GEOGRAPHIA N

APOCENSIS AN. IV

, nr. 1

/ 201

0

geog

raphia

napo

censis

.acad

-cluj.

ro

GEOGRAPHIA NAPOCENSIS Anul IV, nr.1 / 2010

DINAMICA POPULAŢIEI MIGROREGIUNII

TÂRGU LĂPUŞ ÎN PERIOADA 1990-2009

Amalia Izabela MIHALCA Universitatea. Babeş-Bolyai, Facultatea de Geografie,

e-mail: izabela.mihalca@geografie.ubbcluj.ro

Abstract. The dynamics of the population of Târgu Lăpuş Microregion between 1990 and 2009. The paper presents the structures and dynamics of the population, approaching highly actual social issues, such as the process of population ageing or the phenomenon of population migration, since ancient times until now. The paper highlights a similar situation to the one existing at national level: the depopulation of Romanian villages because of the phenomenon of migration, the population ageing and the physical degradation of the villages. One wishes to revitalize the area by implementing development plans and changing the inhabitants’ views.

Introducere

Am încercat să surprind prin această lucrare ansamblul formelor de viaţă materială şi spirituală care au marcat viaţa oamenilor din zona Târgu Lăpuş, cauzele care au determinat şi au influenţat deciziile locuitorilor de a părăsi acest teritoriu.

Indiferent de mărimea şi structura variabilelor demografice interne, populaţia ne edifică asupra morfologiei şi fizionomiei regiunii, asupra comportamentului acesteia ca unitate socială de care se leagă reproducţia fondului demografic şi al forţei de muncă.

Comunitatea regiunii Târgu Lăpuş a fost supusă unui proces procreativ finalizat prin modificări în timp şi spaţiu ale valorilor privind numărul, structura pe grupe de vârstă şi sexe, sporul natural, mobilitatea teritorială, a căror expresie vie este imaginea însăşi a populaţiei de astăzi.

Studiul populaţiei poate fi abordat prin cele două direcţii metodologice principale: calea inductivă, pornind de la cauză spre efect,

GEOGRAPHIA N

APOCENSIS AN. IV

, nr. 1

/ 201

0

geog

raphia

napo

censis

.acad

-cluj.

ro

AMALIA IZABELA MIHALCA

90

sau cea deductivă prin care, cunoscând efectul (în cazul de faţă evoluţia numerică a populaţiei) ajungem la depistarea cauzelor şi în final la explicarea fenomenului. În cazul nostru demersul metodologic depinde în mare măsură de informaţia statistică de care dispunem. Pentru intervalul şi zona studiată, datele privind mişcarea naturală şi migratorie sunt sumare (multe dintre date provin din registrele parohiale).

Pentu a surprinde cât mai corect evoluţia şi starea actuală a microregiunii studiate vom analiza structurile de populaţie. Astfel trebuie să avem în vedere că Târgu Lăpuş a dobândit statutul de oraş în anul 1968, fiindu-i subordonate 13 sate (Boereni, Borcut, Cufoaia, Dămăcuşeni, Dumbrava, Dobricu Lăpuşului, Fântânele, Groape, Inău, Răzoare, Rohia, Rogoz şi Stoiceni), deci evoluţia acestuia are o traiectorie aparte.

1. Evoluţia numerică a populaţiei

Trebuie să avem în vedere că Târgu Lăpuş a dobândit statutul de

oraş în anul 1968, fiindu-i subordonate 13 sate (Boereni, Borcut, Cufoaia, Dămăcuşeni, Dumbrava, Dobricu Lăpuşului, Fântânele, Groape, Inău, Răzoare, Rohia, Rogoz şi Stoiceni), deci evoluţia acestuia are o traiectorie aparte.

Oraşul a cunoscut o traiectorie ascendentă lentă pănâ în anul 1992 (numărul de locuitori crescând de la 6233 în 1990 la 6359 în 1992). După 1992 are loc o descreştere a populaţiei de 3,5 % marcată de două etape: 1993-1995 şi 1996-2000. Scăderea populaţiei din ultima perioadă este cauzată de diminuarea funcţiei industriale a oraşului, prin restructurarea unităţilor industriale care reprezentau principalii factori de atracţie a populaţiei către oraş. Un număr ridicat al populaţiei s-a retras către localităţile mai mari din jurul centrului polarizator, fenomen numit remigraţie urban-rural. Astfel, mulţi dintre locuitori, în lipsa unui loc de muncă stabil în sectorul secundar şi terţiar s-au întors la activităţile din sectorul primar.Ultima etapă coincide cu intervalul 2000-2007 când fenomenul de depopulare capătă un caracter lent. Investiţiile făcute în ultimi ani în cadrul regiunii au oferit locuitorilor locuri de muncă în sectorul secundar şi terţiar, sectoare care s-au dezvoltat simţitor.

La recensământul populaţiei din 2002 în localitate exista un număr de 5839 locuitori, din care 2840 bărbaţi şi 2999 femei.

GEOGRAPHIA N

APOCENSIS AN. IV

, nr. 1

/ 201

0

geog

raphia

napo

censis

.acad

-cluj.

ro

Dinamica populaţiei microregiunii Târgu Lăpuş în perioada 1990-2009

91

Dinamica populaţiei este determinată de evoluţia numerică, de creşterea sau descreşterea volumului populaţiei, toţi aceşti factori ţinând de sporul natural şi bilanţul migratoriu. Sporul natural al populaţiei s-a menţinut constant în perioada anilor 1990-1992 cu o rată de 5,6%, iar după 1990 valorile au scăzut vertiginos sub 5%. Anul 1997 a însemnat momentul coborârii sub zero a sporului natural, prin scăderea bruscă a natalităţii şi variaţia fluctuantă a mortalităţii în intervalul 9,1-13,5‰. Se observă faptul că populaţia feminină este în procent mai mic decât la nivel naţional, dar indicii de natalitate şi de fertilitate sunt mai mari decât la nivel naţional.

La scăderea numărului de locuitori a contribuit şi migrarea spre alte zone în căutare de lucru ca urmare a reducerii activităţii economice la nivel de oraş. Cei mai mulţi locuitori au migrat spre ţări dezvoltate care le oferă locuri de muncă bine plătite. Deşi salariile sunt sub media pe economie a ţării respective acestea sunt mai ridicate decât media pe economie a ţării nostre.

Evoluţia numerică a populaţiei în perioada 1990-2009

-5

0

5

10

15

20

19901992

19941996

19982000

20022004

2006

Ani

natalitate

mortalitate

spor natural

Fig.1 Evoluţia numerică a populaţiei în perioada 1990-2009

Se poate remarca variaţia soldului migratoriu după 1990 când

valorile sunt negative, explicaţia acestui fenomen rezidând în deschiderea „porţilor” marilor oraşe, inaccesibile până la acea dată.

După 1991 numărul sosiţilor (din satele aparţinătoare) a reuşit să îl echilibreze pe cel al plecaţilor. În anul 1994 se declanşează o nouă etapă marcată de sold migratoriu negativ, datorită scăderii numărului celor sosiţi

GEOGRAPHIA N

APOCENSIS AN. IV

, nr. 1

/ 201

0

geog

raphia

napo

censis

.acad

-cluj.

ro

AMALIA IZABELA MIHALCA

92

ca urmare a diminuării puterii de atracţie a oraşului pentru satele din jur. Populaţia inactivă devine mai numeroasă decât cea activă, totalizând 3681 persoane. La nivelul populaţiei inactive se diferenţiază elevii şi studenţii (33%), pensionarii (29%), persoanele aflate în întreţinerea altor persoane (23%), persoane casnice (12%).

2.Structura pe grupe de vârstă şi sexe reprezintă una din

componentele importante de analiză geodemografică, aceasta contribuind la reglarea populaţiei în ceea ce priveşte resursele umane, din punct de vedere demografic, economic şi din perspectivă teritorială. Structura pe grupe de vârstă reprezintă un indicator important al populaţiei în perspectiva planificării demografice şi socio-economice, dar şi în ceea ce priveşte volumul şi structura consumului. O populaţie a cărei piramide demografice reliefează o formă aproximativ triunghiulară cu baza extinsă şi cu vârful situat în partea superioară are perspective în asigurarea forţei de muncă. Forma piramidei vârstelor la nivelul anului 1992 arată o structură echilibrată ca reprezentare numerică, atât în partea feminină cât şi în cea masculină. Contingentele cele mai numeroase de populaţie sunt plasate la grupele de vârstă de 10-19 ani şi 35-39 de ani. Se conturează o asimetrie evidentă între segmentul feminin mai predominant şi cel masculin. Alte discontinuităţi se evidenţiază în sectorul superior, unde segmentul feminin (70-84 de ani) este mult mai extins decât cel masculin. Pe grupe mari, populaţia oraşului este împărţită astfel: 3665 de copii cu vârste cuprinse între 0-14 ani, 8522 de adulţi între 15-59 de ani şi 2116 de vârstnici (peste 60 de ani). Ca ponderi populaţia este dominată de populaţia adultă care reprezintă 59,6% din cea totală, tinerii concentrează 25,6% şi vârstnicii 14,8%. Faţă de structura naţională, populaţia oraşului Târgu Lăpuş prezintă un relativ dezavantaj datorat ponderii mai reduse a adulţilor faţă de structura opulaţiei naţionale, şi un avantaj comparativ graţie procentului mai mare deţinut de populaţia tânără. Se poate observa modul de dispersie în teritoriu a ariilor cu populaţie îmbătrânită, pornind de la polul centralizator Târgu Lăpuş.

GEOGRAPHIA N

APOCENSIS AN. IV

, nr. 1

/ 201

0

geog

raphia

napo

censis

.acad

-cluj.

ro

Dinamica populaţiei microregiunii Târgu Lăpuş în perioada 1990-2009

93

Structura pe grupe de vârstă a fost influenţată de procese migraţionale din regiune, atât externe cât şi interne, pe relaţia urban-rural cât şi pe migraţia internaţională.

-4000 -3000 -2000 -1000 0 1000 2000 3000 4000

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

Piramida vârstelor în perioada 1990-2007

1990 barbati

1990 femei

1995 barbati

1995 femei

2000 barbati

2000 femei

2005 barbati

2005 femei

0-5

5-10

10-15

15-20

20-25

25-30

30-35

35-40

40-45

45-50

50-55

55-60

60-65

65-70

70-75

75-80

_

Fig.2 Piramida vârstelor în perioada 1990-2007

Prin urmare, deplasările sezoniere pentru muncă au fost una dintre alegerile făcute de populaţie, cele mai frecvente destinaţii interstatale fiind cele din zona Câmpiei Careiului, Arad şi Timiş. Caracterul economic dublat de condiţiile fizico-geografice menţin în continuare migraţiile sezoniere pentru unii locuitori ai zonei.Ţările care se află sub aria de interes al tinerilor care caută locuri de muncă, sunt Franţa şi Italia unde aceştia sunt angajaţi preponderent în domeniul agricol şi cel al construcţiilor. Sate precum Inău, Groape, Dumbrava înregistrează un număr mic de deplasări a populaţiei tinere în afara ţării (aceste localităţi fiind „conservatoare” în privinţa părăsirii locurilor natale), ponderea fiind de 1-3℅.

Satul Dămăcuşeni care a avut o evoluţie ascendentă în decursul timpului înregistrează cel mai mare număr de persoane tinere plecate la muncă în strainătate, 40℅. În această localitate se înregistrează totuşi o natalitate ridicată. Acest lucru se datorează mentalităţii schimbate odată cu creşterea veniturilor familiei care provin în cea mai mare parte din munca în ţările dezvoltate din străinătate.

GEOGRAPHIA N

APOCENSIS AN. IV

, nr. 1

/ 201

0

geog

raphia

napo

censis

.acad

-cluj.

ro

AMALIA IZABELA MIHALCA

94

Fig.3 Harta fluxurilor migratorii

GEOGRAPHIA N

APOCENSIS AN. IV

, nr. 1

/ 201

0

geog

raphia

napo

censis

.acad

-cluj.

ro

Dinamica populaţiei microregiunii Târgu Lăpuş în perioada 1990-2009

95

3.Structura pe medii Cea mai mare parte a populaţiei microregiuni Târgu Lăpuş este

concentrată în mediul rural 75,18%, oraşul Târgu Lăpuş înglobând 24,82% din totalul locuitorilor.După cum indică şi graficul de mai jos, comparativ cu distribuţia populaţiei României pe medii rezidenţiale, ponderea populaţiei din urban este mai scăzută decât media la nivel naţional.

Structura pe medii de rezidenţă (2002)

75.18%

24.82%

45.20%

54.80%

0.00% 50.00% 100.00%

Rural

UrbanRomaniaMicroregiune

Romania 45.20% 54.80%

Microregiune 75.18% 24.82%

Rural Urban

Fig.4 Structura pe medii de rezidenţă

4.Structura ocupaţională oferă informaţii despre stadiul de dezvoltare economico-socială a unei societăţi. Indicele ridicat din sectorul primar relevă un nivel redus de dezvoltare, iar indicele scăzut relevă un nivel ridicat de dezvoltare economico-socială. Fenomenul urban coroborat cu pătrunderea treptată a activităţilor industriale şi terţiale, au dus la o dezvoltare economică şi o creştere considerabilă a mobilităţii populaţiei. Repartiţia pe sectoare a populaţiei urbane (oraşul Târgu Lăpuş) indică o pondere de 8,4% în sectorul primar, 45,2% în sectorul secundar şi 41,5% în sectorul terţiar. Târgu Lăpuş este urmat în sectorul secundar de satele Rogoz (13,4%), Borcut (7,6%), Răzoare (7,1%) şi Dămăcuşeni (7%). Populaţia satelor este angrenată în sectorul primar fapt ce scoate în evidenţă caracterul agricol al microregiunii. Agricultura a rămas cea mai importantă activitate în mediul rural, majoritatea celor ocupaţi în industrie şi servicii având ca ocupaţie secundară ramura primară de activitate.

GEOGRAPHIA N

APOCENSIS AN. IV

, nr. 1

/ 201

0

geog

raphia

napo

censis

.acad

-cluj.

ro

AMALIA IZABELA MIHALCA

96

Fig.5 Harta structurii populaţiei ocupate

GEOGRAPHIA N

APOCENSIS AN. IV

, nr. 1

/ 201

0

geog

raphia

napo

censis

.acad

-cluj.

ro

Dinamica populaţiei microregiunii Târgu Lăpuş în perioada 1990-2009

97

Fig.6 Harta structurii etnice

GEOGRAPHIA N

APOCENSIS AN. IV

, nr. 1

/ 201

0

geog

raphia

napo

censis

.acad

-cluj.

ro

AMALIA IZABELA MIHALCA

98

5. Structura etnică relevă o remarcabilă omogenitate etnică a populaţiei. Ponderea românilor s-a cifrat la 93,35% (chiar şi în timpul dominaţie austro-ungare nu a scăzut sub 80,5%). Principalele etnii sunt: cea română şi cea maghiară, urmate în măsură mai mică de germani, rromi şi slovaci. În zona studiată ponderea cea mai mare o are etnia română, maghiară şi germană (datorită dominaţiei şi a influenţei austro-ungare). Singurul sat care a rămas până astăzi predominant maghiar este Dămăcuşeni. Se poate argumenta faptul că diversitatea etnică are efecte complexe asupra unei regiuni, efecte care nu permit aprecieri de ansamblu în termeni de negativ sau pozitiv. 6. Structura confesională este mult mai diversificată decât cea etnică. Astfel cultul ortodox este îmbrăţişat de 74,87℅ din totalul populaţiei, fiind urmat de cultul romano-catolic 20.64%, cel reformat 10,20℅. O creştere mare a fost înregistrată de cultul penticostal 7,34℅. Alte culte sunt cele greco-catolice 3,68% şi cele neoprotestante (a adventiştilor de ziua a şaptea şi a baptiştilor) 1,2%. Interferenţa şi contrastele dintre diferitele religii în acest spaţiu se materializează teritorial în stilul arhitectonic al lăcaşelor de cult. Acest fapt induce un plus de farmec în peisaj şi o nouă posibilitate de valorificare a resurselor turistice atractive. Printre numeroasele elemente culturale ce diferenţiază populaţia, religia constituie un element de referinţă, aceasta ocupând un loc important în viaţa comunităţii locale. Credinţele religioase au determinat, într-o anumită măsură, modul de viaţă al populaţiei, precum şi anumite caracteristici demografice sau sociale. CONCLUZII Concluzia acestei analize este aceea că, situaţia privind dinamica teritorială din regiunea Târgu Lăpuş este similară cu situaţia de pe tot cuprinsul ţării. Dacă la nivel naţional ne confruntăm cu probleme din cauza natalităţii scăzute şi a mortalităţii ridicate, cât şi a numărului ridicat de persoane care emigrează, regiunea Târgu Lăpuş nu se abate de la situaţia care se pare că a devenit o regulă naţională.

GEOGRAPHIA N

APOCENSIS AN. IV

, nr. 1

/ 201

0

geog

raphia

napo

censis

.acad

-cluj.

ro

Dinamica populaţiei microregiunii Târgu Lăpuş în perioada 1990-2009

99

Fig.7 Harta structurii confesionale

GEOGRAPHIA N

APOCENSIS AN. IV

, nr. 1

/ 201

0

geog

raphia

napo

censis

.acad

-cluj.

ro

AMALIA IZABELA MIHALCA

100

Posibilităţile pentru revitalizarea şi dezvoltarea satelor aparţinătoare Târgului Lăpuş sunt reale, dar acest proces presupune investiţii însemnate, şi în primul rând revigorarea demografică a lor. Eforturile ar trebui orientate îndeosebi spre reabilitarea infrastructurii şi crearea de locuri de muncă.

Modernizarea căilor de comunicaţie şi asigurarea unor legături facile, prin curse regulate cu oraşele apropiate ar contribui la transmiterea mai rapidă a caracteristicilor urbane în teritoriu. Acest aspect este necesar a fi completat cu edificarea dotărilor de interes social la un nivel corespunzător (ocrotirea sănătăţii, dezvoltarea învăţământului).

Crearea de locuri de muncă şi atragerea unei populaţii de vârstă mijlocie sau tânără se poate realiza doar prin modernizarea agriculturii. În acest sens sunt indispensabile o serie de facilităţi fiscale pentru înlesnirea unor investiţii însemnate. Continuarea ciclului agricol cu prelucrarea produselor agricole şi valorificarea resurselor locale în intreprinderi industriale mici ar contribui la o dezvoltare mai amplă a satelor. O altă sursă o reprezintă turismul. În zonele periurbane pot fi create condiţii pentru amplificarea turismului de săptămână. Unele sate dispun de însemnate surse de ape minerale (Stoiceni, Borcut), iar turismul de agrement are posibilităţi de amplificare.Toate aceste demersuri presupun schimbarea mentalităţi, atât la nivelul forurilor cât şi al locuitorilor satelor în cauză.

BIBLIOGRAFIE

1. BUTIAN, F. (2004), Ţara Lăpuşului, Editura Galaxia Gutemberg, Târgu Lăpuş 2. COCEAN, P. (2005), Geografie regională:evoluţie, concepte, metodologie,

Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca 3. DEZSI, Ş. (2004), Evoluţia reţelei de aşezări din Ţara Lăpuşului, în Studia

Universitatis, Babeş-Bolyai, Geographia 49, nr.1, Cluj-Napoca 4. FLORICEL, O. (2003), Migraţia internaţională cauze ,efecte,şi

tendinţe,Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte 5. RUSU, V. (2003), Migraţia forţei de muncă în Europa, Editura Arvin Press,

Bucureşti