încoace b u r g h e z i m e a şi ţ ă r ă n i m e a au dus l u p t a p e n t r u d r e p t u l na ţ iona l croat . Aces te l up t e l e - au dus Croaţ i i ou to ţ i cei ce n u a u r ecunoscu t d r e p t u r i l e poporu lu i lor. Es te i m p o r t a n t ă mis iva p a r l a m e n t u l u i că t re Rege d in 27 Apr i l ie 1527.

„Nover i t Maies tas Ves t ra , quod inven i r e non potes t u t u l lus dominus po ten t ia m e d i a n t e Croa t i am occupasset" . B a n u l Je lac ic i în 1848, pe baza ex i s ten ţe i aces tui s en t imen t de d r ep t a t e , a înv ins mişcarea din Viena şi d in Ungar i a , conducându-se după vechea deviză c roa tă : „ R e g n u m regno non praescr ib i t leges" .

Acest s en t imen t p u t e r n i c p e n t r u d r e p t a t e ca şi sp i r i tu l de o rd ine a u fost e le ­m e n t e l e t rez i r i i f u n d a m e n t a l e a conşt i inţe i croate , ca şi s e n t i m e n t u l da tor ie i în cl i­pe le g re le a le fu r tunoase i n o a s t r e istorii . De aceia ei a u fost î n t o t d e a u n a p r i e t en i d e ­săvârş i ţ i şi supuş i ne îmblânz i ţ i . Is tor ia mi l i t a r ă a Croaţ ie i es te fără îndoia lă con­formă cu m ă r e ţ i a poporu lu i şi n u m ă r u l lui . Vi te j ia şi v i r tu ţ i l e mi l i t a re , î n p e r s p e c ­t iva is tor ică pot fi cons idera te ca u n a d in t r e caracter is t ic i le cele ma i dis t inse ale p o ­po ru lu i c roa t . In a n u l 871 Croaţ i i au înv ins p e A r a b i la B a r i sub p r i n ţ u l Domagoi . In anu l 1241 au n imic i t pe c â m p u l de luptă , Grobnicky , pe Mongoli . Delà căderea Bos­niei p â n ă la a n e x a r e a Boemiei , la Croa ţ i is tor ia n u e decâ t u n c â m p de lup tă . Pr inc ip i i Zr inski , F r a n k o p a n i , Berislavici , Babonici , Derenc in i , Draşcovici n u înce tează aceste lup te . Une le d in aceste l up t e au fost a t â t de c râncene , încâ t a u c u t r e m u r a t omeni rea , ca astăzi l up t a d in r ă să r i t delà S ta l ingrad , u n d e au l u p t a t i a ră Croaţ i i a l ă tu r i de a l te popoare . L u p t a din câmpia K r b a s e k din 1463, m o a r t e a lu i Nicola Zr insk i la S ighe t în 1566, a lui Nikola Iuriş ici Ia Kisec în 1632 a u i n t r a t în l egenda eu ropeană .

Fii i c roa ţ i a u l up t a t p e t o a t e câmpi i le Europe i . Galere le r a g u z a n e s 'au l u p t a t la Lepan to , m a r i n a r i i croaţ i , ca n i ş te „cappel le t t i croaţ i" , colaborează în l up t e l e S e -reniss ime, ca n i ş te „Crava tes r o y a l e s " s 'au glorif icat la Rocroy î n 1640, pe câmpia Ca ta lan ie i în 1659, la Spezer în 1703. C o m a n d a n ţ i i r eg imen te lo r croate a u fost şi r eg i f rancezi p â n ă la revolu ţ ie . In războiu l de 30 de ani , Croaţ i i se găsesc p e toa t e c â m ­pur i l e de lup tă . Mul t ă v r e m e s'a vorb i t că însuşi Gus t av Adolf a căzu t de o m â n ă c roa tă la Lu tzen . In războiu l de 7 ani , soldaţ i i a u făcut m i n u n i la Kolin, Olmiitz, T ie r -ga r ten , Ka lbe rg , etc. F r édé r i c cel M a r e a r a t ă în descr ie rea sa d u p ă războiu l aus t ro -p rusac , câtă f r ă m â n t a r e i -au da t p a n d u r i i c roa ţ i ai lu i T r e n k a . Napoleon îi l audă p r in cunoscute le cuv in te : „Les soldats c roa tes sont les me i l l eu r s du m o n d e " Ei i-a cu­noscu t la Arcolo şi la r e t r a g e r e a din Rusia , u n d e Croaţ i i l -au sa lva t d in va lu r i l e r â u ­lui . Sub gene ra lu l Corbineau, ei îi în lesnesc în t â ln i r ea de la S tud iancka . In răsboiul t r e cu t au fost pe toa te f rontur i le . Au fost la V e r d u n , în Sir ia şi Pa les t ina , ca şi as tăzi la Harkov , la Len ingrad , la Sevas topol şi S ta l ingrad . N u este deci de m i r a r e că sângele t i ne r e tu lu i croat , ca re a curs p e n t r u ţ ă r i l e europene , a făur i t cel m a i en tuz ias t t i ne re t şi a c r ea t s ta torn ic ia l egă tur i i suf le tu lu i croat cu aces te ţ e lu r i şi l u p t e ale omulu i eu ropean . S e n t i m e n t u l acestei s t r ânse l egă tu r i îl î n t ă r e ş t e ca şi ex i s t en ţa m o r m i n ­te lor s e m ă n a t e în a t â t ea p u n c t e ale cont inentului , eu ropean . Şi t r aged ia aces tor con­t inue s â n g e r ă r i es te cu a t â t m a i g r a v ă la acest popor> ca re e d in f ire u n popor paşnic , ca re iubeş te pacea şi da ru r i l e ei şi ca re a fost veşnic sd runc ina t de for ţele des t inu lu i şi a r u n c a t în l u p t ă tocmai când visa la idile. Paci f ismul lui Rădic i d in p r i m u l răsboi

555

© BCU Cluj

este ca rac te r i s t i c p r i n succesul ce 1-a a v u t în Eu ropa . I n faţa ned rep t ă ţ i l o r însă, Croaţ i i s ' âu- r id ica t şi şî-aii a p ă r a t f iecare pe tec de p ă m â n t ctt sânge le şi strigătul" lor p e n t r u ' legea d rep tă ţ i i . I n aceas tă l u p t ă p e n t r u p ă s t r a r e a b u n u r i l o r s t rămoşeş t i ei ş i -au oţeli t ' pu t e r i l e suf letului , d â n d lumi i copii ai une i Croaţ i i c u r a t e şi energice .

I n t i m p u r i l e de pace t iner i i c roaţ i p l ecau şi î n ţ ă r i s t r ă ine după o oază de ac t i ­v i t a te cu l tu ra lă .

Scr i i tor i i c roaţ i n u a u scris n u m a i în l i m b a croată , ci, şi î n la t ină , g e r m a n ă , i t a ­l iană, unga ră , a rabă , pe r s i ană şi tu rcă . In secolul Renaş te r i i , î n , t i m p ce în I ta l ia vecină-Leona rdo şi Miche langelo c re iau ope re de a r tă , d in Croa ţ ia se v indeau în t â rgu r i l e tu rceş t i rob i şi pes t e j u m ă t a t e mi l ion de femei şi copii. D a r î n acelaş t i m p se amin tesc p r i n t r e profesori i lu i B r a m a n t e şi Luc iu L a u r a n a , a rh i t ec tu l pa l a tu lu i voevodulu i de Urb ino , Ju l i u s Klovic Clovius, rege le m i n i a t u r e i şi p r i e t e n u l lu i El Greco. „P ic tor qui, in m i n i m u m e ra t m a x i m u s " a m ă r i t g lor ia a r t e i c r o a t e şi p ic tează p e min i a tu r i l e sale s t ema croată , t ab l a de şah făcută d in cubur i roşii şi albe, ca re se d is t inge şi azi pe m â n e c a legionar i lor croaţ i d in Rusia . I v a n Mate jevic i a r e înno i t pa l a tu l d in D u ­brovnik , a r id ica t ca t ed ra l a d in S ibenik şi loggia negus tor i lo r d in Ancona . F ran io L a u r a n a n u m i t Schiaivone a c r ea t m i n u n a t e l e M a d o n e di Na to delà P a l e r m o şi din Sciacca, b u s t u l p r in ţ e se i de A r a g o n d in m u z e u l delà Ber l in şi al lu i Ba t t i s to Sforza l a F lo ren ţa . J u r a i Ciulinovici , n u m i t deasemenea Schiavone , I v a n Duknovic , adve r ­sa ru l lu i Mina de Fiesole, Nikola Schiayoje n u m i t l 'Arca, Sf. Domin ic d in Bologna, A n d r e y a . Medul ic Schiavone , to ţ i a u l uc r a t în colorist ică în sp i r i tu l lu i Tizian. Faus t Vrane le -Veranz io a i n v e n t a t cel d in tâ iu p a r a ş u t a şi a scr is î n c roa tă p e n t r u conaţ io­nal i i «săi, car i n u cunoş teau l imbi s t r ă ine . N e n u m ă r a ţ i a l ţ i fii ai Croaţ ie i a u p leca t în Europa" d in r â n d u r i l e biser icëi şi a u scris- l i t e r a t u r ă şi filosof ie.

P e J u r i u Dobro t ic Ben ignus 1-a n u m i t Lorenzo il Magnifico „cel m a i î n v ă ţ a t ş i eeî .mai" c ins t i t om ce a cunoscut" . Dobro t i c a a p ă r a t î n t r ' u n a d in scr ier i le sale p e Savonaro la , că lă to reş te la Oxford, P a r i s şi Dubrovn ik . Nal jeskovic , Budisolie , Gucet ic şi Medic scr iu comen ta r i i de sp re Aris to te l şi Aver roes , în t i m p ce fraţ i i lor se lup tă pe;:Viaţă;.şi*pe;moarte cu Turc i i , cum fac fraţ i i lo r de as tăzi l u p t â n d î m p o t r i v a bolşe­vicilor, sau cu par t i zan i i . F r a n j o Pe t r i c Pa t r i c ius fuge la Campane l l a , Benko Kotmi l ic Dubr.oycanin scr ie în a n u l 1458 o ca r t e desăvârş i t ă despre comerţ , iar conaţ iona lu l său "Nikola S t epanov Sagr i -Kr inovos ic scrie cea d in t â i c a r t e despre nav iga ţ i a p e At lan t ic , i a r Dubrovn i cu l a r e pes te cinci mi i de m a r i n a r i şi a p r o a p e 160 de corăbii m a r i şi, mijlocii . Ves t i tu l Miho P r a t a t a lăsat m a r e a sa ave re de 200.000 ducă ţ i o r a ­şului s ău şi făcea c r ed i t r ege lu i Spanie i . Gabr ie l T i b u r n i c a scris genealogia f ami ­li i lor r a g u z a n e d in sec. 13—15. Aceas ta a fost cea max ras is tă şi m a i a r i s toc ra tă r e p u ­bl ică e u r o p e a n ă ; Ga c ineva să pa r t i c ipe la s ena tu l Republ ice i t r e b u i a s ă a ibă în u r m a sa cinci gene ra ţ i i de nob le ţ e d in p a r t e a t a t ă lu i şi a m a m e i , „ luc ru de m i r a r e , căci în republ ica vene ţ i ană n u e ra nevo ie de aceas t a" spune , în 1591, R a n i n is tor iograful Raguzei .

Raguza a d a t m u l t , cu toa t ă pozi ţ ia ei geopoli t ică t ragică , d a t fi ind că ea se rvea , de g ran i ţ ă c roa tă şi a r m a i fi dat ' mul t , dacă d e s t i n u l a r fi ocrot i t ro , D u b r o v n i k „co-. roana şi glor ia oraşe lor c r o a t e " şi-â p ă s t r a t l i be r t a t ea şi p u t e r e a de m u n c ă şi â da t 75 d e s c r i i t o r i , d in cei 122 câţ i s 'au născu t pe ţ ă r m u l c roa t î n t r e secolele 15 şi ..18.. ,Aiei ex is tă încă d in 1527 bibl iotecă publ ică „ p e n t r u . n e v o i l e t i n e r e t u l u i şi p e n t r u m â n g â ­ie rea bă t r ân i l o r " . T o t aici, î n 1461, poe tu l D j u r a Drz ic a. unit" poezia t r u b a d u r ă cu cân-t e ee l è v pbpu là r e l i r ice şi â făcut cunoscut Eu rope i ca rac t e ru l lor r oman t i c . M a r i n D r z i c

556

© BCU Cluj

a scris „ A v a r u l " s ău d u p ă P l a u t ş i î na in t ea lu i Molière , p iesă ca re s 'a r ep rezen t a t ne înce ta t p â n ă la sfârşi tui secolului 18 la Raguza . „Dundo M a r o j e " a lu i Drz ic t r ă e ş t e de pes te p a t r u s u t e de a n i şi d in nou a- depăş i t su t e de r ep rezen t a ţ i i la t e a t r u l d in Z a ­greb , l egând l ibe r t a t ea c roa tă d in t r e c u t cu cea de astăzi , d u p ă c u m ve r su r i l e lu i I v a n .Gundulic, u n Rac ine croat , şi i m n u r i l e sa le î nch ina t e l iber tă ţ i i sun t pe buze le i n t e ­lectual i lor , şi pa t r io ţ i lo r croaţ i .

Dubrovn i cu l a făcu t l e g ă t u r a şi a p ă s t r a t con t inu i t a t ea opere i cu l tu ra l e croate , căci î n el se re f lec tă toa te mişcăr i le sp i r i tua le europene , în aşa măsu r ă , că Dinko Z la -

: t a r ie a t ipă r i t t r a d u c e r e a c roa tă a „Amin te i " . î na in t e ca aceas ta să iasă in or ig ina lu l • i ta l ian, i a r Raguzan i i Z a m a g n a şi Cunic ius a u d a t cele m a i b u n e t r a d u c e r i la t ineş t i .ale I l iadei şi Odiseei . P r i n Raguza,. Croa ţ ia a s t r â n s l egă tu r i l e cu ţ ă r m u r i l e şi t â r g u ­r i le d in Levan t , Eg ip t şi Med i t e r ana . Legă tu r i l e Croaţ ie i cu Răsă r i t u l s u n t m â i p u ­te rn ice şi m â i adânc i d e câ t a le o r ică ru i a l t popor în acea epocă. A p r o a p e u n mi l ion de Croaţ i , car i au t r e cu t delà p à t a r è n a la Is lam, a u j uca t u n ro l i m p o r t a n t în o rgan i ­zarea imper iu lu i o toman . Apoi şi Spaniol i i d in t i m p u l lu i A b d u r a h m a n III , ca r i e r a u în l egă tu ră cu regi i croaţ i , aveau in g a r d a lor Croa ţ i vest i ţ i , n u m i ţ i Saka l iba ; d e aceia scr i i toru l c roa t Hab ib i-a lua t sub pro tec ţ ie , re l ie fând fa ţă de Arab i i geloşi, v i r t u ţ i l e lor în ca r t ea „victoriei şl a umi l in ţ e i ace lora car i n u cunosc v i r tu ţ i l e Sakal ib i lor" . I ă r cei 24 de Croaţ i , car i au deven i t mar i . v iz i r i î n imper iu l m u s u l m a n , pot fi p r iv i ţ i ca adevă ra ţ i i c rea tor i ai impe r iu lu i t u r c . I n t i m p u l lu i So l iman Magnif icul 1522—1561 s 'au s ch imba t n o u ă Croa ţ i pe t r o n u l marelui vizir . L i m b a c roa tă domnea ca o a doua l imbă oficială la Ţa r ig rad . M e h m e d Paşa Sokolovici es te p r iv i t ca u n u l d in cei ma i m a r i s t ăpân i to r i turc i , I b r a h i m Paşa , c roa t d in Pozega, a ocupa t Viena şi Kisek, pe ca re le a p ă r a u n al t m a r e croat , e rou l Nicola Ju r i ş i c . Acolo s'a a r ă t a t , t i m p de ma i m u l t e secole, des t inu l t r ag ic al Croaţ ie i , c a r e a l u p t a t p e n t r u idea l pe a m â n d o u ă f ron­tu r i l e , dar , d in p r ic ina s t ră in i lo r d in ţ a r a lor, au p i e r d u t p u t e r e a şi d r e p t a t e a câş t igată p r i n sânge, astfel că cei ma i vi te j i şi nobi l i l up tă to r i , Zr insk i şi F r a n k o p a n , au fost învinş i şi n imic i ţ i de H a b s b u r g i în 1670 câ revo lu ţ ionar i , iar bened ic t inu l V e t r a n i c scr ie de d i spe ra re u n cân tec de s lavă su l t anu lu i , când P a p a e r a nepu t inc ios ca să unească p e şefii conducă tor i ai c reş t in i smulu i în l u p t a î m p o t r i v a I s l amulu i . Croa tu l paşă Abagovic a scris v e r s u r i în l i m b a pe r sană , în t i m p ce alţi i sc r iau în a r a b ă şi tu rcă , to t a t unc i c â n d fraţ i i lor de p e s t e . g r a n i ţ ă scr iu la t ineş te , i ta l ieneş te , u n g u r e ş t e şi în l imba g e r m a n ă . M a r k o Maru l i c şi P e t a r Zorariic to t î n secolul 16 îşi scr iu căr ţ i le lor î n l imba c roa tă p e n t r u fra ţ i i car i se l u p t ă p e n t r u o v i a ţ ă nep r ihăn i t ă . Cel m a i m a r e c e n t r u cu l tu ra l în s t r ă ină t a t e , l - au făcut Croa ţ i i la curtea* lu i Ma te i Corvin . Aceşt ia au adus r e n a ş t e r e a lor în P a n o n i a şi pe ţ ă r m u r i l e croate , ei s u n t cei d in tâ i conserva tor i ai b ibl io tecei din Buda , fondator i i t ipografiei , d ip lomaţ i şi poeţ i . J a n u s P a n o n i u s e cel ca re a e x p r i m a t cel m â i b ine t r aged ia c roa tu lu i d in acea v r eme , în ve r su r i l e sale p r i n car i a a t aca t p e pe le r in i i de la Roma.

„Salvare in patria siccine nemo potest?" . C u m vedem, Croaţ i i au p lă t i t sângeros l egă tu r i l e lor cu Roma, da r ei au păs t r a t ,

cu c red in ţă l egendară , mis iunea lor de g răn ice r i p â n ă astăzi . Cu toa t e lup te l e cu Ve-neţ ien i i p e n t r u ţ ă r m şi cu Habsburg i i , p e n t r u p ă m â n t şi cu U n g u r i i p e n t r u d r e p t u l lor istoric, nicio voce de s i renă n u a p u t u t să- i smulgă şi să-i de spa r t ă de t e n d i n ţ a cent r i fugală a Europe i . î n r u d i r e a şi l e g ă t u r a lor cu Slavi i or todocşi a t rez i t în ei d o ­r i n ţ a de a - i -aduce în Europa . De aceia, î n secolul 17, u n Croa t genia l J u r a i Kr izan ic a p leca t î n exi lu l s iber ian . M a v r a Orb in i R a g u z a n u l visează u n m a r e impe r iu slav.

557

© BCU Cluj

Gundu l i c în O s m a n vede în ei m a r i a l ia ţ i î m p o t r i v a Turc i lor . Kac ic Miosic cân ta în versur i p o p u l a r e p e eroii S lav i lor d in Sud. Es te t ip ic că aceşti oamen i sun t laici sau clerici: b iser ica romano-ca to l i că se s i leşte de secole ca a l ă tu r i de Croaţ i i catolici să aducă şi pe ceilal ţ i Slavi la o u n i r e a bisericei , c ă r e i a î n secolul 19, episcopul Jos ip J u r a i S t rossmayer , m a r e o rgan iza to r şi conducă to r polit ic, i-a înch ina t m a r e a sa ca­tedra lă . Gel m a i î n v e r ş u n a t r iva l al său es te ch ia r t a t ă l na ţ iona l i smulu i croat Dr . A n t e Stacevic . El a r ă m a s u n fanat ic adve r sa r al ace lora car i au cău ta t sa lva rea Sla­vi lor sau a Jugos lavi lor . I l i r i smul roman t i c se rvea p l a n u r i l o r m a r i sâ rbeş t i p e n t r u heghemon ia în Balcan i şi î n a i n t a r e a Rusie i în Eu ropa . U r a lu i S tacevic se r id ică î m ­po t r iva rase i „a rase i s t ră ine , a rase i s l avo-sâ rbe" , î m p o t r i v a a ceeace m a i t â rz iu e levul s ău Şuff lay n u m e ş t e „sângele obscur ce n u a re g ran i ţ ă " . Deviza lui este c r e ­d in ţa in popor, c r e d i n ţ a î n for ţa lu i p rop r i e ; „ D u m n e z e u şi Croa ţ i i " . El se bazează pe for ţa p e ca re a u p ă s t r a t - o Croaţ i i î n t r e c u t şi p e c a r e i-o m a i dă ş i concepţ ia de rasă . F r a ţ i i Răd ic fac să p ă t r u n d ă a d â n c aceas tă c red in ţă în sufletul ţ ă r a n u l u i , i a r Pog lav -n icu l Dr . A n t e Pave l i c î nv inge c u aces te mi j loace t end in ţ e l e or todoxiei , a l ibera l i s ­mulu i , a democra ţ ie i , masoner ie i , j idov imei şi, în cele d in u r m ă , ale bolşevismului , ca re a u voit sub m i n c i u n a n u m e l u i geografic de Jugos lav ia , să n imicească poporu l croat . Croaţ i i însă au î nv ins şi de da ta aceasta , căci î n t o t d e a u n a au reac ţ iona t , spontan , cu sp i r i tu l şi in ima lor eu ropeană , căci, ca popor, a v e a u p rea m u l t ă t r ad i ţ i e eu ropeană , i a r ca fii de ţ ă r an i , des tu lă l e g ă t u r ă cu p ă m â n t u l şi p u r i t a t e a sângelui . Epopeia S t a -l i ng radu lu i i-a găs i t d in n o u p rezen ţ i ca în v r e m e a când, sub Sighet , î m p r e u n ă cu Nikola Subie Zr insk i , au opr i t n ă v a l a I s l amulu i în Europa . A u r ă m a s credincioşi lor şi Europe i .

558

© BCU Cluj

A. G. MATOŞ

L A R E G E L E S F Â N T

A lui Sân-Ş te fan fereastră Poves teş te -un gotic vis. Umple s fântu l pa rac l i s F u m u l de t ămâ ie a lbas t ră

Statuia lui Toma, Banu l Bakaci, s t r ă luceş te Ca şi 'n ziua când lup ta El 11a Sisak cu duşcmanul.

O femee 'n miez de noap t e - aduce La m o r m â n t u l Banu lu i o cruce , Greu p u r t a t ă de în t reagă naţ ia .

B a n u l spune : „Maică, audiant reges : Regnum regno non praescribit leges. Cât v a fi o in imă , va fi Croaţ ia !"

In româneşte

DE

N. I H E R E S C U

559

© BCU Cluj

L I T E R A T U R A C R O A T À DE

L J U B O M I R M A R A K O V I C I

Originea l i t e r a tu r i i c roa te se găseş te î n secolele I X şi X, adică în pe r ioada când, d u p ă m o a r t e a p r i n ţ u l u i Rast is lav , discipolii sfinţilor Cyr i l şi Metodiu , isgoniţi d in M o ­ravia , sosiră în Balcani . Aceşt ia res tab i l i r ă m a r e l e p r iv i leg iu pe care-1 ob ţ inuse ră cei doi apostol i : acela de a oficia cul tu l d ivin în l imba na ţ iona lă . I n acest scop ei se se rv i r ă de căr ţ i scrise în ca rac t e re specia le c r e a t e de c ă t r e s fân tu l Cyr i l şi n u m i t e „glagol i t ice" . E r a vo rba f i reş te de t e x t e biser iceş t i şi de l uc r ă r i teologice. Cu toa te acestea, se desvol tă m a i în u r m ă o l i t e r a t u r ă des tu l de boga tă şi c u ca rac t e r p ro fan : legi, pr ivi legi i nobi l ia re , ac te de donaţ ie , scr ier i î n c o n ţ i n u t d i s t rac t iv sau ins t ruc t iv , r o m a n u l lu i A l e x a n d r u şi al Troiei , l egende apocrife, ca re de altfel ex i s tau p r e t u t i n d e n i î n E v u l Mediu şi care d in cauza aceas ta n u pu t ea fi cons ide ra te ca ope re de or ig ina l i t a te s t ră luc i toare .

Ex i s t en ţa t ex te lo r mi s t e r e lo r sacre, ca re fură r e p r e z e n t a t e , se a r a t ă încă din p r i ­mele t i m p u r i . O dovadă e l imba, care se ap rop ie m a i m u l t . d e l i m b a poporu lu i decâ t de cea biser icească paleo-s lavă , a d o p t a t ă în scr ier i . Câ teva t r ă s ă t u r i de real ism, ca re n e a r a t ă m a n i e r a i ngenuă de a gând i a poporu lu i că ru ia n u - i păsa câtuş i d e p u ţ i n de forma t rad i ţ iona lă , t rezesc in t e resu l aces tor mi s t e r e .

A r t a poet ică î n a d e v ă r a t u l sens al c u v â n t u l u i începe să se desvol te că t r e s fârş i ­t u l secolului XV. Rela ţ i i le in te lec tua le cu I ta l ia vec ină cont r ibu i ră , fără îndoială , la această desvo l ta re ; cu toa t e acestea, o p a r t e decisivă a avu t -o vas ta cu l t u r ă umanis t i că a câ torva oamen i d in acea epocă. La Ragusa sun t p r imi i pe t r a r ch i ş t i ca re d a u dovadă de o m a r e ab i l i t a te în m â n u i r e a formei poet ice, fă ră să fie do ta ţ i p e n t r u aceas ta cu u n t a l en t pa r t i cu la r . C o n t i m p o r a n cu ei, M a r k o Maru l ic d in Spa la to (Split) îşi desfăşoară ac t iv i ta tea : u n u m a n i s t creşt in , ce leb ru în l u m e a în t reagă , ca re deşi laic, îşi consacră v ia ţa î n t r e a g ă în con templa ţ i e re l igioasă şi î n pe r fec ţ ionarea m o r a l ă a aproape lu i , m a i cu seamă a concetă ţen i lor săi . Scr ier i le sale re l igioase de o rd in pract ic , în l a t ineş te , a v u r ă u n r e n u m e mondia l , r i va l i zând cu Imi ta ţ i a l u i Chr is tos a lu i T h o m a s Kempi s ; da r e p re fe rab i l d in p u n c t u l acesta de v e d e r e să c o m p a r ă m pe Maru l i c cu teologul spaniol Cano. Maru l i c a scris î n l imba c roa tă fe lur i te poezi i cu con ţ inu t edificator, des t ina te la î ncepu t su rore i sale, o bened ic t ină . El se a r a t ă pa t r io t în f lăcăra t şi clasic p u r în poema eroic-rel igioasă „ J u d i t h " , compusă în 1501, i m p r i m a t ă şi re impr imată i pu ţ in d u p ă aceea la Veneţ ia .

560

© BCU Cluj

O versif icaţ ie s igu ră şi savan tă , un i t ă cu o cunoaş te re per fec tă a t ehn ice i epice a lu i Virgi l iu, sun t p r inc ipa le le carac ter is t ic i ; d in p u n c t de v e d e r e poet ic n u a r e o va loa re p r e a m a r e . Ceea ce e or ig inal e a legerea subiec tu lu i . Maru l i c voia să p r e ­z in te conce tă ţen i lo r săi î n t r ' u n chip expl ic i t u n e x e m p l u de pa t r io t i sm de n e t ă g ă ­dui t la e ro ina "Vechiului Tes t amen t . P e v r e m e a lu i Maru l ic , Turc i i a junsese ră p â n ă la por ţ i l e o raşu lu i Spa la to (Split) ,astfel că p â n ă şi fo r t ă rea ţ a Klis , care p r e d o m i n ă regiunea , se afla în mâ in i l e lor. C u m „ J u d i t h " e r a p r i m a operă de con ţ inu t m a i l a rg şi d o m i n a t ă de o idee conşt ient pa t r io t ică , Maru l i s a fost cons idera t în gene ra l ca fonda toru l a r t e i poet ice croa te . Aşa se expl ică de ce el a p ă s t r a t p â n ă astăzi acest t i t lu onorific, cu toa te că pe t ra rch i ş t i i m a i vechi d in Raguza , cunoscu ţ i s au necunoscuţ i , îl p recedase ră cronologic .

E n u m e r a r e a n u m e l o r şi t i t lu r i lo r poe ţ i lo r u l t e r io r i a r p u t e a să p r o d u c ă a sup ra c i t i torului confuzie şi oboseală. De aceea n e vom m ă r g i n i să s e m n a l ă m n u m a i p a r ­t icu la r i tă ţ i l e m a i î n s e m n a t e d in p u n c t de vede re al istoriei l i t e r a r e şi al civil izaţiei .

I n afară de Raguza şi Spa la to (Split), H v a r a p a r e to t pe a tunc i ca u n c e n t r u i m p o r t a n t de c rea ţ ie poet ică. Hvar , S t a r ig rad , Vrboska şi a l t e local i tă ţ i m a i p u ţ i n i m p o r t a n t e a le insu le i sun t ca rac te r i za te p r i n p re ţ ioase m o n u m e n t e ale Renaş te r i i , car i dovedesc g r a d u l î na l t de civil izaţ ie şi s t a rea m a t e r i a l ă a nob le ţ e i locale d in sec. X V I . Din H v a r este or ig inar Han iba l Lucie , a u t o r u l p r ime i d r a m e profane „Robin jac" (Robul), ca re e s t e p r i n t r e d r a m e l e epicei o c rea ţ ie a p r o a p e unică . Tehn ica d r ama t i că a opere i es te i ngenuă ; ac ţ iunea es te în locui tă p r i n lung i d i scursur i şi descr ipţ i i . Cel p u ţ i n în felul acesta s'a ob ţ inu t o u n i t a t e de loc, ceea ce a r suge ra că d r a m a a fost r e p r e z e n t a t ă în P i a ţ a Domulu i , spa ţ ioasă şi de o a r h i t e c t u r ă admi rab i l ă . E x e c u t a r e a mis te re lo r d in H v a r a m a i a v u t loc şi î n sec. X I X . Ceea ce este de a semenea cur ios e fap tu l că d r a m a „ R o b u l " s'a conserva t la P a g ca ba l p o p u l a r , r ep roducând t r ă s ă t u ­r i l e esenţ ia le a le d ramei , r e d u s e şi t r a n s f o r m a t e î n spectacol mimic .

F ă r ă îndoia lă că n u m e l e pe rsona l i t ă ţ i lo r is tor ice ca re f igu rau în d r a m a lui Lucie a u fost s ch imba te . P e t a r Hektorovic , o r ig ina r d in S ta r ig rad , loca l i ta te vecină , e a u t o r u l u n e i id i le de pescar i „Pescui t şi conversa ţ i i î n t r e pescar i" , ca re n u a r e n imic comun cu eglogele pescar i lo r con t imporan i d in I ta l ia . Aceas ta n u e f ic ţ iunea poetică şi decora t ivă a vieţ i i pescar i lo r arcadici , ci m a i c u r â n d descr ie rea u n u i a d e v ă r a t voiaj în j u r u l insulei , făcut de că t r e poet cu două s lugi a le sale.

Ceea ce e i n t e r e s a n t în aceas tă ope ră n u sun t n u m a i n u m e r o a s e l e a m ă n u n t e a sup ra pescui tu lu i , une l t e l e pescar i lo r s au f e lu r imea peşt i lor , da r m a i cu s eamă b u n ă ­voinţa şi cord ia l i t a tea s t ă p â n u l u i fa ţă de tovarăş i i săi, ceea c e a r a t ă s e n t i m e n t e l e u m a ­n i t a r e nobi le a le au to ru lu i . F a p t u l că pescar i i rec i tă î n t i m p u l că lă tor ie i cântece p o p u ­l a r e e ca rac te r i s t i c p e n t r u descr ie rea rea l i s tă . Tex te le lor p ă s t r a t e n e îngădu ie să le o r â n d u i m p r i n t r e cele m a i vechi şi m a i au t en t i ce cân tece popu la r e .

I n cursu l aces tu i secol, Ragusa a c ă p ă t a t o i m p o r t a n ţ ă d in ce în ce m a i m a r e . Aceas tă republ ică , mică te r i tor ia l , d a r g u v e r n a t ă cu în ţe lepc iune , e ga t a să a t ingă cea m a i sp lend idă pe r ioadă d in is tor ia sa. E a r ep rez in t ă p r i n ea însăşi o l u m e , o înc ruc i şa re de c u r e n t e is tor ice de civil izaţie, u n oen t ru de v i a ţ ă poli t ică, socială şi cu l tu ra lă . Toa te acestea se ogl indesc m a i ales în f igura gen t i l omulu i M a r i n Drzic , scr i i tor foar te p r o ­duct iv , actor, preot , a v e n t u r i e r şi d ip lomat . D o c u m e n t e r e c e n t descoper i te î l descr iu ca u n consp i ra tor î n favoarea o l igarhie i ca re domnea . Comedi i le ca re sun t u n a m a l ­g a m din comedia an t ică r o m a n ă a lu i P l a u t cu comedia i t a l i ană „de Ta r t e" , sun t foar te vii şi sp i r i tua le ; sun t d o c u m e n t e foar te p re ţ ioase a sup ra epocei. Scena a b u n d ă de t i ­pur i de u n firesc m i n u n a t . A n u m i t e scene, ca re se p e t r e c la Roma , s u n t scr ise în l imba

561

© BCU Cluj

iisSiattă p â n ă în c l ipa când personag i i l e îşi d a u s eama că s u n t ce tă ţen i ai Raguze i şi a tunc i încep să vorbească în l imba m a t e r n ă . U n j a r g o n maca ron ic comic domină toa t e celelal te scene. Din nefer ic i re , nici u n a d in opere le sale n u s'a p ă s t r a t complectă . „Dundo Maro j e " (Unchiul Maroye) e p robab i l u n a d in cele m a i b u n e opere ; a fost r e ­v ă z u t ă r ecen t şi a d a p t a t ă p e n t r u t e a t r u m o d e r n ; r e p r e z e n t a ţ i a acestei piese a r e o p u ­t e r e de a t r ac ţ i e r a r ă a sup ra publ icu lu i , pe t oa t e scenele d in Croaţ ia . Drzic a pus în t e a t ru în s t i lul epocei comedi i pas tora le , care , p r i n i n t e rmed i i l e lor rea l i s te de m a r e valoare , seduc ma i m u l t decâ t ga l an t e r i a personagi i lor a rcad iene .

Genul , deal t fe l convenţ iona l , al comediei pas to ra l e a t inge apogeul , nespera t , la î ncepu tu l secolului XVII , cu „ D u b r a v k a " de Dzivo F . Gundu l i c . Cel m a i genia l din poeţ i i c roaţ i d in pe r ioada Renaş te r i i a ş t iu t să glorifice ideia l ibe r tă ţ i i î n t r ' o m a n i e r ă cu a d e v ă r a t ideală, combinând n u m e l e ero ine i cu acel al cetăţ i i . L u m e a d i spă ru t ă din an t i ch i t a t ea elenică, pe r u i n e l e căreea a fost cons t ru i t ă Raguza (Epidaurus) , t r ans f igu­r a t ă de luminoasa glor ie a Renaş te r i i , t e r m i n ă p r i n t r ' u n i m n adus l iber tă ţ i i de o a r ­mon ie i m p u n ă t o a r e . Cu toa t e că e p ă t r u n s ă de s e n t i m e n t e de l ica te idilice, to tuş i această

.operă a r e oa reca r i t e m e r i . A n u m i t e aluzi i la obiceiur i le epocei preves tesc a tmosfera decl inului . P ro funda seve r i t a t e a ce lor la l te două ope re a le lu i Gundu l i c n e a ra tă , de ­sigur, pe a u t o r r e t r ă g â n d u - s e din l u m e în con templa ţ i e pe r sona lă ; c u toa te acestea, n u a u n imic d in seve r i t a t ea m o n a h a l ă a evu lu i mediu , fi ind ma i de g r a b ă expres ia jub i lă r i i eroice, co lora tă şi sensuală , a s t i lu lu i ba roc d in secolul XVII . „Lacr imi le f iului r i s ip i tor" , monolog profund, cur ios de real is t , care t r a n s f o r m ă î n m a n i e r a lu i Gundu l i c pa rabo la bibl ică în felul s ău de a se e x p r i m a pa te t ic , r e p r e z i n t ă u n g iuvae r r a r în t oa t ă l i t e r a tu r a croată . „Osman" , m a r e epopee, în s t i lu l „ I e rusa l imu lu i L i b e r a t " al lu i Tasso, cân tă u n e v e n i m e n t carac te r i s t ic al epocei : a sas ina rea t â n ă r u l u i su l t an O s m a n I la Con-s tant inopol , în u r m a une i revo lu ţ i i de pa la t . Dacă a m j u d e c a d u p ă d e v o t a m e n t u l n e ­condi ţ ionat cu ca re supuşi i m u s u l m a n i înconjoară p e s u v e r a n i i lor, f ap tu l aces ta a r pu t ea fi p r iv i t ca u n s e m n p recu r so r al dec l inu lu i o toman . Epopea a r ă m a s to tuş i ne i s ­p răv i tă , p robab i l d in cauza aluzi i lor p r e a expl ic i te la i m p o r t a n ţ a poli t ică ne spus de m a r e a even imen tu lu i . Se poa t e deduce că ce rcur i l e g u v e r n a m e n t a l e a le republ ice i , m e r e u p r u d e n t ă în poli t ica sa, a u in terz is poe tu lu i t e r m i n a r e a poemei , sau poe tu l el însuş i s'a supus poa t e u n e i „ c e n z u r i " v o l u n t a r e . In orice caz e foar te curios fap tu l că n u l ipseş te chiar sfârş i tul , ci a n u m i t e c â n t u r i d in mij locul poemei .

N u t r ecuse r ă nici t re izeci de an i delà m o a r t e a lu i Gundul ic , când u n grozav c u t r e m u r de p ă m â n t a d i s t r a s Raguza , în 1667, în aşa chip, încâ t aceas ta n u s'a m a i r id ica t complect n ic iodată , m a i cu s e a m ă că o s c h i m b a r e in s i tua ţ ia c o m e r ţ u l u i m a r i ­t i m ce se produsese , b făcuse să-şi p i a r d ă pozi ţ ia d o m i n a n t ă în comer ţu l o r ien ta l cu ţăr i le m u s u l m a n e . In cele la l te r eg iun i croate , no t ăm, d impot r ivă , o r e l u a r e a vie ţ i i cu l ­tu ra le , cu toa t e că aceas tă via ţă , d in p r ic ina incurs iun i lo r n e î n c e t a t e a le Turci lor , n ' a m a i r euş i t să a t ingă n ive lu l la ca re a junsese Raguza în pe r ioada ei înf lor i toare . D a l ­maţ ia , l i to ra lu l croat , Croa ţ ia (în sensul s t r ic t al cuvân tu lu i ) , Bosnia şi d u p ă l ibe ra rea sa de j u g u l m u s u l m a n în t i m p u l Măr ie i Teresa , Slavonia , a u l u a t la fel p a r t e la mişca­

r e a l i t e r a r ă din sec. X V I I şi XVI I I . F ranc i scan i i (Divic şi Kacic), benedic t in i i (Dordic), jesui ţ i i (Kasic şi Kanizl ic) , ofi ţeri i imper i a l i (Reljovic), m e m b r i i îna l te i a r i s tocra ţ i i (Banul c roa t contele P e t r e Zr injski , soţia sa, Eca t e r i na şi c u m n a t u l ei conte le Kr s to F r a n k o p a n ) s u n t p r e m e r g ă t o r i i .

Din p u n c t de vede re l i t e ra r , cea m a i i n t e r e s a n t ă d in toa t e e Ca r t ea de poveşt i a f ranciscanulu i A n d r e i Kacic-Miosic, o cu legere de cân tece eroice desp re răsboiu l c r u n t al Cruci i con t ra Semi lune i . U n i t a t e a căr ţ i i e f o r m a t ă de o cronică în p roză ca re

562

© BCU Cluj

cons t i tue cadru l ; con ţ inu tu l esenţ ia l însă consistă în cân tece pa r t i cu l a re , s t r ecu ra te , şi car i descr iu pe n e n u m ă r a ţ i i eroi şi lup te le apr ige d in veacur i l e t r ecu t e . Rezu l t a tu l e •o imagine p i torească a even imen te lo r is torice, f ixa te cronologic p r i n bă tă l i i le d in C a n -dia, Morea , C ipru şi Lepan te , p e când n u m e l e Loredan , Venier , E u g e n de Savoia şi Don J u a n de Aus t r i a ne oferă pe r spec t ive is torice. Ceea ce dă opere i o va loa re or ig inală e descr ie rea e x t r e m de reuş i tă a m o r a v u r i l o r p o p u l a r e epice, e v i t â n d în acelaş t i m p r ă ­tăcir i le imagina ţ ie i popu la re , g r a ţ i e a d e v ă r a t u l u i spir i t f ranciscan al au to ru lu i şi a p i ­oasei sale abnegaţ i i . Ca r t ea lui Kacic a r ă m a s p â n ă în secolul al X X - l e a car tea p o p u ­lară cea mai ci t i tă; n e n u m ă r a t e edi ţ i i a u făcut-o accesibilă t u t u r o r c i t i tor i lor croaţ i .

II . S E C O L U L X I X

Cu d r e p t cuvân t l i t e r a t u r a c roa tă p r iveş te ca a d e v ă r a ţ i clasici p e r ep rezen tan ţ i i l i te rar i ai deş tep tă r i i na ţ iona l e c roa te în secolul X I X : Mazuran ic , Demete r , V r a z şi P r e -radovic . Ceea ce n u însemnează că opere le lor a u a t ins cel m a i îna l t g rad de per fec­ţ i u n e clasică. A m pu t ea face ch ia r câ teva obiec ţ iuni în p r i v in ţ a u n e i a d i n t r e ele şi, d in p u n c t de vede re al s t i lului , d in t r e cele m a i per fec ţ iona te : „Moar t ea lui Sma i l - aga Cengie de Mazuran ic , cu toa te că n e n u m ă r a t e t r aducer i , a p r o a p e în toa te l imbile , n e în lesnesc să n e d ă m seama de m a r e a va loa re a aces tui poem epic or iginal , p r iv i t chiar în cadru l l i t e r a tu re i mondia le . D a r cazul lu i H e r d e r , Klops tock şi î n p a r t e ch iar al lu i Less ing în l i t e r a t u r a g e r m a n ă , n e s fă tueş te să n u l i m i t ă m no ţ i unea de clasicism n u m a i la r ezu l t a t e l e ob ţ inu te , ci să o ap l icăm acestei p u t e r n i c e concen t ră r i a t u t u r o r for ţelor c r ea toa re în u r m ă r i r e a scopur i lor îna l te , d e m n e de comun i t a t ea na ţ iona lă î n t r eagă . Aceas ta corespunde d e altfel şi idea lur i lo r pe c a r e şi le p ropusese ră aceşt i poeţ i . Ei voiau să demons t r eze p r i n rea l izăr i l i t e r a re d e p r i m o rd in că n a ţ i u n e a lor p u t e a p r e ­t i nde să fie cons idera tă ca şi ce le la l te n a ţ i u n i civi l izate ale Europe i . Voiau să lege ope ­re le lor de t rad i ţ i i l e cu l tu ra l e na ţ iona le , să s tabi lească p u n c t e de contac t î n t r e „ O s m a n " al lui Gundu l i c şi „ S m a i l - a g a " al lu i Mazuran ic , î n t r e pe t ra rch i ş t i i d in Raguza şi poezia ga l an t ă a lui Vraz , î n t r e pas to ra la „ D u b r a v k a " şi t r aged ia clasică „ T e u t a " a lu i D e ­me te r . Ei îşi c ă u t a u insp i ra ţ i a în poezia p o p u l a r ă m e r e u t â n ă r ă , ca re tocmai a tunc i fu­sese descoper i tă . Cu a t â t m a i m u l t , cu câ t în epoca aceea, sub in f luen ţa p u t e r n i c ă a teori i lor lui Wolff a sup ra or iginel epopei i lu i Homer , to ţ i se a ş t e p t a u la minun i , la apar i ţ i a ch iar a u n u i nou Homer , ca re să re înoiască mi raco lu l I l iadei spre s tupefacţ ia l u m e i con t imporane . I a t ă de ce m a i to ţ i î nc l inau sp re epopee, p ă r ă s i n d r o m a n u l şi n u ­vela, deşi acestea se b u c u r a u d e m a r e succes în l i t e r a t u r a mondia lă . Se încerca un i r ea mişcări i majes toase a cân tecu lu i p o p u l a r cu sub l imul pa te t i c al clasicilor. De aceia, în „Smai l - aga" , î n t r ' u n episod fără i m p o r t a n ţ ă în s ine despre o l u p t ă la f ront ie ra t u r c o -m u n t e n e g r e a n ă , se face aluzie la scena i m p r e s i o n a n t ă u n d e Hec to r e omor î t şi t â r î t î n fa ţa z idur i lor Troiei . Aşa se expl ică şi u m b r a lui D a n t e a sup ra ch inur i lo r c reş t in i ­lor mar t i r i za ţ i .

Mazuran ic , de profesie avocat , şi c a r e m a i t â r z iu s'a ded ica t polit icei, avea în sânge o educa ţ ie clasică t r ad i ţ iona lă . I n t i ne re ţ ea sa, l imba oficială a Croaţ ie i e r a l a ­t ina . Descenden t al u n e i famil i i de emig ra ţ i greci , Deme te r , pe a tunc i t â n ă r poet , t r e ­bu ia să se decidă şi să a leagă î n t r e l imba greacă şi c roată . De aceea n u p u t e a să n u - i placă faptu l că subiec tu l d r a m e i sa le avea u n r a p o r t cu is tor ia p u t e r n i c u l u i impe r iu r o m a n . Scena în c a r e s u p e r b a r eg ină a Il ir iei , Teu ta , p r i m e ş t e cu o d e m n i t a t e regală , d a r în acelaş t i m p cu u n cura j de răsboinic , pe cei doi a m b a s a d o r i roman i , es te u n a d i n t r e cele m a i d r ama t i ce . Vraz , veşnic t ână r , căci a a v u t şi o m o a r t e p r e m a t u r ă (la

.563

© BCU Cluj

'36-dë ani), poet delicat , "plin de conş t i in ţă "naţională, c rea în ope ra sa „Du îab i j e " („Da­r u r i dè d ragos te : m e r e roşii), cân tece clasice de iub i re , a d r e s a t e soţiei sale ideale , care ,

• d u p ă moar t e , îi a p a r e în t r ' o t r an s f i gu ra r e glorioasă, ca gen iu l na ţ iun i i . P re radov ic , ca re face p a r t e to t d in p le iada din 1810, se dis t inge de poeţ i i c i ta ţ i

p â n ă a c u m p r i n fap tu l că n u a r e o educa ţ i e uman i s t ă , deoarece a f recven ta t academia mi l i t a r ă Wiene r -Neus t ad t . D in aceas tă cauză el se aprop ie m a i m u l t de r o m a n t i s m u l p r o p r i u zis, decât ceilal ţ i t r e i poe ţ i confraţ i . A r fi î n t r ' a d e v ă r imposibi l să găseşt i v re -o in f luen ţă oa reca re fie a f ra ţ i lor Schlegel , L. V. Tieck s au Noval i s în ope ra celor t r e i d in tâ i sau a lu i P re radov ic . D a r idei le lu i Herde r , e l emen te l e r o m a n t i c e d in „ F â u s t " al lu i Goe the sau d in „Fec ioara d in O r l é a n s " a lu i Schi l ler , sau p re fe r in ţ a p e n t r u d i s ­cipolii în tâ rz ia ţ i ai r o m a n t i s m u l u i , , ca. Gr i l lpa rze r sau L e n a u , sun t foar te ev iden te în ope ra lu i P r e r adov i c m a i ales. Şi în a fa ră de aces te inf luenţe , n u t r e b u i e u i t a t ă de ase ­m e n e a in f luen ţa i ta l iană . Nu es te o s implă î n t â m p l a r e că Mazuran i e şi P r e r a d o v i c au t r a d u s în acelaş t i m p oda „Cinci M a i " a lu i Manzoni . D e m e t e r s tud iase med ic ina la Padova , j a r P r e r a d o v i c ocupase d iverse pos tu r i î n I ta l ia s ep ten t r iona lă şi se căsă to­r ise cu o i ta l iancă d in t r ' o foar te b u n ă famil ie . Vraz cunoş tea la perfec ţ ie l i t e r a t u r a

i t a l i a n ă şi t r ave r sase pe jos Fr iu l i . P r e r a d o v i c este u n poet cuge tă tor , ideolog, u n spi r i t filosofic religios, c a r e cau tă des legarea mis te re lo r des t inu lu i p r i n t r ' u n neop la ton i sm spi -

.ritist.- El a î n t r e p r i n s c rea rea u n o r epopei m o n u m e n t a l e : F a u s t - u l său na ţ iona l „ K r a l -jevic M a r k o " , poem alegor ic de o fo rmă l iberă d rama t i că , a fost i sprăvi t , d a r n u r e ­dac ta t în î n t r eg ime . L u c r a r e a „Pus tn i cu l " , ca re t r e b u i a să fie cu lmea concepţ i i lor sale filosofice, a r ă m a s în s t a r e f r agmen ta ră , ca şi b a s m u l î n ve r su r i „Or fana din Lopud" . N u m a i opera „P r imi i oamen i" , o v iz iune a e ror i lo r d in t r e c u t şi a a m o r u l u i t r ans f igu ra t al uman i t ă ţ i i , a fost sfârşi tă . D u m n e z e u şi e t e rn i t a t ea , A m o r u l şi Pa t r i a , N a ţ i unea şi

.Limba (cu o ci taţ ie , ca deviză, d in W. v. H u m b o l d t şi cu r emin i scen ţ e manzoniene) , for­mează subiec tu l n u m e r o a s e l o r sale poezii , care a u lăsa t adesea, în a m i n t i r e a celor ce le-au citit , impres iun i neş te rse , p e n t r u toa t ă v ia ţa . F o a r t e adesea, p e r m u t a t de la u n post la a l tu l , în ca l i ta tea sa de ofiţer al m o n a r h i e i aus t r iaco , pe a tunci aşa de t u l b u r e (1848, 1859 ,1866), profund î n d u r e r a t de m o a r t e a soţiei sale şi a fiilor săi, a m a r decep­ţ ionat m a i ales de în f rângerea B a n u l u i Je lac ic şi de soar ta sa t ragică , el a ş t iu t to tuş i să-şi formeze o v iz iune sen ină a u n e i l u m i ideale , a i e r t ă r i i şi a t r ans f igu ră r i i u n i v e r ­sale, cu toa te că a r e câ teva accese de melancol ie , c a r i amin t e sc pe Lenau . A scris î n t r ' o l imbă m i n u n a t ă şi f igur i le sa le poet ice au m e r i t u l î n t r ' a d e v ă r clasic de a fi accesibile t u t u r o r , câş t igând în p rofunz ime şi a v â n d o semnif ica ţ ie d in ce în c e m a i m a r e , d u p ă g r a d u l de pe rcep ţ i e şi m a t u r i t a t e al c i t i torului .

R o m a n t i s m u l p rop r iu zis îşi a r e r ep r ezen t an ţ i i p r inc ipa l i în Senoa şi Markovic . Senoa a fost fără îndoială , t i m p de douăzeci d e ani, n u n u m a i scr i i toru l cel m a i i m p o r ­tan t , da r se poa te s p u n e ch ia r m a e s t r u l absolut al l i t e r a tu r i i c roa te . E m e r i t u l său p e r ­sonal de a fi pus baze le a r t e i r o m a n u l u i î n Croaţ ia . El a pub l i ca t în 1871 p r i m u l său r o m a n „ A u r u l a u r a r u l u i " , c re ind p r i n el şi d in t r ' o p r i m ă insp i ra ţ i e , fo rma defini t ivă a r o m a n u l u i său. O p e r a e ra per fec tă şi sub iec tu l a t r ăgă to r . E u n r o m a n is tor ic în genu l lu i W a l t e r Scott , t r a n s p o r t â n d pe citi tor, ca p r i n t r ' o b a g h e t ă magică , în l u m e a încân ­t ă toa re a Zagrebu lu i medieva l , în f l ăcă rând astfel imag ina ţ i a t ine re tu lu i , că ru ia îi îm­bogăţea v ia ta sen t imen ta lă , i n sp i r ând îh acelaş t i m p re f lëx iun i p ro funde adul ţ i lor . Senoa a scris astfel în şir o ser ie de r o m a n e istorice. F o r ţ a sa s tă în fap tu l că a legea sub iec ­te le r o m a n e l o r sale to t d in pe r ioade le is toriei croate , când Zag rebu l devenea to t m a i m u l t c en t ru l ţ ă r i i şi al ac t iv i tă ţ i i pol i t ice. Senoa m a i avea a v a n t a j u l de a fi născu t la Zag reb şi e ra astfel în m ă s u r ă să facă descr ie rea o raşu lu i şi a pe isagiu lu i d i rec t . A'éëst

© BCU Cluj

„rea l i sm is tpr ie" impres iona imag ina ţ i a c i t i toru lu i şi ise p r e z e n t a ca u n con t ras t a v a n ­tajos fa ţă de acea t ehn ică r o m a n t i c ă de a face descr ie rea ca rac te re lo r n u m a i p r i n a n t i ­teze p u t e r n i c e . Aspec tu l fizic al personagi i lor sale este, cu toa te acestea, de u n efect plas t ic e x t r a o r d i n a r . F o r ţ a p r inc ipa lă a lu i Senoa constă în compozi ţ ia magis t ra lă , care a ju t ă să se i m p r i m e a d â n c în conş t i in ţa c i t i toru lu i ide i le e x p r i m a t e , în r o m a n e l e sale. In acelaş t imp , Senoa p r e z e n t a c i t i to ru lu i v ia ţa socială d in t i m p u l său. P l a sa t e î n t r ' u n fel î n t r e Balzac şi Dickens, r omane l e , sale, când t rag ice când comice, n e d a u o des ­cr ip ţ ie a m ă n u n ţ i t ă , a t u t u r o r profes iuni lor ap roape şi a p rob leme lo r v i ta le ale pa t r i e i sale. Senoa era u n sp i r i t c r e a t o r e x t r a o r d i n a r de act iv: el n u e n u m a i funda to ru l r o ­m a n u l u i is toric şi social, p r i m u l n u v e l i s t î n în ţe lesu l m o d e r n a l . cuvân tu lu i , d a r şi poet epic şi l i r ic şi funda to ru l cri t icei croate . Vraz a da t dovadă de m u l t ă p ă t r u n d e r e în discuţ ia p rob leme lo r f u n d a m e n t a l e l i t e r a r e ; a a v u t deasemenea cura ju l să se opună d i l e t an t i smulu i oficial a l , l u i Gaj , care , î n ca l i ta te d e şef al mişcăr i i „ i l i r iene" , voia să p u n ă poezia în s lujba scopur i lor pol i t ice. Senoa a fost cel ca re a apl icat l i t e ra tur i i con t imporane c roa te u n c r i t e r iu b inevoi tor şi i m p a r ţ i a l în acelaş t i m p . Cri t ica t e a ­t r a l ă 1-a a t r a s de a semenea ; dăr i l e sale de s eamă sun t o cronică comple tă a ac t iv i tă ţ i i t e a t r a l e din Z a g r e b m a n i i 1860—1881. N u e de m i r a r e deci dacă luc ră r i l e sale cri t ice, pub l i ca te oda tă cu opere le sale complecte , cu pr i le ju l an ive rsă r i i â 50 de an i de la m o a r t e a sa (1931), c u p r i n d 20 de vo lume .

F r a n j o Markovic , d impot r ivă , a r ă m a s în abs t r ac tu l a r t e i poet ice academice . Senoa cucer i publ icu l şi izbut i p r i n aceas ta să facă să scadă di fuzarea căr ţ i lor s t ră ine . Ca r edac to r al celei m a i i m p o r t a n t e r ev i s t e l i t e r a r e a t i m p u l u i „Vi j enac" („Ghi r landa") a a v u t m a r e in f luen ţă în educa rea l i t e r a r ă a t ine re tu lu i , d â n d astfel dovadă de u n ins t inct s igur în descoper i rea de no i t a l en t e ; avea u n spi r i t foar te age r şi mlădios în a p r i n d e ac tua l i t a tea . Markov ic voia să lă rgească câmpu l l i t e r a tu r i i „ îna l t e" , p roce ­d â n d în m o d s is temat ic . A scris „ K o h a n şi VLasta", epopee roman t i că din t r e c u t u l nes i ­g u r al Slavi lor sep ten t r iona l i , apoi u n p o e m idilic „ C ă m i n u l l ume i " , a că ru i va loare s tă în câ teva t r ă s ă t u r i autobiograf ice şi î n cad ru l carac ter i s t ic al campan ie i c roa te în t impu l abso lu t i smulu i lu i Bach, că t re mij locul veacu lu i t r ecu t . Totuşi , în a m â n d o u ă operele , u rzea la n u a r e c la r i ta te , spon tane i t a t ea insp i ra ţ ie i e sc l ip i toare p e a locurea , da r î n t u n e c a t ă ici colo de re f l ex iun i docte. Ceea ce a p r o d u s m a i b u n în acest domen iu este t r aged ia „Char les de Durazo t " , ca re to tuş i n u este o piesă b u n ă de r ep rezen ta t , c i<numai de citit, fiind p l i n ă de cont radic ţ i i şi abs t r ac ţ iun i fără v ia ţă . Ca a u t o r cri t ic, Markovic a cunoscu t succese î n s e m n a t e . Nici p r e a g răb i t să p r imească ori ce nou ta t e , n 'c i să le descopere . A a r ă t a t m e t o d ă şi s i s tem în p ă s t r a r e a t rad i ţ i i lo r . Da to r i t ă i n ­f luentei lui Z i m m e r m a n n , el c re iă opera sa p r inc ipa lă „S is tem de es te t ică gene ra l ă" , cupr inzând pr incip i i p e care le a p ă r a şi p e ca re le-a apl icat m a i t â r z iu î n difer i te monografi i , care s e r v e a u ca i n t r o d u c e r e la ed i t a rea opere lor au to r i lo r defuncţ i sau ca re a p ă r e a u î n d iverse publ ica ţ i i speciale . ; • •-

C u toa te că legile r ig ide a le a rmonie i ! s imet r ice n u m a i s u n t ap l ica te în zilele noas t re , l uc ră r i l e acestea solide şi conşt i incioase formează baza p r inc ipa lă a s tudier i i even imen te lo r celor m a i i m p o r t a n t e d in p r i m a j u m ă t a t e a secolului X I X .

Gene ra ţ i a scr i i tor i lor , născu ţ i că t r e mij locul secolului , aduse o m a r e s ch imbare : sunt . c rea tor i i r ea l i smulu i croat . E u g e n i u Kumic ic şi A n t o n Kovac ic s u n t in i ţ ia tor i i . Ei pub l i ca ră în 1881.şi. 1882 p r ime le lor luc ră r i impor t an t e , Kumic ic „Olga ş i L ina" , iar Kpvacic „F iska l" , ca re în j a r g o n u l popu l a r î n s e a m n ă „avoca t" . O a l tă î n d r u m a r e o aduse Ksave r S a n d o r Gjalski , ca re a publ ica t în 1884 nuve la , ce lebră m â i t â r z iu „ I l lus -t r i s s imuş Ba t to rch" , El se dec lară ; discipolul . l u i Turghen ie f şi al sc r i i to ru lu i g e r m a n -

565

© BCU Cluj

con t imporan K a r l Emi l F ranzos . Aces to ra doi le da to rează el melancol ia şi b l ânde ţ ea p e ca re o aduse şi î n fo rmarea p ropr i i lo r sale concepţ i i d e s p r e via ţă , ca şi b u n ă t a t e a fa ţă de genera ţ i i l e t r ecu te , ceea ce îi fu cu a t â t m a i uşor, cu cât le p r e v e d e a p r ăbuş i r ea aprop ia tă şi inevi tabi lă . Cu t impu l , Gjalski a deven i t u n p roza to r de m â n a în tâ i : p r o ­duct iv , invent iv , bogat în subiec te şi descr ipţ i i colorate viu, obse rva to r subti l , psiholog delicat , înc l ina t sp re filosof ie (se r ecunoş tea discipol al lu i Schopenhaue r ) . D u p ă m o ­delu l lu i T u r g h e n i e v în „Amin t i r i l e u n u i vână to r " , el a descr is î n t r ' o ser ie de nuve le d iverse t i pu r i d in nob le ţ ea p rov inc ia lă croată , î n m o m e n t u l c r i t i c al ex is ten ţe i ei, adică în epoca desf i inţăr i i robiei ţ ă ran i lo r . Aceas tă rob ie însă n u lua n ic iodată formele exc lus ive şi f ioroase ca în Rusia. Boier i i c roaţ i n u e r a u oameni v iolenţ i şi servi tor i i n u e r a u robi .Pr imi i t r ă i a u încă în vechea s t ră luc i re , pe ca re o m e n ţ i n e a u cu m a r i sfor­ţă r i , r e spec tând toa te obiceiur i le vechi , i a r cei d in u r m ă , deşi emanc ipa ţ i oa recum, n u se regăseau în s i tuaţ ia , n o u c rea tă . Gjalski a ş t iut să dea aceste i l u m i d i spă ru t e u n f a rmec poet ic n e m ă s u r a t şi p r i m a sa nuve l ă a cunoscut u n succes r ă sună to r . Cu t i m ­pul , d u p ă Senoa, a deven i t a u t o r u l c roa t cel m a i fecund. Crea ţ i a sa l i t e r a ră cup r inde ap roape douăzeci de v o l u m e de r o m a n e şi n u v e l e ; î n a fa ră d e ser ia „Sub vechi le s t ra -şini" , ca re a a v u t u n succes n e b ă n u i t şi a l te căr ţ i î n ace laş gen : „Col indăr i p r i n p ă ­m â n t u l m u m ă " , ,,Pe p ă m â n t u l s t r ămoşesc" , el a scr is şi o a l tă ser ie de r o m a n e a su ­p r a p rob lemelo r de ac tua l i t a te , ca re p r e o c u p a u pe in te lec tua l i . El p r ivea p rob leme le ma i m u l t d in p u n c t de v e d e r e i n t e r n şi pa r t i cu l a r ; astfel a descr is des t ine pa r t i cu l a r e , d a r t ipice, fără să a t ingă p r o b l e m a colaborăr i i s a u an t agon i smu lu i d in t r e popor şi i n ­te lec tua l i . Cu toa te că d ragos tea de pa t r i e 1-a dus la fa ta l i smul din nuve le le sale ocul te , mag i s t r a l concepute , a r ă m a s to tuş i cosmopoli t p r i n educaţ ie , a r i s tocra t n u n u m a i p r i n naş t e re , d a r şi p r in d a r u r i l e fireşti , car i îl făceau să păs t reze o r eze rvă p l ină de d e m n i t a t e

Kumic ic şi Kovacic e r a u fii de ţ ă r a n i şi a p a r ţ i n e a u g r u p u l u i e x t r e m al „ D r e p ­tu lu i c roa t " fondat de S ta rcev ic . Kumic ic a fost ales de două or i d e p u t a t al dietei c roa te . El se in te resa în special de clasele munc i to reş t i . î n t r ' o ser ie de romane , şi-a p r e z e n t a t mica sa pa t r i e , I s t r ia şi l i to ra lu l croat , idea l izând u n popor a lcă tu i t ma i m u l t d in pescar i şi m a r i n a r i , în t i m p ce femei le şi b ă t r â n i i duceau acasă o v ia ţă fără pa t ă d in p u n c t de v e d e r e al mora l i t ă ţ i i . Ceea ce î n t r ' a d e v ă r corespundea rea l i tă ţ i i , d a r Kumic ic s'a a r ă t a t l ipsi t de obiect iv i ta te , s p u n â n d că to t r ă u l venea delà s t ră in i i i m i ­gra ţ i în acea r eg iune . Pa t r i o t i smu l în făcăra t al lui Kumic ic , care a r ă m a s toa tă v ia ţa u n om cinstit , cu u n ca rac t e r solid, e ra indicat p e n t r u descr ier i le sugest ive .

Kovacic ca re t r ebu i a să l up t e p e n t r u ca să-şi câşt ige ex is ten ţa , şi ale că ru i r o m a n e a p ă r e a u în foiletoane, n u a da t dovadă î n opere le sa le de p r e a m u l t ech i l ib ru şi p r e v e d e r e . Ch ia r u l t imu l său r o m a n , „Gref ie ru l" , a r e aceleaşi defecte ca şi cele două p receden te .

P r i n t r e scenele m a g i s t r a l p r inse , m a i ales d in v ia ţa ţ ă r anu lu i , găs im reven i r i la cel ma i ieft in r o m a n t i s m . Divagăr i l e în composiţ ie , u n ames t ec de mot ive dezor­dona t şi u n pes imism n e g r u se po t expl ica la omul acesta aus ter , dacă ne gând im la v ia ţa sa sp i r i tua lă ch inui tă : a m u r i t î n t r ' o casă de n e b u n i

Câţ iva an i ma i tâ rz iu , Josef Kozarac , de aceiaşi vâ r s t ă cu Kumic ic şi Kovacic , a publ ica t p r ime le sale n u v e l e despre v ia ţa ţ ă r a n u l u i din Slavonia . Kozarac , care-ş i făcuse s tudi i le de agronomie la Viena, e ra îndrăgos t i t de v ia ţa de ţ a ră . I n t r ' u n p a ­sagiu Î n t r ' a d e v ă r m i n u n a t al „Gre f i e ru lu i " lu i Kovacic, e o descr ie re n e m u r i t o a r e a ex is ten ţe i paşn ice a ţ ă r a n u l u i d in Zagorje . Kozarac avea de a face cu ţ ă r a n i in te l igenţ i , sp i r i tual i , cu o r izon tur i m a i largi , d a r cari, t r ă i n d pe u n p ă m â n t p r e a rodi tor , c ă u t a u

566

© BCU Cluj

plăcerea şi ev i t au m u n c a . Ce rasă m i n u n a t ă d e oamen i ca re a l e rgau s ingur i sp re p i e r ­zare! K o z a r a c şi-a pus toa tă i n ima şi t o a t ă ş t i in ţa ca să î n d r e p t e s t a rea de l uc ru r i , să aducă o re îno i re . Din aceas tă cauză el dev ine câ te oda tă ch ia r p e d a n t şi didact ic , cum de p i ldă în „Cap i t a lu r i m o a r t e " care , cu f r agmen te l e d in „Cap i t a lu r i vi i" , au for­m a t ope ra sa capi ta lă . Câ teva d in nuve le le sale sun t p r ea î ncă rca t e de a r g u m e n t e sociale, economice şi s imi la re şi i a tă de ce sun t l ips i t e de profunz iune , cu toa te că a r e pagin i car i deschid perspec t ive de psihologie neaş t ep t a t ă . Nuve le le lu i Kozarac , ca re înfă ţ işează v i a ţ a de ţ a ră , n u s e a m ă n ă î n t r u n imic cu poves t i r i le ţ ă r ăneş t i de odin i ­oară ; e le sun t p ă t r u n s e de o adâncă d ragos te p e n t r u des t ine le omeneş t i , ca re sun t cu a t â t m a i t u r b u r ă t o a r e , cu cât m a i i r emediab i l ă e s i tua ţ ia . Kozarac asp i ra la u n op t i ­m i s m l ibera tor , fără să-şi dea s eama că a d e v ă r a t a sa for ţă s tă tea în aceste mic i p o ­ves t i r i scrise cu v e r v a u n u i a d e v ă r a t poves t i to r şi sfârş i te p r i n t r ' o r e s e m n a r e b l â n d ă : „Tre i zile la fecior", „Rochia" , etc .

Ser ia scr i i tor i lor rea l iş t i se t e r m i n ă cu Vjenceslav Novak şi Yanko Leskovar . Ta l en tu l lu i Novak s'a desvol ta t în mod cur ios ; el n u a a v u t nici u n imbold ev iden t de la l i t e r a tu ră . Boga ta sa bibl iotecă cup r indea n e n u m ă r a t e căr ţ i desp re muzică şi so­ciologie, dar u n n u m ă r foar te r e s t r â n s de luc ră r i a le mar i lo r con t imporan i ai l i t e r a ­tur i i . I a tă de ce el p r i cepe foar te b i n e p rob leme le care se i m p u n v r e m u r i l o r sale, da r n u şt ie să facă d in p rop r iu l său s en t imen t st i l ist ic o călăuză s igură p e n t r u so lu ţ iona­rea p rob lemei . Mer i t u l său e de a fi ap rop ia t î n t o t d e a u n a rea l i smul de psihologie. Via ţa sa e ra p l ină de iub i r e şi de în ţe legere , pe ca re o avea p e n t r u cei ce suferă ; a t i ­t ud ine ca re a făcut să fie compara t cu Cehov. Cea m a i m a r e p a r t e a e l emen te lo r a u t o ­biografice e cupr insă în r o m a n u l „Două l umi" , u n d e descr ie impres ionan ta t r aged ie a u n u i muz ican t genial , obl igat to tuş i să t r ă i a scă în a tmosfera î năbuş i toa re a vieţ i i de provincie .

Y a n k o Leskovar este u n predecesor al ap rop ia tu lu i c u r e n t l i t e ra r , s u p r a n u m i t în Croaţ ia „Moderna" . D u p ă el, r o m a n u l n u ma i e pr i le j de a- ţ i e x p u n e ideile sociale sau filosofice. L i t e r a t u r a se identif ică cu v ia ţa p u r şi s implu, fără ca să fie nici cea m a i f rumoasă , nici m a i aspră ; ea n u e poet ică decât p r i n subt i la i n t e r p r e t a r e a na tu r i i , a suf le tu lui şi a ex is ten ţe i . T i t lu r i l e celor două r o m a n e ale sale s u n t r eve l a toa re : „ U n castel în r u i n e " şi „ U m b r e l e une i iub i r i " . E le r ep rez in t ă o r e s e m n a r e paşn ică în sp len­doarea c repuscu la ră . F igur i l e celor doi cqpii, pas te le gingaşe, n e a p a r g rand ioase în r e n u n ţ ă r i l e lor curagioase . Luc ră r i l e sale ca nuvel i s t sun t încă m a i p ro funde ; din nefer ic i re însă, Leskova r a r e n u n ţ a t la ac t iv i ta tea l i t e r a ră de t ână r , de la 44 de ani . El a adus u n m a r e servic iu noii genera ţ i i l i t e ra re , dând p re fe r in ţ ă e l emen tu lu i ar t i s t ic în l i t e r a tu ră .

E P O C A C O N T E M P O R A N A

Per sona l i t a t ea e x u b e r a n t ă a m a r e l u i liric S. S. Kran jcev ic domină începu tu l secolului . Delà P re r adov i c l i t e r a t u r a c roa tă n ' a m a i cunoscu t m a r i l ir ici . Poezia l i r ică avea câţ iva r e p r e z e n t a n ţ i (Palmovic , Harambas i c , Arnold , Hrani lovic , etc.) da r nici u n u l d in t r e ei n u poa te fi cons idera t ca m a r e poet . Augus t H a r a m b a s i c a fost m a e s ­t ru l t â n ă r u l u i Kran jcev ic . A m â n d o i e r a u legaţ i p r i n t r ' u n pa t r io t i sm înf lăcăra t . R e t o ­r ica pa te t ică a lu i Senoa i-a fo rmat pe amândoi , da r Kran jcev ic a găsit în H a r a m ­basic u n tova răş care se dis t ingea p r i n t r ' o exce len tă vers i f icare şi p r i n e lanul r i tmic al poeziei sale. Kran jcev ic n u izbutea decât a r a r e ori să a t ingă o astfel de v i r tuoz i ta te . Versu r i l e sale e r a u făcute cu u n m a t e r i a l m a i aspru , da r de d u r a t ă m a i lungă . Doi fac­tor i au avu t o i m p o r t a n ţ ă esenţ ia lă în m o d u l său de a r u p e l egă tu r i l e l i t e ra tu r i i t r a d i ­ţ ionale : şederea la R o m a şi c i t i rea opere lor filosofilor g e r m a n i Hegel , S c h o p e n h a u e r

567

© BCU Cluj

şi Nietzsche. Kran jcev ic s'a d u s la R o m a ca să s tud ieze teologia ca e lev al Colegiului G e r m a n .Câteva l u n i d u p ă aceia, p r a d ă îndoel i lor rel igioase, el a pă răs i t In s t i t u tu l . El vedea în ce ta tea e t e r n ă R o m a p ă g â n ă a an t ich i tă ţ i i care , cu Biblia, a deven i t p e n t r u el u n izvor neseca t de insp i ra ţ i e poet ică. C u g e t a r e a sa filosofică înc l ina d in ce în ce m a i m u l t s p r e u n pes imi sm cu u n ca rac t e r t i t an ic , rel igios şi r evo lu ţ iona r în acelaş t i m p . P e când P re radov ic , cu toa t e lov i tur i le soar te i , îş i p ă s t r a ech i l ib ru l in t e r io r şi c red in ţa în b u n ă t a t e a divină, Kran jcev ic i m p u t a Crea to ru lu i de a fi admis r ă u l şi de a fi r u p t a r m o n i a Unive r su lu i . Aceas ta însă aduse o d i scordan ţă în suf le tul poe tu lu i ; căci pa t r i o t i smu l s ău e ra a t â t de pozit iv, însuf le ţ i t de o c red in ţă a t â t de curagioasă, că n u m a i boala d in u l t imi i an i r euş i să- i s lăbească rez i s ten ţa şi i-a irosi t poezia î n t r ' o l u m e de v isare . D a r î n ani i cei m a i act ivi , l u p t a sa p e n t r u l i be r t a t e a c ă p ă t a t şi un ca rac t e r social, n u n u m a i na ţ iona l . „I isus p e b a r i c a d e " este u n s t r igă t în favoarea ega­l i tă ţ i i un iversa le , ceea ce t r e b u i a să r e p r e z i n t e o compensa ţ i e p e n t r u pa rad i su l p i e r ­du t . „ P r i m a g reşa l ă" u n o ra to r iu (pus în muz ică de Zajc) e o apoteoză a munc i t o r u lu i şi a munc i i .

Kran jcev ic s'a nă scu t în 1865, p a t r u an i îna in tea lu i H a r ambas i c . R e p r e z e n ­t an ţ i i m a i de seamă a i mişcăr i i zisă „ M o d e r n ă " s 'au n ă s c u t că t re 1870. Nazor, D o m -janic, Livadic , Vidr ic , S imunovic , Matos , Neha jev , dar Vojnovic , nă scu t în 1857 şi care şi-a î ncepu t ac t iv i ta tea cu n u v e l e real is te , es te acela ca re leagă aceas tă gene ra ţ i e cu cea p receden ta

V lad imi r Nazor e fără îndoială poe tu l cel m a i fecund şi cel m a i un ive r sa l din epoca de astăzi , u n p o e t în a d e v ă r a t u l în ţe les al cuvân tu lu i . Ch ia r r o m a n e l e sale sun t poezii î n sensu l cel m a i îna l t : „ S a r k o " e a u t o p o r t r e t u l au to ru lu i , văzu t d in p u n c t u l de v e d e r e al câinelui s ău credincios : „Loda, păs to ru l " , e u n r o m a n de is tor ie şi s inteză a insule i Brac , ţ a r a de baş t ină a poe tu lu i , ames teca t ă c u poves t i rea a v e n t u r i l o r u n u i sa t i r .

Nazor e p r i n firea sa u n poet l i r ic . Cele două l u c r ă r i epice, „Ursu l B r u n d o t " şi „Pasă r ea f e rmeca tă" , ca şi o m i n u n a t ă ser ie de poves t i r i şi legende, a d ă u g a t e la n e n u ­m ă r a t e căr ţ i de poezii, fo rmează b iograf ia i n t e r ioa ră şi ex t e r i oa ră a poe tu lu i . Vezi în ele s for ţa rea de a i n t e r p r e t a m i s t e r u l l up te i d in t r e B ine şi R ă u în microcosm ca şi în macrocosm, l ăsând să se î n t r e v a d ă o ascens iune a î n t u n e r i c u l u i c ă t r e L u m i n ă . I n p r i ­mi i ani ai t ine re ţ i i sale, Nazor se r e s imte o a r e c u m de in f luen ţa lui Carducc i şi D ' A n -nunz io . Robus te ţea so lemnă a ve r su r i lo r sale a m i n t e ş t e p e poe tu l „Odelor b a r b a r e " . Poe t al for ţe lor să lba tece , el îşi înf ige r ădăc in i l e î n s ânge şi p ă m â n t . In v r e m e ce scr i i tor i i d in şcoala „ M o d e r n ă " a d e r a u la ide ia „ A r t ă p e n t r u A r t ă " , dec l a r ând că vor să l ibereze l i t e r a t u r a de orice a l tă considera ţ ie , ch ia r şi aceea de ord in pa t r io t ic , Nazo r publ ica v o l u m u l său „Regii Croa ţ ie i " (Hrva t sk i kra l jevi ) , ser ie de p o r t r e t e impres io ­n i s t e de o f rumuse ţ e î n c â n t ă t o a r e : el n u combă tea pa t r io t i smul , ci ma i c u r â n d teza romant i că , după care , Croaţ i i e r a u „ p o r u m b i e i " pacifişti , ca re vo r beau ca profeţ i i , sfin­ţi i şi mar t i r i i .

In t impu l l i t e r a tu r i i zisă m o d e r n ă , poezia l i r ică înflori . N u n u m a i Nazor, da r şi a l ţ i i (Domjanic, Vidr ic , Begovic, Matos şi Vojnovic) a u lă rg i t domeniu l poeziei l ir ice, î m p r u m u t â n d mot ive d in secolul XVI , d in Renaş t e r e , d in Roma în decadenţă , d in Raguza în declin, şi ch i a r d in v i a ţ a melancol ică a Zag rebu lu i de a l t ăda t ă şi de astăzi . Ei a u făcut l i m b a m a i g ingaşă , d â n d r i t m u l u i e l egan ţă şi muzica l i t a te . In g e n e ­ra l se observă foar te m u l t con tac tu l cu l i t e r a t u r a m o n d i a l ă con t imporană . Cuv in t e s t r ă ine îmbogă ţesc l imba poet ică şi o a ju t ă să rezo lve p r o b l e m a a t â t de de l ica tă a r ime i . Mot ive le exot ice r iva l izează c u cele na ţ iona l e : v i r tuoz i t a t ea lu i Matos şi a şcoa-le i sale (în ca re s'a d is t ins m a i ales L iubo Wiesner ) s ' a r fi ap rop ia t foar te m u l t de o

568

© BCU Cluj

a r t ă decora t ivă , dacă aceşt i „ aven tu r i e r i ai v ie ţ i i " n ' a r fi a v u t a t â t a s en t imen t spontan , n a t u r a l .

T e a t r u l a fost o m a r e cucer i re în acea epocă. Ş tefan Miletic, d in fericire, a fost u n om cu t o a t e ca l i tă ţ i le necesa re p e n t r u conducerea T e a t r u l u i Naţ iona l , al că ru i local nou, cons t ru i t în 1895, a fost înzes t ra t cu to t ceea ce cere o scenă m o d e r n ă . Avea u n gust raf inat , o educa ţ i e m o n d e n ă şi pe deasup ra e ra dota t cu u n ideal ism s u r p r i n ­zător : de m u l t e ori a făcut fa ţă nevoi lor f inanc ia re ale t e a t r u l u i din p rop r i a - i ave re . In ma i m u l t e v o l u m e de cronică t ea t ra lă , el a făcut dă r i de seamă şi de sp re ac t iv i ta tea sa, d â n d dovadă de o p ro fundă cunoaş te re în chest ie de t ea t ru . Visul vie ţ i i sale e r a să p u n ă pe scenă o ser ie de d r a m e d in is tor ia croată , în s t i lul lui Shakespea re ; să creeze u n nou B a y e r u t h d u p ă e x e m p l u l lui Wagne r . D a r u n a semenea p r o g r a m grand ios n u corespundea t e a t r u l u i lu i Ibsen şi nici s imbol i smulu i „ t ea t ru lu i poe t i c" al lu i M a e t e r -l ink care în acea epocă domina scena. Totuş i t r ebu ie p r iv i t ca u n m a r e p rogres fap tu l că câţ iva au to r i (Vojnovic, Ogrizovic, Begovic şi Kosor în p r i m u l rând) n u m a i scr iau piese sor t i te l ec tur i i n u m a i , ci opere t ea t r a l e , care a v u r ă u n succes a d e v ă r a t pe scenă. I n genu l acesta de ac t iv i ta te p r i m u l loc rev ine , fără nici o îndoială , lu i Ivo Vojnovic . „Echinoxul 1 - ' e o d r a m ă na tu ra l i s t ă d in v i a ţ a popu la ră , în t i m p ce „Tri logia r a g u z a n ă " e tabloul impres ionis t al vieţi i , din u l t imu l veac, din v i i toarea republ ică l iberă a Raguzei .

I n p r i m a d r a m ă , iub i rea de m a m ă , ga ta la toa te sacrificiile, î nv inge toa te ins t inc­te le des lăn ţu i te , iar î n a doua, l u m e a n o u ă şi t â n ă r ă a epocei r euşeş te să se i m p u e cu toa tă sp lendoarea lume i ant ice, acum d i spăru tă . Ogrizovic şi Begovic sun t expe r ţ i ai technicei t e a t r a l e şi se spr i j ină ma i m u l t p e efectele scenice decât p e p rofunz imea şi bogăţ ia idei lor .

Kosor, în d r ame le sale din v ia ţa popu la ră , a încerca t să facă abs t rac ţ i e de tot ceia ce este decora t iv , de to t ceea ce face p a r t e d in folklor şi să dea ins t inc te lor r a d i ­cale forma lor p r imi t ivă . D r a m a sa cea m a i pu t e rn i că este „Focul pa t imi lo r" .

Unicu l r o m a n i m p o r t a n t al acestei epoci e „ F u g a " lui Neha jev (Milutin Cihlar) , r oman al spovedani i lor , care îşi însuşeş te , cu o s i gu ran ţ ă p u ţ i n obişnui tă , technica n a ­tu ra l i smulu i psihologic, descr i ind catas t rofa unu i om m o d e r n cu o cu l t u r ă ra f ina tă : fuga din v ia ţa s t r â m t ă a b i u r o c r a t i s m u l u i capitalei , evada rea din v ia ţa de ocnaş d in -t r ' u n t â rg provincia l , fuga omulu i de s ine însuşi , î n sfârşit fuga vieţ i i însăşi . Nuve la în sch imb a fost ma i ferici tă în des t inu l ei. Matos , Livadic , Ogrizovic, Nehajev , Kosor, L i -sicar, etc., p rez in tă o m a r e va r i e t a t e de va lo r i s e n t i m e n t a l e şi de t eme . Cel m a i or igi ­na l d in t r e aceşti poves t i tor i es te D inko S imunovic , ca re a ş t iu t să r e p r o d u c ă cu u n ins t inct n e a s e m u i t a tmosfera psihologică a ţă r i i sale, r eg iunea m u n ţ i l o r da lmaţ i . •

D u p ă o l up t ă apr igă , ce că t re 1900 a ap r ins discuţi i le d in t r e „Vech i" şi Mo­d e r n i " şi d in ca re lup tă , fără îndoia lă au ieşi t î nv ingă to r i aceşt ia d in u r m ă , s'a făcut în sfârşit l u m i n ă complec tă în ceea ce p r iveş te pr incipi i le f undamen ta l e ale noue i . poezii, cu a t â t m a i mu l t , cu câ t n e a ş t e p t a t a desvo l ta re a a r t e i în Croa ţ ia i - a , a d u s î n s e m n a t e p u n c t e de spr i j in . A. G. Matos , u n spi r i t veşnic nel iniş t i t , foar te t a l en t a t şi p l in de d r e a p t ă j udeca t ă ar t is t ică , a adus delà Pa r i s , u n d e a s t a t câţ iva ani ca dezer tor , cri t ica impres ionis tă , d i ame t r a l opusă cri t icei s ta t ice , ţ i nu tă p â n ă a tunc i la r a n g îna l t d e . c ă ­t r e Srepel , Markov ic şi al ţ i i . Nehajev , care şi-a făcut s tudi i le la Viena, s'a ocupat m a i a*-leş, de cr i t ica t ea t r a l ă . El e ra m a i p u ţ i n combat iv , m a i ech i l ib ra t şi îşi ap ro funda ş t i in ţa p â n ă la s in t eze subt i le , ca re îşi găs i ră expres ia în t r ' o ser ie de schi ţe scl ipi toare. E l n u se ocupa h u m a i de p rob lemele l i t e ra re , ci a făcut şi p o r t r e t u l m u l t o r pe r soana l i t â ţ i diri poli t ica croată . Observa ţ iun i l e lu i Matos a s u p r a lui Baude la i r e , scrise înainte.ca acesta să fi a juns îâ ce lebr i ta te , îşi păs t r ează p â n ă astăzi va loarea , ça şi ; de l ica ta anal iză a lu i „ H a m l e t " de Shakespea re , făcută de Nehajev .

569 •

© BCU Cluj

In p r i m a p a r t e a secolului nos t ru , t r e i c u r e n t e l i t e r a r e difer i te se man i fes t a ră : „mode rnu l " , „expres ion i smul" şi r ea l i smul ideal is t ( pen t ru acesta d in u r m ă , is tor ia l i ­t e r a r ă va t r e b u i să găsească o def ini ţ ie po t r iv i t ă şi să- i precizeze tendin ţe le ) . Expres io ­n i smul a începu t că t r e 1917 cu „ P a n " şi cele „Tre i s imfoni i" de Miros lav Kr leza , ope­re le sale l i r ice cele m a i or ig inale . I n t r ' u n cad ru majes tos es te r e p r e z e n t a t ă l u p t a d in t re D u m n e z e u şi Pan , f r agmen ta t , d u p ă m e t o d a expres ionis tă , î n n e n u m ă r a t e t ab lou r i mici. ca re r ep rez in t ă pasagi i p las t ice şi cu u n cup r in s sen t imen ta l , ca re descoperă o l u m e nouă de senzaţ i i d in t r e cele m a i in tense .

T a l e n t u l lu i Kr l eza e mul t i fo rm. El a cu l t iva t t oa t e genur i l e : poezie lirică, r o ­man , nuve lă , d r a m ă , schi ţe , cri t ică, polemică, pamf le tu l şi de cele ma i m u l t e or i în fe­

l u l u r m ă t o r : î n d iverse revis te , pe ca re le-a funda t succesiv, el îşi p ă s t r a ro lu l p r é p o n ­dé ran t , p e n t r u a deven i ăx t i m p u l r edac to ru l p r inc ipa l şi de m u l t e ori un icu l co labora­tor . F o r ţ a lu i a d e v ă r a t ă însă sta în d r a m ă . In epoca expres ion i smulu i , el domina scena cu luc ră r i l e sale, da r a sup rav ie ţu i t aces tor mişcăr i l i t e r a r e D u p ă 1925, a publ ica t u n ciclu de d r a m e con ţ inând c ruda anal iză a u n e i famili i de noi îmbogăţ i ţ i , r ă să r i ţ i din vâ r t e ju l social de d u p ă războiu şi a a r i s tocra ţ i lo r decăzuţ i . D r a m a în două p ă r ţ i „ In A-gon ie" r ep rez in t ă fără îndoia lă apogeul opere lor sale ; ac ţ iunea e baza t ă pe p a t r u pe r ­sonagii . Pr inc ipa l i i r e p r e z e n t a n ţ i ai expres ion i smulu i , în afară de Krleza , în poezia l i ­rică, au fost A. B . Simic şi G. Krk lec , i a r î n proză U. Donad in i ; î n poezia d r a m a t i c ă T. Strozzi , I. Kujundz ic , K. Mesar ic , etc .

Să n e fie î ngădu i t să jus t i f icăm de ce es te aşa de r e d u s t ab lou l l i t e r a tu r i i de as tăzi : es te d in p r ic ina d i s tan ţe i is tor ice. Mul t e condi ţ i i p rea lab i l e a le crea ţ ie i poetice a r fi de s tud ia t şi de expl ica t . „Fa ţ a dub lă a t impur i l o r de f a ţ ă" — ca să î n t r e b u i n ţ ă m t i t lu l u n e i ser i i de ar t icole de n e u i t a t a le lu i W i l h e l m L e n t r o d t — de abia n e îngăduie să a p r o f u n d a m o m u l ţ i m e de luc ru r i . Sub e t i che t a gene ra l ă „Ar t a socială", se găseau „Marx i ş t i c roa ţ i " ca şi „na ţ ional i ş t i de s t ânga" .

Cenzura oficială de a tunc i , n e a v â n d nici o m a x i m ă d e t e r m i n a t ă ca re să- i poată o r i en t a ac t iv i ta tea , neş t i ind exac t dacă o operă l i t e r a r ă ce-i e ra p r e z e n t a t ă p u t e a fi pusă sau n u în mâ in i l e publ icu lu i , creia obstacole de to t felul, î năbuşea m u l t e e l anur i în g e r m e n e şi împ ingea pe scr i i tor i să-şi mut i l eze luc ră r i l e . Ea confisca adeseaor i , cu o în t â rz i e re ev identă , ediţ i i î n t r eg i de ope re noi . Astfel , p r i m u l r o m a n al lu i Budak a fost in terz is î nda t ă ce a fost pus în vânza re , i a r A. Bonifacici, p e n t r u ca să n u aducă v r e u n pre jud ic iu ed i to ru lu i său, a s u p r i m a t s ingur pagin i le ma i t a r i , în ca re descria sufer in ţe le î n d u r a t e de de ţ inu ţ i i poli t ici .

T r e b u i e de a semenea m e n ţ i o n a t obstacolul p r o v e n i n d d in fap tu l că clasa 1910, d in cauza războiu lu i mondia l , a fost săcă tu i tă de copiii ei şi p r i n u r m a r e , n u a p u t u t să a jungă la o m a t u r i t a t e in t e r ioa ră . Astfel opere le lor, deşi desvă lu ind adesea t a l en t e r emarcab i l e , p rez in t ă o confuzie şi o d i sonan ţă in t imă .

N u es te deci de m i r a r e că în pe r ioada care despa r t e cele două războaie , n u m e ­roase opere de va loa re a u fost pub l i ca te de scr i i tor i , a p a r ţ i n â n d a l t ă da t ă mişcăr i i zisă „ M o d e r n e " sau care s 'au născu t în 1890. Aici se p lasează cele două r o m a n e a le lui Nazor, „ S a r k o " şi „Loda" , ca şi poezia în dia lect k a i k a v i a n a lu i Domjanic , ca re 1-a făcut a t â t d e p o p u l a r pe acest scri i tor , cel m a i a r i s tocra t d in t r e to ţ i cei ce făceau pa r t e din g r u p u l „ m o d e r n " . Acelaş l u c r u se poa te s p u n e şi de r o m a n u l biograf ic a lui Neha jev „Lupi i" , ca re a fost pub l i ca t cu ocazia an iversă r i i mi len iu lu i r ega tu lu i croat , în 1925. Neha jev a descr is f igura p u t e r n i c ă a lu i Cris tofor F r a n k o p a n , „ rege le c roa t ne încorona t" , şi a t a t ă lu i s ău B e r n a r d i n , cei doi r e p r e z e n t a n ţ i i m p o r t a n ţ i ai n e a m u l u i lor. R o m a n u l p rez in tă cea ma i m a r e con t rad ic ţ ie cu „Fuga" , de acelaş au tor . Câtă s c h i m b a r e în n u m a i 20 de ani! In locul omu lu i mode rn , n u m a i n e r v şi sensibi l i ta te ,

57°

© BCU Cluj

oamen i energici , cu o vo in ţă nec l in t i tă , p l in i de în f lăcărare eroică şi de pe r seve ren ţ ă . I n locul veder i lo r pe r sona le cu c o n t u r u r i ş te rse de a l tăda tă , u n rea l i sm obiectiv, docu­m e n t a t de inves t iga ţ iun i făcute t i m p de zece ani , î n aceleaşi locur i u n d e se pe t r ece şi ac ţ iunea romanu lu i .

P r i n t r e ce i născu ţ i în 1890, se d is t inge m a i ales t a l e n t u l p u t e r n i c al lu i Mile Budak . R o m a n u l său, epopee în p a t r u v o l u m e „ C ă m i n u l " în care sun t expuse în t r ' o descr ie re foar te p las t ică conflictele câ torva personagi i , în l e g ă t u r ă cu p ă m â n t u l şi cu comun i t a t ea familiei , t r e b u i e cons idera t ca cel m a i m a r e succes al genu lu i . La fel şi în celelal te l uc r ă r i ale sale ( romane şi nuvele) cu mo t ive d in provinc ia sa, Lika, B u d a k e de o for ţă ne în f râna tă . Sida Kosut ic , făcând p a r t e d in t r ' o gene ra ţ i e m a i t â n ă r ă , a pub l i ca t de a semenea u n r o m a n cu subiec t d in v ia ţa ţ ă rănească , in t i tu l a t „ P e câmpia noas t r ă " , p e când A n t u n Bonifacici se ocupă cu p rob lemele con t imporane de o rd in u n i ­versa l , ca re d in p u n c t de v e d e r e al tezelor expuse , sun t t r a t a t e cu m u l t ă dibăcie şi s 'au b u c u r a t de succes. „Sânge le p ă m â n t u l u i " este. d u p ă opinia sa, naf tul ce t r e b u i e găsi t sub p ă m â n t u l croat . S lavko Ba tus ic a r e c u r s la imagina ţ i e ca să t ransf igureze poetic p a r a d o x e l e vieţ i i .

Din g e n e r a ţ i a lui B u d a k face p a r t e şi cel m a i m a r e l ir ic al epocei, T in Ujevic. N u es te u n poet a l tezelor „ac tua le" , d a r poezi i le sale, de o fo rmă desăvârş i tă , se d is t ing p r i n t r ' o nob le ţ e a sp i r i tu lu i şi o p rofunz ime în gând i r e de vizionar . î n t r ' o ser ie de schi ţe c u subiec te foar te in t e re san te , Ujevic şi-a e x p u s veder i le a sup ra lumi i şi a su ­p r a a r te i . S t jepko Tron t l , u n l i r ic del icat , e p r i m u l d in t r ' o ser ie de nuve l i ş t i m a i t i ­ne r i ca el.

I n poves t i r i l e sale, p r e a numeroase , da r p l ine de con t ras te („Cele cinci ţ i ­gă r i " , el depăşeş te pe cei lal ţ i p r i n m a t u r i t a t e a şi sensul vie ţ i i ; alţi i , ca N a m e t a k , P e r -kovic, Goran-Kovac ic , Mihal ic , Kaleb) s 'au a r ă t a t maeş t r i i în descr ie rea p ă m â n t u l u i de baş t ină .

T r e b u i e subl in ia t de a semenea locul i m p o r t a n t p e ca re 1-a ocupat p r i n t r e p ro ­zator i i m o d e r n i S lavko Kolar , cu u n s imţ s igur al h u m o r u l u i şi u n ins t inc t înăscu t in a observa toa t e dedesub tu r i l e vieţi i , filosofie care 1-a a ju t a t âă t r e a c ă pes te toa te catas t rofele . D in a b u n d e n t a p roduc ţ i e l i r ică din u l t imi i ani , t r ebu iesc m e n ţ i o n a t e culeger i le de poezii a le lui V lad imi r Kovac ic ; Vlado Vlaisavljevici , M. Balota , Ivo Lendic , Dobr isa Oesaric, D r a g u t i n Tadi janovic , Vjekoslav Majer . Boga te în conţ inut , cu toa t e că r e d u s e ca n u m ă r , aces te culeger i sun t s imbolur i de t e n d i n ţ e m a i îna l te , r ă să r ind din no ianu l de p roduc ţ iun i poet ice din u l t imi i ani .

Dator ia , ca re este aceea a în t rege i n a ţ i u n i croate , de a îmbogă ţ i câ t m a i m u l t v ia ţa i n d e p e n d e n t ă a ţă r i i în toa te domeni i le , a t â t sp i r i tua le cât şi m a t e r i a l e , va p r o ­voca, inevi tabi l , o scădere a p roduc ţ ie i poet ice în v i i to ru l apropia t .

Mul ţ i d in t r e cei cari , a b ă t u ţ i delà ex i s t en ţa lor normală , d in cauza p r e d o m i ­nanţe i sâ rbe , n u p u t e a u face a l tceva decât să-şi înc red in ţeze t â n g u i r e a u n o r mic i cu ­leger i de poezii, pe c a r e le v indeau apoi confraţ i lor şi cunoşt in ţe lor , vo r t r e b u i îr> / i i to r să se consacre une i ac t iv i tă ţ i m a i vii . Adevă ra t e l e t a l en t e n u vo r m a i fi r eduse ia t ăce re , ci, d impot r ivă , se vor m a t u r i z a şi selecţ iona. C r e d e m că n u n e înşe lăm s p e ­rând că l i t e r a t u r a de m â i n e va da o m a i mică i m p o r t a n ţ ă can t i t ă ţ i i şi că un icu l său scop v a fi bogă ţ ia cupr insu lu i , baza t ă p e expres ia pu te rn ice i ac t iv i tă ţ i cons t ruc t ive a poporu lu i croat .

5 7 1

© BCU Cluj

N I C O L A Ş O P

C A S A P A R A S I T A In româneşte

DE

C O R N E L I U M O L D O V A N U

L u m i n a la fe reas t ră ri'o ma i a p r i n d e nimeni . . . - . To ţ i au ţplecat. se pare . . . Or i poa t e dorm adânc. . . Por t i ţ a l a rg deschisă la ţ a r c a ş t eap tă ' n t r u n a , Nici î ngâna t de fluer, nici oi ca re se 'n torc .

Şi pa r c ' aud în u m b r ă u n sfârâ i t de fus — S tau p o a t e în ograda b ă t r â n e oare to rc . . ; D a r nu.. . Căsu ţa - i goală... Nici u n du lău d e pază, Doar u n m o t a n pé pr i spă m a i t oa rce somnoros. .

Si pa rcă ' n broasca uşi i s'a î nvâ r t i t o chee. Aş t ep t să v ă d o fată uşoară ca o u m b r ă C u m t rece cu ulc iorul în v a l e spre izvor.. . Şi to tuş i n u leniiméni:.. D o a r v â n t u l înserăr i i • Urn ind din loc t ăce rea pe uşa 'n t redeschisă . . .

© BCU Cluj

I I S U S P R I N L I K A DE

M I L E B U D A K

S'a p e t r e c u t de m u l t aceasta . Nu-ş i m a i amin tesc nici cei m a i b ă t r â n i oaman i d in Lika, d a r fă ră îndoia lă că s'a pe t r ecu t .

D o m n u l n o s t r u I isus Hr i s tos a ven i t în a ju to ru l nos t ru , a p leca t cu Sf. P e t r u ca să înconjoare lumea , să vadă cum t ră iesc oameni i , c u m se p o a r t ă şi d u p ă cele văzute , să le o rându iască v i i toru l .

S fân tu l P e t r u era u n pescar s implu şi ne învă ţ a t , d a r f ă ră m a r g i n i de supus şi credincios î n v ă ţ ă t o r u l u i ; e r a şi cam u i t uc şi t a r e de u r e c h e ; n u auzea decât a tunc i când îi s t r iga i în ea de aproape .

Ca să-1 încerce şi în acelaş t i m p ca să-1 m a i lumineze , D o m n u l îi p u n e a tot felul de î n t r e b ă r i despre p ă m â n t şi desp re oameni . S fân tu l îi r ă s p u n d e a î n t r ' a d e v ă r despre t o a t e cu ş t i in ţă .

Col indară astfel t oa t ă l u m e a şi au a juns şi în Da lmaţ i a . A u t r ecu t pe la Velebi t în f rumoasa Lika . Sfântu l P e t r u a p r iv i t cu l u a r e a m i n t e de j u r împre ju r , ca . să vadă tot ţ inu tu l , mun ţ i i , s tânci le , p ie t re le şi câmpia , aşa încâ t să poa tă r ă s p u n d e uşor când D o m n u l îl v a în t r eba . Când se adâncea p r e a m u l t în gândur i , se î n d e p ă r t a d e î n ­vă ţă to r .

— Vorbeş te , S imone! î l s t r iga D o m n u l . — Da, Rab i — se aprop ia S fân tu l P e t r u — aici este Ha lan . —- M i n u n a t m u n t e ! r ă spunse î n v ă ţ ă t o r u l zâmbind cu z â m b e t u l său d u m n e z e ­

iesc, p l in de d iv in i t a te . — Da, Rabi ! aproba S imon fiul lu i lonà —> m u n t e l e se c h e a m ă Velebi t , (adi­

că m ă r e ţ ) . — D a r colo jos , colinele celea? — Acolo, Rabi , se găseş te L ika . Es te n u m a i p i a t r ă . Ui te , cât cupr inz i cu ochiul ,

n u m a i m u n ţ i şi dea lur i , n u m a i p i a t r ă p e s t e p i a t r ă lus t ru i t ă . V â n t u r i l e c e ru lu i au svâ r -li t ici şi colo câ te u n p u m n de p ă m â n t , ca să poa t ă r ă să r i pu ţ in t i că i a rbă p e n t r u p ă ­şune şi u n desiş p e n t r u păsăre le . L a Veleb i t es te o p ă d u r e fără marg in i , se pot cuibăr i şoimii şi vu l t u r i i acolo, se adăpos tesc ha iduc i i şi dăn ţu iesc zânele .

— Ia te ui tă , S imone , fiu a l lu i Ionâ, la lumin i şu l acela d in vale , la răsc rucea cu pâ râu l , n i ş t e colibe r ă să r i t e ici colo de p a r c ' a r s p u n e u n a a l te ia : „Ne p â n d e ş t e c ineva?" Ce es te acolo?

373'

© BCU Cluj

— Lovinaţ , Lovinaţ , Rab i — ră spunse Sfân tu l . Aici este miezu l lumi i . Dacă a j u n g e m la Lovinaţ , n u m a i p u t e m m e r g e m a i d e p a r t e . N e p u t e m în toa rce şi pleca înapoi , căci m a i d e p a r t e de aici n u este d r u m .

— Dacă spui t u aşa, fie! — ră spunse b l â n d î n v ă ţ ă t o r u l . T impu l t rece , se a p r o ­pie a n u l

— T u zici, Rabi ! — se g răb i Sfân tu l . Aici ap roape es te Sve t i Rok. î n v ă ţ ă t o r u l îi z âmbi i a r cu b u n ă t a t e şi adaogă : •— N u m e r g e m nici m a i jos, dacă n u se poa te t r ece pes te p i e t r e şi lespezi. . . — Da, Rabi . I a r colo mai depa r t e , pes t e Lovina ţ , es te Ploca. —> C u m a r a t ă oameni i d in Lovinaţ , d in mi j locu l lumi i? m a i î n t r e b ă Domnu l . — T a r e frumoşi , m i n u n a t de frumoşi , I nvă ţ ă to ru l e ! P e aici s u n t t â r g u r i l e p e n ­

t r u toa tă vec ină ta tea . Oamen i i sun t f rumoşi şi la chip şi la suflet ca to ţ i L ikani i . N u ­ma i că sun t n e m u l ţ u m i ţ i .

D o m n u l îl p r iv i lung , ca şi cum ar fi î n t r e b a t de ce. — Da. Rabi , s u n t n e m u l ţ u m i ţ i , p e n t r u c ă ei cred că locui tor i i d in Ploca îi fură.

iar cei din Sve torocean i îi înşea lă şi m a i mul t , căci aceşt ia pot p lă t i m a i mul t . — De ce n u se p lâng? De ce n u se duc la judecă to r i e? -— As ta a r fi m a r e ruş ine , Rabi . U n L i k a n a d e v ă r a t se cea r t ă r a r — abia îşi

amin te ş t e — da r nu se p l ânge niciodată , căci şt ie că t r e b u r i l e lu i n u i l e poa te judeca n i m e n i m a i b ine ca el însuşi. . .

— C u m a m p u t e a să-i a j u t ă m a tunc i pe Lovinaţ i? î n t r ebă î n v ă ţ ă t o r u l , înce r ­când pe Sfân tu l P e t r u .

— O, Rabi ! r ă spunse r epede Sf. P e t r u , T u găseşt i că Lovina ţ i i n u se a ju tă ei s ingur i?

— A t u n c i de ce se m a i p lâng? —• Se p lâng , da r n u vor ca să ş t ie şi a l ţ i i Domnul , z âmb ind b lând , gră i : — Atunci , ca să-i u ş u r ă m pe Lovinaţ i , să facem să izvorască u n izvor în mij locul

lumi i şi să-1 bo t ezăm Vrelo Mudnosti ( l svorul în ţe lepciuni i ) . Cine o să bea d in el, n u ma i poa te să fie înşe la t şi nici n u i se va m a i p u t e a fura.

— Da ' el , Rabi? El va pu t ea să fure şi să înşele? — Nu! Nici el! — Invă ţă to ru l e , m u t ă a tunc i i zvoru l delà Lika! —- N u t e t e m e d e n imic , S imon, fiu al lu i Iona —• r ă spunse Domnul , în ţe legând

cuv in te le lui P e t r u . L ikan i i au să p r i ceapă n u m a i decâ t apa sfântă d m Izvoru l î n ţ e ­lepciunii . .

—• Da, da, fără îndoială! făcu Sfân tu l l inişt i t . — Da. Căci ei sun t cei m a i în ţe lep ţ i ! î n t ă r i î n v ă ţ ă t o r u l spuse le sale şi con t inuă : — Ia te ui tă , colo jos, în faţa colibei s 'au g r ă m ă d i t o m u l ţ i m e de o a m e n i şi p r i ­

vesc în sus. Ce sa t e acolo? P a r e ca femeia lu i Lot . — Da, da, Rabi ! Aceşt ia s u n t Lotici i . Lotici se n u m e ş t e sa tu l de colo. N u m a i că

oameni i lu i s u n t p u ţ i n c a m năuc i . Se scoală uneor i , se m i r ă de toa te şi n u ş t iu ce să facă... Colo m a i d e p a r t e sun t sa te le P l a n a şi Pol iana . N u m a i p i a t r ă seacă. Dincolo n u m a i haiduci , v u l t u r i şi lupi .

— D a r colo m a i sp re miază zi: ici u n oraş , colo u n sat.. . N u ştii ce este? — T u ai spus , Rab i ! Graciac . U n orăşel d r e p t şi cinsti t . D a r nu-1 iubesc , căci

a r e şi t r ibunal . . . — Şi de ce a r e t r i buna l ?

574

© BCU Cluj

— Aşa, Rabi . U n d e este mine ra l , acolo es te mină , acolo este şi Rudopol ie şi B r u v n o şi Ş t ikada şi G u d u r a , i a r în ap rop ie re se află şi Mazin . Ei a u şlefuit t a lpa p i ­ciorului , ş i -au u n s călcâile şi roa ta , apoi au fugit în râpă , ca să fie cât, m a i d e p a r t e de judeca tă , d a r j udeca t a u m b l ă d u p ă ei, aşa încâ t s a t u l ăs ta s'a făcut aşa d e ves t i t p r in ha iduci i şi oameni i săi, încâ t T r i b u n a l u l a t r e b u i t să-şi facă aici aşezarea . L u m e a însă to t n ' a v r u t . Nu, n u n e t r e b u i e j u d e c a t a oraşu lu i ! a u spus .

—: D a r de p a r t e a cealal tă , ce m a i este? î n t r e b ă Domnul ; S fân tu l P e t r u e r a încă om şi ochiul său p ă m â n t e s c n u vedea ce-i a r a t ă Rabi .

A tunc i î n v ă ţ ă t o r u l făcu pe P e t r u să v a d ă şi spuse d in nou: — Oraşu l d e colo ce s t ă p â n are? — Da, da, Rabi , ai spus! Es te Gospici — se g r ă b i S fân tu l P e t r u . E u n oraş d rep t

şi cinst i t . Oraşu l de s eamă al Likăi , şi al lumei . Cea m a i m a r e î n s e m n ă t a t e o capă tă p r in c lăd i rea aceia m a r e şi f rumoasă , la ca re a lea rgă to ţ i voinicii . S e cheamă „S tokauz" : e o închisoare .

— De ce es te închisoare în o raş dacă oameni i sun t drep ţ i? - Ca să n u supere , Rabi , p e cei m a i d r ep ţ i şi m a i cinst i ţ i ca ei. Aici e cel ma i

rodi tor ţ i nu t şi de aceia ins t i tu ţ i a as ta şi-a găsi t aici aşezarea . Pocitel i , Vrebac , Sr idnja , Gora, Korenica , toa te apele u d ă câmpia ei. I a t ă şi Udbino , de u n d e au goni t p e Turc i ; de aici se î n t i nde apoi L a p a c şi Boricevac, i a r pe m u n ţ i i aceşt ia Br in je , J e z e r a n e , toţ i , p â n ă la Ploca; cea m a i m a r e p a r t e d in locui tor i i lo r au a juns în fa imoasa c lăd i re a o r a ­şului , la Ş tokauz . Tot aici es te şi u n Tr ibuna l , m a i m a r e ca cel d in Graciac . Udb ino a fost cucer i t de vi tej i i ţ i nu tu lu i , Otocica a fost făcut de haiduci , iar acel orăşe l de colo, f rumos ca puful , es te Perus ic .

— D a r m u n t e l e de colo? î n t r e b ă î n v ă ţ ă t o r u l , u n munte , f rumos , s i ngu ra t ec ca re r ă să rea din câmpie ca o corabie de p ia t ră , ca d in b rânză , a ieşit p i a t r ă cu p i a t r ă .

— Da, Rabi , acesta este Zir . I a r colo în vârf a lbinele îşi în tocmesc s tupi i , iar când dogoreş te soarele , m i e r e a se v a r s ă pes te s tânci .

—1 Miere! a h !— suspină î n v ă ţ ă t o r u l , ca şi c u m s 'ar fi m i r a t . — Medak! Medak, ap robă Sfântu l . Da, Rabi , orăşe lu l M edak es te ap roape de

Zir, i a r cel m a i ap roape de el este Raduc . Ora ş d r e p t şi cinsti t . Goşii n ' a t r e b u i t să se p lângă nic iodată , căci n ' a fost înşe la t de n imen i , i a r p e băie ţ i i c inst i ţ i de là Ş tokauz îi dă la î n v ă ţ ă t u r ă . Toţ i s u n t cinst i ţ i şi deş tepţ i , nevoie m a r e . T rebu ie să fie da ţ i pi ldă!

— Tu, Simon, fiul lu i Iona, vorbeş t i desp re ei ca şi c u m t u însu ţ i ai fi L ikan! îi spuse cu u n zâmbe t b la j in î n v ă ţ ă t o r u l . D a r e u n u p rea - i văd în p r e a j m a Ta tă lu i Meu Ceresc!

— O a m e n i sfioşi, I nvă ţ ă to ru l e ! r ă s p u n s e Sfân tu l s cu r t şi r epede . L ikan i i sun t sfioşi şi n u le p lace să se înfigă aşa ,mai ales acolo u n d e ş t iu ei că es te p u t e r e a ap roape . Dacă cineva se b u c u r ă de p u t e r e acolo, n u se b u c u r ă p e n t r u el, ci p e n t r u Lika . Altfel fuge de p u t e r e ca să n u se spună desp re e l că e î nc rezu t şi că se împodobeş t e cu î n s u ­şiri p e car i n u le a ie . . .

— Rabi , lasă să t r eacă a c u m p r i n L ika pe A r c h a n g h e l u l Mihai l . Ai să vezi că to ţ i car i sun t L ikan i a d e v ă r a ţ i au să se a scundă înda tă . N u că sun t n e d r e p ţ i sau n e ­cinst i ţ i . Nu, D o a m n e ! D a r vei vedea c u m se dă în l ă t u r i d in calea p u t e r i i şi a s t a d in sfi iciune şi modes t ie .

I isuse, I isuse, Rabi , — m a i spuse Sfân tu l P e t r u — e d r e p t că s u n t ames teca ţ i , s u n t de fe lur i te c red in ţe şi de a l t sânge, d a r to ţ i s u n t la fel, sun t egali , sun t uniţi, iubesc p i a t r a şi p ă m â n t u l locului şi îi î nch ină lao la l tă aceiaşi rugă ;

575

© BCU Cluj

Doamne, ajută-mă şi dă-mi putere - " -•• Cu coarnele să frâng coarnele, i Vaca liniştit s'o folosesc,

Laptele din ţâţă cu picătura să-l sug Pe haiduc ca pe-un împărat să-l cinstesc Pe stăpân străin să-l fugăresc... Ajută-mă, Puternicule Atotputernic. Binecuvântează-ne puştile mari şi mici, Cu sfântă bunătate să mă priveşti pe mine i

Toate acestea le s p u n în r u g a lor, ch iar când n u ş t iu să vorbească . Sânge le din ei se roagă!

î n v ă ţ ă t o r u l , în n e m ă s u r a t a lui b u n ă t a t e şi dărnic ie , n u p u t e a să n u p r imească r u g ă ce-i î n ă l ţ a u Likan i i .

Şi, D o m n u l b i n e c u v â n t a Lika , cu m â n a - i dumneze iască . — Fii b inecuvân ta t , p ă m â n t rodi tor! Fi i b i n e c u v â n t a t şi fericit! „ In t r e ei n u n e vom duce, da r să şt ie să dea p ă m â n t u l să- l muncească săracii ,

ha iduci i să le dea genera l i , i a r genera l i i să ia delà duşman i . F i eca re p i a t r ă să nască u n erou, f iecare fir de ia rbă o m a m ă rodnică şi m â n d r ă . Toţ i să semene , d a r n i m e n i să nu r is ipească!

— Şi d in ce vo r t ră i , Rabi? î n t r ebă sfios Sfân tu l P e t r u . —r De as ta se vor îngr i j i s ingur i Likani i ! r ă s p u n s e î n v ă ţ ă t o r u l şi r id icând mâna ,

b inecuvân ta încă oda tă p ie t re le , l emnu l , L ika şi K r u b a v a şi d u p ă aceia a p leca t d in ­colo de m u n t e sp re r ă s ă r i t u l soare lui . Acolo s'a opr i t şi de pe cea m a i îna l t ă cu lme a ma i a r u n c a t încă oda tă p r iv i r ea Sa d iv ină pe p ă m â n t u l , p e ca re n u s'a opr i t piciorul Său şi n u se va opr i decâ t în nor i . Acel vârf al Veleb i tu lu i , L ikan i i l -au n u m i t Sfântul Mun te . De a tunci L ika es te fericită, m â n d r ă , v i tează şi săracă .

576

© BCU Cluj

TIN UJEVIC

Z I L N I C A J E L U I R E Cât d e g r e u e să fii s lab , cat de g r e u e să fii s ingur ,

să fii b ă t r â n şi to tuş i t â n ă r !

Să fii" s lab , neput inc ios şi s ingur , f ă ră n i m e n i nicăir i , ne l in iş t i t şi d i spera t .

Să u m b l i s ingur p e că ră r i ş i 'n noroi u să fii s t r ivi t , fără niicio s tea p e cer.

F ă r ă s t eaua v ie-a sorţ i i ,

ce l eagănu l ţi-1 l u m i n a j cu 'nşe lă toare curcubee .

— O, Doamne , Doamne , amin te ş t e - ţ i de-acele l u c r u r i m i n u n a t e

ce mi-a i făgădui t ,

O, Doamne , Doamne , aminteş te - ţ i şi de iub i r e , d e victori i şi de l a u r i , şi de da ru r i .

Află că F iu l t ă u r ă t ăceş t e în t r i s t e le v ă i ale lumi i , p r i n t r e spini şi p r i n t r e p ie t re ,

''577

© BCU Cluj

din n e n o r o c în nenoroc ; p ic iorul lu i e 'nsângerat , şi in ima- i răn i tă .

Şi paşi i îi s u n t obosiţi , şi suf le tul său e m â h n i t , şi el e s ingur , pă răs i t .

Şi n ' a r e soră, n ' a r e f ra te , nu a r e tetă, n ' a r e marnă, n ' a re iubi tă nici p r ie ten .

4 N ' a r e p e n i m e n i nicăier i , n u m a i u n spin în in imă şi-o f lacără în mâin i .

S ingur , s ingure l că lă toreş te , subt aJbăstriffnea zăvor i tă , dea lungu l măr i i ' n tuneca t e .

Cui s 'ar p u t e a j e lu i ? Căci n imen i , n i m e n i nu-1 ascul tă — nici f ra ţ i i car i ră tăcesc ca el.

O, D o a m n e , (Cuvântul t ă u m ă a rde , gâ tu -mi p r e a s t r â m t e p e n t r u el ş i -a r v r e a să cheme 'n a ju tor .

57«

© BCU Cluj

A R T A P L A S T I C A C R O A T Ă DE

L. BABICI

N e n u m ă r a t e m o n u m e n t e de p i a t r ă s t a u dovadă încă delà î ncepu tu l is toriei noas t r e na ţ iona le de ex i s t en ţa a r t e i la Croaţ i . M o n u m e n t e l e aces tea din p r ime le t i m ­pur i , r a r e ch ia r la m a r i l e na ţ iun i , p r e z i n t ă c a r ac t e r e comune esenţ ia le . Cele m a i în ­s e m n a t e din aceste pre ţ ioase m o n u m e n t e sunt , fă ră îndoială , acelea care da tează din epoca suveran i lo r na ţ iona l i croaţ i i n d e p e n d e n ţ i i Cu toa t e că s u n t de propor ţ i i m o ­deste , ele s u n t de m a r e î n s e m n ă t a t e ca v a l o a r e ar t i s t ică ( lăsând la o p a r t e va loa rea lor documen ta ră ) , p r e z e n t â n d aceleaşi carac ter i s t ice ale a r t e i noas t r e popu la re , ce se în t inde pe î n t r e g t e r i to r iu l e tn ic croat . Se pot u r m ă r i dea lungu l veacur i lo r aceste ca­rac te r i s t ice pa r t i cu l a r e . Ele r ă s a r d in in f luen ţa s t ră ină , conf i rmând astfel u n i t a t e a sen­t i m e n t u l u i ar t is t ic Ele dovedesc de a semenea ex i s ten ţa u n e i vo in ţ e ar t i s t ice capabi lă de a se desvol ta t i m p de secole cu for ţă inegală , a t aca t ă de toa t e inf luenţe le posibile a le a r t e i s t r ă ine care , pe căi difer i te , p ă t r u n s e s e r ă m a i m u l t sau ma i p u ţ i n în reg iun i le croate .

Pozi ţ ia geografică a acestor r eg iun i a d e t e r m i n a t in f luen ţa p r e p o n d e r e n t ă în evoluţ ia a r t i s t ică a Croaţ i lor . Toa tă v ia ţa ar t i s t ică t r e b u i e să se o r ien teze tocmai d u p ă cer in ţe le impuse de aceas tă poziţ ie . A p a r deci l impede de to t aceşt i factor i de inf lu­en ţă şi câmpu l lor de ac ţ iune , ca re a u v a r i a t cu m e r s u l v remi i , d u p ă evolu ţ ia for ţe i lor in t r insece şi d u p ă af ini tă ţ i le pe ca re l e - au a v u t cu t e m p e r a m e n t u l na ţ iona l croat .

F a c t o r u l cel m a i p u t e r n i c şi de o i m p o r t a n ţ ă decisivă es te fă ră îndoia lă acela care, de p r o v e n i e n ţ ă sud-est ică , leagă v ia ţa ar t i s t ică c roa tă cu occ identu l şi cu e x p r e ­siile a r t i s t ice din baz inu l m e d i t e r a n e a n . C u r e n t u l acesta se s i m t e cu o for ţă inegală , încă din t impur i l e cele m a i î n d e p ă r t a t e : de là im ig ra r ea Croaţ i lor , t r e c â n d p r i n epoca suveran i lo r na ţ iona l i ş t i p â n ă în zilele noas t r e El es te condi ţ iona t de coasta m a r i t i m ă l iberă, locui tă fără î n t r e r u p e r e de Croaţ i , cu toa t e v ic is i tudini le vieţ i i pol i t ice.

De o n a t u r ă cu to tu l deosebi tă este fac torul de p r o v e n i e n ţ ă or ien ta lă . L a o r i ­g ine el p rez in t ă u n ca rac t e r b izan t in şi e m a i s lab. In f luen ţa lu i c reş te când v ine i nd i ­rec t d in occident , t r e c â n d p r i n R a v e n n a , Vene ţ ia şi Ancona . M u l t m a i t â r z iu in f luen ţa o r ien ta lă se mani fes tă cu m a i m u l t ă v igoare în u r m a invazie i for ţe lor o t o m a n e în t e r i ­to r iu l e tn ic croat .

Aceas tă in f luen ţă es te vizibi lă ma i ales în a r h i t e c t u r ă : In fo rme le edificiilor re l igioase şi p rofane , î n s impl i t a t ea casei o r i en ta le p â n ă la fo rmele m a i compl ica te ale c lădir i lor feudale şi a le moscheelor . I s l amismul s'a împo t r iv i t desvol tăr i i p ic tu r i i şi scu lp tur i i (ar te in terz ise de religie), d a r a exe r sa t o dub lă in f luen ţă a s u p r a m e ş t e ş u ­gulu i şi a expres ie i a r t i s t ice p r imi t ive , i n t roducând formele or ien ta le . Din aceas tă

579

© BCU Cluj

cauză, c âmpu l de ac ţ iune al acestei in f luen ţe se î n t i nde m a i ales în reg iunea care a s ta t t i m p î n d e l u n g a t sub d o m i n a ţ i u n e a tu rcă .

Aceas tă in f luen ţă o r i en ta l ă se s imte şi î n p o r t u l na ţ i ona l : înc ruc i şa rea formelor or ien ta le şi au toch tone i-a da t aces t c a r ac t e r or iginal , pe care-1 p ă s t r ă t i m p de veacur i .

Cu m u l t m a i î na in t e d e invazia o tomană , aceas tă r e g i u n e a cunoscut o î n c r u ­c işare de in f luen ţe au toch tone şi o r ien ta le , ca re a rea l iza t aceas tă c r ea ţ iune ar t i s t ică pr imi t ivă , un ică şi cu to tu l or iginală , a m i n u n a t e l o r m o n u m e n t e ale Bogomil i lor ; E u r o ­pa c o n t i m p o r a n ă n u a cunoscut n imic a s e m ă n ă t o r nici în ceea ce p r iveş te p u t e r e a de expres ie , nici în ceea ce p r iveş t e n u m ă r u l aces tor m o n u m e n t e , c a r e r e p r e z i n t ă o fază impor t an t ă . T rebu ie subl in ia t ca formele lo r sun t ident ice cu cele ce î n t â l n i m şi în zilele noas t r e în sate le c roa te de azi. P a r a l e l cu aceas tă in f luen ţă or ienta lă , a p a r e m a i tâ rz iu in f luen ţa nord-occ iden ta lă . Cu t impu l , aceas ta d in u r m ă se î n t i n d e d in ce în ce ma i mu l t , p ă s t r â n d pe t e r i to r iu l n o s t r u poziţ ia dominan tă , m a i ales în pa r t ea sep ten t r iona lă . Aceas tă inf luenţă e eu a t â t m a i pu te rn ică , cu cât în u l t ime le secole, ma i ales în al 19-lea, n ' a m a i cunoscut a l t ă r i va l i t a t e şi. a r ă m a s fără a l t ă sferă de in ­f luenţă ; in f luen ţa mer id iona lă şi m a i cu s eamă cea o r i en ta l ă şi-a p i e r d u t cu to tu l i m ­p o r t a n ţ a . Astfel se expl ică că cea m a i m a r e p a r t e d in m o n u m e n t e l e noas t r e ar t i s t ice poa r t ă semnele inf luenţe i occ identa le ; toa tă v i a ţ a n o a s t r ă a r t i s t ică es te l ega tă p r i n u r m a r e d e occident şi cond i ţ iona tă de cu ren te l e lu i a r t i s t ice ; i a tă de ce t r e b u i e con­s ide ra tă ea p a r t e a per i fer ică a vie ţ i i occidenta le .

D u p ă m o n u m e n t e l e d in aceste epoci, aceas tă v i a ţ ă ar t i s t ică se desvol tă in j u r u l a doi poli : u n u l s i tua t în p a r t e a d a l m a t ă a Croa ţ ie i şi ce la i t î n p a r t e a sa panon ică Cen t r e l e aces tor doi poli, p r i n c a r e desvo l ta rea a r t i s t ică u r m ă legile polar izăr i i , sun t r e p r e z e n t a t e p r i n oraşele noas t r e ca re au fost cen t re l e au to r i t ă ţ i i eclesiast ice şi civile, ca Knin , Bihac, Ja jce , Mostar , Sara jevo, Ragusa , Senje , Baka r , Vara jd in , Kar lovac , Osi jek şi m a i ales Zagreb , c a r e a deveni t , î n a doua j u m ă t a t e a secolului al 19-lea, c e n ­t r u l de a t rac ţ i e al t u t u r o r for ţe lor ar t is t ice . Zag rebu l dev ine de a c u m cen t ru l ar t i s t ic , ce n u m a i cunoaş te r iva l i t a t e .

A l ă t u r i de aceas tă ac t iv i t a te a r t i s t ică persona lă , s'a desvol ta t , dea lungu l seco­le lor şi p e to t t e r i to r iu l croat , a r t a impe r sona l ă şi p r i m i t i v ă a sa tu lu i croat , c a r e a a r ă t a t o vo in ţă ar t i s t ică ma i d e t e r m i n a t ă şi m a i o r ig ina lă decâ t creaţ i i le pe r sona le . E d r e p t că aceas tă a r t ă a cunoscu t şi ea n e n u m ă r a t e in f luen ţe ca şi a r t a indiv iduală , da r ea le absoarbe şi t r a n s f o r m ă ch ia r formele a r t i s t i ce s t ră ine , d â n d u - l e d in p ropr i a or ig ina l i ta te , ceea ce se poa t e observa în in f luen ţa e x e r c i t a t ă de fo rmele a r t e i ba roce a s u p r a a r t e i p r imi t ive . Cu t o a t e vicis i tudini le , aceas tă vo in ţă a r t i s t ică p a r t i c u l a r ă îşi făcu d r u m în secolele t r e c u t e chiar în opere le persona le . R e p r e z e n t a n ţ i i acestei vo in ţ e ar t i s t ice p a r t i c u l a r e sun t ar t i ş t i i născu ţ i în Croaţ ia . Or ig ina l i t a t ea lor, cu toa te că s u ­ferea in f luen ţa formelor m a i m u l t sau m a i p u ţ i n s t ră ine , constă în fap tu l că ei a u ş t iu t să dea aces tor f o rme u n ca rac t e r p u r or ig inal . P e n t r u a i lus t ra şi just if ica aceas tă af i rmaţ ie , e de a juns să m e n ţ i o n ă m n u m a i două n u m e , fără să m a i a m i n t i m n u m ă r u l scu lp tor i lor d in ţa ră , al că ror m e ş t e ş u g n e î n t r e c u t a c r ea t d e a l u n g u l veacur i lo r m i n u ­na te l e m o n u m e n t e a rh i tec ton ice a le Croaţ ie i d a l m a t e : m a e s t r u l B u v i n de Spa la ţo (Split) şi m a e s t r u l Radovan , ca re a scu lp ta t po r t a lu l or ig ina l al ca tedra le i d in T r a u (Troghir ) .

Cazul m a r e l u i m a e s t r u J u r a j d in Sebenic e o dovadă că chiar a r t i ş t i i da lma t in i localnici , ven i ţ i d in a te l ie re le f ra ţ i lor Bon d in Vene ţ ia , p u t e a u să depăşească pe m a ­es t ru l lor şi să r u p ă l egă tu r i l e ind igene . Maes t ru l J u r a j r e p r e z i n t ă u l t i m a fază a s t i ­lu lu i gotic înf lorat , pe care-1 in t roduse în Da lma ţ i a ; el a condus luc ră r i l e m i n u n a t e i ca t ed ra l e d in Sebenic şi a e x e c u t a t n u m e r o a s e a l te l uc r ă r i în Da lma ţ i a şi I tal ia .

580

© BCU Cluj

I n t e r p r e t â n d astfel m o n u m e n t e l e noas t r e ar t is t ice , se poa te uşor cons ta ta cum evoluţ ia a r t e i e u r o p e n e a a v u t ecour i c o n t e m p o r a n e (câte oda tă cu oa reca re î n t â r z i ­ere) ch iar pe t e r i to r iu l nos t ru . S t i lu lu i r o m a n îi succede s t i lul gotic, u r m a t de R e n a ş ­t e re , căre ia ţ a r a noas t ră , în domen iu l ar t i s t ic , îi da to rează i m p o r t a n t e şi pu te rn i ce pe r ­sonal i tă ţ i , J u r a i Culinovici , J . Klovic, F ran jo L a u r a n a şi Ivan Duknov ic ( Ivan D a l -ma t inu l ) .

A lă tu r i de aceste m a r i f iguri de ar t iş t i , t r ebu iesc adăoga ţ i şi acei modeş t i scu lp ­tor i , ca re t r ă i a u dea lungu l coaste i şi d in t r e car i cel m a i cunoscut e Nicolas d in Raguza. î n acest oraş , exis ta , încă delà mi j locul secolului al XVI- lea , o şcoală locală d e p ic tură . P r i n t r e numeroş i i p ic tor i t r ebu iesc m e n ţ i o n a ţ i Ugrinovic , Bozidarevic , J u n c i c şi Ogna -janovic . N e n u m ă r a ţ i sculptor i , m a e ş t r i î n a r t a legător ie i şi o r n a m e n t a ţ i e i cărţ i i , fac p a r t e to t d in aceas tă epocă. Toa te aces tea sun t o dovadă că v ia ţa ar t i s t ică era a tunci , la Raguza, mu l t i p l ă şi va r i a t ă .

Sfârş i tu l s t i lu lu i ba roc lasă de a semenea la noi n e n u m ă r a t e m o n u m e n t e a rh i t ec ­tonice, s cu lp tu r i şi t ab lour i . D a r de da t a aceasta , c en t ru l evoluţ ie i ar t i s t ice se găseşte în Croa ţ ia panonieă . In aceas tă epocă, s ta te le şi o rd ine le Rega tu lu i apără , d u p ă c u m se spune , rel icvele , î n t r ' o l u p t ă epică şi sângeroasă . Ridică în acelaşi t i m p la Pr igor je , Zagor je şi Posav ina n iş te b i se r icu ţe mici şi a rmonioase d in secolul X V I şi XVI I . Mul t e d i n t r e e le s u n t în l emn , ceia ce e foar te i m p o r t a n t . Scu lp tu r i l e şi t ab lour i l e (portrete) epocei sun t execu t a t e de a r t i ş t i c roa ţ i şi s t ră in i , ca Bab ic î n sec. X V I I şi n e n u m ă r a ţ i al ţ i p ictor i , cari , sub in f luen ţa a r t i ş t i lo r occidental i , c re ia tă cu sculp tor i i şi a rh i tec ţ i i s t i lu lu i p re ţ ios ba roc din Zagor je şi d in Croa ţ ia de Sus . Este , cum s 'ar spune , p a r t e a p e ­r ifer ică a cu ren te lo r a r t i s t ice a le baroculu i d in Aus t r i a şi d in I ta l ia sep ten t r iona la a epocei. Apa r i ţ i a formelor clasice î n a r t e r idică, la finele secolului X V I I I şi la înce ­p u t u l sec. X I X , in f luen ţa nord-occ iden ta lă la apogeu. Po r t r e t i ş t i ven i ţ i d in Aus t r i a şi câ ţ iva p ic tor i croaţ i sa t isfăceau în p r i m a p a r t e a secolului al X I X - l e a nevoi le destul de modes te a le societăţ i i de a tunc i . Câ teva p o r t r e t e carac ter i s t ice în s t i lu l „ B i e d e r m e i r " da tează din acea epocă. Apar i ţ i a p r i m u l u i p ic tor „ i l i r i an" Viekoslav K a r a s (1821-1858), a schimbat , în pe r ioada aşa zisă „ i l i r iană" , aceas tă s i tua ţ ie o a r e c u m p reca ră . Via ţa sa f r ă m â n t a t ă şi t r ag ică s imbolizează profe t ic g reu tă ţ i l e acestei pe r ioade d e c rea ţ iun i p re l imina re , necesare la r ea l i za rea u n e i v ie ţ i a r t i s t ice mai desvol ta tă şi ca re porneş te din 1850 p â n ă în zilele noas t re . V ia ţ a sa s f ă r â m a t ă ne -a lăsa t to tuş i cel m a i f rumos t ab lou croat d in ş e a X I X , : : P o r t r e t u l cu l ă u t a " . In a fa ră de acest p re ţ ios document , dovada u n u i m a r e t a len t , m a i ex i s tă şi a l te po r t r e t e , car i i lus t rează în m o d special aceas tă epocă. I n opere le sale, se r e s i m t e foar te m u l t in f luenţa I tal iei , u n i t ă a t â t de a rmonios cu aceia a pic tor i lor ge rman i , pe a tunc i p r ezen ţ i î n Croaţ ia . In f luen ţa ge r ­m a n ă p r e d o m i n ă însă d in ce î n ce m a i m u l t în cercur i le ar t is t ice , ca re se fo rmau t r e p ­ta t la Z a g r e b şi Osijek. Aceas tă in f luen ţă se s imte m a i ales în f rumoase le edificii con­s t ru i t e la Z a g r e b de că t re B . Fe lb inge r (1785—1871), în j u m ă t a t e a a doua a sec. X I X , c lădi r i car i au serv i t ca mode l genera ţ i i lo r u r m ă t o a r e şi ca re dau u n ca rac t e r p a r t i ­cu l a r vechi lor ca r t i e re ale oraşu lu i . I n mi j locul Slavoniei , la Osijek, t r ă e ş t e familia Hotzendorf în c a r e t a t ă şi. fiu se î n t r e c ca desena to r i ai peisagi i lor noas t r e şi sun t m a ­eşt r i i u n u i g r u p de ar t i ş t i , p r i n t r e car i Mucke , a l că ru i discipol a fost F e r d o Quiquerez (1845—1893). Pe isagi i le m ă r u n t e şi p r ime le s tudi i de an ima le a le aces tu ia d in u r m ă a u m a r e î n s e m n ă t a t e ar t is t ică . A l ă t u r i de aces te n u m e , t r e b u i e amin t i t şi A. Wald in -ger (1843—1904), ca re a p ic ta t cu m a r e t a l en t şi cald en tus i a sm pădu r i l e noas t r e d in Slavonia. Dota t cu o sens ib i l i ta te r a r ă , el face p a r t e d in grupul d i n Osijeck, p ic toru l c rea tor şi r e p r e z e n t a n t u l g r u p u l u i cel ma i calificat. Organ iza to ru l şi in i ţ i a to ru l acestui

© BCU Cluj

g r u p in i ţ ia l a fost m a r e l e Is idor K r a s n j a v i (1845—1927). E l a fost p r i m u l ca re a or­ganizat v ia ţa ar t i s t ică d u p ă u n p lan , p ë ca r e în m a r e p a r t e 1-a ' rea l iza t . F ă r ă el, a r f\ g r e u să n e p u t e m face o idee de evolu ţ ia a r t i s t ică u l t e r ioa ră . î ncă de t ână r , s'a lăsa t de p ic tu ră , ca să se consacre organ izăr i i v ie ţ i i a r t i s t ice â ţ ă r i i . I n 1878, a fondat „So­c ie ta tea c roa tă a a r t e i " şi s imul t an , î n 1882, şcoala meş t e şugu lu i a r te i . Mai tâ rz iu , în ca l i ta te de şef al d e p a r t a m e n t u l u i cul te lor şi i n s t ruc ţ iun i lo r publ ice , a r e c r u t a t a r t i ş t i , i-a a ju ta t şi le-a pus la dispoziţ ie p r i m e l e a t e l i e re ar t i s t ice . El a p ro te j a t a r t e l e în t oa t e felur i le şi a dat t i ne r i lo r t a l en t a ţ i bu r se , subvenţ i i , s lujbe, în aşa fel încâ t se poa te spune că p r i m e l e succese con t imporane s u n t ind i rec t ope ra sa. Sfor ţă r i le lui Krsn jav i a v u r ă in scur t t i m p r ezu l t a t e î n s e m n a t e : s'a p u t u t fo rma repede , la Zagreb , u n g r u p de a r t i ş t i cari , sub n u m e l e de „Şcoala din Z a g r e b " , au e x p u s la expozi ţ i i le in te rna ţ iona le .

Ac t iv i t a t ea lu i K r s n j a v i a fost complec ta tă p r i n sosirea la Z a g r e b a lu i 'Vlaho Bucovak (1855—1922). A r t i s t u l aces ta a a v u t cele d in tâ i m a r i succese în s t r ă ină t a t e . El e ra por t re t i s t , d a r se ocupa şi cu a r t a decora t ivă (cort ina t e a t r u l u i d in Zagreb) . Celest in Medovic (1859—1920), de aceeaşi vâ r s t ă ca şi el, a p ic ta t m a i m u l t e subiec te is torice şi re l igioase. A m â n d o i u r m a r ă academismu l e u r o p e a n şi îşi desvb l ta ră t a l en tu l în ţ a r a lor, c ău t ând u n colori t expans iv şi bogat .

Oton Ivekovic (1869—1932) p ic tează mo t ive a s e m ă n ă t o a r e l u a t e m a i ales din is toria Croaţ ie i , pe când I v a n Tisov este p ic to ru l t ab lour i lo r decora t ive cu m o t i v e câmpeneş t i . In ca l i ta tea sa de p ic tor r ecunoscu t şi expe r t , Vlaho Bukovac e ra pe r so ­na l i t a tea cen t r a l ă a aces tu i g r u p d e t i ne r i p ic tor i şi scu lp tor i ; p e când şeful inte lec­tua l e ra Bela Cikos (1864—1931), au tor , m a i ales, al u n o r f iguri de sti l academic . P e i -sagiul es te r e p r e z e n t a t î n acest g r u p de Menc i CI. Crnc ic (1865—1930) şi F e r d o K o -vacevic (1870—1929). Peisagi i le l i to ra lu lu i croat a l e lu i Crncic au a t r a s a t en ţ i a socie­tăţ i i con t imporane a s u p r a a r te i , da r aces ta r ă m â n e m a i ales ca p r i m u l n o s t r u ar t is t m a e s t r u în a r t a grafică, c u concepţ iun i vas t e : opere le sa le graf ice sun t m a i b u n e ca p ic tur i le sa le . P r i n t r e p i c to r i şi femei-pic tor i , n u m e l e cel m a i cunoscut este al picto­r i ţe i S lava Raskaj (1877—1906) p ic tor de m a r e t a len t , ca re a da t a r t e i c roa te peisagii, în acua re le de o m a r e f ine ţe şi de o e x t r e m ă sens ib i l i ta te : sun t p r i m e l e p o e m e l ir ice croate în c u l o r i

Aceste i gene ra ţ i i de p ic tor i î i corespunde , f ireşte, şi o gene ra ţ i e de sculp tor i , î n a i n t e ch ia r de şcoala d i n Zag reb , a a p ă r u t I v a n Rend ic (1849—1932), elev al scu lp ­tor i lor i ta l ieni ai epocei . Ceva m a i t â r z iu ies p r imi i e levi fo rma ţ i la şcoala lu i Kr sn j av i : R. F r a n g e s (1872—1939 şi R. Valdec (1872—1929). F r a n g e s se dis t inge p r in gus t şi in te l igenţă . Cele m a i b u n e l uc r ă r i a le sa le sun t s t a tu i de an ima le şi p lache te . El a execu ta t şi m o n u m e n t e , d e p i ldă acel al r ege lu i Tomis lav . Valdec p re fe ră por t r e t e l e , i a r colegul lor, Ivo Ke rd i c (1881) es te u n m i n u n a t g r avo r în medal i i , cunoscu t ch ia r şi în s t r ă ină t a t e .

Opere le a r t i ş t i lo r e n u m e r a ţ i şi a succesori lor lor, a u făcut d in Zagreb , că t re s fârş i tu l secolului X I X şi î ncepu tu l sec. X X , u n c e n t r u de a t r ac ţ i e i m p o r t a n t ; e s t e m o m e n t u l când a p a r e şi n o u a genera ţ i e , î n f r u n t e cu gen ia lu l scu lp tor de r e n u m e mondia l , I v a n Mest rovic (1883). In f luen ţa sa se s imte în ap roape î n t r e a g a ac t iv i t a te a acestei genera ţ i i . Mare l e s ă u t a l e n t t r e c e p r i n m u l t e faze, d in t r e c a r e p r i m a es te cea delà Viena , d in epoca aşa n u m i t ă „Secess ion"; m a i tâ rz iu , aceas tă energ ie a sp ră se t r ans fo rmă în mo t ive re l igioase şi t r e c â n d p r in m a n i e r a eclectică, a junge la expres iun i s t ran i i şi or ig inale , p l ine d e forţă, cu concep ţ iun i vas t e şi ges tu r i m a r i . I n p u ţ i n t i m p el c re iază ope re n u m e r o a s e , ca re a t ing în cel m a i îna l t g r a d per fec ţ iunea şi un i t a t ea a rmonie i scu lp tu ra le , m a i cu s e a m ă cele î n m a r m u r ă : „ A m i n t i r e a " şi „ M a m a m e a " .

582

© BCU Cluj

El a r e m u l ţ i discipoli p r i n t r e ar t i ş t i i croaţi , d i n t r e car i t r ebu iesc m e n ţ i o n a ţ i ca cei m a i î n s e m n a ţ i scu lp to ru l T h o m a s Rosandic , g r avo ru l în a r a m ă Tomis lav Kr i t z -man , E m m a n u e l Vidovic, Mi rko Racki , ca re a i lu s t r a t Div ina Comedie a lu i D a n t e şi poezii le popu la re , i a r m a i t â r z iu p ic to ru l de fresce Jozo Kl jakovic , cel m a i fidel discipol al lu i Mes t rov ic şi a t â ţ i a al ţ i i . G r u p u l acesta t â n ă r e ca rac te r iza t p r i n t r ' u n elan t ine resc şi p r i n t r ' u n na ţ iona l i sm, p e care-1 e x p r i m a p r i n t r ' u n c u v â n t de ord ine „ în c iuda v r e m u r i l o r p u ţ i n e ro ice" . Scopul vo in ţe i lor a r t i s t ice e c rea rea u n u i st i l na ţ ional . \. . - *"*

C o n t i m p o r a n cu aceas tă r o m a n t i c ă mişcare , căreia n u - i p u t e m nega o forţă t inerească rea lă , ex is tă şi a l t e t e n d i n ţ e ar t i s t ice la pic tor i i aceleaşi genera ţ i i . Aceşt ia u r m ă r e s c calea con t r a r i e şi îşi concen t rează for ţele p e n t r u a a junge la expres ia p u r ă p ic tura lă , fă ră să ţ i nă s e a m ă de subiect . Evo lu ţ i a lor po rneş t e delà inf luenţa şcoalei d in Viena, M u n c h e n şi „seces ionism" şi a j unge la teor i i le fo rmula t e de m a r i i pic tor i f rancezi d in secolul X X . Es te f iresc ca evolu ţ ia u n e i a r t e noui , fără t rad i ţ i i p ic tura le , să cau te p e cei m a i m a r i m a e ş t r i s t r ă in i şi modele le clasice. S u b aceas tă inf luenţă se formează noi t a l e n t e : începe o n o u ă fază, d in p u n c t de v e d e r e a r t i s t i c m a i bună . I nau ­gu ra to ru l es te J o s e p h Rac ic (1885—1908). Opere le sale, n u p r e a numeroase , n e a r a t ă p rogresu l făcut în concepţ i i le a r t i s t ice şi m a i cu s eamă î n technica p ic tur i i , ceia ce se poa te uşor consta ta , făcându-se compara ţ i a aces tor lucrăr i cu cele a le gene ra ţ i e i p r e ­cedente . F o a r t e i n t e r e s a n t e s u n t t ab lour i l e sale „ M a m a şi copi lu l" şi „ P u n t e a Nouă" . P r i n a r t a ra f ina tă delà M ù n c h e n , Racic îşi găseş te m o d e l u l î n M a n e t şi r euşeş te să real izeze p ic tu r i m i n u n a t e , c a r e vo r servi , m u l t t i m p încă, ca mode le genera ţ i i lo r t ine re .

Aceleaşi concepţ i i insp i ră şi p e Miros lav Kra l j ev ic (1885—1913), m o r t aşa de t ână r . Kra l j ev ic n u cunoaş te fo rmele c o m p r i m a t e a le lu i Racic, da r p a l e t a sa e mai boga tă şi cu t o n u r i m u l t m a i vii, color i tul său e m a i f r ămân ta t , caşi t e m p e r a m e n t u l său. A l ă sa t t ab lou r i admi rab i l e . Es te în acelaş t i m p şi u n desena to r abii şi capricios, un en tus ias t al a m b i a n ţ e i par iz iene .

Aceleaş i d i rec t ive m â n ă şi p e al t re i lea p ic tor al acestei genera ţ i i , ca re a con­t r i bu i t m u l t la evo lu ţ ia p ic tu r i i c roa te . Es te VI . Becic (1886) ca re a rea l iza t a p r o a p e to t ceea ce p r o m i t e a u t a l en te l e precoce ale lu i Racic şi Kra l jev ic . Cu aceşt i t r e i pictori a r t a n o a s t r ă a a t ins n ive lu l a r t e i e u r o p e n e con t imporane . D u p ă ei, noui p ic tor i con­t inuă calea t r a să . P r i n t r e ei, t r e b u i e s e m n a l a t t a l e n t u l d-lui M. Uzelac, p ă t r u n s de sp i r i tu l pa r iz ian . E u n decora to r abil , u n improv iza to r de t ipur i , ca r ica tur i s t şi dese­n a t o r de m a r e t a l en t . Camaraz i i săi, r ă m a ş i în ţ a ră , sun t V. Gecan şi V. Var l a j . Aceşt ia d in u r m ă r iva l izează cu M. V a n k a în p ic tu ră , r e p r e z e n t â n d mot ive carac ter i s t ice croa­te . Genera ţ i i l e u r m ă t o a r e au o f ac tu ră m a i ra f ina tă , ca re se in sp i r ă d u p ă modele le occ identa le (M. T a r t a g h a , Leon J u n e k şi J . P lancic , m o r t de t impur iu ) . Luc ră r i l e lui ZI. Su len t i c a u o t e n d i n ţ ă analogă, p e când J . Mise, sub in f luen ţa sugest i i lor par iz iene, ia calea colori lor m a i v i i şi m a i p u r e .

Muzica l i ta tea colori lor dev ine scopul p e ca re vor să-l a t ingă ar t i ş t i i d in ce în ce m a i mu l t . T o n u r i l e t ab lour i lo r încep să dev ină m a i luminoase , caşi c u m s 'ar fi u r ­m ă r i t a se rea l iza u n colorit pu t e rn i c . Cu aces te t end in ţe , în u l t imi i ani , n u m ă r u l a r ­t iş t i lor sporeş te . G r u p u l creş te . Via ţa ar t i s t ică dev ine din ce în ce m a i in tensă şi aduce cu s ine spor i rea cant i ta t ivă a producţ ie i ar t is t ice , în d e t r i m e n t u l n a t u r a l al cal i tăţ i i , ca re n u poa t e u r m a aceas tă desvol ta re rap idă . In f luen ţa solidă a lu i Racic es te d in ce î n ce m a i p u ţ i n visibi lă şi fo rmele rea l i za te devin, e adevăra t , to t m a i raf ina te , d a r în acelaş t i m p m a i s labe şi ma i s ea rbede în s t r u c t u r a lor ; rezu l tă că în locul u n e i e x p r e -

583

© BCU Cluj

s iuni or iginale , se obţ in opere ar t i f iciale şi fără sol idi ta te , ca re evoacă modele le cu­noscu te a le şcoalei par iz iene . Se p a r e că e o epocă d e t ranz i ţ i e , î n ca re ar t i ş t i i se î m ­p a r t în două g r u p u r i cu t e n d i n ţ e d iverse : un i i u r mează , conş t ien t s au inconşt ient , m o ­delele s t ră ine , ceilalţi , d in po t r ivă , năzuiesc la o expres ie persona lă . P r i n t r e ar t i ş t i i car i se d is t ing m a i m u l t s u n t Soha j , t e m p e r a m e n t l ir ic, del icat ; Bul ic şi desenator i i Rezec şi Pos t ruzn ik , car i sun t r ep r ezen t an ţ i i une i t e n d i n ţ e i n t e r e s a n t e . S imunic , P a -r ac şi A. Motika, acesta d in u r m ă , foar te t a l en ta t , rea l izează compoziţ i i a r t i s t ice foar te personale . O. Mujadzic diferă de ei. P r i n t r e t ine r i i a r t i ş t i , des tu l de t a len ta ţ i , t r e ­bu i e să m e n ţ i o n ă m pe Gliha, Kas te lanç ic , L ikan , Cronobor i , Kopac , Sest ic Mezdjie.

I n a fa ră de aceşt i r e p r e z e n t a n ţ i ai l i r i smulu i în p ic tu ră , m a i exis tă şi u n al t c u r e n t cu t end in ţ e descr ip t ive . Cel m a i î n s e m n a t p r i n t r e ar t i ş t i i care-1 r ep rez in t ă este Krs to Hegedusic , ca re se d is t inge p r i n m a n i e r a pe r sona lă şi concepţ i i le sale. P o r n i n d delà expres ia p r imi t i vă ( imaginea popu la ră ) , el î ncea rcă să concent reze r ea l i smul sa ­tu lu i cu t ipu r i de in f i rmi şi calici. P r i n t r e luc ră r i l e sale, t ab lou l „ I n u n d a ţ i a " este de o l ă rg ime de expres ie epică. Gra ţ i e in i ţ ia t ive i sa le a u fost descoper i te d iverse t a l en t e p r i n t r e ţ ă r an i : u n u l d m t r e ei, Genera l ic , ca re p ic tează cu preciz ie sa tu l croat , es te r e ­marcab i l . Luc ră r i l e lu i E r n e s t Tomasevic , ca re r e p r e z i n t ă pe i sag iu! l i to ra l croat în a r t a grafică, s u n t foar te ar t i s t ice şi p r ez in t ă de a semenea o va loa re documen ta r ă . Aceiaşi va loa re a u şi p ic tu r i l e şi desenur i l e lu i E d o Kovacevic , ca re ogl indesc în chip foar te pe r sona l v ia ţa ce înconjoară pe ar t i s t .

N u m ă r u l scu lp tor i lo r a spor i t de a semenea , d a r m u l ţ i d in t r e ei a u r ă m a s in u m b r a lu i Mestrovici , p e când al ţ i i au voi t să-ş i creeze căi pe rsona le . P r i n t r e aceştia să semnalăm, pe Krs in ic , a r t i s t foar te abil , t â n ă r u l Lozica, R a d a u s şi d i n t r e cei m a i în vârs tă , Tu rka l j şi J e a n . D i n t r e a rh i tec ţ i i t i ne re i genera ţ i i , se r id ică m a r e l e t a l e n t a lu i A. Augus t inc ic ca re şi-a făcut o r e p u t a ţ i e i n t e rna ţ iona lă , fi ind l a u r e a t al ma i m u l t o r concursur i i n t e rna ţ iona le . T a l e n t u l său special îi dă posibi l i ta tea să se a f i rme ca po r t r e t i s t şi n u m e r o a s e l e sale m o n u m e n t e s u n t o dovadă a abi l i tă ţ i i î n r ea l i za rea opere lor m o n u m e n t a l e .

Es te i n t e r e san t de r e l eva t f ap tu l că, î n aceşt i u l t imi zeci de ani , a r h i t e c t u r a s'a desvol ta t pa ra l e l cu p i c t u r a şi s cu lp tu ra . I n sensul e u r o p e a n al cuvân tu lu i , ea a î n ­ceput s ă fie e x p r i m a t ă ar t i s t ic p r i n V. Kovacic , i a r m a i t â r z iu a fost r e p r e z e n t a t ă p r i n n u m e r o ş i a rh i tec ţ i , a căror ac t iv i t a te s'a în t ins î n t o a t ă ţ a r a , ca Kauz la r ic , Ne idha r t , Hr iba r , Zeml jak , Dentz ler , Horba t , Str izic, P lan ic , Potocnjak , Kovacevic şi m u l ţ i alţi i , car i c rează baze to t ma i solide a rh i t e c tu r e i m o d e r n e în Croaţ ia .

A m e n u m e r a t p e scur t pe cei m a i t ipici r e p r e z e n t a n ţ i ai v ie ţ i i n o a s t r e ar t is t ice , t r e c u t ă şi p rezen tă . A m m e n ţ i o n a t f igur i le p r inc ipa le şi a m cău ta t să a r ă t ă m cont i ­n u i t a t e a opere lor a r t i s t ice şi fazele lor. A m indica t însfârş i t in f luenţe le şi înc ruc i şă ­r i le lor pa r t i cu la re , ca şi u n i t a t e a p rob l eme i evoluţ ie i n o a s t r e ar t is t ice , a căre i so lu ­ţ iona re î n s e a m n ă a f i rmarea une i vo in ţe au toch tone î n a r t a pe r sona lă ca şi în a r t a p r imi t ivă impersona lă , p r é sen t a şi t r ecu tă . A d e v ă r a ţ i i r e p r e z e n t a n ţ i ş i . execu t an ţ i ai aceste voin ţe ar t i s t ice a r fi î n acelaş t i m p aceşt i ar t iş t i , î n ca re se ogl indeş te conş t i in ţa şi s e n t i m e n t u l na ţ iona l , adică expres ia or ig inal i tă ţ i i n o a s t r e în î n t r e a g a sa amploa re ! L a so lu ţ ionarea aces te i p r o b l e m e se dedică deasemenea ac t iv i ta tea a u t o r u l u i aces tor r ându r i , ca re cu pana şi cu pensu la încearcă să- î a jungă.

584

© BCU Cluj

VLADIMIR NAZOR

C Â N T E C U L Î N L Ă N Ţ U I T U L U I P E G A L E R A De când m ' a u ţ in tu i t de-aces te s cândur i ne tez i te , Nu-mi m a i văzui casa, m a m a n u - m i m a i văzui . Eş t i în t reagă , casă albă ? Sănătoasă , ma ica d ragă 1

Mare , m a r e a lbas t r ă !

D e când m ă ' n g r o p a r ă ' n sicriul aces ta d e l e m n N u - m i văzu i p i n u ' n p ă d u r e , nici p e cer soare le cald. Usca tu-v 'a ţ i oare, o, a rbo r i ? Stinsu-te-iai oare , o, soare ?

Mare , m a r e a lbas t ră !

Mi-au f rânt picioarele , s t r iv i tu-mi-au sufletul t â n ă r , Ch inu i t m a i sunt pe lume. . . Pescăruş i , o, pa să r i albe, Jo s sbura ţ i sp re miazăzi , daţi- i ziua b u n ă m a m e i !

Mare , m a r e a lbas t ră !

Un p u m n de ţ ă r ână , u n m ă n u n c h i u d e busuioc aduceţ i -mi ! Vâs la uscată 'nf lor i -va, suf le tu-mi se va m â n g â i a ; Liniş t i t ascul ta-voiu a tunc i ce-mi şopteşt i p r i n pe re ţ i i ga lere i

Mare , m a r e a lbas t ră !

Mocni t u n cân tec îmi vei c â n t a : „Seufunda-voiu corabia , b l e s t e m a t ă , Te va lu duoe 'n adâncur i , unde- i pace , r ă c o a r e şi u m b r ă , Ca pe -un p r u n c păz indu- te , du lce t e voiu legăna :

Nani , nan i , dormi J

585

© BCU Cluj

M U Z I C A C R O A T Ă DE

B O J I D A R Ş1ROLA

Primele î n c e p u t u r i ale evoluţ ie i artei muz ica le a Croaţ ie i i n d e p e n d e n t e le p u t e m p u n e pe la î ncepu tu l secolului 19, a l ă t u r i de to t ceeace a con t r ibu i t la r e n a ­ş te rea ei na ţ iona lă . E le au ev iden ţ ia t i m p o r t a n ţ a specială a a r t e i ca u n mij loc cu l tu ra l p e n t r u r id ica rea conş t i in ţe i na ţ iona le , d a r şi ca u n c e n t r u de r iva l i t a t e cu m a r i l e popoa re europene , p r o p u n â n d u - ş i apoi ca î nda t ă d u p ă p r i m e l e man i fes t ă r i a le r e n a ­şterii na ţ iona l e c roa te să-şi poa tă desvol ta cât de c u r â n d şi c rea ţ ia a r t i s t ică şi î n spe­cial muzica . N u s 'au m u l ţ u m i t n u m a i cu s t r igă te le în f lăcăra te a le revolu ţ ionar i lor , da r a u v r u t să a r a t e lumi i , p r i n r e p r e z e n t a r e a opere lo r na ţ iona le , că şi Croa ţ i i pot să creeze o ope ră ar t i s t ică .

Şi î n t r ' adevă r , n a ş t e r e a celei d in tâ i opere c roa te a fost b ine p regă t i t ă . A fost ceva neaş t ep ta t . La Zagreb , cu m u l t î na in t e de 1846, au veni t t r u p e ar t i s t ice s t r ă ine : i t a l iene şi g e r m a n e , ca re în câ teva lun i de s t ag iune t e a t r a l ă au făcut cunoscu te ope­re le de s eamă din l i t e r a t u r a mondia lă . Aces te r e p r e z e n t a ţ i i au a v u t loc n u n u m a i la Zagreb , c i şi la Vara jd in , K a r l o v e ţ şi la Rieka . Ev iden t că în r epe r to r i u f igura cel mai de s eamă compozi tor i t a l i an de a tunc i : Rossini. L a Z a g r e b au fost r e p r e z e n t a t e u r m ă ­toa re le opere a le aces tu ia : „ T a n c r e d " 1827, „Coţofana hoa ţă" , „Fer ic i ta înşe lăc iune 1 ' , . .Moise" ' ş i „ W i l h e l m T e i r ' . D u p ă Rossini a u fost r e p r e z e n t a t e opere le lu i Bel l ini „Cor­sarul" 1834, „Bold ieu" „ D o a m n a Albă"' în 1828. Apoi „Fra Diavolo" a lui Auber , „Muta din Por t i c i j a" 1831, apoi „Don J u a n " a lui Mozar t 1830 şi opere le u n o r com­pozitori as tăzi m a i p u ţ i n cunoscuţ i , ba chiar u i ta ţ i .

Astfel se face că Z a g r e b u l a cunoscut opera muzica lă i t a l i ană delà î ncepu t şi a adopta t -o , p ă s t r â n d - o p â n ă azi în r epe r to r iu l ei şi d â n d locul de c ins te lu i Verd i şi Puccin i , ca şi a l to r compozi tor i i ta l ieni m a i p u ţ i n cunoscuţ i . Desvo l ta rea gus tu lu i p e n t r u muz ică s'a făcut şi p e cale pa r t i cu l a ră , în casele nobi l i lor şi î n provinc ie . Za­g r e b u l a p r i m i t cu en tuz i a sm şi m a r i l e producţ i i ale a r t i ş t i lo r t a l en ta ţ i . Astfel a fost concer tu l lui F r a n z Li tz în t o a m n a anu lu i 1846. D a r p e n t r u desvo l ta rea vieţ i i m u z i -

5*6

© BCU Cluj

Cale i n oraşul nos t ru pr inc ipa l , ca şi p e n t r u cu l t ivarea gus tu lu i p e n t r u concer te , m e ­r i tu l r e v i n e în p r i m u l r â n d societăţ i i muzica le , n u m i t ă a tunc i în l imba g e r m a n ă „ M u -s ikve re in" (astăzi „ in s t i t u tu l muzica l croat") funda t în 1827 şi n u n u m a i p e n t r u o rga­n izarea de conce r t e (pe a tunc i se n u m e a „academie") , da r m a i ales p e n t r u că a înf i inţa t o şcoală muzica lă publ ică , în anu l 1829. Aceas tă şcoală p a r t i c u l a r ă de muz ică a fost m a i t â r z iu subven ţ iona t ă de stat , iar d in 1920 a deven i t ch iar o ins t i tu ţ ie a s ta tu lu i , astăzi „Conserva to ru l s t a tu lu i c roat" . Aceas tă şcoală a fost f r ecven ta tă î n . p r i m u l r â n d de elevii car i î n v ă ţ a u n u m a i muzica vocală, deven ind d u p ă absolv i rea şcoalei cân tă re ţ i şi cân tă re ţ e , apoi se p r e g ă t e a u şi i n s t rumen t i ş t i , b u n i di r i jor i de o rches t r ă şi î n sfârşit şi b u n i compozitor i . Şcoli de muz ică p a r t i c u l a r e orăşeneş t i p e n t r u a m a t o r i e r a u şi în une le oraşe m a i mici, cum e de pi ldă Kar lova ţ , Pe t r i n i a şi a l te le , ma i ales în epoca renaş te r i i .

D in toa te acestea se vede că in t roduce rea p e n t r u desvol ta rea muzice i î n Croaţ ia e fost b u n ă şi solidă.

Din t r e cu tu l î n d e p ă r t a t sun t pu ţ i ne amin t i r i şi a n u m e p r i n une le p ă r ţ i şi t e r i tor i i e tn ice şi i s tor ice croate , u n d e e ra o modes t ă ac t iv i ta te ar t is t ică, ce n u a p u t u t exis ta când în a l te secole, Croaţ i i e r a u „g răn ice r i i " Europe i în faţa năvă l i r i lo r tu rceş t i şi când, în ne înce ta te le l up t e se n u m e a u adeseori „ a n t e m u r a l e Chr i s t i an i ta t i s " .

L a Dubrovmic, mica repub l i că i n d e p e n d e n t ă comercia lă şi a r i s toc ra tă î n acelaş t imp , se fo rmaseră n e n u m ă r a ţ i a r t i ş t i dist inşi , d in t r e car i un i i s 'au făcut cunoscuţ i şi î n s t r ă ină t a t e . Acolo au fost r e p r e z e n t a t e cele d in tâ i piese c roa te cu cân tece şi cum muzica acestor piese din sec. 16 şi 17 n u s'a pă s t r a t nici în manusc r i s e or ig ina le nici în copii, es te i n t e r e san t fap tu l că cel ma i m a r e poe t r a g u z a n Gundu l i c a compus s ingur l i b r e tu l une ia d in t r e cele d in tâ i opere i t a l i ene „ A r i a n d a " a lui Claudio Monteverd i . La Spl i t şi la H v a r a ac t iva t u n b u n şef de o rches t ră . Tom Cechini , pe la 1580—1644 delà Verona . S 'au p ă s t r a t 11 opusur i al aces tui m a e s t r u din p r i m a j u m ă t a t e a sec. 17 ca u n izvor î n semna t p e n t r u cunoaş te rea pract ice i muzica le în Da lma ţ i a acestei epoce. La Spl i t a t r ă i t cel m a i m a r e muz ican t croat d in epoca veche, I v a n Lukac ic din Şibeni ţ , pe la 1574—1648. E r a franciscan, cape lma i s t ru şi organis t ; din compozi­ţiile lu i s'a p ă s t r a t „Sac rae Cant iones" , o cu legere ,de cântece re l igioase pe cinci voci. A u fost t i pă r i t e în Vene ţ ia î n anu l 1620

Şi p r i n t r e laici se găseau oameni foar te t a len ta ţ i , car i ş i -au p u t u t desvol ta în­suşir i le ar t i s t ice căci au luc ra t în E u r o p a occidentală . Aşa a fost de p i ldă Ivan Ma-ranovic (Giarnovichi) născu t în 1745—1804, apoi S t iepan N. n u m i t Spadina , nobi l da l -mat in , p r i m u l u n v i r tuos violonist şi al doilea compozi tor a căru i muz ică de cameră a fost t i pă r i t ă la Pa r i s şi L o n d r a p r in a n u l 1800.

Toţ i aceşti a r t i ş t i vechi au luc ra t şi au compus în sp i r i tu l muzicei eu ropene de a tunc i ; e l e m e n t e na ţ iona le în opera lor n u se pot găsi. Acestea a r t r e b u i cău ta t e în melodi i le s imple ale m a r e l u i sbornic cu cântece bisericeşt i , t ipă r i t ca a m i n t i r e p e n t r u f rumoasa şi a b u n d e n t a înf lor i re a l ir icei sp i r i tua le c roa te d in sec. 17 şi 18, c u m ar fi „C i tha ra Oc tochorda" can tua l al diecezei din Zagreb , care avea o rgan iza tă ce re ­monia ei pa r t i cu l a r ă de că t re episcopul din Zagreb (1303—1322) beat i f ica tu l lui A u ­gust in Kazotic , T rogh r anu l . In „Ci tha r i octochordi" , sun t cântece biser iceşt i l a t ine şi croate , ca şi cum une le din ele a r fi l ua t e din imnologia med ieva lă la t ină, m a j o ­r i t a t e a fiind crea ţ i i or ig inale de compozi tor i astăzi necunoscuţ i .

D i n t r e cele croate , se cântă din acest vechi sbornic m u l t e care se păs t rează p â n ă azi, cum este cân tecul divin cunoscut t u t u r o r ,.Ni s'a născut î m p ă r a t u l Ceru lu i" . In aces te cântece se s imte foar te b ine inf luenţa melodiei c roate na ţ iona le

587

© BCU Cluj

C â n d compozi tor i i r enaş t e r i i c roa te a u începu t sa creeze a r t a muzice i na ţ iona le , ei a u ş t i u t să dea opere lo r lor co lo ra tu ra fap te lor m ă r e ţ e na ţ iona l e şi conşt ient ş i-au î n d r e p t a t insp i ra ţ i a sp r e baze le muzice i c roa te na ţ iona l e : cântece şi f redonăr i care s 'au desvol ta t s p o n t a n şi a u fost t r a n s m i s e ora l d in epocile cele m a i vechi , ba în une l e domeni i folclorice s'au p ă s t r a t e l e m e n t e î n t r ' a d e v ă r s t r ăvech i ; fo rmă diafo-n ică în felul lu i c a n t u s gemel lus , vechi t ona l i t ă ţ i un i t e (mai ales în fo rmă dorică şi frigică fină), expres i e a a rh i t e c tu r e i m ă r u n t e c u cân tece î n două şi t r e i pă r ţ i , î n fo rmă de l i tanie .

S tud ie rea aces tor e l emen te a cedat pos ib i l i ta tea u n e i m a i spaţ ioase p roduc ţ i i a r ­t ist ice, ca melodia lor să e x p r i m e melod ia na ţ i ona l ă croată . P o a t e că in t en ţ i a aceasta în apl icare , n u a r euş i t t u t u r o r , şi e l emen te l e na ţ iona l e l e -au t r a n s p u s m a i m u l t in­tu i t iv în ope ra lor ; aceas tă asp i ra ţ ie că t re e x p r i m a r e a a r t e i na ţ iona le c roa te în opera ar t i s t ică se s imte foar te c la r în compoziţ i i le ce lu i d in tâ i muz ican t croat Vat ros lav Lisinski .

P r i m u l muzicolog croat , F r a n j o S. K u h a c (1834—1911), şi-a făcut u n scop al vieţii d in s tud ie rea e l emen tu lu i melodie i na ţ iona le . El a a d u n a t î n m a r e l e s ău sbornic 2.000 de cân tece na ţ i ona l e (major i ta tea s u n t t r ansc r ip ţ iun i l e lu i melografe) , i a r , î n t r a t a t e vo luminoase a descr is şi i n s t r u m e n t e l e muz ica le na ţ iona le , p r e c u m şi o i n t e r e ­san t ă m e t o d ă p r i n ca re a descoper i t t oa t e legile de c rea ţ i e a le melodie i na ţ iona le croate , p e n t r u ca, p r i n a ju to ru l ei, compozi tor i i c roa ţ i să î n v e ţ e să cre ieze în spi r i tu l melodie i na ţ iona le croa te . Şi muz ica vieneză, ca şi H a y d n şi Bee thoven î n t eme le mar i lo r lor simfonii, au găsi t câ teoda tă in sp i r a ţ i e î n melod ia na ţ iona lă c roa tă .

Cea m a i m a r e p a r t e d in t r e compozi tor i i c roa ţ i d in epoca r enaş t e r i i a u fost d i ­l e tan ţ i , p e n t r u c a r i muz ica e r a ca o a doua chemare , de aceea insp i ra ţ i a lor n u are ceva spon tan . Cân tecu l lo r însă a insp i ra t p e F e r d o Rusan , care n u cunoş tea n ic i s e m ­ne le no te lor . P r i m u l m a e s t r u de muz ică şi con t r apunc t a fost şeful de cor d in Zagreb George v o n Wiesne r Morgens te rn , ca re a fost ş i cel d in tâ i d i rec tor a l Conse rva to ru lu i d in Zagreb . Cei d in t â i compozi tor i s 'au man i fe s t a t p r i n cân tece mic i ocazionale. S'a dis t ins m a i ales I v a n Padovec d in Vara jd in 1800—1875, v i r tuos ch i ta r i s t , p r i n mici s imfonii o rches t r a l e ; apoi F e r d o Wei sne r L ivad ic (1798—1878) d in Samobov, c o m p u ­n â n d cântece c roa te şi g e r m a n e p e n t r u voce şi p i an ; f ranc iscanul F o r t u n a t P i n t a r k a scris to t p a r t i t u r i p e n t r u p ian , c a r e p â n ă as tăz i îşi pă s t r ează e lanu l şi nou t a t ea .

Cel m a i m a r e muz ican t al a r t e i muzica le c roa te es te Va t ros lav Lis insk (1819— 1851) desăvârş i t ju r i s t , d a r ca a m a t o r a compus m i n u n a t a ope ră c roa tă „ Iub i r e şi Ură" , cea d in tâ i ope ră na ţ iona lă , ca re a a d u s la Z a g r e b u n m a r e t r iumf a l cu l tu re i na ţ io ­na le . Organ iza to r al r ep r ezen t ă r i i aceste i opere a fost neobos i tu l s ă u p r ie ten , dis t insul cân tă re ţ , u n bar i ton , A l b e r t S t r ige . Lisinski , d u p ă succesul p r ime i sale opere a p leca t să s tud ieze la P r a g a , u n d e a î n v ă ţ a t t ehn ica muz ica lă cu cei m a i b u n i profesor i ai Conse rva to ru lu i d in P r a g a . L a el î n ţ a r ă n u a p u t u t să se dedice cu to tu l mis iune i sale de muz ican t şi concer t i s t ; născu t inf i rm, şchiop, el n u p u t e a să a p a r ă p e scenă, aşa că s'a r e s e m n a t să dea lecţ i i n u m a i de p i an şi a t r ă i t g reu , ca u n m i c funcţ ionar . A m u r i t t ână r , î n u r m a une i bol i g re le . A lăsa t u n n u m ă r î n s e m n a t d e ope re v a r i a t e : Cealaltă ope ră a sa „Por in" , a r e p a r t i t u r ă grea , m a r e şi foar te in t e resan tă , d in ca re se vede t o a t a ş t i in ţa t e h n i c ă pe ca re a î nvă ţ a t -o la P r a g a , o cunoaş t e re solidă şi o m â ­n u i r e d ibace a ş t i in ţe i muzica le , p r e c u m şi m u l t e l an î n insp i ra ţ ie , p e care , î n cea m a i m a r e p a r t e a găsi t -o în melod ia na ţ iona lă c roa tă . „Por in" , b a z a t ă p e pa t r io t i sm şi roman t i sm, se m a i cân tă şi astăzi , a l ă tu r i de m u l t e u v e r t u r i şi concer te de m u ­zică vocală d e bă rba ţ i .

588

© BCU Cluj

Genera ţ i a u r m ă t o a r e de compozi tor i c roa ţ i es te des tu l de boga t ă î n inspira ţ i i . Aproape to ţ i au făcut şcoala pes te ho t a r e . P r i n t r e ei s'a d is t ins ca u n e l e m e n t n e o ­bişnui t de t a l e n t a t nobi lu l I v a n Zajic (1831—1914), n ă s c u t la Rieka, eminen t absolvent al Conse rva to ru lu i d in Milano, p r e m i a t de m a i m u l t e or i şi c a r e şi-a început ca r ie ra de compozi tor în o raşu l na t a l , dar , m â n a t d e o ne l in iş te şi o do r in ţ ă impuls ivă de a crea muz ică d ramat ică , Zaj ic a p lecat la Viena , găs ind acolo m e d i u l pr ie ln ic p e n t r u desvo l ta rea t a l en tu lu i său şi unde , î n t r ' adevă r , a a juns u n compozi tor ce lebru , ca şi a l ţ i a r t i ş t i cunoscuţ i : Milloker, Suppea , J o h . S t r auss . D u p ă glor ia câş t igată la Viena, ca şi d u p ă opere le p r e z e n t a t e la Zagreb , Zajic a fost r e c h e m a t în Croaţ ia , u n d e i s 'au î nc red in ţ a t două pos tu r i de r ă s p u n d e r e : d i r ec to ra tu l p r i m e i opere c roa te şi d i ­rec to ra tu l Conserva to ru lu i . Douăzeci de an i a condus Opera , r e p r e z e n t â n d opere le cele m a i i m p o r t a n t e , ma jo r i t a t ea i ta l iene şi în p r i m u l r â n d pe Verd i , ca re s in te t iza p e n t r u el idealul . A ev iden ţ ia t m a i m u l ţ i c ân t ă re ţ i şi cân tă re ţ e , car i ş i -au începu t ac t iv i t a tea la Zagreb , făcându-se apoi cunoscuţ i şi î n s t r ă ină t a t e . In p roduc ţ i a sa ar t i s t ică i n t r ă m u l t e opere, opere te , corur i , muz ică de cameră , concer te vocale şi i n s t r u m e n t a l e , î n to ta l v re -o 1200 opusur i . Posedând o t ehn ică ne în t r ecu tă , u n s imţ a r t i s t i c ra f ina t şi o insp i ­ra ţ ie neob i şnu i t de va r i a t ă , el a fost p r imi t , în t oa t e creaţ i i le sale, de că t r e publ icu l d in Zagreb , cu acelaş en tus i a sm de l i ran t . Succesul cel m a i m a r e 1-a a v u t cu ope ra sa „Nikola Subie Z r i n s k y " . P r e m i e r a a a v u t loc în 1876 şi s'a p ă s t r a t p â n ă astăzi , cu ace ­laş succes la r eprezen ta ţ i i , subiec tu l fi ind în esen ţă pa t r io t ic . P e scena d in Zagreb , în p r imi i an i a fost r e p r e z e n t a t ă de pes te 250 d e ori . Zajic es te u n adăpos t al lu i Verd i şi a l opere i i ta l iene în genera l . D r a m a muz ica lă w a g n e r i a n ă , cât a t ră i t , i s'a p ă r u t s t r ă ină şi a r ă m a s chiar ne în ţe leasă p e n t r u el.

Con t imporan i i lu i Zajic nU l ' au p u t u t a junge , nici egala, deşi p r i n t r e ei se găseau mu l ţ i compozi tor i d is t inş i şi aveau aceiaşi şcoală ca şi el. A u d a t b u n e l uc r ă r i de solişti, iar muzica de C a m e r ă a p redomina t , f ap tu l aces ta avându- ş i expl ica ţ ia ; la Zag reb n u exista o o rches t ră s tabi lă . Corur i le cele m a i f rumoase a u fost compuse de F r a n j o S. Vi lhar (1852—1928) şi Vi lko Novak (1875—1918). Cu muzica i n s t r u m e n t a l ă s 'au r e ­l eva t compozi tor i i A n t u n Vancaş 1867—'1888 şi F r a n i o K r e z m a (1869—1881). da r amândo i a u m u r i t p r e a de t i m p u r i u . N ' a u r ă m a s decât p r ime le lor luc ră r i . I n t r e t iner i , con t imporan i cu Zajic, s 'au dis t ins în t â i nobi lu l Vladoj Bersa (1864—1927), ca re se ocupa inc iden ta l cu a r t a compozi ţ ie i muzica le , apoi S r e k a Alb in i (1864—1944), compo­zi tor de ope re te reuş i te , care s u n t scrise d u p ă concepţ ia noue i ope re te v ieneze . Ba ­ronu l T r e n k şi I v a n Mohvic au scris c o r u r i muzica le şi muz ică o rches t r a l ă mi l i t a ră .

Astăzi , gene ra ţ i a aceas ta de compozi tor i a r e c ă u t a r e d in ce în ce m a i redusa , deşi se r e cunoaş t e că p e baza muzice i lor, m a i cu s eamă a lu i Zajic, se r az imă şi insp i ­r a ţ i a lor, fie că este de gen religios, ope ră s au cor.

In a t r e ia g e n e r a ţ i e de compozi tor i croaţ i , p a r e că mot ivu l muzice i na ţ iona le c roa te es te d in ce î n ce m a i p u ţ i n a d a p t a t muzice i savan te , î n d e p ă r t â n d u - s e to t ma i m u l t de idea lu l luminos al a r t e i muzica le na ţ iona le a lui Licinski .

A t re ia r e n a ş t e r e a opere i c roa t e es te apa r i ţ i a societăţ i i corale „L ic insky" (în­săşi a legerea aces tu i n u m e es te semnif icat ivă , ca şi r e înv ie rea m i n u n a t e l o r cân tece popu la re c roa te din Mezdmur, în savuroasa a r m o n i z a r e a d - ru lu i V inko Zganc . Ace­stea t oa t e s u n t man i fes t ă r i c a r e a r a t ă o s c h i m b a r e în is tor ia muz ice i c roa te ; e le r u p cu concepţ ia epocală a lui Zajic. Ope ra s tabi lă d in Zagreb a d u r a t des tu l de pu ţ in , su-p r i m â n d u - s e din economie; a doua a f i inţa t d in 1895 la 1902, l u â n d a v â n t sub a d m i ­n is t ra ţ ia admi rab i lu lu i d i rec tor t ehn ic , nobi lu l S t j . Milet ic şi Dl . Hre l janovic .

D u p ă opera c roa tă au ma i fost î n jgheba t e şi a l t e ins t i tu ţ i i muzicale , ca re toa te ,

5£o

© BCU Cluj

p e rând , au cont r ibu i t la în f i in ţa rea vieţ i i muzica le pe d iverse scene şi săli de concer te , cu scopul s ă rea l izeze m a r e a asp i ra ţ i e : F i l a rmon ica d in Zagreb , compusă din m e m b r i i o rches t re i operei . Oda tă înf i in ţa tă , a da t to t felul de concer te , z iua şi seara , popu la re , s imfonice şi opere clasice o rches t ra le ca şi din l i t e r a tu r a muzica lă mode rnă , d â n d m a r e impor t an ţ ă şi p roducţ i i lo r na ţ iona le şi s t r ă ine m o d e r n e . S 'au organiza t d e a semenea mic i o rches t re p e n t r u muz ica de cameră , p r i n t r e care q u a r t e t u l „Sklad" , ca re a da t n u m e r o a s e concer te şi în s t r ă ină ta t e , i a r madr iga l i ş t i i din Zag reb au da t luc ră r i p e n t r u voce, muzică i n s t rumen ta l ă , ma i ales p e n t r u muzica de c a m e r ă şi t r io , p r i n ca re s 'au r e l eva t foar te m u l ţ i solişti v i r tuoş i croaţ i , p ianiş t i , violonişt i şi cân tă re ţ i , fă­când cunoscută s t r ă ină tă ţ i i t oa t ă l i t e r a t u r a mizicei c roa te şi pe v i r tuoş i i ei.

Re îno i rea cân tecu lu i croat a începu t cu socie ta tea co ra lă „Lis inski" p r i n desă­vârş i te le sale concer te corale, în care s 'au cân ta t d in toţ i compozi tor i i clasici, polifonii vocale d in sec. 15 (madr igale , mot te t i , Missa p a p a e Marcel i i , cea ma i i m p o r t a n t ă operă a l i t e r a tu r i i muzica le religioase) şi to tu l în t r ' o i n t e r p r e t a r e m i n u n a t ă . Soc. „Ko la" d in Z a g r e b şi „ Z o r a " din K a r l o v a ţ a u ob ţ inu t , succese r ă s u n ă t o a r e şi î n s t r ă ină t a t e . Noi le asociaţi i muz ica le care au succedat , c ău tau să se î n t r eacă u n a pe al ta , d in t r ' o r iva l i t a t e nobilă , i l u s t r ându- ş i oraşul de u n d e provenea , cum au fost de p i ldă Soc. „Zvon imi r " d in Zagreb , „ K u h a c " din Osiek, „Tomis lav" din Vara jd in ; „ T r e b e v i a " din Sara jevo şi a l t „ Z v o n i m i r " din Split . Ac t iv i t a tea c rescândă a societăţ i lor cora le se ev i ­den ţ iază şi p r i n t r ' o i m p o r t a n t ă l i t e r a tu r ă vocală a compozi tor i lor croaţ i con t imporan i , car i a u r euş i t să dea opere de m a r e amploa re , orator i i , can ta te , corur i cu s t r u c t u r ă po-lifonă, deosebi te de acelea care a p ă r e a u odată în t r ad i ţ i a s implelor cons t ruc ţ i i h o m o -fone, ca r eve r s al modele lor aşa n u m i t e stil Lieder tafe l . >

P r i n ca l i ta tea a rmonie i l a ten te , a or iginale lor şi voioase acordur i r i tmice din melodia p o p u l a r ă croată , publ icu l a p u t u t cunoaş te a d e v ă r a t a expres ie a cântecelor p o p u l a r e c roa te d in Med imur i , pe ca re a e x p r i m a t - o dr. V m k o Zganec .

A t r e i a gene ra ţ i e de compozi tor i croaţ i fo rmează în crea ţ ia sa o t r ad i ţ i e secu la ră f rumoasă , care , în operă , asp i ră la rea l izarea celei m a i îna l t e expres iun i ar t is t ice , iar mis iunea societăţ i lor corale e ra tot aceia de a t rez i şi re însuf le ţ i conşt i in ţa na ţ iona lă , r e î m p r o s p ă t â n d - o p r i n creaţ i i noui , g â n d u r i noi şi muzica nouă, pe m o t i v e şi t e m e vechi . Şi în toa te aces tea a ju t a t e de o tehn ică n o u ă şi m o d e r n ă în compoziţ ie .

I n gene ra ţ i a aceas ta n u s'a desvol ta t însă nici o inf luenţă nouă, în a fa ră de şcoala rusească . F i e c a r e compozi tor cău ta să se perfecţ ioneze individual , să-şi desvol te ap t i tud in i l e şi expres iv i t a t ea personală , c ă u t â n d să a t ingă, a ju ta t şi de t ehn ica m o ­dernă , d i rec ţ ia şi n ive lu l muzice i m o d e r n e eu ropene .

Izvoru l inspi ra ţ ie i acestor l up t ă to r i pe t e r e n u l muzica l e r a u tot cân tece le popu­l a re croate , p e ca re l e găseau în valoroasa culegere & lui K u b a c sau în culeger i m a i noui , d i n t r e cari ma i m e r i t u o a s ă es te aceea, complectă , c u cântece popu la re d in Me-d imur , a lu i Zganic , apoi m a r e a culegere a lui Kubin i , cu descr ier i melografe din Bosnia şi Her ţegov ina .

S tud iu l melodie i p o p u l a r e c roa te a m â n a t pe compozitor i i c roaţ i c ă t r e u n s in­g u r ţel : să t rezească gus tu l p e n t r u e l emen te l e r i tmice , a rmonice , a rh i tec ton ice şi de tona l i t a te , ca re sun t ascunse în melodia cân tecu lu i croat . Astfel p regă t i t , compozi toru l croat p u t e a să t i ndă la c rea rea u n e i opere muz ica le i ndependen te , p ă t r u n s ă de u n n a ­ţ ional i sm a d e v ă r a t şi adânc , împle t i t cu melod ia p o p u l a r ă croată .

D in neces i t a tea de a p ă t r u n d e p rob lemele cons t ruc t ive ale melodie i , . compozi­tor i i a u t r e b u i t să se î n d r e p t e sp re cen t re le cele m a i m o d e r n e ale tehnice i eu ropene , desvol ta tă sub inf luenţa exotică, aşa cum se găseş te e x p r i m a t ă în ope ra mar i l o r

5?° '

© BCU Cluj

maeş t r i ruşi , în special S t rav insk i . Astfel, p roduc ţ ia ar t is t ică c roa tă î n domeniu l m u ­zicei mode rne , a adus ceva cu to tu l nou, ceva care a depăşi t c ad ru l în ca re se înch i -seseră compozitori i d in genera ţ i a p receden tă .

Compozi tor i i c roaţ i m o d e r n i doresc ca opera lor să desăvârşească înc l ina ţ iuni le f ireşt i a le candidaţ i lor , fie că t re muzica vocală, i n s t rumen ta l ă , operă sau bale t , fie că t re muzica de cameră s au simfonie. In toa te aceste domeni i e u n vădi t p rogres şi ca l i ta t iv şi cant i ta t iv .

Blagoe Bersa (1873—1934 a scris „Focu l" şi „Cizmaru l de là Delfi", d r a m e m u ­zicale în s t i lul lui S t rauss , dând dovadă de u n m a r e t a l en t în o rhes t ra ţ i e . Dr . Bozidar Şirola a con t inua t să dea în opere le sale „Chi ta ra şi toba" , „Vră j i to ru l " şi „Tână ru l domn" , o fidelă ca rac te r i s t i că locală.

Lujo Şaf ranek Navic (1882—1940) în cele două opere „ H a s a n g a n i ţ a " şi „ R e r

gina delà M e d v e d - G r a d " , ca şi î n cele două ba le t e „ F i g u r i n e " şi „Visul" , cau tă şi gă ­seşte expres ia muzica lă t r e c â n d p r in t ehn ica w a g n e r i a n ă şi t ehn ica d r a m e i muzicale .

Opere le lui A n t u n Dobronic , „Apusu l" , „Revolu ţ ionaru l" , „Văduva Ros l inka" şi „Vani tosul" , a r a t ă t e n d i n ţ a au to ru lu i de a r eda cel ma i c u r a t e l emen t s imfonic b r o ­da t pe na ţ iona l i sml insp i ra t d in muzica popu la ră .

Kr s to Odak, în s ingura sa operă „Dor i ta împle teş te" , încearcă c u î nd ră snea l ă să p u n ă cân tecul popu la r direct în g u r a personagi i lor de pe scenă. Kre ş imi r Ba ranov ic în opera „Secer i şu l " d in r euş i tu l ba le t „ I n i m a v â n d u t ă " şi „ I m b r e k " şi-a p ropus să î n -lăn ţu iască poves tea fantas t ică cu e l e m e n t e real is te . Iacov Gotovac, în cele două opere a le sale „ M o r a n a " şi „ E r a din acea l u m e " , t i nde sp r e o operă popula ră , î n ca re se s imte insp i ra ţ ia l u a t ă d in colori tul a b u n d e n t al sune tu lu i o rhe s t r a ! ca şi din can t i l ena t e a t r u l u i lui Puccini .

La t e a t r u l din Zagreb s 'au r e p r e z e n t a t şi opere le cehulu i na tu r a l i z a t F r a n o Lhotka , „ M i n k a " şi „ M a r e a " şi două ba le t e „Diavolul î n s a t " şi „Lunca" . D i n t r e t i ­ner i i compozi tor i c roa ţ i s'aU r e m a r c a t Bors i P a p a n d o p u l o şi Rudolf Matz .

Şi opere ta ; acest gen i m p o r t a n t al muzice i vesele, a re r ep rezen t an ţ i i ei. Astfel, cel m a i m a r e succes 1-a ob ţ inu t ope re t a lu i Ivo Ti j a r do vie din Spli t „Mica F l o r a m y " . ,

Noua gene ra ţ i e de compozi tor i p a r t că se î n d r e a p t ă din nou spre a r t i smu l r o ­man t i c al lu i Zajc, p â n ă a c u m negli jat .

I n muz ica o rhes t r a l ă m o d e r n ă croată , p r ime le succese le-a avu t „Concer tu l t i n e ­r i lor compozi tor i c roaţ i" , care în 1916 a fost d i r i ja t de ce lebrul dir i jor F r id r i ck R u k a -vina , în acelaş t i m p şi şeful Opere i croate . L u c r ă r i s imfonice a u da t Blagoj Bersa cu s im­fonia „ C â m p u l însor i t" , F r a n k o D u g a n „ A n d a n t e s imfonic", Dr. Bozidar Sirola" , „Not -tu rno" , „Simfonia g. dur" , Su i t a „Răpi rea" , „ In te rmezzo idil ic". Dr. A n t o n Dobronic a da t „ K a m a r a d " , „Simfonia r igorosa" , „Poem balcanic" , „ In imă de v â n z a r e " , etc . ciclu de ba le te s t i l izate. Jos ip Stolcer S lavensk i a da t „ N o t t u r n o " , „Balkanofoni ja" , „S im­fonia rel igioasă p e n t r u cor". Krs to Odak a veni t cu „ U v e r t u r a so lemnă" , Simfonia „ I ad ran" , I akov Gotovac, „cân tece s imfonice", „hora" , „Agr icu l to ru l" , „Violonis tu l" , R u ­dolf Matz" , „Veni rea Croaţ i lor" , „ U v e r t u r a din Zagor je" . I v a n Ba rkanov ic c u „Simfo­n ia T r i p t i h o n " cu cor. Acestea sun t opere le t iner i lor compozi tor i croaţ i , î n t r e car i se dis t ing concer te le p e n t r u p ian din sui te le p e n t r u o rches t ră ale contesei Dora Pejacevic , Bozidar K u n k şi P e t a r Dumicic .

Vijel ioasă desvol ta re a lua t şi muzica de Cameră . S'a scris u n n u m ă r m a r e de q u a r t e t e p e n t r u vioară , des tu l de reuş i te . Deasemenea sona te p e n t r u p ian , p e n t r u v i ­oa ră şi p ian ; în ap roape toa te se s imte t end in ţ a in tu i t ivă a compozi toru lu i în găs i rea expres ie i mo t ivu lu i na ţ iona l .

© BCU Cluj

In. domeniu l compoziţ i i lor p e n t r u p iano „solo", s 'au da t m u l t e înce rcă r i cu t e n ­d in ţe vizibil pedagogice . Astfel au fost s tudi i le lu i Svet i s lav Stancic , compoziţ i i le de efect ale lui K u n k — sona t e şi n o c t u r n e .

D u p ă mode lu l vechi lor „Airs de ba l l e t " a le lu i Bers ino, P a p a n d o p u l o a compus „Con t r adansu l " .

I n domeniu l muzice i vocale mode rne , t iner i i compozi tor i croaţ i a u da t m u l t e opere te reuş i te . P r i n t r e aceşt ia se n u m ă r ă Z la tko Spol java şi I v a n Mate t i c Ronjgov, car i au in t rodus melodia reg iona lă în cele două corur i r euş i t e „ Ie le le" şi „Tă icu ţu l m e u " . I n compoziţ i i le p e n t r u p ian şi voce solo, compozi tor i i c roaţ i m o d e r n i ş i -au gă­sit insp i ra ţ ia ap roape n u m a i în t ex t e l e l i r ice popu la re , în poeţ i i popu la r i şi m a i ales în ve r su r i l e ca icavului D r a g u t i n M. Domjanic , E or ig inal cân tecul lu i F r a n j o D u g a n t â n ă r u l şi Dobronic , ca şi ale lui Z la tko Grgosevic, Rudolf Tackl ik şi alţi i , despre car i ani m a i vorbi t .

Cea d in tâ i î nce rca re p e n t r u muz ica biser icească s'a făcut p r i n apa r i ţ i a revis te i „Sfân ta Cecilia", care a a p ă r u t t i m p de 30 d e an i sub îngr i j i rea canoniculu i J a n k o B a r b e şi a Prof. F r a n j o D u g a n b ă t r â n u l . Socie ta tea ceci l iană aspi ra n u n u m a i la re^-forma cân tecu lu i bisericesc din l i tu rgh ia la t ină , d a r şi a celei s lavone biser iceşt i .

Scopul s u p r e m al Societăţ i i „Sf. Ceci l ia" e r a să r e înv ie cântecele s t r ăvech i b i se ­riceşti , ca re se păs t r ează în manusc r i se l e şi s t ampe le sbornicelor d in sec 16, 17 şi 18. Act iv i ta tea compozi tor i lor m o d e r n i c roa ţ i n u s'a m ă r g i n i t însă n u m a i l a aceste opere mici, d i n t r e care cea m a i b u n ă cu legere a da t -o aba te l e B e r n a r d i n Dr . Sokol în b r o ­şu ra sa c u t i t lu l „Cân ta ţ i D o m n u l u i u n cân tec n o u " . Mai sun t şi a l t e lucrări , m a r i : mo te t a în t e x t e la t ine , c roa te şi vechi s lave, co ru r i s imple şi cu a c o m p a n i a m e n t de o rgă sau orches t ră , ch ia r şi r ep rezen ta ţ i i de veche muz ică biser icească croată . D i n t r e compoziţ i i le l i tu rg ice se men ţ ionează compozi tor i i : Odak, Muhvic , Krn ic , Dugan , Vrhovski , Ivsic şi a l ţ i i .

Toa te ins t i tu ţ i i le , ca re p â n ă as tăz i p r i n ac t iv i ta tea lor ş i -au c rea t u n n u m e în desvol ta rea cu l tur i i muz ica le c roa te , t oa t e s for ţăr i le şi rea l izăr i le l o r s in te t izează o r a m u r ă din î n t r egu l a sp i ra ţ iun i lo r c roa te .

592

© BCU Cluj

DRAGUTIN TADIJANOVICI

P R I N G R Â U L D E A U R In româneşte

DE

D. IOV

Când în zori , ca de mărge le , Or i în l impez i d imine ţ i Tre|C, cu v i sur i le m e l e P r i n ho lde le ' n r o u r a t e Unde mişcă spice gre le , G r â u boga t ca u n tezaur , Mă opresc în lan, deoda tă Şi-ascult i n i m a cum, iată, Veselă a p r i n s să ba t ă : Un ceasornic mic , de aur .

593

© BCU Cluj

A R T A T E A T R A L Ă C R O A T Ă DE

S L A V K O B A T U Ş I C I

Cultura c roa tă mu l t i l a t e r a l ă şi în ţe legă toare , care a t â t de înse ta tă şi bucuroasă a pr ins toa te insp i ra ţ i i l e sp i r i tua le şi a r t i s t ice a le m a r e i l u m i apusene , de t i m p u r i u a luat avân t în ţ a r a noas t r ă şi acea formă de a r t ă m u l t i l a t e r a l ă ca re se n u m e ş t e t ea t ru .

Reprezen ta ţ i a t e a t r a l ă la Raguza şi în Da lmaţ i a , în special în Hvar , încă din F v u l Mediu, a .luat fo rma romano- i t a l i ană a t e a t r u l u i sacru, care progres iv a fost t r a n s ­pusă în l imba croată , apoi s'a desvol ta t în sp i r i tu l laic pas tora la , comedia şi d r a m a . Din acest p u n c t de vedere , secolul 16 este bogat , în epoca când Han iba l Lucie în „Ro-b in i a " (Sclava) sa a da t Croaţ i lor p r i m a d r a m ă profană, iar M a r i n Drzic, în t i ne re ţ e s tuden t al Univers i tă ţ i i d in Siena, a b u n d ă în comedii vesele din Renaş te re , cari şi-au p ă s t r a t p â n ă azi v i t a l i t a t ea pe toa t e scenele croate , nu ca vech i luc ru r i a rhivis t ice , ci ca opere foar te a t rac t ive . In secolul 17, d r a m a r a g u z a n ă a t i nge apogeul cu f igura lui Ivan Gundul ic . Pas to ra l a lui s imbolică „ D u b r a v k a " se joacă p â n ă astăzi ia so lemni ­tă ţ i . In 1934, cu ocazia congresu lu i Penc lubu l -u i la Raguza, r e p r e z e n t a t ă în faţa Cur ţ i i P r inc ia re , a a t r a s pe academic ianu l Mar ine t t i , care a ros t i t a sup ra ei cuv in te de m a r e admi ra ţ i e , cum rar se î n t âmplă . Mai târz iu , în sec. 17 şi 18 este ep igonul şi admi ra ţ i a t r e c u t u l u i glorios care, progres iv , c a d e în u i t a re . Acest trecut va re înv ia când se va ridica f luxu l r enaş t e r i i na ţ iona l e în ţ i n u t u r i l e Croaţ ie i de Nord şi când ideia un i t ă ţ i i poli t ice şi sp i r i tua le a t u t u r o r ţ i n u t u r i l o r c roa te s'a r id ica t cu o sete ma i m a r e şi cu o m a i pu t e rn i că lege a na ţ iun i i .

In aceste ţ i n u t u r i mun toase , g r u p a t e în j u r u l s t r ăveche i me t ropo le a Croaţ ie i . Zagreb , a p a r e oda tă cu celelal te c u r e n t e cu l tu ra l e şi t e a t ru l . P r inc ipe le F r a n K r s t o F r a n k o p a n , ucis în 1671 ca conspi ra tor la Novo Miesto l ângă Viena, a t r a d u s pe M o ­l i è re în l imba croată . A d e v ă r a t a v i a ţă t ea t r a l ă , ca re într'o c o n t i n u i t a t e n e î n t r e r u p t ă s'a p r e l u n g i t p â n ă în zilele noas t re , s'a născu t şi s'a desvol ta t la Zagreb . Trad i ţ i a t e a ­t r a l ă la Z a g r e b este foar te veche . Reprezen ta ţ i i t e a t r a l e se dădeau încă din sec. 17 şi la î ncepu t în g imnazi i le jezu i te la Brici — alegori i pa t r io t ice şi l egende biser iceşt i

594

© BCU Cluj

î n - l imba croa tă şi l a t ină — la seminar i i în d ia lec tul caicav, la i n t e r n a t u l nobil i lor , ca şi în m u l t e pa la t e a r i s tocra t ice ale o raşu lu i de sus. Reprezen ta ţ i i l e d e aici l e o r g a n i ­zau societăţ i le d r ama t i ce g e r m a n e , cari au a p ă r u t la Zagreb , î ncepând din anu l 1780; în t r e a l te le este cunoscut că în anu l 1782 s'a r e p r e z e n t a n t Goldoni, i a r î n 1791 Gozzi.

A n u l 1797. Zagrebu l a ob ţ inu t cel d in tâ i t e a t r u convenabi l , ins ta la t în cu r t ea contelui Amedeo — astăzi Muzeul de Ş t i in ţe N a t u r a l e — u n d e r ep rezen ta ţ i i l e p u t e a u fi f r ecven ta te de toa te clasele sociale. La aceas tă cur te , u n d e s'a j u c a t t i m p de 37 de ani , p r e p o n d e r a u t r upe l e g e r m a n e inv i ta te , j u c â n d d r a m e şi comedi i muzicale , car i în p r ime le decenii ale secolului 19 au a r ă t a t publ icu lu i d in Zagreb , p r i n r epe r to r i u l lor foar te var ia t , pe toţ i clasicii aproape , deasemenea şi pe Shakespea re , Goethe , Schi l ­ler şi a l ţ i scr i i tor i g e r m a n i de a tunci , iar d in t e a t r u l i t a l ian pe Goldoni, Castel l i , F e -derici , Marsano , Mar t in i şi Arios to . In acea v r e m e Zagreb a a v u t ocazia să a u d ă şi opere le lu i Mozart , Rossini, (Tancred în 1827), Auber , Bell ini , Boieldieu. Din t i m p în t i m p se dădeau r ep rezen ta ţ i i în l imba croată , da te de d i le tan ţ i au toch ton i . Toa te aceste r ep rezen ta ţ i i ca şi une l e asociaţ i i m e r i t u o a s e g e r m a n e şi e l emen te din t e a t ru l d in Viena, Burg thea t e r , au t rez i t gus tu l şi in te resu l p e n t r u t e a t r u şi s imţu l p e n t r u a r t a t ea t r a l ă . Toate aces te în jghebăr i însă n u au fost decât sporadice, n u au cons t i tu i t u n t e a t r u organizat , cu local p ropr iu , ceia ce es te i m p o r t a n t p e n t r u dă inu i r ea t ea t r a l ă .

Cel d in tâ i local p e n t r u t e a t r u pe ca re 1-a ob ţ inu t o raşu l Z a g r e b a fost î n anu l 1834. A fost c lădi t de a rh i t ec tu l i t a l i an Antonio Cragnol in i . A fost făcut cu b a n i şi d in in i ţ ia t ivă pa r t i cu l a ră , i a r în 1851 a t r e c u t î n mâ in i l e S ta tu lu i . Ins t i tu ţ i a se găsea în p ia ţa is tor ică a lu i Marcu , î n locul u n d e astăzi es te p r i m ă r i a oraşulu i . Clădi rea e ra foar te f rumoasă, cons t ru i t ă în gus tu l t i m p u l u i Avea o scenă spaţ ioasă, pa r t e r , t r e i r â n d u r i de loji, galer ie , i a r d u p ă ves t ibu l o sală m a r e f rumoasă p e n t r u ba lu r i . Acest t e a t n r î n s ă a funcţ ionat n u m a i p â n ă în 1895, când s'a deschis m a r e l e t e a t r u de astăzi din pia ţă , în faţa Univers i tă ţ i i .

Via ţa t e a t r a l ă în cursu l a 60 de an i în vechiul t e a t r u d in p i a ţ a M a r c u s'a des -vo l ta t d in toa te punc te l e de v e d e r e foar te r epede şi cu m u l t ă e x u b e r a n ţ ă . Acolo s 'au r ep rezen ta t cele m a i i m p o r t a n t e e v e n i m e n t e ar t is t ice , car i p rogres iv a u c rea t via ţa t ea t r a l ă o rgan iza tă a Zagrebu lu i . Au fost e v e n i m e n t e l i t e ra re , t e a t r a l e , a r t i s t ice şi chiar p u r polit ice, căci t e a t r u l d in Z a g r e b a s ta t î n t o t d e a u n a în p r i m u l r â n d în lup ta p e n t r u na ţ iona l i t a te , l imbă şi cele ma i îna l t e şi s f in te idea lur i ale poporu lu i croat .

Tea t ru l a fost i n a u g u r a t în anul 1834 p r i n vizi ta lui Zwoneczek, d i rec toru l t r u ­pei t e a t r a l e g e r m a n e din Bârno , d u p ă care au u r m a t să vie to t felul de t r u p e şi î n ­jghebă r i g e r m a n e . In p r imi i şase an i la t e a t r u l d in Zagreb s'a j uca t n u m a i în l imba i ' e rmană , iar cu v r e m e a au in t rodus , î n t r e acte, scene d in v ia ţa na ţ iona lă şi p r ime le încercăr i de crea ţ ie în l i t e r a t u r a d r ama t i că or ig inală cup r indeau în ele asp i ra ţ ia ca t e a t ru l din Zagreb să a jungă n u m a i în s lujba l imbei şi a poporu lu i croat .

Ca rezu l t a t al mul t ip le lo r s for ţă r i şi î nde lunga te i m u n c i . des făşura te de paT .trioţii croaţ i , s'a izbut i t ca la 10 Iun ie 1840 să se r ep rez in t e cea d in tâ i piesă în l imba croată, d r a m a is torică a lui K u k u l i c „ J u a n şi Sofia". Aceas tă da t ă este p r iv i t ă ca ziua de n a ş t e r e a noue i a r t e d r a m a t i c e şi t e a t r a l e c roa te ; an ive r sa rea celor o su tă de ani. ai ei s'a să rbă to r i t î n Iun ie 1940,

In t i m p de douăzeci de ani , adică în t r e 1840-1860, T e a t r u l d in Zagreb/.a da t r e p r e ­zenta ţ i i î n două sau ch ia r t re i l imbi . In l i m b a c roa tă s 'au r e p r e z e n t a t în tâ i p iese o r i ­ginale , apoi s'a t r a d u s Kotzebue , Sner idan , Scr ib , Hugo, D u m a s şi alţ i i . In 1841 au da t şi. o comedie i ta l iană , sub n u m e l e „ F a n t o m a cunoscu tă" , da r n u m e l e ei în o r i ­ginal ca şi n u m e l e au to ru lu i n u sun t cunoscute . G e r m a n i i a u con t i nua t să fie oaspeţ i i

595;

© BCU Cluj

stabi l i cu r ep rezen ta ţ i i l e lor d rama t i ce , i a r I ta l ien i i c u oper i le lor ven i t e cu t r u p e d in Triest , Mi lano şi Vene ţ ia . P r i m a t r u p ă i t a l i ană â v e n i t la Z a g r e b în 1842, adusă de impresa r i i Giuseppe Sacca şi Gaspa r Pozzesi . S 'au d a t opere le lu i Donizzet t i şi Luig i Ricci, ca r i în acest fel încă din v i a ţ ă ş i -au văzu t opere le lo r r e p r e z e n t a t e la Zag reb . Anul u r m ă t o r , î n 1943, a ven i t ope ra i ta l iană , a v â n d î n r e p e r t o r i u p e Bell ini , M e r c a -d a n t e şi Donizet t i .

I n c a d r u l aces tor vizi te i ta l iene şi g e r m a n e , n e î n c e t a t se desvol ta şi cu p r o ­gres ev iden t v ia ţa t e a t r a l ă croată . N u m ă r u l r ep rezen ta ţ i i l o r dev ine to t ma i m a r e şi ca l i ta tea lor a r t i s t ică to t m a i expres ivă . Mer i tu l es te a doi oameni , ca r i se consideră pe d r e p t p ioner i i t e a t r u l u i c roa t şi a le căror b u s t u r i împodobesc foyerul t e a t ru lu i . U n u l este d r a m a t u r g u l Dr . D imi t r i e Demete r , fost s t u d e n t al Univers i t ă ţ i i d in P a d o v a şi Viena, scr i i tor d r ama t i c , cri t ic, t r a d u c ă t o r şi o rgan iza to r m u l t i l a t e r a l t e a t r a l . Cel la l t es te neobos i tu l a r t i s t şi regizor Iosif F r euden re i ch , pă r in t e l e t e a t r u l u i croat , sc r i i toru l nelor d in tâ i d r a m e popu la re , d i n t r e car i „Grăn icer i i " , car i se dă încă şi astăzi , ca cea ma i p o p u l a r ă piesă or iginală . Zag reb së poa te l ăuda şi p r in fap tu l că în 1846 a ob ţ inu t şi cea d in tâ i operă compusă pe t e x t c roa t şi r e p r e z e n t a t ă în l i m b a croată . Aceas ta a fost „ Iub i rea şi U r a " , ope ra ce lu i d in tâ i compozi tor croat , Va t ros l av Lisinski , p r i m i t ă de publ ic cu m a r e en tus ia sm.

A n u l u r m ă t o r , socie ta tea d r a m a t i c ă g e r m a n ă a adus u n r e p e r t o r i u şi m a i bogat , m o n t â n d „ F a u s t " a lu i Goethe , l uc ră r i de a le lu i Schi l ler şi Hebbe l . Tot felul de oaspeţ i dis t inşi s 'au p e r i n d a t pe scena nou lu i t e a t r u croat . I n 1853 s'a da t „ O t h e l o " şi ce le ­b r u l n e g r u I r a Aldr ige , care , j u c â n d ro lu l t i tu la r , a c u t r e e r a t t oa t ă Europa . T r u p a de Operă i ta l iană a ven i t to t m a i des şi cu u n r e p e r t o r i u boga t şi de ac tua l i t a te , î n cap cu Verd i . T r u p a Domenica Sca la r ia d in Vene ţ i a -a d a t în 1852 opera „ E r n a n i " , „I d u e Fosca r i " şi „At i l l a" In acelaş a n a ven i t t r u p a d in Milano, pe ca re o conducea Ulisse Brambi l l a . S'a cân t a t Donizet t i . Bell ini , Rossini, apoi „Nabucco" , „ L o m b a r z i i " şi „ M a c h b e t " a lu i Verd i . A doua oară , în 1854, când a ven i t B r a m b i l l a la Zagreb , a a d u s p e p r i m a d o n a Sofia C a m m e r e , apoi câ ţ iva an i a ven i t consecut iv . I n t r a s e în obiceiu ca şi c ân t ă re ţ i i ta l ieni să-ş i c â n t e p a r t i t u r a î n l imba croată , l u c r u ce e ra p r i m i t de publ ic cu m a r e en tuz iasm. I n t rupele* i ta l iene i n t r a u câte oda tă şi c ân t ă re ţ i c roaţ i şi ch ia r s 'au dis t ins câ teva e l e m e n t e foar te bune , c u m însă la Z a g r e b n u ex is ta o O p e r ă s tabi lă , aceste t a l en t e a u t r e b u i t să se desyol te şi să se mani fes te m a i m u l t pes t e g ran i ţ ă

A n u l 1860 es te i m p o r t a n t în is toria t e a t r u l u i croat , căci î n s e a m n ă o e r ă nouă . In acelaş a n a u înce ta t p e n t r u m u l t ă v r e m e rep rezen ta ţ i i l e t r u p e l o r g e r m a n e . A r t a t e a t r a l ă c roa tă a r ă m a s la casa ei s i n g u r ă şi i ndependen t ă . Societă ţ i le s t r ă ine şi ch ia r t r u p e l e de ope ră i t a l i ană a u r ă m a s oaspeţ i r a r i . I n acelaş t i m p t e a t r u l d in Z a g r e b a căpă ta t fo rma legală. In a n u l 1861, A d u n a r e a c roa tă a a p r o b a t legea t ea t ra lă , p r i n t r e cele d in tâ i în Eu ropa . P r i n aceas tă lege, T e a t r u l a deven i t o ins t i tu ţ i e na ţ i ona l ă sub admin i s t r a ţ i a g u v e r n u l u i S t a t u l u i croat , ca re p r i n subven ţ i e i-a a s igu ra t p e r m a n e n ţ a . Aceiaşi lege m a i t â r z iu a h o t ă r î t în f i in ţa rea Operei , Conse rva to ru lu i şi s 'au p r o p u s p r e ­mi i p e n t r u î ncu ra j a r ea p roduc ţ i e i l i t e ra re , t e a t r a l e şi a r t i s t ice mu l t i l a t e r a l e . De a tunci t e a t r u l şi ope ra f i inţează ca o Ins t i tu ţ i e de S t a t organiza tă , c u r e p e r t o r i u l ei or iginal .

P r i m e l e deceni i a le aceste i ere , adică p â n ă în a n u l 1870 când s 'au pus bazele opere i n o a s t r e s tabi le , r ep rez in t ă şi epoca e l anu lu i t i ne re i d r a m e croa te . P r i n neobo­si ta lor ac t iv i ta te , D e m e t e r şi F r e u d e n r e i c h a u scos la ivea lă m u l t e t a len te , p r i n t r e ca r i p e ce lebrul , azi r o m a n c i e r şi cr i t ic , A u g u s t Şenoa, ca re a adus în v ia ţa ar t is t ică m u l t e rea l izăr i ar t i s t ice , a d u c â n d şi o cr i t ică severă . Repe r to r i u l or ig inal c roa t s'a

596

© BCU Cluj

îmbogă ţ i t cu ope re d r a m a t i c e d in is tor ia Croaţ ie i şi comedii d in v ia ţa con temporană , i a r r epe r to r iu l s t r ă in cupr inde cele m a i i m p o r t a n t e opere clasice, r o m a n t i c e şi ale scr i i tor i lor mond ia l i con t imporan i . Tot a tunc i s 'au da t la T e a t r u l d in Zagreb , p e n t r u p r i m a oară , în l imba c roa tă „Wi lhe lm Te l l " a lu i Schiller, ţin 1861). „BolnavuL î n c h i p u i t " a lu i Mol ière , (1862), „Mi rande l ina" a lui Goldoni în 1863 „Femeia î n d ă r ă t n i c ă " a lu i Shakespeare , „ E g m o n t " a lu i Goethe , î n 1865. La Hugo şi D u ­m a s s'a adăoga t n u m e l e lu i Gr i l lparzer , Sardou , Lab iche , etc. Aces te câ teva n u m e ne a r a t ă v a r i e t a t e a r e p e r t o r i u l u i t e a t r a l d in acea epocă. Tot aşa şi î n u l t i m u l deceniu, .când a u ven i t t r ep t a t , cinci t u r n e e i ta l iene . In anu l 1861 t r u p a lu i Car ol Rafaël Bur l in i d in Tries t , apoi i m p r e s a r u l Giovanni Ba t t i s t a Andreazza din Udine , ca re a adus şi u l t ima t r u p ă i t a l i ană în a n u l 1869.

N u m u l t d u p ă aceia, s'a înf i in ţa t o n o u ă r a m u r ă a operei , î n l imba croa ta —< opere ta . A începu t în 1863 cu Offenbach, a con t inua t cu Suppé , i a r în 1866 a fost r e p r e z e n t a t ă cea d in tâ iu ope re tă a compozi toru lu i c roa t Zajic. î n a i n t e de a a junge la i m p o r t a n ţ a operei lui , v r e a u să accentuez că t i m p de ap roape t r e i deceni i Zag rebu l a ascul ta t opera i t a l i ană şi a cunoscu t . astfel t oa t ă l i t e r a t u r a în m a t e r i e de ope ră şi opere tă , ceia ce a desvol ta t gus tu l pub l i cu lu i p e n t r u genu l acesta, ra f inându-1 .

î n t e m e i e t o r u l Opere i d in Zagreb , nobi lu l I v a n Zajic, s 'a nă scu t la Rieka, iar muzica a s tud ia t -o în 1849-55 la conse rva to ru l d in Milan. Mai t â r z iu a ac t iva t la Viena ca di r i jor şi a compus ope re şi ope re te comice. In a n u l 1870 a deven i t d i rec to ru l Opere i d in Zagreb şi d e a tunc i me t ropo la c roa tă a a v u t o Operă s tabi lă , c a r e a func ţ iona t p â n ă în 1889. I n a u g u r a r e a s'a făcut cu opera lu i Zaj ic „Mislav" , u r m a t ă de „Nikola Şubic Z r i n s k i " în 1876, a m â n d o u ă cu u n succes r ă sună to r . Aceas ta d in u r m ă face p a r t e d in r epe r to r i u l popu l a r al operei, c roa te . Ca e lev şi adep t a l I ta l ie i lui Verd i , Zajic, sub admin i s t r a ţ i a sa, a da t cel m a i boga t r e p e r t o r i u de ope ră i ta l iană, complec ta t de Mozar t , Weber , Delibes, Gounod, S m e t a n a şi al ţ i i .

P a r a l e l cu desvo l ta rea r a m u r e i muz ica le se observă şi u n p rog res văd i t accen­t u a t în p roduc ţ i a d ramei , şi d in p u n c t de vede re ca l i ta t iv şi can t i t a t iv . In r epe r to r iu l or iginal a p a r opere le clasice c roa te ca „ D u b r a v k a " lu i Gundu l i c şi a p a r e u n n u m ă r din ce în ce m a i m a r e de noi d r a m a t u r g i croaţ i . Miko Bogovic scr ie d r a m e d in is tor ia croată , i a r Jos ip E u g e n Tomic şi J a n k o J u r k o v i c comedi i sociale, i a r în t r aduce r i ap roape toa t e capodoper i le un ive r sa le .

Cu tot p rogresu l însă, opera s tabi lă n u s 'a p u t u t men ţ ine , căc i în 1889 a trebuit, să-şi î n t r e r u p ă ac t iv i ta tea p e n t r u v reo cinci ani . I n acest i n t e r v a l însă, Zag reb -u l nu a r ă m a s fără r ep rezen t a ţ i i muzica le . In t i m p u l ver i i s 'au organiza t t r u p e ca re a u da t spectacole de muz ică i t a l i ană şi na ţ iona lă . î n c e t â n d opera s tabi lă , t e a t r u l d r a m a t i c a t r e b u i t să-şi intensif ice ac t iv i ta tea , p e n t r u ca să poa t ă p ă s t r a v ia ţa t e a t r a l ă d in Zagreb . D r a m a s'a desvol ta t î n t r ' u n r i t m progres iv şi u imi tor , d â n d la iveală t a l e n t e excepţ ionale , p r i n t r e car i a s t ră luc i t n u m e l e Marchize i Mar ia Ruzicka-St rozz i , f igura eroică A n d r i j a F i j a n a şi t a l e n t u l d o m i n a n t al lu i A d a m Maudrov ie , ac tor i excepţ ional i .

S tab i l i t a t ea t e a t r u l u i c roa t s'a î n t ă r i t când la d i rec ţ ia sa a veni t , î n 1894, nob i ­lul dr . S t j epan Milet ic ca re şi-a t r e c u t doc to ra tu l la Un ive r s i t a t ea din Viena cu teza d e s p r e Shakespea re . Mile t ic a că lă tor i t p r i n toa t ă E u r o p a şi a s tud ia t cu aceas tă ocazi© admin i s t r a ţ i a a r t i s t ică şi t ehn ică a t e a t r e lo r d in d iverse le ţ ă r i cutr .eerate. Cunoş tea toa t e t ea t r a l e d in German ia , F r a n ţ a şi I tal ia , u n d e în special 1-a e n t u s i a s m a t n ive lu l de a r t ă î n ca re se găsea t e a t r u l din. Milano, m a i ales Manzon i şi m a r e l e Rossi, desp re ç a r e a scris a d e v ă r a t e paneg i r i ce şi p e n t r u ca re a p leca t adeseor i d in Zagreb , d u c â n -du-se la Viena, . n u m a i p e n t r u ca să le a d m i r e creaţ i i le ar t is t ice . ,

597

© BCU Cluj

Milet ic a l u p t a t p e n t r u ca să r eaducă opera s tabi lă . In anu l 1895 s'a să rbă to r i t desch iderea nou lu i local p e n t r u t ea t ru , as tăz i m a r e l e t e a t r u din P i a ţ a d in fa ţa U n i ­vers i tă ţ i i , ca re ma i m u l t de cinci deceni i se rveş te de a l t a r a r t e i t e a t r a l e croate . P a t r u an i de admin i s t r a ţ i e a t e a t r u l u i d in Z a g r e b de că t re Milet ic în semnează î n t r ' a d e v ă r u n a d in cele m a i luminoase e re din t r e c u t u l t e a t r u l u i d in Zagreb . Repe r to r iu l şi i n t e r ­p r e t a r e a a t i ng u n n ive l de ca l i ta te eu ropeană . La Operă s'a r e p r e z e n t a t „ P o r i n " a lui V. Lisinski , p â n ă a tunc i ap roape u i ta t , cel d in tâ i compozi tor al operei c roa te . Se re iau opere le lu i Zaj ic şi a p a r n u m e noi de t ine r i compozi tor i croaţ i na ţ ional i . Se dă „Fide l io" a lu i Bee thoven , apoi d in Mozar t , Wagne r , Massenet , etc . In l e g ă t u r ă cu opera , s'a o rganiza t şi ba le tu l ca o r a m u r ă ar t i s t ică d e p e n d e n t ă d e cea d in tâ iu . P r i m a ba l e r ină a fost i ta l ianca E m m a Grondona .

I n ceia ce p r iveş te d rama , Milet ic şi-a fo rmula t p r o g r a m u l cu cuvin te le : „E nece ­sar să - ţ i creezi u n r e p e r t o r i u bun , s tabi l de opere clasice şi cunoscute poporu lu i t ău , p r iv ind î n special in te rese le c roa te şi s lave din p u n c t de vede re cu l tu ra l şi a fa ră de aceasta , să ţ i i s e amă şi de crea ţ i i le m o d e r n e " . Acest p rog ram, Milet ic 1-a şi apl icat . A scr is şi m u l t d e s p r e t e a t r u cu en tuz iasm, ca şi despre t ine r i i d r a m a t u r g i croaţ i . S'a t r a d u s sub conducerea sa Sofocle, Lope de Vega, Cornei l le , Byron , se l ă r ­geş te r epe r to r iu l lu i Mol ière şi Goldoni şi ca s e m n p e n t r u m a r e l e cul t a lu i S h a k e ' spea re se o rganizează u n ciclu al opere lor sale. Tolstoi, Tu rghen iev , H a u p t m a n n , Ros­tand , Giacosa, Bracco, Cavalo t t i a p a r şi ei în r epe r to r i u l t e a t r a l . Cu deosebi tă a ten ţ ie a îngr i j i t Mile t ic osp i ta l i ta tea da t ă ar t i ş t i lor s t ră in i , u r m ă r i n d , ma i ales, p r i n aceasta o in f luen ţă rodn ică p e n t r u desvol ta rea a r t e i r e p r o d u c t i v e a opere i şi d r a m e i croate . Cei m a i n u m e r o ş i sun t mosafir i i din I tal ia , ind iv idua l i sau p r i n g r u p u r i oficiale. Anu l 1898 a adus pe ce lebra sop rană Arnalia Marcol ini . U n a d in cele m a i m a r i c ân t ă r e ţ e i ta l iene G e m m a Bel l incione a v iz i ta t de două ori în 1896 şi 1897 Z a g r e b u l cu opere le „Trav ia t a " , „Manon" , „ C a r m e n " , „ S a n t u z z a " şi „Mignon" . D u p ă ea a u u r m a t F r a n -ceschma Prévos t , apoi Aida Alloro, Rosina Storchio şi ba r i ton i i E m a n n o de Fi l ippi şi ce lebru l Francesco d 'Andrado . Tot aşa de î n s e m n a t ă a fost şi scena d r ama t i că p r in oaspeţi i ce lebr i p e care i-a p r imi t . Cel d in tâ i a fost E rnes to Rossi. Avea a tunc i 70 de ani , d a r impres ia g rand ioasă p e care a lăsa t -o cu „Hamle t " , „Othe lo" , „Lear" , „ L u ­dovic X I " , a r ă m a s dé neu i t a t . D u p ă el, în 1896, a ven i t Gus tavo Sa lv in i cu aceleaşi i n t e rp re t ă r i , A u r m a t apoi E r m e t e Zacconi, care pe l ângă ro lur i l e de m a i sus , a inter­p r e t a t şi pe „ K e a n " , „Osva ld" şi „ F a n t o m a " lui Ibsen, apoi E r m e t e Novel l i cu Shylock, Pe t rucch io , Moar tea Civilă, e tc .

Când Milet ic a pus bazele une i noi desvol tă r i t ea t r a l e croate , a t r e b u i t să se r e t r agă . Totuşi , câ ţ iva an i d u p ă el, r epe r to r i u l său a s t ră luc i t şi i -a p u r t a t glor ia îna in t e . I n a n u l 1902, Ope ra s tab i lă d in n o u a fost î n t r e r u p t ă şi i a răş i sa rc ina t e a t r a l ă r e v e n e a n u m a i d r ame i . I n t r e d r a m a t u r g i i croaţ i t iner i , car i s 'au r e l eva t d in şcoala lu i Milet ic au fost Ivo Vojnovic, Mi lan Ogrizovic, Milan Begovic şi Iosip Kosor, ca r i vor fi cei d in tâ i Croa ţ i ce s e vor p roduce şi pe scenele eu ropene . D i n t r e au to r i i s t ră in i , ei a u ales pe H a u p t m a n n , Maete r l inck , S t r indbe r , H a m s u n , Cehov, Gorki , Schni tz ler . Bahr , Schonher r , i a r d in t r e I ta l ien i vo r apa re D 'Annunz io , Bracco, P r a g a , Cal l in ia jş i Testoni .

O î n s e m n a t ă î n t o r s ă t u r ă a lua t Tea t ru l d in Z a g r e b în a n u l 1909. P e n t r u a t re ia oa ră a înv ia t opera , care de a tunc i con t inuă fără î n t r e r u p e r e p â n ă astăzi , căci o raşu l a l u p t a t cu îndâr j i r e ca să n u se m a i î n t r e r u p ă r ep rezen ta ţ i i l e nici în t i m p u l r ă s t o i u l u i nici d u p ă răsboi . Tot a t unc i a a p ă r u t în r epe r to r i u l c roa t compozi toru l cel ma i d o m i ­n a n t al epooei : Giacomo Puccin i , a le căru i opere se dă compozi tor i lor croaţ i , d in t r e

59»

© BCU Cluj

cari se r e m a r c a Albini , Blagoie şi V lad imi r Bersa, Ha tze şi Lho tke . T rebu ie r e l eva i fap tu l că de a c u m la Operă se c â n t ă n u m a i în l imba croată . R a r e excepţ i i fac s t ră in i i .

D r a m a s'a m e n ţ i n u t în t r ' o ac t iv i ta te crescândă. Delà 1909 la 1914 s 'au da t 139 de p r e m i e r e , d in t r e c a r i cea m a i m a r e p a r t e au fost or iginale , i a r d i n t r e s t ră in i s 'au t r a d u s piesele î n s e m n a t e ale lui S u d e r m a n n , Hoffmansthal , Wedek ind , Wilde, Schaw, Benel l i , Br ieux , F iers , etc .

Vizi tele s t r ă ine se ră resc . A fost n u m a i S a r a h B e r n n a r d , S u z a n n e Desprès , Coquel in cel bă t rân , Réjane , Le Bargy . A n u l 1910 a fost a r t i s ta d r a m a t i c ă i t a l i ană Mimi Azugl io cu „ D a m a cu Camel i i " şi „Zaza" şi cu piesa s ici l iana „Mal ia" .

Răsboiu l mond ia l 1914-1918 n u a fost p r i len ic act iv i tă ţ i i t e a t r a l e . Cu toa t e eve ­n imen te l e poli t ice g rave , to tuş i s ' au r e p r e z e n t a t două m a r i p r e m i e r e : „Cavaleru l Roze lor" de S t r auss şi „Boris G o d u n o v " a lu i Musorgski . I n t i m p u l războiulu i , în anu l 1918, opera din Zagreb a p leca t în t u r n e u la Triest , u n d e a r ă m a s cinci s ă p t ă m â n i L a t e a t r u l Po l i t eama Rose t t i s 'au cân ta t opere le lu i Zajic, apoi d in Verd i , S m e t a n a şi Puccini , t oa t e cân t a t e în l imba croată, ob ţ inând u n succes s t ră luci t , cu toa te ca publ icu l t r i e s t in e ra foar te p re ten ţ ios şi cri t ic sever .

U l t imu l e v e n i m e n t t e a t r a l croat începe în anu l 1919. Croaţi i , f ă ră voia lor, s 'au găsi t î n r ega tu l „S. C. S." sau Yugoslavia , care s i s t emat ic micşora şi negl i ja cal i tă ţ i le lor cu l tu ra l e rea le . T e a t r u l din Zag reb , a ju ta t generos de G u v e r n p â n ă a tunci , a c u m se găsea în mizer ie . Mizer ia m a t e r i a l ă n u ma i p u t e a s t imu la p roduc ţ i unea ar t is t ică . A in t e rven i t şi cenzura , î năbuş ind ori ce l i be r t a t e de cuge ta re , b a ch ia r s'a a juns să se împied ice r e p r e z e n t a r e a opere lor lui Lisinski , Zajic şi Goe the ! S'a p rodus l ichi­da rea Operei . Toa te acestea însă nu" au p u t u t descă tuşa pe Croa ţ i de m â n d r i a lor na ţ ională , nici să s t ingă în conşt i in ţa c roa tă f lacăra s fân tă a t r ad i ţ i i lo r lor cu l tu ra l e şi u m a n i t a r e . Când se c redea că aceas tă e m i n e n t ă ins t i tu ţ ie de cu l t u r ă e la marg in i l e p răpăs t ie i , ca p r i n m i n u n e apă rea sa lva rea ei. S ta tu l o pe r secu ta şi a ş tep ta cu n e r ă b ­d a r e şi r ă u t a t e în f rângerea ei, da r n u a avu t aceas tă satisfacţie, căci publ icu l şi-a sa lva t t ea t ru l , ţ inându-1 în v ia ţă deceni i încă. Câte j u m ă t a t e mi l ion de coroane pe an se sco teau din abonamen te l e p e n t r u su te de r ep rezen ta ţ i i î na in t e . Socie ta tea p r i e ­teni lor t e a t r u l u i p lasa bi le te le p r i n t oa t e pă tu r i l e sociale, la care publ icu l r ă spundea m e r e u cu acelaş e lan şi en tus i a sm ca în 1940, la na ş t e r ea lui şi de a t â t ea ori la r e n a ş ­t e r ea lui , după a tâ tea înce rcă r i pe care le-a avut . Acesta a fost pa t r i o tu l croat . El a reuş i t să facă ca t e a t ru l din Zagreb să-şi m e n ţ i n ă şi în u l t ime le două deceni i poziţ ia la care se r idicase, s t i m u l â n d şi p roduc ţ i a na ţ iona lă or ig inală şi aceia a t r aduce r i lo r din opere le cont imporani lor . Nu e d r a m ă din clasic sau r o m a n t i c sau operă muzica lă ca re să n u se fi p rodus şi pe scena t e a t r u l u i d in Zagreb , delà CimarOsa şi Gliick p â n ă la Respighi şi S tav inski . Din a n u l 1870, de când se făcea o s ta t is t ică exac t ă a r e p e r t o ­r iu lu i şi p â n ă astăzi , s 'au r e p r e z e n t a t la Z a g r e b ap roape 1.500 diferiţ i au to r i muzica l i şi d r ama t i c i şi cam 2.500 difer i te opere . Clădirea, de ma i m u l t e or i r e p a r a t ă şi m o ­derniza tă , co respunde t u t u r o r cer in ţe lor termicei m o d e r n e t ea t r a l e . Academia de m u ­zică şi a r t ă d rama t i că a S t a tu lu i este r e p r e z e n t a t ă de o gene ra ţ i e de cân tă re ţ i şi a r t i ş t i t iner i , ca re r egene rează ansamblu l . Regia s'a per fec ţ ionat sub Ivo Raic ' , dr . B r a n k o Gavel l i şi Tit i Strozzi ca factor act iv şi c rea tor ar t is t ic . Dir i joru l K r e ş m i r Branov ic şi Lovro Matac ic s 'au făcut cunoscuţ i pes te g ran i ţ a Croaţ ie i . Scenografi i L jubo Babic şi M a r i a n T repşe au real izat or ig ina le p u n e r i în scenă. In 1920 a fost re înoi t şi ba le tu l pus sub conducerea Marga re t e i F r o m a n şi a u rmaş i lo r ei.

P r i n co laborarea n e n u m ă r a t e l o r persona l i t ă ţ i c rea toare , r epe r to r iu l t e a t r a l a reuş i t să se p rez in te desăvârş i t . N u m e de compozi tor i croaţ i au t r ecu t şi pes te ho ta re ,

599

© BCU Cluj

c u m de p i ldă este Gotoc cu opéra sa „Ero din acea l u m e " s au ba l e tu l lu i L h o t k e şi B a r a n o v i c care au a v u t succese r ă s u n ă t o a r e d e p a r t e de g r an i ţ e l e pa t r ie i . I n a fa ră de cei amin t i ţ i t r ebu iesc r e l eva ţ i şi Şirola, Şa f ranek-Kav ic , O d a k P a p a u d o p u l o şi Pa ra t -S t ră in i i au fost toţ i r e p r e z e n t a ţ i în u l t ime le două decenii . Delà W a g n e r la Boito, D v o r a k şi S t rav insk i , n u a r ă m a s operă ce lebră care să n u fi fost adusă p e scena t e a ­t r u l u i d in Z a g r e b p e n t r u ca pub l icu l să fie pus în c u r e n t cu toa t ă p roduc ţ i a m u z i ­cală aleasă.

I n d r a m ă , un n u m ă r to t m a i m a r e de scr i i tor i croaţ i îşi fac u n r e n u m e , încâ t opera lor es te t r a d u s ă şi î n l imbi s t r ă ine . Begovic, Kr leza , Strozzi şi Muradbegov ic r ep rez in t ă n u m e alese în d r a m a croată . Repe r to r i u l s t r ă in este m a i l a rg ,dar supus d e a c u m une i se lec ţ iuni m a i minu ţ ioase . S'a adăoga t şi P i rande l lo , Chiare l l i , Mar t i n i Nicodemi, Benede t t i şi al ţ i i .

D u p ă c u m a m r e m a r c a t , t e a t r u l d in Z a g r e b a p r i m i t bucu ros pe ar t i ş t i i s t r ă in i ca re l e - au onora t scena. P r i n t r e u l t imi i t r e b u i e a m i n t i t ă t r u p a din Moscova, B u r g -t h e a t e r d in .Viena, Comedia F r a n c e z ă şi Opera comică d in Pa r i s , Ope ra de S t a t d in Dre sda şi F r a n k f u r t , Ope ra Rega lă din Roma, două vizi te a le sol is tului de là Scala d in Milano, apoi Şal iapin , Bak lanov şi al ţ i i . In 1930 E m m a Gramat i ca , i a r î n 1939 Com-p a g n i a del T e a t r o di Venezia , cu comedii le lu i Goldoni .

I n a fa ră de m a r e l e t ea t ru , c a r e a r e u n ca rac t e r r e p r e z e n t a t i v şi u n d e se r e p r e ­z in tă ope re şi d r a m e de amploa re , s'a m a i deschis la Zagreb , în a n u l 1928 şi T e a t r u l Mic d in S t r . F r a n k o p a n , î n ca re se dă u n r e p e r t o r i u m a i uşor (operete şi comedii) . M a ­re l e t e a t r u a r e 1100 locuri , p e când cel mic n u m a i 660. î n t r e g ansamblu l , adică p e r ­sona lu l admin i s t r a t iv , solişt i i operei , d i rector i i , dir i jori i , o rches t ra şi ba le tu l , p e r s o ­n a l u l t echnic al scenei şi a l l uc ră to r i lo r n u m ă r ă pes t e 400 de pe r soane .

In a fa ră de Z a g r e b v i a ţ a t e a t r a l ă este foar te însuf le ţ i tă şi î n provinc ia croată , ca re îşi a r e t r ad i ţ i a şi t r e c u t u l ei . L a Spl i t şi la Osiek exis tă u n t e a t r u desăvârş i t p e n ­t ru d r a m ă , ope ră şi opere tă .

Local s tabi l t ea t r a l , au, în afară de aceste o raşe şi D u b r o w n i k , Sara jevo , Ba -n i a luka şi Vara j d in şi t oa t e oraşe le î n s e m n a t e din Croa ţ ia a u săli cari p r imesc t r u p e l e d in Z a g r e b şi d in oraşele vecine .

P r i n c r e a r e a S t a t u l u i i n d e p e n d e n t croat , capă tă şi t e a t r u l croat o m a i m a r e în­s e m n ă t a t e şi o m a i l a rgă în ţe legere . Ca şi t u t u r o r celor la l te ins t i tu ţ i i cu l tu ra le , S ta tu l c roa t v a da cea m a i m a r e pos ib i l i ta te de m u n c ă şi desvo l ta re şi t ea t ru lu i , t r ans for -mându-1 î n t r ' u n a d e v ă r a t c e n t r u de a r t ă şi p rogres .

6oo

© BCU Cluj

ANTUN NIZETEO

„NEBULOSA de COLON"

Vezi, Cris tobal , ch inu i toru- ţ i vis s'a 'nf i r ipat : Corăbi i le ainoorate'in ipoirt t e vo r P u r t a p e u n d e nici închipui rea ta, năluci tor , Visător, Nu te-a p u r t a t . / "

I n urtmă-ţi, cei fse m i n t şi clevetesc L a S a n t a Fé , a Isabelei cur te , s u n t depar te . — Cât de m ă r u n t e to t ce-i omenesc , Când iscodeşt i ce- i n o u î n a l t ă p a r t e !...

La fel, tovarăş i ocumpi, cuv in te ale mele, Ne-aş teap tă 'n v r e u n por t corăbi i şi p e noi... O, u n d e sunte ţ i , Sân te P i n t e , mag ice Venezue le ? Şi ce ne -opreş te să p l u t i m că tând meleagur i nou i ?

In româneşte

DE

ŞERBAN BASCOVICI

601

© BCU Cluj

I V A N M E Ş T R O V I C I DE

IVO Ş R E P E L

„Trebuie să fii îndrăgostit de veşnicie, pentru ca opera ta să fie cel puţin umbra ei "

(Maştrovici, în studiul despre Michetoigeto)

Intre K r k şi Cetinie, u n d e odin ioară se î n t i ndea r e g a t u l r ege lu i c roa t de sânge na ţ ional , D imi t r i e Zvonimir , şi-a p e t r e c u t copi lăr ia şi adolescenţa u n u l d in t r e cei m a i m a r i a r t i ş t i d e astăzi , s cu lp to ru l c roa t I v a n Meştrovic i .

Păscând oile la poa le le m u n ţ i l o r s tâncoşi Svilaia , i a r acasă obse rvând p e t a t ă l său la ţ a ră , c lădind şi adăogând m e r e u câ te ceva căsuţei , î n f rumuse ţ ând -o mereu , s au a scu l t ând pe m a m a sa, ca re cu d a r de poves t i r e îi s p u n e a î n t r ' u n g ra iu p i toresc n e a s e m u i t to t ce ş t ia d in bă t r ân i , ce se t r a n s m i t e a d in g u r ă 'n g u r ă delà t a t ă la fiu, d in v r e m u r i vechi , î n Zagor ia da lmat ină , î n v ă ţ â n d să scr ie şi să ci tească din Biblie, şi d in cântece le lu i Kaşic i şi ca lendare le îngă lben i te , copilul a cunoscut m i n u n i l e na tu r i i , v i r tu ţ i l e şi s lăbiciuni le omeneş t i şi s'a „ îndrăgos t i t de veşn ic ie" c u m a spus-o chiar el. în s tud iu l său despre Michelangelo .

A începu t m a i în t â i ca şi ceilal ţ i copii să î n f rumuse ţeze f lueru l de păs tor cu podoabe na ţ iona le şi î n acelaş t i m p să cioplească în l e m n şi să f r ă m â n t e din l u tu l moa le chipur i de o a m e n i şi an ima le . O făcea din nevoia de f rumos a firii omeneş t i , aşa c u m d e m u l t s'a născu t ge rmene l e a r t e i în om, în n e a m u l omenesc . Şi n u s u n t n u m a i e x t e ­r ioare , ci şi i n t e r ioa re mot ive le p r ime lo r sale î nce rcă r i de c rea ţ ie , neob i şnu i t de î n r u ­d i te şi ap roape ident ice cu acelea pe c a r e le descoper im şi le p ă s t r ă m cu gri jă , înce r ­căr i ar t is t ice , or ig inale , ale o m u l u i p re i s tor ic . Concepţ ia d iv ină ca s u p r e m ă forţă, n a ­t u r a cu toa t ă m ă r e ţ i a ei şi l e g ă t u r a omulu i cu Div in i t a tea şi cu l u m e a sun t cele d in tâ i t r e i m a r i insp i ra ţ i i care au t u r b u r a t suf le tu l sensibil al copilului ce pleca din sat sp re deal , u r m â n d calea capre lor sp re vâr fu l munţ i lo r , sub car i s'a născu t şi de u n d e pu t ea să pr ivească în za re marea , m i n u n a t de a lbas t ră , a Adr ia t i ce i c roa te . Şi to t ceea ce în u l t imu l deceniu al secolului t r e c u t a ţ â şn i t şi s'a r id ica t d in sufletul , d in subconş t ien tu l micu lu i păs to r delà Svilaia , a izbucni t m a i târz iu ca î n t r ' u n acord d e orgă în creaţ i i le de a r t a n e n u m ă r a t e a le m a r e l u i a r t i s t Meştrovici , conş t i en t ap ro funda te şi ma tu r i z a t e . S e n t i m e n t u l adânc rel igios, în cel m a i l a r g în ţe les al cuvân tu lu i , a r ă m a s carac ter i s t ica vie ţ i i sale şi s'a s imţ i t î n ope ra sa sub difer i te fo rme. T e n d i n ţ a sp re m o n u m e n t a l în m a r e a operă de c rea ţ ie a sa es te s t r âns l ega tă de p ă m â n t u l şi n a t u r a toa tă d in ţ a r a sa, u n d e m u n ţ i i sun t sălbateci , ca tedra le le a u clopote de p ia t ră , u n d e nor i i se aga ţ ă de ce ru l î ndepă r t a t , u n d e t u n e t u l b u b u i e p u t e r n i c şi ecoul le r ă s p u n d e înde lung , u n d e v â n t u l vueş t e m a i t a r e , iar soare le e m a i cald şi dogoreş te m a i p u t e r n i c ca în a l te regiuni , u n d e s'a l egăna t copilăria a l tor ar t iş t i c roaţ i sau europeni Ca mis t ica spe-

602

© BCU Cluj

cificà, ce ac t ivează a sup ra sufletelor scand inave de pe f iordur i le ce ţoase sau ca în suf le tul indieni lor s t r igă tu l jung le i să lba tece şi v u e t u l mar i lor , r â u r i p e ca re le pă ­t r u n d e soarele şi le dogoreş te p â n ă în adânc , la Meştrovici , aceas tă mist ică vijel ioasă se t r a d u c e în concepţ ia pe ca re o a r e desp re u m a n i t a t e , d rep ta t e , vi te j ie şi l ibe r ta te , s e n t i m e n t e care i-au domina t copilăria, apoi le -a cul t ivat p r e tu t i nden i , î n mar i l e cen­t r e de cu l tu ră europene , p ă t r u n s e de t r ad i ţ i i şi p l ine de esenţa civilizaţiei, ca şi î n o r ă ­şelul n a t a l Otavi ţa , fă ră şcoală, fără bibl iotecă, fără poş tă şi abia cu u n mic spi ta l . De aceia, î n crea ţ ia lu i Meştrovici , momentul religios es te to t a t â t de p u t e r n i c ca şi m o ­m e n t u l etic î n fo rma sa r u d i m e n t a r ă , p r imord ia l ă . Căci d u p ă cum în ţ ă r i l e î n d e p ă r ­ta te , în reg iun i le comerc ia le şi indus t r ia le , s 'au p ă s t r a t m a i m u l t obiceiur i le vechi popu l a r e şi cos tumele na ţ iona le , to t aşa şi la Croaţ i s'a p ă s t r a t m a i cu ra t b ă t r â n u l su­flet na ţ iona l cu m o r a l a şi et ica lui . Aici n u exis tă r a f i n a m e n t de semitonuri nici în i n ­te r ior nici în ex ter ior , ci p u r şi s implu jocul clar şi s t a to rn ic al u m b r e i şi lumine i .

Da lma ţ i a c roa tă a da t l ume i u n foar te m a r e a r t i s t şi câ ţ iva a l ţ i scu lp tor i m a r i şi aceas ta d in două mo t ive speciale: p r i m u l e bogăţ ia în p i a t r ă a solului şi ch ipul m a ­gis t ra l de a se ciopli în ea, i a r al doilea mot iv e p las t ic i ta tea n a t u r e i a n u m e parcă făcută p e n t r u scu lp tu ră p r i n p u t e r e a de ne înv ins a jocur i lor de u m b r ă şi l umină . Da r la aceste mot ive ta r i , de ord in ex te r io r , t r e b u i e adăogat şi u n u l de ord in in te r io r şi a n u m e rel igiozi ta tea şi e t ica locui tor i lor Dalmaţ ie i . Aceas tă etică, pe care Meştrovici a p r imi t -o oda tă cu lap te le m a m e i sale, a crescut şi s'a desvol ta t în comun i t a t ea de v ia ţă cu compat r io ţ i i săi, aprop ia ţ i sau depăr t a ţ i , t r e c â n d apoi ca o consec in ţă f irească în opera sa, fiind mot ive esenţ ia le ca re se r e p e t ă în toa te va r i an t e l e : maternitatea şi suferinţa pentru „asentimentul împărăţiei cereşti". Es te to t ciclul eroic d in per ioada secesionistă. S t u r m u n d D r a n g (după s tudi i le delà Viena) . es te n u m a i s t r igă tu l p e n ­t r u d rep ta t e , u m a n i t a t e şi l iber ta te , n u m a i p ro tes t împo t r iva opr imăr i i , a desna ţ iona-l izări i şi ex t i rpă r i i celor m a i f u n d a m e n t a l e d r e p t u r i omeneş t i . Toa te as tea sun t n u m a i lup ta împo t r iva m a t e r i a l i s m u l u i c r u d şi al silniciei nemiloase , p e n t r u idea lu l cură ţen ie i in te r ioa re , p e n t r u a p ă r a r e a c ins t i tu lu i chip al ţ ă r anu lu i , c a r e este, să r e p e t ă m , „ î n d r ă ­gosti t de veşnic ie" , înc reză to r fanat ic că t r e b u i e să se facă d r ep t a t e , că je r t fa n u va fi şi n u t r e b u i e să fie zadarn ică nic iodată , şi v i i to ru l b u n şi l uminos t r e b u i e să înăbuşe p rezen tu l în tuneca t , aspru , greoi şi p l in de descura ja re . La ţ ă r a n i se r e p e t ă a t â t de des şi cu a t â t a semnif icaţ ie d ic tonul „Post nub i l a P h o e b u s " şi deci n u e de m i r a r e , dacă nici cea m a i n e r u ş i n a t ă t i r an ie n u a reuş i t să c la t ine în m e n t a l i t a t e a ţ ă r a n u l u i c red in ţa că Mat ia Gubec v a re înv ia şi că soare le se v a ivi i a r d in t r e nor i . Tot aşa, la Meştrovici , c r ed in ţa lu i ,oarecum l a t en t ă da r ap r igă şi de ne învins , în i zbânda na ţ iona lă , u m a n i ­t a ră , n u au p u t u t - o sd runc ina toa t e josnicii le omeneş t i , n e d r e p t ă ţ i l e şi grozăvii le , care au c u t r e m u r a t u m a n i t a t e a în apocal ip t icul dezas t ru din p r i m u l şi al doilea război m o n ­dial, car i a u căzut în epoca celei m a i m a t u r e p u t e r i şi capaci tă ţ i de crea ţ ie . El a con­t i nua t să pr ivească şi să judece p r i n p r i z m a veşniciei şi ca Arch imede , ca re n u s'a l ăsa t înşe la t de ce rcur i l e lui, to t aşa nici, el, făcându-ş i schiţele , n u s'a lăsat , ca şi Gali leu de ideia lu i : „şi to tuş i se mişcă" . I a r însuşi r i le lu i sufleteşt i , s ănă toase şi r obus t e îşi a u or ig ina în căsuţa de ţ a r ă delà poa le le m u n ţ i l o r stâncoşi , u n d e şi-a p e t r e c u t copilă­ria, cu l t iva te apoi în l umea m a r e , d in ca r t e şi d in cu ren te l e p u t e r n i c e pe ca re le-a cunoscut de ap roape . De câ te or i l in ia lu i de desvo l t a re a t r e c u t delà expres ion ism la a r t a greacă , na tu r a l ă , s implă, la asceza gotică şi be ţ i a e lanu lu i in te r io r ; mis t ica o r i ­enta lă , m o n u m e n t a l i s m u l r enaş te r i i şi de l ica te ţea prerafae l ică , rel igia şi idila, to t de a t â t ea or i expres ia lui a r t i s t ică a fost d o m i n a t ă d e acea robus t e ţ e e l e m e n t a r ă şi s in­te t ică a concepţiei vieţ i i p ă m â n t e ş t i şi a celei de dincolo, ca re p r i n veacu r i t r ă e ş t e în suf le tul ţ ă ran i lo r m u n t e n i croaţ i . Ţă rănesc e, de exemplu , acel s imţ excepţ iona l şi evo-

© BCU Cluj

l u a t p e n t r u t ipic, ca re a deven i t ap roape u n s imbol . C â n d n u e vo rba de por t re t , se p o a t e observa că t ipur i l e lu i femin ine s u n t p r e a f rumoase şi m e r e u acelaş cap, b a chiar acelaş t r u p . D a r tocmai aici es te p u t e r e a lu i Meştrovic i . El n u ce re şi nici n u v rea ca pe p r iv i to r să-1 in te reseze v a r i e t a t e a nasu lu i , a buzelor , a bă rb ie i sau a pă ru lu i , ba nici ch ia r to rsu l , sâni i şi pân tece le , d a r cere ca a t en ţ i a să fie r ăp i t ă de m o d u l cum este e x p r i m a t to tu l : ce poa te vorb i capu l sau ges tu l mâini lor , a t i t ud inea în t r ege i opere de a r t ă şi in tens i t a t ea in te r ioară , î nce rca rea şi r euş i t a u n e i expres i i . Astfel n e p u t e m da s eama c u m 20 de scu lp to r i b u n i s 'au r ă s p â n d i t p r i n Zagor ia da lma t ină , p e n t r u ca fie­ca re d i n t r e ei să găsească mode lu l femeii v i sa te d in t r ' o a n u m i t ă r e g i u n e şi să se s i ­lească să deosebească d u p ă f izionomie u n ţ i nu t de cellal t , să-1 r edea real is t , p e n t r u ca p r iv i to ru l să regăsească p e femeia şi m a m a m u n t e a n u l u i croat . Ş i Meşt rovic i a r e d a t o astfel de femeie şi de m a m ă cu aceiaşi f izionomie în opera lu i scu lp tura lă , î n „ M a m a m e a " , în „ M a d o n a " d in a l t a ru l d in d r e a p t a în biser ica S fân tu l M a r c u din Z a g r e b şi în s t a tu ia „Legendă c roa tă" . Şi pes te to t este acelaş chip de femeie şi m a m ă a Zagorie i da lma t ine , s imbol al femeii şi m a m e i î n t r e g u l u i popor c roa t .

Exc luzând tot ce es te e femer şi d e p e n d e n t de î n t â m p l a r e , el a da t sinteza, ca re vo rbeş t e m a i e locvent decâ t or i ce a l t ă nefolos i toare p r e z e n t a r e a va r ia ţ i e i sau î n t â m ­plăr i i . Tot a t â t de s in te t ice s u n t şi s t a tu i l e sale, p e ca re le -a n u m i t „ F e m e i a de l ângă m a r e " , „ A m i n t i r e " şi „Con templa ţ i e " , „ m a r m o r e d iv ine" , u n d e sun t î n t r ' a d i n s s u p r i ­m a t e toa te va r i e t ă ţ i l e de t ipur i , p e n t r u ca ceia ce es te î n g e n e r a l f rumos şi e t e r n în desăvârş i rea formei , să e x p r i m e o sp i r i t ua l i t a t e vie şi adâncă . D e aceea p u t e m spune despre t ipur i l e s t a tu i lo r lu i Meşt rovic i că sun t ideal izate , însuf le ţ i te , pas iona te , m o ­deste , ţ e su te d in d u r e r i sau bucur i i , posomor i t e s au zâmbi toa re , d a r n u credincioase detal i i lor , „ca v i i " în sensul decora t iv şi l inse ca î n t r ' u n salon cosmetic ca să p lacă ma i mu l t . N u m a i o m a r e cunoaş t e r e a tehnicei , m u n c a neobos i tă şi p u t e r n i c a desvol-t a r e suf le tească a u da t pos ib i l i ta te m a e s t r u l u i Meşt rovic i ca în chip s u v e r a n şi logic să ignoreze or ice a r t ă ieftină, orice concesie de a concepe „comodul şi f rumosu l" , ba ch ia r orice p r e z e n t a r e rea l i s tă a d i fer i te lor mode le şi n ic i idea l izarea pa te t i că a r ig id i ­tă ţ i i pseudo-clas ică . Aceas ta ş i -au p u t u t - o p e r m i t e n u m a i cei m a i m a r i d i n t r e cei m a i m a r i : F id ias , Michelangelo , i a r î n v r e m u r i l e m a i noi , pa r ţ i a l , Rodin şi Bourde l le . Şi aici Meşt rovic i es te m a r e p r i n fap tu l că el l uc rează orice, indi ferent , î n schi ţe , bronz , l emn , p i a t r ă sau m a r m u r ă . D u p ă c u m Brune l l e sch i şi Donate l lo au fost p redecesor i i lu i M i ­chelangelo în I tal ia , to t aşa, m a e s t r u l Radovan , c r ea to ru l m i n u n a t u l u i po r t a l al ca t e ­dra le i d in Troghi r , ca re s'a t e r m i n a t în a n u l 1240 şi Buv ino , a r t i s tu l ca re a scu lp ta t în l e m n p o a r t a ca tedra le i d in Spli t , a u fost p redecesor i i lu i I v a n Meşt rovic i de pe ţ ă r m u ­r i le Adr ia t ice i c roa te . Maes t ru l ap roape d in f rageda copi lăr ie s'a însuf le ţ i t de aceste două capodopere şi le -a p r e ţ u i t î n t o t d e a u n a .

In t i m p u l s tudi i lor sale la Viena a fost a t r a s în special de c u l t u r a veche o r i en ­tală , ca re se s im te în m u l t e ope re a le lu i d in epoca de c rea ţ i e m a i t i m p u r i e . Sfincşi şi ca r ia t ide şi eroii ciclului epic p o a r t ă to ţ i î n ei pece tea acelei in f luenţe , ma i ales capul cioplit î n l e m n al Asi r ianei , „Ves t a l a " cu funda tă în m e d i t a ţ i e şi „ M a m a mea" , ca re este r e d a t ă în m a n i e r a d iv in i tă ţ i lor r ă să r i t ene .

I n epoca doua, Meşt rovic i înc l ină sp r e Fidias , ca re n u es te a t â t de viu în scu lp ­t u r ă când e vo rba de desăvârş i t a r e d a r e a co rpu lu i omenesc . Aceas ta o m ă r t u r i s e ş t e ma jo r i t a t ea opere lo r sa le în m a r m o r ă , cum es te „ P s y c h e " , „Aş tep t a r ea" , „Femeia de l ângă m a r e " , „Medi ta ţ i a" .

In a t r e ia fază, m a r e l e a r t i s t c roa t a fost insp i ra t de a r t a b i zan t ină şi gotică t i m ­pur ie . „ M a m a î n v a ţ ă pe copil să se roage" , „Răs t ign i rea lu i Hr i s tos" , „Sf. F ranc i s e d in Assis i" şi m i n u n a t a „Madonă în m a r m u r ă n e a g r ă " s u n t opere le ca re n e docu­m e n t e a z ă în aceas tă di recţ ie .

604

© BCU Cluj

Dar , în m a r e a şi un iversa la c rea ţ ie a lui Meştrovic i se găsesc şi e l emen te l e p r i ­me i r enaş t e r i . N u m ă r u l m a r e de înge r i şi femei ca re cân tă , rel ieful d e l e m n al „M a­donei cu î n g e r i " şi m u l t e detal i i de i nven ţ i e genială , ca şi mauzo leu l famil iei Racici de la Ţ a v t a t de l ângă Dubrovn ik , (Raguza) s imţ i că resp i ră că ldura şi cu ră ţ en ia in imei u n u i F r a Angelico, Ghi r l anda io , M a n t e g n a . D a r m e ş t e r u l delà Adr ia t ica , d in p u n c t de vede re psihic es te to tuş i mai. ap roape de m a r e l e Michelangelo , a r t i s tu l genia l , ca re cel m a i desăvârş i t a ş t iu t şi a i zbut i t î n m ă r e ţ i a pa tosu lu i cu d imens iun i s u p r a n a t u r a l e să împace şi să fie de acord cu per fec ta şi p ro funda pas iune in t e r ioa ră şi f lacăra a r ­ză toa re p e n t r u d iv in i ta te . „Moise" al lui Meşt rovic i î n t r ' a d e v ă r es te cu a t â t m a i p a ­te t ic decât al lu i Michelangelo , cu cât au crescut şi s 'au m ă r i t p e n e d r e p t adepţ i i V i ţ e ­lu lui de A u r delà R e n a ş t e r e p â n ă azi. Totuş i şi aceas tă ope ră este to t în spir i tul m a ­re lu i m a e s t r u al S ix t ine i şi al m o r m â n t u l u i lui „ J u l i u s ' , „Măr i a Magda lena" , „Gr igore Ninski , „Medul ic i" , „Marul ic i" , m o n u m e n t e l e Regi lor Carol , F e r d i n a n d din Bucureş t i şi a t â t ea opere a le lu i Meştrovici , ba chiar şi s t a tu ia ca re r ep rez in t ă pe Michelangelo , s u n t o dovadă că cel m a i m a r e a r t i s t c roa t a t r ă i t v ia ţa r enaş t e r i i şi a t r ă i t l ega t de toa tă sfera cu l tu ra lă a Med i t e rane i .

In „ Ind ien i i " ca re s u n t aşezaţ i la i n t r a r e a u n u i p a r c d in Chicago, se vede că m a e s t r u l s'a în to r s d in nou sp r e expres ion i sm; în m o n u m e n t u l so lda tu lu i necunoscu t de pe m u n t e l e Avala , a r e e l emen te a rh i tec ton ice a le b ă t r â n e i Perş i i , i a r în m u l t e m i n u ­n a t e re l iefur i în l e m n — ca re s u n t poa te cele m a i f rumoase d in to t ce a c rea t — iarăş i a p a r e a r t a b i zan t ină şi got ică; în re l iefur i le de b ronz „ N a ş t e r e a " şi „ P i e t â " se ogl in­deşte sp i r i tu l r enaş t e r i i t i m p u r i i şi î n ope ra lu i cea m a i m a t u r ă şi m a i m ă r e a ţ ă „Pietâ" din a l t a ru l biserici i Sf. M a r c u din Zag reb , s'a î nă l ţ a t în expres ia feţii, concen t r a rea d u ­re r i i şi r e n u n ţ a r e a s u p r e m ă p â n ă la m a r e a a r t ă a lu i Michelangelo. . . Şi astfel m a e s t r u l şi as tăzi luc rează cu aceiaşi p e r s e v e r e n ţ ă şi as idui ta te , d in aceiaşi genială inspi ra ţ ie , c re ind to t m a i m u l t e opere cu ca re se poa te m â n d r i omen i rea î n t r e a g ă şi î n u r m a că­r o r a Croaţ i i s u n t cunoscuţ i as tăzi în t o a t ă lumea , p r e ţu i ţ i şi a ju ta ţ i .

Ca şi cei ma i m a r i şi ma i i m p o r t a n ţ i a r t i ş t i ai t r ecu tu lu i , Meşt rovic i este o pe r ­sona l i ta te foar te p u t e r n i c ă şi mul t i l a t e ra l ă , ca re s'a dis t ins n u n u m a i în scu lp tu ră , ci a c r ea t opere de seamă în a rh i t ec tu ră , mauzo leu l d in T a v t a t şi Otav i ţa , etc . (în p ic tu ră , în muzică , în scr ier i cr i t ice — c u m sun t s tudi i le desp re Miche langelo şi Rodin) şi î n ­t r ' o foar te boga tă operă p e n t r u p rospe r i t a t ea poporu lu i croat . Apoi c u m este chipul şi a t i t ud inea f iecăruia d i n t r e cei t r e i evanghel i ş t i , Ioan, Luica ş i Marcu , p e c a r i i^a r e ­p r e z e n t a t a t â t d e ar t i s t ic , re l ie fându- le toa te caracter is t ic i le f i inţei lor şi felul de de s ­c r ie re al î n t âmp lă r i l o r d in Noul şi Vechiu l Tes t amen t , to t aşa şi-a în t r eg i t Meşt rovic i c rea ţ ia lu i genia lă de astăzi , r e zu l t a t al u n u i t e m p e r a m e n t vulcanic , al u n e i in te l igen ţe super ioare , mu l t i l a t e r a l e şi a u n u i suflet modes t şi cinsti t , ca l i tă ţ i d e a d m i r a t m a i ales la u n au todidac t , p e ca re v ia ţa 1-a fo rmat .

Când p r i v i m u l t i m a lu i l u c r a r e „P ie tâ" , s imţ im că aici a î nce ta t g ran i ţ a î n t r e cea m a i m a r e u m i l i r e şi cea m a i m a r e î n ă l ţ a r e şi a r t i s tu l este aici ca p e f lăcăr i şi cu e m ­b l e m ă însângera tă a schi ţa t des t inu l î n t r ege i lumi . Astfel cunoscându-1, ca o m şi p a ­tr iot , ne d ă m seama că cu p r iv i r ea lu i a îmbră ţ i ş a t cu m u l t m a i sus şi m a i d e p a r t e de ­câ t ma jo r i t a t ea con t imporan i lo r să i , c ă p u r t a în suflet ne seca tu l izvor de dragos te , ca re 1-a a ju t a t să în ţe leagă pe oameni i şi p rob leme le t r e c u t u l u i şi p r e z e n t u l u i şi for ţa p r i ­mord i a l ă şi să lba tecă ce i-a făur i t s en t imen te l e şi însuf le ţ i t cunoş t in ţe le a pus -o î n opere le sale n e m u r i t o a r e şi o lasă moş t en i r e poporu lu i croat şi genera ţ i i lo r v i i toare a le în t r ege i omeni r i .

605

© BCU Cluj

S O L U L R Ă S M E R I T E I DE

M A R C I A N L O T R U

'Continuare si sfârşit) S E M N A L E A Ş T E P T A T E

Delà v e t r e câ t ar i i le cu movi l i de j ă r a t e c Din r a r i ş t i u n d e cetele să lăş luesc r ă spând i t e Po rnesc la c h e m a r e p r i n p o n o r u l b l e s t ema t de să lbatec Aceşt i fii a i pădu r i l o r cu chice şi bă rb i încâlci te .

R ă m â n b ă e ţ a n d r i i ce t r ebu luesc jucăuş i , L a dogoarea focului ş i -au s p â n z u r a t berneveci i Ş i -aşa n u m a ' n piele , ca 'n iad spi r iduş i Se ' ncae ră 'n t r â n t e , m a i fac ghiduşi i , î n v â r t în f r igăr i le d e - u n s tân jen berbeci i Or i cân tă v re -o doină n ă s c u t ă la J i i .

Foa ie v e r d e de a r ţ a r Vai de t r a i u l m e u amar-F ă r ă cei p a t r u p e r e ţ i Ca o f loare î n t r e scaeţ i F ă r ă m u m ă , fă ră t a t ă Ca o f iară a l u n g a t ă F ă r ă soră, fă ră f ra te F ă r ă pic de l i be r t a t e F a r ă r u d e şi soţ ie F ă r ă pic de avu ţ ie .

Ş i - am zis v e r d e foi de fag, A d ă - m i D o a m n e ce m i - e drag , A d ă - m i ch ipul do ru lu i In golul p r idvoru lu i .

606

© BCU Cluj

Dă-mi roua 'belşugului Din coarnele p l u g u l u i L a n u r i l e g râne lo r Şi to t b u n u l s tânelor .

Mi-au da t bun i i me i s tejar i i û h e o a g e m a r i c â t pa l icar i i D â n d la m i r u l t ă r t ă cu ţ i ţ Voi sdrobi i to ţ i A r n ă u ţ i i Scăpând v r e u n 'n fuga m a r e Nu- i m a i t r e b u i l u m â n a r e Că-1 p r i nd din u r m ă cu g lon ţu l Corbi i 'n el să 'nf igă c lonţul .

Foaie c rea ţă de urz ic i Care-ş i sdre lesc pu lpe le In pus t iu l cuci lor

Piriporul bursuci lor , P r i n hă ţ i ş ca vu lpe le .

Foaie ve rde v re ju l m u r i i Toţ i ha iduc i i şi p a n d u r i i Ies la m a r g i n e a pădu r i i Din spre Vadu l -Teancu lu i Să- i aducă Iancu lu i , I ancu lu i J i a n u l u i S t rănepo t al B a n u l u i Şap t e r â n d u r i de pis toale Şi i a rbă şap te ocale, I a r lu i Tudo r d a r u l lu i Sirepi i Ser da ru lu i .

Când fac po t e r ă zevzecii Le t ă i em f i rul potecii. . .

— Lasă p roc le te cân ta tu l , c'ai u i t a t să ' nvâ r ţ i berbeci i" .

III .

In p r e a j m a mănăs t i r i i , p a n d u r i i se o rânduesc p â n ' d e p a r t e . Au scos mie le le de p e cap şi grăesc n u m a ' n şopot. Urcă o c i r ip i re de toacă, scapă u n d a n g ă t de clopot, Se cască gre le le p o r ţ i î n t r ' o pa r t e .

In cu r t ea bisericii , să teni , furnicar . Scâr ţ ie p ie t r i şu l s t r iv i t sub opinci Măr indu- se pâ lcu r i d i n n o a p t e r ă sa r Câte doi, câ te t re i , câ te cinci.

607

© BCU Cluj

D i n c a r e coclaur i , c ă t u n e o r i sa te , , :

In sar ici câ t urş i i , d in ce v iz iunie P u r c e s - a u chemăr i i , c ă r ă r i n e u m b l a t e Şi u n d e - a u s t a t ide cu zi ?... Cln ' să şt ie ! ?

P r e g ă t i r e .de s lu jbă . Musaf i r i i d e s eamă A d u s - a u din Cra iova î n t r ' o g lugă U n căuş cu inele de a l amă . P e n t r u noap tea as ta s e rba t ă la rugă .

In sf inte odăjdii , g r a v u r ă de Bizanţ , Cucern icu l Maca r i e — o mască a du re r i i — Aduce-o lumină , d in ea m e r g e ^ u n lan ţ ,

S ' apr ind l umână r i l e c a ' n noap tea 'nvier i i .

V r e - u n ochi d e p e m u n t e de -a r fi să cupr indă Vâ lceaua 'n l umină , g r e u s eama să-ş i dee E ceru l de va ră , v r e - u n lac de-1 ogl indă Sau spuză căzută din calea lactee?. . .

Voihntirii d i n r â n d u r i , Chezaşu l î i s t r igă In fa ţa p r eo tu lu i şi căpe ten ie i Ei c rucea să ru tă , p r imesc o ver igă , — „Logodna cu ţ a r a Ol tenie i — "

Lăsa ţ i m a i la u r m ă sân t t ine r i i fraţ i , C u m gloata îi fură vo r cân ta osanale D e m â i n e încolo p a n d u r i îmbrăca ţ i N u m ă r â n d , n u metani i . . . pistoale,

A ş t iu t ta ica s t a r e ţ cu adâncu 'n ţ e l e s I n suf le te m a i vâ r to s să le s emene Că 'n v i t r e g e v r e m u r i , de D o m n u l l ega te - s Crucea şi f l in ta cu c r emene .

E-o r u g ă înaltă. . . şi no i n e ' n ă l ţ ă m Iată. . . s 'apropie de ce ru r i p ă m â n t u l , D â r d â e v ă z d u h u l când s t r igă „ J u r ă m - 1

Aşa s'a sfinţi t l egământu l . . . IV.

In chilie, de p e a ş t e r n u t u l de pa ie moşneagu l bo lnav se r id ică a iura t , La l icăr i rea opa i ţu lu i îşi leagă cu noj i ţe de te i scoropi te sanda le Vocile t u n ă t o a r e în n o a p t e l - au t rezi t , l - au răscoli t , l -au c h e m a t

— „E rodu l vechi lor c u v â n t ă r i a le s a l e " . —

Cu p ă r u l vâlvoi , s u t a n a p e - u n u m ă r , c lă t inându-se , spr i jn i t în toiag, A junge p â n ă î n faţa m u l ţ i m e i p e c a r e a t â t de b ine o cunoaş te , Cei d in ap rop ie re u imi ţ i la veden ia aceas ta de M a g î n l ă c r i m a ţ i se p r o s t e r n ă s ă r u t â n d u - i mâ in i l e ca sf intelor moaş te .

608

© BCU Cluj

T r e m u r ă ca u n r a m în f u r t u n ă şi cearcă a sui pe o t r e ap t ă , m g r a b ă de subsior i căpi tani i d a u p l i n ă t a t e pu te r i lo r f rân te . Acum t r ă g â n d aer , a rcu indu-ş i p r iv i r i l e a î nă l ţ a t m â n a d reap tă Mâna ce h u mai poa te să lup te , a r e ros tu l să b ine -cuvân te .

Aşa nemişca t a r ă m a s ca în vâ l toa re o s t ană zămis l i tă cu locul. N u m a i p r i n s tuful pa l anca al spr inceni lor ochii potopesc bucu r i a Dar gâ tu l se f rânge, ca lovi t de o lance se f rânge mij locul Se p r ă v a l e pe lespede, de p ron ie e h ă r ă z i t l up t ă to ru l să nu cunoască agonia.

V

Doamne!. . . S â n t eu oa re fără p r i h a n ă Ca vechi i maeş t r i cu m u l t suflet şi ros t Ce în evlavie , cumin i că tu r ă şi pos t Se ' n c u m e t a u a săvârş i o icoană?.. .

In cl ipa aceasta , Când p e ar ip i le văzduhu lu i spre T ine-a porn i t Solul n e a m u l u i m e u obidit , P u n e p e nevredn ic i l e -mi s love, A to tpu te rn i c Pă r in t e , Cât m a i m u l t ă coloare în cât ma i p u ţ i n e cuvin te .

S â n t e m în t r ' o clipă din ora u t ren ie i , O cl ipă r u p t ă d in Face rea Lume i , o cl ipă de linişte. . . Când s i m ţ i m că vor păl i l icurici i pe -a ce ru lu i mi r i ş t e Când în m e r s u l şubred îşi t â r şâ ie iminei i sp re a l t a r cuvioşii, Când în b i ru in ţa lumini i , se umflă î n t r â m b i ţ i cocoşii.

P e in imi le ce s 'au c u t r e m u r a t e o m u t ă d u r e r e s t ăpână Pâ lpâ ie înf ip te în gl ie p e n t r u m o r t l umână r i l e , S â m b u r i i lor l uminează creş te te le , umer i i , sp inăr i le Celor a t â t de îngenunch ia ţ i , f run ţ i r ădăc in i în ţ ă r â n ă .

Linişte. . . Nici o t a l anca d e p ă r t a t ă în păşune , nici u n l ă t r a t la v r e -o tâ r lă , Nici u n b ă r z ă u n e în aer, în i a rbă n u mişcă o lăcustă , o şopâr lă , N u m a i cu ră izvorul î n u lucu l de b rad , Coama nucu lu i n u o ma i a u d susu rând , Nici Gi lor tu l f r ă m â n t â n d u - s e 'n vad.. . T ă c u t - a u şi paj iş t i le şi codrii şi apele. . . P ravos lavn icu l Macar ie cu o rugă de gând P e s m a l ţ u l ochilor, apasă înce t m o r t u l u i pleoapele Linişte. . . He ruv imi i au coborî t pe pămân t . . E l in iş te ca la S fân tu l Mormânt . . , Când sân t în r ecu legere clericii , P â n ă şi u şo ru l v â n t a ' nce ta t In p ie ta te , agă ţ a t P e tu r l a bisericii .

609

© BCU Cluj

C R O N I C I I D E I , O A M E N I , F A P T E

„ G Â N D I R E A " D E D I C A T Ă C U L T U R I I C R O A T E

Am deschis paginile numărului de faţă oas­peţilor croaţi, cari au primit cu bucurie să ne vorbească despre spiritul creator al naţiei lor. Mă,rturisim că nu cunoaştem mare lucru din viaţa culturală a acestor vecini, cari se stră­duiesc din răsputeri să cristalizeze un stat propriu în mijlocul unor duşmănii pe viaţă şi pe moarte. Vizita, pe care am fâcut-o în Iunie la Zagreb, ne-a pus în atingere cu o serie de manifestări artistice şi culturale, şi cu o elită de scriitori, învăţaţi şi artişti de tot felul, cari dădeau laolaltă o atmosferă spirituală pe cât de europeană, pe atât de naţională. Croaţii sunt un popor de veche cultură şi faptul a-cesta le întăreşte până la orgoliu conştiinţa existenţei istorice şi până la eroism voinţa de a fi ei înşişi în formele culturale, sociale şi politice. O personalitate naţională aparte, de­osebită de a celorlalte popoare slave din ve­cinătatea noastră, o personalitate definită în* tr'un sistem de idei, într'un număr de opere remarcabile, şi într'o năzuinţă de a-şi fixa conturul propriu, independent, — iată revela­ţia zilelor pe care le-am trăit la Zagreb. Anu' mite analogii, unele istorice, altele actuale, cu viaţa poporului nostru făceau să crească simpatia şi interesul pentru spiritul acestor vecini, cu cari Românii n'au avut nimic de împărţit decât suferinţa delà aceiaşi duşmani şi aspiraţia către o viaţă naţională liberă.

Cum ne-am fi putut satisface un firesc in­teres de cunoaştere mai apropiată decât invi-tându-i să ne vorbească singuri despre ei în paginile revistei „Gândirea" ? Numărul de fa~ ţ'â s'a zămislit astfel din convorbirile teu scrii­torii croaţi, cari se ştiu purtători de cuvânt ai neamului lor. Mulţi dintre dânşii s'au perindat prin România şi, din contactul oricât de fugi­tiv cu oamenii şi cu ţara, le-a rămas, ca si nouă, dorinţa unei iniţieri mai adâncite.

Ne apropiem aşa dar de o problemă, pe care am mai atins-o când am vorbit de vecinii no­ştri bulgari. Ne-am ignorat unii pe alţii, fas­cinaţi de miragiul marilor popoare occidentale

unii, sau de miragiul Răsăritului alţii. Până là un punct, această fascinaţie era îndreptăţită de întârzierile noastre în raport cu bunurile cul­turii şi civilizaţiei moderne, întârzieri pricinui­te de aceleaşi vicisitudini istorice. Am alergat cu spiritul departe de acest colţ de lume în care trăim, din năzuinţa de a ne ridica fiecare la un nivel european. Acest avânt a fost comun tuturor popoarelor din sudestul continentului şi experienţele pe care le-am făcut sunt a-proape identice, cu binele şi cu răul ce decurg din ele. In această perioadă de modernizare sau de europenizare, am şi creiat lucruri vred­nice de consideraţia altora şi, la lumina spi­ritului critic, ce a urmat întâiului moment de entuziasm romantic, ne-am regăsit personali­tăţile proprii, lămurite în focul acestor expe­rienţe. Astăzi stăm prin noi înşine în faţa is­toriei şi ne putem arăta reciproc ceeaee am făurit în epoca de formaţie naţională* O cu noaştere mai aprofundată a contribuţiei cultu­rale a fiecărui popor vecin e de natură să ru­pă ignoranţa ce stă între noi şi dispreţul pe care ni l-am aruncat unii altora.

Dar ar fi prea puţin să spunem că e vorba numai de curiozitatea cunoaşterii ca atare, sau de setea de a gusta lucrurile frumoase crelate de vecini. Astăzi sudestul european e conturat de dunga de foc a unor primejdii comune. Oricine are de apărat valori spirituale, prin care s'a afirmat o personalitate etnică, simte la fel cu vecinul aceste primejdii. Dacă vre­mea de pace ne-a făcut şi ne-a lăsat indife­renţi, nevoia de apărare ne apropie pe unii. de alţii. Avem comori sufleteşti, pe care voim să ni le păstrăm cu preţul sângelui. Avem o tine­reţe de spirit, care înseamnă mari rezerve de energie pentru creaţii viitoare. Suntem po­poare chemate târziu de soartă la viaţa mc/-dernă. Abia am intrat în vârsta culturală. E-poca formaţiei naţionale ,de care vorbeam, a fost ca o pregătire şcolară pentru viaţa ce va să vie. Popoarele noastre trăiesc mai mult pentru viitor decât pentru trecut. Şi acesta e

610

© BCU Cluj

semnul unei tinereţi spirituale, ce nu s'a m's-luit xtocă in opere care să dea întreaga măsură a. personalităţii noastre naţionale. Credinţa noastră e că însuşi spiritul Europei se va pu­tea împrospăta mâine din puterile creatoare încă neconsumate ale acestei părţi de lume, care, ducă are un trecut modest, poate avea un viitor strălucit. Intemeindu-ne pe această re­zervă de tinereţe creatoare, am putea vorbi de o misiune-a popoarelor sudestice în ansamblul culturii europene.

Surit atâtea motive care reclamă o.cunoaşte' re mai aprofundată între vecini, singura care

C R O N I C A V. BENEŞ : Semn rău. — Nuvele fantastice.

Ed. Gorjan, 1943. Cultura română este săracă în literatura

fantastică. Deşi izvoarele folclorice puteau fi puse la contribuţie, deşi fantasticul popular este excepţional de bogat, — cu ramificaţii întinse in istorie şi în concepţia de viaţă străbătută de superstiţii, închipuiri diabolice şi practice magice, — totuşi literatura cultă nu s'a oprit la această perspectivă stranie. Cu totul altfel se pune pro­blema fantasticului pur, de influenţă livrescă, cu reflexe din literatura europeană. Aici există o întreagă gamă de nuanţe, — aşa încât nu­mele lui Edgar Allan Poë, Th. Gautier şi chiar E. T. A. Hoffmann nu sunt de loc (Străini scrii­torilor români.

In unele dintre poemele şi nuvelele sale, M. Eminescu ne apare ca un cunoscător al filoso-fiei spiritiste şi a temelor pe oare le punea me-tempsichoza, astrologia şi transfigurarea magică. Delà Al. Macedonski până la Matei I. Oaragiale, fantasticul s'a răsfrânt capricios în opere poe­tice sau în proză, fără ca totuşi să consacre, — în acest sens, o producţie autohtonă. Remember, povestirea fantastică a lui Matei I. Caragiale, este o piesă reprezentativă a genului, remarca­bilă prin stilul lucrat de conştiinciozitatea unul gravor, încărcat cu giuvaericale care îngreuiază fastuozitatea expunerii. Totuşi, Remember ţine mai mult de povestirile cu atmosferă aventu­roasă şi detectivă, fantasticul fiind mai mult un element de ingeniozitate poliţistă. Chiar la scriitorii realişti, cum ar fi Gib. I. Mihăescu sau Cezar Petrescu, întâlnim uneori peripeţiile unor personagii cârmuite de puterea halucina­ţiei, şi atunci, parcă intrăm într'o nouă lume, cu dimensiuni psihologice anormale. In ultima vreme, înflorirea literaturii fantastice se inspiră din psihoza halucinatorie a timpului. Ar fi su­ficient să semnalăm povestirile d-lor Victor Pa-pilian, Laureniţiu Fulga şi Ladim'ss Andreescu, pentru a justifica îneetăţenirea definitivă a ge­nului.

poate intensifica legăturile afective dintre ei. Cu aceste gânduri, mulţumim scriitorilor

croaţi şi români, cari au contribuit la alcătui­rea acestei manifestări de prietenie çromâno-croată. Mulţumiri deosebite i se cuvin dom­nişoarei Elena Eftimiu, pentru migăloasa tru­dă de a fi tălmăcit tqţ materialul în proză, trimis delà Zagreb. Avem un singur regret: că, lipsinău-ne hârtia specială, n'am putut în­flori acest număr cu imagini din pictura şi sculptura croată, preţuită astăzi în lumea în­treagă. -

NICHIFOR CRAINIC

L I T E R A R Â . In cadrul acestor consideraţiuni liminare, tre­bue să recunoaştem că volumul de nuvele fan­tastice al d-lui V. Beneş, ne-a surprins cu ine­ditul artei literare, care isondisază perspectivele nelămurite ale concepţiei noastre despre viaţă. Prima nuvelă, — Semn rău, — pe care autorul a ales-o pentru a deschide volumul, nu este, desigur, o ilustrare reprezentativă. întâmplarea lui Ivan Muchin, care îşi ucide fiul confundat cu o cucuvae, nu pare a fi reflexul halucinaţiei tatălui, ci în cauză se află mai mult fenomenul de posedare al lui Tolea (fiul) în care se încar­nează un tenebros demonism. Există un epizod caracteristic, ai bolii lui Tolea, care suferea de fotofobia noctambulilor, foarte explicit, pen­tru a ne arăta unde intenţiona să ajungă auto­rul. Dar aceasta nu este suficient. La limita dintre patologic şi fantastic intuiţia d-lui V. Beneş are de rostit un icuvânt, pe care 1-a uitai, de aceia nuvela ne apare neisprăvită şi confuză.

Cu totul altfel se ţese atmosfera şi se impun personajele în Wilhelm Temerarul, Duce de Brabant, — scrisă sub influenţa legendelor oare circulă pe seama acestui închipuit luptător cu şobolanii. Aici d. V. Beneş se dovedeşte un po­vestitor abil, conducând acţiunea cu multă in­geniozitate, fără digresiuni şi artificii inutile, pentru a obţine maximum de efect, captivând delà primele rânduri atenţia cititorului, care rămâne încordată până* la ultimile linii ale textului. Totuşi şi aici avem de făcut unele o-biecţiuni. Fantasticul nu trebue indicat prin ad­jective. Cuvinte c a : ciudat grotesc, tenebros, ne slujesc nouă pentru a caracteriza critic o situaţie oarecare, dar abuzul, şi chiar prezenţa lor în textul unei descrieri, trebue înlăturat. Fantasticul trebue să se desprindă simplu, din prezentarea unei situaţii sau din structura ma­terialului, trebue cel mult sugerat, dar nici de cum impus prin balastul verbal. Ne grăbim să adăogăm că obiecţiunea noastră este de amă­nunt, fără să impieteze asupra povestirii în sine, care se menţine chiar fără a ţine seama

© BCU Cluj

de aceste artificii verbale. A doua obiecţiune este lipsa de originalitate a acestei povestiri : cititorul iniţiat va putea cerceta variantele l e ­gendei.

Floarea albastră ţine de cadrul patologiei mintale a profesorului Andrei Sutaşu. Intre nebunie şi fantastic există trecerea îngăduită de imperfecţiunea mijloacelor noastre de inves­tigaţie. Nebunia este o dezorganizare a rapor­turilor neoro-psihice cu lumea exterioară, de­mentul fiind nu numai în capcana unei diso^ Iuţii a personalităţii, dar el este totodată şi prada unei concepţii personale, cu o logică ab­surdă sau aberantă, mergând până la anularea complectă a criteriilor normale de înţelegere şi interpretare. Nebunia se desvoltă exclusiv în cadrul patologic, şi de aceia, orice efort de în­dreptăţire din partea noastră este inutil. Intre nebunie şi fantastic se poate îngădui o punte dé trecere, dar fantasticul are o structură supra normală, depăşind până la un punct, după cum spuneam mai sus, mijloacele noastre de inves­tigaţie şi de înţelegere. Adesea ori psihologia literară face o confuzie neîngăduită între ima­ginaţie şi fantezie. Imaginaţia este o închipuire in limitele posibilului, adică a realităţii cunos­cute de perspeictiVa noastră sensorială şi cere­brală. Fantezia este o închipuire absurdă, fără ca prin aceasta să fie obligator patologică, ci numai dincolo de normalitate, care poate fi aşa după cum o vede fantezistul, dar viziunea lui nu are raporturi echivalente cu înţelegerea ce­lorlalţi oameni. Pe planul literar deosebirea din­tre fantezie şi imaginaţie este asemănătoare cu aceia dintre iluzie şi halucinaţie. Iluzia este o percepţie eronată a simţurilor, o confuzie între realitate şi aparenţă, o închipuire exagerată, dar în cadrul dimensiunilor posibile ; haluci­naţia recunoaşte un fond morbid şi o senzaţie aberantă, fără contactul direct cu obiectul real al percepţiei. In cadrele literaturii fantastice, iluziile şi halucinaţiile sunt motorul care câr-mueşte acţiunea oamenilor. Dar în afară de aceasta mai este şi o atmosferă fantastică, im­provizată de predispoziţia spiritului dintr'o anu­mită zonă culturală de a vedea lucrurile într'un cadru tenebros şi macabru. Scriitorii romanticii, bunăoară, au fost influenţaţi de literatura ma­cabră inspirată de o greşită înţelegere a Evului Mediu. 'Romanul lui M. G. Lewis, The Monk. şi altele asemenea, cu crime sadice, scene > de tortură, călugări sceleraţi, etc., au influenţat până la saturaţie pe Alexandre Dumas, Ponson de Terrail şi Victor Hugo.

In acest domeniu, d. V. Beneş izbuteşte să ne dea întreaga măsură a talentului său. Ne oprim fireşte, la Cetatea cu steaguri albe, la bizara aventură a unor pelerini oare descoperă într'o cetate mistuită de ciumă numai scheletele care

stau la masă şi parcă aşteaptă mântuirea cea­sului de pomină. Totul este înfiorător, putred şi straniu, în această atmosferă de cavou pro­fanat. Şi din mijlocul acestei lumi de schelete cu peruci şi zorzoane, cu zale şi pinteni, răsare nebunul senil Regele Wenceslav, care în fie­care an de Sfânta Elena, îşi serbează nunta cu logodnica ucisă de ciumă la 1432. Descrierea este riguros cumpănită, aşa încât cititorul pri­meşte numai atât cât îi trebue pentru a-şi crispa atenţia şi a rămâne ţintuit şi înmărmurit tn această lume de nebunie şi groază.

Nuvela Păcatul fratelui Beatus este ceva mal lungă, cu descrieri care ne dovedesc ucenicia d-lui V. Beneş la marele stil clasic, bogat şi somptuos, ctitorit de Cervantes şi mergând până ila Anatole France. 'Capitolul referitor la con­tactul dintre Ducesa de Tiatorino şi călugărul Beatus este scris cu o uşoară ironie, cu un fin scepticism, cu acea nuanţă de şiretenie frivolă şi de neîncredere în pornirile viclene ale oame­nilor, care fac frumuseţea povestirilor lui Ana­tole France. Din contrastul lumeştilor preocu­pări cu viziunea vieţii viitoare, se desprinde un umor care are farmecul inedit al naivităţii. Fratele Beatus trece prin toate ispitele, dar este de bună seamă un trimis al Diavolului, de vre­me ce privirile lui ucid pe principesa Lialula, iar răzbunarea lui aduce pârjolul în castelul Serapinilor. Oarecari discuţii teologale, cu re­frenul de rigoare, „Domnul e mare şi puterea lui nemărginită", — ni-1 situiază pe fratele Beatus alăturea de călugării din cărţile lui A-natole France.

Cu totul altfel se pune problema în Pendula şi ân Casa din strada Primăverii, unde obsesia, halucinaţia şi frica de stafii deschid drumul delirant al sinuciderii. Cu aceste nuvele ne a-propiem de Hans Heinz Ewers şi de Gustav Mayrink. In ele priveşti ca prin ceaţă, dibui în necunoscut cu antenele celui de al şaselea simţ. Ceiace găsim peste tot este predispoziţia (o stare psihopatică fantezistă) eroilor de a se situa delà început în nelămuritul unei împrejurări fatale. Ei sunt depăşiţi de puteri stranii care vin din tenebrele subterane, dintr'o lume pe care o bănuim că există undeva, dar nu ştim unde anume, şi de ce legi este cârmuită. Sigur este că această lume este o prelungire a celeia de dincoace, şi că ea nu se poate concepe desle-gată de orice legătură cu complexul nostru sen­zorial, şi aceasta ne duce la credinţa că avem si alte simţuri care se releva numai în anumite momente. Dar în aceiaşi măsură ea turbură perspectiva lumii noastre, introduce elemente străine planului de organizare al spiritului nos­tru, desvăluindu-ne putinţa unei anulări a per­sonalităţii.

Literatura fantastică, pe care o scrie d. V,

6

© BCU Cluj

Beneş, nu este un simplu joc, destul de capri­cios, al imaginaţiei creatoare. Dincolo de l ite­ratură, există un spaţiu fantastic, — în care sondele aruncate de d. V. Beneş nu au de scop numai să descopere materialul, dar să pue şi anumite probleme, care l-au preocupat în de­cursul acestor investigaţii.

Mai puţin în Teodot nebunul, dar mai mult în Pavilionul Nr. 6, şi în Amo, amas, amat, — problema trecerii delà fantastic la nebunie se pune cu plenitudine masivă. Cam deslânată în prima parte, nuvela Teodot nebunul se angre­nează prin coincidenţe bizare - şi superstiţii în­tr'un mecanism psihic care dă unitate ansam­blului. Un sat trece prin potop, foc şi trăsnet ucigător, ca pedeapsă pentrucă ucisese pe un nebun mistic. Starea de Amok, de nebunie co­lectivă, este admirabil redată într'o naraţie con­centrată şi plină de mişcare, încât parcă vezi desfăşurarea cinematografică a acestui tablou impresionant.

Cu Pavilionul Nr. 6 intrăm în realitate; dar trecem delà atmosfera fantastică cu care a fost obişnuit cititorul până acum, la realitatea nero-niană, degradată, cu frecvente alunecări către un desnodământ fatal fără să bănuim măcar de unde s'ar putea ivi. Ultimul episod, când doc­torul Savu Popescu, directorul unui sanatoriu de tuberculoşi, dă foc pavilionului cu bolnavi pentru a-şi satisface viziunea neroniană, este totuşi o urmare firească la ingenioasa sa cură de vindecare, după cum ordinul pe care Neron îl dă lui Seneca, de a-şi tăia vinele în baie, este un preludiu la incendiul Romei.

Amo, amas, amat... este odiseia plină de uma­nitate a unui călător ajuns în urma unui nau­fragiu în mijlocul unui trib sălbatec, pe care încearcă să-1 domesticească şi să-1 domine cu anmeie blânde ale vieţii civilizate. Intenţiile lui izbutesc până la un punct, dar bestia antropoidă reacţionează neaşteptat, cu securea în mână, sfărâmând capul binevoitorului. Subiectul este verosimil, iar descrierea colorată şi antrenantă anulează orice obieeţiune nefavorabilă. Desigur că d. V. Beneş este un virtuoz al genului fan­tastic, stăpânind atât de bine [tehnica tratării adecvate cu subiectul, încât faptul că nuvelele sale au în totdeauna efecte surprinzătoare, nu ne apare oa ceva voit, ci ca urmarea firească a unor măestrite posibilităţi de a stăpâni cla­viatura fantasticului.

* * *

ECLIPSA CRITICEI. — Problema de utili­tate pulblică şi de prestigiu a criticei li­terare se pune atunci când criticii înşişi sunt în pagubă cu îndeplinirea misiunii lor. Vina prin urmare este a criticilor, care nu suni prezenţi pe şantier, n'au autoritate sufici­

entă, şi ceea ce este şi mai grav, nu sunt pătrunşi dă însemnătatea misiunii lor. încă mai dăinue credinţa că eriiica literară este o anexă devotată a literaturii, chiar o a-nexă parazitară, fără autonomie, fără stil pro­priu, fără năzuinţa de a se constitui .într'un gen aparte. Astăzi discuţia acestei prezenţe este necesară şi este de mirare că criticii lite­rari nu si'au pronunţat încă asupra ei. Ba, ceea ce pare mai ciudat, problema a fast ridi­cată ca un protest de scriitori care nu sunt şi critici lLerari.

Dacă cercetăm lucrurile mai afund, noi cre­dem că nemulţumirea scriitorilor vine din fap­tul că după moartea lui N. Iorga şi E. Lovi-nescu s'a ivit un gol, pe care nimeni deocam­dată nu-1 poate acoperi. Două pierderi, pro­fund regretabile, .cu o posteritate şovăelnică şi fără nădejdea de a lega firul întrerupt. N . Iorga a fost un critic literar de învăpăiată ve ­hemenţă polemică, — un vizionar al fenome­nului cultural românesc, cu alunecări savuroa­se de pamfletar, — dând genului o incisivitate inchizitoriailă. In critica literară, N . Iorga a iz­butit să se realizeze pe sine, ca temperament, c& scriitor, genul căpătând astfel autonomia creatoare a operii de artă. Paginile de ideolo­gie literară, portretele critice, evocările, stră­bătute de văpaia unei credinţe sau distilate cu venin polemic, vor rămâne şi vor !fi citite şi apreciate. N. lorga a fost un fenomen uman inedit şi intransmisibil, şi din această pricină posteritatea lui critică nu-1 poate amplifica. Ori de unde il-am privi pe N . Iorga, taţi suntetn elevii lui, şi chiar acei care nu-i recunosc paternitatea, sunt obligaţi să mărturiseasce trăirea proprie în atmosfera creată de dânsul.

E. Lovineacu a fost adversarul permanent şi pătimaş al lui N . Tonga. D e câte ori N. torga spunea da, E Lovinascu răspundea cu un nu răspicat, cu simţul unei strategii viclene; de câte ori N. Iorga se arăta refractar unei pseu-do-valori sau unui curent literar, E. Dowinescu găsea justificări valorilor negative şi îşi dove­dea o receptivitate improvizată şi oportună. Memorialist pe bază anecdotică şi pe insinuări, portretist cu filitgrame acidulate, E. Lovinesicu a fost criticul veşnicilor mutaţii estetice, a mo­bilităţii intelectuale, şi a impresionismului legi­timat prin structura subiectivă a criteriilor sale. Lupta a ţinut zeci de ani, şi a fost instructivă, rodnică, şi amuzantă. La rândul nostru, unii am fost iorghişti alţii lovinescieni.

Criticii literari care trebuiau să însufle­ţească atmosfera, după moartea lui N. Iorga şi E. Lovinescu, au ocolit lupta de idei, s'au ferit de baricade, şi în atitudinea lor stărue credinţa că autoritatea se cucereşte prin preţio­zitate şi îngâmfare aulică. D-nii Şerlban Ciocu-lescu, G. Călineseu, Fompiliu Oonstantinescu şi

© BCU Cluj

Vladimir Străinu, integraţi cu drept cuvânt de E. Lovinescu în posteritatea maioresciană, cu neînsemnate deosebiri, au aceiaşi structură in­telectuală şi aceiaşi receptivitate critică. Din a-ceastă pricină se vor menaja, vor trage foloa­sele solidarităţii, şi lauda reciprocă, interesată sau nu va fi obligatorie à tour de rôle. Conce­diaţi în grup de Revista Fundaţiilor Regale, unde militau sectar, aceşti .critici pare că îşi so­cotesc astăzi misiunea terminată, şi pe pragul intrării în istorie, îşi aşteaptă consacrarea. Un adversar mai puţin ne întristează, unul mai mult ne provoacă, şi din această pricină le re­gretăm absenţa.

D. Pompiliu Constantinescu în articolul Ab­senţa criticii (Vremea, delà 26 Septembrie 1943) constată că „la Kalende unde sunt doi criticii, se joacă de-a critica poeţii sau n'o face nimeni". Nu ştim dacă criticii vizaţi vor răspunde la ape­lul d. Pompiliu Constantinescu, dar deocamdată absenţa este nemotivată. Nu este cazul de a face procese de intenţie, dar trebue să recu­noaştem că criticul literar, când vrea să existe, găseşte şi tribuna unde să scrie. Dovadă d- Per-pessieius, plecat delà R. F. R., deţine astăzi foi­letonul critic la ziarul Acţiunea. Totuşi, teme­rar, d. Pompiliu Constantinescu se ffintreabă: „care sunt ziarele oare au invitat un critic şi-au fost refuzate ?" A m trăit ani de zile în atmos­fera marilor gazete de tiraj şi euhosic psicholo-gia gazetarului. Bunăoară, până ia intrarea mea în redacţia ziarului Curentul, jurnalul de altfel

. scris foarte bine de gazetari scriitori, nu avea un critic literar. Pe lângă alte îndeletniciri ga­zetăreşti, am obţinut şi foiletonul critic, dar în ziua când am venit cu o cronică despre E. Lo­vinescu, m'am izbit de rezistenţa scriitorilor din redacţie. E. Lovinescu, era pus la index. Nu se putea vorbi despre el> nici în bine nici în irău. Nimicire prm tăcere. Procedeu evreesc. Am

. reacţionat, şi foiletonul S'a publicat. Dar cu . acest prilej am constatat că ziariştii, foarte

edessa, se recrutează dintre scriitorii rataţi, şi aceştia sunt cei mai năzdrăvani adversari ai li­teraturii şi criticei literare. Totuş, această con­siderare nu epuizează toate datele problemei.

întrebarea de ce ziarele n'au o cronică lite­rară este rău pusă, pentru că unele ziare o au, iar altele dacă n'o au, tipăresc în schimb perio­dice literare. De pildă : la Timpul cronica o de­ţine d. Petru Comarnescu şi chiar d. Petru Ma-noliu; la Viaţa*, d. Minai Chirnoagă; la Acţiunea, d. Parpessiicius ; Universul tipăreşte în schimb Universul Literar, unde cronica o deţine d. Tra-

G R O N I DRAMA ŞI TEATRUL. — încercând a (for­

mula judecăţii mai lărgi, pentru a fixa gustul

ian Chelariu. Numai Curentul aşa dar n*are 6 cronică literară.

In astfel de condiţii, unde se pot plaisa d-nii Cioculescu, Călineseu şi Streinu? Locurile sunt ocupate de alţii; cadrele critice se primesc. Se prea poate oa d-nii Călineseu şi Cioculescu să aştepte vremurile de aur ale Adevărului de odi­nioară ş i să se izoleze de fenomenul literar de azi. Ce-ar face bunăoară d-nii Cioeulescu şi Călineseu dacă ar avea o cronică literară la Universul sau la Porunca Vremii ? Ar conti­nua să scrie despre Camil Baltazar şi Felix Ader ca, feştelind valorile româneşli ? Critiica literară a acestor critici a fost, depăşită de feno­menul literar de astăzi, şi absenţa lor este o eclipsă de înţelegere. Prin urmare, peroraţia d. Pompiliu Constantinescu este Pro domo, apă­rând cauza pierdută a grupului.

Totuşi este regretabil faptul că Revista Fun­daţiilor Regale, de sub conducerea d. D. Cara-costea de mai bine de doi anii, n'are cel puţin un critic literar cu autoritate. Nu se găseşte oare nimeni care să înlocuiască pe criticii înlă­turaţi în grup de actuala .conducere a revistei? Viaţa poeziei, scrisă ou artistice însăilări de d. Ion Siugariu, nu rezolvă integral problema cri­ticii literare la R.F.R. Afirmarea d. Pompiliu Constantinescu, că subsemnatul ar face la Gân­direa o cronică literară „după dogmele sectaire ale revistei", n'are nici un temei. La Gândirea s'aiu scris în ultimii doi ani cronici literare înţe­legătoare despre poeţii şi scriitorii care n'au co­laborat la această revistă, şi nici n'au vreo atin­gere cu ideologia publicaţiei. Alţii, care deşi ne-au atacat personal, şi desigur nu academic, au fost recenzaţi, şi meritul revistei Gândirea este de a nu fi practicat niciodată nimicirea prin tăcere.

In definitiv, toată supărarea d. Pompiliu Con­stantinescu se reduce la faptul că d-nii Căli­neseu şi Cioculescu nu pot scrie nicăiri. Regre­tăm şl noi absenţa acelui savuros Prostologhl-con din Jurnalul Literar de odinioară, şi recu­noaştem d. G. Călineseu merite de portretist, dar cine este de vină dacă a scris o Istorie a literaturii române pentru slăvirea Israelului ?

Criticii n'au nevoe de mila nimănui pentru a exista. Lozinca este chiar de a proceda fără milă. Cine vrea să scrie critică, chiar în criza de azi a presei cotidiene şi periodice, va găsi o tribună. Cine n'o găseşte, înseamnă că nu este util şi oportun, sau mai poate fi învinovăţit şi de carenţa autorităţii,

NîCOLAE ROŞU

unei epoci ne vom vedea siliţi să desprindem întâmplările scenei pe un răstimp ce depăşeşte

C A D R A M A T I C A

614

© BCU Cluj

stricta actualitate. Vom descoperi în acest fel şi o anumită orientare în conducerea teatrului nostru şi, fireşte, şi un public care, cu toată năvala pe care o dă astăzi la teatru, accepta sau mu un anumit stil şi o anumită dramă.

Astfel privite lucrurile, iată că ni se înfăţi­şează, cuprinzând două stagiuni, două teme principale, şi anume : reprezentarea lui Schiller pe scena teatrului Naţional, exclusiv, şi relua­rea romantismului francez, în forma lud mai apropiată, rostandiană, mai întâi, pentruica în cele din urmă, însuşi izvorul de mult uitat, „Hernani", să fi© adus în faţa spectatorului con­temporan

întrucât îl priveşte pe Schiller, în scurta vre­me, din toamna anului 1943 până în prezent, s'au reluat două lucrări: una jdin epoca tinereţii, cea din urmă, Don Carlos"; cea de a doua, ur­mând de îndată, după o pauză de zece ani, re­vărsatului „Wallenstein", — „Măria Stuart". In alegerea acestor lucrări o anumită tradiţie ro­mânească a fixat hotărîrea. Pentrucă, deşi sunt aproape o sută de ani, de când Schiller este un duh bun şi tutelar al teatrului românesc, naţio­nal mai ales, — a fost jucat întâi la 1851 de Costaohe Camagiale, înainte de a se inaugura actuala clădire a teatrului Naţional, — totuş, din lucrările sale, sunt mereu câteva şi aceleaşi cari se aleg şi se joacă. Şi nici timpul nostru nu a depăşit încă lotul practicelor actoriceşti. „Ho­ţii" au fost cei dintâi cari au văzut lumina ram­pei Ia noi; a urmat „Intrigă şi Amor" — „Luiza Miller" după cum se numia pe atunci ; apoi „Măria Stuart", „Don Carlos" şi rar de tot „Wil-helm Teii", jucat iarăşi în curajoase încercări de acelaş Costache Caragiale.

După cum se vede, o majoritate de lucrări din opera tinereţii, când patosul schillerian ne-înălţat încă metafizic de Kantianismul <ce se aşează tocmai în cei zece ani de prefacere în gând şi realizare ai autorului, nu aducea din afară ca pe un sistem de morală superioară, în­cheiat, schelă în cuprinsul căreia să se croiască planul ultimelor lucrări. De la epoca aceasta biruie şi reapare numai „Măria Stuart", -în care elementele descriptive cu care Schiller a încăr-cat pe regina Scoţiei, dau un material plastic şi sensorial, menit să atragă din primul plan al prezintării un public, care nu vrea să întârzie pe drumurile grele ale adevăratei structuri, aşa cum acelaş public se fereşte şi se ţine în re­zervă faţă de un Hebbel de pildă, de curând în­cercat la noi cu a sa „Măria Magdalena", din care momentele dramatice rărite, şi supracon-struite în desfăşurarea lor de dogoarea rece a poetului delà nord, dau o piedică pentru înţele­gere şi urmărire. A biruit deci întotdeauna Schiller la noi, şi biruie încă prin o anumită lesniciune de contact între pulbli'c şi el, stabilită mai ales1 pe înflăcărarea generoasă şi puţin

revoluţionară, cu care clasicul german trecea prin întreaga sa operă, încă din anii eruptivi ai temperamentului său, din „Sturm und Drang". Atât de mare a fost această înţelegere şi accep­tare, încât în anii mijlocii de formare a echipe­lor actorilor mari români, când melodrama Parisului servea pentru o amplă desfăşurare a râvnelor de roluri îmbelşugate, iar piesa tre­buia să cuprindă o siguranţă în ea de efect şi de înduioşare, Schiller, cu „Hoţii", „Luiza Mil­ler" şi soarta nemiloasă a „Măriei Stuart", era singurul dintre clasici, care ţinea piept, dintr'o greşită înţelegere poate, dar şi dintr'o biruitoare substanţă de vieaţă, mediocrului repertoriu de melodrame, cu'care, pentru efect la public, era confundat.

Fireşte că astăzi, clasicul german este repre-zintat cu o altă înţelegere de către teatre şi pri­mit cu o limpezire mai mult de public. Totuş puterea care i-a dat vieaţă aproape un veac, la noi, e aceiaş, adică, darul său de poet dramatic şi tinereţea' şi prospeţimea sa. Sunt atât de pu­ternice, la el, aceste elemente, încât, în forma clasicismului german redat, mă gândesc mai ales la versul alb din „Don Carlos", transcris, evident, în frumuseţi literare, de Coşbmc, dar nu şi cu îndemânări scenice, biruie neobicinuinţa publicului nostru pentru forma aceasta nobilă, mlădioasă şi plastică, mult superioară pentru a exprima nuanţe chiar în fuga evenimentelO'r scenice, faţă de alexandrinul răsunător cu care din influenţă franceză suntem obicinuiţi, şi care din amploarea sa retorică, se desprinde cu greu pentru ecouri şi adâncimi. Această dificultate cred că numai de Schiller a fost învinsă la noi, după Shakespeare, pentrucă numai Schiller, ca şi Shakespeare, are o tradiţie de educare a actorului şi & upblicului, în modcs'e şi poate câteodată, trivializate forme literare de repre-zintare. Astăzi, după ce substanţa însăşi a tre­cut, a prins şi s'a zidit în gustul şi preferinţa publicului românesc, forma versului neobicinuit şi supărător în altă parte, se acceptă. De aceea, socotim că a sosit momentull ca, întocmai după cum se iuorează la un Shakespeare în formă originală şi astfel se reprezintă, să se între­prindă şi o traducere integrală a lui Schiller, în formă originală pentru uzul scenei şi al lec­torei.

Astfel a reapărut poetul delà Weimar, tânăr, acelaş, aclamat şi mai ales cercetat în zeci de spectacole de un public care îl iubeşte şi—1 pre găteşte pentru o înţelegere şi mai adâncă a ce­lor de mâine.

Să cercetăm acum soarta celei de a doua teme pe scenele noastre a romantismului francez. După cum spuneam, chiar în primăvara acestui an, pentru împlinirea a douăzeci şi cinci de ani delà moartea lui Edmond Rostand, teatrul Na­ţional a reprezentat „Prinţesa îndepărtată'', iar

6,5

© BCU Cluj

acum, foarte de curând, teatrul Municipal ne-a făcut să ascultăm „Romanţioşii". Intre timp., tot Naţionalul a reluat „Hernani", al lui Victor Hugo", în traducerea lui H. Lecca.

S'a urmărit, credem noi, o reînscăunare a poeziei la teatru şi fireşte alegerea s'a îndreptat către acea dramă cu prestigiu, din care, este adevărat, că dealungul evoluţiei dramei noastre romantice — delà Bolintineanu prin Hasdeu, Aleosandri şi până la Davila — am resimţit în ­totdeauna influenţa. Era deci o orientare fi­rească înspre care oricine s'ar fi îndreptat. Ră­mâne însă de văzut în ce măsură operile aces­tea mai trăesc odată realizate, şi în ce măsură publicul însuş acceptă aceste spectacole. Apro­pierea de Schiller este deosebit de lămuritoare.

Grupul minor (în înţeles dramatic) al operilor rostandiene reprezintate a avut încă delà înce­put o deficienţă din însăşi structura lucrărilor. De un lirism verbal una — „Prinţesa îndepăr­tată" —; cu un joc de trecere înspre o perfec­ţiune tehnică, cealaltă — „Romanţioşii" — era greu să biruie hotărât şl s i găsească favoarea unui public, pentru oare, faţă de culorile tari ale unui fundal pe care îl cere, delicateţea aceasta, artificioasă de multe ori, a tablourilor de Şeva­let, nu putea să rămână în amintire. Iar întru­cât îl priveşte pe Victor Hugo însuş, problema a fost mai grea, ea căzând mai ales în sarcina actorilor.

Evident avem astăzi la teatrul Naţional multe talente, în toate generaţiile şi o trupă foarte mlădioasă pentru a da distribuţii multe şi felu­rite. Avem şi un stil al casei (în afară de cel caragialesc, făcut din tradiţie profesională), un stil ţinut în disciplină şi înţelegere. Nu trebuie uîtat însă că, actorul, deşi prin meseria lui e menit să treacă prin toate felurile de vieaţă şi să le înţeleagă, rămâne totuşi contemporanul epocii sale, din oare desprinde mai puternic un ecou, decât din celelalte. Apoi, şi în materialul pe care îl are de prelucrat, el trebuie să gă­sească substanţa pe care .să se sprijine, mai ales când formal, stilul epocei sale nu este în ­rudit ou un anumit stil pe care trebuie să-l dea. Iată dece, credem noi, că actorii noştri, astăzi sunt mai îndepărtaţi de Victor Hugo decât înain­taşii lor,, cari trăiau încă în tiparul romantis­mului francez.

Geniul verbal enorm al lui Hugo, care nu izbuteşte totuş să dea şi o a treia dimensiune personajiilor sale, le stă într'o anumită stângă­cie a actorilor. Naturalismul, în ale cărui forme schimbate dar aceleaşi ca stil s'au deprins a juca de zeci de ani, într'un repertoriu, fie românesc, fie străin, îi împiedică să se reîntoarcă astăzi şi să dea cu convingere şi sinceritate mai ales,

vieaţă personajiilor hugoiene. Găsesc câteva ati­tudini, câteva puncte de sprijin verbal, şi apoi trudesc prin goluri, să lege aceste şubrede pie­tre de hotar. Actorul astăzi merge din afară, dintr'o lume tridimensională spre consonanţa cu propriul său rol. L-a învăţat acest lucru acelaş naturalism, care 1-a pus să evolueze prin grosi­mile şi plasticităţile decorului. înaintaşul, acto­rul romantismuiui şi al melodramei, avea mai întotdeauna în jurul lui, pe sicenă, decorul în foi de culise şi fundal. Iluzia suprafeţelor pic­tate şi suprapuse în proecţie se realiza numai pentru spectator. Actorul de pe locul său, când se uita în jur, vedea tăişul culiselor şi rareori fundalul. Scena era un câmp deschis pentru zbaterea sa ce nu-şi putea găsi sprijin decât într'o înflorire din sine. înflorire înaltă, de cu­vinte ,aşa cum le scrisese poetul, pe urma căruia actorul călca, uflca în interpretare, se depăşea gigantic, se închidea în cuprinzătoare cercuri de gest larg ş i cuvânt cătat pentru a da un cu­prins şi o materie săvârşirilor sale. Toate ace­stea astăzi sunt pierdute ca o concluzie din premize absente, printre cari şi înţelegerea publicului, şi ritmul său de vieaţă, trebuie aşe­zată. Că există o tradiţie a romantismului în şcolile actoriceşti, o ştim. Că se arată tinerilor cum trebuie jucat Hugo, iarăş o ştim. Dar atunci când Hugo nu are carnea lui Shakespeare în care să intre şi să se ascunză actorul, e foarte greu când scena lui Hugo nu mai există, trans­formată de o scenă naturalistă ce vrea să fie romantică, să ceri actorului să găsească în el goarna cea mare şi înaltă, cu care să trâmbiţeze tiradele.

Mult mai apropiat de noi, şi pe amănunte ce par neînsemnate la prima vedere, stilul acto­rului moare din stilul scenei, aşa cum stilul adevăratei tragedii eline e mort, odată -cu lipsa măştii şi a conturului. Genurile extatice ale dra­mei, şi drama romantică franceză are o bună parte de extaz în ea, îşi pierd foarte uşor stilul actoricesc, din însăşi aşezarea materială a locu­lui de evoluţie.

Spre deosebire de aîceastă dramă, Schiller ca şi Shakespeare, au 'substanţa, materia tridimen­sională ascunsă în chiar forma lor, icare numai ea poate să stea în afară de obicinuinţele de azi. Acolo însă găseşte actorul rădăcina sigură a viitoarei lui oreaţiuni.

Şi iată cum, dintr'un complex de date, în care poetul actorul şi publicul trage fie care rostul său, se poate încheia această privire de un cuprins mai larg, într'o încercare de a tfixa un moment major din vieaţa iscenetor noastre de astăzi.

ION MARIN SADOVEANU

ANUL XXII Nr. io Xv^ŞX DECEMBRIE 1943 616 / & 0 L

% JŞQ şl © BCU Cluj

^HiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiMiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiHjiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiti^

I NICOLAE A. TANAŞOCA & Fraţii | ! SOCIETATE IN COMANDITĂ SIMPLĂ I I PENTRU COMERŢUL ŞI INDUSTRIA j I DE AUTOMOBILE J | B U C U R E Ş T I | I Sediul: Bulevardul Regele Carol i No. 14

1 AUTOMOBILE, MOTOCICLETE CAMIOANE

B . M . W . B O R C W A R D ! m

— S

niMitiiiiiiiiiiiiiiniiiiuttiiuiiiiMiiiin^

——: — -————- • • • - - • • ^

EDITURA S O C E C & C o . S .A.R. Au apărut:

TITU MAIORESCU

însemnări zilnice vol. III V. V. HANEŞ

Antologia oratorilor români CEZAR PETRESCU

Carlton (roman) T. T. BRANIŞTE

Prinţul (roman)

OCTAV ŞULUŢIU

Mântuire (roman) IOANA POSTELNICU

Bezna (roman)

RADU TUDORAN

Anotimpuri ed. III Un port la Răsărit ed. VI

ALICE GABRIELESCU

Secretul profesional (roman)

© BCU Cluj

E X E M- /" l \ M Ï 1 I D I 7 A E X E M "

A P A R E O D A T A P E L U N A

GRUPAREA REVISTEI : LUCIAN BLAGA, VASILE BĂNCILA, ŞTEFAN BACIU, DAN BOTTA, G. BREAZUL, AUREL D. BROŞTEANU, AL. BUSUIOCEANU, SEPTIMIU BUCUR, D. CIU-REZU, MARIELLA COANDĂ, IO AN COMAN, f N. M. CONDIESCU, ARON COTRUŞ, N. CRE-VEDIA, DEMIAN, ARHITECT I. D. ENESCU, GHERGHINESCU VANIA, GEORGE GREGO­RIAN, RADU GYR, N. I. HERESCU, PETRU P. IONESCU, AL. MARCU, f GIB I. MIHĂESCU, NIŢĂ MIHAI, BASIL MUNTEANU, DONAR MUNTEANU, VICTOR PAPI LI AN, CEZAR PE-TRESCU, ION PETROVICI, ION PILLAT, VICTOR IN POPA, GRIGORE POPA, DRAGOŞ PROTOPOPESCU, NICOLAE ROŞU, ION MARIN SADOVEANU, D. STĂNILOAE, FRANCISC ŞIRATO, OCTAV ŞULUT1U, G. TULEŞ, EMILI AN VÂSILESCU, TUDOR VI ANU, PAN. M.

VIZIRESCU, V. VOICULESCU, GH. VRABIE

REDACŢIA : NICHIFOR CRAINIC, STR. VASILE CONTA Nr. 5. BUCUREŞTI I litiHiUMiiiitiiiiingiiiiiii.iMiiiri iiiiitiiiiiiiaiiiiitiiiisiiEiiiiiiniiiiiiifiiiilNiii mn(!iiiiiiuiiniiiiiiiiiiiiiiiii<ifniill{iiHiUTiwiiiHiuii»UHWiiiuinfc»

AU APĂRUT: I. P ILLAT

TRADIŢIE ŞI LITERATURĂ

Ed. „Casa Şcoalelor" Preţul 300 Iei

N I C O L A E R O Ş U

DESTINUL IDEILOR

Ed. „Fundaţiilor Regale" Preţul 400 lei

V I C T O R PAPILIAN

MANECHINUL LUE IGOR

Ed. „Fundaţiilor Regale" Preţui 250 lei

V . V O I C U L E S C U

DUHUL PĂMÂNTULUI Ed. „Fundaţiilor Regale" Preţul 300 iei

liitiuùnwiiiiunaiMÏUHEHiiWHUi

ABONAMENTE s 1 A N 500 LEI ; PENTRU INSTITUŢII Ş I ÎNTREPRINDERI 1 3000 LEI ANUAL IN STRĂINĂTATE s 2000 LEI ANUAL »

ADMINISTRAŢIA : STRADA DOMNIŢA ANASTASIA No. 16. BUCUREŞTI l

FLAUVL f i A INI 1^1 R F À F L A R U L

LEI 8 0 . - \ j n i 1 J b r JL JIVJLi^nL LEI 8 0 . - -TIOPOGRAMA ZIAWUÏLUI „UNWiERSnL" STRADA BREZOLANU No. 2*—23. — BUCUREŞTI

înregistrat Beg. Com. No. 437|932 c. 14.403.— 17.XII.94S © BCU Cluj