LI-Integrare Arman Maria Con 1302.docx

8/18/2019 LI-Integrare Arman Maria Con 1302.docx

1/21

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA TIINTE ECONOMICEȘ

CATEDRA “Economie, Marketing i Turismș

Arman Maria

Lucru! in"i#i"ua!

!a "isci$!ina% integrare economic& i economie euro$ean&ș

REFERAT

'o!itica comunitar& (n "omeniu! trans$orturi!or

)re*e!e!e transeuro$ene+

Conducător ştiinţific: Bârdan Veaceslav ,lector superior universitar

Autorul: Arman Maria , grupa con13!

C"işinău # !1$

CU'RINS


2/21

%& %ntroducere&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&3

%%& 'e(voltarea )oliticii cominitare in domeniul transporturilor &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&*

1& )rincipalele masuri cuprinse in Cartea Al+a&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&$

!& )unerea in aplicare si de(+aterile privind viitorul transporturilor&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

3& -olul )arlamentului .uropean in domeniul transporturilor//////////&/&&0

*& )olitica privind transporturile in niunea .uropeana/////////////&11

$& 2oua retea central de ransport a niunii .uropene/////////////&&13

%%%& Bi+liografia////////////////////////////&&10

2


3/21

Intro"ucere

ransporturile sunt indispensa+ile de(voltării relaţiilor economice dintre ţările mem+re .,

constituind sc"eletul fi(ic al )ieţei %nterne&

)olitica europeană a transporturilor este una dintre primele politici comunitare comune, +a(a sa

legală fiind sta+ilită 4ncă din 10$, prin ratatul de la -oma& 5copul principal al acestei politici a

fost li+erali(area serviciilor şi desc"iderea pieţelor de transport pentru a facilita reali(area )ieţei

%nterne&

ransporturile contri+uie la reali(area a două li+ertăţi fundamentale pe )iaţa %nternă, respectiv

circulaţia li+eră a persoanelor şi a +unurilor& 6 a treia li+ertate, cea a circulaţiei li+ere a

serviciilor, este la rândul său indispensa+ilă pentru reali(area unei politici de transport pan7

european, 4n condiţii de acces concurenţial la piaţă pentru toţi operatorii de transport care

activea(ă 4n .&

8n ciuda o+ligaţiilor ce decurgeau din ratat, progresele integrative 4n domeniul transporturilor

au fost lente până la finalul perioadei anilor 9, din cau(a unei disponi+ilităţi scă(ute a statelor mem+re de cedare a prerogativelor naţionale specifice& 6 dată cu includerea sa 4n Actul nic

.uropean 109;tinde

operaţiunile cu mai multă uşurinţă 4n alte state mem+re& . a 4nceput să introducă standarde

comune de poluare, siguranţă, protecţia mediului, calitatea reţelelor de transport& 8n 100$ a fost

lansat conceptul reţelelor rans7.uropene pentru transportul feroviar, rutier şi pe apă& 'upă

e>tinderea . 4n !* şi !


4/21

.27 presupune o reţea de transport europeană unică, multimodală, care cuprinde toate

modurile de transport: terestru, maritim şi aerian, asigură cone>iuni internaţionale şi permite

circulaţia rapidă a +unurilor şi persoanelor 4n )iaţa %nternă şi cu ţările vecine& )ână 4n pre(ent au

fost investiţi * de miliarde de euro, +ani naţionali preponderent< şi europeni& Cele ! de state

mem+re au $ milioane de ?ilometri de drumuri asfaltate, dintre care ;1&; ?ilometri sunt

autostră(i, precum şi !1$& ?ilometri de cale ferată şi *1& de ?ilometri de căi naviga+ile&

'in anul !9 a 4nceput un proces de revi(uire a .27, concreti(at prin pu+licarea, de Comisia

.uropeană, a propunerii de -egulament privind noile orientări ale reţelelor trans7europene de

transport şi a propunerii de -egulament de 4nfiinţare a instrumentului financiar Connecting

.urope @acilit am+ele la 10 octom+rie !11erciţiu vi(ionar # Carte Al+ă 7

privind viitorul politicii de transport la ori(ontul !$, care pune accent pe sustena+ilitate

reducerea impactului asupra mediului # transportul consumă circa 3D din energia generată 4n

.< şi continuarea li+erali(ării&

)entru -omânia rămâne prioritar o+iectivul de reducere a decala=elor şi deficitelor de

infrastructură faţă de restul .& Cuplarea la politica 4n domeniul transporturilor pre(intă

4nsemnătate aparte ca urmare a distanţei mai mari faţă de centrul geografic al ., unde se

situea(ă state mem+re cu care -omânia derulea(ă relaţii economice şi comerciale intense& Ca

ţară aflată la frontiera niunii, pentru -omânia este relevantă şi de(voltarea legăturilor de

transport cu ţările vecine non7., la standarde europene&

De-#o!tarea 'o!iticii cominitare in "omeniu! trans$orturi!or

%n ratatele de la -oma, statele mem+re au su+liniat importanţa unei politici comune a

transporturilor, alocându7i un titlu separat 4n cadrul tratatelor& Astfel, transportul era unul dintre

primele domenii politice comune ale Comunităţii& )rioritatea ma=oră era aceea de a institui o

$ia*& comun& a trans$orturi!or, adică de a transpune 4n practică li+ertatea de circulaţie a

serviciilor şi desc"iderea pieţelor de transport& Acest o+iectiv a fost 4n mare parte atins, e>cepţie

făcând transportul feroviar, domeniu 4n care piaţa internă nu a fost decât parţial reali(ată&

4


5/21

)rocesul de desc"idere a pieţelor transporturilor presupune reali(area condiţiilor de concurenţă

ec"ita+ilă, atât la nivel individual, pentru fiecare mod de transport 4n parte, cât şi 4ntre acestea&

'in acest motiv,armoni-area acte!or cu $utere "e !ege .i a acte!or a"ministrati#e a!e state!or

mem/re, inclusiv a condiţiilor7cadru te"nice, sociale şi fiscale, a do+ândit 4n timp o importanţă

tot mai mare&

@inali(area cu succes a pieţei europene interne, eliminarea frontierelor interne, scăderea

preţurilor de transport ca urmare a desc"iderii şi li+erali(ării pieţelor de transport, precum şi

modificările survenite 4n sistemele de producţie şi 4n modalităţile de depo(itare au dus la o

creştere constantă a volumului transporturilor& Volumul transportului de persoane şi de mărfuri a

crescut de peste două ori 4n ultimii 3 de ani& 'eşi e>trem de eficient şi dinamic din punct de

vedere economic, sectorul transporturilor se confrunta cu costuri sociale şi ecologice din ce 4n ce

mai mari& 'rept urmare, $rinci$iu! 0mo/i!it&*ii "ura/i!e a do+ândit o semnificaţie crescândă&

Acest principiu 4ncearcă s& (m/ine "ou& categorii "e o/iecti#e contra"ictorii& )e de o parte,

asigurarea unei mo+ilităţi eficiente şi avanta=oase su+ aspectul costurilor pentru persoane şi

mărfuri constituie un element central al unei pieţe interne competitive şi +a(a pentru li+era

circulaţie a persoanelor& )e de altă parte, se conturea(ă necesitatea de a controla traficul 4n

creştere şi de a minimi(a costurile e>terne cau(ate de accidentele rutiere, afecţiunile căilor

respiratorii, sc"im+ările climatice, (gomot, efectele nocive asupra mediului sau am+uteia=e&

Aplicarea acestui principiu presupune o a/or"are integrat& pentru optimi(area eficienţei

sistemului de transport, organi(ării şi siguranţei transportului, cât şi pentru reducerea consumului

de energie şi efectelor asupra mediului& Ca o+iective principale se definesc, printre altele,

consolidarea competitivităţii modalităţilor de transport nepoluante, constituirea unor reţele

integrate de transport care să utili(e(e două sau mai multe modalităţi de transport transport

com+inat sau intermodal


6/21

creşterea evidentă a emisiilor cau(ate de transporturile maritime creştere cu ;D< şi de

transportul aerian internaţional creştere cu 11D


7/21

suprasolicitări crescânde şi cu mai multe am+uteia=e, mai ales 4n transportul rutier şi aerian,

precum şi cu efecte adverse crescânde asupra sănătăţii şi mediului& Aceasta constituia o

ameninţare serioasă la adresa competitivităţii ., precum şi a o+iectivelor acesteia de protecţie a

mediului& )entru a contracara aceste tendinţe şi pentru a contri+ui la crearea unui sistem de

transporturi eficient din punct de vedere economic, dar care totodată să nu fie un factor pertur+ator pentru mediu şi societate, Comisia a propus un pac"et de ; de măsuri& Acestea erau

menite să decuple(e creşterea economică de amplificarea traficului şi să pre4ntâmpine

de(voltarea inegală a modalităţilor de transport& 6+iectivul Cărţii al+e din !1 era să sta+ili(e(e

ponderea modalităţilor de transport poluante din volumul total al transporturilor la nivelul din

anul 1009& 8n acest sens aveau să servească 4n primul rând măsuri pentru revigorarea

transportului feroviar, 4ncura=area transportului maritim şi transportului naval pe apele interioare,

precum şi pentru promovarea interconectării diferitelor modalităţi de transport& )e lângă aceasta,

Comisia a mi(at pe revi(uirea liniilor directoare pentru reţelele de transport transeuropene .27, $&9&1tinsă şi pentru a stimula eliminarea +loca=elor din

transporturile internaţionale& A treia parte a Cărţii al+e, a>ată pe drepturile şi o+ligaţiile

utili(atorilor sistemelor de transport, prevedea un plan de acţiune pentru 4m+unătăţirea siguranţei

traficului rutier, 4m+unătăţirea drepturilor utili(atorilor şi reali(area unei structuri transparente a

costurilor pentru toate modalităţile de transport, prin alinierea principiilor de tarifare a

infrastructurii& 8n al patrulea rând, Comisia a su+liniat necesitatea de a ţine su+ control efectele

glo+ali(ării transporturilor&

'unerea in a$!icare si "e-/ateri!e $ri#in" #iitoru! trans$orturi!or

8n pofida eforturilor Comisiei, până 4n a doua =umătate a anilor G9, politica comună 4n domeniul

transporturilor nu a progresat decât cu greu& Calea către o legislaţie comunitară 4n domeniul

transporturilor nu s7a desc"is decât după ce )arlamentul .uropean ).< a iniţiat o acţiune 4nconstatarea a+ţinerii de a acţiona 4mpotriva Consiliului& )rin "otărârea din data de !! mai 109$

4n Cau(a 13H93, Curtea .uropeană de Iustiţie a somat Consiliul să treacă la acţiune 4n domeniul

politicii de transport& 'oar după aceasta, politica europeană 4n domeniul transporturilor s7a

dinami(at&

Multe dintre măsurile anunţate 4n cărţile al+e din 100! şi !1 au fost 4ntre timp transpuse,

respectiv introduse a se vedea capitolele următoare


8/21

5.5A- de moderni(are a infrastructurii pentru gestionarea traficului aerian& .ste de aşteptat ca

aceste iniţiative europene de mare amploare să contri+uie 4n viitor la o gestionare mai eficientă şi

mai sigură a transporturilor&

8n iunie !;, Comisia a dat pu+licităţii un +ilanţ provi(oriu al Cărţii al+e C6M!;


9/21

com$etiti# i e:icient "in $unct "e #e"ere a! resurse!orș C6M!11ea(ă o+iectivul de

reducere a emisiilor de ga(e cu efect de seră cu cel puţin ;D până 4n !$ faţă de nivelurile din

100, fără a 4mpiedica de(voltarea transporturilor şi fără a compromite mo+ilitatea, şi, 4n plus,sta+ileşte un o+iectiv intermediar, pentru !3, de reducere a emisiilor de E.5 cu apro>imativ

!D faţă de nivelul din !9& 5u+liniind 4nsă faptul că, din cau(a creşterii considera+ile a

emisiilor cau(ate de transporturi 4n ultimele două decenii, o+iectivul pentru !3 nu va

4mpiedica o creştere a emisiilor cu 9D faţă de nivelul din 100, e>ecutivul recunoaşte că

sistemul de transport nu este 4ncă dura+il& Acest lucru impune eliminarea dependenţei sistemului

de transport de petrol, fără 4nsă a sacrifica eficienţa sa& 8n termeni practici, ar 4nsemna ca

transporturile să utili(e(e energie mai puţină şi mai curată, să e>ploate(e mai +ine infrastructurile

moderne şi să reducă impactul lor asupra mediului şi a patrimoniului natural&

8n ceea ce priveşte detaliile acestei vi(iuni asupra transporturilor viitorului, Comisia le7a definit

su+ forma a 1 o+iective cum ar fi, de e>emplu 4n ca(ul transportului rutier de mărfuri, devierea

4ncărcăturii către transportul feroviar sau navigaţie 4n proporţie de 3D până 4n !3, respectiv

$D până 4n !$K triplarea lungimii reţelei feroviare de mare vite(ă actuale până 4n !3 şi

transferarea ma=orităţii transportului de pasageri pe distanţe medii către transportul feroviar până

4n !$K implementarea unei reţele de +a(ă .27 multimodale complet funcţionale 4n .

până 4n !3, cu o reţea de 4naltă calitate şi de mare capacitate, până 4n !$, precum şi aserviciilor de informare asociate etc&ată pe o reţea de +a(ă multimodală, necesită resurse

importante, surse de finanţare diversificate şi sisteme de tarifare inteligenteK 4n special, preţul

tre+uie să reflecte costurile şi să evite distorsiunile& 8n acest scop, 4n viitor, utili(atorii

transporturilor vor fi nevoiţi să suporte o parte mai mare a c"eltuielilor decât 4n pre(ent şi, pentru

aceasta, vor fi utili(ate două instrumente de piaţă: impo(itarea energiei şi sistemele de

comerciali(are a emisiilor& 'imensiunea e>ternă a transporturilor va fi 4n sfârşit adaptată la du+la

tendinţă către desc"iderea pieţelor şi dura+ilitatea componentelor interne&

9

http://www.europarl.europa.eu/RegistreWeb/search/simple.htm?reference=COM(2011)0144http://www.europarl.europa.eu/RegistreWeb/search/simple.htm?reference=COM(2011)0144


10/21

Ro!u! 'ar!amentu!ui Euro$ean in "omeniu! trans$orturi!or

)ână la intrarea 4n vigoare a ratatului de la Maastric"t, reglementările 4n domeniul transportului

se sta+ileau prin procedura de consultare& lterior, se aplica procedura de cooperare pentru

aproape toate aspectele politicii comune 4n domeniul transporturilor la ela+orarea liniilor

directoare pentru .27 s7a aplicat procedura de codeci(iecepţii< prin $roce"ura "e co"eci-ie& 'e atunci, 4n calitatea sa de legislator cu drepturi egale,

)arlamentul şi7a pus amprenta 4n mod decisiv asupra politicii europene 4n domeniul

transporturilor& ratatul de la Jisa+ona nu a introdus sc"im+ări su+stanţiale ale politicii europene

4n domeniul transporturilor, 4nsă la articolul 01 din @. se prevede aplicarea procedurii

legislative ordinare 4n toate domeniile transporturilor terestre&

'e multă vreme, marea ma=oritate a deputaţilor 4n ). insistă asupra introducerii unui concept

integrat al politicii de transport comune& )rocedura =udiciară menţionată mai sus, iniţiată de

)arlament 4mpotriva Consiliului, a dat un puternic avânt concreti(ării politicii comune 4n

domeniul transporturilor& )., susţinător 4nverşunat al li+erali(ării pieţelor de transporturi, a

su+liniat 4n repetate rânduri necesitatea de a li+erali(a pieţele de transport 4n paralel cu

armoni(area cuprin(ătoare a condiţiilor7cadru sociale, fiscale şi te"nice, precum şi a standardelor

de siguranţă& Mai mult, )arlamentul .uropean a susţinut 4n mod sistematic principiul mo+ilităţii

dura+ile prin propuneri şi cerinţe concrete&

)e data de 1! fe+ruarie !3, ). a adoptat o re(oluţie referitoare la Cartea al+ă a Comisiei

intitulată )olitica europeană 4n domeniul transporturilor pentru anul !1: momentul

deci(iilor& )rin aceasta, su+linia faptul că ideea de de(voltare dura+ilă tre+uie să fie temeiul şi

etalonul politicii europene din domeniul transporturilor& ). este de acord cu anali(a Comisiei

privind amploarea pro+lemelor din domeniul transporturilor şi a celor legate de de(voltarea

inegală a diverselor modalităţi de transport& )arlamentul a su+liniat necesitatea reali(ării unui

sistem de transport glo+al şi integrat& recerea către modalităţi de transport mai ecologice,menţinând totodată competitivitatea transportului rutier, s7a +ucurat de un spri=in la fel de amplu

ca şi impunerea =ustă a costurilor de infrastructură şi costurilor e>terne pentru fiecare modalitate

de transport& )e lângă aceasta, ). a solicitat ca transportului să i se acorde consideraţia politică şi

+ugetară impusă de caracterul său strategic şi de rolul său de serviciu de interes general& ). a

concreti(at această orientare generală prin intermediul unei multitudini de cerinţe şi propuneri

pentru fiecare modalitate de transport, pentru siguranţa transportului, pentru calendarul şi

finanţarea .27, precum şi pentru o mai +ună coordonare cu alte domenii politice ale .&

Acelaşi lucru este vala+il şi pentru celelalte teme legate de politica de transport 7 intermodalitate,

10


11/21

cercetare, de(voltare şi noi te"nologii& Comisia a preluat de=a multe dintre aceste idei 4n

propunerile sale legislative mai recente&

8n re(oluţia sa din 1! iulie ! referitoare la +ilanţul intermediar al cărţii al+e privind

transporturile, ). a recunoscut progresul 4nregistrat 4n anumite domenii ale politicii de

transporturi şi a salutat măsurile suplimentare prevă(ute de Comisie 4n acest +ilanţ provi(oriu&

otodată, a atras atenţia asupra numeroaselor provocări ce 4ncă stau 4n faţa politicii . din

domeniul transporturilor şi a ela+orat o listă cuprin(ătoare de măsuri&

8n re(oluţia sa din 11 martie !9, ). a ela+orat numeroase recomandări pentru a+ordarea

aspectelor de politică de mediu, climă şi energie 4n politica europeană a transporturilor&

)arlamentul a propus un mi> de politici constând 4n 4m+unătăţiri te"nologice, instrumente ale

economiei de piaţă şi măsuri cone>e, pentru a aduce la unison politica de transporturi, mediu şi

energie& 8n special, a solicitat măsuri care să vi(e(e controlarea cererii de e>emplu ta>e de acces

4n centrul oraşelor sau ta>e de utili(are a autostră(ilorelor de decolare şi de

ateri(are pe aeroporturi 4n funcţie de emisii, precum şi o reducere a emisiilor de C6!, 56! şi

26> 4n transportul maritim&

)e data de 0 iulie !9, ). a adoptat o re(oluţie referitoare la Cartea verde a Comisiei intitulată

Către a nouă cultură a mo+ilităţii ur+ane& 6 altă re(oluţie pe aceeaşi temă a fost adoptată la !3

aprilie !0& ). a solicitat 4n special ela+orarea unui concept glo+al integrat la nivel european al

mo+ilităţii ur+ane, care să servească drept cadru de referinţă comun pentru actorii europeni,

naţionali, regionali şi locali municipalităţi, cetăţeni, agenţi economici şi industrie


12/21

Această re(oluţie a pre(entat, 4n *! de puncte, o imagine completă a politicii europene 4n

domeniul transporturilor& )rincipalele cerinţe ale ). sunt următoarele:

• crearea unui sistem european comun de re(ervare pentru a spori eficien a diverselorț

moduri de transport i pentru a simplifica i cre te nivelul de interopera+ilitate al acestoraKș ș ș

• o revi(uire, 4n sensul ma=orării, a resurselor alocate 4n pre(ent transportului şi mo+ilităţii,

crearea unui fond pentru transporturi şi un anga=ament +ugetar pentru politica de transport 4n

cadrul perspectivelor financiare multianualeK

• definirea şi respectarea unor o+iective mai clare şi cuantifica+ile pentru !! raportate la

anul !1


13/21

au recunoscut 4ncă de la 4nceput importanţa serviciilor de transport&!1 8n vederea reali(ării

o+iectivelor formulate 4n Articolul ! al tratatului de la -oma Comunitatea urmărea şi adoptarea

unei politici comune 4n domeniul transporturilor& Ca urmare principiile fundamentale ale

)oliticii Comune de ransport au fost sta+ilite prin cadrul ratatului de la -oma, semnat 4n anul

10$& ransporturilor li se dedică un titlu separat 4n tratat, itlul %V cu articolele * la 9*& Acesta prevede reguli comune pentru transportul desfăşurat 4n statele mem+re, condiţii aplica+ile

transportatorilor ce7şi desfăşoară activitatea pe teritoriul acestora, precum şi măsuri privind

siguranţa transporturilor şi modalităţi de 4m+unătăţire a acesteia, urmărind o+iectivele tratatelor&

ratatul de la -oma nu a atins +a(a infrastructurală a politicii europene de transport& 8n 10;!

apare primul plan comun pentru autostră(i&!! @inanţarea rămâne 4n sarcina şi la latitudinea

statelor mem+re& 8n anii O o+iectivul a fost li+erali(area pieţii transporturilor, creşterea rolului

acestui sector economic şi să 4nceapă o armoni(are a politicii transporturilor cu politica

regională& 6 nouă epocă a politicii comune 4n domeniul transporturilor a 4nceput 4n luna iunie aanului 109$, când Comisia .uropeană a pu+licat Carta Al+ă privind finali(area )ieţei %nterne,

care a su+liniat aspectele de piaţă ale transportului& Ja sfârşitul anilor 9 şi la 4nceputul anilor 0,

au fost 4nregistrate progrese importante 4n ceea ce priveşte li+erali(area şi armoni(area politicilor

de transport& Ja sfârşitul anilor 9 au intrat 4n discuţie şi alte pro+leme privind de(voltarea

infrastructurii, este vor+a despre reţelele trans7europene şi impactul transporturilor asupra

mediului 8n . se constată o de+alansare a modalităţilor de transport& ransportul rutier şi aerian

4nregistrea(ă creşteri importante, 4n acelaşi timp generând congestionare& 8n acelaşi timp

potenţialul de transport al căilor ferate şi al transportului maritim pe rute scurte rămâne

insuficient e>ploatat& Astfel se pierd alternative de transport& niunea .uropeană a tre+uit şi

tre+uie să vi(e(e promovarea de(voltării reţelelor transeuropene ca un element c"eie pentru

crearea )ieţei %nterne şi consolidarea coe(iunii economice şi sociale& Construcţia reţelelor trans7

europene este un element important pentru creşterea economică şi crearea de locuri de muncă&

Această de(voltare include interconectarea şi interopera+ilitatea reţelelor naţionale, precum şi

accesul la asemenea reţele& 'espre atingerea o+iectivelor legate de li+era circulaţie a persoanelor,

mărfurilor, capitalului şi a serviciilor, . a sta+ilit şi de(voltat reţelele transeuropene 4ndomeniul transporturilor ideea reţelelor transeuropene a apărut la sfârşitul anilor 109, 4n

cone>iune cu piaţa unică propusă


14/21

. privind sc"im+ările climatice prin reducerea emisiilor de C6! generate de mi=loacele de

transport&5iim Fallas, vicepre edinte al Comisiei .uropene i comisarul responsa+il cuș ș

transporturile, a declarat: ransportul va 4m+unătă i cone>iunile dintre diferitele moduri deț

transport i va contri+ui la o+iectiveleș fundamentale pentru o economie eficientă a ., 4nsă 4n

pre(ent lipsesc unele cone>iuni vitale& Căile ferate ale .uropei tre+uie să utili(e(e ecartamente

diferite i doar ! de aeroporturi principale i 3$ de porturi ma=ore sunt conectate direct laș șre eaua feroviară&ț @ără cone>iuni +une .uropa nu va cre te i nu va prospera&ș ș

2oua politică a fost ela+orată 4n urma unui proces de consultare de doi ani i sta+ile te o re eaș ș ț

centrală de transport care urmea(ă să fie instituită până 4n !3 pentru a repre(enta coloana

verte+rală a transporturilor 4n cadrul pie ei unice&ț )ropunerile de finan are pu+licate astă(iț

pentru perioada !1*7!!< concentrea(ă de asemenea fondurile . din domeniul

transporturilor cu preponderen ă către această re ea centrală de transport, completând verigileț țlipsă la nivel transfrontalier, 4nlăturând +loca=ele i transformând7o 4ntr7o re ea mai inteligentă&ș ț

2oua re ea .27 centrală va fi sus inută de o re ea cuprin(ătoare de rute la nivel regional iț ț ț ș

na ional care aduc trafic 4n re eaua centrală&ț ț Aceasta din urmă va fi 4n mare parte finan ată deț

statele mem+re, cu câteva posi+ilită i de finan are . i regionale din fonduri destinateț ț ș

transporturilor, inclusiv noi instrumente de finan are inovatoare&ț 5copul este ca treptat, până 4n

!$, cea mai mare parte a cetă enilor i a companiilor din .uropa să se afle la cel mult 3 deț ș

minute de re eaua7afluent&ț

Juată 4n ansam+lu, noua re ea de transport va oferi:ț

• călătorii mai sigure i mai pu in aglomerateKș ț

• călătorii mai fluente i mai rapide&ș

Cele 31, miliarde de euro alocate transporturilor 4n cadrul facilită ii Conectarea .uropei aț

C@M cadrul financiar multianual< vor servi 4n practică drept capital ini ial pentru stimulareaț

investi iilor suplimentare din partea statelor mem+re 4n vederea finali(ării cone>iunilor iț ș

legăturilor transfrontaliere dificile, care altfel nu ar fi pro+a+il construite& @iecare 1 milion de

euro c"eltuit la nivel european va genera $ milioane de euro din partea guvernelor statelor mem+re i ! de milioane de euro de la sectorul privat&ș

Qăr ile ane>ate pre(intă re eaua centrală .27 re eaua transeuropeană de transport< pentruț ț ț

!3, precum i principalele coridoare de implementare 4n perioada de finan are !1*7!!&ș ț

2oua politică instituie o re ea de transport a .uropei mai mică i mai +ine definită&5copul săuț ș

este să concentre(e c"eltuielile asupra unui număr mai mic de proiecte care pot reali(a o valoare

adăugată reală la nivelul .& 5tatele mem+re se vor confrunta, de asemenea, cu cerin e maiț

14


15/21

riguroase 4n ceea ce prive te specifica iile comune care vor func iona la nivel transfrontalier i cuș ț ț ș

o+liga ii =uridice legate de finali(area proiectului&ț

-e eaua .27 este compusă din două niveluri:ț o re ea centrală care urmea(ă să fie finali(atăț până 4n !3 i o vastă re ea afluentă care aduce trafic 4n aceasta i care urmea(ă să fie finali(atăș ț ș

până 4n !$& -e eaua afluentă glo+ală va asigura acoperirea completă a . i accesi+ilitateaț ștuturor regiunilor& -e eaua centrală va acorda prioritate celor mai importante legături i noduriț șale .27, astfel 4ncât acestea să devină pe deplin func ionale până 4n !3&ț Am+ele niveluri

includ toate modurile de transport:rutier, feroviar, aerian, pe căi naviga+ile interioare iș

transportul maritim, precum i platformele intermodale&ș

6rientările .27 sta+ilesc cerin e comune pentru infrastructura .27 7 cu cerin e mai stricteț ț

pentru re eaua centrală&ț Acest aspect va asigura fluen a opera iunilor de transport 4n 4ntreagaț ț

re ea&ț otodată, această politică favori(ea(ă implementarea unor sisteme de gestionare a

traficului care vor permite optimi(area utili(ării infrastructurii i, prin cre terea eficien ei,ș ș țreducerea emisiilor de C6!&

%mplementarea re elei centrale va fi facilitată printr7o a+ordare +a(ată pe coridoare&ț 1 coridoare

vor constitui +a(a de(voltării coordonate a infrastructurii 4n cadrul re elei centrale&ț Acoperind cel

pu in 3 moduri, 3 state mem+re i ! sec iuni transfrontaliere, aceste coridoare vor reuni stateleț ș țmem+re 4n cau(ă, precum i păr ile interesate relevante, de e>emplu administratorii i utili(atoriiș ț ș

infrastructurii& Coordonatori europeni vor pre(ida platforme de coridoare care vor reuni toate

păr ile interesate # acestea vor fi un instrument important pentru garantarea coordonării, aț

cooperării i a transparentei&ș

Aspecte i cifre esen iale H 4ntre+ări frecventeș ț

• ransportul este esen ial pentru o economie europeană eficientă&ț

• 5e preconi(ea(ă că transportul de marfă va cre te cu 9 D până 4n !$&ș ransportul de

călători va cre te cu peste $ D&ș

• Comer ul este vital pentru cre tere&ț ș Comer ul are nevoie de transport&ț Acele (one ale

.uropei care nu au cone>iuni +une nu vor prospera&

2oua re ea centrală # cifreț

-e eaua centrală va conecta:ț

• 93 de porturi europene principale cu legături feroviare i rutiereKș

• 3 de aeroporturi principale cu legături feroviare cu ora e mariKș

• 1$ de ?m de linii de cale ferată moderni(ate pentru circula ia de mare vite(ăKț

15


16/21

• 3$ proiecte transfrontaliere ma=ore pentru reducerea +loca=elor&

Aceasta va fi for a motrice economicăț a pie ei unice, făcând posi+ilă o adevărată circula ie li+erăț ț

a +unurilor i a persoanelor 4n 4ntreaga niune&ș

2oua re ea centrală 7 finan area:ț ț

Costul implementării primei fa(e de finan are a re elei centrale pentru !1*7!! a se vedeaț ț

lista ane>ată a proiectelor< este estimat la !$ de miliarde de euro& -e eaua centrală urmea(ă săț

fie finali(ată până 4n !3&

@acilitatea Conectarea .uropei pune la dispo(i ie 31, de miliarde de euro pentru infrastructurațde transport pe perioada financiară următoare !1!7!!


17/21

• 4ndeplinesc criteriile sta+ilite 4n metodologie pentru a face parte din re eaua centrală a seț

vedea mai =os pentru mai multe informa ii privind metodologia i criteriileact al finan ării . disponi+ile depinde, de asemenea, de detaliile propunerilor ț

na ionale&ț 8n ansam+lu, pentru o perioadă +ugetară de ani, contri+u ia . la de(voltareaț

infrastructurii de transport principale va fi 4n mod normal de apro>imativ ! D din costurile

investi iei&ț 5pri=inul pentru studii individuale poate fi de până la $ D, iar pentru studii i lucrăriș

de construc ii 4n ca(ul proiectelor transfrontaliere de până la *ț D& -estul provine de la statele

mem+re, de la autorită ile regionale sau eventual de la investitori priva i&ț ț

Ce se 4ntâmplă dacă nu fac parte din re eaua centralăRț Ce este re eaua glo+alăRț Cine o finan ea(ăț

i cum func ionea(ăRș ț

Ja nivel regional i na ional, ceea ce numim re eaua glo+ală va repre(enta un afluent al re eleiș ț ț ț

centrale de transport& Această re ea glo+ală face parte integrantă din politica .27 i va fiț ș

administrată 4n mare măsură c"iar de statele mem+re, cu unele fonduri disponi+ile 4n cadrul

politicii 4n domeniul transporturilor i, +ine4n eles, 4n cadrul politicii regionale&ș ț

Aceasta este su+sidiaritatea 4n ac iune&ț %nten ionăm ca, treptat, până 4n !$, marea ma=oritate ațcetă enilor i companiilor din .uropa să se afle la cel mult 3 de minute distan ă, ca timp deț ș ț

deplasare, de această re ea7afluent&ț

2oile orientări .27 merg mult mai departe decât 4nainte 4n privin a specificării de cerin e,ț ț

inclu(ând i re eaua glo+ală, astfel 4ncât 4n timp # până la ori(ontul !$ # păr i mari din re eauaș ț ț ț

glo+ală să fie unite 4n ceea ce prive te standarde pe deplin interopera+ile i eficiente pentruș ș

transportul feroviar, autoturisme electrice etc&

Care sunt cerin ele mai stricte pentru re eaua centralăRț ț

.>istă două seturi importante de cerin e pentru proiecte care +eneficia(ă de finan are pentruț ț

re eaua centrală:ț a< cerin e te"nice care tre+uie aplicateKț i +< noi cerin e =uridice de finali(are aș ț

proiectelor&

Cerin ele te"nice:ț

8n special pentru o re ea centrală, cerin ele te"nice tre+uie să fie 4n mod o+ligatoriuț ț

interopera+ile la nivelul 4ntregii re ele&ț 'e e>emplu, acest lucru 4nseamnă că .-M5 sistemuleuropean de management al traficului feroviar< 7 sistemele 5% de +a(ă pentru gestionarea

17


18/21

circula iei trenurilor 7 tre+uie să se aplice peste tot&ț 'e asemenea, standardele de siguran ă rutierăț

4n ceea ce prive te cerin ele de siguran ă 4n tuneluri i cerin ele de siguran ă rutieră tre+uie să seș ț ț ș ț ț

aplice la nivelul 4ntregii re ele, iar te"nologia pentru 5% sistemele inteligente de transportperien a din ultimii ani arată căț

fiecare 1 milion de euro c"eltuit la nivel european va genera $ milioane de euro din parteaguvernelor statelor mem+re i ! de milioane de euro de la sectorul privat&ș

Ja aceste sume o+ inute prin efectul de pârg"ie se adaugă acum posi+ilitatea apari iei unor noiț ț

fonduri din sectorul privat, prin instrumente de finan are inovatoare precum o+liga iuni pentruț ț proiecte&

Cum func ionea(ă cofinan areaRț ț Ce sumă provine de la statele mem+re i ce sumă de la .uropa&ș

%nfrastructurile de transport necesită investi ii enorme # iar mare parte din acestea va veniț

4ntotdeauna de la statele mem+re& -olul .uropei 4n materie de investi ii i coordonare este de aț ș

oferi valoare adăugată prin eliminarea +loca=elor i prin completarea legăturilor i cone>iunilor ș șlipsă, precum i de a spri=ini crearea unei verita+ile re ele de transport europene&ș ț

-atele normale de cofinan are pentru proiecte .27 privind re eaua centrală vor fi:ț ț

• )ână la $ D cofinan are . pentru studii&ț

• )entru lucrări, până la ! D de e>emplu lucrări de e>plorare pentru un tunel importantistă anumite posi+ilită i de a cre te cofinan area pentru proiectele transfrontaliereț ș ț

privind cone>iuni 4ntre transportul feroviar i căile naviga+ile interioare până la * D


19/21

• )entru anumite proiecte 5%, precum .-M5, se poate oferi un nivel mai mare de

cofinan are, de până la $ D, pentru a spri=ini statele mem+re care fac tran(i ia&ț ț

Cum au fost alese proiectele care fac parte din re eaua centralăRț

)rioritatea a fost să se reoriente(e finan area . 4n domeniul transporturilor pentru a crea oțverita+ilă re ea europeană 7 nu doar pentru a elimina +loca=ele 4ntr7un mod dispersat # ci pentru aț

avea 4ntr7adevăr o re ea&ț

8n acest scop, a fost ela+orată o nouă metodă pe +a(a consultărilor aprofundate cu statele

mem+re i cu păr ile interesate&ș ț 6+iectivul era crearea unei re ele europene care să lege centreleț

economice i sociale ma=ore i punctele de trecere importante către ări ter e porturi, aeroporturiș ș ț ț

i legături terestre< i crearea infrastructurii permanente necesare pentru a sus ine pia a unică i aș ș ț ț ș

spri=ini competitivitatea i de(voltarea economică&ș

Metodologia se +a(ea(ă pe mai multe etape& 8n primul rând, selectarea nodurilor principale #

care 4ndeplinesc anumite criterii statistice, de e>emplu capitalele i alte centre economice iș ș

sociale importante, porturile mari volum i criterii teritorialeistă de=a, 4n timp ce alteleș

pre(intă +loca=e, iar altele legături lipsă&uri de trafic 7 de călători i de marfă&ș Acest lucru este esen ial pentru a definiț

sec iunile prioritare ale re elei centrale i pentru a vedea 4n mod clar sec iunile prioritare undeț ț ș ținfrastructura tre+uie moderni(ată sau construită sau unde e>istă +loca=e care tre+uie 4nlăturate&

)e această +a(ă s7a definit o re ea centrală strategică, care face legătura 4ntre noduri importanteț

din punct de vedere strategic i rute multimodale, inând de asemenea seama de principaleleș ț

flu>uri de trafic&

oate proiectele privind re eaua centrală repre(intă o prioritate pentru cofinan area .&Cu toateț ț

acestea, pentru perioada de finan are !1*7!! se acordă o importan ă deose+ită finan ăriiț ț ț

proiectelor transfrontaliere care au cea mai mare valoare adăugată a .&

Ce sunt, mai e>act, coridoarele i de ce avem nevoie de coridoareRș

.>perien a din trecut a arătat că este foarte greu să se implemente(e proiecte de transportț

transfrontaliere i de alt gen 4n diferite state mem+re 4ntr7un mod coordonat&.ste foarte u or, deș șfapt, să se cree(e sisteme i cone>iuni divergente i să se genere(e mai multe +loca=e&ș ș

6 inova ie ma=oră a noilor orientări .27 este introducerea a 1 coridoare de implementareț

pentru re eaua centrală&ț Acestea au rolul de a a=uta la implementarea de(voltării re eleiț

centrale& @iecare coridor tre+uie să includă trei moduri, trei state mem+re i două sec iuniș ț

transfrontaliere&

19


20/21

Vor fi create platforme de coridoare, pentru a reuni la un loc toate păr ile interesate stateleț

mem+re relevante& )latforma de coridor repre(intă o structură de guvernan ă care va ela+ora iț ș

implementa planuri de de(voltare a coridoruluiS pentru ca lucrările efectuate de7a lungul

coridorului 4n diferite state mem+re i aflate 4n diferite stadii de reali(are să poată fi 4m+inate cuș

eficacitate& )latformele de coridor pentru cele 1 coridoare principale ale re elei centrale vor fiț

pre(idate de coordonatori europeni&

Cum 4ndepline te noua .27 o+iectivele ecologiceRș

.27 este un instrument esen ial care contri+uie la atingerea de către politica 4n domeniulț

transporturilor a o+iectivului glo+al de reducere cu ; D a emisiilor provenite din sectorul

transporturilor până 4n !$ a se vedea Cartea al+ă privind transporturile 7 !$, pu+licată la

4nceputul acestui antul politicii .27: )olitica .27, politica europeană privind re elele transeuropeneț , are

drept scop crearea infrastructurilor i intercone>iunilor de transport care să stea la +a(a pie eiș ț

unice, asigurarea li+erei circula ii a +unurilor i a persoanelor i spri=inirea cre terii economice, aț ș ș ș

creării de locuri de muncă i a competitivită ii .&ș ț 8n trecut, sistemele de transport din .uropa

s7au de(voltat 4n mare parte 4n interiorul frontierelor na ionale&ț Aceasta a condus la lipsainterconectării re elelor de transport sau la un grad redus de interconectare la frontiere sau de7aț

lungul coridoarelor principale&Eradul redus de interconectare a sistemelor de transport repre(intă

un o+stacol 4n calea cre terii economice&ș 8ncepând din anii 109, politica .27 a alocat

fondurile . cu preponderen ă pentru spri=inirea de(voltării proiectelor de infrastructurăț

europene esen iale&ț Cu toate acestea, având 4n vedere, 4n special, perioada dificilă din punct de

vedere financiar prin care trecem, este necesar să se reoriente(e c"eltuielile . 4n domeniul

transporturilor acolo unde acestea oferă valoare adăugată ma>imă # pentru a crea o re ea centralăț

europeană puternică&

20


21/21

;I;LIO

LI-Integrare Arman Maria Con 1302.docx

Documents

Transcript of LI-Integrare Arman Maria Con 1302.docx