ANUL XVI I|_ Nr. 48^ Oc^omyri^Decemvrie 1923

BULETINUL SOCIETĂŢII NUMISMATICE ROMÂNE

REVISTĂ PENTRU NUMISMATICĂ ŞI ŞTIINŢELE AUXILIARE

SUB ÎNGRIJIREA D-LUI

C O N S T A N T I N M O I S I L PROFESOR, NUMISMAT Şl MEMBRU CORESPONDENT

AL ACADEMIEI ROMANE

B U C U R E Ş T I

TIPOGRAFIA CURŢII REGALE F. OÖBL Pil

STRADA REGALĂ, 1 3

c. 10619 1924

HORGOŞ ( H E R G O Ş )

D i c ţ i o n a r u l Academie i R o m â n e n u c u n o a ş t e n u m e l e de b a n horgoş (he'rgoş) î n t r e b u i n ţ a t de R o m â n i i d in Ardea l în cu r s de a p r o a p e 150 de an i î n c e p â n d de pe t i m p u l lui L e o p o l d I. I a t ă d o c u m e n t e l e în ca re ni s'a p ă s t r a t :

In o n o t i ţ ă pe Cazania lui V a r l a a m a biser ic i i d in R ă h ă u se scr ie : « în dzilele lui î n t o n i e R o ş i t Voivod, căndo aii î n b l a t vă le to l 7186 (1678) m s ţ a A g [ u [ s t u : . . . . la A l i cxandru . 2 h o r g o ş pe pă­mânt. . .» !).

î n o n o t ă de pe o Evanghelie s lavonă , cam de pe la 1550, din b ib l io teca l i ceu lu i g r ă n i ţ e r e s c d in N ă s ă u d , p r o t o p o p u l P rocop T e a r c i din R u s «poronceşte» la 23 Mar t i e 1748 : «Alta, i a t ă că vi să po­r u n c e ş t e Molitfi T a l e , p r e c u m a m v ă z u t şi p o r u n c a p r eac in s t i t u lu i v icarăşu, n u m a i decă t să s t r ă n g i de la feţ i că te 6 ho rgoş , şi de la diieci că t ă 3 ho rgoş , şi pe la B l a g o v e ş t e n i i să-î s t r ă n g î to ţ i bani[i], fără ţ i r ă de r ă ş t a n ţ i e : de la p o p a U r a t u l 15 h o r g o ş şi 4 o î ; n u m a i să le po rnească de l[a] P r u n d , eî chizeş i ; p e n t r u 5 horgoş , F ă t u l ; aş i jderea şi a l te r ă ş t a n ţ i i să le scoţi . Şi pe M a r ţ i în 29 să le a d u c i la Bis t r i ţă .

Acîast[a] poronc im. S ă fiî cu H[r is to]s , a m i n » 2 ) . C u m se p o a t e ce t i pe o Evanghelie d in G e o a g i u - F e r e d e u , la 1761

d iacu l «Toder» «au a g î u t a t » cu «3 ho rgoş» 3 ) . î n sfârşi t pe u n ' Trioel d in 1731 al b iser ic i i o r t o d o x e n o u ă d in

G i o a g i u l - d e - s u s se p o a t e ce t i în o î n s e m n a r e d in 3 Mar t i e 1815 a lui Chi r i i Popov ic i d in acelaş i s a t : «au d a t ü . . . T e c ş a O p r e 2 he rgoş , şi O n i l ă 3 h e r g o ş , popa Ione.ş 3 h e r g o ş , G r u i ţ ă Ion 3 h e r g o ş u

') N . Io rga , Scrisori şi inscripţii ardelene şi maramureşene, I i , Bucureş t i 1906, p. 154.

2) 0. c, p. 137. 3) 0. c . p. 104.

98

G i u n c a n ü G a v r i l ü 3 hergoş i , şi car i aii făcuţii, cu căte u n ü hergoşt i , b ine , să le fie poman[ă] , pe nemű, pe s e m ă n ţ ă » i ) .

N u m e l e aces te i m o n e t e de ä r g i n t cu va loa rea de 17 cre i ţa r i se de r ivă din u n g . horgas « k r u m m » , n u m i t ă aşa d u p ă forma pe ca re a lua t -o la fabricare. P â n ă b ine de c u r â n d nici d i c ţ iona re le u n g u ­reş t i n ' au c u n o s c u t aces t în ţe les al lui horgas. E l a fost r e l e v a t de Melich J. în M. Nyr. X X X , 4 3 4 , care 1-a găs i t în o d a r e de s e a m ă desp re o t i p ă r i t u r ă v e c h e a şcoalei sup . u n i t a r e d in Cluj, p u b l i c a t ă d e K(anya ró ) F(erenc) în Magy. Könyvszemle, ser ia nouă , IX , 222. P e o p a g i n ă a lbă dela î n c e p u t u l . a c e s t e i căr ţ i se p o a t e c e t i : « I t t K o -l o s v a r o t t E g y m e g h n y i t t a t o t t zár né lkü l való Bibl io thecából , t u d g y a I s t e n k icsodáiból . T e l e k i I á n o s ö t t h o r g a s o n ve t t e . E b b , az k i ha ­r a g s z i k é re t t e . A m e n ! » Deci «a c u m p ă r a t - o T e l e k i I á n o s cu 5 h o r g o ş i » .

U n g u r e s c u l horgas a i n t r a t şi în săseş te în formele horgosch şi horgasch 2 ) . Aici t r ă e ş t e p â n ă as tăz i .în l o c u ţ i u n e a : 9 left wâi ddr Jftrgo* iin tsuddrn = «es g e h t i h m gu t , er h a t g u t e T a g e (wie der in L u m p e n a u f b e w a h r t e horgo*)* 3).

D R . N . D R Ä G A N U Profesor universitar, Cluj

CU PRIVIRE LA BANII LUI CUZA-VODĂ

Art ico lu l a t â t de i n t e r e s a n t d e s p r e ban i i lu i Cuza-Vodă, pe care m a r e l e n o s t r u î n v ă ţ a t d. N . Io rga 1-a p u b l i c a t în n u m ă r u l t r e c u t al aces te i rev is te , a a r u n c a t o l u m i n ă n e a ş t e p t a t ă a s u p r a pro­iec te lor ce le făurea, în m a t e r i e m o n e t a r ă , "primul D o m n al P r inc i ­pa t e lo r U n i t e R o m â n e . Sp r i j i nu l ce 1-a d a t cu a t â t a b u n ă v o i n ţ ă consu lu l f rancez d i n Iaş i , Vic to r Place, p e n t r u r e u ş i t a încercăr i i de a se b a t e m o n e t e româneş t i , şi c o n t r i b u ţ i a s a v a n t u l u i n u m i s m a t francez Ad. de L o n g p é r i e r , care a d e s e m n a t p ro iec te le de m o n e t e , dovedesc , la r â n d u l lor, i n t e r e su l m a r e ce-1 p u r t a g u v e r n u l francez p e n t r u rezolv i rea favorabi lă a aceste i p rob leme .

1] 0 . c , p . 106. 2) J . H a l t r i c h , Plan zu Vorarbeiten für ein Idiotikon der siebenb. säe/tu.

Volkssprache. Braşov, 1865, p . 144: h o r g e s c h (magy. h o r g a s K r u m m ) e h e m a ­l iges 17 Kreuzers tück» ; Haltrich-Wolff, Zur Volkskunde der S. Sachsen, Wien , 1885, p . 372, 1 5 0 ; Dr. Iu l ius Iacobi , Magyarische Lehnirorte im Siebcnbürgtscir-Sächsischen. P r o g r a m m des e v a n g . G 3 ' m n a s i u m s A. B. in Schäs sbu rg , 1894/5 s. v.

3) Dr. G. Kisch, Nöxntr Wörter und Wendungen, Bis t r i ţă , 1900, p . 73.

99

* Din î n d e m n u l d-lui X. I o r g a a m r u g a t pe d. H e n r i P lace , d i s t i n su l fiu al consu lu lu i francez din t i m p u l U n i r i i , să cerce teze dacă n u c u m v a se găsesc în a r h i v a famil ie i sale d e s e m n u r i l e lu i L o n g p é r i e r , ca să p u t e m avea o idee e x a c t ă de în fă ţ i şa rea ce t r e b u i a u să o a ibă m o n e t e l e pe cari voia să le b a t ă Cuza-Vodă în 1860. D-sa a a v u t b u n ă v o i n ţ a să cerceteze şi în a d e v ă r a găs i t ace le d e s e m n u r i .

Astfel, m u l ţ u m i t ă b u n ă v o i n ţ e i d-lui H e n r i P lace şi i n t e r e s u l u i ce d-sa îl man i f e s t ă faţă de t r e c u t u l nos t ru , p u t e m p r e z e n t a c i t i to­r i lor d e s e m n u r i l e p iese lor de 20 r o m â n i , 5 r o m â n i şi 10 cen t ime , p iese cari r e p r e z i n t a u m o d u l c u m a v e a u să se înfăţ işeze seri i le de m o n e t e de aur , de a r g i n t şi de b ronz ale lui Cuza-Vodă.

P iesa de a u r de 20 r o m â n i t r e b u i a să a ibă va loa rea u n u i na­poleon de a u r (20 franci) şi se p r ez in t ă astfel (fig. 1):

Av. A L E C S A N D R U • J O A N • D O M N • M O L D • S I • V A L • S t e m a P r i n c i p a t e l o r - U n i t e , fo rmată d in d o u ă m e d a l i o a n e ova le cu a r m e l e Mol­dove i şi Mun ten ie i , t i m b r a t e de o co­r o a n ă pr inc ia ră .

Rs. P R I N C I P A T E L E I U N I T E (pe m a r g i n e ) , 20 j R O M A N I | 1860 ( într 'o co roană e l ipsoidă de spice).

P iesa de 5 r o m â n i (arg in t ) a v e a să fie de m ă r i m e a şi va loa rea une i p iese de 5 franci şi se înfă ţ i şa astfel (fig. 2):

Ac. A L E C S A N D R U • J O A N • D • M O L D • S I • V A L A H *

F i g . 1 .

Fig . 2.

S t e m a P r i n c i p a t e l o r - U n i t e f o r m a t ă d in d o u ă s cu tu r i d r e p t u n g h i u l a r e cu a r m e l e Moldovei şi Mun ten i e i , a şeza t e a l ă t u r e a p e m a n t i a dom­nească şi t i m b r a t e de o co roană rega lă .

100

Rs. P R I N C I P A T E L E • U N I T E | * P R I N • U N I R E • L A • P R O P Ă Ş I R E * (pe m a r g i n e ) , 5 | R O M A N I | 1 8 6 0 ( într 'o co roană r o t u n d ă d e spice).

P iesa de 1 0 c e n t i m e (bronz) a v e a să fie ca cea franceză de v a l o a r e ech iva l en t ă , d a r de înfă ţ i şare ca fig". 3 :

Ar. A L E C S A N D R U • J O A N • D • M O L D • S I • V A L A H I E I S t e m a P r i n c i p a t e l o r - U n i t e f o r m a t ă d in d o u ă s c u t u r i l u n g ă r e ţ e al ipi te , a v â n d a r m e l e Moldove i şi M u n t e n i e i , şi t i m b r a t e de o c o r o a n ă p r inc ia ră .

Rs. P R I N C I P A T E L E ! U N I T E (pe m a r g i n e ) , 10 | C E N T I M E 1860 (în c â m p u l monete i ) .

PRIMELE ÎNCERCĂRI DE A SE ÎNFIINŢA O BANCĂ NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 0

T r a t a t u l dela A d r i a n o p o l e ( 1 8 2 9 ) dec l a ra se l iber c o m e r ţ u l ţ â r i lo r r o m â n e ş t i şi l i be ra n a v i g a ţ i e p e D u n ă r e . P r in aces te d i spo-z i ţ iun i a g r i c u l t u r a î n c e p u să se d e s v o l t e şi n e g o ţ u l e x t e r n să ia a v â n t . D a r s i t u a ţ i u n e a f inanc ia ră e ra d in cale afară de p roas tă . P r o ­p r i e t a r i i de moşii , p r e c u m şi n e g u ţ ă t o r i m e a , n u a v e a u cap i ta lu r i , i a r c r ed i tu l e ra nul , f i indcă pe de o p a r t e p ie ţe le s t r ă i n e încă n u n e cu­noş t eau , i a r p e de a l t ă p a r t e s i n g u r i i posesor i de n u m e r a r , cari ar fi p u t u t a ju t a nou i l e î n t r e p r i n d e r i , e r a u A r m e n i i , E v r e i i şi Greci i , cari

r) I n r ev i s t a n o a s t r ă s'a v o r b i t m a i de m u l t e ori despre încercăr i le ce s a u făcut, p a r t e în M u n t e n i a , p a r t e în Moldova , p e n t r u înf i in ţarea une i bănc i de emi s iune . Cum p r i m a b a n c ă ce a emis de fapt m o n e t e a fost ac tua la B a n c ă Na ţ iona lă , c redem că n u este l ips i t de in te res să a r ă t ă m şi m o d u l c u m s'a format ideia înf i in ţăr i i acestei Bănci şi încercăr i le ce s 'au făcut p â n ă ce ea a deven i t rea l i t a te . .V. / ' .

F i

C O N S T . M O I S I L

101

î m p r u m u t a u b a n i cu o «camătă» ce t recea p e s t e câ ş t i gu l ce a r fi p u t u t p r i n d e u n a g r i c u l t o r s au u n n e g u s t o r .

I n p o t r i v a aces te i s t ă r i de l u c r u r i Obş t ea sca A d u n a r e d in M u n ­ten ia de la 1832, Apr i l ie , se ad resează că t r e « E x c e l e n ţ a S a D. Prezi ­d e n t u l P l e n i p o t e n t » (Kisselef) cu u r m ă t o a r e a p r o p u n e r e :

«Dacă î n t r e r u g ă c i u n i l e n o a s t r e ce d e a p u r u r e a le î n ă l ţ ă m că t r e «cel P r e a I n a l t ne -a r fi e r t a t d e a face o r u g ă c i u n e , d o r i n ţ a n o a s t r ă «ar fi de a se p u t e a î n t o c m i o Bancă Naţională.

«Lipsa d e b a n i în P r i n ţ i p a t şi l ipsa ce a v e m d e cap i t a l i ş t i a u «su i t d o b â n d a , c h i a r cea p rav i ln i că , la u n p r e ţ d e r ă p â n ă t o r p e n t r u «toţ i p r o p r i e t a r i i ce s u n t nevo i ţ i a a l e r g a la î m p r u m u t u r i . A c e a s t ă «t icăloşie e s t e u n a d in cele m a i m a r i ce se î m p o t r i v e ş t e aici la orice « î m b u n ă t ă ţ i r e şi î n a i n t a r e a lucrăr i i p ă m â n t u l u i . D e a r fi p r i n p u ­t i n ţ ă a î m p r e u n a (sic) S t a t u l cap i t a lu l cel t r e b u i n c i o s p e n t r u aces t «sfârşit, aces t c ap i t a l a r spor i d in an în an cu p r i sosu l ce a r eşi d in «dobânzi , car i în p u ţ i n i an i l-ar r id ica la c u m p ă n a de a p u t e a în-« t â m p i n a t oa t e t r e b u i n ţ e l e şi d u p ă aceas ta , în u r m ă , p r i sosu l d o b â n -«zilor a r sluji la feluri de î m b u n ă t ă ţ i r i ce t r e b u i n ţ e l e ţăr i i le cer»

P r o p u n e r e a Obş teş t i i A d u n ă r i n u s'a rea l iza t , î n să ideia înf i in ţăr i i u n e i Bănc i N a ţ i o n a l e a u r m ă r i t şi m a i d e p a r t e pe to ţ i conducă to r i i des t ine lo r ţăr i i .

C. Bălcescu p r o p u n e în 1845 în f i in ţa rea u n e i «Case de p ă s t r a t şi de î m p r u m u t a r e » , «care — zicea el — es te de cea m a i n e a p ă r a t ă « t r e b u i n ţ ă claselor de jos s p r e fo rmarea cap i t a lu r i l o r ce le r id i că d in «căderea lor şi cari s u n t de m a r e a ju to r soc ie tă ţ i i î n t r e g i , p r i n s t r â n -«gerea î m p ă r ţ i t e l o r c a p i t a l u r i mic i în mar i , pr in i n t e r e s u l ce-1 i a u «mai m u l ţ i o a m e n i la b u n a o r â n d u i a l ă şi p r i n d u h u l p ă s t r a t u l u i ce «se insuf lă : p r i n c i p f u n d a m e n t a l al moral i tă ţ i i . . . V r e m să d ă m o lo-«v i tu ră m â r ş a v e i cămătă r i i , ca re î m p e d i c ă la no i or ice î n t r e p r i n d e r e «.şi ca re s u g r u m ă , de a t â t a v r e m e , a t â t a l u m e » 2 ) .

C h i a r în P r o c l a m a ţ i a r evo l ţ i ona r i l o r dela 1848 se cerea în f i in ţa rea Bănci i N a ţ i o n a l e :

«Popo lu l r o m â n c h i a m ă t o a t e s t ă r i l e la fericire, r e c u n o a ş t e faceri le d e b i n e a le comerc iu lu i , ş t ie că suf le tu l lu i es te c r ed i tu l p e care nic i ­o d a t ă n ' a v r u t să-1 în lesnească s i s t e m a t recu tă . [ î m p r u m u t u r i dela pa r t i cu la r i ] . D e c r e t ă da r o banca naţională, î n să cu fondur i n a ţ i o n a l e » .

*) Curierul Bomânesc N o . 24 d in 21 Apr i l ie 1832. '-) Curierul Bomânesc No. 1 1 d in 5 Febr . 1845.

102

Dor in ţ a , a t â t de m u l t u r m ă r i t ă , ca să se creeze o b a n c ă «cu fondur i na ţ iona le» n u s'a p u t u t îndep l in i , căci v e d e m că la 1866 — sub. Cuza V o d ă — se vo tează conces iunea une i bănc i f irmei Peyrer , H e r z & Co., r a p o r t o r fiind M . K o g ă l n i c e a n u 1 ) .

Aceas t ă b a n c ă a l u a t d e n u m i r e a de «Banca R o m â n i e i » . î m i v a fi p e r m i s să adaog , că pe când se p l ă m ă d i a aceas t ă con­

ces iune , I o a n H e l i a d e R ă d u l e s c u cerea c rea rea u n e i Bănci Na ţ iona le , şi vedem în z iaru l Proprietarul Roman d in 1861 No. 13 Febr . 20, că p rop r i e t a r i i d in Brăi la î n să r c inează pe H e l i a d e «pr in m a n d a t cu p u ­ter i p l e n a r e ca să r ed igeze în cauză că t r e A d u n a r e a L e g i s l a t i v ă a ţăr i i 'o p e t i ţ i u n e în forma cea m a i a m p l ă . *

Ioan H e l i a d e r e v i n e iarăşi la c rea rea Bănci i N a ţ i o n a l e , şi p r in ziarul Legalitatea d in 26 Mai 1866, î n ş t i i n ţ e a z ă că «mar i cap i t a l i ş t i d in F u r o p a se oferă sp r e a a v a n s a sume le c u v e n i t e spre în f i in ţa rea u n e i banei în a d e v ă r na ţ iona le» .

Modul de a se efectua aces t î m p r u m u t , H e l i a d e îl expl ică as t fe l : P e n t r u p ă m â n t u r i l e d a t e la ţ ă r an i ca î m p r o p r i e t ă r i r i se emisese

b o n u r i ca de vre-o 500 m i l i o a n e lei, şi H e l i a d e a d a o g ă : «La î n c e p u t p e n t r u o b a n c ă se p o a t e a d u c e 200 mii . lei în numerar . . . Cele 200 m i l i o a n e lei în b o n u r i r u r a l e r e p r e z i n t ă o d o b â n d ă a n u a l ă ce au să ia p rop r i e t a r i i d u p ă l egea rura la , s u m a de 20 mii. lei câ te 10%;>-) .

«Cu 20 mi l i oane lei, ca a n u i t ă ţ i g a r a n t a t e , se p o a t e face în s t r ă i n ă t a t e u n î m p r u m u t , — şi p u t e m a s i g u r a că es te aflat — dela 165 —174 m i l i o a n e lei, d â n d u - s e cele 20 m i l i o a n e lei a n u a l sp re p l a t a dobânz i lo r şi a m o r t i s m e n t u l u i » . I n t e r m e d i a r u l e ra u n d o m n Manes i s .

In r ă s t i m p u l acesta , G u v e r n u l p r o p u n e a în c a m e r ă u n proiec t de l e g e p e n t r u e m i t e r e a de h â r t i e m o u e t ă în va loa re de 12 mi l i oane fr. (32 m i l i o a n e lei). E r a u n fel d4e î m p r u m u t i n t e r n şi care se ga­r a n t a cu domen i i l e Brăi la , G i u r g i u şi T u r n u . C a m e r a , în u r m a ex-p l i ca ţ iun i lo r d a t e de S t r a t —, p r i m u l î n v ă ţ a t e c o n o m i s t r o m â n — a r e s p i n s pro iec tu l , a r ă t â n d u - ş i d o r i n ţ a p e n t r u o b a n c ă na ţ iona l ă .

A c e a s t ă d o r i n ţ ă — care deven i se un ideal p e n t r u R o m â n i — s'a rea l iza t p r in fondarea ac tua l e i Bănci N a ţ i o n a l e , c rea tă p r in sub­scr ie rea pub l i că în a n u l I 8 8 1 . l i T c ,

M i h a i l S t a n c i í s c u A r h i v a r - A j u t o r la A r h i v e l e S t a t u l u i

B i b l i o t e c a r u l C a m e r e i de C o m e r ţ

') Monitorul Oficial No. 70 din 1866 p. 3 1 5 . ' -) L X 1 8 6 S erau în circul aţinti e bonuri rurale în valoare de vre-o 91 mii. lei.

103

MONETELE LUI DABIJA-VODĂ (1661-1665) ŞI ALE LUI MIHNEA-VOpĂ RADUL (1658-1660)

- V A R I E T Ă Ţ I I N E D I T E -

Monete le b ă t u t e de V o d ă Dabi ja în m o n e t ă r i a ţăr i i , ce se afla în cas te lu l d o m n e s c d in S u c e a v a , n e s u n t b ine c u n o s c u t e p r in pub l i -ca ţ iun i l e lui D. S tu rdza , F i sche r , G. Sion, N . I o r g a , C. Moisil , C. Karad ja , d i n t r e car i lucrăr i u n e l e a u fost p u b l i c a t e în a ses t Bule t in .

D e alt-fel în î n t r e a g a n u m i s m a t i c ă a ţă r i lor r o m â n e n u g ă s i m u n al do i lea exemplu , ca u n D o m n i t o r să b a t ă u n aşa d e m a r e n u m ă r de m o n e t e ca Dabi ja , dela care ne -au r ă m a s m a i m u l t e zeci de k i l o g r a m e , şi pe cât s u n t de n u m e r o a s e pe a t â t n u a u nici o va loa re meta l i că , ele fiind falsificate de vene t i cu l D o m n i t o r , spre a-şi agon i s i , îu s c u r t a sa domnie , o a v e r e imensă , g r a ţ i e cu r su lu i for ţa t pe care 1-a i m p u s locui tor i lor Moldovei .

î m b o g ă ţ i r e a co lec ţ iune i mele , cu u n i m p o r t a n t t e z a u r de ş i l ingi m o l d o v e n e ş t i b ă t u ţ i în S u c e a v a , d in car i cea m a i m a r e p a r t e r e p r e z i n t ă m o n e t e cu s t e m a ţărei , cu fígura şi t i t u l a t u r a D o m n i t o ­ru lu i , deci m o n e t e p ropr i i a le ţăr i i Moldovei , şi p r e z i n t ă foar te m u l t e va r i e t ă ţ i ined i te , ne face să r e l u ă m s tud iu l m o n e t e l o r lui Dabi ja-Vodă.

Ace laş t ezaur con ţ inea şi c â t e w a i m i t a ţ i u n i de ş i l ingi polonezi b ă t u ţ i în b ă n ă r i a d in S u c e a v a de acelaş D o m n i t o r , p r e c u m şi u n n u m ă r de 8 m o n e t e m u n t e n e ş t i b ă t u t e d e Mi/mea Radul (1658—1660).

Mone te l e lui Dab i ja şi M i h n e a R a d u l , D o m n i t o r i a p r o a p e con­t i m p o r a n i , a p a r în n u m i s m a t i c a ţ ă r i lo r r o m â n e ca o ser ie izo la tă faţă de ser ia m o n e t e l o r r o m â n e ş t i c u n o s c u t e , car i d i s p ă r u s e în Mol­d o v a şi în Ţ a r a R o m â n e a s c ă de m a i b ine de şease deceni i . D e a l t fel cu aces te seri i izola te d i spa r e şi obiceiul , p o a t e că şi d r e p t u l , ce-1 a v e a D o m n i t o r u l de a-şi b a t e m o n e t e propr i i , u r m â n d ca în ţă r i le suror i să c ircule m o n e t e l e ţă r i lor î nvec ina t e , b ă t u t e d in m e t a l p re ţ ios .

P r i m u l p u n c t i m p o r t a n t ce reese d in s t ud iu l t e z a u r u l u i nos t ru , a cărei loca l i t a t e u n d e a tos t de scope r i t nu n e es te cunoscu tă , es te ames tecu l m o n e t e l o r lui Dabi ja şi M i h n e a R a d u , a m e s t e c ce nu-1

1 0 4

cred d a t o r i t une i s imp le î n t â m p l ă r i , ci d in cons ide ren te l e m a i j o s a r ă t a t e rezul tă , că aces te d o u ă seri i p r o v i n d in ace iaş b ă n ă r i e aflată în Suceava .

Aceas t ă ipo teză o b a z ă m pe ca rac te re le m o n e t e l o r şi a n u m e : 1. I d e n t i t a t e a a b a g i u l u i de m e t a l şi i d e n t i t a t e a în g r e u t a t e a lor. 2. M a r e a a s e m ă n a r e în e x e c u t a r e a pieselor , ce a r a t ă că a u fost

g r a v a t e de ace las ar t i s t . 3. E x i s t e n ţ a u n o r p iese dc a r a m ă a r g i n t a t e a t â t în ser ia lui

Dabi ja cât şi a lui M i h n e a R a d u l , d e m o n s t r â n d p r i n aceas t a i n t e n -ţ i u n e a ambi lo r D o m n i t o r i de a p u n e în c i rcu la ţ i e m o n e t e f iduciare .

U n s i n g u r p u n c t r ă m â n e a fi clarif icat , acela că d o m n i a lui M i h n e a V o d ă R a d u l se t e r m i n ă cu câ te -va l u n i î n a i n t e de începe­rea d o m n i e i lui Dabi ja , fapt care n u expl ică c u m b ă n ă r i a lui Dab i j a a p u t u t b a t e ş i l ingi r o m â n e ş t i ai u u u i D o m n i t o r ce a fost a l u n g a t d in scaun . N u m a i descope r i r ea de n o u i i zvoare va p u t e a clarifica aces t punc t .

Ş i l i n g i i l u i D a b i j a - V o d ă

In g r u p u l de ş i l ing i m o l d o v e n e ş t i b ă t u ţ i în S u c e a v a cea m a i n u m e r o a s ă ser ie o r e p r e z i n t ă m o n e t e i m i t a t e d u p ă u r m ă t o a r e l e t ipur i :

a) Imitaţi după şilingi suedezi: ai r eg ine i .Christina (1622 —1654 T 1639) î n t r e car i g ă s i m uni i cu m a r c a d in R i g a , ia r a l ţ i i cu acea a L i t u a n i e i ; i m i t a ţ i u n i d u p e ş i l ingi i lu i Carol X G u s t a v (1654—1660) cu m a r c a o r a şu lu i R i g a sau a L i t u a n i e i ; i m i t a ţ i u n i d u p ă ş i l ingi i lu i Carol X I (1660—1679)

b) Imitaţiuni după 'şilingi polonezi, t ip I o a n I I Caz imir (1648—1668).

c) Imitaţiuni după şilingi de Brandenburg, t ip F r e d e r i c Wi l ­h e l m (I648—1688).

I n afara aces tor t i p u r i de m o n e t e ne -au r ă m a s d in m o n e t ă r i a dela S u c e a v a o ser ie de ş i l ing i p ropr i i ai lui V o d ă Dabi ja , a v â n d r e p r e z e n t a t ă f igura şi n u m e l e D o m n i t o r u l u i .

A c e a s t ă serie, de s i g u r cea m a i i m p o r t a n t ă p e n t r u n u m i s m a ­t ica moldovenească , e s t e c o m p u s ă d in foar te p u ţ i n e p iese d i n t r e car i 5 a u fost descr ise de F i s c h e r şi 4 de Moisil .

I n t ezauru l n o s t r u g ă s i m 19 va r i e t ă ţ i i ned i t e a căror desc r ie re face ob iec tu l s t u d i u l u i de faţă.

Ceace ca rac te r i zează t ipu l m o n e t e l o r p rop r i i a le lui Dab i j a es te că g r a v o r u l a i m i t a t a v e r s u l d u p e c u n o s c u t u l sfert de d u c a t polonez

1 0 5

al r ege lu i Ioan Cazimir ce es te r e p r e z e n t a t că lare , g a l o p â n d sp re s t ânga . R e g e l e po lon es te î m b r ă c a t î n t r ' o a r m u r ă complec t ă cu cască pe cap, r i d i c â n d cu m â n a d r e a p t ă o spadă g a t a să lovească. A c e a s t ă r e p r e z e n t a r e es te g r a v a t ă d u p ă t oa t e r e g u l i l e h e r a l d i c e a le t i m p u l u i .

P e m o n e t e l e lui Dabi ja , g r a v o r u l r e p r e z i n t ă pe D o m n i t o r cu ba rbă , î m b r ă c a t în ha ine , f l u tu rându- i pe u m e r i m a n t i a d o m n e a s c ă .şi ţ i n â n d cu a m b e l e m â i n i hă ţu r i l e . Corpu l es te ap leca t p u ţ i n î n a i n t e pe g â t u l ca lu lu i ce ga lopează sp re s t â n g a .

Ca a t r i b u t e g ă s i m pe d u c a t u l polonez , d e a s u p r a capu lu i , o c o r o a n ă regească , i a r jos la p ic ioare le că l ă re ţu lu i o m o n o g r a m ă .

P e ş i l ing i i m o l d o v e n e ş t i es te r e p r o d u s ă s a s o co roană închisă , Iar jos c a p u l de z i m b r n moldovenesc , l ips indu- i în să s t e a u a d i n t r e coarne .

I n j u r u l m o n e t e i , î n t r e d o u ă cercur i de sfoară sau p u n c t e , g ă s i m i n s c r i p ţ i u n e a : I O H A N I S T R A T D R V V .

A c e a s t ă i n s c r i p ţ i u n e suferă v a r i a ţ i u n i de l i te re pe fie ca re piesă, ast-fel d u p ă cum se v e d e pe r ep roduce r i l e ş i l ingi lor descriş i , şi car i a r a t ă că g r a v o r u l , l ips i t de cu l tu ră , a u t i l i za t la fabr icarea s t a n ţ e l o r p a t r i c e s e p a r a t e p e n t r u f iecare l i te ra , pe cari p a t r i c e le-a a r a n j a t d u p ă b u n u l său plac, la î n t â m p l a r e sau d u p ă spa ţ iu l l iber ce-1 a v e a la d i spoz i ţ ie .

Reversul p r ez in t ă pe ser ia lu i Dab i ja d o u ă v a r i e t ă ţ i d i s t i nc t e f o r m â n d astfel d o u ă t i p u r i :

Tipul I p r ez in t ă în c e n t r u a t r i b u t e l e D o m n i t o r u l u i : căc iu la d o m n e a s c ă , d e d e s u b t u l căreia s t a u î n c r u c i ş a t e buzduganul şi iataganul, i a r n u d o u ă b u z d u g a n e înc ruc i şa te , d u p ă c u m a u fost desc r i se p iese le p â n ă în p rezen t . L a ex t e r i o r î n t r e d o u ă ce rcur i l ineare , p u n c t a t e s a u de sfoară, a v e m i n s c r i p ţ i u n e a : S O L I D V S C I V I M O L D 6 8 , ca re însă p r e z i n t ă difer i te va r i e t ă ţ i d a t o r i t e s c h i m b ă r i i d e l i te re . P e u n e l e p iese c u v â n t u l S O L I D V S es te î n locu i t p r i n M O N E T A E C I V I M O L D 68. v

Tipul II se ca rac te r i zează p r in fap tu l că r eve r su l lui Dab i j a es te i m i t a t d u p ă r e v e r s n l ş i l ing i lo r lui Carol G u s t a v . X , ast-fel c u m a u fost imi t a ţ i , în b ă n â r i a d in S u c e a v a , ş i l ingi i m a i sus descr i ş i r e p r e z e n t â n d în cen t ru l m o n e t e i o d u b l ă m o n o g r a m ă la care l i t e ra e x t e r n ă e s t e u n : C. D. S.V. iar l i t e r a i n t e r n ă e s t e u n : E.C.H.2Î .L.X.I .

D e j u r î m p r e j u r , la c e n t r u î n t r e d o u ă ce rcur i de l ini i p e r l a t e s a u de sfoară, se c i t e ş t e : S O L I D V S C I V I M D 16 — D O M sau S O L I D V S D G R M 168.

1 0 6

Cele i g v a r i e t ă ţ i m a i j o s descr i se le c o n s i d e r ă m ca ined i t e , de oare-ce r e p r e z i n t ă deoseb i r i a t â t în m o n o g r a m a d u p ă revers , câ t şi în i n sc r ip ţ iun i , d u p ă c u m se po t c o n s t a t a pe r e p r o d u c e r i l e p iese lor d in p l a n ş a a l ă tu r a t ă .

1. Av: D o m n i t o r u l că la re g a l o p â n d sp re s t â n g a . I n t r e d o u a ce rcur i de s foară : co roana d o m n e a s c ă I O H A N . I S T R A T D O R V V :

Rv: Căciula d o m n e a s c ă d e d e s u b t u l căre ia b u z d u g a n şi i a t a g a n înc ruc i şa t e . I n t r e d o u ă ce rcur i de sfoară; S O L J D U S C I V I . M. D. 18.

2. Av: D o m n i t o r u l ca lare g a l o p â n d sp re s t ânga . I n t r e d o u ă ce rcur i de s foa ră : c o r o a n a d o m n e a e c ă . I S T R A T E : Ü A B I S A . D . G . R . M .

Rv: Căciula d o m n e a s c ă a v â n d o fo rmă specia lă a l u n g i t ă , dede­sub tu l căre ia b u z d u g a n u l şi i a t a g a n u l î nc ruc i şa t e . I n afară l i m i t a t ă de u n cerc p u n c t a t S O E I . . . . G. M O E D 68.

3. Av: D o m n i t o r u l că la re g a l o p â n d sp re s t â n g a . I n t r e d o u ă cercur i de s foa ră : co roana d o m n e a s c ă C . A . B . I . S T P . S .

Rr: Căciula D o m n i t o r u l u i s implă , r o t u n d ă , d e d e s u p t u l că re ia b u z d u g a n şi i a t a g a n înc ruc i şa t e . In afară l i m i t a t e de d o u ă cercur i de sfoara M O N E T A . C

•4. Av: D o m n i t o r u l că la re g a l o p â n d sp re s t â n g a . I n t r e d o u ă cercur i p e r l a t e ® D. A. B. I. S. A . . . . . .

Rv: Căciula D o m n i t o r u l u i s i m p l ă şi foar te mică, d e d e s u p t buz­d u g a n şi u n i a t a g a n foar te l u n g . I n afară l i m i t a t e de d o u ă ce rcur i pe r l a t e m M O . N . E T A E . C I

5. Av: D o m n i t o r u l că la re g a l o p â n d sp re s t ânga , D e j u r î m p r e j u r l i m i t a t în afară de u n cerc de p u n c t e : co roana D o m n e a s c ă şi I S T R A T I . . . M.

Rv: Căciula D o m n i t o r u l u i în formă de căc iu lă ţ u rcănească , de­d e s u p t u l că re ia b u z d u g a n u l şi i a t a g a n u l î nc ruc i şa t e . I n j u r l i m i t a t în afară de u n cerc de p u n c t e ; . . . M O L D 6.

6. Av: D o m n i t o r u l că la re g a l o p â n d sp re s t â n g a , d e d e s u p t u l că ru ia capu l de z imbru . In j u r l i m i t a l e de d o u ă cercur i l i n e a r e : co roana d o m n e a s c ă I O H A N I S T R A T D O R V V .

Rv: M o n o g r a m a e x t e r n ă C î n ă u n t r u l căre ia l i t e ra B cu 2 p u n c t e . In j u r l i m i t a t e de d o u ă cercur i l ineare-, c o r o a n a şi S O I J D V S . . . 68.

7. Av: D o m n i t o r u l că la re g a l o p â n d sp re s t â n g a . In j u r l im i t a t e de d o u ă ce rcur i l i n e a r e : co roana .şi I O H A N I S T R . . .

Rv : M o n o g r a m a e x t e r n ă C î n ă u n t r u l căre ia l i t e ra B cu 3 p u n c t e . I n j u r l i m i t a t e de d o u ă ce rcur i l i n e a r e : . E . I . D V S C I V I . . . I n afara cercului e x t e r n al m a r g i n e i s t an ţ e i , p r i n faptul că m o n e t a a fost

107

defec tuos b ă t u t ă se obse rvă două s te le cu câ te 5 raze ce d e s p ă r ţ e a u pe s t a n ţ ă m a t r i c e l e difer i te lor m o n e t e .

8. M o n e t a es te defec tuos b ă t u t ă p r e z e n t â n d a t â t pe a v e r s câ t şi pe r eve r s d o u ă j u m ă t ă ţ i din ma t r i ce . Aceas t ă p iesă n e ev iden ţ i a ză modu l în ca re a u fost e x e c u t a t e m o n e t e l e şi a n u m e : Mat r i ce le con­s i s t ând d in plăci d r e p t u n g h i u l a r e de fier sau oţel, l a t e d e 2 cm. şi în l u n g i m i m a i mar i , pe cari plăci se g r a v a u pr in a ju to ru l pa t r i -celor 2 sau m a i m u l t e f igur i m o n e t a r e , d e s p ă r ţ i t e p r in spa ţ i i l ibere d e 3—5 m.m. în cari se g r a v a u stele cu 5 raze ce s e r v e a u ca p u n c t e de reper . I n t r e două plăci u n a • p r e z e n t â n d m a t r i c e a ave r su lu i , i a r cea de a d o u a a r eve r su lu i , se p u n e a o foae de a r amă , p robab i l în­călzită, în g r o s i m e de 0,5 m.m., pe care cu câ teva lov i tu r i de ciocan, a p ă r e a în relief a t r i b u t e l e piesei g r a v a t e pe m a t r i c e . D in cauza m a t e r i a l u l u i g ros d in care se e fec tuau ma t r i ce l e , ele se d e t e r i o r a u r e p e d e d u p ă e x e c u t a r e a u n u i n u m ă r foar te l i m i t a t de m o n e t e .

Aşa se exp l ică cum în n u m i s m a t i c a din secolul XIV- lea , XVTI- lea a t â t la m o n e t e l e lui Dabi ja cât şi a le D o m n i t o r i l o r an te r ior i , e s t e f oa r t e g r eu să g ă s i m d o u ă m o n e t e ident ice , ele v a r i i n d la inf in i t d in cauza s ch imbă r i l o r de l i t e re d a t o r i t e execu tă r i i r u d i m e n t a r e şi l ipsei de c u l t u r ă a g r avo ru lu i .

M o n e t a No . 8 p rez in tă : .-l?' .• D o u ă s e g m e n t e i n c o m p l e c t e a p r o p i i n d u - s e cu m a r g i n i l e lor

convexe . S e g m e n t u l s u p e r i o r r e p r e z i n t ă 1ls in fe r ioară a ma t r i ce i aver ­su lu i , d in care a r ă m a s capu l de z i m b r u şi i n sc r i p ţ i a 1 S T R A T T î n t r e d o u ă ce rcur i l ineare . S e g m e n t u l infer ior r e p r e z i n t ă Vs s u p e r i o a r ă a ma t r i ce i , d in care a r ă m a s în c e n t r u n u m a i c a p u l D o m n i t o r u l u i , d u p ă care î n t r e d o u ă cercur i l i nea re a p a r e co roana şi I O . . . ®. In s p a ţ i u gol d i n t r e s e g m e n t e d o u ă s te le cu 5 raze.

Er: I d e n t i c ca e x e c u ţ i e ca ave r su l . I n s e g m e n t u l supe r io r î n t r e d o u ă cercur i l i n e a r e . . . D V S C I V . . I n s e g m e n t u l inferior 1I% s u p e r i o a r ă a m o n o g r a m e i C î n ă u n t r u căre ia a p a r e B, iar în j u r î n t r e d o u ă cercur i l i n e a r e : co roana S C . . . 18. I n s p a ţ i u l gol d i n t r e s e g m e n t e o s t ea cu 5 raze.

9. Ar: D o m n i t o r u l că la re g a l o p â n d sp re s t ânga , d e d e s u p t u l c ă r u i a c a p u l de z imbru . I n j u r l i m i t a t e de 2 cercur i l i n e a r e : co­roana . 168. A. N I S T R A T M O L V V .

Jiv. M o n o g r a m a e x t e r n ă C î n ă u n t r u căre ia e x i s t ă l i t e ra C-In j u r l i m i t a t e de d o u ă ce rcur i p u n c t a t e . . . D V B I S O M D I 6 . . .

10. Ar: D o m n i t o r u l că lare g a l o p â n d sp re s t â n g a . In j u r î n t r e

108

d o u ă ce rcur i l i n e a r e : coroana . I O H . A . N . . . S V V . D e a s u p r a în s p a ţ i u l gol t re i s t e le cu câ t e 5 raze .

R v ; M o n o g r a m a e x t e r n ă C î n ă u n t r u căre ia u n H . In j u r î n t r e d o u ă ce rcur i l i n e a r e : co roana . S O : L I D V S CIVIMO.16 .

11. Av: D o m n i t o r u l că la re g a l o p â n d sp re s t â n g a , d in care pe m o n e t a a p a r e n u m a i 2 / 3 a n t e r i o a r ă In j u r î n t r e d o u ă ce rcur i l i­n e a r e : . . I S T R A T D O B . . . _

Rv: M o n o g r a m a e x t e r n ă C î n ă u n t r u că re ia u n A s t i l izat . I n j u r î n t r e d o u ă cercur i l i n e a r e : . . . S O L I D V S C I V I . . . I n afara câm­p u l u i d o u ă s te le cu 5 raze.

12. Av : D o m n i t o r u l că la re g a l o p â n d sp re s t â n g a , d e d e s u p t u l că ru ia capu l de z imbru . I n j u r î n t r e d o u ă ce rcur i l i nea re : co roana . I O H A N I S T R T D . . .

Rv: M o n o g r a m a e x t e r n ă C î n ă u n t r u căre ia l i t e ra L cu 3 p u n c t e . I n j u r î n t r e d o u ă cercur i l i n e a r e . . . L J D V E G I V V . . .

13. Av: D o m n i t o r u l că la re g a l o p â n d sp re s t â n g a , d e d e s u p t u l că ru ia c a p u l de z imbru . I n j u r î n t r e d o u ă cercur i l i n e a r e . . . A N I H -S T R A T D . . .

Rv: M o n o g r a m a e x t e r n ă C î n ă u n t r u căre ia s e m n u l )|(. In j u r î n t r e d o u ă cercur i p u n c t a t e : . . . C I D V S C I V I . . . I n p a r t e a s u p e r i o a r ă a m o n e t e i a p a r e d in s e g m e n t u l s u p e r i o r a m a t r i c e i a l ă t u r a t e u n semice rc cu coroană . In spa ţ i u l r ă m a s gol 2 s te le cu câte 5 raze .

14. A.v: D o m n i t o r u l că la re g a l o p â n d sp re s t â n g a , d e d e s u p t u l că ru i a capu l de z imbru . I n j u r î n t r e d o u ă cercur i l i n e a r e : . . . I S T S T D O R . . .

Rv: M o n o g r a m a e x t e r n ă C î n ă u n t r u căre ia s e m n u l )|(. In j u r î n t r e d o u ă cercur i l i nea re . . . O L I D V S C I V I R . . .

15. Av: D o m n i t o r u l că la re g a l o p â n d sp re s t â n g a . In j u r î n t r e două ce rcur i p u n c t a t e . . . O N I H S T A T I . . .

Rv: M o n o g r a m a e x t e r n ă C î n ă u n t r u căre ia s e m n u l )|(. In j u r î n t r e d o u ă cercur i l i nea re i ncomplec t e , din care a p a r n u m a i 2/s in­fer ioare i n s c r i p ţ i a . . . L I D V S C I V I . . . I n p a r t e a infer ioară a m o n e t e i a p a r e d in s e g m e n t u l supe r io r al ma t r i ce i vec ine u n cerc p u n c t a t i n c o m p l e c t şi coroana. I n spa ţ i u l gol d i n t r e cele d o u ă s e g m e n t e 4 s tele cu câ te 5 raze . M o n e t a es te gău r i t ă .

16. Ac: D o m n i t o r u l că lare g a l o p â u d sp re s t ânga , d e d e s u p t u l că ru ia capu l de z imbru . In j u r î n t r e d o u ă cercur i p u n c t a t e . . . H I H S -T R A T D . . .

Rv: M o n o g r a m a e x t e r n ă C î n ă u n t r u căre ia s e m n u l )|( şi u n

109

punc t . In j u r î u t r e d o u ă ce rcur i l i nea re , d in care pe m o n e t ă n u a p a r e de câ t xh infer ioara , i n s c r i p ţ i e . . . L J D V S C I V L I n p a r t e a in­fer ioară a m o n e t e i a p a r e u n cerc p u n c t a t , i ncomplec t şi p a r t e a su­pe r ioa r ă din coroană. ' I n spa ţ iu l g-ol d i n t r e cele d o u ă s e g m e n t e o s t ea cu 5 raze.

17. Av. D o m n i t o r u l că la re g a l o p â n d sp re s t â n g a . I n j u r î n t r e d o u ă ce rcur i l i nea re i n s c r i p ţ i a : I T R . BISA. I S T R A . T V V , p a r t e d in coroană.

Rv •' M o n o g r a m a e x t e r n ă D î n ă u n t r u căreia l i t e ra I. In j u r î n t r e d o u ă cercur i l ineare i n s c r i p ţ i a : -(- S O L I D V S D G R M 168.

1 8 . Av: D o m n i t o r u l că la re g a l o p â n d sp re s t â n g a . I n j u r î n t r e două cercur i p u n c t a t e co roana şi i n s c r i p ţ i a : D M . . . H I S T R A T V V .

Rv: M o n o g r a m a S- I n j u r î n t r e d o u ă ce rcur i p u n c t a t e + S O L I D V S C . . . V 168.

19. Av: D o m n i t o r u l că lare g a l o p â n d sp re s t â n g a . In j u r î n t r e d o u ă ce rcur i p u n c t a t e : co roana D M . . . S T R A T . V . V .

Tiv: M o n o g r a m a V cu p u n c t cen t ra l . I n j u r î n t r e d o u ă cercur i de s foa ră : -f- S O L I D V S . . . D M 168. M o n e t a es te de a r a m ă a r g i n t a t ă .

M o n e t e l e l u i M i h n e a R a d u l ( 1 6 5 8 — 1 6 6 0 ) .

In t e z a u r u l n o s t r u se găsesc şi u n n u m ă r de 7 ş i l ingi ai lui M i h n e a R a d u l . (Tabela , N o . 20—21).

A s u p r a aces tor m o n e t e car i a u fost foarte b ine descr i se de C. M o i s i l a ) n u a v e m de a d ă u g a t de cât faptul că ames tecu l de ş i l ingi a lui Dab i j a -Vodă cu ace ia ai lui Mihnea , cari d in p u n c t u l de ve­de re al execu ţ i e i a r t i s t i ce câ t şi a m e t a l u l u i s u n t foar te a s e m ă n ă ­tori , a r a t ă pos ib i l i t a t ea u n e i f ab r i ca ţ iun i c o m u n e în p i m n i ţ e l e Cas­te lu lu i D o m n e s c d in Suceava .

Deş i se descr iu ş i l ingi de a r g i n t a lui M i h n e a R a d u l , t o t u ş n u a m v ă z u t p â n ă în p rezen t . In t e zau ru l n o s t r u g ă s i m o p iesă de a r a m ă a r g i n t a t ă .

D i n g r u p u l de ş i l ing i deoseb im t re i va r i e t ă ţ i car i se deos ibesc n u m a i p r in m o d u l de aşezare al a n u l u i 1658, d u p ă c u m se poa t e vedea pe p lanşă . Nic i o a l t ă deoseb i re în inscr ip ţ ie .

P e n t r u toa te de ta l i i l e "cu p r iv i r e la descr ie rea m o n e t e i ne refe­r im la s t u d i u l lui C. Moisil m a i sus ci tat .

D R . ( i . S E V E R E A N U .

') Analele Acad. Honxîne- X X X V I (1914) p . 556.

110

EFIGIA MONETARĂ A LUI RADU I. BASARAB

In Bu le t inu l M o n u m e n t e l o r I s to r i ce consac ra t Bisericii D o m n e ş t i din Cur t ea de Argeş , d-1 C. Moisil descr ie cu c o m p e t e n ţ a sa n u m i s ­ma t i că , m o n e t e l e lui R a d u I. Basa rab , b ine c u n o s c u t e g r a ţ i e desco­per i t e i i m p o r t a n t u l u i t ezaur m o n e t a r din S l a t i n a (1914) care conţ inea , astfel d u p ă cum a m descr is în Bu le t inu l Soc ie tă ţe i N u m i s m a t i c e R o m â n e No . 40 d in 1921, pes te 1400 piese de difer i te t ipur i .

De oarece o b u n ă p a r t e din aces t t ezau r îmi apa r ţ i ne , baza t pe u n m a t e r i a l n u m i s m a t i c foarte boga t , a m î n c e p u t descr ie rea va­r i an t e lo r difer i te lor t i pu r i m o n e t a r e , cu cel m a i i m p o r t a n t t ip , ca re de altfel a a p ă r u t p e n t r u p r i m a oa ră în t ezauru l d in S la t ina , t ipul zis «cavaler» din care a m descr is 42 va r ian te , î n so ţ ind d e s r r i e r e a cu cons idera ţ i i !n i le n u m i s m a t i c e ce ree.şiau în m o d firesc din s tud iu l mone te lo r . In acel s tud iu a m ins i s t a t m a i cu deoseb i re a s u p r a ca­r ac t e re lo r era ld ice cari e rau cu a t â t ma i i m p o r t a n t e , cu cât ele a p ă r e a u în n u m i s m a t i c a r o m â n e a s c ă p e n t r u p r i m a oară, p r in r ep re ­zen t a r ea efigiei D o m n i t o r u l u i , ca re n u era c u n o s c u t ă p â n ă la desco­pe r i r ea aces tu i t ip m o n e t a r .

G r a ţ i e descoper i r i i m o r m â n t u l u i lui R a d u I. Basa rab , în bise­r ica Cur ţe i D o m n e ş t i din Cur t ea de Argeş , p r e c u m şi a descoper i r i i a d o u ă p o r t r e t e p i c t a t e «a iresco» pe z idur i le aceleaşi biserici , noi e l e m e n t e v in să î m b o g ă ţ e a s c ă i s tor ia pol i t ică şi cu l t u r a l ă a lui R a d u I. Basa r ab .

* ...

I n n o t i ţ a de faţă voesc să e lucidez d o u ă p u n c t e ce au fost con­t e s t a t e de d-1 C. Moisil în l uc ra rea sus ci tată .

I n t r ' a d e v ă r deşî s tud iu l m o n e t e l o r t ip cava le r mi-1 b a z a s e m pe cel m a i b o g a t m a t e r i a l n u m i s m a t i c cunoscu t , şi ca a t a r e a v e a m şi a m c r ed in ţ ă că idei le emise r ep rez in t ă i n t e r p r e t a r e a r i g u r o s ş t i inţ i f ică a ca rac te re lo r m o n e t a r e , t o t u s D-l C. Moisil, con te s t ă (probabi l b a z a t pe s tud iu l pu ţ ine lo r e x e m p l a r e ce posedă colecţ ia Academie i R o m â n e ) e x a c t i t a t e a ca rac te re lo r e ra ld ice descr ise de mine , s u s ţ i n â n d că pe m o n e t a din aces t t i p :

a) Cava le ru l r ep rez in t ă pe însăş i D o m n i t o r u l , î n să n u are de a face cu po r t r e tu l lui, ci n u m a i cu o f igură conven ţ i ona l ă — c u m se în t â lnesc şi pe m o n e t e l e med ieva l e s t r ă ine — care însă" înfă ţ i şează în l i n i a m e n t e genera le , cos tumul în care îi p lăcea lui R a d u , să se înfăţ işeze.

b) Con tes t ă din desc r ie rea mea, l ipsa coifului pe capul cavale­ru lu i , fi ind î n c r e d i n ţ a t că g r a v o r u l a î n s e m n a t în mod s u m a r acest coif care n u se p o a t e b ine d i s t i nge , d a r care to tuş i n u poa te să l ipsească în t r 'o r e p r e z e n t a r e hera ld ica .

111

In l uc r a r ea m e a a p ă r u t ă în O c t o m b r i e 1921, Seci î n a i n t e de a se da la ivea lă m o r m â n t u l No . 10 ce con ţ inea pe însăş i V o d ă R a d u . I , m i - a m e x p i r a t c o n v i n g e r e a că pe m o n e t ă , g r a v o r u l a r ep rezen t a t , cu m u l t ă a r t ă de alt-fel, însăş i f igura D o m n i t o r u l u i , pe care o d e s c r i a m ca acea a u n u i t â n ă r pl in la faţă, cu m u s t a ţ ă , ochii mar i , pă ru l buc la t . L i p s i â d in descr ie rea m e a n u m a i cu loarea p ă r u l u i sp re a p u t e a d i s t i n g e p e efigia m o n e t a r ă p o r t r e t u l c t i t o ru lu i biser icei D o m n e ş t i â in Cu r t ea de A r g e ş .

Descoper i r ea ch ipu lu i lui R a d u I. în i coana h r a m u l u i biserici i , câ t şi a m o r m â n t u l u i în care s 'au găs i t buc le de pă r cas tan iu , v in să a d e v e r e a s c ă pă re rea m e a a s u p r a r ep rezen t ă r i i f igura le .

Fig . 1.

I n t r ' a d e v ă r D-l D r ă g i c e a n u în l uc r a r ea c i ta tă p a g . 46 descr ie ast-fel p o r t r e t u l lui R a d u I :

«Din faptul că s'a gă s i t în m o r m â n t u l lui p le te cas tan i i , se p o a t e deduce că el a m u r i t tânăr , s c u r t â n d u i - s e zilele, cum zice h r i s o v u l p e n t r u T i s m a n a al f iului său D a n . F i g u r a lui es te r e p r e z e n t a t ă în scena h r a m u l u i biserici i de la i n t r a re , u n d e D o m n u l cu p le t e şi cu b a r b ă cas tan ie , î ngenuch ia t , î n t i n d e mâ in i l e în poză de r u g ă c i u n e ,

1 1 2

î n a i n t e a t r o n u l u i lui Hr i s to s , î n t o c m a i ca î m p ă r a ţ i i b i zan t in i . D e altfel în m o m e n t u l r id icăr i i lespezi i ce r e p r e z e n t a capu l m o r m â n ­tu lu i , se de te de sche le tu l d o m n i t o r u l u i la care în d r e a p t u l bărbie i ex i s ta o m a t e r i e s cămoasă neag ră , câ l ţoasă , care da impres i a une i bărbi , da r în care p r in cerce tăr i le făcute la mic roscop de dr. Gr i -go r iu se cons t a t ă t e x t u r ă d e m ă t a s e , a m e s t e c a t ă cu fire de păr ca s t an iu» .

S i n g u r a deoseb i re î n t r e aceas t ă desc r ie re ce r e p r e z e n t a f igura . D o m n i t o r u l u i în cl ipa săvârş i r i i lui d in v i a ţ ă şi descr ie rea mea , o găs im în l ipsa bă rb i i pe efigia m o n e t a r ă , pe când ea ex i s t ă în por­t r e t u l c t i to r icesc şi în r es tu r i l e m o r t u a r e .

Aceas t ă deoseb i re o expl ic p r in fap tu l că m o n e t a t ip cava le r r e p r e z i n t ă incon tes t ab i l p r i m a serie d in t ipur i l e m o n e t a r e , ca a t a r e ea a fost b ă t u t ă în p r i m u l an al domnie i , a t u n c i când D o m n i t o r u l t â n ă r fiind, n u p u r t a încă ba rbă , pe care şi-a lăsat-o să c rească în u rmă , astfel că în al zecelea an de d o m n i e , când a fost î n m o r m â n t a t şi când p robab i l îi s'a z u g r ă v i t p o r t r e t u l c t i to r icesc în biser ică, el o avea .

Al doi lea p u n c t c o n t r o v e r s a t e s t e al r e p r e z e n t ă r e i coifului pe capu l cava le ru lu i .

D i n aces t p u n c t de v e d e r e a t â t ru ine l e cur ţ i i d o m n e ş t i câ t şi p i c tu r i l e şi s c u l p t u r a din biser ică , ne-a d a t la ivea lă e l e m e n t e era ld ice de cea m a i m a r e i m p o r t a n ţ ă , cari s u n t în s t r â n s ă l egă tu r ă cu r e p r e z e n t a r e a e ra ld ică a mone te i .

Astfel g ă s i m : 1) U n p o r t r e t p i c t a t la s t â lpu l cu m o r m â n t u l cava le ru lu i , d in

care p o r t r e t capu l es te ş ters . 2) P i a t r a m o r m â n t a l ă a c ava l e ru lu i zis R a d u N e g r u . 3) U n cava le r cu su l i ţ ă ( f r a g m e n t de te racotă) g ă s i t ă în r u ine l e

p a l a t u l u i d o m n e s c d in C u r t e a de A r g e ş . E x i s t e n ţ a aces tor r e p r e z e n t ă r i de cava le r i car i p r in a n a l o g i e

s'a d e d u s că e r au m u l t m a i n u m e r o a s e în p i c t u r a p r i m i t i v ă a bi­sericii , e x i s t â n d pe feţele s tâ lp i lo r l â n g ă cari a u fost î n g r o p a ţ i D o m n i i şi fii de D o m n i în Biser ica Domnească , a r î n s e m n a p e n t r u d. D r ă g h i c e a n u e x i s t e n ţ a feudal i tă ţ i i la p r i m a o r g a n i z a r e a s t a t u lu i m u n t e a n , care în secolul al X I V s'a o r g a n i z a t d u p ă mo d e lu l U n g a r i e i A n g e v i n e , care şi a ce s t s t a t la r â n d u l său fusese o r g a n i z a t feudal , de Carol R o b e r t d u p ă o r g a n i z a r e a s t a t u l u i francez şi n a p o l i t a n (pă­r e r e a lui H u b e r t ) .

D a c ă facem o c o m p a r a ţ i e î n t r e t i pu r i l e m o n e t a r e a le lui R a d u I. şi a p redeceso ru lu i său Vlad is lav I. Basa r ab , incon tes tab i l , că g ă s i m că R a d u I. a d a t o deoseb i t ă a t e n ţ i u n e cel p u ţ i n la m o n e t e l e cu t ipu l cavaler , r egu l i l o r eraldice, ca re t ip de s i g u r că a fost exe­c u t a t de u n g r a v o r s t ră in . Celelal te t ipur i , d i n t r e cari u n e l e s u n t i den t i ce cu t ipur i l e m o n e t a r e ale p r edeceso ru lu i său V lad i s l av I. s u n t de o execu ţ i e m u l t m a i p u ţ i n a r t i s t ică , c a r e m e r g e desc rescând p â n ă la u l t i m u l t ip la care găs im o v ă d i t ă l ipsă de ca r t e a g ra -

113

voru lu i , de oarece i n sc r ip ţ i un i l e m o n e t a r e r e p r e z i n t ă o a l c ă t u i r e de l i te re fără nici u n în ţe les .

E x a m i n â n d cu a t e n ţ i u n e m o n e t a tip cava le r d in care r e p r o ­d u c e m în m ă r i m e dublă , p a t r u e x e m p l a r e , d in cele m a i b ine execu­ta te , n u m a i r ă m â n e îndo ia lă că g r a v o r u l a r e p r e z e n t a t pe D o m n i t o r cu capu l gol, deci l ips indu- i coiful, aşa cum l-am descr is în Bu l e t i nu l vSocietăţii N u m i s m a t i c e N o . 40—1921.

I n aceas t ă p r iv in ţă , d u p ă c u m obse rvă foarte j ud i c io s d-1 C . Moisil, d in p u n c t de v e d e r e e ra ld ic es te o d e r o g a r e foarte impor ­tan ta , de oarece r e g u l a e ra ld ică a secolu lu i X I V şi X V impl ică re ­p r e z e n t a r e a coifului fie pe capu l cava le ru lu i fie a lă tur i , c u m g ă s i m pe pece t ia a lui J e a n de E i g n e (1406) sau a lui Wi lhe lm de E a i r e (1408).

N u p u t e m şt i cărui fapt se d a t o r e ş t e aceas tă l ipsă a coifului. A m p u t e a a d m i t e că g r a v o r u l a v â n d u n s p a ţ i u r e d u s şi v r â n d să dea f igur i i D o m n i t o r u l u i , o a s e m ă n a r e , pe care de altfel, d u p ă c u m .am a ră t a t , a r e u ş i t pe depl in să o dea, n u a ma i putut a d ă u g a şi coiful ca re i-ar fi a cope r i t pă ru l b u c l a t şi t oa t e ca rac te re l e f igurei .

U n fapt r ă m â n e ne îndoe ln ic şi ţ i n e m să-1 accen tuăm, es te l ipsa coifului pe capu l cava le ru lu i şi ca a t a r e descr ie rea d-lui C. Moisil m a i sus a m i n t i t ă d in Bu le t i nu l M o n u m e n t e l o r Is tor ice , t r e b u e m o ­dif icată în r a p o r t cu rea l i t a tea .

D R G . S E V E R E A N F

O ÎNCERCARE DE STABILIZAREA MONETEI ÎN 1848

N e n u m ă r a t e au fost n e m u l ţ u m i r i l e locu i tor i lo r P r inc ipa t e lo r , m a i a les d u p ă t r a t a t u l dela A d r i a u o p o l e , în p r i v i n ţ a s tab i l izăr i i va ­lori i mone te i . î n c e r c ă r i de î n d r e p t a r e s'au făcut de m u l t e ori, i a r R e g u l a m e n t u l o rgan ic , s t ab i l e ş te în ar t . 65, m o d u l de va lo r i za r e al bani lor . E r a o s i t ua ţ i e poa te , ma i î n c u r c a t ă de cât acea ce a m apuca t -o noi, în aceş t i d in u r m ă ani .

N e g u s t o r i i d in Calafat, c am la aceiaş i da tă , se p l â n g e a u a u t o ­r i tă ţ i lor , de ne în ţ e l ege r i l e şi î n c u r c ă t u r i l e ivi te , d in cauza ban i l o r ce u m b l a u în «schelă». U n o r astfel de împre ju ră r i , se d a t o r e ş t e în tă ­r i rea d o m n i t o r u l u i G h e o r g h e Bibescu, dela 3 Mar t ie , 1848, a j u r n a ­lului , ce u r m e a z ă a c i :

J u r n a l *)

In u r m a r e a l u m i n a t u l u i ofipţ, s u b t No . 114' că t r e aces t sfat, şi care cop r inde că c ins t i t a o b i ş n u i t ă Obş t ea sca A d u n a r e , p r in r a p o r t u l cu No . 112, au s u p u s la c u n o ş t i n ţ a I. Sa l e ch ibzu i r ea de a se s ta-

>) \'e.*Uloi"id ron/ănesr g aze t ă senii-oficială 1848 No . 19.

1 1 4

tornic i în toa tă ţ a r a n u m a i u n fel de cu r s al monede lo r , f i indcă d in p r i c ina v a r i a t e l o r p r e ţ u r i cu ca re ţ i rcu lează acum, se î n t â m p l a fe­l u r i t e p ă g u b i la t r a n s a c ţ i i ; că a c e a s t ă ch ibzu i re î n c u v i i n ţ â n d u - s e de că t r e î n ă l ţ i m e a Sa, o dă to t de o d a t ă în c u n o ş t i n ţ a sfatului , că ru ia p o r u n c e ş t e a lua c u v e n i t e l e m ă s u r i sp re a se p u n e în luc ra re , şi că D. m a r e l e v i s t i e r es te î n s ă r c i n a t a înfă ţ işa la sfat ş t i i n ţ a de de ­oseb i te le p r e ţ u r i ce u r m e a z ă în pol i t ie şi p o r t u r i l e ţări i .

As tăz i lun i , 23 F e b r u a r i e , a n u l 1848. D. m a r e l e Vist ier înfăţ i ­şând la sfat l is tă p e n t r u to t Felul de m o n e d ă cu p r e ţ u l lor ca re cir-cu lează a t â t în o raşe câ t şi în po r t u l Brăilei , cel m a i de căpe t en i e p e n t r u comer ţ , a v ă z u t că cursul monede lo r , n e a v â n d p r e ţ u l ho t ă r â t , c u r g d u p ă o s i n g u r ă v o i n ţ ă a speculan ţ i lo r , şi sp r e cu rmare , sfatul , a v â n d de bază cel d in u r m ă per iod al a r t i co lu lu i 65 din R e g u l a ­m e n t u l o rgan ic , că, adică, g a l b e n u l î m p ă r ă t e s c sau o landez es te ho ­t ă r â t de 14 sfanţ ihi , sau în lei 31, p a r a l e două-zeci , l u â n d u - s e aces t p r e ţ al s fan ţ ih i lor şi al ga lben i lo r d r e p t t emei n e s t r ă m u t a t al cu r su lu i m o n e d e l o r p e n t r u t o a t e da rave r i l e ce u r m e a z ă î n t r u cea d i n ă u n t r u c i rcu la ţ i e a p r inc ipa tu lu i , d u p ă î n t â i a sa p r e ţ u i r e de moneda , h o t a -r e ş t e : că, d u p ă p r e ţ u l d e sus al g a l b e n u l u i ad ică de lei trei-zeci şi unu , pa ra le două-zeci , şi al s f an ţ ihu lu i de lei doi, p a r a l e zece, să c i rculeze şi cele de m a i jos m o n e d e cari , d u p ă cele d in t r ' î n se le g reu ­tăţ i , c o r e s p u n d cu p re ţu l h o t ă r â t al g a l b e n u l u i , şi a n u m e :

Pa t ru-spre -zece lei şi p a r a l e două , i cosaru l vech i d r e p t la c u m p ă n ă . Doi-spre-zece lei şi pa ra l e zece, icosarul nou d r e p t la c u m p ă n ă . Zece lei pa ra l e două-zeci, r ub l a de a rg in t . O p t lei pa ra l e o p t ius lucul . Cinci lei pa ra l e trei-zeci r u b i a n a d r e a p t ă la c u m p ă n ă . Aces t e p r e ţ u r i ale m o n e d e l o r să se pub l i ce în to t p r i n c i p a t u l

ca să fie c u n o s c u t e pub l i cu lu i , şi cu m ă r g i n i r e , că de la z iua publ i ­caţiei , d u p ă cu r su l de şase luni , t oa t e aces tea au să c i rculeze cu p r e ţ u l ce se h o t ă r ă ş t e aci.

I a r p e n t r u t r ansac ţ i i l e ce vor fi a v â n d î n c h e i a t e feluri de ne­g u ţ ă t o r i şi al ţ i i cu d a t ă m a i î n a i n t e de pub l i ca rea aces tu i j u rna l , ace lea u r m e a z ă a se referi de că t r e p la tn ic i în m o n e d a aceia ce se va vorbi în acele t r ansac ţ i i , p r e c u m şi de vor fi în lei, să se plă­t ească leul d u p ă cu r su l m o n e d e i ce c i rcu la a tunc i în acel loc când s'a făcut acea t r ansac ţ i e .

Aces t j u r n a l se v a s u p u n e la c u n o ş t i n ţ a şi î n t ă r i r e a M. Sa le p rea î n ă l ţ a t u l u i n o s t r u D o m n de că t re D . Mare le Vis t i e r şi în u r m ă se v a publ ica .

(Iscăli ţ i) M. Vă leanu , A. Vi la ra C. Cornescu, C. H e r ă s c u , Co­lonel Odobescu .

T . O. B p l a t

1 1 5

MEDALISTICĂ NOASTRĂ ÎN 1 9 2 3

P u t e m s p u n e cu m â n d r i e , că cea m a i m a r e p a r t e din lucrăr i le ele a r t ă meda l i s t i că e fec tua te în a n u l aces ta *) la noi sau p e n t r u noi, se da to r e sc d i s t i n s u l u i m e d a l i s t C. Kris tescu. . D u p ă ce şi-a c â ş t i g a i u n loc în meda l i s t i c ă p r in câ teva luc ră r i e x p u s e la Pa r i s 'şi d u p ă ce ,s'a d i s t in s în ţ a ră p r i n t r ' o s e r i e d é m e d a l i i şi p l a c h e t e d e o f ineţă de execu ţ i e r emarcab i l ă , a r t i s t u l n o s t r u ne-a d a t ani i t r ecu ţ i sp lend i ­dele m e d a l i i : a Vic tor ie i şi a încoronăr i i S u v e r a n i l o r R o m â n i e i , i a r anu l aces ta o s u m ă de meda l i i şi p l a c h e t e to t a t â t de r e u ş i t e 2 ) .

Carac te r i s t i ca a r t e i lui K r i s t e s c u es te relieful foar te mic, a căru i execu ţ i e însă rec lamă dela a r t i s t o e x t r a o r d i n a r ă î n d e m â n a r e în aşezarea p lanur i lo r , sp re a p u t e a da f igur i lor şi scene lor per­spec t iva necesară . D e altfel în a c e a s t a cons tă şi deoseb i rea d i n t r e meda l i s t i c ă franceză, al cărei e lev es te Kr i s t e scu , şi cea g e r m a n ă care c a u t ă să e x e c u t e relieful câ t mai p r o n u n ţ a t . ,

A m a v u t pr i le jul să a d m i r în a te l i e ru l lui Kr i s tescu , i n s t a l a t p rov izor iu în t r ' o a r i pă n e t e r m i n a t ă a U n i v e r s i t ă ţ i i d in Bucureş t i , ma i m u l t e m a c h e t e superbe , î n t r e car i m ' a i m p r e s i o n a t în m o d special un p o r t r e t al de func tu lu i P e t r e Carp, d e s t i n a t p e n t r u o v i i toa re meda l i e a aces tu i d i s t i n s b ă r b a t de s ta t .

D i n t r e lucră r i l e t e r m i n a t e în cu r su l aces tu i an, a m i n t e s c în p r i m u l r â n d a d m i r a b i l a p l a c h e t ă e x e c u t a t ă p e n t r u jub i l eu l d-lui M. Blank. P l a c h e t a es te cu o s i n g u r ă faţă ( 1 0 X 7 cm.) şi r e p r e z i n t ă b u s t u l d-lui B l a n k în profil sp re s t ânga , î n t r ' u n m e d a l i o n r o t u n d aşeza t pe u n snop de spice de g r â u şi deco ra t sus la d r e a p t a cu o r a m u r ă de laur i . S u b b u s t u n v a p o r de mar fă p l u t e ş t e d e p a r t e pe va lu r i l e măr i i . L e g e n d a es te u r m ă t o a r e a : sus la s t â n g a : B U C U -R E S C I 20 I U L I E 1923; jos la s t â n g a pe 4 r â n d u r i : O M A G I U D E A D M I R A Ţ I E L U I | M A U R I C I U B L A N K ! CU O C A Z I A A N I ­V E R S A R E I A I 75 A N I D E V I A Ţ Ă R O D N I C Ă . Pe m a r g i n e a

') T o a t e lucrăr i le meda l i s t i ce p r iv i toa re la R o m â n i a s 'au publ ica t , pe m ă s u r ă ee au a p ă r u t , în Cronica numismatică fi arheologică.

2) O da re de s e a m ă despre a c t i v i t a t e a lui Kr is tescu s'a pub l ica t în re­vis ta ilustraţia. Martie 1923.

1 1 6

in fer ioară a p l a c h e t e i : «Soc. anonimă continentală p . exp. cereale' ( F i g . 3).

Fig . i. Fig.

J l n _ l e g ă t u r ă cu j u b i l e u l d-lui B l a n k s'a b ă t u t şi o foar te r e u ş i t ă m e d a l i e d a t o r i t ă i n i ţ i a t i ve i d-lui Chr. Sta icovic i j d i s t insu l n o s t r u nu ­

m i s m a t . E a a fost oferi tă s ă rbă to ­r i tu lu i de că t re comi t e tu l Burse i d in Bucureş t i şi a fost e x e c u t a t ă p r i n S o c i e t a t e a Medal i s t ică R o ­m â n ă de că t r e c u n o s c u t u l s cu lp to r v ienez L. H u y e r . - Medalia '! r ep rez in t ă p e faţă b u s ­tu l d-lui Blank , de o a s e m ă n a r e perfectă, şi l e g e n d a : P R E Ş E ­D I N T E L U I • E I . • I M A U R I C I U B E Á N K ® B U R S A • D I N • B U ­C U R E Ş T I . » P e r e v e r s o a d m i r a ­bi lă a l ego r i e a c o m e r ţ u l u i şi in­dus t r i e i şi l e g e n d a : CU ' P R I ­L E J U L Î M P L I N I R I I • V Â R ­

S T E I • D E A N I j o s

1848-1923. (Fig . 1—2). A l ă t u r e a de aces te luc ră r i m e r i t ă

o m e n ţ i u n e specia lă meda l i i l e exe­c u t a t e de K r i s t e s c u p e n t r u expoz i ţ i i l e agr ico le .d in t o a m n a aces tu i a n J ) .

Fig .

*) P u b l i c a t e în Cronica numismatică ţi arheologică IV (1923) JSfr. 5-6.

117

P e n t r u expozi ţ i i le de a n i m a l e o r g a n i z a t e de Min i s te ru l Agr i cu l ­tu r i i el a c o m p u s d o u ă m e d a l i i : u n a p e n t r u crescător i i de cai şi a l t a p e n t r u c rescă tor i i de v i te . (Fig . 4—5).

Fig . 4- F ig . 5.

P e n t r u expoz i ţ i a ag r i co lă şi i n d u s t r i a l ă din Iaşi.- aşa zisa ex­poz i ţ i e a Moldovei î n t r e g i t e , a r t i s t u l n o s t r u a e x e c u t a t o meda l i e

Fig . 6 .

m u l t m a i ar t i s t ică , r e p r e z e n t â n d în t r 'o a d m i r a b i l ă a l egor i e r e u n i r e a Bucov ine i şi Basa rab ie i cu Moldova. (Fig . 6). Aceas t ă a l egor i e es te , d u p ă m i n e , u n a d i n t r e cele ma i r e u ş i t e ale lui Kr is tescu , şi u n a d i n t r e cele m a i ca rac te r i s t i ce d in î n t r e a g ă meda l i s t i c ă noas t ră .

I. P r o b o t a .

118

D O C U M E N T E

25.

IÍG8 Mai 18, sub Radii Vodă. « . . . D ă D o m n i a Mea acea s t ă p o r u n c ă lui D â l b a n cu fiii săi

p e n t r u c a să-i fie m u n t e d in A n d r i a n j u m ă t a t e p e n t r u c ă 1-a cum­p ă r a t de la J i t i a n cu 330 de a s p r i . . . » . Al. vŞtefulescu, Gor ju l i s to r ie şi p i toresc , Tg . - J iu , 1904, p. X V I I I .

26.

1576 Sept. 11, sab Mihnea Vodă. « . . . şi i a r a c u m p ă r a t J i t i a n şi frate-său S t a n c i u l o ţ i g a n c ă

a n u m e N e a g a de la Z a c h a r i a d in P u r c a r i cu 380 de asp r i g a t a . . . y >. ibid. p. X V I I I .

27-

1583 Mai 23, sub Mihnea Vodă. « . . . ş i ia r a c u m p ă r a t Mareş u n ţ i g a n a n u m e L u l e a . d e la

Ba rbu l B e n g a cu 1200 aspr i de a r g i n t » . Ibid. p. X L V I I I .

28.

1595, sub MiJtai Viteazul. Sto ica R â i o ş i a n u l [log. I l - lea , cumpără - pe ţ igan i i S t a n şi.

A v r a m şi pe m u m a lor R u c ş a n a şi ţ i g a n c a lui S t a n a n u m e Dra -gomi ra , cu 800 de asp r i — şi cu doi cai buni , p r e ţu l lor 2000 de aspr i . Ibid. p. X L I X .

29.

1610 Februarie 1. • Mai m u l ţ i m o ş n e n i d in De.şiu se v â n d r u m â n i cu moş ia lor

p e n t r u 70.000 de aspr i ga ta . Ibid. p . X L V I I I .

30.

KilO Mai 30, sub Radu Vodă Serbau. « . . . şi iar a c u m p ă r a t V ladu l u n loc în Măşcă teş t i de la V ladu l

D i a c o n u l cu 200 d e asp r i ga ta» . Ibid. p. X I V .

1 1 9

3 i -

1611 Februarie 27. R a d u V o d ă dă moş i i l e şi ţ i gan i i lu i Cazan, lui P r e d a s l u g e r

f i indcă aces t a î m p r u m u t a s e pe Cazan cu 60.000 de aspr i tu rceş t i . Ibid, p. X U X .

32.

1613 Mai 2. S a t u l Rogo je lu l de m o ş n e n i se v â n d r u m â n i cu 20.000 de

asp r i ga t a . Ibid. p. X L V I I I .

33-

1615 Martie 14, .sub Radu Mihnea. P r e d a L o g o f ă t u l d in Popeş t i , c u m p ă r ă sa tu l Popeş t i i de la

Mî inea şi d e l a fraţii s ă i . . . cu 14.000 de a sp r i ga t a . Ibid. p. X X I V

34-

1618 Aprilie 24. Al. Vvdă Jliaş conf i rmă lui U d r e a P o s t e l n i c u l m a i m u l t e c u m p ă r ă t u r i de ţ i g a n i :

« . . . şi iar să fie s l ug i i d o m n i e i me le U d r e a d in R o ş i a u n ţ i g a n a n u m e D r a g o m i r , p e n t r u c ă la c u m p ă r a t de 1-a u n c h i u l său H a m z a fiul lui N e a g o e d in Cra sna cu o v a c ă cu l ap t e , un bou, şi o s lăn ină de c a r n e g r a s ă şi 500 de a s p r i g a t a — şi o ţ i g a n c ă a n u m e V â r l i n a cu 1200 de asp r i şi 2 b a n i ţ e d e g râu , şi 2 ţ i g a n i a n u m e N e g r e i u şi V i n t i l ă cu 220 d e asp r i ga ta , .şi u n ţ i g a n S t a n L ă u t a r u l cu 200 de asp r i ga ta . Ibid. p. L.

35-

1619 (7127) Febr. i:S sub, tiarril Movilă. D u m i t r u din F i l i a ş v i n d e p a r t e a lu i câ t se va a l ege «din c â m p

şi d in p ă d u r e , şi din a p ă şi d in s i l i ş tea s a t u l u i şi de pe t o a t e ho ­tarele» în S t r â m b a cu «15.000 a sp r i şi cu o b ivo l i ţă cu m a l a c , p r e ţ u l ei 1000 aspr i» . Al. Ş tefu lescu , S t r â m b a , Tg . - J iu , 1906, p. I I I .

36.

1619 {7127) Febr. i:i, sub Qavril Movilă. R o m a n d in M u r g e ş t i v i n d e p a r t e a lui « toa tă de pes t e t oa t e

h o t a r e l e or icâ t se v a a lege , d in c â m p şi d in p ă d u r e şi d in a p ă şi

120

d in s i l i ş tea s a tu lu i şi de p r e t u t i n d e n i şi eu vec in i or icâ ţ i se vo r g ă s i . . . cu u n cal bun , p r e ţ u l lui 2000 şi cu 1 2 oi cu miei , p r e ţ u l lor aspr i 1440 şi cu d o u ă vaci , şi cu u n bou, p r e ţ u l lor 3000 aspr i şi apoi a sp r i g a t a 1000. Ibid. p. 1 1 2 .

37-

1622 Febr. li, sub Radu Mi/mea. D o c h i a Vis t i e reasa , soţ ia lui S to ica Vis t ie ru l , l ibe rează de ru-

m â n i e m a i m u l ţ i o a m e n i cu 24.000 de aspr i . Al. Stefulescu, Gor ju l i s to r ic şi p i toresc , Tg . - j i u , 1904, p. X L V I .

Mi27 {7lil5) Aprilie 20. Alexandru Vodă că t r e Rg-um. M-rii S t r â m b a .

« . . . să fie volnic cu ca r t ea D o m n i e i Meale să-şi întoarne 600 de b a n i de la S to ica A r m a ş ot Să tce l căci i a u luoatu făr cale şi făr j u d e c a t ă . . . » . Al. Stefulescu, S t r â m b a , Tg.- j iu , 1906. p. 1 1 3 .

39-

11)36 Mai 7, sub Matei Iiasarab. « . . . ş i iar a c u m p ă r a t Dabe la de la Măr i t a d in G r i v i u n loc

de a r ă t u r a la m o r m i n ţ i cu 100 aspri» gata»- Al. Stefulescu, Gorjul i s tor ic şi p i toresc , Tg.- j iu, 1904, p. X I I I — X I V .

40.

1636 (7145 Buc.). Oct. 21 Matei Vodă conf i rmă lui D i m i t r i e F i l i ş ţ e a n u m a r e P i t a r . . . s t ă p â n i r e în Crasna .

« . . . p e n t r u că a c u m p ă r a t . . . j u p . D u m i t r u m a r e P i t a r această m o ş i e . . . de la S t a n c i u l . . . cu 5200 de a s p r i . . . » . Al. Stefulescu, Crasna , Buc. 1 9 1 0 , p. 70.

41.

16:>9 17147). Iunie 2S. Matei Vodă conf i rmă lui D u m i t r u Fi l i -ş t e a n u l m a r e P i t a r «să-i fie moş ie în Buzeş t i în jud . Gorj , însă p a r t e a lui R a d u şi p a r t e a lui Vas i le fii lu i Vo icu t oa t ă 1ls parte d i n t r ' u u t e i . . . cu 3.000 aspr i g a t a . . . » . Ibid. p. 77.

121

42. 1639 (7147) Iunie 28, sub Matei Vodă. « . . . a c u m p ă r a t j u p . D u m i t r u m a r e P i t a r aces te ţ igănci de la

N e c u l a P a h a r n i c u l . . . cu 4.200 asp r i g a t a . . . » Ibid. p. 77.

43-1642 (7150) Ianuarie 8. Matei Vodă conf i rmă m-r i i Crasna s tă­

p â n i r e pe s t e . . . p ă r ţ i de moş i i : « . . . 2 fălci de l o c . . . ce le-a c u m p ă r a t cu 200 aspr i g a t a . . .

2 fălci şi j u m . cu 250 asp r i şi dela S t a n u n loc de la C o r n i . . . cu 100 a s p r i . . . u n loc de 3 fălci de loc .şi u n c o d r u . . . cu 350 a s p r i . . . -u n loc de la J a r ă ş t i cu 100 aspr i şi a l t l o c . . . cu 140 a s p r i . . . o l i v a d e lazul Miclii cu 115 asp r i şi iar a c u m p ă r a t e g u m . . . u n loc în deal de la H a m z a . . . cu o vacă, ia r H a m z a . . . încă a fost cum­p ă r a t acel l o c . . . i a răş cu o vacă m a r e şi de la C o to ro g a viea lui cea b ă t r â n ă cu 160 a s p r i . . . a l t l o c . . . cu 340 aspr i şi i a r de la Co­t o r o g a 2 locur i , u n u l la v ie şi u n u l la B â r n e cu 200 aspr i ga ta . Şi ia răş i a c u m p ă r a t e g u m . Teofi l de la Di icu l fiul lui M o g a . . . p a r t e a lui de moş ie t o a t ă . . . cu 1.000 aspr i g a t a . . . » . Ibid. p. 83.

44-1642 (7150) Ianuarie 8. Matei Vodă conf i rmă m-ri i Crasna s tă­

p â n i r e pe s t e m a i m u l t e pă r ţ i de moş ie d in Buzeş t i şi C r a s n a : « . . . P a d i n a Obrea jenu lu i , 2 fălci de loc p e n t r u că a c u m p ă r a t - o

e r m o n a h u l T e o f i l . . . cu 200 a s p r i . . . şi iarăş i la P a d i n a Obrea j enu ­lu i - 2 fălci şi j u m . cu 250 a s p r i . . . u n loc de la Corni cu 100 aspr i , u n loc de 3 fălcii, u n codru de la mer i cu 350 a s p r i . . . u n loc la J a r ă ş t i cu 100 asp r i şi a l t l o c . . . l â n g ă S c o r u ş cu 140 a s p r i . . . o l i vade lazu l Micli i cu 1 1 5 aspr i , u n l o c . . . d in Cra sna p e n t r u o vacă v i e . . . 160 aspr i u n l o c . . . de 390 a s p r i . . . u n loc la v ie la va le ia r a l t la B â r n e cu 200 asp r i ş i . . . de la Di icul fiul Mogă i d in Bu­zeşt i p a r t e a lui cu 1000 a s p r i . . . » . Ibid. p. 57.

45-1642, Aprilie 9, sub Matei Vodă. P a t r u Ş te fu lescu d in A l b e n i v i n d e lui S to ica G l o d e a n u l 2 fălci

de p ă m â n t în Alben i cu 480 de aspr i . Al. Ştefulescu, Gor ju l i s tor ic şi p i to resc , Tg . - J iu , 1904, p . X X I V .

1 2 2

46.

1644 Ianuarie S, sub Matei Basarab: « . . . şi iar să-i fie j u p . Ancă i o ţ i g a n c ă a n u m e S t a n c a fata lui

I anoş i ţ i g a n u l p e n t r u c ă o a u c u m p ă r a t F r ă ţ i l ă s t o l n i c u l . . . cu 4000 de aspri g a t a . . I b i d . p. L.

47-

1644 (7152) 3 Martie, sub Matei Vodă. Vlad şi S t a n Scu t a r i i d in Brăn i ş to i v â n d s lujerului D. Fi l i -

şanul p a r t e a lor de m o ş i a d in D r ă g o e ş t i , însă al 8-lea tei cu 3400 aspri şi o vacă cu v i ţe lu l ei, p r e ţ u i t ă 600 aspr i . Al. Stefulescu, Crasna, B u c , 1910, p. 87.

48.

1644 Martie 20, sub Matei Basarab. Vlad Bârsescul se p â r ă ş t e cu S t a n c i u l Bă i a şu l că a r fi p l ă t i t o

datorie de 100 de u g h i . Cerce tându-se , D o m n u l h o t ă r ă ş t e ca S t a n c i u l Bă iaşu l «să a ibă a p lă t i n u m a i el s i n g u r la m â n a lui V l a d u l ga l ­ben i 100. Al. Stefulescu, Gor jul i s tor ic şi pitoresc, Tg . - J iu , p. 7-8.

49.

1644 (7152) 13 Iunie, sub Matei Basarab. « . . . v â n d p a r t e a lui S t r o e d e m o ş i e ia r d in D r ă g o e ş t i cu 7400

aspri g a t a » . Al. Stefulescu, Crasna , Buc . 1910, p . 87.

1645 Noembric 11, sub Matei Vodă. S t a n c i u l şi D u m i t r u cu fiii lor l ibe rează de r u m â n i e pe O p r e a

şi I v a n u p e n t r u 20 de u g h i . Al. Stefulescu, Gor jul is toric şi p i to resc . Tg. -J iu , 1904, p . X L V I I .

V A L E R I A S T X N E S C U S t u d e n t ă

123

MEMBRII SOCIETĂŢI! NUMISMATICE ROMÂNE ÎN A N U L 19*23

M e m b r i o n o r i f i c i

IV. 0. Angelesen,, prof. univ. Ministrul Instrucţiunii, Bucureşti. Str. C. A. Rosetti 11 h. P. S. S. I. Antonovici, episcopul Dunării de jos, Galaţi. !'. S. S. Traian -Bârfesc H, episcopul Lugojului, Lugoj. /. Bianu, profesor universitar, Membru Acad. Rom. Bucureşti. Calea Victoriei 125. L <}. Bibiccseu, guvernator onorific al Băncii Naţionale, Bucureşti, Str. Mircea-Vodă 31. Adrién Blanche!, membru al Institutului Franţei, Paris, Bulevardul Emile Augier 10. Ion I. C. Brătianu, Prim Ministru, Bucureşti, Strada Lascar Catargiu 3. Vintilă Brătianu, Ministru de Finanţe, Bucureşti, Strada Aurel Vlaicu 19.

Baron Carlo Fasciotli, fost ministru plenipotenţiar, Roma. Paul Gore, mare proprietar, M. A. R., Chişinău. I). Hagi-Theodorachi, mare industriaş, Bucureşti, Str. V. Boerescu 6. O. F. HUI, director la British Museum, Londra. X. Iorga, profesor universitar, M. A. B. Bucureşti. Şoseaua Bonaparte 8. Wilhelm Kubifschek, profesor universitar, Viena, IX Pichlergasse 1. Alex. Lăpedaln, prof. univ., M. A. R., Ministrul Cultelor, Bucureşti. II. Laureys, profesor universitar. Montreal (Canada). Av. Lansdown 529. 71. Missir, fost preşedinte al Senatului, Bucureşti, Strada Berthelot 20. <!. Marlin, profesor universitar, M. A. R. Bucureşti, Alea Blanc. Mţ/r. B. Xetxli.ammer, arhiepiscop catolic, Bucureşti, Strada Esculap 5. /. Xistor, profesor universitar, Ministrul Bucoviuei, M. A. R. Cernăuţi. M. Oromulu, guvernatorul Băncii Naţionale, Bucureşti, Strada Lipscani 7. !'. Pâr van, prol. universitar, directorul Muzeului de Antichităţi, M. A. R. Bucureşti. Bchr. Piti;, profesor universitar, directorul Cabinetului Numismatic, Gotha. M. Pherekijde, fost ministru, Bucureşti, Strada Eug. Stătescu 7. /. Răducanu, prof. Acad. Comerţ.. Bucureşti, Alea Vulpache, 10 (Parcul Filipescti). Kurl Regling, director la Kaiser-Friedrich Museum, Berlin, C 2 Lustgarten. II. Simar, Consul general al României, Montreal (Canada). C. Smântănescu, inspector general Siguranţa Statului, Bucureşti, Str. Avram Iancu 22. O. Ta frai i, profesor universitar, Iaşi, Strada Carol G. /. l'rsu, profesor universitar, M. c. A. R., Bucureşti.

M e m b r i f o n d a t o r i

M. S. Ascher, rentier, Bucureşti, Calea Călăraşi 3. '/". Beeheanu, proprietar, Bucureşti, Str. Sf. Ion Nou 9. ilanra Xaţională a României, Bucureşti, Strada Lipscani, 7. Ikiwa Marmorosch Blank & Co., Bucureşti, Strada Paris, 4. M. Bl/ink. directer de bancă, Bucureşti Strada Dionisie 9.

124

lh: O. Brătianu, medic, Bucureşti, Bulevardul L. Catargiu 51. .V. liutciilexru, sub adm. Casei Regale, Bucureşti, Strada Câmpineauu 24, <!. Calinii firesc/^ mare proprietar, Bucureşti. Strada Pompiliu Eliade 4. Al. Cantacuxino, pensionar, Bucureşti. Strada General Budişteanu 26. Titu Dariitescn, antreprenor de lucrări publice, Bucureşti, Strada Speranţei 47. W. Knechtet, profesor pensionar, Bucureşti, Strada Esculap 8. 1. C. l'anniteucu, ţef de serviciu la Eforia Spit. Civile, Bucureşti, Str. Cazărmei 29. Victor A". Popp, mare proprietar. Bucureşti, Strada Maria Rosetti 17. M. Seulescu, profesor universitar, fost. ministru, Bucureşti, Str. Alex. Lahovarr 38. D . Siiirioiicsctt-Păiiinireanu. Bucureşti, Aleea Alexandru 50 (Parcul Filipescu). Dr. O. Scrcrcanv, conferenţiar-universitar, Bucureşti, Strada Victor Emánuel I I I , 26. (t. Simt, avocat, mare proprietar. Târgu-Ocna (Bacău). t'arol Storci.-, artist sculptor. Buureşt i . Calea Rahovei 17. Fr. Storch, artist sculptor, Bucureşti, Strada V. Alexandri 14. Jtf. C. SufiII, mare propriotar. M. A. R., Bupureşti, Strada Komană 8.

M e m b r i f o n d a t o r i - o n o r i f i c i

Lmniilci (Inssi. fost prefect. Bucureşti, Strada Scaune 40. lnaif M. Pineas, marc industriaş. Bucureşti, Strada Romană 18.

M e m b r i a c t i v i

Domen Alexaiidrescii, proprietar. Bucureşti, Strada Segmentului 3. Victor Anastasia, profesor secundar, Bucureşti, Bulevardul Ferdinand 26. 1. Andrieşesca, docent universitar, subdir. Muzeului de Antichităţi, Bucureşti. /'/•. /. Amlnmexev, medic. Bucureşti, Bulevardul L. Catargiu. l>r. N. I. Anţjelescit, farmacist. Bucureşti, Strada Labirint 29. /. Arapii, efor al Institutului Sofian. Bucureşti, Strada Dionisie 30. Dinu C. Arion, mare proprietar. Bucureşti, Strada Frumoasă 42. D. N. Bălescu. mare pioprictar, Bucureşti, B-dul L. Catargiu 18. •A. Basi/escii. profesor universitar, Bucureşti, Strada Scaune 14. Valentin But/e, profesor secundar. Iaşi, Strada Sărăriei 14. Si-arliil Ciilimorhi. mare proprietar, Bucureşti, Strada Batiste 31. 'aton Căluijăreanu, inspector la Siguranţa G-rală a Sfatului, Bucureşti. /. Candrca, bancher, Sibiu. Stefan Capsa, mare industriaş, Bucureşti. Hotel Capsa. .1/. Carniol, mare industriaş, Bucureşti, Strada Carol 30. -V. Cociilescu, profesor universitar. Bucureşti, Strada Piaţa Amzei 8. 1). Constant iuesen, profesor secundar. Bucureşti, Strada Cazărmei 45. Vasite Coturn, directorul Kcoalei primare, Hârşova. Viorica Dmir-or, Bucureşti, Strada Sf. Voivozi 39. ' '• Dariiloijlu, ziarist. Bucureşti, Hotel Excelsior. .V .Vi. Emanoil, inspector la Siguranţa G-lă a Statului, Bucureşti.

Parani/a. marc proprietar, Brăila. //. Fischi'r- Galaţi, marc industriaş. Bucureşti, Aleea Suter 19.

125

1>. '/.. Furnică, mare comerciant, Bucureşti, Splaiul Mihai-Vodă 8. Dr. Oraţia N. Qeorgeşeu. medic, Bucureşti, Stradela Sf. Spiridon 6. Maria, Goleseit, Bucureşti. Strada G-ral Manu 32. Maim- V. Gorschi, Bucureşti, Calea Victoriei 109. General Gh. Ianneseu, pensionar, Strada Prudenţei 3. C- 1. Karadja, Grumăzeşti (Neamtu). Al. Kiriţescu, ziarist, Bucureşti, Hotel Athénée-Palace. .¥. Kogălniceanu, director de bancă, Bucureşti, Calea Griviţei 67. />/-. C. Kollo, farmacist. Bucureşti, Strada Maltopol 24 bis. Virgil Lupeseu, şeful contenciosului Casei de cooperaţie, Bucureşti, Str. Bucovina 1.

M. Manoilescu, director la Banca Ţărănească, Bucureşti. Julian Marinescu, profesor secundar, Bucureşti, Strada Popa Tatu 107. P. Mihăiescu, director la R. M. S., Bucureşti. B-dul Cuza 78. Cunst. Moisil, director general al Arhivelor Statului. Bucureşti, Str. Arhivelor 4. Corneliu Moldovan, publicist, Bucureşti, Strada Sf. Ionică 17. G- N. Plopşor, profesor, Pleniţa (Dolj). Paul Xieorescu, profesor secundar. Cetatea-Albă. O. Olszeirski, rentier, Bucureşti, Calea Victoriei 69. ('. A. Orăşianu, ziarist, Bucureşti. Strada G-ral Lahovari 113. General Scarlat Panaiteseu. director la Banca Românească, Chişinău, Str. Iaşilor 5. A. II. Papaxian, anticar, Bucureşti, Strada Polonă 85. Ii adu Perianu, profesor secundar, Bucureşti. Strada Principatele-Unite 63. Ştefan Petrescu, secretar la Camera de Comerţ, Bucureşti, Strada Isvoranu 17. Xika Petrescii, advocat, Târgu-Jiu (Gorj).

Popa-Liseanu, director in Ministerul Instrucţiunii, Bucureşti, Calea Plevnei 24. Aurelian Popescu, contabil şef al Băncii Chrisovelloni, Bucureşti; Str. G-ral Poetaş 9. C. Prodan, magistrat, Bucureşti, Bulevardul Carol 61. I>. Protopopeseu-Argeş, secretar la Senat, Bucureşti, Strada Berzei 31. Fr. Rey, secretar general Comisia Europeană Danubiană. Galaţi. Căpitan Al. Sa int-Georgen, Bucureşti, Strada Ştirbei-Vodă 30. Anastase Simit, mare proprietar, Bucureşti, Strada Eldorado 7. General Solueolu, pensionar. Bucureşti, Strada Caragiale 17. Chr. Staicnrici, mare indust., secret, g-ral Camerei de Comerţ, Bucureşti, Str. Bursei 2. Scarlat Stan, funcţionar, Bucureşti. Strada C. A. Rosetti 41. /. I). Ştefănescu, profesor. Bucureşti, Strada Cometa 47. /). Stoenescn, avocat şi deputat. Craiova. Pani.. Synadino. mare comerciant,- Chişinău, Str. Alexandru 81. , Iulian Teodorescu, profesor universitar, Bucureşti, Şoseaua Jianu 8. G. Tomescu, inspector Ministerul Muncii, Galaţi, Str. Roşiori 21. C. G. Prziceanu, inginer. Strada Al. Lahovari 43. 6". Verna v, mare proprietar, Spătăreşti (Suceava). /. Vlădescu, profesor, Bucureşti, Strada Militari 23. Romulus Voinescu, directorul Siguranţei G-rale a Statului, Bucureşti, Str. Vântului 18.

Volenti, advocat şi profesor, fost prefect, Vaslui. .V. /, Zamfirescu, procuror la Curtea de Casaţie, Bucureşti, Strada V. Lascar 4. (\ I. Zamfirescu, mare proprietar, Bucureşti, Strada V. Lascar 10. Alex. Zisu, mare proprietar, Bucureşti, Strada Dumbrava Roşie 3.

126

M e m b r i c o r e s o o n d e n t i

Dr. r. Anionescu, modicul portului Turnu-Severin. Alex. P. Arbore, profesor secundar, Focşani. /. Băeilă, profesor secundar, Bucureşti, Academia Română. Alex. Bărcăeilă, profesor secundar, directorul liceului, Turnu-Scvcrin. /)/: Emil Bahrfeidt, Berlin, Lichterfelde-Ost, Schillerstr. 16. Dr. Max r. Bahrfeidt, pensionar, Halle (Saaie) Germania.. Lucia Bors, prof. şcoala normală de fete. Buzău. Tmna Bulat, profesor, direct, şcoalei normale XăsSud (jud. Bistriţa-Năsăud). Ştefan Ciuceanu, profesor secundar, Craiova. I 'irgil Drăghiceanu, secretar-director al Comis. Monnm. ist . Bucureşti. Str. Ştirbei-

Vodă 184. Yasile Grecu, profesor universitar. Cernăuţi. /'. G. Ioneseu. administratorul pescăriilor Statului, Brăila, Str. Vapoarelor, 8. .1. r. Loehr, Wien, I . Burgring 5. Iulian Marţian, mare industriaş, Năsăud (Bistriţa-Năsăud). C. N. Mafeescu. profesor secundar, Râmnicu-Vâlcea. 11. Metaxa, custode la Muzeul de Antichităţi. Bucureşti. !)r. C. Metxulesru, inspector sanitar, Craiova. ii', v. Münsterberg, Wien, I . Burgring, 5. ' Stoica Xicolaeseu, profesor secundar. Bucureşti, Strada 13 Septembrie 53. Gnriolan Pctran, conferenţiar la Universitate, Cluj. L. lluxieka, rentier, Wien, I I I Esteplatz 3. D. M. Teodorescu, profesor universitar, Cluj. Econom }'. Vrsăcescu, paroh. Olteneşti (Fălciu). -X Velichi, profesor la şcoala normală, Galaţi.

127

S O M M A I R E

N r . 4 5

A. BLANCHET, Les rüles fortifiécs de la Péírinsule lialkanique d'aprés les: mim-íiaiex dr l'époque romaine (en francais).

VICTOR N. POPP, Les médailles dv Prinee roumain Alexandre Cuxa. Descrip-tion des médailles frappées par ce Prince poiir les expositions agricoles et industrielles <Iui ont eu' lieu en 1 8 6 4 et 1 8 6 5 dans diverses villes de la Roumanie, comme Bucarest, la^sy et Fălticeni. Toutes ces pieces ont été fabriquées â Vienne par le graveur A. Pittner.

C. BĂNÁRU. Sur la mtin-ismatiqut du Levant, I'our completei- Ies Information* de M. Hasluck, reproduites dans la Nr. 4 3 — 4 4 de la reyue, l 'auteur résume une étude de M. R. Peez, publice dans la Monatsblatt der Numism. Gesellschaft in Wien, X (191B) p. 1 9 suiv. qui donne des rélations tres interessantes sur la maniere par laquelle le comjnerce occidental inttoduisait, au X V I I - e et X V I I I - e siecles, des fauses monnaics dans l'empire ottoman.

1. MARTIAN, Tresors de Transilvanie. Version sur un trésor monétaire trouvé vers l'an 1 8 8 0 dans Ies environs d'Orăştie.

CONST. MOÎPIL. Enfvetims numisiuatiques. Eu commencant une serie d'entre-tiens sur la numismatique, l'auteur public dans ce numero une esquise sur Ies objets d'éehange qui ont été eraployés avânt l'invention de l a monnaie. I I s'occupe d'objets'-monnaie (bétail, armes, ustensiles, etc.) et de poids-monnaie (deben, siele, etc.).

\ N r . 4 6

M. C. SOUTZO, La mine lourde d'Athenes, la reforme finaneiire de Sohn, la drn'-hnte aitique leghe ou demer de Nérón (en francais).

L. R r z i C K A . l'ne collectionneuse roynle de monnaies: Christine de Subde (en francais).

C. I. KARAIMA, l'ne épisodede 1,'histoire dela numismatique du Levant. L'auteur raeonte, d'aprés les documents de British Museum, Faffaire des faux dollars introduits en Turquie (Alep) par la Compagnie du Levant de eonnivence avec l'ambassadeur anglais Sir lohn Finch.

CONST. MOISIL, lintretiens rmmismatiques. En continuant les entretiens précé-dentes, l 'auteur insiste sur les traditions qui existaient dans les différentes parties du raonde grec antique sur l'invention de la monnaie.

VICTOR N. POPP, Les médailles du Prince Cu%a. La suite de l'article du nu­mero precedent. L'auteur décrit les médailles frappées par ce prince pour commémorer les nouvelles institutions crées pendant son regne. Les médailles sont dues au graveur francais Caquc.

CONST. MOISIL, Les premieres seeattx roumains avec les armes unten de Mol-daeie et de Yalachie. Ce sont les princes phanariotes qui ontemployés pour la premiere fois, dans leurs sceaux. les armes unies de ces deux pays roumains. D'abord ce fut Nicola» Mavrocordato ((ui apres avoir regne en Moldavie, passa comme prince régnant en Valachie et mit alors dans son sceau Jes deux armes réunies ( 1 7 1 6 ) . La plus part de ses sueeesseuvs Font imité. Cetté représentation héraldique, svmbolisant l'idée de Vnnion des deux jiays roumains. contribua en grau de paitie ;i ia poursuite de cet ideal national.

Documents.

128

N r . 4 7

N. Job«a, Les monnaies du Prinee Alexandro. Cu:a. S'appuyant sur des doeu-ments inédits, trouvés dans l'archive de familie de M. Henri Place, fils du Victor Place, ancien consul general de Franee en Moldavie pendant l'époque des luttes pour l'Union des Principautés roumaines. l'auteur expose l'essai fait en 18R0 par le Prin ce Cuza pour frapper de la monnaie nationale. L'unité monétaire devraic étre le «roumain > et la trappe dévait s'exécuter ?i Paris â I'Hotel de la Monnaie. Victor Place a appuyé de son mieux le Princc dans cetté aftaire et le savant numismate francais A. de Long-périer a fait lui meine les dessins des ces monnaies roumaines. Mais ils n'ont pas reusi, et ce n'est qu'en 1867. que le succeseur de Cuza, Prince Charles I, a eu la chance de pouvoir frapper des monnaies roumaines.

D E . G. Severeanu, Faids monétaires en gare. Déscription d'une série. de 24 petits poids monétaires en verve se trouvant dans la collect ion de l'auteur. II y a 6 pieces romaines et bvzantines et 18 orientales.

Const. Moisil. Monnaies et trésors monétaires de Rouinanie. Suite du catalogiie commeneé en 1913 (Nr. 101-113) .

— Un Mason interessant du Prinec Constantin Marroeordato. Sur le portrait de ce prince fait par le peintre francais Liotard se trouve un blason qui représente les armes de Moldavie et de Valachie, et coinme pendant, au desous, se trouve la scéne de la le­gende de la familie de Jean Corvin (Hunyady) de Transylvanie.

N . DkÄGANI', Hori/oş. Cest le nom trés peu counu d'une monnaie qui a circule en Transylvania vers la fin du XVII I - e siecle et valait 17 Kreuzer.

Oojn'st. Moisil, Sur les monnaies du Princc Cuxa. Ou donne la reproduetion des dessins faits par le numismates francais de Longpérier en 1860 pour les monnaies <|ue Prince Cuza voulait írapper a Paris.

M. STĂNCESCU, Les premiers essni.es de fonder une Bane/ue Xationqle en Hait­immé. Pour mettre fin â la crise finaneier qui succeda aprés le regne-des Phanariotes, les hommes d'état roumains ont essayé plusieurs fois de fonder une Banque Nationale. L'auteur cite quelques dates nouvelles sur cette question.

' 'DR. G. Severeaxi', Los monnaies du prince moldave Dabija et du princc va-lache Mihnea Radul. Déscription d'un trésor eontenant plusieurs varictés inédites. de monnaies frappées par Dabija, mélleés avec des pieees du prince de Mihnea. L'auteur croit que les monnaies de Mihnea ont été elles nussi frappées dans l'ateliér monétaire du Dabija a Suceava.

L'vfiyie monétaire. du prinee Radu I Basarab. A l'oposition de M. Moisil — qui a déerit le premier les monnaies au type du Chevalier frappées par le prince va-laque Radu I —. l'auteur croit que eette éfigie représente un vrai 'portait, et epic le prince est figuré nue-tete, sans avoir la casque déeiite par Moisil.

T. Bula t , La redute, monétaire en Valaekic en ISIS. L'auteur reproduit u n interessant document coneernant le cours monétaire pour cet an en Valachie.

1. Probota, Les médailles 'roumaines frappées en 1923. Docurneuts par M-lle Victoria Stănescu. Tahle.au des membre» de. lei Société Numismatiejue en 1923.

Uoruments.

N r . 4 8

P. 1 8 3

BULETINUL SOCIETĂŢII NUMISMATICE ROMANE

REVISTĂ TRIMESTRIALA

PENTRU NUMISMATICĂ Şl ŞTIINŢELE AUXILIARE

s u b î n g r i j i r e a D « l u i

CONSTANTIN MOISIL PROFESOR, NUMISMAT-AJUTOR Şl MEMBRU CORESPONDENT

AL ACADEMIEI ROMANE

ANUL XVIII 1923

(Nr 45-48)

B U C U R E Ş T I

TIPOGRAFIA CURŢII REGALE F . G Ö B L , F I Î

19, Strada Regală, 19

1923.

T A B L A D E M A T E R I I ANUL XVIII ( 1 9 2 3 )

S t u d i i s i c e r c e t ă r i ' Pag .

G. Bănaru, Cu pr iv i re la n u m i s m a t i c a l e v a n t i n ă 21 A. Blanchet, Les vi l les fortifiées de la P e n i n s u l e B a l k a n i q u e d ' aprés Ies

m o n n a i e s de l ' epoque r o m a i n e 1 T. G. Bulat, O încercare de s tab i l i za rea mone te i în 1848 1 1 3 N. Drăganu, H o r g o ş (hergoş) 97 ÂT. lorga, Bani i lu i Cuza-Vodâ 65 C. I. Karadja, U n episod din i s tor ia n u m i s m a t i c e i l e v a n t i n e . . . . . . 48 I. Marţian, Alte comori a rde l ene : Comoara Popi lo r 26 * Gonst. Moisil, Convorb i r i n u m i s m a t i c e : Obiec te le de s ch imb an te r ioa re

i n v e n ţ i u n i i mone te i 28 — — — Trad i ţ i i l e p r iv i toa re la i n v e n ţ i a

mone te i 50 — Mone te ş i^ tezaure m o n e t a r e d in R o m â n i a . , 90 * — Cu p r iv i r e la ban i i lui Cuza-Vodă 98

Victor Popp, Medal i i le lui Cuza -Vodă : 1. Medal i i le expozi ţ i i lor r eg iona l e 14 — — — 2. Medal i i le noilor ins t i tu ţ i i . . . 54

L. Ruxicka, U n e col léc t ionneuse roya le de m o n n a i e s : Chr i s t ine de S u é d e 38 Dr. G. Severeanu, P o n d u r i m o n e t a r e de s t ic lă 82

— Mone te le lui Dab i j a -Vodă şi M i h n e a R a d u l 103 — Efigia m o n e t a r ă a lui R a d u I B a s a r a b 1 1 0

M. Stăncescu, P r i m e l e încercăr i de a se înf i inţa o Bancă N a ţ i o n a l ă a Român ie i 100

M. C. Sutxu, L a m i n e l ou rde d 'A thénes , la reforme f inanciére de Solon, la d r a c h m e a t t i q u e legere 33

M e d a l i s t i c ă I. Probota, Meda l i s t i că noas t r ă în 1923 u ^ '

S i g i l o g r a f i e ş i e r a l d i c ă Gonst. Moisil, P r i m e l e peceţ i cu s temele un i t e ale Moldovei şi Ţăr i i -

R o m â n e ş t i 60 — O s t e m ă i n t e r e s a n t ă dela C. M a v r o c o r d a t 92 — Cu privire- la or ig inea s temei u n i t e . 93

D o c u m e n t e P a K

Const. Moisil şi C- I. Karadja, D o c u m e n t e d i n t r e 1456—1818 . . . . . . 58 — • I d e m 1469—1832 94

D-ra Victoria Stănescn, I d e m 1468—1645 ° 8

B i b l i o g r a f i e

K. Babelon, L,es m o n n a i e s g r ecques (ed. Payo t ) (C. M.) 32 /. N. Svoronos, Trésor de la n u m i s m a t i q u e g r e c q u e a n c i e n n e (O. M.) . . 63

COMITETUL SOCIETĂŢII NUMISMATICE ROMANE 1922—1924

Preşed in te : M. C. Sutxu; v i ce -preşed inte : Ăl. Cantacuxmo; secretar genera l : Dr. O. Severeanu; casier-contabi l : V. N. Popp; membri: N. Butculescu, W. Kneehtel, Const. Moisil, M. Seideseu, C. I. Zamfireseu; secretar-redactor al Bule t inu lu i :

Const. Moisil.

CUPRINSUL

Ar. Drăganu, H o r g o ş (hergoş) . Const. Moisil, Cu p r i v i r e la ban i i lu i Cuza-Vodă . M. Stăncescu, P r i m e l e înce rcă r i d e în f i in ţa re a u n e i

B ă n c i N a ţ i o n a l e în R o m â n i a . Dr. G. Severeanu, M o n e t e l e lu i D a b i j a - V o d ă şi a le

lu i M i h n e a - V o d ă R a d u l . — Ef ig i a m o n e t a r ă a lu i R a d u I Basa rab .

T. Bulat, O î n c e r c a r e de s t ab i l i za rea m o n e t e i în 1848. /. Probota, Meda l i s t i că n o a s t r ă în 1923. DOCUMENTE, cu lese d e D- ra V. Stănesat. TABLOUL MEMBRILOR SOCIETĂŢII NU­

MISMATICE în 1923. SOMMAIRE.

R e d a c ţ i a n u r ă s p u n d e d e pă re r i l e e x p r i m a t e de c ă t r e au to r i i s tud i i lo r p u b l i c a t e în rev is tă .

Abonament anual lei 50. Membrii societăţii primesc revista gratuit.

Redacţia : Calea Victoriei 135.

Administratoare: D-na Elena C. Moisil, Calea Şerban-Vodi 70.