/!

Iii

..,".",'...*-.:7

Modele experimentale realizate pe animale de laborator

Generalitati

Motto: Scienee is built up of focts, crs tz house is built of stones; but ant

grccurnulortion offacts is no tnore a science thorn a heap of stones is c house. * IlerwiPoincard, Science and llgpothesis, 7go5

Cuprins

a. Stabilirea clard a obieotivelor experimentului

b. Alegerea modelului experimental

c. Stabilirea variabilelor independente gi dependente

d. Alegerea designului gi stabilirea programului experimental

e. Randomizarea gi identificarea factorilor de variabilitate care $ putea influenia procesul

investigat

f.' Realizarea protocolului experimental

g. Efectuarea experimentului gi colectarea datelor

h. Analiza statisticE a rczultatelor experimentului

a. Stabilirea clari a obiectivelor experimentului este foarte importantd pentru:

-oblinereainfomaiiil*o:"i-{Lt"r:r*.I0p-df ati-qnal-"X*e-cqugmiq-,,t'.

- alegerea modelului experimental care oTerd maximut 09 i$9-rryl-ii.-cu un numdr

minim-de*i-nvesligialil-e"fsaluatc=-

- realizareaunui num6r ntgillqg-fgpg!3Ii ale aceluiagi experiment

- utilizarea unui numdr minim necesar de gfrrqale de laborator

- qqiUimahza,rcUdrSgAdg{Ulg-$u dwerii aq{nalului de laborator.

Orice cercetdtor care planific6 un experiment pe animale de laborator ar trebui si ia in

considerare in primul rdnd aspectele etice implicate utilizdnd cei 3 R stabiliti de Russell and Burch

(1e5e):

- replace - oric6nd este posibil se recomandd inlocuirea animalelor de laborator cu

culturi celulare sau simuldri computerizate

- reJine - minimalizarea durerii qi stressului pentru animalul de laborator

- reduce - folosirea numdrului minim de animale necesare pentru atingerea

obiectivelor studiului experimental.

b. Aleggrea modelulqi experimental

Conform Oxford English Dictionary un model este o reprezentare a unui obiect sau proces real care

este folosit6 pentru testarea unor ipoteze de lucru sau pentru simplificarea unor probleme complexe. Un

model experimental animal poate fi definit ca un organism viu care prezintf un proces patologic natural

sau indus qi care este foarte asem6n6tor cu acelaqi proces patologic intdlnit la om (de ex. modele

experimentale animale fiilizate pentru studiul infl amaliei sau durerii).

Utilizarea unui model experimental are multipte.l-imilEri*Pot fi extrapolate rezultatele oblinute cu

ajutorul modelului la situalia rea15 de la care s-a pornit? Ce probleme etice sau legale determind

utilizarea anumitor modele?

Un model experimental animal trebuie sI indeplineascd mai multe criterii:

- o l9p--{9-d}pgre.-c-elq?-i9l-t?914 g_fepgmenulu! p{-o-!ogic observat la om

-posibilitateauneiggp{atglt[-.-lr:1:_.,ttig_etii__

- identificarea_factorilor carej!fu.e*4LeZg*s,odetul-pxperire$el-$1$qt-49f"99-:"*_l_19:g_1" "su

cum es.te". descris .la om-

{

It!{

- posibilitatea€IftApeldxildatelor

- posibilitatea de a utilizagrgig1gllg*sp_qciideerimale pentru acelagi model

-1ga,h-A{gfu bh-lqqd"!4}iexperimentalanimal.Etapapremerg6toare alegerii unui model experimental implicd 3 pagi importanli:

1. Identificarea3_eltt*4qg-p-o-1fi-vit m*o*d-eJ- e--xp-"grfp1-e-nJa-t"pe baza informatiilor

actuale in ceea ce. priveqte evolulia procesul patologic studiat la animalul

de laborator

2. Efectuarea unor teste care sd valideze gi sd standardizeze modelul

experimental I fyy* A* f*^-*"? ,yb_*!)3. Stabilirea . relevantei rezultatelor -oblinute la specia utilizqtil$ a

posibilit6tii de extrapolare a rezultatelor la om

Modelul experimental ales trebuie sd permit6 testarea corespunzdtoare a ipotezei de lucru qi

evaluarea unor partrmetri relevanti pentru obiectivele experimentului. De exemplu, pentru testarea

efectului hipoglicemiant al unei substante se poate folosi un model experimental care presupune

inducerea diabetului zaharat la qobolan sau pentru testarea efectului analgezic se folosegte un model

experimental care presupune inducerea durerii qi cuantificarea acesteia dup6 administrarea substanlei

presupus analgezice. DupE alegerea modelului experimental ce va fi folosit, se alege specia de animal de

laborator pi.*. se va aplica respectivul model.

c. Stabilirea variabilelor indenendente si dependente , ,

DupS ce s-a stabilit modelul experimental care vafifiilizat, se identificd.variabilelr.rykps@:W:

factorii de.igflrpnJ{(de 9"rg{gg!9"t9_L*!ipfr*l de lratam"en(..-aplicag etc) qi variabilele deperde_Ulg__

rdspunsurile sistemului - parametrii masurati (de ex. valoarea ryqsl_yli131e{gllAl$lqli.ce .sau vol}qule{emului"-infl arnator, etc. )

Factori de influenti (substanta

administrati)Rispunsuri (parametrii mdsura[i in

timpul experimentului)

SISTEM (animalul delaborator)

in general, variabilele independente sunt reprezentate de tratamentul aplicat (substanlele

administrate) fiec6rui lot de animale.

Variabilele dependente sunt reprezentate de parametrii evaluali in timpul experimentului gi pot fi de

tip cantitativ (date numerice ob(inute prin mdsurdtori) sap calitative (scoruri, aprecieri calitative de genul

0, +, ++, +++). Este de preferat ttilizarea parametrilor cantitativi deoarece numdrul necestu de animale

este mai sclzut decdt in experimentele care evalueazd parametrii calitativi. Nu se recomandd

transformarea parametrilor calitativi in parametri cantitativi gi astfel calcularea de medii qi devialii

standard.

Caracteristicile parametrilor masurati:

p*g_s-.!!-j!iJ_atea unui parametru este cu atet mai mare cu cdt respectivul parametru este capabil sd

deceleze diferente mai mici de varialie. Cu c6t sensibilitatea este mai mare cu at6t existS un risc mai mic

de tezultate fals nesative. Cu alte cuvinte, cu cdt sensibilitatea este mai mare cu atdt exist6 un risc mai

mic ca pe baza acelui parametru s5 se spun6 ci nu s-a intdmplat nimic cdnd de fapt s-a intdmplat un

eveniment.

Specificitatea unui parametru este cu atdt mai mare cu cdt acel ,*u*.,* are calitatea de a varia

numai cdnd variazl boala evaluatd. Cu cdt specificitatea este mai mare cu atdt existl uE rEg n[ain[ig-ds-

Fiabilitatea se evalueazd p,"irn aprecierea pp[.o_E:lrbi!l1a1[ ti ca[_qgE4g4trLlzuodg.tibi]ig1e_? se

referl la faptul ci acelagi parametru m6surat de mai multe ori in aceleagi condilii d" ry9lqg:lt.rttg{gl-fitmizeazd de fiecare datl peeasiJaloqe.

Sggqrdegkr se refer6 la faptul cE acglg;i pgaqrgqry m6surat

de mai multe origj99lggi conditii3e irc{9$g1-digug oferd gezultate aprepia[a.

Stabititatea se referd la faptut cE acelaqi parametru mdsurat-Ia inte]yale-di&ut-e de-Ulqp-fumizeazd

aceea$i valoare dacd boala nu a evoluat. :

infinevaliditateaapreciazdincem6sur6parametrulutilizatm6soaricu@a se m6srua-

Variabilele care vor fi analizate se stabilesc inainte de efectuarea fiecdrei experiente qi nu este

recomandat6 modificarea lor (de ex. modificareadozei in timpul experientei) sau introducerea de noi

variabile in timpul experientei.

in afari de variabilele independente gi dependente definite de experimentator, in orice studiu

experimentalintervineunanumitnum6rde,etc.)caretrebuieluate in considerare cdnd se realizeazddesignul experimental qi analiza datelor (vezi randomizarca).

d. Aleserea desisnului si stabilirea programului experimental

Designul experimental reprezint6 modalitatea de alc4tuirq. (randomizare, etc.) a loturilor utilizate in

experiment, tratamentul aplicat fiecdrui lot, momentul testErii/testdrilor fiecdrui lot. in rcalizarea

designul experimental trebuie sE se lind cont de: obiectivele studiului, de datele existente privind

caracteristicile farmacodinamice gi farmacocinetice ale substanlelor folosite, de tipul de animal folosit in

experiment, precum qi de modelul experimental utilizat. Din motive etice qi economice este foarte

important ca designul unui experiment realizat pe animale de laboratotjlllgo1gqgi sd foloseascd

numdrul minim necesar de animale pentru indeplinirea obiectivelor qtiintifice fbrd a impiedica

observarea unor efecte biologice importante gi flre a fi necesard

ln general, o singurd experienlI nu este ,un.i*ffi* *ingerea obiectivelor experimentale iar in

acest caz este necesar un program experimental care -rE

olgau4l]-SZe-_*$l__lq_struitul%g activitatea

experimental4. Acest program trebuie s[ includd o succesiune logicd gi economic6 de experiente care sd

urmdreascl obiectivele experimentale. Pot fi rcalizate experimente monofactoriale in care se variazd o

singurl variabilI independentd dar acest tip de experimente sunt neeconomice. Se preferd experimentele

pcJqrialecarepermitvariereasimultaniamaimultoritmcarepermite9istudiul interactiunilor dintre factori.

Designul experimental depinde de obiectivele studiului qi trebuig-lllgggqdjn-dglafuujnaintea de

inceperea efectivi a experimentului, realiz6ndu-se protocoalele de experiment gi stabilindu-se metoda

statistici de aaalizda datelor. Un experiment cu un design corect evitd aparitia erorilor qi are suficientd

putere statisticd pentru detectarea efectelor biologice importante. Designul experimental nu trebuie sd fie

foarte complicat pentru a evita aparilia greqelilor in execulia sa.

in realizarea designul experimental trebuie sE se {ind cont de faptul c6 este obligatorie folosirea de

loturi 41{91/9-o4lp! n*egpliv cdrora nu Ii se aplicd factorul de influenf6 (tratamentul) testat ci doar un

tratament placebo (de ex. excipientul medicamentului testat) sau niciun tratament. Uneori este necesard

qifo1osiread"lg1@c6rora1iseaplic5unfactordeinfluenfdcuefectdemonstratin modelul experimental tttilizat. De exemplu in testarea unei substanle cu presupus efect antidiabetic se

folosegte un lot control negativ cEruia i se administreazd, doar excipienlii substanlei testate (excipienfii -substanle flrd activitate biologicd) qi un lot control pozitiv cdruia i se administreazd insulina (substan{d

cu efect hipoglicemiant clar demonstrat gi la animalele diabetice).

Se pot folosi diferite tipuri de design experimental:

' Desienul-^|tgl€L este,gg,l*gr-g folqs-tt gi presupune testarea mai multor loturi in paralel; pentru toate

loturile experienfa incepe gi se termind in aceleagi timp; succesiv, se folosegte qAp]g_Il.bi9ct_dfg !99are

lg$ fg 1g*.3U1.t{q1lrr-lg!11pgi al doilea. etc ci primul subie_cl din pgpl| lqt apq-1p_+gy_l subiect din

lotul 2.* etc.). Analiza statisticd a datelor oblinute intr-un experiment cu design paralel este simpl[ iar

rezultatele ob{inute pentru fiecare lot pot fr analizate mai intdi independent qi apoi comparate.

Lotul A

Lotul B

Lot control

Aplicarea diferitelor tratamente pentru fiecarelot in parte (factorul de influenftr -variabila

independentl)

Mlisurarea parametrilor prestabilifi(rispunsul sistemului - variabila dependent6)

g o"T.msau Proceduri.-pP

edq|' I vry-'

d*,'

-D3gi@,-presupuneutilizareaunorcriteriideg15g1a3-asl.40p-19l_o1inb]o'c'115t(deex-y6rsta

,s..{gl) in cadrul blocurilor se aplicd designul paralel. Acest tip de design este simplu dar experimentele

suntmaidificildercalizat$inecesitentru,obun6randomizarc.- Designul de tip cross-over - presupune ca animalul de laborator si fie supus succesiv mai multor

LotA:C X: LotB:C

LotB:T lotA:T

Wash-out

De exemplu, in prima perioadd a experimentului lotul A este lotul control (A:C) iar lotul B este

lotul tratat (B:T). Dup[ o pavzdqg$haQ in care se presupune cE animalul de laborator revine la starea

indialA, anterioard perioadei I, (fapt care nu se prea intdmpld in cazul animalelor de laborator!) incepe

perioada II in care lotul B devine lotul control (B:C) iar lotul A, lotul tratat (A:T).

Acest tip de design experimental prezint6 unele avantaje: sunt necesare mai P!4igg-anllode de

laboratoriarfiecareanimalestepropriuls6umartor,d*{zg@:-inperioadadewash-out@stare"?-'}u&rpre1ucrareastatistic6adatelorestePL9o{5,-1igaQiar loturile trebuie sE fie@ oblin..gl*jl r3:irlg!efru[l!g, -

-designulfactorial_permitetestareaunorposibi1einteractiuniintrea,tidiferite cgractgristic-ralg.erugtalulu_i--de'1&-ordgr. De exemplu testarea efectului a 3 substante asupra

qoarecilor.@ezitabeluldemaijos).Num6ruldeqoarecinecesaripentrufiecarelot va fi evaluat statistic (ecuafia Mead's) pentru a se putea evalua corect rezultatele obfinute.

Linia geneticl NMRl C578 CB6F

Substanla I 4 4 4

Substanfa 2 4 4 4

Substanta 3 4 4 4

Control 4 4 4

- desisnul secvential - nu se folosegte in experimentele rcalizate pe animale de laborator ci doar i-$udi-il-e- -g-liniee-i&€are nu este posibili recrutarea in acelaqi moment a unui num6r suficient de pacienfici succesiv.

DupE stabilirea unui design experimental, pot fi efectuate l14[ry]-otp alizatepe un-n-u-mt_r_mit

-'d9 3CI1$Qlg-(1-3llot) pentru testaxea logisticii experimentului gi pentru a obline eventuale date in ceea crpriveqte posibilul rdspuns care pot fi folosite in stabilirea numarului de animale /lot pentru urm6toarelexperimente: exploratotil.:ag 4q*qolfr-Lmel% Experimentele exploratorii sunt rcalizateatunci c6nd nrexisti date in ceea ce privegte un anumit tratament sau cdnd se testeaza toxicitatea unei substanle gi atun numdr mare de variabile dependente m6surate. Experimentele de confirmare folosesc date obfinute irexperimentele exploratorii 9i vizeazd,m5surarea unui numdr redus de variabile dependente care prezintiinteres qi sunt menlionate in ipoteza de lucru a experimenfului.

In orice experiment intervin variabile care pot influenla rezultatul final, cele mai importante fiind:- Variabilele ,,auxilialg" - specia, rasa, tulpina, sexu{., condiliile de mediu care pot

fi controlat"i. "*poimentator

- variabilgld-itiggg ca ritmul circadian, erori de mrsurare care pot fi controlatepartial

- Variabile aditionale ca diferentele interindividuale,care- nu-pel ft-_c*o-n_tr-olate,de

"*p..i*.ntuto;.:" t '-

.*'.-,.,-,,-. -..,-Aceste variabile ar trebui l.Sglq gi luate in considerar e la analizadatelor dar de cele mai multe ori, in

mod gregit, sunt ignorate. Pentru a minimaliza intervenlia acestor tipuri de variabile asupra rezultatelorexperimentului, la formarea loturilor de animale se folosegte tehnica randomizdrii.

.Ran{9mi7ge-a*-presupune impSrfirea animalelor de laborator in loturi omogene minimalizandinfluenla diferenlelor interindividuale asupra procesului investigat (diferen(e genetice, de vdrst.,greutate, etc')' Este recomandat ca animalele folosite intr-un experiment s6 fie din aceeagi rag6.- c6t maiuniforme din punct de vedere fenotipic, fErd diferenfe semnificative in ceea ce priveqte v6rsta, greutatea9i conditiile de mediu in care au fost crescute), sd provin5 4$-ace-eagi-sursf,-(crescrtorie), sd fig g6na-t-q?{e,(animalele bolnave nu trebuie folosite in proceduri experimentale). Animalele de laborator trebuie

investieat

gdzduite in condilii de mediu standard pentru a evita stressul care reprezintd un alt factor important de

variabilitate.

pentru randomizare se folosesc programe statistice care atribuie numere aleatorii fiecdrui subiect.

Loturile oblinute dup6 randomizarc trebuie sd fie pmogene4i, ideal, sE conlind acelagi nurntr-de-anfunale

de laborator.\<Dup6 randomizarea animalelor utilizate intr-un experiment ar trebui rcalizatd,#9prqtiz3{d astfel

inc6t s6 fie evitata intervenlia unor elemente subiective in mSsurarea rezultatelor. ,,Secretizarcd'

presupune codificarea tratamentelor (substanfelor) aplicate, animalelor folosite qi a diferitor probe (cdnd

este cazul) gi necunoaqterea acestei codificdri de cStre persoanele carc realizeazd efectiv experimentul.

Ulterior, dupd inregistrarea rezultatelor gi analiza lor, schema de codificare este dezvdluitd, qi are loc

interpretarea finald a datelor.

f. Realizareaprotocoluluiexpgrimental

protocolul experimental trebuie realizatobligatoriu inainte fiecdrei experiente/experiment efectuat 9i

presupune descrierea detaliatl a materialelor necesare qi a modului de lucru.

- W - se reali zeazb o listi completr a-$!r--ar* materiatedr

necesare desfbqurdrii corespunzdtoarc a experienJelor (animalele de laborator

necesare, substantele administrate, eprubete, pahare Berzelius, baghete sticll,

seringi, cronometre, etc. - absolut toate materialele care vor fi utilizate)

- Mod.ut de lucru - se descrie foarte d"taliat $i cu p$,rozitate pa$ii-care vor fi

parcurgi in timpul experimentului astfel incdt acesta sd se desftqoare in cele mai

bune condilii:

1. Preoararea solutiilor de administratL.'

2. Modul de administrare - se descrie in amdnunt tehnica folositi pentru

administrarea substanlelor la animalul de laborator

3. Identificarea fieg@- de obicei prin realizarea unor

marcaje standard de culori diferite caracteristice fiecIrui lot utilizat in

experiment qi fiecErui animal de laborator, modalitatea de randomizare

aplicatd

4. Cdntdrirea animalelor de laborator inainte de experiment - o etapd foarte

importantd deoarece de obicei se administreazd dozelkg corp

5. O:dinea gi i$ervplu! de administrare al substanlelor - se realizeazd,un orar

in care se noteazi fiecare animal de laborator folosit in experiment in

funclie de ordinea de administrare a substanlelor (de ex.primul qoarece din

lotul A, dupr 5 minute primul soarece din lotul B, dup6 inc6 5 minute al

doilea $oarece din lotul A, etc. intr-un experiment cu design paralel care

foloseqte 2 loturi de goareci, A gi B).

6. Descriereag$34Uqt1![.qtestului care va fi efectual-

7. Definirea modului de mdsurare a parapetrilor evaluafi-8. Qr.d-iu-e.a dq 1e$T9_3 animalelor de laborator qi intervalul dintre testari - se

rcalizeazd,un orar in care se noteaz6 fiecare animal de laborator in ordinea

testdrii.

substa r se efectueazl din 5 in 5 minute.

Ex.deorardetestare:experimentcudesignparaleIrea|izatpe@oareciIorserealizea;zi la o orI dupi administrarea substan{elor cu urmirirea a2 parametri; testul dureazfl 5 minute

Ex. de orar de administrare: experiment cu design paralel ilalirat p- 2 loturi de $oareci; "ami"irtrail'

ceea ce justifici alegerea intervalului de 5 minute in cazul administririi substanfelor.

10

Pentru a obline rezultate corecte gi pentru a reduce numdrul factorilor care ar putea influenla

desftqurarea experimentului (experientelor), protocolul experimental trebuie sd fie.compl"lr_tigrpt_qi,s5-. ,

aa{ggpU4q6 _d_edgg_f&Li g}p9grn9_44_!1@i1_i} Toate persoanele implicate in efectuarea experimentului

trebuie sE cunoascd protocolul experimental qi sarcinile care le revin (pentru a evita incurcdturile @!!! )

g. Efectuarea experimentului si colectarea datelor

DupI stabilirea designului qi protocolului experimental, se poate trece la realizarca efectivd a

experimentului/experientei. Experimentele trebuie rcalizate in condilii standard de mediu in camere

special amenajate in acest scop. Toate manevrele (administrarea substantelor, mlsurarea parametrilor,

etc.) trebui e realizate de--p-ersoane calificate care cunosc bine protocolul experimental qi este recomandat

Animalele de laborator trebuie manipulate,"--_vr\-'--

,ru.!,lgn4gl1(pentru a nu le indlce un stress suplimentar) de persoane c6rora le place lucrul cu animale

de laborator. Mdsurarea par.tmetrilor trebuie realizatd cu rigurozitate gi conform definitiilor din

protocolul experimental.

. Exemple de modele experimentale utilizate pentru t.rt"r., a diferitor clase de

medicamente

Conform definitiei, modelul experimental presupune inducerea unui prgces patologic la animalul de

laborator. Cu ajutorul modelelor experimentale se testeaza diferite efecte ale medicamentelor.

Medicamentele analgezic€ - testarea acestei clase de medicamente presupune inducerea dureriila animalul de laborator prin diferite procedee si observarea efectului medicamentului testat asupradurerii.

Testul torsiunilor presupune inducerea durerii prin aplicarea unui stimul chimic Injectareointraperitoneala la Soareci, a unei substanle iritante (fenilquinonq sau acid acetic diluat), provoacdmiscdri reflexe de contorsionare a trunchiului animalului ca manifestare a durerii profunde. In acesttest, efectul analgezic al unei substan{e administrate tn prealabil, se manifestd prin scdderea numdruluide torsiuni efectuate de animalele testate sau chiar inhibarea completd a producerii lor. Se considerdtorsiune : tntinderea animalului, urmatd de torsiunea trunchiului, retraclia abdomenului Si opistotonus,astfel incdt trenul posterior apasd suprafala pe care se aJld animalul. O substonta cu efect analgezicscade nurnarul de torsiuni efectuate.

ca o anumitd manewd sd fie

11

Testul placii incalzite presupune inducerea durerii prin aplicarea unui stimul termic. Animalul este

plasat pe o placd tncdlzitd la aproximativ 55"C, temperatura ce trebuie menlinutd constantd tn timpulexperimentului. Timpul de reactie se mdsoard tn momentul tn care animalul atinge placa Si pdnd cdndincepe sd-Si lingd labele sau sd sard. Un medicament analgezic creste timpul pana la aparitia primelorsemne de disconfort.

Medicamente antiinflamatorii - testarea acestor medicamente presupune producerea unei

zone de inflamatii prin diferite metode.Testul cu caragenina - metoda pletismometrica - inflama(ia este produsd prin injectarea de

carageenina la nivel plantar. Se mdsoard volumul edemului inflamator cu aiutorul unui pletismometru.Administrarea unui medicament antiinflamator va scadea volumul zonei in/lomate.

Medicamente sedative - pentru testarea acestor medicamente se poate folosi un test care

permite mimurarea activitatii locomotorii stiindu-se ca sedativele scad acest tip de activitate.Testul de explorare simpla - permite mdsurarea activitd{ii-motrice in situalii libere a fiecarui

animal de laborator (Soareci). Se foloseste o cutie de plexiglas, transparenta pe a carei podea suntmarcate 20 de carouri cu latura de I cm (4 x 5 carouri). Fiecare soarece estet pus intr-un coll al cutiei(acelasi coll pentru to[i Soarecii) Si timp de 5 minute se numdrd carourile prin care Soarecele trece cu

toate cele 4 ldbule. Un medicament sedativ scade numarul de carouri parcurse de soarecele tratat.

Medicamente anxiolitice - animalul de laborator este pus in situatii cunoscute a induce o stare

Testul labirintului suspendat se bazeaza pe frica de inaltime si spatii deschise a soarecilor. Se

foloseste un dispozitiv alcatuit din 4 brate perpendiculare. 2 brate sunt inchise - au o platformainconjurata de pereti, iar celelalte 2 brate sunt deschise - sunt forrnate doar din platftrma. In modnormal un soarece va explora mult mai mult timp bratele inchise decat cele deschise. Un medicamentanxiolitic scade anxietote produse de spatiile deschise si inaltime astfel incat soarecele va petrece untimp mai mare in bratele deschise. , ,

Medicamentele antiepileptice - se induc conwlsii animalului de laborator prin stimularecerebrala electrica sau chimica (pentetrazol). Antiepilepticele impiedica producerea convulsiilor induseelectric sau chimic.

Medicamentele antidiabetice - testarea lor presupune inducerea diabetului zaharat (DZ) laanimalul de laborator. In prezent exista modele experimentale atat pentru diabetul zahwat de tip I cat sipentru cel de tip II. Evaluarea antidiabeticelor urmareste efectul acestora asupra simptomelor DZ(polifagie, polidipsie, poliurie, scadere ponderala, etc.) sau asupra modificarilor metabolice ce aparcaracteristicinDZ. De dxemplu, administrarea de aloxan la sobolan determina distrugerea selectiva acelulelor beta-pancreatice cu producereaDZ de tip I. \

72