Tehnologii de Integrare a Sistemeor Informatice

8/16/2019 Tehnologii de Integrare a Sistemeor Informatice

1/41

TEHNOLOGII DE INTEGRARE A SISTEMELOR INFORMATICE

Conectarea aplicaţiilor prin stocurile de date este relativ simplă,

apelând la: FTP, utilităţi oferite de SGBD-uri, instrumente T! "#tract,

Transform and !oad$, servere de inte%rare& 'ultitudinea de instrumente

suport pentru inte%rare la acest nivel u(urea)ă mult efortul de inte%rare&

*nte%rarea orientată pe date se poate reali)a prin mi%rarea datelor

dintr-un sistem informatic +n altul sau prin folosirea unor produse softare,

care permit accesul la diferite surse de date fără a mai fi nevoie de

e#tra%erea, transportul, transformarea, validarea (i curăţarea datelor din

sistemele sursă (i +ncărcarea lor +n sistemele destinaţie& 'i%rarea datelor se

poate face către un sistem operaţional "+n %eneral către o a)ă de date$ sau

către un sistem suport deci)ie "adică către un depo)it de date$& Principalul

standard folosit pentru intersc.imul de informaţii este e/tensile 'ar0up

!an%ua%e "/'!$, iar cel mai important protocol de comunicaţii a)at pe

acesta (i care stă la a)a serviciilor 1e este Simple 23ect 4ccess

Protocol "S24P$&

2.1.Integrarea orientată pe date

In abordarea orientată pe date pentru integrarea aplicaţiilor trebuie ca

schimbul de informaţii să apară între bazele de date (sau proprietari API,

care produc informaţie), ceea ce înseamnă că bazele de date trebuie văzute

7


2/41

ca puncte principale de integrare! "oluţiile de integrare orientată pe date pot

fi grupate în trei categorii#

copii multiple ale bazei de date $

federalizarea datelor$

procesarea interfeţei!

Figura 2.1 "chimb de informaţie între două aplicaţii

2.1.1. Menţinerea unor copii ale datelor

Prin realizarea unor copii ale bazei de date si distribuirea lor la

nivelul aplicatiilor fiecare aplicaţie poate să aibă propriul stoc dedicat de

date! %n orice moment, o parte din surse sunt puţin desincronizate, datorităînt&rzierilor inerente în propagarea schimbărilor între sursele de date!

'istă * modele de mutare a datelor +eal-./#

• mutarea unei copii a datelor$

• replicarea datelor$

• replicare master0master$

• replicare master0slave$

• sincronizare la nivel de linie master0master$

77


3/41

• replicare snapshot master0slave$

• capturarea detaliilor tranzacţiilor

• replicare incrementală a tranzacţiilor master0slave$

• implementarea sincronizării la nivel de linie master0master

utiliz&nd "12 "erver$

• implementarea replicării snapshot master0slave utiliz&nd "12

"erver$

• replicare master0slave în cascadă!

Replicarea datelor este o variantă a copierii datelor, referindu0se la

simpla mutare a datelor între două sau mai multe baze de date! Aceste bazede date pot avea provenienţe diferite (3igura *!*) 4i pot avea modele

diferite! 5erinţa fundamentală pe care trebuie să o îndeplinească o bază de

date pentru a i se putea replica datele este să ofere o infrastructură pentru

schimbul de date!

Figura 2.2 6eplicarea unei baze de date

Aplicaţie Aplicaţie Aplicaţie

aza dedate

6eplicarea datelor

6eplicarea datelor 6eplicarea datelor

aza dedate *

aza dedate .

78


4/41

9ulte baze de date, care includ soluţii :middle;are< oferă servicii

pentru replicarea datelor! 6eplicarea prin intermediul serviciilor este

realizată prin plasarea unui strat soft;are între două sau mai multe baze de

date! Pe de o parte, datele sunt etrase dintr0o bază de date sau din mai

multe baze de date 4i sunt apoi plasate în bazele de date ţintă! 9ulte dintre

aceste soluţii oferă servicii de transformare precum 4i abilitatea de a

modifica schema 4i conţinutul astfel înc&t acestea să aibă sens pentru baza

de date ţintă!

Avantajele replicării bazelor de date sunt simplitatea şi costurile

scăzute! 6eplicarea este u4or de implementat, iar tehnologia este ieftină!

=in păcate, aceste avanta>e sunt eliminate dacă sunt necesare metode ata4ate

datelor! %n acest caz, trebuie luată în considerare orientarea bazată peservicii!

2.1.2 Federalizarea datelor

3ederalizarea datelor se referă la integrarea mai multor baze de date

4i a modelelor asociate într0o singură bază de date, cu un vie; unificat

(3igura *!.)! Practic, federaţiile bazei de date reprezintă bazele de date

virtuale!

Instrumentele pentru federalizarea datelor plasează un nivel

softare !middleare" între bazele de date distribuite fizic 4i aplicaţiile

care vizualizează datele! Acest nivel conectează bazele de date folosind

interfeţe 4i mapează bazele de date fizice într0o bază de date virtuală!

Aplicaţia folose4te această bază de date virtuală pentru a accesa informaţiile

necesare! Instrumentele pentru federalizarea bazei de date gestionează

7?


5/41

colectarea 4i distribuirea datelor, pe măsură ce acestea sunt necesare, către

bazele de date fizice!

Avantajul folosirii acestui soft;are este că poate lega tipuri

diferite de date într0un model unificat care suportă schimbul de informaţie!

Figura 2.# 3ederalizarea datelor

Aceasta este cea mai elegantă soluţie pentru integrarea datelor

deoarece permite accesul la orice bază de date conectată la sistem printr0o

singură interfaţă bine definită! "pre deosebire de replicare, federalizarea

nu necesită modificări ale aplicaţiilor ţintă! otu4i, schimbări sunt necesare

la nivelul aplicaţiei care susţine soft;are0ul bazei de date conţinută în

federaţie! Acest fapt este datorat interfeţelor diferite care sunt folosite pentru

a accesa un model al bazei de date diferit (baza de date virtuală)!

8-


6/41

2.1.# $ntegrarea datelor prin intermediul interfeţelor

"oluţiile de procesare a interfeţei folosesc interfeţe ale unor aplicaţii

bine definite pentru a se aa at&t pe integrarea aplicaţiilor pachet, c&t 4i pe a

celor obi4nuite (3igura *!@)! Interesul curent în integrarea de tip 'nterprise

6esource Planning ('6P) manifestat de către "AP, People"oft 0 racle a

făcut acest sector cel mai atractiv în ceea ce prive4te integrarea de aplicaţii!

Figura 2.% Procesarea interfeţei

Producătorii de soluţii '6P susţin soluţiile bazate pe procesarea

interfeţei prin oferirea de adaptori, care să conecteze c&t mai multe aplicaţii

obi4nuite sau aplicaţii pachet, eternaliz&nd informaţia! Ace4ti adaptori se

conectează la soluţiile tehnologice care includ tehnologii middle;are, dar 4i

:screen scrapere


7/41

integrare eficientă a mai multor tipuri de aplicaţie define4te

avanta>ul principal al utilizării produselor de integrare a aplicaţiilor! %n doar

c&teva zile, este posibilă conectarea unei aplicaţii "AP 6D. la o aplicaţie

racle, prin intermediul unei soluţii de procesare a interfeţei care să

gestioneze diferenţele de schemă, conţinut 4i semantica aplicaţiei, prin

interpretarea informaţiei interschimbată între sisteme!

=ezavanta>ul folosirii produselor de integrare bazată pe procesarea

interfeţei este că se acordă atenţie limitată logicii procesului de afaceri, c&t

4i metodelor aparţin&nd sursei sau sistemelor ţintă! %n aceste situaţii, se

recomandă folosirea unei abordări orientate pe servicii! "e prognozează că

pe viitor, tehnologia de procesare a interfeţei va fi capabilă să includă 4i

metode!

2.2. Standarde utii!ate a integrarea dateor

2.2.1. &M'( &)'*( eb&M'

=e la crearea sa, e&tensible Mar+up 'anguage (&M') a fost

proiectat ca standard pentru interschimbul de informaţie pe Internet! 5a

urmare, aplicabilitatea la integrarea aplicaţiilor este naturală, deoarece E92

oferă un standard robust, u4or de înţeles pentru schimbul de informaţie!

E92 poate susţine interschimbul de semantici ale aplicaţiilor 4i de

informaţie! ot acest proces se realizează fără ca aplicaţiile destinaţie să aibă

nevoie de informaţii despre aplicaţiile sursă!

E92 oferă un format comun de schimb de informaţie, încapsul&nd

at&t datele c&t 4i metadatele! Acest format permite aplicaţiilor 4i bazelor de

date să comunice fără a avea informaţii una despre cealaltă! Pentru a

8*


8/41

comunica, sistemul sursă reformatează un mesa>, o informaţie sau o

înregistrare ca un E920tet 4i mută acea informaţie într0ul alt sistem, care

4tie să citească E92!

Faloarea E920ului rezidă din simplitatea lui! "e pot lua cantităţi

mari de informaţie 4i se pot consolida într0un document E92 ca piese

semnificative, care dau structura 4i organizarea informaţiei! (3igura *!G)

Figura 2., E92, reprezentare tet simplă a unor date de compleităţi diferite

locul de bază al unui document E92 este un elementul definit prin

marcatori (tag0uri)! Bn element are un tag de început 4i un tag de final!

oate elementele dintr0un document E92 sunt conţinute de un element

rădăcină E92, care suportă elemente rădăcină sau elemente în alte

elemente, de unde rezultă că poate susţine o structură ierarhică! Humele

8.


9/41

elementelor descriu conţinutul elementului, iar structura descrie relaţiile

dintre elemente! Bn document E92 este considerat bine format, dacă poate

fi citit de un parser E92 4i dacă formatul său se potrive4te cu specificaţiile

E92! "e pot defini atribute ale elementelor 4i descrie caracteristici ale

elementelor în tagul de început! Bn parser &M' cite4te documente E92 4i

etrage datele ce urmează a fi accesate de alt program! Parserul este parte

componentă a nivelului middle;are! (3igura *!)

Pentru ca aplicaţiile ce folosesc E92 să poată fi integrate, ele

trebuie să eternalizeze informaţia sub formă de E92! ehnologia

middle;are0E92 gestionează etragerea informaţiei din sistemul sursă,

conversia ei în E92 4i plasarea informaţiei în sistemul destinaţie, tot

procesul fiind automat 4i transparent pentru utilizator! A4a cum s0a maispecificat, E92 este bazat pe tet 4i, astfel, o informaţie care în mod normal

poate fi stocată pe G* , se poate mapa într0un fi4ier E92 de *- ori mai

mare, acest fapt reprezent&nd unul din dezavanta>ele utilizării E92!

Figura 2.- 'tragerea informaţiei prin parser E92

2egătura între E92 4i middle;are este clară deoarece tehnologia

middle;are realizează partea de transfer efectiv de mesa>e, care

8@


10/41

încapsulează E92 4i se asigură că acele mesa>e pot fi înţelese de sistemele

destinaţie! 9iddle;are0ul gestionează 4i interfeţele cu aplicaţiile sursă 4i

destinaţie 4i mută informaţia!

E92 nu >uca p&nă mai recent un rol prea important în domeniul

integrării aplicaţiilor în cadrul acelea4i companii! Practic, în aceste cazuri

erau alese alte standarde 4i metode de integrare din motive de eficienţă!

otu4i, datorită descentralizării controlului asupra informaţiei, E92 devine

din ce în ce mai important! 9ulte companii, ca racle0People"oft 4i "AP

folosesc acum E92 ca interfaţă nativă pentru sistemele lor! racle0

People"oft de>a a definit un produs, pen Integration 3rame;orJ, care

folose4te E92! 9ai mult dec&t at&t, producătorii de sisteme de gestiune a

bazelor de date precum racle, "Kbase 4i Informi, oferă mecanisme, care permit E920urilor să citească 4i să scrie direct în baza de date!

6olul ma>or al E92 este în domeniul integrării aplicaţiilor între mai

multe companii! "tandardele E92 oferă valoare suplimentară prin

includerea nivelurilor de metadate comune, care pot eista între unul sau

mai mulţi parteneri membri ai tranzacţiei 4i chiar prin includerea

mecanismelor de transformare standard ca E"2!

5ele mai relevante standarde E92 folosite pentru integrareaaplicaţiilor sunt# 5osetta6et, /D*, Bi)Tal0, #tensile Financial 5eportin%

'ar0up !an%ua%e "/F5'!$, /'!-Sc.ema, /'! 7uer8 (i /S!T "taelul

9&&$!

Ro"ettaNet un cadru pentru interschimb de date 4i procese cu e0business! #EDI se referă la o specificaţie, care descrie cum trebuie mapat un

'=I tradiţional la un E92 4i invers $i!Ta% este fondat de 9icrosoft 4i define4te un standard E92 pentru

E920uri bazate pe mesa>e 4i metadate! 9icrosoft oferă 4i un

server izalJ pentru a susţine acest standard! #FRML este un standard definit de American Institute of 5ertified

8G


11/41

Public Accountants pentru a defini standarde E92 pentruinformaţii financiare!

#ML& S'(e)a

este un grup de lucru al L.5, care descrie un mecanism pentru determinarea structurii unui document E92

#ML*uer+

'ste un alt grup L.5, care creează un set de operaţii comune4i sintaă pentru a accesa date stocate E92

*abelul 2.1. "tandarde E92 pentru integrarea aplicaţiilor

&)'* este un limba> proiectat să transforme un document E92

într0un altul, modific&nd at&t schema, c&t 4i conţinutul procesului!

=ocumentele E92 sunt ca ni4te mesa>e! 3iecare aplicaţie are un set unic de

semantici, iar documentele care circulă între aplicaţii trebuie să poată fi

transformate (3igura *!7)! At&t structurile de date, c&t 4i conţinutul suntnecesar să fie corecte din punct de vedere semantic pentru a fi încărcate în

aplicaţia ţintă! =acă datele nu au formatul necesar, atunci operaţia de

actualizare nu va reu4i!

Figura 2. ransformarea documentelor E92 prin E"2

8


12/41

%n plus, E"2 poate realiza 4i alte tipuri de procesare de tet 4i

operaţii de transformare, care includ crearea formatelor de date standard

bazate pe tet ca P=30uri sau alte formate!

ransformarea unui document E92 folosind E"2 necesită doi

pa4i! Primul pas constă într0o transformare structurală, unde datele sunt

transformate, de la o structură de intrare la o structură de ie4ire! Acest pas

implică selectarea datelor, gruparea lor, sortarea lor sau agregarea lor în

funcţie de necesităţile transformării! =e eemplu, în cadrul unui document

E92 se poate face conversia de la dolari americani la franci francezi!

Această transformare este bazată pe o rată de conversie valutară, fie pe o

valoarea statistică fie pe o valoare citită dintr0o bază de date aflată la

distanţă!

/lectronic 0usiness using e&tensible Mar+up 'anguage

(eb&M') este un produs al colaborării dintre BHD5'3A5 4i A"I"! Acest

standard a fost construit pe baza E92, ca 4i alte standarde Internet 4i

servicii Leb! "copul său este crearea unei infrastructuri pentru comerţul

electronic bazat pe informaţie 4i procese! ebE92 este considerat un

standard bun, fiind folosit de cei care automatizează *!Bnicitatea ebE920ului este dată de completitudinea acestuia,

adres&nd probleme ca# procese, managementul tranzacţiilor, semantici,

notaţii, securitate, acorduri, standarde legate de transferul de informaţie 4i

standarde legate de structurarea informaţiei!

5u toate acestea, completitudinea ebE920ului poate fi considerată

un factor ce limitează, din cauza duratei pe care o necesită pentru a se plia

pe un domeniu!

87


13/41

"tandardul ebE92 a fost creat pentru a înlocui '=I sau alte

standarde folosite în comerţul electronic! Acesta este un sistem bazat pe

mesa>e E92 pentru schimbul de informaţie 4i poate conţine un depozit

pentru a permite accesul simultan la informaţie! "istemul de mesa>e suportă

orice tip de date, tranzacţii '=I 4i informaţie binară! 9ai mult dec&t at&t,

ebE92 suportă acorduri de tranzacţionare între parteneri M o funcţie

fundamentală a subsistemelor partener '=I0ebE92 poate fi folosit astfel

pentru a reprezenta acordurile de servicii de afaceri!

5a 4i alte standarde (ebE920ul nu este un produs) vine cu un set de

reguli, care permit producătorilor de aplicaţii 4i integrare de aplicaţii să0si

proiecteze produsele pentru a susţine acest standard!

2.2.2. )A( 3)4'( 544$

)imple bject Access rotocol !)A" define4te un format E92

bazat pe mesa>e, care este folosit de aplicaţiile bazate pe servicii Leb pentru

a comunica 4i interopera între ele pe Leb (figura *!8!)! "AP este un

standard pentru codificarea mesa>elor în E92 4i care poate apela funcţii în

alte aplicaţii! 'ste analog cu 6emote Procedure 5alls (6P5) folosit de

tehnologii ca =59 sau 56A, dar elimină o parte din compleitatea

utilizării acestor interfeţe! "AP permite aplicaţiilor să apeleze funcţii din

alte aplicaţii, care rulează pe altă platformă hard;are, indiferent de sistemul

de operare 4i limba>ul de programare!

88


14/41

Figura 2.6 "AP oferă mecanisme de comunicare între client 4i server

3eb )ervice 4escription 'anguage !3)4'" este o colecţie de

metadate despre E92 bazat pe servicii, folosită pentru descrierea scopului

unei afaceri 4i a modului de accesare electronică a serviciilor acestora! azat

pe "AP, L"=2 specifică procedurile pentru descoperirea informaţiei

tehnice 4i funcţionale despre serviciile Leb pe Internet!

Bn document L"=2 este descris de un număr de elemente#

• definiţii tip, pentru elementele de date (în mod normal, utiliz&nd

E92 "chema)$

• definiţii de mesa>e, care comprimă unul sau mai multe elemente

de date$

• definiţii ale operaţiilor, care reprezintă descrieri abstracte ale

acţiunilor care pot fi suportate de serviciu, 4i care definesc tipul

mesa>ului# de intrare sau de ie4ire$

8?


15/41

• definiţii PortT8pe$

• definiţii de conectare, care descriu coneiunea între PortKpe 4i

protocoale ("AP, CP, N'DP")$

• definiţii de servicii!

5a urmare, se poate spune că L"=2 oferă o abordare standard

serviciilor Leb! =e asemenea, L"=2 oferă un mecanism automat de

generare a proK0urilor pentru serviciile Leb folosind un limba> standard!

Acest standard este analog I=2 (Interface =efinition 2anguages) 4i se

găse4te at&t în 59 c&t 4i în 56A! 5u alte cuvinte, este un simplu

contract între client 4i server!

L"=2 define4te o gramatică E92 pentru descrierea serviciilor de

reţea ca o colecţie de puncte finale de comunicaţie, care pot face transfer de

informaţie! =efinirea serviciilor L"=2 oferă o modalitate pentru

automatizarea comunicării între aplicaţii (3igura *!?)!

?-


16/41

Figura 2.7 =efinirea serviciilor prin L"=2

5niversal 4escription( 4iscover8 and $ntegration !544$" este un

standard pentru catalogarea 4i publicarea descrierilor L"=2 asociate

serviciilor Leb, care sunt disponibile pe Internet! %ntr0un mod asemănător

căutării informaţiei în Pagini Aurii sistemele de comerţ pot căuta în registrul

B==2 serviciile Leb, apoi pot prelua parametrii de interacţiune 4i pot

interacţiona efectiv cu serviciile Leb găsite folosind "AP!

"pecificaţiile B==I ţintesc să definească un mecanism comun

pentru publicarea 4i căutarea informaţiei prin servicii Leb! 5reatorii B==I

(I9, 9icrosoft, Ariba) încearcă să creeze un echivalent pe Internet pentru

Pagini Aurii! Acum este disponibilă pe piaţă prima generaţie de specificaţii!

Figura 2.19 B==I

2.,. Te(noogii in-or)ati'e de integrare a dateor

?


17/41

2.#.1. 0aze de date centralizate şi distribuite

0aza de date este un ansamblu de colecţii de date în memoria

eternă, cu următoarele caracteristici:

• este organizat, pe trei niveluri (conceptual, logic, fizic)$

• este structurat, conform unui model de date$

• este coerent, prin restricţiile de integritate 4i protecţia datelor$

• are o redundanţă minimă 4i controlată, prin implementarea unui

model de date 4i prin aplicarea unei tehnici de proiectare$

• este accesibil mai multor utilizatori în timp util! +F'2I-/

azele de date sunt manipulate cu a>utorul sistemelor de gestiune a

bazelor de date, care constituie ansamblul de programe prin care se asigură

gestionarea 4i prelucrarea compleă a datelor! 5el mai răsp&ndit model de

baze de date este cel relaţional, în care datele sunt memorate în tabele! Pe

l&ngă tabele, o bază de date relaţională mai poate conţine# indec4i, proceduri

stocate, declan4atori, utilizatori 4i grupuri de utilizatori, tipuri de date,

mecanisme de securitate 4i de gestiune a tranzacţiilor etc! Alte modele de

baze de date sunt# modelul ierarhic, modelul reţea, modelul obiectual0

relaţional, modelul orient obiect!

bază de date poate fi folosită pentru integrarea diverselor aplicaţii!

%n aceasta pot fi încărcate date diverse provenite din diverse surse (A"5II,

'E5'2, E92, 3E, A55'"" etc!)!

bază de date distribuită este o bază de date care nu este

localizată într0o singură locaţie fizică, ci este dispersată într0o reţea de

calculatoare interconectate, put&nd fi accesată de mai mulţi utilizatori

?*


18/41

concurenţi! "istemul de baze de date distribuite trebuie gestionat astfel înc&t

distribuirea, concurenţa 4i eventualele e4ecuri să fie transparente,

asigur&ndu0se că operaţiile de citire (cererile) 4i operaţiile de scriere

(actualizările) se eecută astfel înc&t să nu apară nici o diferenţă faţă de

situaţia unei baze de date cu un singur utilizator +6AI8*/! ransparenţa din

toate aceste puncte de vedere poate fi destul de scumpă, iar în practică ea

este realizată doar în măsura în care permite obţinerea unor performanţe

acceptabile!

5olecţiile de date pot fi distribuite pe mai multe calculatoare, care se

pot afla în aceea4i locaţie fizică sau în locaţii fizice diferite! bază de date

este distribuită sub formă de partiţiiDfragmente distincte, care pot fi replicate

pe mai multe noduri din reţea! Pe l&ngă fragmentare 4i replicare, eistă 4ialte tehnici de proiectare a bazelor de date distribuite, alegerea uneia dintre

acestea realiz&ndu0se în funcţie de nevoile afacerii 4i de

sensibilitateaDconfidenţialitatea datelor care vor fi stocate în baza de date!

)istemele distribuite se folosesc în mai multe domenii ale

informaticii (sisteme de baze de date, reţele de calculatoare, sisteme de

operare etc!)! otu4i, toate sistemele distribuite, indiferent de tipul lor, au

c&teva caracteristici 4i obiective de realizare comune! Aceste aspectecomune le prezentăm în paragraful de faţă!

:aracteristicile principale ale sistemelor distribuite

& Suport pentru partaarea re"ur"eor : acelea4i resurse sunt folosite de

mai mulţi utilizatori! Acest lucru se realizează prin două modele#

• modelul client ; server, în care unul sau mai multe servere

gestionează baza de date 4i rezolvă cererile transmise de clienţi! %n

acest model eistă două tipuri de procese#

?.


19/41

o procesele client, care eecută sarcini care solicită de la server

resurse parta>ate$

o procesele server, care activează resursele de un anumit tip 4i

întoarc răspunsul!

• modelul a)at pe oiecte, în care, într0o eecuţie de program, fiecare

entitate este văzută ca un obiect cu interfaţă publică de acces! =e

asemenea, fiecare resursă parta>ată este văzută ca un obiect!

9& De"'(iderea: "istemul poate fi etins, în orice moment, pe diferite căi!

%n acest sens, sistemul deţine# mecanisme de comunicare interprocese,

interfeţe publice pentru acces la resurse parta>ate 4i resurse, care sunt

eterogene!


20/41

5!O! =ate a întocmit * reguli conform cărora se poate stabili dacă un

"N= este distribuit sau nu! 5a o sinteză a regulilor, se poate afirma că

distribuirea datelor nu trebuie să afecteze în nici un fel utilizatorii ("N=0ul

va asigura o transparenţă totală a distribuirii datelor)!

R1. Autono)ia o'aă: fiecare nod are control local asupra datelor 4i este

independent de celelalte noduri din punct de vedere al funcţiilor de bază#

securitate, controlul concurenţei, bacJup 4i recuperare!

R2. Independen/a -a/ă "ereru 'entra : fiecare nod trebuie să acţioneze

independent, fără să depindă de un server central sau un alt nod!

R,. Continuitatea# activitatea într0un sistem distribuit se desfă4oară fără

întreruperi pentru întreţineri sau reparaţii!$

R3. Tran"paren/a o'ai!ării # nici un utilizatorDprogram are nevoie să 4tieunde 4i cum sunt amplasate datele folosite!

R4. Independen/a -rag)entării # "N== va trebui să poată reconstrui

automat, în orice moment, o colecţie de date din fragmentele sale!

R5. Independen/a repi'ării # utilizatoriiDprogramele nu trebuie să 4tie dacă

datele au fost replicate 4i cum anume!

R6. Interogări di"triuite# o interogare poate fi eecutat pe orice nod din

reţea care conţine date utile eecuţiei cererii! 2a răspunsul interogării pot să participe mai multe noduri, fără ca beneficiarul să fie con4tient de acest

lucru!

R7. Tran!a'/ii di"triuite# o tranzacţie poate să acceseze 4i să modifice date

din mai multe noduri, fără ca beneficiarul să fie con4tient de acest lucru!

R8. Independen/a -a/ă de (ard9are: nodurile pe care se găsesc datele pot fi

calculatoare de diferite tipuri 4i puteri!

R1:. Independen/a -a/ă de "o-t9are# nu trebuie să aibă importanţă

sistemele de operare care eistă pe noduri (eterogene)!?G


21/41

R11. Independen/a -a/ă de re/ea# == 4i "N== trebuie să poată fi

implementate pe orice platformă de reţea corespunzătoare, iar diferitele

protocoale utilizate în reţea, nu trebuie să afecteze funcţionarea ==!

R12. Independen/a -a/ă de SG$D: la nivel de nod local pot :rula< diferite

"N=0uri!

*e;nicile prin care un "N==, asigură distribuirea datelor de bază

sunt# fragmentarea, replicarea, mită, încărcarea!!

Figura 2.11 ehnici de distribuire

a$ Di"triuirea prin -rag)entare este operaţia de descompunere logică a

colecţiilor globale în părţi dis>uncte numite -rag)ente, utiliz&nd

operatori speciali!

?


22/41

Pentru a realiza fra%mentarea "N== respectă anumite reguli 4i

metode!

R/


23/41

b" Di"triuirea prin repi'are este operaţia de stocare a unor porţiuni

dintr0o bază de date, sub formă de copii, pe mai multe calculatoare

(noduri) dintr0o reţea!

=acă un utilizator actualizează o copie locală atunci "N==

actualizează automat toate copiile acelor date!

Pentru a putea realiza distribuirea prin replicare un "N==

utilizează anumite metode# date nereplicate, date replicate parţial, date

replicate total !

M/*4/'/ ce pot fi utilizate la replicare#

• date nerepi'ate înseamnă că "N== alocă spaţiu pentru anumitedate, pe o singură copie, pe un anumit calculator din reţea!

5aracteristicile acestei metode sunt# redundanţa este minimă,

concurenţa accesului la date este maimă, timpul de actualizare este

mic 4i timpul de regăsire este mare$

• date repi'ate par/ia înseamnă că "N== alocă pentru o parte din

date o singură copie pe un calculator, iar pentru o altă parte din date

mai multe copii pe mai multe calculatoare din reţea! 5aracteristicileacestei metode sunt# redundanţa cre4te, concurenţa accesului la date

scade, timpul de actualizare este mediu 4i timpul de regăsire este

mediu$

• date repi'ate tota , înseamnă faptul că "N== alocă pentru

întreaga = mai multe copii pe diversele calculatoare din reţea!

5aracteristicile acestei metode sunt# redundanţa este maimă,

?8


24/41

concurenţa accesului la date este minimă, timpul de actualizare este

mare 4i timpul de regăsire este mic!

c" Di"triuirea )i;tă este operaţia de aplicare succesivă a

fragmentării 4i replicării pentru aceea4i colecţie globală de date! Această

tehnică preia avanta>ele celorlalte două, dar este mai greu de implementat!

d" Di"triuirea prin


25/41

organizaţii şi permite interogarea dinamică şi analiza detaliată a

tuturor informaţiilor.?

"pre deosebire de sistemele operaţionale, structurile de date într0un

depozit de date sunt optimizate pentru o regăsire 4i o analiză rapidă! =atele

sunt istorice 4i sunt actualizate la intervale regulate de timp, în funcţie de

cerinţele de raportare!

=efiniţia lui Lilliam Inmon, cunoscut drept părintele acestui concept

(de altfel deţine 4i trademarJ0ul pentru data;arehouse) este etrem de

concisă# :un depozit de date este o colecţie de date orientată pe subiecte,

integrată, av&nd istorice 4i nevolatile destinată spri>inirii procesului de luare

a deciziilor manageriale< (:A data ;arehouse is a sub>ect0oriented,

integrated, time0variant and nonvolatile collection of data in support of managements decision maJing process


26/41

fac informaţiile disponibile, permiţ&nd managerilor să ia decizii corect

fundamentate!

'istă o serie de firme binecunoscute care 4i0au adus contribuţia în

definirea, dezvoltarea 4i popularizarea tehnologiilor de data ;arehouse

precum# I9, "oft;are AN, racle, 9icrosoft, Prism "olution etc!

5re4terea volumului de informaţii, precum 4i perfecţionarea

soft;are0ului de eploatare a acestuia, au condus la o nouă calitate a

folosirii datelor prin analize care pot releva conducerii organizaţiei

informaţii greu sau chiar imposibil de obţinut pe alte căi! "e pot obţine astfel

informaţii privind preferinţele clienţilor, profilul lor, distribuţia etc!

Astfel se pot furniza conducerii date, cum ar fi de eemplu# în ce

regiune a ţării se vinde mai bine un anumit produs, care sunt preferinţeleunui anumit segment de piaţă etc!

'ste evident că astfel de informaţii nu se pot obţine dec&t folosind

anumite prelucrări, cum ar fi analiza multidimensională, anumite metode

statistice de prognoză sau alte metode matematice aplicate unui volum

foarte mare de date! Aceste metode matematice reclamă folosirea unui

soft;are specializat deosebit de comple! Analiza matematică a datelor

aflate în astfel de depozite de date a căpătat denumirea de data mining(minerit al datelor)! =in volumul foarte mare de date se etrag numai datele

relevante, celelalte fiind ignorate! Pentru astfel de aplicaţii datele trebuie

bine organizate 4i indeate pentru o u4oară regăsire si utilizare!

Pentru a ne da seama de dimensiunile fenomenului voi oferi c&teva

cifre semnificative +FI2A?7/! Bn depozit de date este alcătuit din baze de

date conţin&nd intre 4i peste - terrabKte, aceste cifre neav&nd dec&t un

caracter orientativ! 'istă astfel 4i depozite de date conţin&nd zeci de

terrabKte! 5rearea unui astfel de depozit costă în >ur de . milioane Q! =in-


27/41

acest cost, o treime o reprezintă serviciile profesionale! altă treime se

cheltuie4te pentru soft;are0ul necesar etragerii, prelucrării, depozitării 4i

analizării datelor, iar ultima treime este destinată sistemelor hard;are

necesare 4i stocării datelor! =e obicei, depozitele de date î4i dublează

dimensiunile în primele * p&nă la 8 luni! Această cre4tere eponenţială

poate fi pe de o parte semnul sigur al succesului implementării depozitelor

dar, pe de alta parte, poate deveni o problemă, dacă sistemele nu sunt

construite de la început suficient de elastice 4i de deschise!

Figura 2.12! "tructura cheltuielilor pentru crearea unui depozit de date

=in cele de mai sus rezultă importanţa deosebită a fleibilităţii

impuse sistemelor care adăpostesc asemenea depozite de date! %n acest caz,

fleibilitate înseamnă o conectivitate la nivelul întregii organizaţii, astfel

înc&t servere provenind de la furnizori diferiţi să se poată conecta simultan

la depozitul de>a eistent! 'ste, de asemenea, deosebit de important să se

aleagă o arhitectură care să se adapteze u4or la modificările de performanţe,

capacitate 4i conectivitate! Procesele de configurare, optimizare si

administrare a sistemului, inclusiv procedurile de salvare 0 restaurare,

precum si păstrarea în tot acest timp a funcţionalităţii sistemului pot deveni

-*


28/41

operaţii etrem de dificile dacă trebuie repetate la fiecare adăugare a unor

noi servere în sistem!

Pentru a evita aceste probleme, se poate alege o cale de mi>loc 4i se

poate crea un sub0depozit care să conţină numai datele relevante pentru

analiza necesară! Astfel de sub0depozite sunt numite data marts 4i pot fi

făcute să funcţioneze pe configuraţii mai modeste dec&t depozitele de date!

Bn astfel de data )art este un depozit de date specific unui anumit

subset de cerinţe sau unui anumit departament din cadrul organizaţiei! %n

timp ce un depozit de date conţine datele care pot fi utilizate pentru a

răspunde oricărei întrebări privind afacerile unei companii, un data mart

conţine datele pertinente unui anumit compartiment al companiei!

=epartamentele pot folosi în comun datele lor, conect&nd împreună datamart 0urile aferente diferitelor compartimente ale companiei 4i form&nd

astfel o infrastructură specifică pe baza căreia se poate crea un sistem de

suport al deciziei mai u4or de construit 4i mai elastic!

Bn data mart care poate utiliza serverele eistente, structura

informaţională eistentă (un 2AH sau un Intranet) cu mai puţin de G-- N,

costă ai puţin de milion de dolari 4i se implementează,de obicei, în ?- de

zile! 5ompaniile de soft;are au început de>a să ofere pe piaţă produselenecesare pentru a construi aceste data marts!

6olul unui depozit de date este de a oferi o imagine coerentă asupra

datelor relative la activitatea unei organizaţii 4i a contetului în care acesta

acţionează! Btilizarea acestei colecţii poate consta din etragerea unor

rapoarte (la cerere sau cu o anumită periodicitate), etragerea unor date

pentru a fi utilizate de aplicaţiile de birotică (programe de calcul tabelar,

procesoare de tet, programe de prezentare etc!), dar mai ales pentru a fi

-.


29/41

utilizate de către aplicaţii specializate de analiză! Acestea ar putea fi

împărţite în două categorii#

instrumente de analiză on0line (2AP 0 n 2ine AnalKtical

Processing 0 aplicaţii aate pe analiză multidimensională)$

instrumente pentru RmineritR în date (data mining 0 aplicaţii

aate pe descoperirea unor 4abloane semnificative în colecţii

de date)!

2.#.2.1. :aracteristici ale depozitelor de date

=atorită obiectivelor impuse de utilizarea depozitelor de date în

analiză, se desprind c&teva caracteristici mai importante pe care acestea le

deţin#

• depo!itu de date a"igură a''e"u a datee organi!a/iei & Accesul

trebuie să fie imediat, la cerere 4i să fie performant! Hu este

acceptabil ca acest acces să fie realizat prin intermediari sau să

fie prea lent! =e asemenea, accesul presupune eistenţa unor utilitare care să fie foarte u4or de folosit$

• datee dintr&un depo!it de date treuie "ă -ie 'on"i"tente&

5onsistenţa presupune faptul că atunci c&nd două persoane

solicită acela4i set de informaţii să primească acelea4i date, chiar

dacă ele au fost cerute la momente de timp diferite! =acă datele

nu au fost complet încărcate atunci utilizatorul va fi avertizat cu

-@


30/41

privire la acest lucru 4i este sfătuit să a4tepte p&nă ce vor fi

complet încărcate$

• datele într0un depozit de date pot fi separate 4i combinate pentru

a oferi un a''e" '=t )ai rapid 0i un ti)p de ră"pun" '=t )ai )i'

sistemului$

• depo!itee de date nu repre!intă doar datee> 'i 0i un "et de

utiitare pentru a interoga, analiza, prezenta informaţiile$

• datee din depo!ite "unt utii!ate dire't


31/41

cele mai multe ori format din subsisteme semi0independente, create la

momente diferite, de echipe diferite, în maniere diferite!

Integrarea datelor în cadrul depozitului de date se referă la diferite

aspecte#

modalităţi unice de codificare, sistem de unităţi de măsură

consistente,

sistem stabil de reprezentare fizică a datelor,

convenţii clare privind modul de reprezentare a datelor

calendaristice,

convenţii unice privind denumirile datelor!

2.#.2.2. Ar;itectura depozitelor de date

Arhitecturi de bază aunui depozit de date presupune încărcarea

datelor din una sau mai multe surse, utilizatorii acceseaz& în mod direct

depozitul de date! =ar arhitectura depozitelor de date poate varia în funcţie

de situaţia specifică a fiecărei organizaţii!

arhitectură compleă presupune eistenţa unui sistem de

purificare 4i integrare a datelor precum 4i a mai multor sisteme de tipul

data mart proiectate pentru compartimente ale întreprinderii! 3igura

următoare prezintă un sistem comple de data;arehouse#

-


32/41

Figura 2.1# =epozit de date cu arhitectură compleă

4in punct de vedere funcţional( în cadrul unui depozit de date pot

fi identificate trei niveluri distincte de realizare#

) Moduu opera/iona este reprezentat de datele instituţiei care

sunt, de obicei, păstrate în diverse forme, în fi4iere sau baze de

date 4i prelucrate de "N=0uri diferite! Aceste date pot proveni

de la aplicaţii sau de la sisteme distribuite din cadrul companiilor

cum ar fi sisteme de gestiune a comenzilor, de eliberare a

facturilor, de contabilitate financiară! Indiferent de originea lor,

datele trebuie să fie colectate 4i aduse într0o formă consistentă

pentru a putea fi folosite! ransformarea datelor presupune un

proces de etragere, condiţionare, curăţare, fuziune, validare 4i

încărcare Acest proces de transformare a datelor reprezintă

$nterogari$nterogari

4ata3are;ouse

4ata3are;ouse 'A'A

4ata Mining4ata Mining

RapoarteRapoarte

)urse de date

/*'

/*'

$nstrumente 0$

)tocarecentralizata

)tocarecentralizata

4ata Marts

4epozitul de date

Fisiere0aze de date)urse e@terne

-7


33/41

baza pe care se construie4te un depozit de date consistent, de

înaltă calitate!!

*) Moduu 'entra a depo!ituui de date este reprezentat de

"N= 4i de serverul pe care acesta rulează 4i de modul în care

este implementat depozitul! 'istă în acest moment două modele

de implementare#

a! implementarea unui sistem distribuit, descentralizat unde

datele sunt păstrate în unităţi independente ( *ndependent

Data 'arts), fiecare conţin&nd datele relevante pentru un

anumit aspect al operaţiilor unei instituţii$

b! implementarea unei surse de date unice, centralizate 4i

integrate la care au acces utilizatorii din toatedepartamentele unei instituţii!

.) Moduu "trategi'> de a-a'eri este nivelul la care datele sunt

prezentate analistului pentru interpretare! Prin folosirea

diferitelor unelte de acces la informaţie 4i a tehnologiilor data

mining disponibile, utilizatorii pot obţine informaţii care îi vor

a>uta în procesele de stabilire a strategiei firmei! Instrumentele de

cereri grafice, prezentările, rapoarte scrise, bro;ser0ele Leb,instrumente de vizualizare a datelor, toate aparţin acestui nivel!

Interpretarea uzuală constă în reprezentarea tabelară sau grafică a

datelor! Faloarea finală a unui depozit de date este determinată

de avanta>ele pe care le oferă utilizatorului în diferite procese de

luare a deciziilor 4i analiză! Aplicaţiile suport de decizie ale

clienţilor, care ne dau noi informaţii despre bugete, prognoze,

recomandări cu privire la alocarea resurselor 4i multe altele se

află în modulele data marts la acest nivel al arhitecturii!-8


34/41

Btilizatori I,

=ate operationale

"ecventiale He0relationale 6elationale '(terne

,ransformarea datelor

Incarcare 3iltrare 5onditionare

=epozitul de date

6eplicare si distribuire

=ata 9arts

5unoastereD=ata 9ining

Btilitare pentru accesarea informatiilor

Btilizatori finali

Modulul 1perational

Modulul :entral

Modulul )trate ic

Figura 2.1% 9odulele funcţionale ale unui depozit de date

=in punct de vedere al ariei de cuprindere( se înt&lnesc trei modele

de depozite de date#

1. Depo!itu 'entra a organi!a/iei ?Enterpri"e @are(ou"e

colectează toate informaţiile despre subiectele care privesc

întreaga organizaţie, integr&nd date din surse eterogene,

provenite din sisteme tranzacţionale diferite! 'l furnizează un

volum etins de date! =e regulă, conţine date detaliate, dar 4i

date agregate, iar ca ordin de mărime porne4te de la c&ţiva

gigabKtes p&nă la sute de gigabKtes, terrabKtes sau mai mult! Bn

depozit de date de întreprindere poate fi implementat pe servere

puternice BHIE sau pe platforme cu arhitecturi paralele! %n acest

-?


35/41

caz, cheltuielile pentru modelare sunt mai mari 4i sunt necesari

ani de zile pentru proiectare 4i realizare +6SAH??/!

2. Data )art 0ul conţine un subset al volumului de date din

organizaţie, specific unui grup de utilizatori sau departament!

=omeniul este limitat la subiecte specifice! =atele conţinute în

data mart sunt, de obicei, agregate! %n mod curent, data mart0

urile sunt implementate pe servere departamentale mai ieftine

care se bazează pe BHIE sau Lindo;s *---D*--.! Bn data mart

poate fi considerat un subansamblu al unui depozit de date mai

u4or de construit 4i întreţinut 4i mai puţin scump

+IH9??/!5iclul de implementare al unui data mart este mai

cur&nd măsurat în săptăm&ni dec&t în luni sau ani!,. Depo!itu irtua ?Birtua 9are(ou"e este un set de viziuni

(vie;s) asupra bazelor de date relaţionale! Pentru eficienţa

procesărilor interogărilor, unele din viziunile de agregare pot fi

materializate! Bn depozit virtual este u4or de construit, dar

problema etragerii 4i prelucrării datelor revine în mod eclusiv

serverului de baze de date, ceea ce poate conduce la un timp de

prelucrare mare, însă se elimină necesitatea stocării datelor într0un depozit real +C22--/!

2.#.#. Migrarea datelor

R9igrare sau reproiectareTR este una din primele întrebări c&nd se ia

în considerare migrarea către o nouă bază de date! Bneori, simpla migrare a

bazei de date nu este suficientă, ci este necesară reproiectarea întregului

-


36/41

sistem informatic! Această situaţie apare c&nd procesele interne ale firmei s0

au schimbat în a4a măsură înc&t nu mai pot fi acoperite de sistemul eistent,

iar efortul de adaptare a acestuia nu se >ustifică economic!

Avantajele pe care le conferă reproiectarea sistemului informatic

sunt#

posibilitatea de a începe de la zero 4i a elimina slăbiciunile

structurale$

adoptarea de noi tehnologii$

crearea unei fundaţii proaspete pentru noul sistem

6eproiectarea sistemului informatic crează însă 4i o serie de

neajunsuri#

analiza, proiectarea 4i implementarea unui nou sistem solicită mult

timp 4i resurse fiind o investiţie importantă! =e cele mai multe ori,

departamentul de I însărcinat cu realizarea noului sistem nu poate

să întreţină 4i vechiul sistem în acela4i timp$

• este posibil ca noul sistem să fie mai puţin funcţional dec&t vechiul,

anumite funcţii put&nd fi uitate!

Hu eistă un răspuns facil la întrebarea R9igrare sau reproiectareTR!

3iecare caz trebuie analizat individual prin prisma avanta>elor 4i

dezavanta>elor! Alegerea poate fi însă 4i una combinată# reproiectare 4i

migrare parţială sau reproiectarea sistemului după încheierea migrării pe

noile echipamente!

"chimbarea bazei de date nu este doar un simplu proces de transfer

de date, ci implică 4i conversia schemei bazei de date (definiţii de tabele,

viziuni, restricţii de integritate etc!), c&t 4i a funcţiilor, procedurilor 4i


37/41

pachetelor stocate în baza de date! Principalii factorii ce trebuie luaţi în

considerare c&nd se migrează la o altă bază de date#

! =iferenţele de sintaă "12 între principalele "N=0uri$

*! "N=0urile de top precum racle, "12 "erver 4i =* pun la

dispoziţie dezvoltatorilor posibilitatea de integra în baza de date

diferite restricţii de integritate c&t 4i algoritmi! oate aceste elemente

4i obiecte sunt foarte importante pentru funcţionarea corectă a

aplicaţiilor 4i dacă baza de date sursă le conţine trebuie să ne

asigurăm că 4i baza de date destinaţie le suportă 4i le putem converti$

.! azele de date pot conţine sute sau chiar mii de obiecte (tabele,

viziuni, proceduri)! =in această cauză se recomandă folosirea unui

asistent de migrare, care să automatizeze cele mai multe sarcini, iar în sarcina administratorului bazei de date, să răm&nă doar corecţii

minore 4i de fineţe! altă problemă este 4i interdependenţa dintre

obiectele bazei de date! Aproape orice procedură face referiri la

tabele, viziuni sau la alte proceduri, iar această interdependenţă

trebuie menţinută 4i după migrare! =in această cauză, dacă spre

eemplu numele unei tabele din racle este un nume rezervat în

9K"12 acesta va trebui schimbat, sau pus între ghilimele 4i făcutămodificarea în toate viziunile, funcţiileD procedurileDpachetele

stocate, cheile eterne care fac apel sau referă tabela respectivă! Bn

astfel de eemplu este U2I9I


38/41


39/41

global, pentru toate obiectele sau doar pentru o parte dintre acestea! 'tapa se

finalizează prin crearea fi4ierelor cu comenzi "12, folosite pentru crearea

structurii bazei de date! Aceste fi4iere A"5II conţin at&t datele eportate c&t

4i scripturile necesare derulării importului 4i depind de baza de date

destinaţie!

'tapa *# *ransfer şi procesare

Această etapă este una opţională 4i este folosită în cazul proiectelor

în care fi4ierele de eport trebuie dintr0un motiv sau altul să fie transferate!

Acest lucru este frecvent în cazul migrării bazelor de date distribuite

geografic sau c&nd nu se poate stabili o coneiune directă între baza de date

sursă 4i cea destinaţie! %n faza de procesare, scripturile rezultate din transfer pot fi modificate pentru anumite nevoi particulare neacoperite de asistentul

de migrare folosit!

'tapa .# $mport

"criptul rezultat după prima etapă 4i eventual prelucrat în cea de a

doua este eecutat pe baza de date destinaţie! "tructura bazei de date este

creată cu a>utorul utilitarelor specifice fiecărei baze de date care permiteecuţia de scripturi "12! 5ele mai importante sunt#

• "12 Plus pentru racle$

• 52P (5ommand 2ine Processor) pentru I9 =*$

• I"12 pentru 9s "12 "erver 4i "Kase$

• linia de comandă 9K"12!

Btilitarele pentru încărcarea datelor din fi4ierele A"5II sunt de

asemenea specifice bazei de date! 5ele mai importante sunt#

@


40/41

• "12 2oader pentru racle$

• 2A=DI9P6 pentru I9 =*$

• 5P pentru "12 "erver 4i "Kbase$

• 2A= =AA IH3I2' pentru 9K"12$

• BI2 pentru Persasive "12!

%n general, în cazul migrării este necesar mai puţin timp 4i efort,

procesul fiind în general sigur, cu o probabilitate scăzută de e4ec! %n plus,

investiţia făcută în vechiul sistem nu este pierdută, dar este evident că

slăbiciunile acestuia nu vor fi eliminate în totalitate de migrarea la un nou

sistem de gestiune a bazelor de date!

G


41/41

'CH2NII =' IH'N6A6' A "I"'9'26 IH369AI5'

*!!Integrarea orientată pe date!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!7

*!!! 9enţinerea unor copii ale datelor!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!77*!!* 3ederalizarea datelor!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!7?*!!. Integrarea datelor prin intermediul interfeţelor!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!8

*!*! "tandarde utilizate la integrarea datelor!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!8**!*!! E92, E"2, ebE92!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!8**!*!*! "AP, L"=2, B==I!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!88

*!.! ehnologii informatice de integrare a datelor!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!?*!.!! aze de date centralizate 4i distribuite!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!?**!.!*! =epozite de =ate!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!??

*!.!*!! 5aracteristici ale depozitelor de date!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!-@*!.!*!*! Arhitectura depozitelor de date!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!-

*!.!.! 9igrarea datelor!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!-

Tehnologii de Integrare a Sistemeor Informatice

Documents

Transcript of Tehnologii de Integrare a Sistemeor Informatice