8/16/2019 Qc 3012963 Roc

1/44

8/16/2019 Qc 3012963 Roc

2/44

8/16/2019 Qc 3012963 Roc

3/44

Ghid privind utilizarea videoconferințelorîn cadrul procedurilor judiciare transfrontaliere

 2013

8/16/2019 Qc 3012963 Roc

4/44

Informații suplimentare referitoare la Uniunea Europeană sunt disponibilepe internet (http://europa.eu).

La sfârșitul prezentei publicații se găsește o fișă catalografică.

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2013

ISBN 978-92-824-3792-6doi:10.2860/86908

© Uniunea Europeană, 2013Reproducerea este autorizată cu condiția menționării sursei.

Printed in BelgiumTIPĂRIT PE HÂRTIE ECOLOGICĂ

Notă

Prezenta broșură este redactată de Secretariatul General al Consiliului, exclusiv în scop informativ.

Pentru informații cu privire la Consiliul European și la Consiliu, puteți consultaurmătoarele site-uri:www.european-council.europa.euwww.consilium.europa.eu

sau puteți contacta Serviciul de informare publică al Secretariatului General alConsiliului la următoarea adresă:

Rue de la Loi/Wetstraat 1751048 Bruxelles/BrusselBELGIQUE/BELGIË

Tel. +32 22815650Fax +32 22814977www.consilium.europa.eu/contacts/info-public

PEFC-Certified

PEFC/07-31-81

This product is fromsustainably managed

forests and controlled

sources.

www.pefc.org

http://europa.eu/http://www.european-council.europa.eu/http://www.consilium.europa.eu/http://www.consilium.europa.eu/contacts/info-publichttp://www.pefc.org/http://www.pefc.org/http://europa.eu/http://www.consilium.europa.eu/contacts/info-publichttp://www.consilium.europa.eu/http://www.european-council.europa.eu/

8/16/2019 Qc 3012963 Roc

5/44

3

CUPRINS

1. VIDEOCONFERINȚELE TRANSFRONTALIERE ÎN UE 51.1. Domeniu de aplicare și istoric 5

1.2. Privire de ansamblu asupra cadrului juridic pe care îl constituie dreptul Uniunii Europene 6

2. CONSIDERAȚII DE NATURĂ PRACTICĂ PRIVINDVIDEOCONFERINȚELE 82.1. Măsuri de pregătire 82.2. Cererea 82.3. Pregătirile necesare 102.4. Activitatea de interpretare 11

2.5. Audierea 142.6. Procesul-verbal al audierii 15

3. ASPECTE TEHNICE 173.1. Istoricul cerințelor tehnice 173.2. Măsuri de ordin general și principii privind calitatea 18

4. ANEXA I EXPLICAȚII SUPLIMENTARE PRIVIND CADRULJURIDIC PENTRU UTILIZAREA VIDEOCONFERINȚELOR

 ÎN CAUZE TRANSFRONTALIERE 234.1. Cadrul juridic în materie penală 234.2. Cadrul juridic în materie civilă și comercială 25

5. ANEXA II STANDARDE TEHNICE 27

6. ANEXA III ETAPECHEIE ALE UTILIZĂRII VIDEOCONFERINȚELOR ÎN PROCEDURILE JUDICIARE TRANSFRONTALIERE 30

8/16/2019 Qc 3012963 Roc

6/44

8/16/2019 Qc 3012963 Roc

7/44

5

1.1. Domeniu de aplicare și istoric 

Prezentul ghid privește utilizarea echipamentului pentru videoconferințe în

cadrul procedurilor judiciare transfrontaliere din Uniunea Europeană. Acestaexaminează aspectele organizaționale, tehnice și juridice ale utilizării tehnologieipentru videoconferințe. Mai mult, analizează utilizarea echipamentului în cadrulinstanțelor și al camerelor pentru martori, precum și utilizarea echipamentuluiportabil. Orientarea se aplică în cazurile în care videoconferințele sunt utilizatepentru orice parte a procedurilor judiciare, în special pentru obținerea de probedin locații aate la distanță, în alte state membre ale UE.

Ghidul oferă consultanță și orientare pentru profesioniști din domeniul juridic,greeri și personal tehnic. Acesta examinează considerațiile de ordin practic

referitoare la utilizarea echipamentului pentru videoconferințe care prezintă uninteres special pentru profesioniștii din domeniul juridic și personalul instanțelor,examinând ulterior aspectele tehnice care prezintă un interes specic pentrupersonalul tehnic. Anexa I la ghid furnizează detalii privind cadrul juridic pentruutilizarea transfrontalieră a videoconferințelor în materie penală, precum și înmaterie civilă și comercială. Celelalte anexe descriu standardele tehnice caretrebuie luate în considerare și oferă un rezumat al etapelor-cheie care trebuieurmate în procesul de utilizare a videoconferințelor în procedurile judiciaretransfrontaliere. Obiectivul documentului este de a veni în ajutorul utilizatorilor,

prin furnizarea de consultanță și orientare. Nu înlocuiește instrucțiunile detaliateprivind funcționarea sau instrucțiunile detaliate privind operarea.

Prezentul document privește în principal utilizarea videoconferinței în cadrulprocedurilor judiciare ale instanțelor penale, civile și comerciale. Cu toate acestea,multe dintre aspectele tehnice referitoare la utilizarea videoconferințelor suntaplicabile în mod mai general în cadrul comunității mai largi a justiției. Audiereamartorilor și a experților nu are loc întotdeauna în cadrul instanțelor și esteposibilă stabilirea unei conexiuni pentru videoconferință între instanțe și altelocații, precum reprezentanțe consulare și diplomatice, închisori, spitale și centre

de azil. Acest document poate utilizat ca atare, ca o bază pentru utilizareavideoconferințelor în cadrul altor proceduri.

1. VIDEOCONFERINȚELE TRANSFRONTALIERE ÎN UE

8/16/2019 Qc 3012963 Roc

8/44

6

 În mod normal, în cadrul procedurilor civile transfrontaliere, sunt posibile douăsituații în care martorii și experții pot audiați prin intermediul videoconferinței:

(i) obținerea indirectă de probe, în cadrul căreia instanța din statulsolicitat procedează la audierea unui martor, de exemplu (cu

participarea, în anumite condiții, a reprezentanților instanțeisolicitante);

(ii) obținerea directă de probe, în cadrul căreia instanța solicitantăaudiază un martor din alt stat membru prin intermediulvideoconferinței.

 În cadrul anchetelor penale premergătoare judecării, judecătorul de instrucție sauprocurorul ar putea hotărî să obțină depoziția unui martor aat sub amenințaresau a unui martor sau expert care locuiește în străinătate prin intermediulvideoconferinței sau a altor mijloace adecvate de comunicare audiovizuală ladistanță, cu acordul martorului, dacă nu este posibil sau nu este de dorit pentruacesta din urmă să apară personal la proces.

Disponibilitatea martorilor experți a fost identicată ca ind una dintre cauzele întârzierilor, atât în cauzele civile (de exemplu, medici experți și psihologi în cauzeprivind custodia sau îngrijirea copilului), cât și în cauze penale (de exemplu, experțilegiști sau informaticieni). Utilizarea echipamentului pentru videoconferințe vapermite instanțelor o mai mare exibilitate în legătură cu momentul și modul încare martorii experți care provin din alte state membre trebuie să prezinte probe.

 În cazul audierii martorilor experți, este de preferat ca expertul să e contactat înainte de audiere, pentru a verica ce fel de echipament ar putea necesar întimpul audierii.

Pentru martorii vulnerabili și intimidați, videoconferința poate reprezenta unmijloc de reducere a stresului și a disconfortului care ar putea cauzate deo călătorie perturbatoare spre o instanță străină. Pentru administrarea probelor

 în orice instanță străină, o cameră separată pentru martori ar putea mai practicădecât sala de judecată.

1.2. Privire de ansamblu asupra cadrului juridic pe care îl constituie dreptul

Uniunii Europene

Solicitările în toate cazurile penale sunt reglementate, în mod obișnuit, deacte naționale și de Convenția privind asistența judiciară reciprocă în materiepenală între statele membre ale Uniunii Europene din 29 mai 2000 (denumită încontinuare „Convenția privind asistența judiciară reciprocă din 2000”) (1).

Se pot face solicitări și în cauzele civile în temeiul Regulamentului (CE)nr. 1206/2001 al Consiliului din 28 mai 2001 privind cooperarea între instanțele

(1) JO C 197, 12.7.2000, p. 24.

8/16/2019 Qc 3012963 Roc

9/44

7

statelor membre în domeniul obținerii de probe în materie civilă sau comercială(denumit în continuare „Regulamentul privind obținerea de probe din 2001”).

Formularele și informațiile standard despre proceduri sunt disponibile deasemenea pe site-urile Rețelei Judiciare Europene în materie civilă și comercială

(în cadrul Atlasului judiciar european) (1

) și Rețelei Judiciare Europene în materiepenală (2).

Alte domenii de aplicare pentru utilizarea videoconferințelor în contextul UEsunt menționate în Directiva 2004/80/CE a Consiliului din 29 aprilie 2004 privinddespăgubirea victimelor infracționalității. În conformitate cu articolul 9 alineatul (1)litera (a) din directivă, solicitantul poate audiat prin intermediul videoconferinței.

 În plus, articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 861/2007 din 11 iulie2007 de stabilire a unei proceduri europene cu privire la cererile cu valoare redusăprevede posibilitatea obținerii de probe prin intermediul videoconferinței în cazul

 în care mijloacele tehnice sunt disponibile. Directiva 2008/52/CE din 21 mai 2008privind anumite aspecte ale medierii în materie civilă și comercială evidențiazăfaptul că nu ar trebui să împiedice în niciun fel folosirea tehnologiilor modernede comunicare în cadrul procedurii de mediere.

Pentru majoritatea statelor membre ale UE, cele mai multe dintre acesteinstrumente sunt deja aplicabile (cu o serie de rezerve formulate de o parte dintrestatele membre, în special în privința audierii prin videoconferință a persoanelorinculpate) (3).

 În cadrul măsurilor privind utilizarea videoconferințelor, există diferențe întreprocedurile civile și comerciale, pe de o parte, și procedurile penale, pe de altăparte. Etapele necesare în vederea desfășurării unei audieri prin intermediulvideoconferinței și diferențele existente între măsuri sunt prevăzute în tabeluldin anexa III.

(1) http://ec.europa.eu/civiljustice(2) http://www.ejn-crimjust.europa.eu 

(3

) Danemarca, Germania, Ungaria, Țările de Jos, Polonia și Regatul Unit au formulat rezerve laConvenția privind asistența judiciară reciprocă; Danemarca nu este parte la niciunul dintreinstrumentele adoptate în temeiul titlului IV din Tratatul CE.

http://ec.europa.eu/civiljusticehttp://www.ejn-crimjust.europa.eu/http://www.ejn-crimjust.europa.eu/http://ec.europa.eu/civiljustice

8/16/2019 Qc 3012963 Roc

10/44

8

 2.1. Măsuri de pregătire

 În cadrul procedurilor judiciare transfrontaliere, obiectivul este ca sesiunea de

videoconferință să e cât mai apropiată de practica uzuală în orice instanță atuncicând obținerea probelor se desfășoară într-o instanță deschisă. În comparație cuprocedurile judiciare naționale, procedurile transfrontaliere prezintă relativ puținediferențe. Decizia unei audieri transfrontaliere prin intermediul videoconferințeinecesită adoptarea câtorva măsuri formale.

 În materie civilă și comercială, cererea privind obținerea de probe prin intermediulvideoconferinței se face prin utilizarea formularelor standard. Respectiveleformulare sunt disponibile pe site-urile Atlasului judiciar european (1) al RețeleiJudiciare Europene în materie civilă și comercială.

 În materie penală, nu există obligația de utilizare a anumitor formulare sau notede însoțire. Rețeaua Judiciară Europeană în materie penală a elaborat o notăde însoțire pentru comisii rogatorii. Prin utilizarea notei de însoțire, autoritățilesolicitante și cele solicitate vor putea să stabilească un contact direct cu privire laconținutul și/sau executarea comisiei rogatorii (a se vedea anexa III).

Cererile pot trimise prin poștă, curier, fax (toate statele membre) sau e-mail (nu în toate statele membre). Pe site-urile rețelelor judiciare europene pot găsiteo serie de detalii privind reglementările în vigoare în statele membre.

 2.2. Cererea

Natura cererii de utilizare a videoconferințelor în cadrul asistenței juridicereciproce sau al obținerii de probe este diferită în materie civilă și în materiepenală, mai multe detalii ind prevăzute în anexa III. Formulare sunt disponibileatât în materie civilă, cât și în materie penală și sunt trimise de instanța solicitantăinstanței solicitate din altă țară (în materie penală nu este obligatorie utilizareaformularelor). Formularele includ informații utilizate pentru a contacta părțileimplicate și reprezentanții acestora și detalii referitoare la instanță. În unele

(1) http://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/index_ro.htm

2. CONSIDERAȚII DE NATURĂ PRACTICĂ PRIVINDVIDEOCONFERINȚELE

http://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/index_ro.htm

8/16/2019 Qc 3012963 Roc

11/44

9

cazuri se pot furniza, de asemenea, informații privind plata pentru utilizareaechipamentului și limba care urmează să e utilizată în cadrul videoconferinței.

 În materie civilă, Regulamentul privind obținerea de probe din 2001 prevededouă posibilități pentru utilizarea videoconferințelor în cadrul procedurilor

transfrontaliere de obținere de probe:– În temeiul articolelor 10-12, instanța solicitantă poate cere instanței

solicitate din alt stat membru să permită acesteia sau părților să fieprezente sau să participe la obținerea de probe de către instanța solicitatăprin intermediul unei videoconferințe. O astfel de cerere poate refuzatănumai dacă este incompatibilă cu legislația statului membru al instanțeisolicitate sau din motive de dicultăți practice majore. Articolul 13 prevedeapoi măsuri de constrângere pentru executarea cererii. Cu toate acestea,

 în temeiul articolului 14, martorul poate solicita dreptul de a refuza să

depună mărturie în conformitate cu dreptul statului membru al instanțeisolicitante sau solicitate.

– În temeiul articolului 17, instanța solicitantă procedează direct la unact de cercetare (obținere de probe) în alt stat membru cu permisiuneaorganismului central sau a autorității competente din respectivul statmembru. În temeiul articolului 17 alineatul (4), organismul centralsau autoritatea competentă sunt obligate să încurajeze utilizareavideoconferinței în acest scop. Articolul 17 alineatul (2) specică faptulcă îndeplinirea directă a actului de cercetare (obținere de probe) nu este

posibilă decât dacă acest lucru poate avea loc pe bază voluntară.Cu excepția posibilității utilizării unor măsuri de constrângere, principalelediferențe dintre cele două metode sunt instanța însărcinată cu obținerea probelorși dreptul aplicabil.

Instanța solicitantă va trimite instanței solicitate cererea pentru videoconferințăși informațiile necesare împreună cu formularul A sau I din Regulamentul privindobținerea de probe din 2001. Răspunsul la cerere este efectuat, de asemenea,prin intermediul unui alt formular standard. În cazul în care o cerere adresatăunei instanțe dintr-un alt stat membru în vederea participării prin intermediul

videoconferinței este refuzată, instanța utilizează formularul E. În cazul obțineriidirecte de probe, organismul central sau autoritatea competentă trebuie săinformeze instanța solicitantă în termen de 30 de zile (utilizând formularul J) dacăcererea este sau nu este acceptată. În cazul în care o cerere este acceptată, instanțasolicitantă poate obține probe într-un termen pe care îl hotărăște.

 În materie penală, statul membru solicitat trebuie să e de acord cu audiereaprin intermediul videoconferinței, cu condiția ca utilizarea videoconferinței sănu e contrară principiilor fundamentale ale dreptului acestuia și cu condiția caacesta să dispună de mijloacele tehnice necesare desfășurării audierii. Măsurile

de constrângere pot ordonate în executarea unei cereri de asistență reciprocă(de exemplu, citația de a apărea în fața instanței este însoțită de o sancțiune în

8/16/2019 Qc 3012963 Roc

12/44

10

cazul în care nu este executată), în cazul în care încălcarea prevăzută în cerereeste de asemenea sancționabilă în statul solicitat.

 În cazul în care nu instanța furnizează echipamentul de videoconferință careurmează să e utilizat, toate costurile aferente transmisiunii, inclusiv costurile

pentru închirierea echipamentului și a personalului tehnic pentru operareaacestuia, vor constitui, inițial, responsabilitatea autorității care solicităvideoconferința și trebuie suportate de aceasta. În conformitate cu Regulamentulprivind obținerea de probe din 2001, principiul general valabil este că executareacererii privind obținerea indirectă de probe nu dă naștere niciunei solicitări derambursare a taxelor sau a cheltuielilor. Cu toate acestea, la solicitarea eventualăa instanței solicitate, instanța solicitantă ar trebui să asigure rambursarea costurilorgenerate de utilizarea videoconferinței.

 2.3. Pregătirile necesare

După acceptarea cererii, pot începe pregătirile la nivel practic.

 În cadrul procedurilor transfrontaliere civile și comerciale, în cazul unei cereriadresate unei instanțe dintr-un alt stat membru, instanța solicitată informeazăinstanța solicitantă și/sau părțile în legătură cu data, ora și condițiile pentruparticipare. Ar trebui avută în vedere o consultare preliminară cu instanțasolicitantă cu privire la data și ora audierii. Instanța solicitată citează martorul șiadoptă măsurile de constrângere necesare, dacă acest lucru este necesar. Cerereatrebuie executată în termen de nouăzeci de zile de la primire.

 În situația obținerii directe de probe, instanța solicitată răspunde de organizareaaudierii și informarea martorului cu privire la data, ora și locul audierii, precum șicu privire la faptul că depoziția este voluntară. Organismul central sau autoritateacompetentă a statului membru solicitat ar trebui să asiste instanța solicitantă,

 întrucât este de datoria sa să încurajeze utilizarea videoconferințelor. Instanțasolicitantă trebuie să respecte condițiile stabilite de organismul central saude autoritatea competentă, care poate de asemenea să desemneze o instanțăa statului său membru pentru a garanta respectarea respectivelor condiții.

 În materie penală, autoritatea judiciară a statului membru solicitat transmiteo citație persoanei care urmează să apară în instanță în conformitate cu dreptulnațional. Metoda prin care se solicită persoanei să apară în instanță estereglementată de legislația națională.

 În plus, instanța solicitantă și facilitatea de videoconferință (care poate o instanță)din statul membru solicitat trebuie să rezerve sălile de judecată sau camerelemartorilor. În cazul în care pentru audiere se utilizează interpretare, în ceea ceprivește obținerea directă de probe în cauze civile, instanța solicitantă contacteazăinterpreții și stabilește un acord cu aceștia (privind onorariile, eventualele detaliiprivind călătoria și alte costuri).

8/16/2019 Qc 3012963 Roc

13/44

11

Măsura în care este utilizabil echipamentul de videoconferințe joacă un rol central în cadrul pregătirilor practice. Există întotdeauna necesitatea unor contacte întreexperții tehnici din cadrul instanțelor în cauză, al închisorilor sau al altor locațiipentru videoconferințe cu sucient timp înainte de videoconferință, pentru a seasigura faptul că echipamentul de videoconferințe funcționează în mod adecvat

(camere, microfoane, ecrane, linii ISDN etc.). Este preferabil ca echipamentul șiconexiunile să e testate cu cel puțin o zi înainte de videoconferința propriu-zisă.

 În plus, poate util ca numerele liniilor de telefon ISDN și numerele de fax să etrimise personalului tehnic și greerilor din cadrul respectivelor instanțe.

 2.4. Activitatea de interpretare

 În cadrul videoconferințelor transfrontaliere, ar putea necesară prezența unuiinterpret, e la instanța solicitantă, e la cea solicitată. Interpretul poate să lucrezee la distanță, în timp ce părțile principale se aă în aceeași locație, de exemplu

 în instanță (interpretare la distanță), e, în cazul în care un participant la distanță(de exemplu, un pârât sau un martor) solicită un interpret, interpretul se aă înacelași loc cu participantul la distanță sau la locul principal (interpretare în cadrulvideoconferinței).

Utilizarea interpretării în timpul videoconferinței este o provocare pentruparticipanții la audiere și pentru interpret. Este posibil ca martorul să nu eobișnuit să lucreze cu interpreți și senzația de depărtare poate crea probleme cuinterpretarea. Pentru interpreți, coordonarea de către judecător a ordinii în carepărțile implicate vorbesc este de ajutor.

Obținerea de probe se desfășoară de obicei cu interpretare consecutivă. Încadrul interpretării consecutive, judecătorul joacă un rol central în gestionareainterpretării și în formularea de instrucțiuni pentru martor sau pentru interpret

 în timpul audierii. Date ind complexitățile videoconferințelor și ale activitățiide interpretare în cadrul juridic, se recomandă ca interpretarea consecutivăsă e utilizată atunci când interpretul este separat de persoanele care solicităinterpretare, datorită faptului că acest tip de interpretare permite cu maimultă ușurință claricări și intervenții care pot necesare pentru a garanta căinterpretarea este delă.

Interpretarea simultană este mai solicitantă, întrucât presupune existența uneicabine speciale pentru interpret și transmiterea interpretării către persoanele careascultă prin intermediul unui echipament special pentru acest scop (transmițător,receptor și căști). Atunci când documentele scrise sunt prezentate în timpulaudierii sau al procesului, adesea este necesară utilizarea traducerii verbale detip prima vista a textului scris. Dacă interpretul nu se aă în instanță atunci cânddocumentul este prezentat, trebuie utilizate camere pentru document în timpulvideoconferinței.

 În cazul în care se apelează la interpreți la distanță aați într-o locație terță, înafara instanței, ar trebui acordată atenție măsurilor de pregătire și informațiilor

8/16/2019 Qc 3012963 Roc

14/44

12

preliminare cu privire la echipamentul tehnic existent în locația terță în cauză,precum și testării conexiunilor dintre locații înainte de audierea propriu-zisă. Maimult, trebuie să se acorde atenție acusticii și calității sunetului în locul unde seaă interpretul la distanță.

Alte aspecte care ar trebui luate în considerare sunt formatul sălilor în care suntfolosite videoconferințele și interpretarea și poziționarea interpretului și a celorlalțiparticipanți. Comunicarea vizuală și nonverbală joacă un rol fundamental în a-lajuta pe interpret să înțeleagă ce se spune, să surprindă nuanțele de sens și săsoluționeze posibile ambiguități. În consecință, interpretul ar trebui să e înmăsură să vadă fețele, expresiile fețelor, și, dacă este posibil, mișcarea buzelorparticipanților aflați la distanță. Acest lucru are consecințe pentru pozițiaparticipanților față de camerele care transmit interpretului imaginea video.Interpretul ar trebui să aibă o vedere frontală a participanților la distanță. În acelașitimp, interpretul ar trebui să nu devină centrul atenției doar pentru că apare pe

un ecran video. Cu alte cuvinte, congurația nu ar trebui să dea naștere uneisituații în care părțile principale trebuie să se întoarcă cu spatele una la cealaltăpentru a-l vedea pe interpret.

Ar trebui, de asemenea, atrasă atenția asupra faptului că atât abilitatea, cât șisecuritatea transmisiilor ar trebui garantate.

 În cazul în care se apelează la interpreți în timpul desfășurării videoconferințelor,trebuie să se acorde atenție următoarelor aspecte:

• ar trebui garantate comunicarea și interpretarea de înaltă calitate;

• în timpul interpretării, impactului aspectelor tehnice, precum controlulasupra echipamentului (de exemplu, controlul asupra mișcării camerei lainterpretarea pe bază video). Acest lucru poate deosebit de importantpentru interpretarea la distanță, trebuind să e garantate transmitereacadrelor și a imaginii de la locația aată la distanță;

• gestionarea comunicării este esențială: ar trebui să existe posibilități deintervenție a interpretului (anterior și ulterior unei interpretări, pentru

 întrebări menite să clarice conținutul);

• calitatea sunetului este esențială, după cum este și impactul decalajului în transmisia datelor (aproximativ 0,5 secunde) asupra problemelor deinteracțiune în timpul interpretării.

 În ceea ce privește calitatea interpretării, calicările necesare pentru interprețiicare lucrează în instanță diferă între statele membre. Acest aspect trebuie luat

 în considerare în momentul solicitării de utilizare a videoconferințelor în cadrulasistenței juridice reciproce sau a obținerii de probe.

Pentru a depăși dicultățile întâmpinate în cadrul videoconferințelor, dublate de

interpretare și de percepțiile negative care ar putea exista între participanți, s-ar

8/16/2019 Qc 3012963 Roc

15/44

13

putea dovedi utile următoarele recomandări referitoare la modul de punere înaplicare și de utilizare a interpretării prin mijloace video:

A. Planicarea, achiziționarea și instalarea echipamentuluipentru videoconferințe pentru instanțe

– Ar trebui identicate nevoile:amplasarea precisă, cine vorbește cu cine, cine pe cine are nevoie săvadă – aceste aspecte ar trebui indicate.

– În faza de planicare, ar trebui implicată expertiza:este foarte important ca planicarea să implice experți în activitateade interpretare/lingviști, experți juriști și experți în tehnologie pentrua identica particularitățile locației.

– Ar trebui utilizată tehnologie de înaltă calitate:ar trebui asigurate sunet și imagine video de înaltă calitate pentru toatepărțile implicate și echipament suplimentar pentru interpret, după cumeste necesar; ar trebui folosită o cameră separată pentru documente(pentru prezentarea documentelor, a imaginilor și a altor materialecare pot facilita interpretarea). Trebuie să se țină seama de faptul căinterpretarea simultană are cerințe specice privind calitatea (superioară)audio și video și sincronizarea sunetului și a imaginilor comparativ cuinterpretarea consecutivă.

– Ar trebui să aibă loc faza de încercare și identicare a erorilor (trial anderror ):

 în special înaintea oricărei achiziții, puneri în aplicare sau instalări deechipament pentru videoconferințe de anvergură. Ar trebui identicateelementele dificile din procesul de comunicare și ar trebui făcutemodicările necesare.

– Ar trebui permisă o introducere graduală a noii tehnologii:ar trebui să se înceapă cu cazurile cu impact redus pentru a evaluaefectul tehnologiei în ecare etapă și pentru a evalua implicațiile pentruurmătoarea etapă.

– Ar trebui să se asigure mediul de lucru adecvat pentru interpret,precum un mediu de lucru ergonomic și liniștit, care să îi permită acestuiasă controleze echipamentul.

B. Sporirea utilizării cu ușurință a interpretării la distanțăprin videoconferințe în instanțe

– Ar trebui să se lucreze cu participanți și interpreți calicați:ar trebui să participe interpreți calicați în mod adecvat și membri ai

personalului judiciar care au experiență în lucrul cu interpreții pentru

8/16/2019 Qc 3012963 Roc

16/44

14

a asigura o calitate sucientă care să garanteze caracterul echitabil alprocedurilor.

– Ar trebui să se asigure formare pentru interpreți și personalul judiciar:ar trebui să se asigure o expunere într-o etapă preliminară înainte

de instalarea tehnologiei. Apoi ar trebui să e disponibilă o formareprofesională continuă (inclusiv sensibilizarea cu privire la contextul mailarg, cunoașterea tehnologiei, tehnici privind situația comunicațională șide sprijin, precum gestionarea stresului).

– Ar trebui să se convină asupra procedurilor privind evaluarea riscurilor:ar trebui utilizate proceduri pentru a se decide dacă este sau nu esteadecvată o legătură video alături de interpretare și ar trebui consultațiinterpreți experimentați.

– Ar trebui elaborate orientări/protocoale:acestea ar trebui să precizeze cine răspunde, de exemplu, de rezervarea,calendarul, testarea, inițierea și controlarea conexiunii; ar trebui să descrieprocedura înainte, în timpul și după sesiune (instruirea interpretului,

 începutul sesiunii, introduceri, reguli în cursul sesiunii, analize ulterioare)pentru toți participanții.

– Ar trebui să se elaboreze dispoziții în ceea ce privește defecțiunile:ar trebui elaborat un protocol privind defecțiunile referitoare lacomunicare sau de ordin tehnologic, întrucât nu ar trebui să e lăsat lalatitudinea interpretului să soluționeze defecțiunile.

– Codul celor mai bune practici:serviciile juridice, profesioniștii din domeniul juridic și asociațiile deinterpreți ar trebui să continue să coopereze pentru a îmbunătăți codurilecomune ale celor mai bune practici pentru videoconferințe și interpretarela distanță.

 2.5. Audierea

 În cele mai multe state, judecătorul va prezent la locația autorității solicitante

 înainte de stabilirea legăturii video și în mod normal nu va pleca înainte de întreruperea legăturii video. Judecătorii dețin un rol-cheie în desfășurarea audierii.

 În materie penală, audierea este realizată direct de către autoritatea judiciarăa statului membru solicitant, sau sub conducerea sa, în conformitate cu dreptulsău intern (Convenția privind asistența judiciară reciprocă din 2000).

 În materie civilă, articolul 12 din Regulamentul privind obținerea de probe din 2001prevede că reprezentanții instanței solicitante, inclusiv membri ai personalului

 judiciar, au dreptul de a prezenți la îndeplinirea actului de cercetare (obținereade probe) de către instanța solicitată, dacă acest lucru este compatibil cu dreptulstatului membru solicitant. În temeiul articolului 17 din Regulamentul privindobținerea de probe din 2001 (cereri privind obținerea directă de probe), cercetarea

8/16/2019 Qc 3012963 Roc

17/44

15

(obținerea de probe) este îndeplinită de un judecător sau de o altă persoanădesemnată în conformitate cu dreptul statului membru solicitant.

 În materie civilă sau penală, în mod normal, judecătorul sau greerul va operaechipamentul. Ascultarea martorului la amplasamentul la distanță trebuie să

urmeze cât mai îndeaproape posibil practica adoptată atunci când martorul seaă în sala de judecată.

Persoanele în cauză ar trebui să se poată consulta reciproc fără a putea auzitede terți. Pot exista cazuri în care o parte dorește să se consulte cu avocatul (cu saufără interpret) fără să e auzită de judecător sau de cealaltă parte. Prin urmare,este necesar să existe posibilitatea consultării reciproce fără ca terții să poatăauzi această discuție. În mod normal, se pot întrerupe microfoanele în camerelemartorilor, dar în sala de ședință (instanță) acestea pot întrerupte numai decătre judecător sau greer.

 În cazul în care partea și avocatul acesteia nu se aă în aceeași locație, ar trebuisă poată desfășura convorbiri private folosind, de exemplu, linii telefonice saude telefonie mobilă sigure sau, dacă acest lucru este posibil, echipament pentruvideoconferințe separat. Se recomandă ca orice echipament să e instalat astfel

 încât să e separat în mod clar de celelalte părți la procedurile judiciare.

Procedura în conformitate cu care părțile se pot întrerupe una pe alta și potformula o obiecție la o întrebare ar trebui explicată înainte. În anumite situațiis-ar putea lua în considerare, dacă acest lucru este posibil, furnizarea către părția unei imagini de ansamblu care să prezinte toate părțile profesionale, întrucâtaceasta ar face mai ușoară gestionarea întreruperilor neprevăzute.

 2.6. Procesul-verbal al audierii 

 În cadrul procedurilor penale transfrontaliere, după încheierea audierii, autoritatea judiciară a statului membru solicitat trebuie să elaboreze procesul-verbal alaudierii prin intermediul videoconferinței. Procesul-verbal indică data și loculaudierii, identitatea persoanelor audiate, identitatea și calitatea celorlaltepersoane care participă la audiere, toate eventualele depuneri de jurământ șicondițiile tehnice în care s-a desfășurat audierea. Acest act este transmis decătre autoritatea competentă a statului membru solicitat autorității competentea statului membru solicitant.

 În mod similar, în cadrul procedurilor transfrontaliere în materie civilă și comercială,pentru cererile formulate în temeiul articolelor 10-12 din Regulamentul privindobținerea de probe (adică a cererilor indirecte), instanța solicitată trimite instanțeisolicitante documentele care stabilesc executarea cererii și, dacă este cazul, trimite

 înapoi documentele primite din partea instanței solicitante. Documentele sunt însoțite de o conrmare a executării cererii prin intermediul formularului H dinanexa la Regulamentul privind obținerea de probe din 2001.

8/16/2019 Qc 3012963 Roc

18/44

16

 În ceea ce privește obținerea directă de probe în materie civilă și comercială, încazul în care instanța solicitantă nu furnizează echipamentul care urmează să eutilizat, toate costurile aferente transmisiunii, inclusiv costurile pentru închiriereaechipamentului și a personalului tehnic pentru operarea acestuia, vor constituiresponsabilitatea autorității care solicită videoconferința. În ceea ce privește

obținerea indirectă de probe, principiul general valabil este că executarea cereriinu dă naștere niciunei solicitări de rambursare a taxelor sau a cheltuielilor. Cutoate acestea, la solicitarea eventuală a instanței solicitate, instanța solicitantă artrebui să asigure rambursarea costurilor generate de utilizarea videoconferinței.

 În materie penală, în cazul aplicării Convenției privind asistența judiciară reciprocădin 2000, costul stabilirii legăturii video, costurile legate de punerea la dispozițiea legăturii video în statul membru solicitat, remunerarea interpreților pe care

 îi pune la dispoziție și indemnizațiile plătite martorilor și experților, precum șicheltuielile lor de deplasare în statul membru solicitat sunt rambursate de către

statul membru solicitant statului membru solicitat, cu excepția cazului în careacesta renunță la rambursarea totală sau parțială a cheltuielilor.

 În mod similar, în cadrul procedurilor civile și comerciale, în cazul în care instanțasolicitată solicită acest lucru, instanța solicitantă asigură rambursarea, fără

 întârziere, a onorariilor plătite experților și interpreților, precum și a costurilordeterminate de utilizarea videoconferinței (aplicarea articolului 18 dinRegulamentul privind obținerea de probe din 2001).

8/16/2019 Qc 3012963 Roc

19/44

17

3.1. Istoricul cerințelor tehnice

Prezenta secțiune a ghidului prezintă aspectele tehnice ale utilizării

videoconferințelor și a echipamentului pentru videoconferințe. Aceasta includeplasarea camerelor, luminile, ecranele și microfoanele. Echipamentul furnizat artrebui selecționat și instalat astfel încât să susțină cât mai bine posibil diferiteleetape ale procesului de audiere în cadrul instanței. Standardele tehnice detaliatepentru videoconferințe sunt prevăzute în cadrul anexei II.

Principiul reectării realității 

Obiectivul este ca sesiunea de videoconferință să e cât mai apropiată de practicauzuală în orice instanță atunci când administrarea probelor se desfășoară într-o

instanță deschisă. Pentru a obține benecii maxime, se impune să se țină seamade câteva diferențe. Anumite aspecte, care sunt trecute cu vederea atunci cândadministrarea probelor are loc în mod tradițional, capătă o dimensiune diferită încadrul unei videoconferințe: de exemplu, asigurarea faptului că martorul înțelegemăsurile practice luate pentru sesiunile de videoconferință și că știe care suntdiferitele părți la videoconferință și rolurile acestora. În vederea unei liste privindconsiderațiile de ordin practic ce încurajează cele mai bune practici în utilizareavideoconferințelor, se sugerează următoarele:

• În cazul în care un martor din străinătate urmează să e ascultat prin

videoconferință, este necesar să se țină seama de diferențele de fus orar.Confortul martorului, al părților, al reprezentanților acestora și al instanțeiar trebui toate luate în considerare.

• În instanță, ar trebui să se facă tot ceea ce este posibil pentru cainstrumentele pentru videoconferințe să e instalate și utilizate astfel

 încât să sprijine impresia utilizatorilor de a participa la o reuniunetradițională a instanței.

• Persoanele implicate în videoconferință trebuie să e conștiente de faptulcă, inclusiv cu cele mai avansate sisteme disponibile în prezent, existămici decalaje între recepția imaginii și recepția sunetului aferent. Dacănu se ia în considerare acest aspect, va exista tendința de a „vorbi peste”

3. ASPECTE TEHNICE

8/16/2019 Qc 3012963 Roc

20/44

18

martor, a cărui voce poate continua să e auzită pentru o fracțiune desecundă după ce pe ecran apare că acesta a încetat să vorbească.

• Cu tehnologia existentă, calitatea imaginii este bună, dar nu la fel de bunăca imaginea de televiziune. Calitatea imaginii este sporită dacă cei care

apar pe monitoarele de videoconferință își reduc mișcările la minimum.3.2. Măsuri de ordin general și principii privind calitatea

Sistemul de videoconferință ar trebui instalat astfel încât persoanelor implicate săli se furnizeze o imagine precisă a ceea ce se întâmplă la locația aată la distanță(cea a autorității solicitante sau solicitate). În privința calității conexiunii video șiaudio, ar trebui să se țină seama în mod satisfăcător de interesele persoanelorrespective. Prin urmare, sistemul de videoconferință ar trebui să e de înaltăcalitate. Numai cu această condiție o audiere realizată prin videoconferință va

constitui o alternativă rezonabilă la o audiere față în față. În special, aceasta înseamnă că sunetul și imaginile trebuie să e bine corelate și reproduse fărăniciun decalaj perceptibil. În plus, aspectul exterior, expresiile faciale și gesturilepersoanelor în cauză trebuie să e percepute clar.

Echipamentul pentru videoconferințe

Pentru a facilita utilizarea echipamentului pentru videoconferințe, toatecomponentele echipamentului trebuie să fie standardizate, în măsuraposibilităților, pe baza acelorași tipuri de echipament și a aceleiași congurații.

Unde acest lucru este posibil, echipamentul pentru videoconferințe ar trebuiintegrat în cadrul condițiilor și a infrastructurii de lucru deja instituite. În instanță,ar trebui să se facă tot ceea ce este posibil pentru ca instrumentele pentruvideoconferințe să e instalate și utilizate astfel încât să creeze atmosfera uneireuniuni tradiționale a instanței. În cadrul următoarelor secțiuni sunt discutatediferitele aspecte privind imaginea, lumina, sunetul, precum și poziționarea șiutilizarea echipamentului (camere, microfoane și ecrane).

Imagine

 În cadrul videoconferințelor transfrontaliere, se așteaptă ca ecranul să e utilizatpentru trei tipuri diferite de imagine:

• o imagine de focalizare, pentru transmisia de imagini ale participanților în cealaltă sală;

• o imagine de ansamblu, pentru o imagine de ansamblu a situației încealaltă sală;

• o imagine de informare, pentru transmiterea documentelor și a altorinformații (aici sunt incluse orice ecrane amplasate în „stațiile de lucru”ale participanților).

8/16/2019 Qc 3012963 Roc

21/44

19

Pentru a garanta obiectivitatea, ecare participant trebuie să apară pe ecran în același fel, în măsura în care acest lucru este posibil. Intensitatea luminilor,rezoluția și frecvența de cadre trebuie să e compatibile pentru ecare participant.Lumina ar trebui plasată cât mai departe posibil, astfel încât expresiile faciale săe întotdeauna distinse cu ușurință, să nu existe umbre în jurul ochilor și să nu

existe reexe pe ecran. Pe cât este posibil, ar trebui imitat contactul vizual.

Poziționarea echipamentului 

Echipamentul trebuie poziționat astfel încât în sala de judecată respectivă să poată instrumentate și cauze fără videoconferință. Ar trebui să existe posibilitateade a poziționa camerele, ecranele, echipamentul de iluminare și participanțiiastfel încât întregul ansamblu să e adecvat pentru audierea video și pledoariavideo atât în cauzele cu o persoană străină în stare de arest, cât și în procedurilepenale. Ar trebui acordată atenție poziționării camerelor, pentru a evita, dacă

este posibil, lmarea participanților de sus sau de jos, întrucât acest lucru poatefurniza o imagine distorsionată și afecta modul în care este perceput participantul.

Ecrane

Unghiul și distanța de vizualizare ar trebui să permită tuturor participanților săutilizeze același ecran în mod identic. Dimensiunea ecranului poate sucientde mare pentru a permite – sub aspectul unghiului de vizualizare – ca persoaneleimplicate să e redate la aceeași mărime care ar percepută într-o întâlnireobișnuită. Ar trebui realizată o rezoluție minimă de standard WXGA. În privința

cadrelor pe secundă, poate necesar un minim de 30 cadre/secundă. Expresiilefaciale ar trebui să poată distinse ușor și confortul de vizualizare trebuie să eridicat.

Camere

De preferat, camerele ar trebui să e xe și să aibă câteva poziții presetate pentrurotire panoramică, înclinare și distanța focală; una dintre pozițiile posibile trebuiepresetată ca preferință. Aceasta permite persoanei care operează echipamentulsă modice punctele vizualizate fără cea mai mică întrerupere a procedurilor

instanței. Deschiderea unghiului camerelor de focalizare ar trebui să e sucientde mare pentru a garanta faptul că fața, umerii și partea superioară a corpuluiparticipanților sunt vizibile în mod clar. Ar trebui ca toți participanții să se poatămișca și întoarce către alte persoane într-un spațiu de 80 × 80 cm fără a dispăreadin cadru.

 În mod normal, două camere vor suciente în sala de ședințe: o cameră pentruurmărirea mișcărilor orientată spre judecător, procuror sau avocat, martor sauinculpat, în funcție de persoana care vorbește (punctele xe) și o cameră care săofere o imagine de ansamblu asupra sălii de ședință, când acest lucru este necesar.

 În anumite situații, imaginea de ansamblu poate furnizată și la începutul ședinței,prin rotirea panoramică a camerei pentru urmărirea mișcărilor.

8/16/2019 Qc 3012963 Roc

22/44

20

Echipamentul portabil nu poate asigura mai multe camere, astfel încât cerințaprivind imaginile de ansamblu ar trebui limitată în situația utilizării unui astfel deechipament. În anumite cazuri, poate necesară utilizarea unei camere pentrumartori, ceea ce impune instalarea unei camere. Va trebui examinată necesitateaca un martor dintr-o astfel de cameră să discute cu profesioniștii din domeniul

 juridic aați în afara unghiului de acțiune al camerelor.

Limbajul 

Limbajul va trebui să e întotdeauna ușor inteligibil și nu trebuie să se piardăcuvinte în timpul videoconferinței. Calitatea sunetului trebuie să e continuă șinu trebuie să aibă loc nicio interferență externă. Ar trebui evitat riscul deteriorăriicalității vorbirii ca urmare a comprimării acesteia. Acest lucru necesită îndeplinireaanumitor cerințe cu privire la sincronicitatea mișcării buzelor (un decalaj sub0,15 secunde), suprimarea ecoului și zgomotul de fond și reverberația. Astfel

de preocupări prezintă o importanță deosebită în situațiile în care, în cadrulvideoconferinței, sunt implicați interpreți. Este de dorit ca judecătorul și greerulsă poată modica volumul sunetului la fața locului, pentru a compensa diferențelela nivelul vorbirii.

Microfoane

Microfoanele trebuie poziționate astfel încât toți vorbitorii să poată înțeleși clar,fără distorsiuni provocate de zgomotul de fond. Microfoanele pot incorporate(în birouri sau în alt loc) și ar de preferat să nu poată interceptate clandestin,

să e direcționale și dotate cu un buton pentru pauză. În timpul audierii, potexista situații în care personalul instanței să trebuiască să închidă microfoanele(de exemplu, consultarea unei părți cu avocatul său).

Echipamentul portabil 

Echipamentul portabil (ecran + cameră + difuzor + microfon + accesorii) artrebui să poată utilizat e în diverse combinații, e în legătură cu un set xde echipamente. Echipamentul ar trebui să poată ușor de transportat (și, prinurmare, nu este obligatoriu să aibă rotile), ușor de deplasat între diferitele locații

și exibil în ceea ce privește utilizarea. Prin urmare, sunt preconizate mai multelimitări în privința calității echipamentului mobil decât pentru cel x (de exemplu,cu privire la numărul de participanți care pot lmați clar în același timp).

Echipamentul portabil poate utilizat pentru audierea martorilor (de exemplu,la solicitarea altei țări), în cazul defectării echipamentului, ca înlocuitor temporarpentru echipamentul x sau în locații speciale, precum spitalele din închisori.

 În schimb, echipamentul mobil poate oarecum fragil și dicil de operat, întrucât ar putea implica, de exemplu, readaptări ale poziției camerei pentrua se potrivi noilor locații, care necesită mult timp (este dicil să se folosească

poziții presetate).

8/16/2019 Qc 3012963 Roc

23/44

8/16/2019 Qc 3012963 Roc

24/44

22

Conexiuni multipunct 

 În cadrul videoconferințelor transfrontaliere trebuie, de asemenea, ca sistemulautorității solicitante să poată conectat la sisteme ale autorității solicitate. Deobicei, videoconferințele transfrontaliere se referă la stabilirea unei conexiuni

vizuale și audio între două locații (punct la punct), și anume locația autoritățiisolicitante și locația autorității solicitate. În unele cazuri, ar putea necesarăstabilirea conexiunii între mai mult de două locații în mod simultan (multipunct).Acest lucru se poate întâmpla, de exemplu, atunci când un interpret aat într-oa treia locație este conectat la procedurile judiciare. Legăturile pot stabiliteprintr-o conexiune aparținând unei părți terțe.

Conexiunile punct la punct și conexiunile multipunct trebuie, de asemenea, săe conforme cu standardele internaționale aplicabile videoconferințelor. Acestestandarde au fost elaborate de către Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor

(ITU). Anexa II la prezentul ghid cuprinde o listă detaliată a acestora. De asemenea,conexiunea transfrontalieră a sistemelor de videoconferință trebuie protejatăastfel încât să se evite interceptarea ilegală a înregistrărilor de către terți. În cazul încare se utilizează conexiunea IP-IP, trebuie ca instanțele judecătorești participantesă convină asupra metodelor de criptare necesare.

8/16/2019 Qc 3012963 Roc

25/44

23

4.1. Cadrul juridic în materie penală

 În ceea ce privește chestiunile penale, articolul 10 din Convenția europeană

privind asistența judiciară reciprocă în materie penală din 2000 prevede cadrul juridic pentru cauzele transfrontaliere. Se aplică următoarele dispoziții:

(a) audierea are loc în prezența unei autorități judiciare a statului membrusolicitat, asistată, dacă este cazul, de un interpret; această autoritateeste de asemenea responsabilă cu identicarea persoanei audiate șicu respectarea principiilor fundamentale de drept ale statului membrusolicitat. În cazul în care autoritatea judiciară a statului membru solicitatapreciază că principiile fundamentale de drept ale acestui stat membrunu sunt respectate în timpul audierii, aceasta ia imediat măsurile necesare

pentru a se asigura că audierea se desfășoară în conformitate cu principiilemenționate;

(b) autoritățile competente ale statului membru solicitant și ale statuluimembru solicitat convin, dacă este cazul, asupra măsurilor pentruprotecția persoanei care trebuie audiată;

(c) audierea este realizată direct de către autoritatea judiciară a statuluimembru solicitant, sau sub conducerea sa, în conformitate cu dreptulsău intern;

(d) la cererea statului membru solicitant sau a persoanei care trebuie audiată,statul membru solicitat se asigură că aceasta este asistată de un interpret,dacă este necesar;

(e) persoana care trebuie audiată poate invoca dreptul de a nu depunemărturie care i-ar recunoscut prin legea e a statului membru solicitat,e a statului membru solicitant.

Articolul 10 din Convenția privind asistența judiciară reciprocă din 2000 stabileșteprincipiul conform căruia o cerere pentru o audiere prin videoconferință poate

înaintată de către un stat membru cu privire la o persoană care se aă în altstat membru. O astfel de cerere poate formulată în cazul în care autoritățile judiciare ale statului membru solicitant solicită ca persoana în cauză să e audiată

4. ANEXA I EXPLICAȚII SUPLIMENTARE PRIVIND CADRULJURIDIC PENTRU UTILIZAREA VIDEOCONFERINȚELOR ÎN CAUZE TRANSFRONTALIERE

8/16/2019 Qc 3012963 Roc

26/44

24

 în calitate de martor sau de expert și nu este de dorit sau nu este posibil ca aceastăpersoană să călătorească în respectivul stat pentru audiere. „Nu este de dorit” s-arputea aplica, de exemplu, în cazurile în care martorul este foarte tânăr, foarte învârstă sau are o stare de sănătate precară; „nu este posibil” s-ar putea referi, deexemplu, la cazurile în care martorul ar expus unui risc major dacă ar compărea

 în statul membru solicitant.

Statul membru solicitat trebuie să e de acord cu videoconferința, cu condiția caaudierea să nu e contrară principiilor fundamentale ale dreptului acestuia și cucondiția ca acesta să dispună de mijloacele tehnice pentru desfășurarea audierii.

 În acest context, trimiterea la „principiile fundamentale de drept” implică faptulcă o cerere nu poate refuzată pentru simplul motiv că audierea martorilor șia experților prin videoconferință nu este prevăzută în legislația statului membrusolicitat, sau că una sau mai multe condiții detaliate referitoare la o audiere prinvideoconferință nu ar îndeplinite în conformitate cu legislația națională. În cazul

 în care nu există mijloacele tehnice corespunzătoare, statul membru solicitantpoate, cu acordul statului membru solicitat, să furnizeze echipamentul adecvatcare să permită desfășurarea audierii (1).

Cererile de audiere prin videoconferință conțin informații referitoare la autoritateacare a formulat cererea, obiectul și motivul cererii, acolo unde este posibil,identitatea și cetățenia persoanei în cauză și, dacă este necesar, numele și adresapersoanei care urmează să e citată. Cererea conține, de asemenea, motivulpentru care nu este de dorit sau nu este posibil ca martorul sau expertul să eprezent personal la audiere, denumirea autorității judiciare și numele persoanelor

care vor efectua audierea. Aceste informații sunt prevăzute în Convenția privindasistența judiciară reciprocă din 2000. Autoritatea judiciară a statului solicitatcitează persoana în cauză pentru a se înfățișa, cu respectarea condițiilor prevăzutede legislația sa.

Articolul 10 alineatul (8) din Convenția privind asistența judiciară reciprocă din2000 prevede că, în cazul în care, în cursul unei audieri prin videoconferință,o persoană refuză să depună mărturie sau oferă mărturii false, statul în care seaă persoana audiată trebuie să e în măsură să trateze persoana în cauză ca șicum aceasta s-ar înfățișa la o audiere desfășurată în conformitate cu propriile

proceduri naționale. Acest lucru rezultă din faptul că obligația de a depunemărturie la o audiere prin videoconferință este prevăzută, în conformitate cuprezentul alineat, în legislația statului solicitat. Alineatul este menit în special săgaranteze faptul că, în caz de nerespectare a obligației de a depune mărturie,martorul suportă consecințele comportamentului său, care sunt similare cu celeaplicabile în cauze naționale în care nu este folosită videoconferința.

(1

) Raport explicativ privind Convenția din 29 mai 2000 privind asistența judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene (text aprobat de Consiliu la30.11.2000) (2000/C 379/02).

8/16/2019 Qc 3012963 Roc

27/44

25

La articolul 10 alineatul (9), utilizarea audierilor prin videoconferință este extinsăla persoane urmărite penal. Fiecare stat membru se bucură de libertate deplină

 în a stabili dacă este sau nu este de acord să examineze cereri pentru astfel deaudieri. Orice stat membru poate face o declarație cu caracter general în care săprecizeze că nu va face acest lucru (1). Audierile pot avea loc numai dacă inculpatul

 își dă consimțământul de ecare dată.

4.2. Cadrul juridic în materie civilă și comercială

Regulamentul (CE) nr. 1206/2001 al Consiliului din 28 mai 2001 privind cooperarea între instanțele statelor membre în domeniul obținerii de probe în materie civilăsau comercială constituie cadrul juridic pertinent pentru obținerea de probeprin videoconferință în materie civilă și comercială. Există două contexte posibile

 în care pot utilizate videoconferințele în scopul obținerii transfrontaliere deprobe în conformitate cu regulamentul. Acestea sunt obținerea de probe de cătreo instanță solicitată în conformitate cu articolele 10-12 și obținerea directă deprobe în conformitate cu articolul 17.

 În conformitate cu articolele 10-12, părțile și reprezentanții acestora pot prezențiatunci când se obțin probe de către instanța solicitată, cu condiția ca acest lucru săe prevăzut de legislația statului membru al instanței solicitante. Instanța solicitatăstabilește condițiile în care părțile și reprezentanții acestora pot să participe, înconformitate cu articolul 10. Instanța solicitată informează părțile și reprezentanțiiacestora cu privire la data, ora și locul în care se vor desfășura procedurile. Înconformitate cu articolul 11, instanța solicitată poate, de asemenea, să solicitepărților și reprezentanților acestora să e prezenți sau implicați în obținerea deprobe, în cazul în care această posibilitate este prevăzută de legislația statuluimembru al acesteia. Reprezentanții instanței solicitante pot, de asemenea, decidesă e prezenți atunci când se obțin probe de către instanța solicitată, cu condiția caacest lucru să e permis de legislația statului membru al instanței solicitante. Dacăse solicită participarea reprezentanților instanței solicitante în momentul obțineriide probe, instanța solicitată stabilește condițiile în care aceștia pot participa, înconformitate cu articolul 10.

Pentru a facilita prezența sau participarea părților sau a instanței solicitante,

instanța solicitantă poate cere instanței solicitate să folosească tehnologiacomunicațiilor, precum videoconferințele, pentru obținerea de probe. Instanțasolicitată are obligația de a se conforma acestei cereri, cu condiția ca acest lucrusă nu e incompatibil cu legislația statului membru din care provine sau să nudea naștere unor dicultăți practice majore. În caz de neconformare, instanțasolicitată trebuie să informeze instanța solicitantă. Dacă nu este furnizat accesul

(1

) În ceea ce privește audierea inculpaților, Danemarca, Germania, Ungaria, Țările de Jos,Polonia și Regatul Unit au formulat rezerve referitoare la Convenția privind asistența judiciară reciprocă din 2000.

8/16/2019 Qc 3012963 Roc

28/44

26

la mijloacele tehnice, instanțele pot pune la dispoziție mijloace tehnice de comunacord.

Cu excepția cazurilor în care instanța solicitantă formulează o cerere pentruo procedură specială, instanța solicitată execută cererea în conformitate cu

legislația din statul membru în care se aă. Aceasta prezidează audierea, care se vadesfășura în mod normal în limba ocială a instanței solicitate. Instanța solicitatăeste, de asemenea, responsabilă cu organizarea audierii și citarea martorilor. Dacăeste necesar, se aplică măsuri coercitive în conformitate cu legislația instanțeisolicitate. Martorul poate invoca dreptul de a refuza să depună mărturie înconformitate cu dreptul statului membru al instanței solicitate sau solicitante.

 În temeiul articolului 17, instanța poate solicita să obțină probe direct în alt statmembru și înaintează o cerere în acest sens organismului central sau autoritățiicompetente din respectivul stat membru. Obținerea directă de probe trebuie săaibă loc pe bază voluntară, fără utilizarea de măsuri coercitive. Instanța solicitantătrebuie să informeze persoanele audiate că obținerea directă de probe estevoluntară. Ca urmare a cererii, organismul central sau autoritatea competentăa statului membru solicitat comunică instanței solicitante dacă cererea esteacceptată, precum și orice eventuale condiții de îndeplinit în conformitate culegislația din statul membru solicitat (cum ar , de exemplu, faptul că ar putea desemnată o instanță din statul membru solicitat care să participe la obținereaprobelor). Instanța solicitantă execută cererea în conformitate cu legislațiastatului membru în care se aă, deși trebuie respectate condițiile prevăzute delegislația statului membru solicitat. Ca și articolul 10, articolul 17 încurajează

utilizarea videoconferinței. Cererea poate fi refuzată de către organismulcentral sau autoritatea competentă în cazul în care nu intră în sfera de aplicarea Regulamentului privind obținerea de probe din 2001, în cazul în care nu conținetoate informațiile necesare sau în cazul în care obținerea directă de probe estecontrară principiilor fundamentale de drept din statul membru de origine.

8/16/2019 Qc 3012963 Roc

29/44

8/16/2019 Qc 3012963 Roc

30/44

28

Imagine și audio

H.263 și H.264. Standardul privind calitatea imaginii de 30 de cadre pe secundă în format intermediar comun (CIF) în intervalul dintre 336 și 384 kbps (kilobițipe secundă). Standardul de 30 de cadre pe secundă asigură o calitate a imaginii

apropiată de imaginea de televiziune. H.263 și H.264 sunt exemple de standardeale ITU care îndeplinesc prezenta cerință.

H.239 – Imagine în imagine (PIP). Imaginea în imagine sau DuoVideo H.239permite codecului să așeze cel puțin două imagini pe monitor.

Standarde pentru codicare audio: G.711 [Modularea prin codicarea impulsurilor(PCM) a frecvențelor vocale], G.722 (7 kHz codicare audio în intervalul 64 kbps);G.722.1 (codicare de complexitate redusă la 24 și 32 kbps pentru operarea detip „mâini libere” în sistemele cu pierdere redusă de cadre).

Microfoane pentru suprimarea ecoului cu o frecvență de răspuns de la 100 la7 000 Hz, pauză a semnalului audio, buton de pornire/oprire și duplex audiocomplet.

H.281 – Protocol de control al unei camere la distanță pentru videoconferințele careutilizează standardul H.224. H.281 reprezintă standardul pentru protocolul decontrol al unei camere locale și la distanță pentru videoconferințele ISDN (H.320),pentru cameră (camere) cu capacitatea de rotire panoramică, înclinare și distanțăfocală variabilă, acționată atât manual, cât și pe bază de presetări.

Canale, lățime de bandă și conectareUn minim de 6 canale pentru sistemele de videoconferință în săli care utilizeazăISDN sau sisteme video care operează ca aplicație unică pe un computer personalsau un sistem de tipul unei săli mai mari trebuie să aibă capacitatea de a utiliza3 linii ISDN. Această capacitate este necesară pentru a obține 384 kbps la 30 decadre pe secundă. În general, cu cât lățimea de bandă a circuitelor de conexiuneși capacitatea de procesare a codecului sunt mai mari, cu atât calitatea imaginiieste mai bună, mai ales pe ecrane de mari dimensiuni.

Standarde pentru codecuri: H.261, H.263 și H.264. Funcția primară a codecului este

de a comprima și decomprima semnalul video și audio. Pot obținute rezultateidentice multiple de la un singur sistem de ieșire printr-un dispozitiv cunoscut,

 în mod obișnuit, sub denumirea de „amplicator de distribuție”.

Standardele BONDING (Bandwidth On Demand Inter-Networking Group) (numaiISDN și H.320) pentru multiplexori inversați. Multiplexorii inversați combinăcanale individuale 56K sau 64K pentru a crea o lățime de bandă mai mare, ceeace înseamnă o calitate a imaginii mai bună.

Standardul H.243 – H.320/H.323 pentru tehnologii de conectare. Standardul H.243

vizează echipamentul de conectare multipunct. Echipamentul de conectaremultipunct conectează toți participanții, permițând unui sistem de videoconferințăsă se conecteze la mai mult de două locații.

8/16/2019 Qc 3012963 Roc

31/44

29

H.460 este un standard referitor la traversarea de către semnalele devideoconferință H.323 a barajelor de protecție (rewalls) și a conversiei adreselorde rețea (network address translation – NAT). H.460.18 și H.460.19 sunt standardecare permit dispozitivelor H.323 să facă schimb de semnale și conținut mediadincolo de limitele impuse de NAT și barajele de protecție.

8/16/2019 Qc 3012963 Roc

32/44

30

    6 .

    A    N    E    X    A    I    I    I      E    T    A    P    E      C

    H    E    I    E    A    L    E    U    T    I    L    I    Z     Ă    R    I    I    V    I    D    E    O    C    O    N    F    E    R    I    N    Ț    E    L    O

    R     Î    N    P    R    O    C    E    D    U    R    I    L    E

    J    U    D    I    C    I    A

    R    E    T    R    A    N    S    F    R    O    N    T    A    L    I    E

    R    E

    E   t   a   p   a

    V    i    d   e   o   c   o   n    f   e   r    i   n   ț   e

  –

    î   n   m   a   t   e   r    i   e   c    i   v    i    l    ă   ș    i   c   o   m

   e   r   c    i   a    l    ă

    V    i    d   e   o   c   o   n    f   e   r    i   n   ț   e  –

    î   n   m   a   t   e   r    i   e   p   e   n   a    l    ă

    1 .

    C   e

   r   e   r   e   p   r    i   v    i   n    d

   o    b

   ț    i   n   e   r   e   a    d   e   p   r   o    b   e

    1 .    1 .    A

   c   t   o   r    i    i    i   m   p    l    i   c   a   ț    i

    I   n   s   t   a   n

   ț   a   t   r    i   m    i   t   e   c   e   r   e   r   e   a

    C   e   r   e   r    i    l   e   s   u   n   t   t   r   a   n   s   m    i   s   e    d    i   r   e   c   t    d   e   c    ă   t   r   e    i   n   s   t   a   n   ț   a

   u   n    d   e   a

   u    î   n   c   e   p   u   t   p   r   o   c   e    d   u   r    i    l   e    (    d   e   n   u

   m    i   t    ă    î   n

   c   o   n   t    i   n

   u   a   r   e „    i   n   s   t   a   n   ț   a   s   o    l    i   c    i   t   a   n   t    ă    ”    )   c

    ă   t   r   e    i   n   s   t   a   n   ț   a

    d    i   n   t   r  -   u

   n   a    l   t   s   t   a   t   m   e   m    b   r   u   c   a   r   e   o    b   ț    i   n   e   p   r   o    b   e

    (    d   e   n   u   m    i   t    ă    î   n   c   o   n   t    i   n   u   a   r   e „    i   n   s   t   a   n   ț   a   s   o    l    i   c    i   t   a   t    ă    ”    ) .

    I   n   s   t   a   n   ț   a   s   o    l    i   c    i   t   a   n   t    ă    î   n   a    i   n   t   e   a   z    ă   o   r   g   a

   n    i   s   m   u    l   u    i

   c   e   n   t   r   a

    l   s   a   u   a   u   t   o   r    i   t    ă   ț    i    i   c   o   m   p   e   t   e   n   t   e

    d    i   n   s   t   a   t   u    l

   s   o    l    i   c    i   t   a   t   o   c   e   r   e   r   e    î   n   v   e    d   e   r   e   a   o    b   ț    i   n   e

   r    i    i    d    i   r   e   c   t   e

   a   p   r   o    b

   e    l   o   r    (    î   n   c   o   n    f   o   r   m    i   t   a   t   e   c   u   a   r   t

    i   c   o    l   u    l    1    7    ) .

    I   n   s   t   a   n   ț   a ,

   p   r   o   c   u   r   o   r   u    l   s   a   u   a    l   t    ă   a   u   t   o   r    i   t   a   t   e    j   u    d    i   c    i   a   r    ă

   c   o   m   p   e   t   e   n   t    ă   t   r   a   n   s   m    i   t   e   c   e   r   e   r   e   a

    C   e   r   e   r    i    l   e   s   u   n   t   t   r   a   n   s   m    i   s   e    d    i   r   e   c   t    d   e   c    ă   t   r   e

    i   n   s   t   a   n   ț    ă

    (    d   e   n   u   m    i   t

    ă    î   n   c   o   n   t    i   n   u   a   r   e „    i   n   s   t   a   n   ț   a   s   o    l    i   c    i   t   a   n   t    ă    ”    )   s   a   u

    d   e   c    ă   t   r   e   a

    l   t   e   a   u   t   o   r    i   t    ă   ț    i    j   u    d    i   c    i   a   r   e   c   o   m   p

   e   t   e   n   t   e    (    d   e

   e   x   e   m   p    l   u ,   p   r   o   c   u   r   o   r    i   s   a   u   c   e   n   t   r   e    d   e   a   s    i   s   t   e   n   ț    ă    j   u   r    i    d    i   c    ă

   r   e   c    i   p   r   o   c    ă

    )   c    ă   t   r   e   a   u   t   o   r    i   t   a   t   e   a   c   o   m   p   e   t   e   n

   t    ă   a   s   t   a   t   u    l   u    i

   s   o    l    i   c    i   t   a   t .

8/16/2019 Qc 3012963 Roc

33/44

31

    1 .    2 .    F

   o   r   m   a   c   e   r   e   r    i    i

    F   o   r   m   u

    l   a   r   e   s   t   a   n    d   a   r    d   p   r   e   v    ă   z   u   t   e    î   n

    R   e   g   u    l   a   m   e   n   t   u    l

   p   r    i   v    i   n    d   o    b   ț    i   n   e   r   e   a    d   e   p   r   o    b   e    d    i   n    2    0

    0    1

    C   e   r   e   r   e

   a   t   r   e    b   u    i   e    î   n   a    i   n   t   a   t    ă   u   t    i    l    i   z    â   n    d

    f   o   r   m   u    l   a   r   e    l   e

   s   t   a   n    d   a

   r    d   a   n   e   x   a   t   e    l   a    R   e   g   u    l   a   m   e   n   t   u    l

   p   r    i   v    i   n    d

   o    b   ț    i   n   e

   r   e   a    d   e   p   r   o    b   e    d    i   n    2    0    0    1 .    C   e   r   e   r   e   a   t   r   e    b   u    i   e   s    ă

   c   o   n   ț    i   n

    ă    d   e   t   a    l    i    i ,   c   u   m    a   r       n   u   m   e    l   e   ș    i

   a    d   r   e   s   a   p    ă   r   ț    i    l   o   r

    i   m   p    l    i   c   a   t   e    î   n   p   r   o   c   e    d   u   r    ă ,   n   a   t   u   r   a   ș    i   o    b    i   e   c   t   u    l   c   a   u   z   e    i ,

   o    d   e   s   c

   r    i   e   r   e   a   m   o    d   u    l   u    i    î   n   c   a   r   e   s   e   v   o

   r   o    b   ț    i   n   e   p   r   o    b   e

   e   t   c .    F   o

   r   m   u    l   a   r   e    l   e   r   e    l   e   v   a   n   t   e   c   a   r   e   t   r   e    b   u    i   e   u   t    i    l    i   z   a   t   e

   s   u   n   t   :

    F   o   r   m   u

    l   a   r   u    l    A   :   c   e   r   e   r   e   p   r    i   v    i   n    d   o    b   ț    i   n   e   r   e   a    d   e   p   r   o    b   e

    (   a   r   t    i   c   o

    l   e    l   e    1    0  -    1    2    )   ;

    F   o   r   m   u

    l   a   r   u    l    I   :   c   e   r   e   r   e   p   r    i   v    i   n    d   o    b   ț    i   n   e   r   e   a    d    i   r   e   c   t    ă    d   e

   p   r   o    b   e

    (    î   n   t   e   m   e    i   u    l   a   r   t    i   c   o    l   u    l   u    i    1    7    ) .

    F   o   r   m   u    l   a   r

   s   t   a   n    d   a   r    d    (   o   p   ț    i   o   n   a    l    )   :

    C   e   r   e   r   e   p   r    i   v    i   n    d   a   s    i   s   t   e   n   ț   a    j   u   r    i    d    i   c    ă   r   e   c    i

   p   r   o   c    ă    î   n

   m   a   t   e   r    i   e   p

   e   n   a    l    ă

    C   e   r   e   r    i    l   e    d

   e   a   u    d    i   e   r   e   p   r    i   n   v    i    d   e   o   c   o   n    f   e   r    i   n

   ț    ă   c   o   n   ț    i   n ,

   p   e    l    â   n   g    ă    i   n    f   o   r   m   a   ț    i    i    l   e   r   e    f   e   r    i   t   o   a   r   e    l   a   a   u   t   o   r    i   t   a   t   e   a

   c   a   r   e   a    f   o   r   m   u    l   a   t   c   e   r   e   r   e   a ,   o    b    i   e   c   t   u    l   ș    i   m   o   t    i   v   u    l   c   e   r   e   r    i    i ,

   a   c   o    l   o   u   n    d

   e   e   s   t   e   p   o   s    i    b    i    l ,    i    d   e   n   t    i   t   a   t   e   a   ș    i

   c   e   t    ă   ț   e   n    i   a

   p   e   r   s   o   a   n   e

    i    i   m   p    l    i   c   a   t   e   ș    i ,    d   a   c    ă   e   s   t   e   c   a   z   u

    l ,    d   e   n   u   m    i   r   e   a

   a   u   t   o   r    i   t    ă   ț    i

    i    j   u    d    i   c    i   a   r   e   ș    i   n   u   m   e    l   e   p   e   r   s   o   a   n

   e    l   o   r   c   a   r   e   v   o   r

   e    f   e   c   t   u   a   a   u    d    i   e   r   e   a .

    C   e   r   e   r   e   a   t   r   e    b   u    i   e   s    ă   c   o   n   ț    i   n    ă   ș    i   m   o   t    i   v   u    l   p   e   n   t   r   u

   c   a   r   e   n   u   e   s   t   e    d   e    d   o   r    i   t   s   a   u   n   u   e   s   t   e   p   o   s    i    b    i    l   c   a

   m   a   r   t   o   r   u    l

   s   a   u   e   x   p   e   r   t   u    l   s    ă       e   p   r   e   z   e   n   t   p

   e   r   s   o   n   a    l    l   a

   a   u    d    i   e   r   e ,    d

   e   n   u   m    i   r   e   a   a   u   t   o   r    i   t    ă   ț    i    i    j   u    d    i   c    i   a   r   e   ș    i   n   u   m   e    l   e

   p   e   r   s   o   a   n   e

    l   o   r   c   a   r   e   v   o   r   e    f   e   c   t   u   a   a   u    d    i   e   r   e   a

 .

    1 .    3 .     Î

   n   a    i   n   t   a   r   e   a   c   e   r   e   r    i    i

    F   o   r   m   u

    l   a   r   e    l   e   s   u   n   t    d    i   s   p   o   n    i    b    i    l   e   p   e   s    i   t   e  -   u   r    i    l   e    A   t    l   a   s   u    l   u    i

    j   u    d    i   c    i   a

   r   e   u   r   o   p   e   a   n    (    R   e   ț   e   a   u   a    J   u    d    i   c    i   a

   r    ă    E   u   r   o   p   e   a   n    ă    î   n

   m   a   t   e   r    i   e   c    i   v    i    l    ă   ș    i   c   o   m   e   r   c    i   a    l    ă    ) .

    h   t   t   p   :    /    /

   e   c .   e   u   r   o   p   a .   e   u    /    j   u   s   t    i   c   e_

    h   o   m   e    /

    j   u    d    i   c    i   a

    l   a   t    l   a   s   c    i   v    i    l    /    h   t   m    l    /   t   e_

    d   o   c   u   m   e   n

   t   s_   e   n .    h   t   m

    C   e   r   e   r   e

   a   p   o   a   t   e       t   r    i   m    i   s    ă   p   r    i   n   p   o   ș   t    ă ,   c   u   r    i   e   r ,    f   a   x

    (    î   n   t   o   a

   t   e   s   t   a   t   e    l   e   m   e   m    b   r   e    )   s   a   u   e  -   m   a

    i    l    (   n   u   m   a    i    î   n

    1    3   s   t   a   t   e   m   e   m    b   r   e    ) .

    C   e   r   e   r   e   a   p

   o   a   t   e       t   r    i   m    i   s    ă   p   r    i   n   p   o   ș   t    ă ,   c   u

   r    i   e   r ,    f   a   x

    (    î   n   t   o   a   t   e   s   t   a   t   e    l   e   m   e   m    b   r   e    )   s   a   u   e  -   m   a    i    l    (   n   u   m   a    i    î   n

   a   n   u   m    i   t   e   s   t   a   t   e   m   e   m    b   r   e    ) .

http://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/te_documents_en.htmhttp://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil