Animale Salbatice.ppt

8/19/2019 Animale Salbatice.ppt

1/54

~ Animalele AnimaleleSalbaticeSalbatice ~


2/54

Cuprins


3/54

Bufnita


4/54

• Bufni ă sau buhă este un nume dat mai multor specț păsări din familia Strigidae (Strigide), ordinul

Strigiformes. Majoritatea sunt solitare i nocturne.ș • Cea mai cunoscută în om!nia este Bufni a, Bufniț ț mare sau Buha, numită tiin ific Bubo bubo.ș ț

• Bufni a are dimensiuni relati" mari, ajung!nd la peț #$ cm si $%& cm an"ergura aripilor. 'ste o pasăre

impresionantă, care a dat na tere la numeroaseș po"estiri i legende. !nea ă numai noaptea, burș fără gomot, la distan e de p!nă la $* +m de cuib,ț acoperind prin urmare cca. %&& +m pătra i. Cu toț acestea, densitatea acestor păsări poate fi mult maimare, dacă e istă hrană suficientă. Ca i popula iilș ț "ulpi i pisici sălbatice i popula ia de bufni e depiș ș ț ț direct de popula iile de ro ătoare ( oareci, obolanț ș ș iepuri , etc). -a ne"oie se hrăne te i cu insecte.ș ș

ăsp!ndită în 'urasia i nordul fricii, buha se găseș ș la noi mai ales în -unca /unării i onele de c!mpieș bogate în ro ătoare.


5/54


6/54

Leul


7/54

• Leul este o specie de mamifere carnivore din familia felidelor,fiind una dintre cele patru specii ale genului Panthera, reprezentantal subfamiliei felinelor mari. Este una dintre cele mai mari feline i ș

unul dintre cei mai mari răpitori tere tri (după ursul polar, ursulș brun i tigru).ș

• Leul mascul poate fi recunoscut u or datorită coamei sale iș ș poate cântări până la 2 ! "g. #emelele sunt mult mai mici,cântărind până la $ ! "g. Leii trăiesc %n &ur de 2! ani.

• 'u toate că este cunoscut ca regele &unglei , leul este un animalcare trăie te %n câmpii deschise, i poate fi găsit prin toată *frica.ș ș 'hiar i a a, este o specie %n pericol, popula ii semnificativeș ș ț

găsindu+se doar %n parcurile na ionale din anzania i *frica de ț ș -ud ltimul rămas al subspeciei leului asiatic (Panthera leo persica),care %n vechime trăia din /recia până %n 0ndia, trăie te %n Pădureaș /ir din nord+vestul 0ndiei. *pro1imativ !! lei mai trăiesc %ntr+unsanctuar din statul /u&arat.


8/54

• Leii au dispărut din Grecia, ultimul loc în care mai trăiau în Europa până în anul 100 d.Hr., dar popula ii semnificative au rămas în nordulț Africii până la începutul secolului XX.

• Dacă în anii 1 !0 e"istau #!0.000 de lei, în anul $011 mai erau celmult $0.000.

• -eii sunt animale carni"ore care trăiesc în grupuri (familii)const!nd din femele înrudite, pui de ambele se e i un mascș neînrudit, care se împerechea ă cu femelele adulte. 0emelelocupă cu "!natul, în timp ce masculii apără i men in frontieș ț teritoriului. 1uii masculi sunt da i afară din grup c!nd ajung ț maturitate.

• Leii sunt un sim%ol care apare des în &eraldica familiilor re'ale i aș

no%ilimii. Apar i în art ș a plastică c&ine(ă, de i nu au trăit niciodată înș)&ina. *iciun alt animal nu a primit mai multă aten ie în artă iț șliteratură. +n i%lie este amintit de 1-0 de ori. +n arta epocii pietrei, înspecial în picturile rupestre, se întâlnesc frecvent desenerepre(entând lei.


9/54


10/54

Leul Alb


11/54


12/54

eu l Negru


13/54


14/54

-eopardul


15/54

• Leopardul în termenitiin ifici /ant&era pardusș ț

este un mamifer carnivor demari dimensiuni din familiafelinelor, ce apar ine 'enuluiț

/ant&era. El este vestit pentrucapacitatea sa de adaptare, iardatorită sim urilor saleț e"celent de(voltate i așdesenului %lănii poate fi cu'reu o%servat. /oate fi întâlnitdin (onele semide ertice iș ș

până în (onele reci.

Leopardul este una din cele mai mari feline, cuo 'reutate cuprinsă între #0 20 3', o înăl ime deț 40 20 cm i cu o lun'ime a corpului de până la $ș

m. lana sa este de culoare 'al%enă cu petene're, cu un desen caracteristic. 5 varietate a sa, pantera nea'ră, este unicul leopard cu %lana de

culoare nea'ră în între'ime. )u toate că aredimensiuni relativ mari, leopardul este un animala'il.

/oate trăi până la $0 ani i ș c&iar mai mult.


16/54

Leopardul *lb


17/54

• -eopardul lb cunoscut ca ,, -eopardul 2ape ilor 3este unmamifer prădător mare din familia felidelor, care trăie te înș regiunile muntoase din sia Centrală i anume în fganistanș lacului Bai+al i în estul podi ulu ș ș i 4ibet. Clasificarea speciei a"ariat de5a lungul timpului, ea fiind ini ial atribuită genuluiț 1anthera, împreună cu alte feline mari, pentru ca mai apoi săreclasificată într5un gen aparte, 6ncia.

• spectul fi ic al leopardului ăpe ilor se caracteri ea ă prun corp lung, slab i fle ibil, labe relati" mici, un cap nu deș dimensiuni modeste i o coadă foarte lungă. 7mpreună cu coș el atinge o lungime de 8&&98:& cm i o greutate de p!nă laș ** +g. Blana este de culoare cenu ie5deschis, cu pete în formș de inel.

• /in cau a habitatului său greu accesibil i a densită ii foarteș ț scă ute, multe aspecte biologice legate de leopardul ăpe isunt slab studiate. -a momentul actual, situa ia ecologică aț speciei este critică. 7n secolul al


18/54


19/54

T u c a n u l


20/54

• Aceasta este o pasare impo(anta care traieste in America)entrala si de 6ud. Este foarte colorata si are un cioc enorm

caracteristic. Acest cioc contine spatii pline cu aer si deci nueste atat de 'reu pecat pare. *u se stie e"act la ce folosesteciocul, dar unii specialisti cred ca este pur si simplu uninstrument de intimidare intre masculi. 7ucanul traieste in'rupuri de circa o du(ina de indivi(i. Este un animal foarte('omotos si poarticipa la cacofonia care domneste in padureatropicala8 6e &raneste cu fructe carnoase, 'raunte, insecte si paian9eni. :n timpul perioadei nuptiale, masculul si femela isitrec din cioc in cioc sau isi arunca unul altuia %ace. )uplurilese formea(a pentru mai multi ani. 5 data pe an femela depuneintre $ si # oua al%e intr un adapost dintr un copac. 5uale sntclocite de am%ii parinti; eclo(iunea se petrece dupacincispre


21/54


22/54

Tigrul Alb


23/54


24/54

Tigrul


25/54

• 7i'rul este o specie de mamifere răpitoaredin familia felidelor, fiind una dintre cele patruspecii ale genului Panthera, reprezentant alsubfamiliei felinelor mari. Este cea mai marefelină i unul dintre cei mai mari răpitori tere triș ș(după ursul polar i cel brun). Dimensiunile unuiștigru siberian la vârsta de 6 luni sunt comparabilecu cele ale unui leopard adult.

• igrilor le sunt caracteristice dungile deculoare !nchisă, amplasarea cărora variază de laun individ la altul. "orpul este adaptat pentruvânătoare, fiind dotat cu col i lungi i ma#ilareț ș puternice, vedere nocturnă de ase ori mai bunășdecât a omulu i musculatură dezvoltată, fiindșcapabil să sară la o !năl ime de până la doi metriț cu $% &g de carne !n din i.ț


26/54

• 7i'rii se &rănesc îndeose%i cu copitate, dar potvâna i maimu e, păsări, pe ti i c&iar alte răpitoare,ș ț ș șca lupii, leopar(ii i crocodilii. Au un comportamentș

solitar i ve'&ea(ă în sin'urătate teritorii de până laș1.000 3m=; acestea pot cuprinde diferite land afturi>șla sud păduri tropicale i savane, iar la nordșsemide erturi i tai'a.ș ș

• 7i'rul repre(intă un sim%ol al puterii i monar&ieișîn cultura asiatică. ?nele (eită i indiene sunt ilustrateț călare pe ti'ri, demonstrându i astfel superioritatea.ș

• 7i'rul este unul dintre cele 1$ sim%oluri deanimale din calendarul c&ine(esc. @olul său încultura mondială este reflectat în recunoa terea sașca sim%ol na ional al alae(i ț ei, :ndiei,

an'lades&ulu i @epu%licii )oreea i ca cel maiș șiu%it animal de pe /ământ, în urma unui sonda9reali(at de Animal /lanet.


27/54


28/54

Sarpele Boa


29/54

• oa este o specie de arpe carnivorșneveninos din genul 'oa, familia 'oidae,care trăie te !n pădurile tropicale umede,șsavane i culturile de trestie de zahăr dinș merica "entrală i de ud (din nordulș*e#icului până !n rgentina), dar i !nș

ntilele *ici (Dominica i fânta +ucia) iș ș!n insulele mici de a lungul coastelor*e#icului, mericii "entrale i mericii deș

ud.


30/54


31/54

?in+ajuul


32/54

• Bin3a9uul numit i *ico de -oche i *artucha, esteș șun mamifer carnivor apar inând familiei Proc onidae iț șcare trăie te !n merica "entrală i !n marea parte aș ș

mericii de ud.. re o coadă puternic prehensilă iș

picioare care apucă bine,pentru o mare agilitate !ncopaci./n principal nocturn i erbivor,se hrăne te,deș șasemenea,cu larve,insecte i vertebrate mici.0in&a1ușscoate sunete variate,printre carescheunături,fluierături,mormăituri,gemete ișlătrături,pentru a i proclama teritoriul,a atrage unș partener i a avertiza animalele de pradă. ingurul puișeste născut !ntr un cuib din copac.


33/54


34/54

Ursul Koala


35/54

• Boala sau ursule ulț Boala seamana cu o 9ucarie mare din plus 'ri, foarte dra'uta. Este un animal pasnic si calm, careadoarme in medie 12 ore pe (i. : in lim%a %astinasilor din Australia, ,,3oalaC inseamna ,, animalul care nu %ea C. Boalaeste un e"celent catarator si poate sa ramana mai multi ani,fara sa c"o%oare. 6e &raneste numai cu frun(e de eucalipt

mananca uneori pana la 1 3'pe (i atat de multe incat miroasesi el a eucalipt. Daca ai inc&ide oc&ii si i ai simtii mirosul, ai putea aproape sa l confu(i cu o pastila pentru dureri de 'at8Boala este un marsupial ca si can'uril. /uiul de 3oala ramanein pun'a a%dominala a mamei timp de 4 luni. Dupacea mama il poarta in spate inca un an. La inceputul secolului al $0 lea,

3oala era vanat pentru %lana lui 'ri ar'intie. Acum este ospecie prote9ata, dar inca amenintata cu disparitia.


36/54


37/54

Pantera Neagra


38/54

Doar cele patru specii /antera a uostructură anatomică care le permite acestorasă urle. /rincipalul motiv pentru acest lucru,

presupus anterior, ar fi fost incompletaosificare a osului & oid. )u toate acestea,

noi studii arată că a%ilitatea de vuiet sedatorea(ă altei caracteristici morfolo'ice, înspecial ale larin'elui. Leopardul (ăpe(ilor

?ncia uncia , careeste uneori inclus înspecia /antera, nu urlă. De i au o osificareș

incompletă a osului & oid,lipse te deșmorfolo'ia specială a larin'elui.

• /antera *ea'ra este un mamifercarnivor din familia felinelor, cu corpulsuplu i musculos, a9un'ând până la $,!șmetri lun'ime, cu %lană 'ăl%uie ro iaticășcu pete înc&ise, foarte iret, care trăie teș șîn Asia i Africa. /antera este un 'en alș

familiei Felidelor, care con ine patru %ine ț cunoscute specii> ti'ru, leu, 9a'uar i șleopard. Genul cuprinde apro"imativ

9umătate din su%familia /ant&erinae.)uvântul pant&erC panteră care din

punct de vedere te&nic se referă la to i ț mem%rii 'enului este frecvent utili(at

pentru a desemna în mod specific lac3/ant&erC /antera *ea'ră .


39/54

Puma


40/54

• /uma (Puma concolor, s n. Panthera concolor2 3elisconcolor) sau leul de munte este un mamifer carnivor dinfamilia felidelor, cu corpul ce depă e te 4 metru lungime,ș șcu blana galbenă ro cată, care trăie te izolat. Esteș ș

e#trem de feroce i abil (noaptea vânează i ziuaș șdoarme !n copaci), răspândit !n merica de ud, !n*e#ic i !n 5 .ș

• /uma nu atacă omul, ba chiar se fere te de el. "eleșmai multe pume trăiesc !n mun i. Ele pot omor! animaleț mai mari ca ele, cum ar fi cerbii. De multe ori urmăre teș prada pe distan e foarte lungi. Este un animal nocturn.ț


41/54


42/54

rsuletul Panda


43/54

• ?rsul panda este un mamifer demărime medie. Ei nu !ntotdeauna au fostconsidera i ur i, mul i cercetătoriț ș ț considerându i ni te ratoni mari. /nsă !nșurma unor teste genetice, ei au fostalătura i familiei 5rsidae.ț


44/54


45/54

Panda Rosu

• /anda ro uș este o rudă de


46/54

/anda ro u ș este o rudă dedimensiunea unei pisici a ratonilor i așdi&orilor. De i se credea că este o rudășa ursului panda, prin anali(emoleculare s a constatat că nu face parte din familia ur iloș r.

• Este cunoscut i su% numele deșursul pisicăC, pisica vulpeC, vulpeade focC sau ratonul de Himala aC.)apul i corpul măsoară până la 44 cmșlun'ime, iar coada poate avea !0 cmlun'ime. lana sa pufoasă are oculoare ro cat castanie, cu pete al%eș pe fa ă i inele ne're pe coadă.ț ș

• ?r ii panda ro ii trăiesc în pădurileș șmontane de la altitudini mari din *epal,statul indian 6i33im, provinciilec&ine(e unnan i 6ic&uan iș ș

anmar. Ei petrec cea mai mare partea timpului în ar%ori, unde manifestă omare a'ilitate. /e sol se deplasea(ăîncet. +n timpul (ilei dorm, iardiminea a devreme i seara seț ș&rănesc, consumând în principalfrun(e i fructe pe care le procură deș pe sol. 6e crede că se &rănesc i cușouă i se presupune că fură lapte iș șunt din satele nepale(e.

• +mperec&erea are loc iarna, iar puiise nasc primăvara. Ace tia rămânșneputincio i până cu pu in timp înainteș ț

de na terea următoarei serii de pui.ș


47/54

Fenecul


48/54

• Aceasta mica vulpe cu urec&i mari are o infatisarefoarte simpaica; poate fi, de astfel, c&iar domesticita.Dar nu uita ca in natura fenecul este un animalsal%atic, si verita%il carnivor, foarte a'il, care poate fidestul de a'resiv. Ianea(a noaptea; se &raneste cu

mici ro(atoare, cu pasari, soparle si insecte sioca(ional isi completea(a meniul cu cateva fructe. :si petrece (iua intr o vi(uina, sapata de o%icei in nisip, laadapost de caldura a desertului. Aceasta vi(uina aremai multe 'alerii si o camera tapisata cu plante, %lanasi pene, care ii servesc drept asternut. Aici el traiestein cuplu sau famiie. Femela naste pe an; dupa circa !0de (ile de 'estatie ea aduce pe lume $ pana la !

puisori de vulpe.


49/54

P a p a g a l u l


50/54

• Psittaciformes este un ordin de păsări cunoscu i subțnumele de papagalii . Au un cioc a cărui formă estecurbată, mandibula superioară are o mică mobilitateunde se fixează pe craniu. În plus papagalii au o marecapacitate craneală.

• Papagalii sunt răspândi i prin toată emisfera sudică aț

planetei, ocupând multe locuri i distincte medii de via ă,ș țde la umedele selve tropicale până la de erturile dinșinteriorul australiei. Aria include India , sud estul Asiei,Africa occidentală i o specie dispărută !n "tatele #nite $șpapagalul de %arolina& %onuropsis carolinensis. 'otu i,ș

popula iile cele mai mari ale speciei sunt originare dinț Australasia, America de "ud i America %entralăș .


51/54


52/54

Rasu l

@â ii li ii l l


53/54

• @â ii sau linc ii ș ș sunt un grup al celor patruspecii de feline sălbătice de mărime medie.

oate sunt considerate ca facând parte din genul

+ n#, dar unele autorită i le clasifică să facăț parte din genul 3elis, căruia !i apar ine pisicaț sălbatică i pisica de casă. "aracalul2 numitșuneori râsul african sau râsul persian, esteconsiderat ca facând parte din genul 3elis.

• Din toate patru speciile de linc i, doar râsulșiberic (+. pardinus) a fost evaluat la lista ro ie aș5"- că specia amenin ată critic. "elelalte, !nț

ciuda faptului că au fost vânate !n mod

necontrolat !n secolele 7 7 i 77 rămân să fie !nșafara oricărui pericol de dispari ie la nivelulț mondial, fiind totu i amenin ate !n unele ări.ș ț ț


54/54

Animale Salbatice.ppt

Documents

Transcript of Animale Salbatice.ppt