Octombrie 2012 • Tiraj 1000 exemplare • ziar.asii.ro • Facultatea de Informatică Iași • www.infoiasi.ro

Gaming

The Legend of ZeldaSkyward Sword

Scriind istorie în domeniul jocurilorvideo, seria „The Legend of Zelda”adaugă un al șaisprezecelea titlu careaniversează douăzeci și cinci de ani deaventură, mister și enigme.

l paginile 26-27

Lifestyle

Interviu cu formațiaAproape Unplugged

Aproape în fiecare marți seara maimulți de prin facultate știm sigurce facem, unde mergem. Alegereanu e una chiar complicată: Marți +Taverna = Aproape Unplugged.

l paginile 22-23

InfoStudenţi

Ghidul bobocului laFacultatea de Informatică

Felicitări, ești proaspăt admis la FII!Nu-i puțin lucru, însă e abia începutul.În cele ce urmează, voi încerca să-țidau câteva sfaturi despre cum să-țifaci viața mai ușoară.

l pagina 5

www.asii.ro

Activităţi ASII

Te așteptăm în mareafamilie ASII!

Ca-n fiecare toamnă, AsociațiaStudenților Informaticieni Ieșeniorganizează recrutări. Dorim să cu-noaștem tineri dornici să se afirme,să se implice și să se distreze.

l paginile 3-4

Adrian IFTENE:„Nu-mi pare răupentru ce n-amfăcut, ci mă bucurpentru ce amrealizat.”

În acest număr,Ziarul de ASII văoferă ocazia să îlcunoaşteţi mai binepe decanul FII,prof. dr. Adrian Iftene.

l paginile 14-15

Te așteptăm în marea familie ASII!Ca-n fiecare toamnă, Asociația Studenților Informaticieni Ieșeni organizează recrutări. Dorim să cunoaștem și să primim în

rândurile noastre tineri dornici să se afirme, să se implice și să se distreze. Pentru că citești aceste rânduri, cel mai probabil dejaai auzit câte ceva despre noi sau chiar ai schimbat câteva vorbe cu un omuleț în tricou roșu care ți-a oferit acest ziar. Fie că iei

deja în considerare posibilitatea de a ni te alătura sau doar vrei să afli mai multe despre ce înseamnă ASII, îți oferim ocazia de aciti despre experiențele câtorva membri care au fost și ei, cândva, boboci temători, dar plini de entuziasm.

Când am intrat pentru prima dată în Facultatea deInformatică sub titulatura de „student”, parcă eramcăzut de pe lună. M-am îndreptat spre unde era ceamai mare forfotă și, nici nu știu cum, m-am trezit in C2,ascultându-i pe domnul decan de la acea vreme, prof.dr. Gheorghe Grigoraș, și pe reprezentanții ASII. Nuaveam nici cea mai vagă idee la acel moment ceînsemna ASII și ce făcea ASII, așa că am fost atent laei, absorbind cât mai multe informații.

De intrat în asociație n-am intrat decât abia în semestrul 2,ceea ce a fost un lucru destul de bun, având în vedere faptulcă știu cum e studenția cu ASII, dar și fără. Eu, personal, n-am simțit o evoluție majoră față de liceu până când nu amaderat la acest minunat colectiv. Grupul de oameni cu caresocializam era constant, nu mi se părea că fac mai nimicinteresant și studenția în sine părea cam monotonă. În schimb,din momentul în care am intrat în ASII și am început să mergla ședințele urmate de ieșiri în Havana, CUI sau Taverna, parcăam primit un „shock treatment” în ceea ce privește studențiaașa cum ar trebui ea să fie. Probabil vă gândiți acum căvorbesc despre clasicele excese săvârșite de studenți, dar euvorbesc despre experiența colaborării cu cât mai mulți oamenicu diferite viziuni despre viață și carieră. Ți se deschidnenumărate porți care nici nu știai că există înainte, începi săcauți lucruri diferite și te schimbi într-o variantă 2.0 a ta, cumai multe abilități și mai multă încredere în forțele proprii,deoarece acestea îți sunt constant testate.

Făcând parte din diverse echipe de organizare a unor proiecte,am învățat să mă adaptez cât mai repede la situațiineprevăzute, să gândesc „la rece”, dar și să lucrez eficient înfuncție de echipa din care fac parte, încercând să mă mulezpe diferitele personalități ale colegilor. Aceste lucruri nu ți lepoate preda nimeni, trebuie tu însuți/însăți să le trăiești și săînveți din propriile tale experiențe, iar acest proces devine unulchiar distractiv, deoarece în ASII lucrezi cu prieteni.

Decizia de a candida la președinția ASII a fost una motivatăde reacțiile pozitive ale colegilor în ceea ce privește activitateamea în asociație, adică implicarea în majoritatea proiectelor,dar și organizarea anterioară a proiectului „LAN Party”.Indiferent de funcția deținută în ASII, veți evolua constant, văveți face atât de mulți prieteni și atât de multe cunoștințe dindomeniul IT și nu numai, încât nu veți mai avea loc în agendăsă mai adăugați (true story).

Valorile ASII sunt: implicarea, dezvoltarea personală,organizarea, perfecționarea continuă și prietenia. Până sădevin membru, valori precum primele patru îmi erau mult preavag cunoscute, însă studenția cu ASII mi-a arătat că nu existăreușită fără ele.

Giovanni SAVIOLI, anul IIPreședintele ASII

giovanni.savioli@asii.ro

Am auzit de ASII încă din prima zi de facultate, când„omuleții în tricouri roșii” au fost prezentați ladeschiderea anului universitar de către reprezentantulpe probleme studențești de atunci, Alin Alexandru,care ne-a spus că, dacă avem nevoie de orice, săapelăm la ei, că oricare ne poate deveni cel mai bunprieten pe parcursul studenției.

Din motive de care nici acum nu sunt prea sigur, poate dincauză că mi-a fost frică de necunoscut, poate pentru că amcrezut că nu voi avea timp, poate pentru că nu știu... nu amavut mintea suficient de deschisă, nu m-am înscris în asociațieîncă din primul semestru, ci abia din semestrul al doilea.

Nu prea înțelegeam eu ce înseamnă departamentele cu carese lăudau în puține cuvinte pe site-ul www.asii.ro și nici nuprea aveam pe cine să întreb, pentru că nu cunoșteam decâto mână de studenți de la mine din an și pe niciunul din aniimai mari, așa că am ales departamentul IT, pentru că mi s-apărut că o să fac chestii de informatică și alea trebuie să-miplacă. Am dat un interviu cu vreo șase persoane, pe care l-amluat, deși nu știam mai deloc programare web (cu care seocupă departamentul IT). Am aflat, ulterior, de la fostulcoordonator de departament, după prima ședință generală, latradiționala ieșire în CUI, că m-a luat din cauză că aveamsimțul umorului.

După aproape doi ani în ASII, timp în care m-am implicat întoate proiectele, am fost la majoritatea petrecerilor și în câtevaexcursii, mi-am făcut o groază de prieteni noi, am coordonatprima ediție a proiectului FII Practic și chiar departamentul ITîn 2012-2013, pot să zic că avea mare dreptate și că înțelegde ce m-a recrutat: contează caracterul oamenilor cu carelucrezi, pentru că abilitățile se pot deprinde în timp.

Radu-Emil GRIGORAȘ, anul IIICoordonator departament IT

emil.grigoras@asii.ro

Într-o seară, redactorul șef al ziarului mi-a sugerat săscriu un mic articol despre mine, despre cum am intratîn asociație și cum am devenit coordonator aldepartamentului Proiecte. Mi-am zis în sinea mea „Dece nu? Hai să o fac și pe asta!” și m-am apucat de scris,acompaniată de o melodie plăcută, o cană de ceai șiun folder ASII plin de amintiri de tot felul.

Am devenit membru aspirant în semestrul al II-lea din anul Ide facultate. Încă de la începutul anului universitar auzisemde asociație și de o parte din proiectele acesteia, însă îmi erateamă că nu voi avea timp suficient să dedic atât facultății,cât și asociației. Nu mult după asta au apărut resentimenteleși se pare că dorința de a face parte din ASII a fost maiputernică decât orice alt gând. Am așteptat cu nerăbdareînscrierile din semestrul al doilea, iar numele meu pe lista celor„intervievați” m-a bucurat și m-a emoționat: aveam să începun nou capitol din viața mea, capitol încă neterminat, ce aveasă mă schimbe, să mă maturizeze fără să-mi dau seama.

Simțeam că vreau să mă implic în asociație, însă nu îmidădeam seama în ce departament aș fi fost mai folositoare.Cel care mi-a îndrumat pașii a fost Ionuț Dănilă, pe atuncicoordonator al departamentului PR&Media. El m-a întrebat ceîmi place cel mai mult să fac și, după o întreagă dezbatere,am ajuns la concluzia că departamentul Proiecte mi sepotrivește cel mai bine. Așa a și fost.

Pe atunci, coordonator al departamentului Proiecte era IulianRusan, un tip foarte prietenos, ce purta cu el o agendă de carenu se dezlipea niciodată. În departament am fost primită cubrațele deschise, alături de alți patru membri, de oameni calzide care îmi voi aduce aminte cu drag peste ani. Îmi voi amintibineînțeles și primul suc din CUI, unde ne-am strâns dupăprima ședință generală, în jurul unor mese unite pentru a faceloc tuturor.

Timp de un an de zile am fost un membru activ, dornic să seimplice cât mai mult în proiectele asociației. Am participat laședințe, training-uri, m-am implicat în organizarea olimpiadelorși competițiilor și am spus întotdeauna „da” petrecerilor șiexcursiilor. Mi-am dat seama că nu am intrat într-o asociație,ci într-o familie de prieteni dispuși să te primească, să te învețedacă nu știi, să te ajute dacă ai nevoie, fără a cere nimic înschimb.

Timpul a trecut și au venit alegerile din ianuarie 2012.Departamentul Proiecte avea nevoie de un nou coordonator,așa că am intrat în cursa pentru funcție, alături de Vlad Diac.Emoțiile au fost mari, însă cel mai greu pas a fost discursul.Firea emotivă a fost dușmanul meu, dar, după două fâstâceliși o privire piezișă, mi-am revenit și am reușit să câștig votulși încrederea colegilor mei. Am crezut și încă mai cred că acestlucru a venit ca o răsplată pentru toate sentimentele și timpulinvestite în asociație.

Odată cu acest eveniment, m-am schimbat și am devenit oaltă persoană, mai responsabilă, mai atentă, mai directă, darși mai împlinită sufletește, mai apropiată de cei din jurul meuși mai deschisă la inițiative. Membrii departamentului sunt cao familie, unde toți suntem egali, unde fiecare are de învățatceva nou și unde fiecare este încurajat să-și urmeze ideea,visul. Iar împlinirea mea cea mai mare este sentimentul că îiîndrum pe toți spre ceva bun și frumos.

În calitate de coordonator, am trăit cu intensitate fiecaresesiune de recrutări și evaluări, am urmărit cu interes ideilefiecărui membru și i-am susținut pe toți în tot ceea ce auîntreprins până acum, am dat sarcini și am lucrat cot la cot cuei, am schimbat monotonia ședințelor din sediu pe tot felul deactivități distractive și simt cum cresc și eu, ca om, odată cuei, lucru care nu mă poate face decât fericită.

Acum, când ceaiul din cană și melodia din playlist s-auterminat, miile de poze din folderul ASII încă mai rulează pedesktop-ul meu, dezgropând amintiri și trezind sentimente.

Adina Gabriela CALDARE, anul IIICoordonator departament Proiecte

gabriela.caldare@asii.ro

ZIARUL DE ASII

Octombrie 2012 Activități ASII 3

În curând se vor împlini doi ani de când fac partedin această familie, ani care au zburat, nici nu știucând, pe lângă mine. În fiecare zi îmi amintesc cudrag de tot ce am trăit în asociație, de prieteniilece le-am legat, de proiectele la care am luat parte;toate aceste lucruri au făcut ca viața mea înfacultate să fie deosebit de ușoară și plăcută, dar,nu în ultimul rând, m-au ajutat să mă formez capersoană.

Aș putea scrie o sută de motive pentru care suntrecunoscătoare faptului că fac parte din ASII, darconsider că e mai bine să descoperiți voi singuri ceînseamnă, cu ce se ocupă, ce are de oferit, dar și ce avețivoi de câștigat de la ea.

Mă amuz și acum când mă gândesc cum am ajuns să fiuASII-atică; cert e că totul se datorează prietenilor șicolegilor de facultate, Ioana Iordachi (care mi-a fost șicolegă de cameră în anul I) și Ionuț Dănilă. La începutam fost sceptică și împotriva ideii de a mă înscrie într-oorganizație studențească, dar, după desfășurarea baluluibobocilor organizat de cei din ASII, mi-am schimbatpărerea. La acel bal am avut ocazia să cunosc foartemulți studenți din asociație, aflând multe lucruri despreei și activitatea lor în ASII. Eram atât de indecisă cuprivire la a face parte din ASII, încât Ioana a trebuit săalerge după foaia cu înscrieri ca să mă treacă și pe minepe listă, având în vedere că m-am hotărât tocmai înultima zi, în ultimul minut de înscrieri, că vreau să fiu șieu studentă membră a asociației.

Îi mulțumesc pe această cale Ioanei, pentru că m-asusținut și m-a suportat ori de câte ori o supuneam lainterogatoriu, dar mai ales pentru că a știut să fiepersoana potrivită, la momentul potrivit. Un gând demulțumire se îndreaptă și către Ionuț Dănilă, pentruinsistența de care a dat dovadă, încercând să măconvingă de numeroasele avantaje de care are parte unmembru al asociației.

Nu regret niciun moment, nicio clipă petrecută în ASII,pentru că aceasta este o perioadă din viața mea de careîmi voi aminti mereu cu drag.

Simona BUTNARU, anul IIIsimona.butnaru@asii.ro

Facultatea este un tărâm al misterelor pentruproaspeții boboci, iar cel mai mare misterpoate fi ASII. Fiecare enigmă reprezintă oprovocare, iar eu am decis să spun „challengeaccepted” asociației.

Primul pas a fost să merg la interviu, unde am avutceva emoții, dar, cu zâmbetul pe buze și încurajatde entuziasmul membrilor care recrutau, am fostsurprins de cât de bine a decurs totul.

Punctul culminant a fost timpul petrecut înașteptarea răspunsului, care a venit după câtevazile, printr-un telefon, unde, cu o voce călduroasă,cineva mi-a spus: „Felicitări! Ai fost acceptat. Bunvenit în ASII!”. La prima ședință de departament nuștiam la ce să mă aștept, excluzând faptul că îmivoi face mulți prieteni noi.

Primele mele impresii legate de voluntariatul alăturide ASII au fost că, pe lângă faptul că îți faciprieteni noi, cu care te vei ajuta, mai cu un sfat,mai cu un pont legat de facultate, profesori șianumite materii, pe lângă activitățile și proiecteleîn care te vei implica, te vei și distra alături de ei lafiecare excursie, petrecere, băută sau show în stilASII la care veți merge.

După cum vă spuneam la început, cheia dezlegăriimisterelor facultății începe cu ASII.

Andrei BLÎNDU, anul IIandrei.blindu@asii.ro

Viața te poartă pe cărări nebănuite! Nu știi niciodatăunde încep aceste cărări, unde se schimbă direcția,sensul, sau ce vei avea în jurul tău la următorul pas.

În gimnaziu eram un elev banal, nimic nu mă recomandaca fiind diferit față de cei din jur. Studiam la ColegiulNațional „Calistrat Hogaș” din Tecuci. Acolo am avut noroculde a o întâlni și de a relaționa cu doamna Ciocănel Adriana,profesoară de informatică. Ceea ce nu știam era că înmâinile doamnei profesoare stătea viitorul meu înprogramare, eu neștiind ce reprezintă acest domeniu sau„cu ce se mănâncă”. Pe parcursul anilor am primit ca șiînvățătură algoritmica și tehnicile de programare dinprograma școlară, dar și altele în plus, doamna profesoarăvăzând ceva în capacitățile mele. Eu nu am realizat cereprezintă aceste capacități, gândindu-mă că nu e chiar atâtde greu să participi la olimpiada națională de informatică înclasa a VII-a, că oricine poate să o facă dacă munceștedestul de mult.

În clasa a XI-a mi s-au deschis ochii, puțin câte puțin, când,datorită doamnei profesoare, am participat la FIICompetition (concurs organizat de ASII - AsociațiaStudenților Informaticieni Ieșeni și FII - Facultatea deInformatică Iași, în colaborare cu firme de IT și ISJ Iași),unde am ieșit pe primul loc, câștigând o bursă de studiu laFII. Începând de atunci se înfiripau gânduri cum că ar trebuisă merg pe această cale în viitorul apropiat, lucru pe carel-am și făcut. Am depus dosarul la FII, am fost admis și aiciam rămas – student la informatică.

Lumea pentru mine s-a schimbat, aveam în jurul meu sutede studenți, zeci de profesori universitari, toți cu pasiune șidorință pentru același domeniu, în comparație cu acasă,unde doar cu o mână de oameni puteam vorbi aceeașilimbă. Ajuns la Iași, eram curios de concursul ce mi-a arătatcalea spre această facultate. M-am înscris în ASII, unde amîntâlnit „o mulțime de oameni faini” cu care am petrecutfoarte multe momente plăcute. De aici mai aveam un singurpas către FII Competition. La una din ședințele generale sealegea coordonatorul pentru această competiție, însă,neavând destule cunoștințe despre concurs, am ales sărămân pasiv pentru moment. S-a ales coordonatorul,planurile erau făcute, iar noi, voluntarii, am început să lepunem în practică.

Din dorința de a ajuta concursul care m-a propulsat la FII,precum și din curiozitate, m-am oferit să ajut lacoordonarea secțiunii „Algoritmică și Programare”. Dupădoar câteva zile, coordonatorul proiectului a decis că suntcapabil să coordonez această secțiune, moment în caretotul era pe umerii mei: găsire și propunere de subiecte,propunere de rezolvări oficiale, relaționare cu participanțiiși corectarea soluțiilor trimise. Totuși, nu am fost singur, mi-au venit în ajutor studenți bine pregătiți din facultate(printre care și coordonatorul competiției la momentulparticipării mele din clasa a XI-a – Alex Băetu), doctoranziși chiar profesori. Timpul trecea, etapele curgeau,subiectele și rezolvările se schimbau săptămânal – „călătorieprin algoritmică”.

Eram în culmea fericirii, făceam mai multe decât am visatsă fac în liceu – eram student la o facultate de prestigiuinternațional, eram bursier, eram coordonator la secțiuneape care am cucerit-o cu doi ani în urmă. Așa cum am învățatîn fiecare moment al vieții, o reușită acum mi se va păreao banalitate mâine, evoluția propriei persoane și proprieigândiri este continuă și nu cunoaște limite, niciodată nutrebuie să stagnezi, vârful aisbergului, vârful muntelui saucerul sunt doar limite auto-impuse, limitele noastre sunt cumult departe de ceea ce putem concepe pe moment.

Adrian Robert OJOC, anul IIrobert.ojoc@asii.ro

ZIARUL DE ASII

Octombrie 2012Activități ASII4

ZIARUL DE ASII

Octombrie 2012 InfoStudenți 5

În primul rând, pentru majoritateadintre noi, a fi student înseamnă apleca de acasă, a veni într-un oraș,de regulă mai mare, și de a începe oviață nouă alături de alți aproape58000 studenți. Da, aproape 58000studenți sunt în Iași. Începi să tesimți mic prin comparație? Nu maiștii cum te vei remarca dintre atâția?Ei bine, ai început cu dreptul, căciești „printre primii”. Facultatea deInformatică are un renume deloc deignorat în oraș. Tot ce mai trebuieacum să faci e să te asiguri că eștiprintre primii și dintre cei 400 colegide an. Iar pentru asta nu ai nevoiedecât de pasiune pentru ceea ce ți-ai ales să studiezi și multă ambiție.

Probabil știi deja că, spre deosebirede liceu, la facultate avem cursuri,seminarii și laboratoare și probabil ți-a făcut și ție cu ochiul ideea că lacursuri nu se pun absențe - sau îți vaface în curând. După primele treisăptămâni ai să vezi cum amfi-teatrele încep să fie mai pustii decâtlaboratoarele și ai să te gândești șitu că mai bine citești cursurile acasădecât să vii la facultate la ora 8 și să-ți pice ochii în gură. Deși tentantăideea asta, sunt oameni care rezistăși merg la toate cursurile. Ei bine,experiența arată că tocmai aceștioameni sunt cei care iau notele celemai mari la examene. Coincidență?

Cât despre laboratoare și seminarii,e bine să știi că, dacă totul îți parede pe altă lume, nu trebuie săaștepți să te acomodezi, lucrurile nuvor deveni mai ușoare, ci dimpotrivă.Așa că încearcă să te bagi în prizăîncă de la început și fă-ți curaj săridici mâna de fiecare dată când aimăcar o jumătate de răspuns. Eposibil ca fix acea jumătate să te

claseze deasupra liniei la finalulsemestrului.

Fie că știi încă sau nu, majoritateamateriilor au câte 5 credite fiecare,un credit însemnând 30 de ore demuncă. Asta înseamnă că seașteaptă de la noi să studiem câte150 de ore pentru fiecare materie înparte, dintre care doar 56 de oreconstau în cursuri și seminarii saulaboratoare. Restul e studiul deacasă. Doar acest studiu, temele,cititul și documentatul te vor face săînțelegi cu adevărat ce ți se predă șidoar lucrând singur acasă vei reușisă dobândești cunoștințele de care ainevoie. Sigur, poți trece prinfacultatea asta ca gâsca prin apă.Poți copia teme și învăța cu o noapteînainte de examen și, culmea, să-ltreci. Dar este acesta scopul tău? Săfaci o facultate de dragul de a spunecă ești student? Te sfătuiesc să îțiconturezi un scop și să profiți că eștiîntr-unul dintre cele mai bune locuridin România pentru a-ți crea ocarieră de succes.

Apropo de carieră, știi ce te vor maiîntreba la interviul de angajare dupăce vei termina facultatea? Câte limbistrăine știi, dacă ai fost implicat învreun proiect în afară de facultate șidacă știi să lucrezi în echipă.Carevasăzică, nu e îndeajuns să știibine teoria și să-ți faci toate temele.Trebuie să depășești standardeleimpuse de facultate. Trebuie să îțidorești mai mult de la tine și să tragitare chiar să fii printre cei mai buni.Iar asta implică, în primul rând, săștii mai mult decât engleza ca limbăstrăină. Facultatea noastră îți oferăposibilitatea de a urma gratuitcursuri de limbă germană. Nu ezitasă profiți. Pentru că este opționalpentru noi, cursurile nu sunt delocgrele, iar profesoara e mai multdecât înțelegătoare.

În al doilea rând, trebuie să te impliciîn cât mai multe proiecteextracurriculare. Fie o experiențăErasmus, fie participarea laconcursuri, fie voluntariat sau de cenu, câte una din fiecare. Dacăvorbim de Erasmus, facultateanoastră îți oferă posibilitatea săînveți un semestru sau două în țăriprecum Spania, Italia, Franța,Germania, Belgia, Turcia sau Grecia.Tentant, nu? Pe de altă parte, șiconcursurile îți permit să ajungi înțări exotice (vezi Alecsandru Grigoriuși Victor Porof care au ajuns anulacesta în Australia, la finala Imagine

Cup). În plus, ele îți pot aducepuncte bonus la anumite materii.Interesează-te acum desprecompetițiile la care poți participa șiroagă un profesor să-ți fie mentor.Nu doar că vei primi toatăbunăvoința lui, dar sfaturile sale tevor ajuta să devii, din concurent,premiant.

Am lăsat pentru final partea ceamai dragă mie – voluntariatul. Încazul meu a fost ASII, în cazul tăupoate fi AIESEC, ASFI, Crucea Roșiesau orice altă organizație non-profitpentru tineri. Te-aș sfătui totuși săfie ASII, nu doar pentru că citeștiziarul lor, ci pentru că este asociațiacare te vizează pe tine, studentulela informatică, și pentru că aici veicunoaște tot colegi de-ai tăi.

Ai să te întrebi probabil de ce ai facemuncă pe gratis și, mai ales, cândmai ai timp și pentru asta. Ca să-țirăspund la prima întrebare, am să-țispun că, de fapt, nu e muncă, ci edistracție și că ASII e un grup devreo o sută de prieteni care sedistrează organizând proiecte cudiferite ocazii: Balul Bobocilor, Balulde Caritate „Crăciun din Inimă deStudent”, Olimpiadele Indoor șiOutdoor, Concursul Național FIICompetition și multe altele. Și, dacăvine vorba de timp, ce-ai spune dacăți-aș zice că tot ASII te va ajuta și laproiectele pentru facultate? Multedin teme se fac în câte doi sau maimulți colegi. Nu ar fi mult mai ușordacă ți le-ai face împreună cu nișteoameni cu care te-ai împrietenitdeja? Dacă atunci când nu ai înțelesceva, ai avea la cine să apelezi? Casă nu mai spunem că ai ajunge sălucrezi cot la cot cu studenți din animai mari și chiar cu profesori. Șiunde mai punem că tot aici veidobândi și acea experiență de lucruîn echipă de care spuneam maidevreme că întreabă angajatorii.Win-win situation, right?

Însă atenție mare la cum echilibrezibalanța! Vrei să te distrezi într-atâtcât să nu-ți periclitezi situația școlarăși să înveți într-atât cât să mai ai șiviață personală. Îți dau un ultim sfatîn acest sens, pune pasiune în ceeace faci, caută-ți prieteni cu aceleașipreocupări ca și tine și încarcă-te cuambiție. If you lack that, you’regonna have a bad time :)

Pe lângă toate responsabilitățiile cucare te-ai încărcat devenind studentla FII, e bine să știi de la început șide ce beneficiezi. Unul dintre cele

mai importante lucruri pentru minea fost că profesorii sunt într-adevărdeosebiți aici. Indiferent de vârstadin buletin, ai să fii încântat să vezică sunt la zi cu ultimele noutăți dinIT și folosesc cu multă îndemânarecanalele electronice de comunicare.La adresa de e-mail de tipprenume.nume@info.uaic.ro pe careo vei primi zilele astea de lafacultate, vei primi vești de la

profesorii tăi, noutăți sau rezultateleexamenelor, de aceea este bine să overifici zilnic. E-mail-urile și altedocumente personale, pe care veiavea nevoie să le accesezi deoriunde, le vei putea stoca în spațiulpe care facultatea ți-l oferă pedomeniul lor. Îți vei putea crea acolopropriul site, fără vreun costsuplimentar pentru hosting.Totodată, datorită colaborăriifacultății noastre cu companiaMicrosoft, tu, în calitate de studentla FII, vei putea descărca gratuitlicențe Windows și alte produsesoftware de care vei avea nevoie.

Deloc de neglijat este și faptul că FIIeste una dintre cele 15 facultăți dincadrul Cuza, adică cea mai vecheuniversitate din țară, la care suntînscriși mai bine de 37000 studenți.Dacă ai participat la festivitățile de

deschidere, inclusiv petrecereabobocilor, ai văzut deja cantinarenovată acum 3 ani, unde cursanțiiuniversității mănâncă la prețuristudențești bucate pentru care vin șinon-studenți sau studenți de la alteuniversități, care plătesc aproapedublu față de noi.

Un alt avantaj este adeverința RATP.Dacă vei completa formularul de laadresa http://tinyurl.com/fii-ratp, încâteva zile vei putea ridica dincamera 411A o adeverință penumele tău cu care îți vei putea facela orice ghișeu RATP un abonamentde o lună, pe toate liniile, cu doar 13lei! Acest abonament costă în modnormal 97 de lei.

Ți-am prezentat, pe scurt, câtevadintre responsabilitățile și beneficiilepe care le ai în calitate de student laFacultatea de Informatică, Iași. Înzilele ce urmează îți vei cunoașteprofesorii, ASII va organiza oÎntâlnire cu studenții la care veiputea pune oricâte întrebări și vei

primi tone de sfaturi. Cu toate astea,îți recomand să citești cel maicomplet articol, din punctul meu devedere, despre studenția la FII, aici:http://students.info.uaic.ro/~vlad.manea/data/activities/musings/goose/index.html

Andreea DONISĂandreea.donisa@asii.ro

aproape 58000 de studenți

printre primii dintre cei400 colegi de an

cursuri, seminarii,laboratoare

carieră de succes

limbi străine, proiecte,lucru în echipă

ASII - vreo sută de prietenicare se distrează

organizând proiecte

pune pasiune, încarcă-te cuambiție

hosting, licențe software,adeverințe RATP

și nu numai!

Ghidul boboculuiFelicitări, ești proaspăt admis la FII! Nu-i puțin lucru, însă e abiaînceputul. În cele ce urmează voi încerca să-ți dau câteva sfaturi

despre cum să-ți faci viața mai ușoară în timp ce-ți pui bazele uneieducații atât formale, cât și non-formale.

ZIARUL DE ASII

Octombrie 2012

Concurs!Viața unui student la informatică se manifestă într-un mod bizar. În momentul în care ajunge în facultate, sepierde printre multele coridoare și laboratoare. Din fericire, micuțul Fico a decis să îi ajute pe noii veniți cu ohartă personalizată pentru fiecare student. Însă, la printare, Fico a observat că îi lipsește marcajul de pe fiecarehartă. Îl puteți ajuta pe Fico redactând un program care să rezolve problema? El vă va procura harta fără marcaj:

InfoStudenți6

Care este ingredientul secretcare ne asigură succesul laînceput de carieră?

Ce oameni ne inspiră și nemotivează?

Cum putem și când știm căsuntem pregătiți?

Pornind de la premisa că orice tânărîși dorește un început de carierăexcepțional, evenimentul „BizCamp– a Career School for students andyoung professionals” creează mediulpropice pentru un astfel de începutși te ajută să interacționezi cu mo-dele din business-ul local, dispuse săîmpărtășească din experiența lor șisă-ți ofere sfaturi și exemple care săte motiveze în drumul tău cătreconstrucția unei cariere desucces.

Eveniment național bianual, BizCampse adresează tuturor studenților șitinerilor profesioniști care au înțelesnevoia unei dezvoltări continue șiîși doresc să urce cât mai sus pescara succesului. Noi suntem alăturide tineri și le oferim repere înatingerea obiectivelor profesionale șipersonale, acces în culisele marilorcompanii, specialiști și speakerirecunoscuți.

Începem maratonul de toamnă înluna noiembrie, la București (9-10noiembrie), și continuăm cu Iași(14 noiembrie), Timișoara (17noiembrie) și Cluj (24 noiembrie). ÎnIași, evenimentul se va desfășura pe14 noiembrie la hotel Traian, salaEminescu.

Păstrăm formatul edițiilor anterioare,cu conferințe și workshop-uri specialcreate pentru tineri și pentru nevoilelor. Discursurile invitaților la confe-rință se vor dezvolta în jurul a patruteme principale:

• Când pasiunea devine carieră• Atrage atenția angajatorilor• Mesaj și atitudine - cheia suc-cesului tău!• Alegi compania pe măsura va-lorilor tale?

„BizCamp – a Career School forstudents and young professionals”este un eveniment de tradiție care seaflă deja la cea de-a 8-a ediție înBucurești și la a 2-a ediție în Iași, Ti-mișoara și Cluj. Prima ediție aevenimentului în Iași a avut loc ladata de 3 mai 2012, la hotelRamada. BizCamp Iași a fost întâm-pinat cu bucurie atât de studenți, câtși de organizațiile non-guver-namentale și asociațiile studențești

care s-au alăturat proiectului. Laaceastă ediție a evenimentuluicolaborăm atât cu presa locală, câtși cu ONG-urile din Iași, printre care:ASII, AIESEC, asdMark, FundațiaComunitară Iași, TERIS, AtelierulProduselor Creative, Teaching Iași,ASALT, ESN, IEI, SSMI, AJO etc.

Așadar, exersați ascultareaactivă, pregatiți-vă pixurile și nevedem pe 14 noiembrie laBizCamp Iași!

Pentru detalii suplimentare șiînscrieri, accesați site-ul nostru,www.bizcamp.inspirebusiness.ro,

și completați formularul de înscrieresau trimiteți un email la adresa:sofia.frunza@inspirebusiness.ro.

Echipa BizCamp

Odată cu începerea anului uni-versitar, ne pregătim pentru ane cunoaște noii colegi, noii pro-fesori și pentru a ne obișnui cumateriile predate. Cu toatăagitația de la început de facul-tate, unii dintre noi așteaptă cunerăbdare un moment în care săuite de toate acestea, măcarpentru o seară. În acest sens,ASII (Asociația StudențilorInformaticieni Ieșeni) orga-nizează, ca în fiecare an, BalulBobocilor.

Un eveniment creat special pentrunoii veniți la Facultatea de Informa-tică pentru a le arăta că și noi știmsă ne distrăm. În același timp, e unmoment prielnic pentru ca toțistudenții Facultății de Informatică săse cunoască mai bine între ei.

Un prim pas care va fi făcut esteacela de a începe preselecțiile pentrua alege perechile ce vor candida

pentru Miss si Mister Boboc. Singurullucru pe care trebuie să-l faceți estesă vă prezentați la data de 20octombrie în sediul asociației noastre(orele și mai multe detalii le veți găsipe afișe în facultate). Acolo vă vaaștepta un juriu format din voluntariASII care vă vor solicita să văprezentați și vă vor întreba câtevalucruri.

Ținem să menționăm că, anulacesta, cei care vor câștiga concursulde Miss și Mister din cadrul BaluluiBobocilor, pe lângă diferitele premiioferite de sponsori, vor pleca laBucurești pentru a participa la unconcurs cu toți câștigătorii de Miss șiMister de la câteva facultăți din țară.

Va așteptăm să vă înscrieți lapreselecții!

Cosmin AIFTIMIE, coordonator al Balului Bobocilor 2012

cosmin.aiftimie@asii.ro

În labirint.in veţi găsi:- Pe prima linie numărul n – mărimea matricei pătratice (mărimea hărţii);- Pe următoarele n linii găsiţi câte n caractere (elementele de pe hartă);- Pe următoarea linie găsiţi k - numărul de ziduri de pe hartă;- Pe următoarele k linii veţi găsi câte 4 coordonate reprezentând poziţia fiecărui zid. Zidul seaflă între prima căsuţă (primele două numere reprezintă linia şi coloana) şi a doua căsuţă(ultimele două numere reprezintă linia şi coloana)

În labirint.out programul va scrie caracterele de pe hartă în ordinea în care sunt parcursecăsuţele.

Restricţii şi precizări:- n < 100- caracterele de pe hartă sunt litere mari ale alfabetului englez şi/sau spaţii.- marcajul de pe hartă nu va trece de două ori prin aceeaşi căsuţă.- timp de execuţie: 4s

Acest concurs este adresat celor din anul I, boboci ai Facultăţii de Informatică.Primul student ce va trimite soluţia la a.13.roberto@live.com va câştiga un premiusurpriză din partea Ziarului de ASII.

Labirint .in5

ADRIAADSRNAOR OZBEHJDTRTO

171 1 2 11 2 2 21 3 2 31 4 2 42 4 2 52 4 3 42 3 3 32 2 3 23 1 3 24 1 4 23 3 4 33 4 4 43 5 4 54 3 4 44 2 5 24 4 5 45 2 5 3

Labirint.outADRIANO ROBERTO

A D R I A

A D S R N

A O R O

Z B E H J

D T R T O

BizCamp - ediția a 8-a. Ia-ţi biletul spre viitor!

BB te așteaptă!

ZIARUL DE ASII

Octombrie 2012 InfoStudenți 7

Presupunând că majoritateaviitorilor boboci într-ale infor-maticii vin din zone diferite aleMoldovei și chiar ale țării, seimpune așadar o mică trecereîn revistă a viitoarelor barurisau cafenele din Iași în care văveți petrece o bună parte dinstudenție. Și nu, acesta nu esteun articol despre băutură șiposibile distracții. Vedeți voi,undeva la mijlocul drumuluidintre CUI și Dublin/Belfast seaflă o clădire pe care, sincer săfiu, eu nu am frecventat-o preades: Biblioteca Centrală Univer-sitară „Mihai Eminescu” Iași(sau mai scurt BCU). Am apelatînsă la o anume prietenă de laLitere (adică fetele acelea careurcă mereu pe Copou cu un brațplin de cărți) care m-a pus întemă cu privire la condițiile deintrare și împrumut.

Trebuie să știți, în primul rând, faptul

că accesul în bibliotecă se face pebază de permis. Acesta este valabilpe parcursul studiilor universitare,dar se vizează în fiecare an, ceea ceînseamnă că la începutul anului

următor veți fi nevoiți să refacețiaproape întreaga procedură. Și prinasta mă refer la statul ore întregi lao coadă interminabilă. Nimic maiplăcut, nu-i așa? Actele de care aveținevoie în cazul permisului noupentru împrumut acasă sunturmătoarele: carnet de student vizat(sau adeverință de student), carteade identitate, o fotografie tip buletinla care se adaugă o taxă de 15 lei.

Aveți dreptul de a împrumuta unnumăr de maxim trei volume odată,iar perioada de împrumut variază înfuncție de natura cărții. Pentru unelepublicații foarte vechi, sau pentrucele ce se găsesc în exemplar unic,această perioadă poate ajunge și lacinci zile. Sala pentru împrumutacasă se găsește la etajul al doilea albibliotecii (scările sunt un adevăratchin). Pentru fiecare exemplarîmprumutat este necesarăcompletarea unei fișe și înarmareacu multă răbdare, pentru că liftulcare aduce cărțile din depozit ebătrân și obosit. Dar nu vă faceți

griji, în sala cu pricina se găsescdestul de multe calculatoare cu carevă puteți umple timpul acesta prindiverse activități, de la stat peFacebook, vizionat filme și până la

jucat Counter-Strike. Nimic nutrebuie să vă mire, mulți vin aici doarde dragul de a umple cele două orelibere dintre cursuri.

Pentru cei care stați în cămin, înprimele săptămâni nu veți aveainternet (doar dacă aveți colegi decameră mai mari care au deja contla DCD și un switch sau router), deciprobabil că veți vizita și voi măcar odată această sală. Dar să nu deviemde la subiectul inițial. Undeva încapătul sălii de împrumut este unpunct de informare unde puteți primiconsiliere în cazul în care nu găsiți unexemplar în baza de date online, oriatunci când nu vă descurcați lacompletarea fișelor. Modalitatea decăutare în baza de date online esteuna destul de eficientă și la parterulclădirii veți găsi două calculatoare cuecran tip touchscreen de unde putețiaccesa catalogul online fără să fienevoie să urcați până la etajul doi.

Pentru acele publicații ce nu segăsesc în catalogul unității centrale,BCU pune la dispoziție un sistem deîmprumut interbibliotecar, astfel căputeți căuta respectiva publicație încataloagele celorlalte biblioteciieșene, sau chiar ale celor naționaleși internaționale. De asemenea,fiecare facultate din cadrulUniversității dispune de o bibliotecăpersonală, afiliată sediului central alBCU. În cazul Facultății deInformatică, aceasta se află înCorpul C al universității, camera 210(cum intri pe ușa principală, pedreapta, pe după cabina de la pază,sau vă puteți lua după desenul dejos).

Vizavi de sala pentru împrumutacasă, în BCU, se găsește sala delectură. Trebuie să știți că accesul

aici nu este restricționat deîmprumutul unei cărți. Mulți studențivin pentru a putea realiza o temă înliniște, fără a fi deranjați fonic de

colegii de cameră sau de vecinul dela camera de alături. De fapt, nici nueste nevoie să posedați permispentru a putea petrece aici câtevaore. Un aspect neplăcut ar fi totușitoaleta, a cărei fereastră e proiectatăcu vedere spre interiorul sălii. Avețio sală de lectură și în biblioteca FII,unde puteți veni să lucrați la o temăsau un proiect în liniște și cu accesla rețeaua wireless a facultății.

BCU mai organizează diverseevenimente culturale precum lansăride carte, ori conferințe cu persoaneimportante, dar despre asta văputeți interesa și singuri. Apropo deinformare, îmi cer scuze pentrueventualele scăpări. În apărareamea, mărturisesc că am împrumutatdoar de vreo două ori un volum dela BCU și atunci pe fișa prieteneimele de la Litere. Da, m-ați prins, nuam permis de intrare. Dar voi să fițistudenți conștiincioși și să nu facețica mine.

Radu-Emil GRIGORAȘ, anul IIIemil.grigoras@asii.ro

Sala de lectură din biblioteca de la Facultatea de Informatică

Harta corpului C, parter

Sala de așteptare pentruîmprumuturi - calculatoare

cu internet gratuit

Accesul în bibliotecă se facepe bază de permis

Sala de lectură - liniște,fără permis

Cum se face împrumutul?

Biblioteca BCU pentru că nu totul e online

ZIARUL10 ani de istorie

ZIARUL DE ASII

Octombrie 2012Ziar aniversar8

Cel mai longeviv proiect alAsociației Studenților Informa-ticieni Ieșeni a avut o evoluțieimpresionantă de-a lungul tim-pului. De la prima ediție dinaprilie 2003 și prima edițietipărită din decembrie 2004până la acest număr aniversar,Ziarul de ASII a creat o puntede legătură între studenți, pro-fesori și firmele IT, din ce în cemai interesate să anunțe opor-tunități noi pentru studențiifacultății noastre.

Așadar, la acest moment decumpănă, am reușit să îi con-vingem pe câțiva dintre foștiicoordonatori ai acestui proiectsă ne povestească câteva dinexperiențele, dificultățile șimomentele de neuitat într-unscurt editorial.

„Dacă ar fi să rezum în trei cuvintece a însemnat pentru mine Ziarul deASII, aș alege: studenție, prieteni,inspirație.

Se împlinesc 10 ani de când aapărut. Mă bucur că încă rezistă,deși îmi pare rău că s-au pierdutarhivele inițiale. Eram prea entuziaștiatunci pentru a ne face griji înlegătură cu ce lăsăm în urmă. Ziarula apărut odată cu revigorarea ASII,la inițiativa „studenților mai mari” -eu eram pe atunci boboc la FII. Așvrea să-i amintesc pe Cătălin Hrițcu,Bogdan Aldea, Iulian Tănăsescu,Flonka (Florinel Rândașu), EdiWeissmann - care, de fapt, a fost șiprimul care s-a ocupat de platformaziarului.

Deoarece dintotdeauna mi-a plăcutsă scriu, dintre toate activitățilepropuse de ASII, ziarul mi-a făcut celmai tare cu ochiul. Am fost aleasăcoordonator și am avut cea maiminunată echipă posibilă: ValericaDineață, Loredana Lăcătuș, Gabriela

Pavel, Elena Cernat, MădălinaMocanu, Ștefan Abageru, RoxanaAugustin și Ana Ilie sunt doar câțivaprieteni cu care am lucrat la ziar.Cred că cea mai interesantă rubricăera cea dedicată interviurilor cuprofesorii: era o modalitate de adescoperi mai multe despre oameniidin fața noastră. Țin minte că aveamun reportofon nu foarte performant,care mai mult ne încurca decât neajuta.

Dar era frumos; orice provocarepărea ușoară atunci. Îmi plăceau șirubricile dedicate poeziilor compusede noi: voiam să demonstrăm că șistudenții de la info sunt creativi. Dealtfel, codul nu este altceva decât oformă abstractă de poezie! :) Acum,când am ajuns de partea cealaltă abaricadei (predau la Politehnică laBucurești), mi-ar plăcea ca studențiimei să aibă entuziasmul nostru, când

eram jurnaliști de ASII. Sper să audde Ziarul de ASII și peste alți 10 ani!”

Maria DASCĂLUfondator al Ziarului de ASIIcosmicondina@yahoo.com

„Dintre toate proiectele în care amfost implicat în ASII, ziarul a fost dedeparte cel care mi-a oferit cea maimare satisfacție. A avut mereu, dinpunctul meu de vedere, un potențialimens de a ajuta studenții, cât și dea promova facultatea și asociația.Ziarul reprezintă provocarea con-stantă de a crea material relevant,de a organiza un grup de oamenipasionați, de a publica un produsbun și într-un număr cât mai mare,de a aduce venit asociației și de a fiun ambasador al facultății. Lăsânddeoparte toate aspectele organi-zatorice, cele mai plăcute momentesunt cele în care munceam laredactarea și la tehnoredactarea luiși asta datorită prieteniei cuAlecsandru Grigoriu care avea să fieredactor după mine. Țin minte primadată când am ajuns coordonator șitrebuia să scot primul ziar; nu îlcunoșteam personal pe cel ce aveasă îmi devină ulterior bun prieten,dar știam că era membru îndepartamentul PR&Media. L-amvăzut în sediu și l-am întrebat dacăștie să pună în pagină ziarul.

În aceeași seară, în timp ce toatăasociația sărbătorea 18 ani de laînființare, noi puneam în paginăziarul în sediu, undeva în jurul orei 1noaptea. Adevărul este că nu a fostultima dată când am făcut ziarul peultima sută de metri, seara târziu șicu multe refaceri. Alte amintiri pecare le prețuiesc sunt interviurile cuprofesorii, în care descopereamoamenii din spatele funcțiilor oficiale,în care aflam pasiuni și povești depuțini știute. Dar și articolele în careAlecs își exprima partea artistică prinniște caricaturi cel puțin amuzante.

Într-un final, asta contează cel maimult: legăturile cu oamenii cu caream lucrat, de la redactori, sponsori,la toți membrii care ajutau laîmpachetarea ziarelor (la începutfoloseam o tipografie mai veche) șitoți prietenii pe care i-am rugat laînceput să scrie în ziar, să realizezesite-ul și să facă orice altceva eranevoie. Țin minte cu mare plăceresediul asociației, care arăta caSanta’s Workshop de Crăciun, undetoți împachetau și distribuiau ziare.Restul sunt doar numere, sute deexemplare scoase (poate chiar 1000și ceva într-o anumită lună), foartemulte articole (dintre care multe nicinu intrau), sume de bani destul debune aduse din sponsorizări și foartemulți oameni care începeau să scriecu plăcere.”

Șerban COZMAfost redactor-șef al Ziarului de ASII

„Formula de succes pentru coor-donarea Ziarului de ASII stă înexistența unei echipe unite. Nu aicum, de unul singur, să faci șidesign, să alergi după sponsori, săscrii la toate secțiunile, să corecteziarticolele și toate restul etapelor princare trece acest proiect (pentru maimulte detalii, intrați în ASII).

Am avut noroc că în fiecare lună amreușit să păstrez lângă mine oameniminunați cu care am putut lucra; ne-am bucurat împreună, ne-am șicertat (suntem oameni totuși), darde fiecare dată ajungeam împăcațipentru că nimic nu se compară cuacel sentiment de a vedea ziarul ieșitproaspăt de la tipar (pe „vremea”mea reușeam să-l scoatem în peste1000 exemplare format tabloid).

Într-adevăr, mai erau și acele zileploioase în care ziarul era folosit pepost de umbrelă sau înainte deexamene să ai pe ce sta, dar uite așal-am făcut și „user-friendly” unapeste alta. Împreună am reușit săcreăm cât de cât o imagine unitarăziarului (după N iterații, atrăgeamchiar și atenția profesorilor: „Iar ațiscos altul? E același? Sau aveți altărevistă acum?”) și mă bucur să vădcă, încă în prezent, regăsesc o partedin stilurile folosite atunci (am făcutși noi treabă bună – dacă tot ne-audispărut lăudătorii).

Ziarul de ASII reprezintă o muncăsolicitantă. Pare ușor din exterior, darnecesită concentrare, coordonare,sincronizare și mai ales devotamentși sprijin reciproc. Vorba uneiprietene foarte dragi: There is noteam without a leader and no leaderwithout a team.”

Alecsandru GRIGORIUfost redactor-șef al Ziarului de ASII

Maria DASCĂLU

Șerban COZMA

Alecsandru GRIGORIU

ZIARUL DE ASII

Octombrie 2012 Ziar aniversar 9

DE ASIIa publicaţiei FII

„Exact acum patru ani intram înCorpul C, nu știam cum se citeșteorarul și nici unde e amfiteatrul C2.Eram boboacă, iar nimic din jur nuavea sens, totul părea prea mult șivroiam să mă refugiez. Acasă, lamare, oriunde.

Deodată, un „da” spus în trecere mi-a schimbat viața. „Hai în ASII, poatefi fain”, mi-a zis un tip în tricou roșucât mă uitam pe pereți prin fațapendulei de la parter. „Bine, fie, ceam de făcut?”

Mi-am dat seama din start că vreaula PR&Media, mă gândeam eu căsigur acolo se fac lucruri cu contururifrumoase și fond colorat. Nu eram euprea colorată, probabil de aceea m-am îndreptat încolo. Îmi amintesc cănu înțelegeam cum eu, copil de 19ani, trebuie să merg la un interviu.

Coboram scările spre sediul ASII șinu știam ce mă așteaptă. Am datpeste patru oameni care voiau săștie... despre mine, despre viațamea, despre pasiunile mele. Tot cevoiau de la mine e să-mi dau seamace vreau și la ce mă aștept de laASII. Și-a fost de ajuns. A fostfrumos sentimentul ca cineva să tevrea, fără ca tu să te chinui să fiicineva care nu ești.

Am început cu task-uri mărunte,primite de la coordonatori, pânăcând mi-am dat seama că pot facece vreau eu. Atunci am început săpropun idei, să-mi pun amprentemărunte pe câte un proiect, pe câteun om, până când a fost big-bang-ulcare m-a făcut să-mi găsesc locul.

Era Olimpiada Indoor 2009, stăteamîn hol la vândut bilete, urmau o seriede alegeri ASII, și-a fost de ajuns un„Eu zic să candidezi tu la ziar”.Mulțumesc, Șerban. Uneori e deajuns să vezi că cineva te crede înstare, încât să crezi și tu.

Când m-am văzut deodatăresponsabilă de ceva, mi-amschimbat complet viziunea asupra aceea ce mă înconjura, asupraoamenilor cu care interacționam.Treptat, de la vorbit mecanic pentruîmpărțit de task-uri, am ajuns laîntrebat de sănătate, iar apoi lasunat pentru cerut o părere, un sfat,o vorbă bună. De la simplecunoștințe, colegii au ajuns să-mi fieprieteni, încât să pot să-i sun la oriceoră din zi sau noapte, să mă potbaza pe ei, știind că în orice momentse va găsi un om care să fie acolopentru mine, dacă am nevoie.

Poate vă așteptați să spun cum ASIIm-a învățat ce înseamnă un proiect,ce e aia organizare, seriozitate, lucruîn echipă etc. Da, și asta. Însăpentru mine, ce-a contat mai mult afost modul în care m-a transformatca om, mi-a modelat gândirea încâtsă văd lucrurile frumoase de care amparte, să vreau mereu mai mult și săfac astfel încât să primesc.

Au trecut patru ani, iar mii de lucruris-au schimbat. Însă când timpultrece frumos peste tine, nici nu-țimai pasă că trece. Îți pare rău dupăanul I și vrei înapoi, ai impresia cănu vei mai avea parte de așavremuri. Însă vine anul II și-ți

demonstrează că, deși noi creștem șivremurile se schimbă, the best is yetto come.

Da, asta au făcut ASII și Ziarulpentru mine, mi-au făcut cei trei anide studenție și unul de master sătreacă frumos. Mi-a plăcut să facasta, să am și o bucățică de uman înviața mea, guvernată de domeniulreal în care m-am băgat.

Tot ce îți urez este să ai parte de ceimai frumoși ani ai tăi!”

Andrada CONSTANTINIUCfost redactor-șef al Ziarului de ASII

„Vedeți voi, activități ca Ziarul deASII nu vă ajută la nimic în carieră.Nu veți primi job-ul de vis laMicrosoft pentru că ați scris douăcuvinte, nici chiar dacă ați coordonatziarul două numere ca mine. Ei bine,acum că am stabilit asta, o să văspun la ce vă ajută. Vă ajută să văexersați creativitatea. Să știi să-țiașezi cuvintele în pagină nu e doarun exercițiu psihologic bun, ci te facesă devii și o persoană care comunicămai bine.

Sunt o pagină insignifiantă în ceeace a însemnat Ziarul de ASII. Aveammereu o idee de ceea ce vreau ca șiconținut, dar nu știam deloc să fiueditor. De asta, Andra, ați cunoscut-o mai sus în articol, a stat cu parul șiaranjatul în pagină după mine în celedouă luni.

La 10 ani de ziar am doar atât despus: ziarul nu ar fi fost același fărăoamenii din el. Faptul că înFacultatea de Informatică, acestpoetic loc (loc cu aspect de spital?)există un ziar fizic e o realizare mare.Faptul că tu acum stai și citeștiprostiile mele e o realizare și maimare. Mă bucur dacă ești un bobocși te inspir. Mă bucur și mai tare dacăai citit vreodată articolele meleintitulate sugestiv „Caznele studen-tului informatician ieșean”. E ok șidacă consideri că spun doar prostii(remember karma though).Înseamnă că nu mi-am îmbunătățitskill-urile de comunicare scriind lapereți.

Mulțumesc că ne citești, studentule,profule (scap cu asta măcar azi, fiindediție aniversară), doamnă secretară(apropo, politețea cu personalulauxiliar e un alt skill important)!”

Georgiana TURCSANYI, anul IIIfost redactor-șef al Ziarului de ASII

„Anul I, prima săptămână defacultate. Citesc Ziarul de ASII și îmizic: „OK! Vreau să fac parte din ASIIși din echipa ziarului!”. Zis și făcut.După recrutări, a durat aproximativo lună până am reușit să iau parte laun training despre ziar, ținut deAndrada, iar apoi, lună de lună, orugam să îmi trimită articolele pecare să le pun cap la cap într-opagină de ziar. Îmi oferea o mareplăcere ceea ce făceam, chiar dacăla început dura mai mult până sărealizez o pagină sau chiar trebuiamodificată din cauză că nu ieșiseprea bine, dar nu m-am lăsat bătutăși continuam să fac ceea ce îmiplăcea.

A durat mult până am scris primulmeu articol, mă gândeam că nu mădescurc, dar mi-am zis că oare cu ceaș putea greși dacă scriu despreserialul pe care îl urmăresc. Astfel,mi-am făcut curaj să candidezpentru postul de redactor-șef alZiarului de ASII, iar pentru unsemestru a fost ceea ce aveamnevoie: muncă, muncă și iar muncă.Între un curs și un laborator mai

realizam câte o pagină a ziarului, maiscriam câte un articol unde eranevoie și am învățat ce însemna săfii coordonatorul unui proiectimportant. Fusese un semestruaglomerat, dar frumos. Mi-a plăcut!”

Simona SERSENIUC, anul IIIfost redactor-șef al Ziarului de ASII

simona.serseniuc@asii.ro

Nu mă pricep deloc la parteasentimentală a lucrurilor, însă tot cepot face este să fiu recunoscătorpentru susținerea oferită în scopulapariției acestei publicații în fiecarelună. Mulțumim profesorilor pentrucă ne acordă interviuri și nu sesupără dacă după câțiva ani mairevenim pentru încă unul. Mulțumimstudenților care citesc lună de lunăziarul și ne oferă mereu feedback,oricare ar fi el. Mulțumim, deasemenea, și studenților care rezolvăclasicul Sudoku de la sfârșitulziarului. Și în cele din urmă,mulțumim ASII pentru oamenii carecontribuie și pun osul la bătaie în

ceea ce înseamnă unul din cele maimari proiecte ale sale, dacă nucumva, cel mai mare. Sperăm ca șiurmătorii 10 ani ai Ziarului de ASIIsă fie măcar la fel de prolifici ca și ceide până acum.

Pe finalul acestui editorial, redacțiaZiarului de ASII vă urează un anspornic, cu multe realizări și sperămca informațiile pe care vi le împărțimsă fie folosite cu succes, fiindcă,până la urmă, asta a fost și asta vafi ziarul nostru: un ghid. Un ghid alstudentului informatician.

Nu uitați că oricine poate contribui larealizarea ziarului, indiferent destatutul său în facultate (student,voluntar ASII, profesor etc.).

Vă așteptăm în echipa noastră!

Iulian BODNĂRESCU, anul IIRedactor-șef al Ziarului de ASII

teodor.bodnarescu@asii.ro

Andrada CONSTANTINIUC

Georgiana TURCSANYI

Simona SERSENIUC

Aș dori să încep acest articol prin a le ura„Bun venit!” tuturor celor care pășescacum pentru prima oară pe urmelestudenției și „Bine v-am regăsit!” celor cuvechime. Odată cu începerea unui nou anuniversitar, vă anunț că va avea loc o nouă

Întâlnire cu Studenții, la care vă invitpe toți, cu mic, cu mare, să veniți.

Pentru cei neinițiați încă, acest evenimentpresupune o întâlnire a studenților dincadrul FII cu Reprezentantul pe ProblemeStudențești din ASII. În cadrul acesteiadunări, studenși din anii mai mari vorvorbi despre materiile din facultate care

urmează să ne mănânce (doar puțin, însă)din timpul nostru, despre sfaturi,contracte, ponturi, chestii, trestii, de lastudenți pentru studenți. De asemenea,orice problemă sau nelămurire pe care oaveți (și credeți-mă, veți avea) se va puteadiscuta tot acolo.

Până în prezent, feedback-ul primit înurma acestor întâlniri a fost pozitiv și spersă putem continua acest obicei și în anuluniversitar curent.

În concluzie, verificați-vă webmail-ulpentru anunțul zilei, orei și sălii, veniți

(căci nu aveți ce pierde) și întrebați ORICEvă poate trece prin minte.

Aștept cu nerăbdare să-i cunosc pe cei noiveniți și să mă revăd cu cei vechi.

P.S. Mult succes la facultate!

Alexandru BÎRZANUReprezentant pe Probleme Studențești

Întâlnire cu studenții

o întâlnire a studenților dincadrul FII cu Reprezentantul peProbleme Studențești din ASII

verificați-vă webmail-ul pentruanunțul zilei, orei și săli

Salut!... și bine ai venit,La această facultate,Cred că ai mai auzit,

It’s so far, the best din toate,Căci oferă tuturor,Șansa rară de a fi,

Cei mai buni programatori,De la facultatea FII.

Poate are faimă proastă,Căci, studenții puturoși,

Care n-au putut să treacă De statutul de boboci,

Spun în dreapta și în stângaCă e facultatea grea,

Nicidecum c-a lor e vina,Că nu prea au dat prin ea.Și-au decis ca să renunțe,La job-ul de programatori,Pentru a putea să-nvețe,

Unde știau că e ușor.

Sincer, nu vreau să te speriiȘi nici profii nu ar vrea,Dar la câteva materii

Tot vei auzi așa:„În primul an, dac-au intrat

Studenți, la număr 400,În anul II au promovat,

Dintre ei, doar 200,Iar cei ce sperau să fie

Doar 3 ani la noi studenți,Doar 100 știu cum este,Să devină absolvenți”.

Ideea a ce ți-am spus,Este una foarte simplă,

Cu cât te străduiești mai mult,Și îți vei da silința,

Vei face cu bine față,La tot ce se va cere,

Iar ce e un pic ciudat,Vei face din plăcere.

Ceea ce-ți voi spune-acum,Poți s-o iei ca pe un sfat,

Te va ajuta enorm,La facultate să răzbați.Dac-ai ales programare,

Pentru că asta au ales toți,Ia-o ca pe-o provocare,

Demonstrează că și tu poți,Că ești bun ca și ceilalți,Chiar și mai bun decât ei,Să nu te lași influențat,

Decât de viața pe care-o vrei.

În schimb, dacă ai optatÎn IT să profesezi,

Pentru că ești pasionat,Și că asta iți dorești,

Nu uita din când în cândSă mai ieși să te distrezi,

Să îi iei pe cei din jur,Să mai și socializezi,

Căci, oricât de mult îți placeSă stai singur și tăcut,Nu știi cât bine îți face,

Să mai schimbi câte-un salut!

Drag boboc informatician,Sper că îmi vei da dreptate,

Și-ndecursul acestui an,Să îți meargă bine toate,

Iar când va fi ca să termini,Cu bine facultatea,

Să spui și tu, celor ce vin,Info is the best din toate!

Simona BUTNARU, Anul IIIsimona.butnaru@asii.ro

FII binevenit!

ZIARUL DE ASII

Octombrie 2012InfoStudenți10

ZIARUL DE ASII

Octombrie 2012 Ware 11

Alături de CeBIT, CES și Compu-tex, Intel Developer Forum esteunul dintre cele mai importanteevenimente anuale dedicatesegmentului IT&C, locul undepartenerii Intel, dar și membriai presei IT, pot afla planurile șitehnologiile ce vor fi lansate înanul ce va urma.

Desfășurat între 11-13 septembrie2012, la Moscone Convention Centerîn San Francisco, Intel a prezentatinformații detaliate despre Haswell,noile procesoare Atom, viitorul Ultra-

book-urilor cu Windows 8 precum șimai multe informații despre aplicați-ile dezvoltate de Intel pentru An-droid.

Haswell este, cu siguranță, unul din-tre cele mai asteptate subiecteprezentate, fiind următoarea gener-ație de procesoare din familia Core(i3, i5, i7). Ca principale schimbăriaduse arhitecturii ar fi: improvedcode fetch bandwidth, better branchprediction, larger Out-Of-Order win-dow, larger L2 TLB, lower virtualiza-tion latencies, 2 new dispatch ports.Ultima dintre acestea atrage atențiaîn mod special; datorită celor 2 noiporturi, Haswell poate executa acum8 operații/ciclu față de doar 6 oper-ații/ciclu. Mai mult, Haswell poateexecuta două operații FMA (fusedmultiply–add) per core comparativcu una singură pentru Ivy Bridge.Față de Ivy Bridge, Haswell va fi de2 ori mai rapid ajungând la 32 FLOPS/ ciclu / core în single precision și 16FLOPS / ciclu / core în double preci-

sion în aplicațiile care vor oferi su-port pentru noile instrucțiuni AVX2.Dimensiunea memoriei cache varămâne aceeași, dar lățimea debandă a acesteia se va dubla, cache-ul L2 putând face acum câte o citireîn fiecare ciclu.

Legat de eficiența energetică, pu-terea consumată în idle a fost redusăde 20 de ori grație introducerii mo-dului de lucru Active Idle (denumitS0ix), mod în care frecvența și volta-jul sunt reduse, iar părțile neutilizatedin procesor sunt oprite complet. Deasemenea, noul proces de fabricațiepe 22nm contribuie și el la o efi-ciență energetică mai ridicată; spreexemplu, un ultrabook cu procesorIvy Bridge consumă 17 W, iar cel cuHaswell consumă doar 7.5 W, am-

bele oferind același nivel de perfor-manță rulând un test demo.

Partea de grafică integrată a fost șiea îmbunătățită, având la dispoziție3 variante denumite sugestiv GT1,GT2 și GT3. Acestea se diferențiazăprin numărul de unități de execuțieactive (EU): GT1 cu 10 EU, GT2 20EU iar GT3 40 EU (prin comparație,Ivy Bridge are 8 EU sau 16 EU). Ast-fel, sistemele echipate cu Haswellcare erau în cadrul conferinței rulaufără probleme jocuri DX11 la re-zoluție FullHD (1920×1080).

Clover Trail este noua familie de pro-cesoare Atom, care urmează să mo-torizeze o serie întreagă de tabletecu Windows 8. Ca specificații, acesteprocesoare vor avea 2 nuclee cuhyper-threading (4 fire de execuțieîn total) și viteze de până la 1.8 GHz.

Au mai fost prezentate și tehnologiiprecum Digital WiFi, ce constă într-un transceiver digital WiFi fabricat pe32nm care aduce un consum de ~10ori mai mic decât cele actuale, pre-cum și un prototip de procesor Atomcare încorporează 2 nuclee și un ast-fel de modul WiFi în aceeași pastilăde siliciu. WiGiG este o altă tehnolo-

gie prezentată, fiind următorul stan-dard de comunicație WiFi, denumitși 802.11ad, ce permite viteze depână la 1Gb/s.

Lansarea iminentă a Windows 8, unsistem de operare gândit din startpentru dispozitive mobile, a deschisnoi orizonturi pentru Ultrabook-uri.Dacă Ultrabook-urile pot fi găsitemomentan doar sub formă de note-book (clamshell), odată cu lansareacelei de-a treia generații, le vomputea găsi și sub forma „detachable”sau „convertible”. Touch-ul ușureazăsemnificativ experiența în utilizare,dar Intel nu s-a oprit aici, noile Ul-trabook-uri se vor bucura de re-cunoaștere vocală (grațiesoftware-ului Dragon Assistant, sim-ilar lui Siri de pe iPhone), re-cunoaștere a mișcărilor corpului prinintermediul unei camere 3D dez-voltată de Creative dar și de senzorNFC. Cu ajutorul Intel IPT și a sen-zorului NFC se pot face plăți instantprin intermediul cardului PayPass dela MasterCard prin simpla așezare acardului pe touchpad.

Sursa: lab501.ro și next.lab501.ro

Iulian RUSAN iulian.rusan@asii.ro

Hitachi Global Storage Technologies (HGST) a anunțatcă are planuri să lanseze hard disk-uri umplute cu heliuîn următorul an.

Timp de ani de zile inginerii știau că aerul dintr-un hard disccreează turbulențe și opune o rezistență mare asupra pla-tanelor în mișcare, cauzând performanțe scăzute și temperaturiridicate de funcționare. În momentul de față, HDD-urile au uncanal prin care se reglează presiunea aerului din interior, atuncicând sunt foarte solicitate.

Inginerii HGST au reușit însă să dezvolte un dispozitiv a căruistructură să reziste schimbărilor de presiune din interior, și careîn același timp să fie etanș astfel încât să poată fi umplut cuheliu.

Tot procesul le-a luat 6 ani, iar ca principale beneficii se numărăconsumul energetic redus cu 23% și temperaturi de funcționare

cu aproximativ 4 grade mai mici. Pe lângă acestea, procesul lepermite să adauge încă două platane într-un HDD de 3.5”,făcând astfel posibilă atingerea unei capacități de 6TB într-unsingur drive.

Iulian RUSANiulian.rusan@asii.ro

Intel Developer Forum 2012

Noua generație deprocesoare din familia Core:

Haswell

Consum și temperaturi reduse

Capacități mărite până la 6TB

Procesul a durat 6 ani

Noua grafică integratărulează fără probleme jocuri

FullHD

Atom Clover Trail – oavalanșă de tablete cu

Windows 8

Digital WiFi aduce consumde 10 ori mai mic

Hard disk-uri cu heliu

Nu e vorba de nici un test făcut de vreungrup de cercetători sau de un website pemai multe tablete, ci e vorba de o per-soană care s-a jucat puțin cu cele douănavigatoare web pe o tabletă Android.Dacă zi de zi multe persoane nu mai știuce browser să folosească pentru a aveaparte de o viteză de navigare ridicată, deun timp de încărcare mai rapid, petablete lucrurile stau puțin mai diferit.

De exemplu, Firefox nu mai arată la fel ca peun calculator sau laptop, unde avem multetab-uri înșiruite unul după altul. Chrome a doritsă își mențină direcția și designul obișnuit, șianume tab-uri multe și de foarte multe ori enervante pe tabletă.

Pentru început, trebuie menționat că ambelebrowsere s-au descurcat destul de bine la capi-tolul vitezei de încărcare a paginilor și vitezade deschidere a aplicației în sine. Acel „destulde bine” e pus cu rost acolo (citiți descrierileamănunțite mai jos).

Google Chrome

În primul rând, trebuie știut despre Chrome căeste al naibii de enervant pe tablete, mai alesdin cauza închiderii tab-urilor, pe care trebuiesă te chinui să le închizi câteva secunde, acelx din dreapta fiecărui tab fiind foarte mic șifoarte greu de nimerit câteodată, ori făcutfoarte prost de cei de la Google. De asemenea,lipsesc foarte multe lucruri față de versiuneapentru PC, cum ar fi suportul Flash, sau maibine spus, suportul de plugin-uri în principiu.

De altfel, viteza de încărcare a paginilor webeste bunicică, asta în condițiile în care stai lamaxim 5 metri de router, deoarece dacă teduci mai departe, o să aștepți măcar 2 minutesă ți se încarce o pagină web. Deci, per total,am dezinstalat Chrome de pe tabletă și cu o

certitudine de 100% vă pot spune că nu îl voireinstala.

Mozilla Firefox

Acum că am hăcuit Chrome-ul, am să trec peFirefox, care a încercat și în mare parte a reușitsă ofere un UX destul de bun versiunii Androida browser-ului. Dacă în Chrome te chinui săînchizi tab-urile, în Firefox, treaba este ușuratăcu mult. Browser-ul prezintă o bară de adresepe 80%-85% din lungimea sa, lăsând loc înpartea dreaptă și pentru un buton care indicănumărul de tab-uri deschise.

Bineînțeles, după apăsarea butonului, se vadeschide în jos o listă cu taburi, suficient delungă pentru a lăsa loc și pentru un preview alpaginii curente, în cazul în care dorim sărevenim la ea. De asemeni, tot în acea listă sepoate observa și un buton de „Add” de pe careputem deschide un link, iar când dorim acestlucru, sub bara de adresă vor fi afișate site-urile cele mai accesate, alături de istoriculbrowserului.

Ca o concluzie pentru final, Chrome a renunțatla UX pentru a-și păstra designul aplicațieidesktop, îngreunând folosirea acesteia, pecând Firefox a venit cu un design nou, multmai accesibil.

ZIARUL DE ASII

Octombrie 2012Web12

Mulți dintre noi doresc să învețelucruri noi zi de zi, nu neapăratîn domeniul informaticii, ci și înalte arii de expertiză precumMedicină, Economie sau ŞtiințeSociale. Spun aceste lucrurideoarece și eu sunt foarte cu-rios, ce e drept mai mult îndomeniul IT, și doresc să aflumai multe despre InteligențaArtificială, încercând să devinmai bun pe partea de algorit-mică, și de aceea sunt deja în-scris la două cursuri oferite deCoursera.org!

Chiar dacă pare că e doar un sitecare vine cu câteva cursuri scrise șicare sunt în engleză și noi știm cădeja există cărți despre curiozitățilepe care le avem, vă asigur că înconținutul existent atât în formatvideo, cât și în format scris (slide-uri,pdf), există teme săptămânale șicâte un mic test la sfârșitul fiecăruicurs pentru verificarea cunoștințelor

acumulate. Aceste cursuri sunt rea-lizate de diferiți profesori de la cele-bre colegii cu care Coursera are

parteneriat, universități precum:Stanford Unviersity, University ofMichigan, University of Toronto, Uni-versity of Ediburgh și multe altele.De asemenea, toate cursurile la careveți dori să participați sunt gratuiteși nu trebuie să scoateți nici măcarun bănuț din buzunar.

Fiecare temă realizată de voi estecorectată de o aplicație web,deoarece fiecare temă are un dead-line și fiecare trebuie făcută pentrua rămâne la acel curs. Toate temelesunt corectate de o aplicație web,deoarece numărul extraordinar demare de participanți nu le permiteprofesorilor să corecteze temele într-un timp real. Nu știu în celelaltedomenii cum se procedează, dar pepartea de IT, aceasta este proce-dura.

Vă recomand cu mare căldurăCoursera.org, deoarece aveți foartemulte de învățat, nu neapărat pentrufacultate sau pentru un viitor loc demuncă, dar și pentru viața de zi cuzi, iar un exemplu bun este acor-darea primului ajutor, sau cum să țiio rană deschisă departe de o posibilăinfectare până la sosirea echipajuluide pe ambulanță sau cum îți poți de-

schide o afacere pornind de la puținibani și ajungând încetul cu încetuldin ce în ce mai sus.

Un lucru care este foarte interesanteste acela că puteți participa la oricecurs, chiar dacă acesta a începutdeja, și de asemenea nu există pro-blema locurilor puține, deoarece se

pot înscrie câte persoane doresc,cursul fiind online.

De asemenea, fiecare curs are o in-troducere realizată de persoana careține cursul, pentru ca cei care se în-scriu să știe despre ce pot învăța, iardeseori cei care devin absolvențiprimesc o recomandare scrisă deprofesorul respectiv și nu cred căstrică să ai o recomandare scrisă deun profesor de la Universitatea Stan-

ford. De asemenea, pe pagina cur-sului veți mai găsi informații desprecâte ore vor trebui alocate săptămâ-nal pentru a urma cursul și pentru aînvăța, dar și informații legate de-spre autorul cursului. Curioșii pot

apăsa butonul de preview pentru avedea cursurile care vor urma.

Eu cred că multe din cursurile exis-tente pe coursera.org conțin lucruricare vă pot ajuta foarte mult în viață,sau vă pot face să păreți mult mai in-teligenți când discutați cu alte per-soane, într-un grup mai mare.

Oricare ar fi motivul vostru, intrați peCoursera.org! Merită, iar în cazul încare picați un curs la care participaționline, nu e problemă, facultatea nuține cont de acest lucru.

Firefox vs Chrome pe tablete

Cursuri online gratuite la

profesori de la universităţiprecum Stanford University,University of Ediburgh ş.a.

temele au un deadline şisunt corectate de o aplicaţie

web

poţi participa la orice curs,chiar dacă a început deja

primeşti o recomandarescrisă de la profesorii acăror cursuri ai absolvit

nu se întâmplă nimic dacăai picat unul dintre cursurile

online

vizitaţi coursera.org pentrumult mai multe informaţii

teme săptămânale şi test lasfârşitul fiecărui curs

Valentin VRÎNCEANU, anul IIIvalentin.vrinceanu@asii.ro

Valentin VRÎNCEANU, anul IIIvalentin.vrinceanu@asii.ro

În acest număr aniversar alZiarului de ASII, avem onoareade a vi-l prezenta pe noul decanal Facultății de Informatică,dintr-o cu totul altă perspectivădecât cea academică.

Ziarul de ASII: V-ați gânditvreodată în studenția

dumneavoastră că veți ajungedecanul uneia dintre cele mai

prestigioase instituții deînvățământ din țară?

Adrian Iftene: Grea întrebare... Ecomplicat, nu cred că te gândeștidinainte exact unde o să ajungi. Tegândești cam unde vrei să ajungi.

Ce fel de student ați fost?Cred că am fost unul dintre studențiibuni. Eu am făcut facultatea aici, laInformatică, între ’91 și ’96. Eram unstudent care mergea la seminarii, lalaboratoare... Mă știau profesorii destudent bun, ieșeam la tablă sărezolv exerciții atunci când nu voianimeni. Mergeam și la cursuri, darnu chiar la toate.

De ce ați ales să lucrați înmediul universitar?

Inițial am lucrat în industrie. Așa cumsunteți voi acum tentați și vreți săintrați în industrie, așa am fost și eutentat, după ce am terminat ofacultate de industrie. Am lucrat înBârlad o perioadă, la centrul decalcul, după care m-am întors în Iași,la Fabrica de Țigarete. Pe vremeacând am terminat eu facultatea, nuexistau firme de software, cum suntacum, ca ciupercile după ploaie.După, cât timp am lucrat la Fabricade Țigarete, au început să apară și

firme de software mai multe și maiinteresante. Atunci, la momentulrespectiv, mi s-a părut interesant sălucrez într-o astfel de firmă, așa căam lucrat într-una aproximativ 3 ani.Pe parcurs, am observat că încep sănu îmi mai controlez viața. Asta seîntâmplă într-o firmă de software,ajungi să lucrezi de la nouă-zece ore,la 11-12 ore, deci nu există doar optore. Încă de la început lucrezi câtenouă ore cel puțin, iar când ești șef

de echipă, cele nouă-zece ore devin11-12 ore. În perioada aceeaîncepusem și masterul, am colaboratcu domnul Croitoru, cu domnulLuchian, cu domnul Cristea, cudomnul Lucanu și mi s-a părutinteresant să lucrez în mediuluniversitar, pentru că, pe lângăfaptul că țineam ore, puteam să fiuimplicat în proiecte de cercetare. De când eram masterand am fostimplicat în proiecte de cercetare,când am renunțat la firma desoftware m-am implicat în proiectede cercetare. Dar, ca să răspund laîntrebare, cred că în firmele desoftware imaginația nu îți estepermisă în totalitate, ci doar într-unșablon, care nu depășește anumitelimite.

În mediul universitar imaginațiapoate zbura în orice direcție, înproiectele de cercetare care se facaici poți să faci pe o plajă mult mailargă ceea ce vrei. Cred că de aceeaam ales mediul universitar, din cauză

că îmi place să fac lucruri noi tottimpul. În firme, veți observa, laînceput vi se pare interesant primulan, al doilea an... În al treilea anîncepeți să observați că se repetă, înal patrulea an deja vreți o altă firmă,pentru că nu mai rezistați...

Cum și când ați început săpredați?

Am predat și înainte să vin launiversitate, am predat la liceulCuza, care avea două clase de profilinformatică și încă de atunci ampredat la profilul real. Așa cum oricestudent care a fost într-o clasă cuspecific de informatică știe, în liceuse studiază multe dintre materiilecare se fac la facultate, dar la unnivel mult mai jos: programare,sisteme de operare, limbaje

didactice, de toate. Am predat timpde cinci ani la liceu. Era interesantcă, încă din primul an, când abiaterminasem facultatea, la vreo 23-24de ani, am predat la clasa a XII-a.Acolo aveam elevi de 19-20 de ani,deci diferența era mică între noi.Erau câțiva liceeni foarte buni, carelucrau deja din timpul școlii, ceea cese întâmplă chiar și acum: suntstudenți, elevi foarte buni, mai alescei care lucrează, care pe un anumitdomeniu, cel pe care lucrează, suntfoarte buni, se pot compara cuprofesorii și chiar îi pot depăși. Pemine niciodată nu m-a speriat asta.

Ce vă place cel mai mult laaceastă meserie?

Interacțiunea cu studenții. Îmi placesă lucrez cu studenții. În primulrând, nu din cauză că eu le ofer cevași văd cum folosesc acel ceva ca săevolueze, ci din cauza inversă: îmiplace să învăț de la ei. Îmi place sălucrez cu studenții de la care am ceînvăța. Aici nu mă refer neapărat ladomeniul informatic, ci la orice.

Ce v-a determinat să candidațila conducerea facultății?

Dan Cristea m-a convins să candidezla conducerea facultății. Nici nu măgândeam că o să candidez, dar înurma discuțiilor pe care le-am avut,am ajuns la concluzia că ar fi oalegere bună.

Cum ați caracteriza studentul ideal?

Îmi plac studenții care nu măderanjează la ore, care stau cumințiși-și fac treaba, dar îmi plac mai multstudenții care mă deranjează cuîntrebări incomode. Cred că acesta estudentul ideal, care nu e mulțumitcu ceea ce oferă profesorul sau emulțumit doar parțial.

Cum reușiți să împăcați munca,familia și pasiunile? E vreuna

dintre ele neglijată?E complicat. Ar trebui ca ziua să aibăvreo 28 de ore, ca să ai timp să lefaci pe toate. Sunt multe lucruri caretrebuiesc făcute. Acum au maiapărut și lucruri administrative, suntimplicat în proiecte de cercetare,însă am noroc de o echipă foartebună, echipa de cercetare adomnului Dan Cristea, unde mai sunt

Diana Trandabăț, Ionuț Pistol și AlexMoruz. Este o echipă puternică, încare nu s-a observat faptul că eu numai contribui atât de mult la bunadesfășurare a proiectelor. Familia?Familia tot timpul e pe primul plan.Eu mă ocup de transportul copiilor lașcoală, la grădiniță, dimineața, laprima oră, și tot eu mă ocup depreluarea lor, la sfârșitul zilei. Da,încerc să le împac pe toate pe câtposibil.

O amintire din timpulfacultății?

Sunt multe, foarte multe amintiri dinfacultate. În primul an, noi eram 50-60 de studenți, nu ne știam între noiatât de bine, nu ne știam nici nivelul.Pentru voi, care sunteți câteva sute,este și mai greu să vă cunoaștețiîntre voi. După un examen, am ieșitși m-am întâlnit cu un coleg, care m-a întrebat ce notă am luat. Luasemnota 8. „Vai! Ce bun ești, ce tareești!”, mi-a spus el atunci. Nota optera una dintre cele mai mari note, înafară de câțiva de opt, s-au luat unnouă și un zece. Cam așa se puneaunotele pe vremea noastră. Bine, astaera în anul I. Mai târziu, în anii maimari, la fel, am ieșit de la un examenfoarte supărat. M-am întâlnit cuprietenii mei, care m-au întrebat dece sunt atât de supărat. „Mi-au datsubiectul cel mai greu și nu am reușitsă iau decât 9”, eram foartedezamăgit deoarece luasem nouă.Dar pe vremea noastră, la sfârșitulanului, cei care aveau media opt șiceva – nouă, se numărau printre ceimai buni.

Cum vedeti relațiadumneavoastră cu studenții?

Din punctul meu de vedere, foartebine, nu știu cum o văd studenții. Măînțeleg foarte bine cu studenții carenu trișează, care nu încearcă sătrișeze.

Care considerați că este ceamai mare realizare a

dumneavoastră până înmomentul de față? Dar cea mai

mare dezamăgire?Familia, copiii, consider că sunt ceamai mare realizare. După asta, credcă imaginea pe care mi-am creat-oaici, la facultate, e o realizare. Faptulcă mă înțeleg bine cu studenții, că

aceștia sunt atrași de ceea cepredau, de proiectele pe care lepropun pentru licență, pentrumasterat, este cea mai pare realizarepe plan profesional. Nu cred că amo „cea mai mare dezamăgire”, nu-mipare rău pentru ceea ce nu am făcut,îmi pare bine pentru ceea ce amfăcut.

Aveți un gen de muzicăpreferat? Trupe preferate?

Care?Nu prea, ascult cam orice, mai puținmanele. Ca gen preferat, cred că-miplace mai mult muzica rock, decâtcea care se ascultă în discotecă.Trupe favorite... merg cam în spate.Am ascultat mult Phoenix, U2,Queen, INXS, Celelalte cuvinte, Iris...

Cum petreceți timpul liber?Plimbări prin parc, prin grădinabotanică, prin parcul expoziției, mergla tenis cu prietenii, cu băiatul, alergspre serbări ale copiilor. Ca hobby-urimai aveam la un moment dat șipictura. Prin gimnaziu am mers vreotrei ani la rând la concursurinaționale și internaționale. Pasiuneaaceasta mi-am dezvoltat-o, ca șitenisul, datorită tatălui meu, care eprofesor de desen. După ce amajuns la liceu însă, am început sămănânc matematică și fizică pepâine; nu am mai avut timp depictat, ci doar de admirat.

Știm că sunteți pasionat detenis și practicați acest sport lanivel de amatori. V-ați gânditvreodată să practicați tenis în

circuitul profesionist?Nu știu. Cum am zis, nu-mi pare răupentru ceea ce n-am făcut, îmi parebine pentru ceea ce am făcut. Amavut la un moment dat de ales întrea continua cu studiul sau a mergespre tenis, iar părinții au decis că arfi mai bine să continui pe direcțiaînvățăturii. Nu cred că îmi pare răucă am ales drumul acesta, oricumnivelul la care joc, pentru mine, emulțumitor. Nu știu dacă aș fi fostmai câștigat altfel, dacă aș fi jucat șimai bine. Pentru un amator, suntmulțumit cu nivelul pe care îl am.Nivelul profesionist ar fi presupusalte sacrificii și alte rezultate, altebucurii, dar și traiectoria pe care amluat-o a fost plină de bucurii.

ZIARUL DE ASII

Octombrie 2012Interviu14

Ar trebui ca ziua să aibă 28de ore să le faci pe toate

Lect. Dr. Adrian Iftene, decanul Facultății de Informatică

Nu te gândești dinainteexact unde o să ajungi

Familia?Familia e tot timpul pe

primul plan.

Nu-mi pare rău pentru ce n-am făcut,

În mediul universitar,imaginația poate zbura în

orice direcție.

Adrian Iftene, câștigător al primului turneu de tenis amator A1 al anului, aprilie 2012

ZIARUL DE ASII

Octombrie 2012 Interviu 15

ci mă bucur pentru ce am realizat Vă place să călătoriți? Ce locuriv-au plăcut și ce locuri ați vrea

să vizitați?Da, îmi place să călătoresc. Unadintre cerințele proiectelor decercetare este să îți faci recunoscutăactivitatea pe care o depui și pe careo desfășori, iar recunoașterea seface prin intermediul aplicațiilor, aprezentărilor la diverse conferințe.Mi-a plăcut să merg la astfel deevenimente, să mă întâlnesc cuspecialiști care au aceleași interese,să discutăm pe teme comune decercetare, să stabilim relații, săschimbăm impresii, să schimbămresurse, să schimbăm lucrări...Lucrul acesta mi-a plăcut și-l voi faceîn continuare.

Dintre locurile pe care le-am vizitatmi-a plăcut Praga. Sunt multe locurifrumoase în lume, Europa estefrumoasă, Africa e frumoasă, Asia lafel, țările lor sunt frumoase... Amfost și în America, este interesantă.Nu mi-ar plăcea să stau acolo, dar devizitat, e frumoasă. Depinde, fiecareloc are specificul lui, ne arată o altăfață a lumii în care trăim. Ce mi-arplăcea să văd? Nu am fost prinGermania, prin Anglia, sunt pe listamea de vizitat în curând, poate șiChina, Japonia.

Care este cartea preferată?Aici sunt adaptat la cărțile pe care lecitește băiatul meu, îl verific dacă aînțeles ceea ce a citit, iar, pentruasta, citesc și eu, măcar parțial,aceleași cărți. Asta înseamnă cărți deengleză, cărți de literaturăuniversală, ca să pot să îl ascult. Mi-a plăcut Dostoievski, cu „FrațiiKaramazov”, seria „Shogun” și toatecărțile lui James Clavell. În ultimultimp, am citit mai mult cărți despecialitate și documentație îndomeniu.

Aveți un film preferat?Cred că sunt o persoană care s-auitat mult la filme, care știe multefilme. Sunt multe pelicule care mi-auplăcut. Jack Nicholson e unul dintreactorii preferați.

Ce schimbări ne așteaptă înacest an universitar?

Nu știu dacă important este ceschimbări vor fi, ci mai degrabă săcontinuăm cu direcția pe care oavem deja și care, din punctul meude vedere, este foarte bună.Încercăm să implicăm mai multfirmele în activitatea pe care odesfășurăm atât noi, cât și voi.Încercăm să aflăm de la firme ce aunevoie, să ne ghidăm cumva în ceeace facem, raportându-ne la cerințelelor. Aici s-ar putea să se schimbeanumite laboratoare, dar nu vor fischimbări majore. De exemplu, suntcerințe de la firme care dorescAndroid și au spus că sunt dispuși săvină să țină cursuri. Astfel detehnologii eu le văd predate la sfârșitde curs de Java, în anul II sau chiarla master, în ultimele laboratoare încare se discută despre tehnologiicare comunică cu dispozitive mobile.Văd inserat foarte bine un astfel delaborator acolo. Cel mai probabil îndirecția aceasta cred că pot apăreacompletări. Firmele se arată dispuse

să ne ajute în ceea ce facem, înspecial la nivel de master, deoarecela nivel de licență, unde seasimilează baza, programa este dejafoarte încărcată și nu ar mai puteaadăuga materii. La nivel de mastersper să mai apară cursuri precum celfăcut de Continental, în anul II, laISS, unde își prezintă uncompartiment din firmă, ce se faceacolo și îi instruiesc pe studențiinoștri pentru a afla ce se poate faceîn zona multimedia: comenzi vocale,interacțiune cu telefonul, cuBluetooth, căutare în agendătelefonică, contacte etc. Acesta edoar un exemplu, sunt sigur că suntși alte firme care sunt interesate deastfel de idei și care vor veni să neajute să facem cursuri interesantepentru master.

Câte un sfat pentru studențiidin fiecare an?

Pentru studenții de anul I: începutulîntotdeauna e greu, sfatul meu estesă vină la cursuri de la început, lalaboratoare, ca pornirea să fie câtmai bună, decât dacă ar începe săvină de la jumătatea semestrului, sănu înțeleagă ce se face și să creadăcă au greșit facultatea. Deasemenea, să aibă în vizor faptul căsunt din ce în ce mai căutați studențiicare, pe lângă limba engleză, au

cunoștințe și într-o altă limbă –germană, franceză, italiană, spaniolă- deci recomandarea mea ar fi sămeargă la astfel de cursuri, mai alesdacă au cunoștințe anterioare.

Foarte multe firme mari doresc, cape lângă limba engleză, care sesubînțelege a fi știută la nivelulvostru, să știe și o altă limbă,deoarece au clienți din Franța,Germania, Italia. E de preferat săangajeze oameni care știu limbaclientului, pentru a nu existaneclarități în comunicare. Legat deplagiatură, ar trebui să știe că existăcomisia specială de etică, la nivel defacultate. Nu există înțelegere dinpartea conducerii privind acesteprobleme, sunt colegi care auaplicații care verifică dacă s-a copiatcumva codul sursă de la cineva laaltcineva, fiecare are metoda proprieprin care verifică astfel de lucruri și

sunt destul de neplăcute situațiile încare sunt prinși. Cred că fiecareprofesor dorește ca studenții sălucreze ei, nu să dea super soluțiicare să fie luate de-a gata. Mai bineun cinci cinstit, decât un nouă furat.Pentru cei de anul II: în anul II sealege lucrarea de licență, deci artrebui să găsiți un coordonator.

Sugestia mea este să mergeți pe lacursuri, ca să puteți cunoașteprofesorii care o să-i aveți în anul II,să vă găsiți cel mai bun coordonator.Pentru studenții de anul III: eimportantă munca, dar e importantăși licența pe care o aveți. Trebuie săvă stabiliți prioritățile. E important cefaceți la lucru, dar e important șiceea ce faceți aici, e important să vădați licența în timp util, să nu oamânați, pentru că dacă aparîntârzieri, vă va veni din ce în ce maigreu să o mai dați. Și acum mai vinstudenți care și-au luat într-un finaltoate examenele și vor să-și susținălicența, iar eu nu știu de unde-i știu,pentru că ei au terminat acum trei-patru ani... Deci recomandarea meaeste să vă dați licența la timp.Pentru masteranzi: comunicarea cu

directorii de master este foarteimportantă. La nivel de master selucrează puțin altfel față de licență.Directorii de master sunt profesori înfacultate, propun teme de cercetare,care încearcă să fie cât maiinteresante, iar lucrul pe aceste temesunt sigur că o să-i atragă și o să-imotiveze să vină la master.

Cum vedeți următorii anipentru FII, cu dumneavoastră

ca decan?Admiterea de anul acesta m-adezamăgit puțin, că nu s-au ocupattoate locurile de la taxă, în condițiileîn care firmele din Iași fac presiuniasupra noastră de a avea și maimulți studenți, și mai mulțiabsolvenți, pentru a acoperi cerereamare care există pe piață capersonal pe domeniul informaticii.Lumea încă merge spre facultățicerute de studenți, dar care, după cesunt terminate, oferă șanse mici deangajare. Încă sunt facultăți la carelumea merge din inerție, cu toate cădupă terminarea facultății se

angajează foarte puțini folosind ceeace fac în facultate. Cred că asta ar fio soluție, să avem mai multe locuribugetate, ca să atragem mai mulțistudenți. În criza în care suntemastăzi, bănuiesc că și acesta este unmotiv pentru care nu sunt studenți.Planul pentru următorii ani este săavem mai multe locuri, cu toate căspațiul pe care îl avem nu prea nepermite așa ceva. Nici numărul deprofesori pe care îl avem nu prea nepermite așa ceva. Se vor desfășuraîn continuare proiecte de cercetareîn care să fie implicați și studenții.Deja am un proiect de cercetare pecare l-am obținut, primul meuproiect de cercetare câștigat, careîncepe anul acesta, în octombrie, șiîn care am implicat studenții. Sper săfie mult mai multe astfel de proiecte,în care profesorii să implice șistudenții.

Ce părere aveți despre ASII?Ce părere aveți despreproiectele pe care le

desfășurăm? Ce sfaturi ne dați pe viitor?

Eu sunt un susținător al ASII, îmiplace tot ceea ce faceți, îmi plactoate inițiativele studenților și îisusțin, pentru a-și putea duce la bunsfârșit respectivele activități. Îmiplace Ziarul de ASII, îl răsfoiesc, mai

aflu despre jocurile noi care au maiapărut, cu toate că nu sunt unpasionat al jocurilor. Îmi place să fiula zi cu tot ceea ce apare, atât dinpunct de vedere al tehnologiei, cât șidin punct de vedere al compo-nentelor hardware, al softurilor, iarvoi mă țineți la zi în câteva pagini.Îmi mai place deoarece aflu lucrurinoi despre colegii mei, lucruri pecare nu le aflu în ședințele în care neadunăm. În general, noi avemîntâlniri științifice sau administrative,iar cele personale nu sunt chiar atâtde personale precum un interviu pecare îl realizați voi. Sfaturi? Îmi placecă aveți o anumită personalitate agrupului ASII. S-o țineți tot așa!

Credeți că domeniile de real,matematica, fizica,

informatica, sunt un blocajpentru imaginație?

Nu, nu cred. Ar trebui ca cele douăsă se întrepătrundă, un domeniu săte ajute să înțelegi mai bine celălaltdomeniu. Bine, nu știu ce zic

umaniștii. Nouă ne place să auzim omelodie, să vedem o picturăfrumoasă, să admirăm un peisaj...Nu știu dacă lor le place să analizezeo frumusețe de cod sau să vadă ofrumusețe de rezolvare la oproblemă de matematică, dar dinpunctul meu de vedere, ca persoanăîndreptată mai mult spre parteareală, cele două ar trebui îmbinate.Nu cred că studenții care vin la noiar trebui să renunțe total la parteaumanistă.

Ce obiecte ați predat înFacultate?

Am preluat Ingineria Programării laînceput; mai era o materie care senumea Tehnici de Elaborare aProiectelor, unde, la început, amcolaborat cu domnul Lucanu; amavut laboratoare de ProgramareOrientată Obiect; am avut ocazia săpredau și Algoritmică și Programare;am colaborat cu Dan Cristea, laProgramare Bazată pe Reguli; ampredat la master; am colaborat cuCristi Frăsinaru la laboratoarele deJava; am ținut și câteva laboratoarede C#. Am luat-o de la început, cuanul I, cu AP și POO, apoi m-am dusla anul II, la Java și IP, după care amfăcut C# în anul III, iar în cele dinurmă, la master. Asta mă ajută pemine atunci când țin cursurile, astfelștiu ce să cer studenților. Cred că ebine ca fiecare profesor să știe dinmateria care se face la celelaltecursuri, pentru că asta îl ajută săpună în context ceea ce predă, să nupredea aceleași lucruri.

Cum puteți descrie relația cufratele dumneavoastră?

O relație foarte bună, e greu săsepari relația profesională de relațiadintre frați. Încercăm să avem orelație profesională în cadrulfacultății, iar în afara ei, o relațiefamilială, să nu mergem acasă curelațiile pe care le avem aici. Sorin n-a mai jucat de mult tenis, noi înaintejucam tenis, în Bârlad, dar când m-am mutat în Iași el s-a orientat înzona pescuitului și merge mult lapescuit, așa cum eu, la un momentdat, mergeam la baschet mult. Deceva timp, eu am revenit la tenis, darel a rămas la pescuit. Acum joc înschimb mai mult cu copiii, ei autrecut pe primul loc.

Cum credeți că ar trebuistudenții de la informatică săîmpace mișcarea cu studiul?

Chiar discutam cu unii dintre colegiimei că ar trebui să introduem sportulca o materie obligatorie, dar nu știudacă ar fi o măsură potrivită. Întrecut, când mergeam la baschet,mergeam cu studenții de lainformatică. În general, în afară deanul trecut, am fost la toateîntâlnirile cu profesorii și elevii dinafara facultății.

Urări colegilor și studenților, laînceput de an?

Un an cât mai ușor, plin de reușite șilipsit de probleme!

Ralu MIHORDEA, anul IIIElena CREANGĂ, anul II

Am predat de la anul I pânăla master

Mi-a plăcut foarte multDostoievski

Mai bine un 5 cinstit, decâtun nouă furat

Mergeam la baschet custudenţii de la FII

Ce-ar fi dacă ți-ai schimbaradical viața, pentru a-ți pune în practică cele mai bune idei?

Semestrul era pe terminate. Timp de3 luni de zile campusul fusese plinochi de studenți obosiți, cu ochiiîncercănați. Cursuri și examene întimpul zilei, proteste împotrivamajorării taxelor școlare seara. Cugreu te puteai plictisi într-un loc degenul ăsta. Dintr-o dată, singurelepersoane pe care le mai puteaivedea pășind pe ușiledepartamentului de informatică de laMcGill, rămăseseră studenții de lamasterat și doctorat. Toți cu aceleașifețe încruntate, datorate, fieimpasului din munca de cercetare,fie căderii nervoase inevitabile,cauzată de combinația dintre unsupraveghetor, care tocmai a respinsun capitol întreg din teză, și ocantitate nesănătoasă de „Seattle’sBest Coffee” care a ținut loc de micdejun. Printre ei, eu. Un draft deteză de 115 pagini și la fel de multeteme de corectat pentru un curs delicență. Sunt grăbit. Siri îmi opreștemelodia din căști să-mi spună că amîntârziat la orele de consultații. Simtoarece resentimente pentru studențiicare mă așteaptă în fața cabinetuluiși mă întreb de ce mi-a luat jumătatede oră să mă rad în dimineața aia.Paralizez iar, amintindu-mi gândulcare m-a ținut în fața oglinzii: „17 anide studii Gheorghiță. 17 ani pe careîi închei într-o lună. Și … de-acum?”

Fast-forward două săptămâni.Jurnale și articole de cercetare,experimente eșuate și repetate dezeci de ori. Stresul își puseseamprenta până și pe cei mairezilienți colegi de laborator. Aveamnevoie de o pauză de la McGill,Montreal și viață în general. Într-ovineri seară, după o zi de muncă maifrustrantă decât de obicei, m-amurcat în mașină cu bunul meu colegși prieten Pierre-Luc și duși am fost.Destinația: Quebec City. Planul: uitatcomplet de muncă pentru 24 de ore,timp pe care îl vom petrece încompania a doi vechi prieteni de-ailui din școala post-secundară. Dupăcâteva ore de evitat elanii pedrumurile din Quebec, desfăceamamândoi relaxați o bere înapartamentul lui Sam.

Primul lucru pe care l-am observatcând am intrat în casa lui au fostpereții. Pereți acoperiți cu notițe,diagrame, algoritmi și citatemotivaționale, menite pentru a-l ținepe el și pe colegul lui de apartament,Philip, în priză, pentru a-și puneideea în practică. Un ochi peste eleși am făcut conexiunile instant. Nunumai că Philip și Sam avuseseră

curajul de a ataca o problemăfundamentală a societății actuale -problemă pe care consideram că artrebui să fii nesăbuit să încerci să-igăsești o rezolvare -, ci erau și destulde aproape de o primă soluțieviabilă. Cum convingi pe cineva săiasă din zona lui de confort? Dupăcâteva minute de discuții înflăcăratepe tema proiectului, devenise clar înmintea tuturor. Trebuia să punemideea în practică. Restul serii s-a

transformat într-un adevăratexperiment social, în cadrul căruiane-am testat limitele zonei deconfort aruncându-ne unii altoraprovocări care de care maiîndrăznețe. De la a convinge un grupde persoane că sunt un stilist celebrudin Montreal, la a o scoate la danspe Noemie de la Occupation Double(dacă nu știți cine e, e în regulă; nicieu n-am știut până n-am Google-itnumele a doua zi). Posibilitățile eraunelimitate și distracția pe măsura lor.Cu părere de rău și o mahmurealăminoră, ne-am luat la revedere adoua zi unii de la alții și am revenitîn Montreal.

Pe parcursul următoarelor săptămâniam ținut legătura zilnic, încercând săpunem la punct un plan de acțiuneși unul de afaceri bine structurat.Între timp am ajuns să-i cunosc maibine pe noii mei camarazi de arme,trei la număr: * Samuel „Big Sam” Chenard,licențiat în contabilitate la LavalUniversity, este definiția din dicționara unui salesman. Pe perioadastudiilor și-a câștigat existențavânzând orice, de la bilete de hochei,la truse de croșetat. Ocupațiile asteaextracurriculare i-au plătit taxele destudii și i-au adus până la absolvire,un apartament confortabil înmarginea la Quebec City. Când l-amcunoscut lucra ca auditor la PwC, întimpul liber fiind managerul deimagine al brandului Perigny (Google„perigny @ las vegas” pentru unexemplu de montaj video de-al lui).A petrecut un semestru în Singaporestudiind contabilitate, are peste 40de stampile diferite în pașaport și celmai important, are un simțafaceristic ieșit din comun. * Philip „Phil” Barclay, licențiat înmarketing la Laval University, esteun agent de publicitate înnăscut. Apetrecut un semestru în Bruxellesstudiind marketing și a vizitatmajoritatea Europei cu un rucsac înspate. Tot timpul la curent cuultimele trenduri, în timpul liberPhilip obișnuia să scrie un blog cititde peste 150.000 de persoane(Google „l’amour moderne” pentruun exemplu de articol cu mai bine de20 de mii de like-uri pe Facebook).Philip are un talent nativ de a lua unlucru banal și a-l transforma în cevaviral. * Samuel „Small Sam” Dion-Girardeau, licențiat în lingvistică laLaval University este al treilea

membru al echipei, pe care nu amapucat să-l cunosc personal în aceaseară în Quebec City. Un adevăratmaestru al copywritingului, apetrecut un semestru studiind limbimoderne și literatură la Sorbona înParis, terminând primul în clasă. Nuam întâlnit la nici o persoanăabilitatea pe care o are Small Sam dea alege cuvintele potrivite într-ofrază pentru a nuanța orice aspectdorește. La vârsta fragedă pe care oare, este un adevărat erudit, care îțipoate oferi un nou unghi de analizăasupra oricărei probleme, fie că e deistorie, filozofie, literatură saumarketing.

Timpul ajunsese să luăm o decizieîmpreună. Fiecare dintre noi aveapropriile tentații: o slujbă bine plătităîn Tokyo, posibilitatea uneipromovări într-o poziție demanagement, o bursă de masteratextrem de atractivă… În timp ceprietenii mei semnau cu Google șiMorgan-Stanley, eu respingeamapelurile de la recruiteri gândindu-mă serios să pornesc o companie cutrei alte persoane, din care m-amîntâlnit față în față doar cu douădintre ele, pentru o perioadă deexact 12 ore. Într-o vineri dimineațăm-am ridicat din pat, mi-amîmpachetat toate lucrurile în douăbagaje și l-am sunat pe Sam: „I’m in,come pick me up”. Câteva ori maitârziu, Sam își suna șeful dinbucătăria apartamentului meu dinMontreal, demisionând de la PwC. Am făcut toți patru un act decredință, ne-am lăsat în urmăfamiliile, iubitele, prietenii, serviciileși ne-am mutat în casa goală a luiSam dintr-un orășel mic deprovincie, numit St. Boniface. Dinsufrageria lui, în aceeași seară, a luatnaștere your(extra)life. Menireaproiectului nostru este de a scoateoamenii din zona lor de confort și ale oferi validare socială și o măsurăa statusului din viața reală, pe bazaacțiunilor și a deciziilor pe care le iauîn viața de zi cu zi. Pentru a realizalucrul acesta, țintim diferite aspectedin viața reală cum ar fi cultura șiarta, viața socială, viața de noapte,gătitul, călătoritul, viața de cupluș.a.m.d și încercăm să letransformăm într-un joc compor-tamental. Acest „joc” presupuneparticiparea într-o serie de provocăricu o temă comună (i.e. „abore” deprovocări) a căror dificultate creștepe măsură ce participantul

progresează în joc. Pentru a vă dacâteva exemple: prima provocare dinarborele de călătorit este „Ieși dinoraș la un grătar cu prietenii tăi”, iarultima este „Ia vize de călătorie pepașaport de pe 5 continente”.Fiecare provocare este gândită înașa fel încât la finalul completării ei,participantul va fi câștigat experiențași abilitățile necesare pentru a leaborda pe următoarele.

Pentru a cita unul dintre mentoriinoștri, „Înainte de a termina, trebuiesă începeți”. După o analiză atentă apeisajului competitiv actual, ne-amhotărât să lucrăm la o aplicațiepentru telefoanele mobile iPhone dela Apple. Ca un prim pas, dovadaparticipării într-o provocare se vaface prin uploadarea de fotografii, iarvalidarea lor va fi efectuată decomunitatea de utilizatori. Înurmătoarele săptămâni ne-amîncorporat în Statele Unite, amdezbătut și scris specificațiile

produsului și am stabilit o primăprezență online pe www.yourextralife.com.În ziua în care am urcat pagina pedomeniu am simțit una din cele maimari satisfacții din viața mea. Dupăo săptămână petrecută în Românialucrând cot la cot cu integratorulnostru, Andrei Stoleru, mort deoboseală și încă jetlagged dupăzborul peste ocean înapoi spreMontreal, am urcat pagina onlinefără fast, neașteptând mare lucru.Peste câteva minute telefonulîncepea să bâzâie pe birou. La finalde zi înregistrasem 3000 de vizite pepagină, 2500 de vizitatori unici, 500de fani pe Facebook, 150 defolloweri pe Twitter și aveamprogramate 2 interviuri radio. Muncasusținută din ultimele săptămâni șisprijinul extraordinar pe care ni l-aoferit Andrei își spusese cuvântul.Apropo, dacă îl vedeți prin facultate,opriți-l și dați-i o bere din parteamea. E un om de un caracter marede la care puteți învăța foarte multe.Eu încă o fac.

Restul verii a fost una din cele maifrumoase perioade din viața mea.Cod la aplicație în timpul săptămânii,întâlniri de afaceri în timpulweekendului. Bineînțeles, în tot acest

timp, testam constant noi idei deprovocări, care de care maidistractive (dacă n-ați mers în viațavoastră cu o pereche de cătușe într-un pub, nu știți ce pierdeți). Pentrua nu lăsa rutina să se instaleze, amschimbat locațiile cât de des amputut. O săptămână eram în St.Boniface, weekendul viitor scriamcod de pe plajă din Maine, câtevazile mai târziu mă puteați găsi înCafe Italia în Montreal. Între timp,echipa noastră tehnică s-a făcut șiun pic mai mare, bunul meu prietenPierre Delagrave luând decizia de aanula un contract de consultanță de6 cifre cu Morgan-Stanley pentru alua parte la aventura noastră.

Cu ce ne ocupăm acum? Cod. Design. Conținut. Branding.Marketing. Clienți. Investitori. Nouanoastră locație de trei săptămâniîncoace este Quebec City. De aicilucrăm zi și noapte pentru a ne puneîn practică ideile. Uneori e greu. Zilede muncă de 16 ore și obstacole cecâteodată par insurmontabile.Antreprenoriatul e un adevăratrollercoaster emoțional, în care zilelebune sunt fenomenale, iar cele relesunt îngrozitor de rele. În schimb, înfiecare dimineață mă trezesc cuentuziasm, bucuros că am șansa dea-mi trăi visul pentru încă o zi.Uitându-mă în urmă la grijile asupraviitorului și insecuritatea personajuluidescris în primul paragraf, nu potdecât să zâmbesc.

Toate întâmplările și persoanele pecare le-am întâlnit în viața mea m-auadus în punctul acesta: cercurile deAction Script 3 alături de domnulprofesor Cosmin Vârlan, consultațiilede matematică de trei ori pesăptămână alături de domnulprofesor Florin Iacob, orele de cursfascinante de tehnologii web aledomnului profesor Sabin Buraga,cele două mandate de președințieASII, cei trei ani alături de SilentaleInc. (care mai nou are un mică filialăde 5 persoane în Iași), cei doi ani demasterat și cercetare la McGill. Toateexperiențele astea m-au învățatdisciplină, umilință și onestitate, mi-au format caracterul și mi-au dat ocoloană vertebrală care în afaceri emult mai importantă decât orice felde abilitate tehnică. Am să închei cuun sfat pentru noua generație deboboci: profitați la maxim de cei treiani de studii care urmează și învățațisă vă construiți propriul viitor. Timpulzboară mai repede decât credeți.Dacă nu preluați frâiele realitățiivoastre în mână începând de astăzi,mâine s-ar putea să fie prea târziu.Mult succes în noul an universitar șidați din când în când un ochi pewww.yourextralife.com. Aventuranoastră e abia la început :).

Echipa your(extra)life Inc:Gheorghiță Cătălin BORDIANU:President & Chief Technology Officer

Philip BARCLAY:Vice President & Chief ExecutiveOfficer

Samuel CHENARD: Treasurer & Chief Financial Officer

Samuel DION-GIRARDEAU:Secretary & Chief Content Officer

your(extra)life

Zile de muncă de 16 ore șiobstacole ce parinsurmontabile

Cod. Design. Conţinut.Branding. Markeding. Clienţi.

ZIARUL DE ASII

Octombrie 2012Lifestyle16

Anul acesta s-a întâmplat să fieprima vară în care să rămân înIași după terminarea anuluiuniversitar și prima vară în cares-a organizat un festival deamploare în acest oraș. Da, mărefer la GFest. Nu puteam rataocazia de a merge, iar acum văpovestesc și vouă cum a fost însperanța că ne vom vedea acoloîn 2013, la următoarea ediție.

Organizatorii spun că GFest e„un eveniment dedicat întregiifamilii”. De ce? Probabil pentru căunește Eco Day, Dance Day, MotorFest, Rock’n’Iași și Olympic Games.Toate aceste evenimente aveau locseparat în anii trecuți, dar acum aufost unite la Carrefour Era, începândcu 31.08 și până la 02.09. Revin laîntrebarea de ce, doar că de aceastădată pentru a afla care a fost cauzacumulării acestor evenimente. Răs-punsul îl primim tot de laorganizatori: „Gfest se naște dinnevoia de exprimare artistică,sportivă, educațională.”

Rock’n’Iași a fost prima oarăorganizat în 2007. De atunci, pescena festivalului au urcat trupe ca:

Napalm Death, Moonsorrow,Korpliklaani, Finntroll, Eluveitie,Altar, Luna Amară, Infected Rain,Maras, Alternosfera, MAT, Insane,Coma, Negura Bunget, Bucovina,Arkona, Last Hope, White Walls. Pelângă faptul că aduce nume curezonanță internațională, Rock’n’Iașiorganizează singurul concurs dinRomânia pentru trupe underground,oferindu-le ocazia să se afirme într-o competiție care le aduce premii înbani, dar și șansa de a se urca pescenă alături de trupe deja con-sacrate.

Anul acesta au fost prezenți: Rava,Iris, Sukar Nation (vineri seara),Magnum Opus, Luni la Teatru,Equilibricks, Sheol, Skullp,Krepuskul, Coma (sâmbătă) șiEyelead, Bruma, Legend, RehabNation, Alternosfera (duminică).Sunt convinsă că știți câte cevadespre majoritatea celor menționați,

dar nu strică un mic „preview”pentru cei ce nu au avut contact curock-ul până acum.

Iris e trupa care timp de 35 de ania încântat generații întregi. „Pestrăzile viselor am alergat. Și v-amiubit și v-am cântat. Iar când noi nuvom mai fi, iar noaptea va fi zi, văveți aminti că a fost odată Iris” - așaspuneau chiar ei în una din pieselelor, Maxima. De ce vorbesc la timpultrecut? Concertul lor din acest an, dela Rock’n’Iași a fost ultimul pentruieșeni și penultimul pentru ei,deoarece au concertat ulterior înCluj, în componența veche, dejaconsacrată: Cristi Minculescu, DoruBorobeică (Bono), Valter Popa, NeluDumitrescu și Relu Martin. Spuncomponența veche întrucât CristiMinculescu a decis să părăseascătrupa. Iris își va continua activitatea,dar cu Toni Șeicărescu ca vocal (maimulte detalii pe site-ul oficial altrupei: www.trupairis.ro). ConcertulIRIS 35, din cadrul GFest a devenitconcertul de retragere a lui Cristi,fapt ce a strâns mii de oameni în fațascenei.

Alternosfera este o trupă dinBasarabia devenită foarte cunoscutăîn aria muzicii underground din Iași,fiind o prezență firească pe scenadiverselor evenimente ce au avut locîn ultimii trei ani. Membrii actuali aiformației sunt: Marcel Bostan - voce,

clape; Marin Nicoară - chitară, clape;Sergiu Aladin - chitară, clape; Vicosh- bass; Anatolii Pugaci - tobe. Primulalbum al lor a fost „Orașul 511”lansat în anul 2005, deși trupa a fostfondată în anul 1998 (pentru a aflamai multe vizitați site-ul oficial:www.alternosfera.com). La Rock’n’Iași 2012 au fost precumo infuzie de veselie și aproximativ 40de minute de muzică bună. Personal,consider că nu poți aprecia cuadevărat o trupă dacă nu îi asculțilive, iar ei merită ascultați.

Coma e una din trupele melepreferate și, acum că am avut ocaziasă îi văd live, au urcat categoric întopul preferințelor mele muzicale.Componența trupei este: CătălinChelemen - voce, Dan Costea - voce,Călin Marcu - chitară, Sorin Petrescu-bass, Răzvan Albu - tobe, RăzvanRădulescu - Dj Hefe. La festival aufost chemați de trei ori înapoi pescenă pentru bis, deși au cântataproximativ o oră de la bun început,iar cred că asta deja spune multe

despre felul în care au cântat și cumau fost primiți de public. Au alternatenergia (prin piese precum: Treiminute, Culori, Stai, Coboară-mă-nrai) și liniștea (creată prin pieseacustice sau doar mai lente: Cântă-mi povestea, Un semn).

Sheol sunt câștigătorii secțiuniiMetal Rock’n’Iași 2011, iar Skullp,câștigătorii secțiunii Core Rock’n’Iași2011. Rava (Return to the EternalTruth) e o trupă de alternative rocklocală (îi găsiți pe myspace, laadresa ww.myspace.com/ravaband).Sukar Nation pot fi ascultațiaproape în fiecare săptămână înTaverna Music Pub, ei sunt cei careau încheiat noaptea de vineri. Restultrupelor au intrat în concurs lasecțiile de metal (câștigătorii fiindBruma din Bacău) și alternative(câștigătorii fiind Equilibricks dinGalați).

Cum a fost la Rock’n’Iași 2012? Treiseri de concerte incendiare, fiecareavând propriul farmec, aducând cevaspecific. Vineri a fost un mix dealternative rock, classic rock și etnorock, sâmbătă a fost searaalternative, iar duminică cea metal,ambele fiind condimentate de note

punk, ska, folk, funk, progressive,experimental, indle. Un evenimentcare nu ar fi trebuit ratat de iubitoriirock-ului.

Motor Fest, aflat la cea de a VIII -a ediție, a adunat toți bikerii dinMoldova la paradă, pe un traseu cuo idee mai scurt decât cel din aniitrecuți (Era Park - Piața Unirii - EraPark). Cine s-a aflat prin centrulorașului a avut parte de un adevaratspectacol: motoare puternice, mo-tocicliști în adevăratul sens alcuvântului (cum mai vezi prin VamaVeche, dacă mergi La Pirați), dar șio surpriză chiar pentru organizatori,deoarece neașteptat sau plănuit, omireasă a dorit să marcheze, poatecea mai importantă zi din viața ei șia adăugat la amintiri faptul că s-a

urcat pe motor. Au mai avut locconcursuri cu specific moto,demonstrații de cascadorii oferite deprofesioniști, chiar și drive test cumotociclete de la sponsorul principalal festivalului, toate acestea în-cingând atmosfera din Era Park.

Olympic Games a fost ocaziaperfectă pentru tineri să iasă dincasă pentru un pic de sport.Participanții au fost împărțiți înechipe mixte, purtând nume de țări(alegere inspirată de jocurileolimpice de la Londra din acest an)și au fost supuși la o serie de probe:fotbal, tenis de masă, volei, tir cuarcul, traseu aplicativ, strongman,tras de sfoară, streetball. Doritorii auputut juca în afara concursuluibaschet și tenis de câmp. Cei care audat dovadă de spirit de echipă,perseverență și implicare, au câștigatîn urma celor două zile (sâmbătă șiduminică) de concurs două excursiila munte a câte cinci oameni, bonurivalorice în valoare de 100, 150 și 200de lei la Depozitul de Marfă. Precizezcă nimeni nu a rămas nepremiat,deoarece au fost tricouri, diplome șiabonamente la Rock’n’Iași pentrutoți participanții, așa cum e fairplay- doar vorbim despre sport.

Eco Day a presupus implicareatinerilor în activități cu un caracterecologic, așa cum spune și numele:parada mijloacelor de transport ECO(biciclete, trotinete, role) pe traseulTudor Vladimirescu - Era Park;amenajarea unui spațiu de expozițiiși evenimente din pet-uri si alte

materiale reciclabile la teatrul devară; demonstrații și concursuri încare sunt implicate mijloacele detransport ecologice; dar și oprezentare de modă inedită,deoarece articolele vestimentareerau create din materiale reciclabile.

Dance Day se referă la 60 deminute, în fiecare zi, timp în careparticipanții au fost inițiați în taineledansului (pași simpli din salsa, hiphop, vals, dance, zumba) de cătreinstructori și dansatori de la cluburilede dans: The Sky, Quasar Dance,Elegance. Ulterior, aceștia au oferitchiar și demonstrații, la un nivelavansat, pentru deliciul publicului.Totul a culminat cu show-ul oferit deOpis Band.

Ce a însemnat GFest? Trei zile în careputeai să te rupi de calculator pentruconcerte, sport, motoare, dans,ecologie și bere cu prietenii, trei zilepline de activități diversificate astfelîncât să strângă într-un singur loc,peste 2000 de tineri. Între 31.08 si2.09, Era Park a fost asaltat de oarmată de oameni hotărâtă să sesimtă bine. Dacă acest festival vamai avea loc și în 2013, ar trebui sămergeți să vă convingeți de ceea cev-am povestit eu acum. Puteți doarsă asistați sau să vă implicați încalitate de voluntari. Orice alegeți,important e să fiți acolo.

Ralu MIHORDEA, anul III

G FEST - un evenimentdedicat întregii familii

Rock’n’Iaşi: trei seri deconcerte incendiare

Olympic Games -Câştigătorii au primit două

excursii a câte cinci oameni înluna octombrie, la Suceviţa

Motor Fest: cascadorii,competiţii, demonstraţii

Iris, Coma, Alternosfera,Sukar Nation, Rava, Rehab

Nation, Sheol, Legend,Bruma, Skullp şi mulţi alţii

Kids Zone, paradă velo,bătaie cu apă, concursuri

de tricouri ude

Trupa IRIS la Rock’n’Iaşi 2012 - Concert aniversar de 35 de ani

ZIARUL DE ASII

Octombrie 2012 Lifestyle 17

2012, anul „sfârșitului de lume”,sursă de inspirație pentruautorii de scenarii apocaliptice.Meteoriți, invazii extraterestre,boli scăpate din laborator,război atomic, scufundarea con-tinentelor – lista e lungă, le știțideja pe toate. Pământul,leagănul Vieții, ne hrănește încontinuare – buni, nebuni, albi,negri, criminali, sfinți, oamenisimpli sau miliardari, nu con-tează cum suntem - soarele neîncălzește pe toți (cam mult, ce-i drept, uneori), Bruce Willis nesalvează lumea pentru a nu știucâta oară, extratereștrii nu maivin pentru că le-am distrustoate navele cu ajutorul unuivirus de calculator, făcutprobabil de unul dintre absol-venții facultății noastre ajuns pela NASA, recrutat după ce le-aspart serverele pe când seplictisea, într-o pauză deCounter-Strike. Esențial estefaptul că toate acestea vorbescdespre necesitatea unei schim-bări de conștiință, a modului dea trăi, pentru ca Viața să poatăcontinua în condiții optime peaceastă planetă. Naturaașteaptă întoarcerea fiilor risi-pitori, plecați încă din zoriicivilizației, spre o destinație ne-cunoscută... și totuși previzibilă.

Nu trebuie să fii geniu ca să înțelegică viața care pulsează în corpul tăuare nevoie de câteva lucruri esențialepentru a continua în condiții optime.Orice organism viu are un schimbpermanent de elemente specifice cumediul în care trăiește. În condițiileîn care acest schimb încetează, viațanu mai poate exista.

Oxigenul, hrana, apa, căldurasoarelui – sunt necesare aproapeoricărei forme superioare de viață depe această planetă. Acestea trebuieasigurate în cantități optime, cu ocalitate corespunzătoare, pentru căde puritatea lor depinde și modulcum sunt asimilate și folosite defiecare organism.

Natura este sursa vieții, nimic dinceea ce este produs în laborator nupoate înlocui cu adevărat ceea ceorganismul viu are nevoie. Viațaproduce viață, este o însușire extremde „personală” a acesteia. Cândviața a dispărut, în urma prelucrăriiindustriale, rămâne doar produsulchimic, de sinteză, cu termen degaranție tinzând spre infinit, spredeliciul vizual al cumpărătorului desupermarket.

Oamenii consumă produse sintetice,societatea de consum prosperă. Totce e sintetic e mai ieftin, tot ce enatural e puțin mai scump. Chineziin-au reușit să reproducă și viața dinroșiile care rezistă la temperaturacamerei luni întregi, de parcă ar fifost culese ieri din grădină. Cum sespune că „ești ceea ce mănânci”,acesta e un posibil motiv pentru carecimitirele sunt pline de „sfințiartificiali”, corpurile nu se maidescompun în mod natural dupămoarte, din cauza aportului masiv deconservanți alimentari, producândmari dileme reprezentanților bisericii. Viața înseamnă echilibru dinamic.Tot ceea ce este viu interacționeazăcu mediul, ajungând la un echilibru,în mod natural. Deranjarea acestuiechilibru reprezintă tot atâteadificultăți pentru desfășurarea viețiiîn condiții optime.

Corpul uman are o capacitate deadaptare foarte ridicată pentrumediul în care trăiește. Alimentatzilnic cu produse chimice, sintetice,străine vieții, el totuși reușește săfuncționeze relativ normal, fiindprevăzut cu mecanisme eficiente deneutralizare și eliminare a compușilorpe care nu-i poate folosi. Asta pânăîntr-o zi, când „paharul” se umple, șisănătatea devine un vis frumos,după care vom alerga toată viața...la farmacie. Nu e bine.

„Consumați zilnic doi litri de apă”.Da, dar cum? Păi... obiceiul generale să bei până te saturi. Cola, bere,Fanta etc... numai apă nu. Sau, dacăești cuminte și asculți pe domnu’doctor (Oz, eventual), iei sticla cu

apă (platăăăă... că-i bună la slăbit,așa ai auzit prin vecini) și nu te maioprești până nu i se vede fundul.Credeți că e bine? Nu.

Orice substanță – lichid sau aliment– în cantități prea mari, peste limitade asimilare a corpului, este tratatăca agresor și se încearcă neu-tralizarea sau eliminarea acesteia dinsistem. Să nu ne mire atunci că apabăută în cantități mari dintr-o datăproduce mai mult rău decât bine.Da, apa băută în cantități prea maridintr-o dată poate produce de-mineralizare, corpul elimină și altesubstanțe care îi sunt necesare. Bamai mult, odată cu lichidul în excesse produce eliminarea unei cantitățisuplimentare de apă din rezervelecorpului, pentru că în acelemomente, apa este tratată ca uncorp străin, deci agresor, și seîncearcă echilibrarea situației.Simțind că pierde rezervele de apă,corpul încearcă să rețină cantități delichid pe unde poate, în special înspațiul dintre celule, ceea ce setraduce prin umflarea picioarelor,mâinilor, așa numitele „edeme”.Tulburarea metabolismului apei esteuna din principalele cauze alecreșterii necontrolate în greutate.Apa dintre celule nu poate fi folosităcorespunzător de către organism înlipsa insulinei, sintetizată în cantitatedin ce în ce mai redusă din cauzaperturbărilor digestive apărute prinaportul excesiv de lichid la unmoment dat.

Pe scurt, se recomandă consumulmoderat de apă, în porții mici, iarcantitatea totală de lichide care seadună până la sfârșitul unei zile săajungă la aproximativ doi litri, înfuncție de greutatea corporală. Estede preferat ca lichid apa de izvor, nucea de la robinet sau cea îm-buteliată. Apa de la robinet conțineclor și alte substanțe care s-audovedit a încetini, de-a lungultimpului, funcționarea normală ahipofizei (glandă de importanțămajoră aflată în cutia craniană).Rețeta consumului moderat se aplicăpentru orice tip de aliment. Tot ce

depășește puterea de asimilare aorganismului este tratat ca agresorși se încearcă restabilirea echilibrului.În cazuri de repetare a acesteiagresiuni, pot lua naștere diversealergii, când organismul începe sărăspundă violent la dezechilibrulcreat.

„Evitați consumul excesiv de sare,zahăr și grăsimi”. Da. Un consumexcesiv din fiecare aliment mai susmenționat este sursă nesfârșită depacienți pentru medicii zilelornoastre, care... trebuie să trăiască șiei cumva. În China antică, medicul

era plătit doar dacă pacienții săi erausănătoși. Deh, era China... și acumau depășit de mult miliardul desuflete, se pare că medicii lor suntdestul de pricepuți în meseria lor. Consumul excesiv de sare producedeshidratare pe termen lung (deșiapa este reținută în corp, ea nu seaflă unde trebuie), precum și multealte complicații, lucru valabil șipentru consumul de zahăr și deproduse dulci sintetice. Iar în cazuldeshidratării, am văzut mai sus cumse produce retenția de apă șicreșterea în greutate.

Dar... ce e cu consumul de grăsimi?Acestea sunt de importanță vitală înorganism, din ele se construiește omare parte a țesutului nervos, teacade mielină este de proveniențălipidică, mai pe românește, eformată în mare parte din grăsimi(colesteroli). Acestea participă lamarea majoritate a proceselormetabolice din organism, alături deglucide – și de aceea este cel puținciudată decizia unora de a le eliminacu desăvârșire din alimentație. Cumde cele mai multe ori ajung la noidoar jumătăți din informație și nuadevărul întreg, e bine să știm căsunt mai multe feluri de grăsimi.Cele „bune” sunt cele pentru careorganismul face un efort minimpentru a le asimila. Ele suntconținute în produsele naturalevegetale bogate în uleiuri esențialeOmega 3, 6, 9, 12: cereale (soia),

leguminoase (linte, fasole etc.),semințe de in, nuci, alune, caju, nucide macadamia, lactate, ouă, carneslabă etc. Cele „rele” sunt cele careproduc o mulțime de compuși toxiciîn urma procesării de către corpuluman și sunt în majoritate conținuteîn alimentele grase de supermarket,cum sunt margarinele sintetice,carnea grasă și prelucrată termic latemperaturi ridicate, uleiurile care aufost folosite la prăjit diverse alimentebogate în grăsimi... și alte „bunătăți”.

Și acum... vestea bună. Grăsimile„bune” nu îngrașă, ci sunt folosite decorp în mod corespunzător, în cazulîn care cantitatea în care suntconsumate este optimă. Dacă suntconsumate în exces, apar perturbăriale stării de sănătate și echilibru decare am vorbit deja. Fiind una dinsursele majore de energie alecorpului, grăsimile pot duce laîngrășare doar în cazul în carecantitatea de alimente consumatăzilnic depășește necesarul zilnic alorganismului, lucru valabil nu doarpentru grăsimi. În acel caz, așa cumam văzut, corpul începe sădepoziteze surplusul în diversemoduri.

Un pas mic pentru om, un salt uriașpentru omenire... Știința adescoperit că zona din creier careproduce senzația de foame estesituată adiacent față de cea careproduce senzația de sete, cele douăse găsesc una lângă cealaltă. Acestlucru are importanță majoră îndescifrarea mesajelor pe care ni letrimite corpul, deoarece este posibilca o stare de deshidratareîndelungată să fie de fapt tradusă încorp ca o senzație de foame. Acestlucru semnalează un dezechilibrucare a început de mai multă vreme,și restabilirea situației normale va luaceva mai mult timp, ignorareanefiind decât o cale sigură spre alteprobleme de sănătate.

Din fericire, aportul normal șiechilibrat de apă va rezolva șipreveni apariția acestui neajuns.

ZIARUL DE ASII

Octombrie 2012Lifestyle18

Viaţa înseamnă schimbare,transformare

Pentru o viață sănătoasă,consumați zilnic...

...cel puţin doi litri de apă

Nu grăsimile îngraşă, ci lipsaechilibrului din organism

Mai aproape - viața, între lux

#include

„Cunoaşte-te pe tineînsuţi” şi „ascultă-ţi corpul”

Foto: Radu Grigoraș

Viața organismelor superioare de peplaneta noastră este posibilă doar înprezența oxigenului, iar tot ce esteplantă de culoare verde elibereazăacest gaz vital în urma fotosintezei,sub acțiunea razelor solare.

Cum o mare parte din păduri s-atransformat în hârtie, mobilier, terenagricol, sau, pur și simplu, a arsdegeaba sau cu un scop anume,dezechilibrul produs de om îndecursul anilor s-a agravat. Lipsaoxigenului în cantități normale nupune deocamdată existența omeniriiîn pericol, dar efecte precum lipsaprecipitațiilor, subțierea stratului deozon, încălzirea globală, ar cam

trebui să ne dea de gândit pentruviitorul... nu foarte îndepărtat.

O vacanță la munte, într-o zonăîmpădurită, cel puțin o dată pe an,este o modalitate perfectă de a lăsaorganismul să respire în voie un aercurat, direct de la sursă, cu multdiferit de cel din orașele intensindustrializate, devenit aproapeirespirabil. Așa cum am menționatdeja, calitatea vieții depinde depuritatea a ceea ce consumăm, decapacitatea de a asimila și de aelimina toxinele.

„A, păi eu merg câte 10 kilometri pejos în fiecare zi, până la școală șiînapoi”. Da, dar ce folos dacă acolostai țeapăn pe un scaun câteva orepe zi privind la o imagine deproiector, așteptând pauza ca sămergi la chioșc după țigări, Snickers(pentru că... nu ești tu când ți-efoame... nu-i așa?), Fanta, Cola,apă plată (fără lămâie) sau eterniicovrigi de Buzău... cu sare.

Sportul nu a dăunat nicicândsănătății, atunci când e făcut cumăsură, echilibrat.

Mișcarea fiecărei porțiuni din corp înmod conștient, cât mai des, înfiecare zi, este de un real folospentru sănătate. Porțiunile amorțite,unde sângele nu mai circulă în modnormal, sunt lipsite de factoriinutritivi necesari vieții. Creierul numai comunică în mod corect cuacestea și, primind informații ero-nate, nu mai reușește să deacomenzile necesare pentru restabi-lirea echilibrului vital, ele devenindlocuri în care se vor putea instala di-verse afecțiuni, în decursul timpului.

Mersul la sală, pentru unantrenament fizic, este o ideeexcelentă, la fel precum și închiriereaunei biciclete, de la tonetele specialamenajate în Tudor lângă Facultatea

de Chimie sau din zona TârgușorCopou. Ieșirea cu rucsacul în spatepe un deal din împrejurimile orașului,de unul singur sau în grup estefoarte benefică, care ar putea ficompletată de o vizită la bunici,pentru a ajuta la tăiat de lemne,strâns recolta sau la strivitulstrugurilor pentru vin... caz în caree bine să nu mergi singur, ca să aibăcine te aduce înapoi, dacă nu maireușești să găsești drumul.

Buuun. Acum că știm atâtea, sătrecem la fapte. Am stabilit deja căviața, pentru a se dezvolta în condițiioptime, are nevoie de un „input” câtmai curat și mai apropiat deparametrii vitali specifici. Cu altecuvinte, pentru a ne păstra sănătoși,plini de viață și pentru a avea odispoziție excelentă mai tot timpul, e

bine să consumăm alimente cât mainaturale, proaspete, fără substanțechimice și fără ajutor din parteaingineriei genetice.

Din păcate, majoritatea alimentelorpe care suntem nevoiți să leconsumăm în mediul urban provine

de la supermarket, unde produseleochioase din spatele reclameloragresive aproape că sar singure însacoșa de cumpărături, de perafturile pe care stau întinse, ca lamuzeu, în așteptarea victimelorsocietății de consum. Carnea, careeste mai roșie decât atunci când afost tăiată de pe animalul curentatdupă norme europene, care acum arfi trebuit să aibă o culoare destul devineție, este la reducere. Dacă iei unprodus, magazinul, în marea sagenerozitate motivată de concurențaexistentă pe piață, îți oferă douăarticole, la preț de unul singur. Poțirefuza o asemenea ofertă? Da.

Astfel, economisești destui banicumpărând produse pline de toatevitaminele alfabetului (E225, E202,B, C, D, E, F, PP, arome identicnaturale de fructe identic naturale),pline de o sănătate promisă deînlocuitori ai vieții din care aceasta aplecat de mult. Cu banii economisiți,cu puțin noroc, vei putea împlini oparte din visele pe care ai sperat săle realizezi, iar restul vor pleca dinbuzunarul tău, mai devreme sau maitârziu, pe suplimente alimentare,cure de slăbire, medicamente,medici, tratamente pentruînfrumusețare, sau pentru re-stabilirea unei sănătăți fragiledintr-un corp supus la mari încercări.

Media de vârstă a bolilor grave ascăzut în România sub 24 de ani.Elevii de liceu au ajuns să aibăafecțiuni specifice persoanelor învârstă. Timpul se grăbește, viața numai are răbdare cu noi, Pământul nune mai suportă. E timpul să netrezim cumva din această anestezieindusă chimic, ideologic, dezvoltatăde mentalitatea specifică societățiide consum, sub forma unui turm-spirit generalizat.

Să vedem cum punem în aplicareideile parcurse până aici. Deoareceam stabilit că produsele care arată

foarte bine, și care sunt, practic,indestructibile, rezistând multesăptămâni la temperatura camerei,nu sunt bune pentru a fi consumatepe termen lung, vom reduce cât maimult consumul acestora. În schimbulacestora, alimentele cumpărate de laproducătorii noștri autohtoni pe careîi găsim în piețele agroalimentare dinmunicipiu sunt de zeci de ori maisănătoase. Dacă suntem norocoși,putem găsi printre acești oamenisimpli și persoane cu mare dragostede natură și care se feresc să-șiumfle culturile cu azotați și alteminuni ale chimiei moderne. Iar îngrădina lor, mărul va faceîntotdeauna mere, nu banane, grațieingineriei genetice de ultimă oră. Ca remarcă nevinovată, cu mulți aniîn urmă, în frigiderul nostru se aflamai puțină știință și mai multă viață,de aceea avem astăzi străbunici careau reușit să-și vadă nepoții, iar astanu e puțin lucru.

Dacă avem loc disponibil în locuință,se poate amenaja în balcon o micăzonă verde, alcătuită din etajere sautăvițe așezate ingenios, dupăimaginația și simțul estetic alfiecăruia, cu diverse plante, eventualcomestibile. Cunosc prieteni care și-au făcut o astfel de grădină înminiatură de toată frumusețea,conținând germeni de grâu,pătrunjel, mărar, alte condimente,chiar și morcovi, pentru consumulpersonal. Această inițiativă în-drăzneață necesită alocarea unuiinterval de timp în fiecare zi, pentruîngrijire și asigurare a cantității deapă pentru dezvoltare. Pentru cineiubește plantele și este conștient de

faptul că viața înseamnă în primulrând apropierea de natură și deobiceiurile sănătoase, nu este unefort prea mare, ba chiar își va puteacultiva o nouă pasiune prin acestemijloace.

Pe lângă toate acestea, suntnumeroase magazine care pun ladispoziție produse ecologice,obținute fără ajutorul substanțelorchimice sau a prelucrărilor de naturăgenetică. Se pot găsi pe internetsite-uri specializate cu informațiidespre alimentația sănătoasă, cuproduse naturale. Unul din acesteaeste www.rawveganmall.ro, dar cumsunt foarte multe, discernământul șiexperiența ne vor spune, în timp, ceni se potrivește mai bine.

Anul 2012. Copacii înfloresc, vântulscutură petalele, răspândindparfumul lor. Albinele duc mierea lastupi. Ploaia cade, soarele neîncălzește, semințele încolțesc, puiiies din ou. Eu respir. Tu respiri.Miracol, simplitate, fără înlocuitori,fără arome identic naturale. Viațaeste un dar, făcut de natură, unmister care nu trebuie neapăratdezlegat, ci trăit.

Cum vom face acest lucru, estealegerea fiecăruia dintre noi.

Doru CĂLCÂI, anul II doru.calcai@asii.ro

Revoluţia din frigider

„Faceţi mişcare în fiecare zi”

Un nou alfabet al limbiiromâne: A, B1, B6, B12, C,D1, D2, E225, E202, E951...

Secretul vieţii sănătoase:mai aproape de natură

de naturăși necesitate -<life.h>

O2... „I need you like air”

Ghid de supravieţuireurbană – ediţia 2012

ZIARUL DE ASII

Octombrie 2012 Lifestyle 19

ZIARUL DE ASII

Octombrie 2012Lifestyle20

A trecut vacanța, din păcate, șiuite așa începe un nou anuniversitar pentru noi. Chiardacă suntem bucuroși sau nu,cu toții suntem nerăbdători săne revedem colegii sau chiarunii dintre voi să își întâlneascănoii colegi alături de care vorpetrece trei ani frumoși (sauchiar mai mulți!). Pe lângă GFEST, ARTMania 2012 și multealte festivaluri, ASII a fostprezentă și la Bucovina RockCastle, loc unde 4000 de„metalheads” au asistat la unspectacol grandios.

Să povestesc despre Festivalul deArtă Medievală Ștefan cel Mare,care, ajuns la ce-a de-a VI-a ediție,și-a deschis porțile pentru noi înCetatea de Scaun din Suceava. Înseara deschiderii ne-au încântat cu oparadă a cavalerilor și a domnițelorcu făclii. Și nu au lipsit spectacolelecu tentă medievală, spectacole defoc, arme de epocă, piese de teatru,tuniri, tir cu arcul și acrobații cu cai.Ce mai!

Sau oare să vă povestesc deimpresionanta colecție de fluturiexotici din colecția profesoruluiIoan Nemeș, care a avut loc laMuzeul de Științe ale Naturii dinSuceava. A fost o expoziție foarte

interesantă, cu peste 500 deexemplare de fluturi exotici dinpădurile ecuatoriale ale Africii, dinAmerica de Sud, Malaezia, China sauchiar Indonezia.

Dar nu! Adevăratul eveniment lacare plănuiesc să merg la fiecareediție de azi înainte este BucovinaRock Castle. Ajuns la cea de-adoua ediție, a avut un succes enorm,cu peste 4 000 de bilete vânduteîn trei seri de rock, în CetateaSucevei. Organizatorii au declarat că„a fost un festival de primă mână”.

Festivalul internațional de rockBucovina Rock Castle, întemeiatși organizat de Consiliul JudețeanSuceava, prin intermediulinstituțiilor sale de cultură, MuzeulBucovinei și Centrul CulturalBucovina, are ca scop promovareaturistică a Sucevei, locația festivaluluireprezentând elementul simbol alarhitecturii vechi și al istorieimoldovenești, Cetatea Sucevei,dar în același timp și pentru apromova și integra de-a lungultimpului, tânărul rock bucovinean.Anul acesta, Bucovina Rock Castlene surprinde cu trupe atât dinRomânia, cât și din RepublicaMoldova și Bosnia.

În ciuda vremii aparentproblematică, a II-a ediție aFestivalului international „BucovinaRock Castle” a început cuaproximativ o oră mai târziu, darfără emoții. Și așa, Doru OctavianPopovici, el însuși „bolnav de rock”,a adresat tuturor iubitorilor de rockun bun-venit, alături de ceilalțiorganizatori: Ion Drăgușanul –„creierul și inima festivalului”, EmilUrsu, directorul Muzeului Bucovinei,„junele” Andi Drăgușanul, directorulartistic al festivalului, MihneaBlidariu, președintele festivalului,împreună cu alți câțiva oameni decultură, care au făcut posibilă șice-a de-a II-a ediție a Festivalului.

Așadar, seara a început pe ritmuriletrupei Speak Floyd, singurultribute-band Pink Floyd dinRomânia, înființat în ianuarie 2012la Cluj. Vremea rea nu i-a descurajatși astfel au încântat publicul, de lamic la mare, cu melodii precum:„Time”, „High Hopes” , „AnotherBrick In The Wall”. A urmat trupaOkra din Suceava, înființată înprimăvara anului 2011, care ainterpretat atât creații proprii, cât șicover-uri cunoscute ca și „Smoke onthe water” sau „Rock’n roll queen”.Alternativ Quartet, a cărui muzică„se poate descrie ca o combinațieîntre intensitatea pasajelor grave,cele ritmic solicitante și linii melodiceplacate și spațiale”, a făcut ca fiecarepersoană prezentă să se simtăîntr-un fel aparte, unic. Apoi,

Blazzaj. Formată în 1998, înTimișoara a încins atmosfera,cucerind și publicul de la noi, nunumai cel din vestul țării, cu jazz-ullor foarte ritmat și texte sarcastice,chiar mușcătoare. O altă trupă carene-a unit și ne-a făcut pe toți sădansăm pe ritmuri de reggae, dub șirock este Dubioza kolektiv, dinBosnia, înființată în anul 2003. Șiultimii din prima zi a Festivalului, aufost băieții de la Travka, care pur șisimplu au electrizat publicul curitmurile lor.

O nouă zi, vreme numai bună! Ceeace înseamnă o seară și mai plăcutădin start! Rumegușul proaspăt aduspentru a acoperi tote bălțile și totnoroiul cauzat de ploaia din ziuaprecedentă. Ceea ce a fost importante că lumea s-a distrat, energizată demuzica bună și desigur, de bereacare continua să curgă. A două searăa început pe acordurile trupeisucevene Acid, urmată de cei de latrupa D’eagle (2009), care auîncercat, în timp, toate genurileposibile, de la indie rock, punk șineoclassical până la rapcore, postrock și groove metal, toate datorităplaylist-ului fiecărui membru înparte. Dar au încântat publicul cupiese ca „Dynamite” sau „Solistițiu”.Au urmat apoi cei de la Relative, otrupă clujeană de rock alternative,înființată în 2008. Aceștia au trezit oenergie jovială cu ritmul lor funk-core. Cea mai cunoscută formație dehardcore din România, fondată laTimișoara în 1995, Implant pentruRefuz a făcut lumea să sară peritmurile ei. Și uite așa am cântat șiam sărit pe ritmurile lor hardcorepunk! Și încetul cu încetul se apropieși a doua seară de sfârșit, dar nuînainte de a intra în scenă LunaAmară și Coma. Luna Amară,originară din Cluj-Napoca și fondatăîn 1999 sub numele de TanagraNoise, a fost cenzurată din cauzaopiniilor politice tranșante. Eiîncearcă să transmită un mesaj; prinfapte, versuri. Seara s-a încheiat peritmurile piesei „Cântă-mi povestea”,de la Coma, care pur și simplu aincendiat atmosfera.

Și cum tot ce e bun se și termină dinpăcate, dar nu înainte de a începe.Astfel începe și a treia zi aFestivalului care a fost deschisă detinerii suceveni ai trupei Crosside,care au interpretat numeroase

cover-uri, precum „Knockin’ onheaven’s door”. Au urmatMushroom Story, care au la bazăfunk-ul, cu diferite influențe și sunt otrupă cu multă poftă de show, deceea ce au dat dovadă și la noi!Chilli Familli ne-au încântat cujazz-ul lor și au dat o notă derelaxare concertului. Eiii, și au urmatcei de la KUMM („nisip” în tătară),trupă de rock alternative, a cărui stilmuzical a variat de-a lungul timpului,care ne-a trezit, cu ritmuri tot maienergice și interpretând și pieseclasice ca „1000 de chipuri”. Membriitrupei au declarat în fața publiculuică, dacă o ținem tot așa, BucovinaRock Castle poate deveni cel maibun festival de rock din Europa deSud – Est. Și cea de-a doua ediție afestivalului a fost încheiată cu succesde către celebra trupămoldovenească Alternosfera, care afost aclamată de cel puțin 1500 deoameni aflați în șanțul Cetății.Aceștia s-au făcut cunoscuțipublicului român prin albume ca„Wamintirile” sau „Orașul 511”.Muzica lor e menită să ne unească.Am cântat cu ei pe melodii ca „Vreausă-mi dai” sau „Femeia nordului”. Șidesigur, nu se putea să avem partede un concert rock fără un pogo!Așadar, cei mai îndrăzneți „s-aubăgat la pogo”, pe când restul aucântat și s-au bucurat de atmosferă,împreună cu cei de la Alternosfera.Anul acesta ni s-a pregătit și o piesăde teatru - <Mânia.ro>, scrisă deMihnea Blidariu (membru alformației Luna Amară), fiind o piesăcu temă politică, socială. Aceasta s-a ținut după concert, în MuzeulSatului Bucovinean.

După succesul avut anul acesta, cusiguranță va exista și o a III-a ediție,chiar și a IV-a. Și voi fi prezentă lafiecare ediție de acum încolo. Vadeveni un sectacol de primă clasă.Poate spusele celor de la KUMM sevor adeveri și chiar va deveni cel maibun festival de rock din Europa deSud – Est. Promit să vă povestesc șidespre ediția viitoare, la care vă invitpe toți să veniți și să rock-ăimîmpreună. Până atunci, vomparticipa la alte evenimenteîmpreună!

Iuliana DRÎNGU, anul IIiuliana.dringu@asii.ro

Let’s Rock!

Bucovina Rock Castle, aflatla cea de-a doua ediţie

Coma, Alternosfera, LunaAmară, Travka, KUMM

Vremea problematică nu aoprit desfăşurarea

evenimentelor

3 zile de festival, zeci detrupe rock, mii de spectatori

ZIARUL DE ASII

Octombrie 2012 Lifestyle 21

Marc Levy, romancier francez, s-a născut la 16 octombrie 1961în Boulogne-Billancourt, Hauts-de-Seine.

La 18 ani devine voluntar la CruceaRoșie, la 22 de ani, student fiind,înființează firma Logitec, la 23 de anipleacă în America și pune pe picioaresocietatea Rainbow Image, la 29 deani pierde tot și o ia de la capătasociindu-se cu doi prieteni într-ofirmă de arhitectură care, în câțivaani, devine una dintre cele mai maridin Franța.

În 1998, Marc Levy scrie primul săuroman „Et si c'était vrai…” (Șidacă e adevărat), pornind de la opovestire pe care a inventat-o pentrufiul său, o povestire tandră, oaventură plină de umor șineprevăzut care îți te face să-ți puisemne de întrebare.„Ce-o să-ți spun nu e ușor de înțeles,e imposibil de admis, dar dacă aivrea să-mi asculți povestea…”Ce să crezi despre o femeie care-țialege dulapul din baie ca să-șipetreacă zilele în el? Care se miră căo poți vedea? Care apare și disparebrusc și pretinde că este în comăprofundă la celălalt capăt al orașului?Pe ea trebuie să o duci la psihiatru,sau pe tine? Sau, dimpotrivă, trebuiesă te lași în voia acestei aventuriextravagante?

Și dacă este adevărat?…

Dacă e adevărat că Arthur estesingura persoană care poate împărți

secretul lui Lauren, care o poatecontempla pe aceea pe care nu ovede nimeni, poate vorbi cu aceeape care n-o aude nimeni?

Prin intermediul lui Arthur și Lauren,Marc Levy ne dă o leție de viață.Astfel, Lauren îi propune lui Arthurun joc: „Îi ceru să-și închipuie că acâștigat un concurs al cărui premiueste următorul: în fiecare dimineață,o bancă îi va deschide un contcreditor de 86 400 de dolari. Însăcum orice joc are regulile lui, șiacesta are două:- Prima este că tot ce n-ai cheltuit încursul zilei îți este luat seara, nu poțitrișa, nu poți vira banii pe un altcont, poți doar să îi cheltuiești.- A doua regulă: banca poateîntrerupe acest mic joc fără preaviz;în orice moment, îți poate spunegata s-a terminat, că închide contulși că altul nu o să mai fie. Tu ce aiface?”

Este un joc care te pune pe gandurimai ales atunci când îi afli esența, șianume că „Banca asta magică oavem cu toții, este timpul! Cornulabundenței al secundelor ce sescurg.”

În fiecare dimineață suntem creditațicu cele 86 400 de secunde șidepinde de noi cum le traim, cum lefolosim. La finalul zilei cele nefolositenu se reportează și, de asemenea,timpul de care dispunem poate sadispara brusc…

Împins de sora lui, care estescenaristă, el a trimis manuscrisul laEditions Robert Laffont la începutullui 1999. Opt zile mai târziu, editural-a anunțat că manuscrisul va fipublicat.

Întrucat povestea scrisă de el esteatât de seducătoare și deconvingătoare, aceasta a fostprezentată editorilor din străinătateînainte de a fi fost publicată înFranța. Un „pitch” scurt trimis la LosAngeles a provocat interesul marilorstudiouri de film americane astfel, înnoaptea de 20 spre 21 octombrie,Marc Levy acordă drepturile deadaptare cinematografică aromanului său celor de laDreamworks.

La 17 ianuarie 2000, romanul „Et sic'était vrai…” apare în Franța șicunoaște un imens succes în librării.Cartea este publicată în 36 de limbi:din China, unde este tradusă înmandarină și cantoneză, trecândprin Statele Unite, Japonia, RegatulUnit, Portugalia, Chile, Argentina,Brazilia și, evident, până în România.În Franța s-au vândut în peste3.500.000 de exemplare, fiind ceamai vândută carte a anului 2000(conform publicației Livres Hebdo).

Mark Levy se mută în 2000 laLondra, unde trăiește actualmente șise dedică scrisului.

La 16 septembrie 2005, apare filmul„Just Like heaven” în Statele Uniteși Canada, adaptare a romanuluiscris de Marc Levy.

Producatorii filmului, Walter F. Parkesși Laurie MacDonald ne prezintăpovestea de dragoste dintreElizabeth si David.

Elizabeth Masterson (ReeseWitherspoon) este un doctordedicat, care petrece mai multe orela muncă decât acasă, prea ocupatăpentru a mai avea și o viatăpersonală.

Într-o noapte, are un accident demașină, în urma căruia devine unspirit, captivă între Rai și Pământ.Pentru că apartamentul ei a rămasvacant, David Abbott (Mark Ruffalo)un arhitect singuratic, se muta înlocul ei. Ea nu știe că a murit, așa căatunci când vine acasă și-l găseștepe David, devine furioasă.

David, la rândul lui, crede că aînnebunit, deoarece îi poate vedeaspiritul. El încearcă toate metodelepentru a scăpa de ea, dar Elisabethîl bântuie. Ea nu vrea să-i cedezeapartamentul, iar el nu vrea sărenunțe la noua lui locuință.

Pe măsură ce se ceartă, cei doi începsă se simtă atrași unul de celălalt.Chiar dacă sunt complet opuși, orelație de dragoste se înfiripă,sfidând legile naturii.

Marc Levy, prin stilul său personal dea ne reda firul poveștii, ne supune laun joc, jucat de cei doi, Arthur șiLauren.

În concluzie, atât cartea cât și filmulte vor captiva, te vor transpune înpielea și lumea personajelor. O lumeperfectă, unde dragostea va luptaîmpotriva oricărui obstacol pentru atriumfa.

Mihaela MACOVEI, anul IIImihaela.macovei@asii.ro

Et si c'était vrai…

Marc Levy, născut la 16octombrie 1961

Atât cartea cât şi filmul te vorcaptiva

1998 - Marc Levy scrie primulsău roman

Reese Witherspoon în rolulprincipal

Cartea este publicată în 36 de limbi

Titlu: Just like Heaven.

Anul apariţiei: 2005.

Notă IMDB: 6.7 după49.000 de voturi.

Un premiu şi o nominalizarela Teen Choice Awards 2006.

ZIARUL DE ASII

Octombrie 2012Lifestyle22

Aproape în fiecare marți searamai mulți de prin facultate știmsigur ce facem, unde mergem.Alegerea nu e una chiarcomplicată: Marți + Taverna =Aproape Unplugged. „SimpleMath” am spune. Concertulîncepe în jurul orei 10pm, darmasa o avem rezervată de la10am (better safe then sorry,OCD much). Ne strângem săascultăm ceva muzică live caresă ne încânte pe fiecare, deși ațifi surprinși de diversitateagusturilor noastre în domeniu.Pe principiul „Sharing is Caring”ne-am gândit să le luam uninterviu băieților, poate văfacem și pe voi curioși, ca apoisă vă corupem să mergeți laconcertele lor.

Vă puteți prezenta pe scurt?Atât ca trupa cât și individual?

Sunteți ieșeni?Gilly: Trupei i se spune AproapeUnplugged, nu a fost nume ales denoi. Inițial spuneam: Vlad, Gilly șiLucian vă invită la o cântare aproapeunplugged, lumea a înțeles că acestaar fi numele trupei, iar noi ni l-amînsușit deoarece se potrivea.Individual: eu sunt Virgil Barbu înbuletin, dar mi se spune Gilly, amterminat Georgrafia turismului prin2008, însă nu lucrez în domeniu. Arfi câteva lucruri pe care le-aș face,dar muzica îmi ocupă tot timpul, nuam cum să mă apuc de altceva.Vlad: Sunt Vlad Nedelcu. Amterminat Foto Video, mă ocup de totce înseamnă partea de media atrupei, incluzând videoclipuri,inregistrări. La noi timpul liber e ziua,

seara cântăm. Nu suntem ieșeni, darstăm de mult timp aici. Eu sunt dinSuceava, Gilly din Târgoviște șiLucian din Bacău.Lucian: Sunt Lucian Fătu, amterminat Arte Plastice, lucrez îndomeniu, pe lângă muzică, suntgrafician, dar nu fac grafică pecalculator, prefer un creion sau un

penson, prefer tradiția, sunt demodă veche.

Când ați realizat că suntețiatrași de muzică? Cum ați alesinstrumentul preferat, ați maiînvățat și alte instrumente?

Gilly: Sincer, prima oară cand amcântat pe scenă aveam 5 ani, eramla tata, la poliție, mai organizau eipetreceri, iar printre cei care cântaueram și eu. De chitară m-am apucatpentru că îmi place foarte mult lamunte, mai plecam în plimbări, focde tabără, chestii și nu puteam săcânt la pian, chitara e maireprezentativă. Mai știu un pic laclape, dar nu prea am cântat.Vlad: Pe mine m-a dat mama la piande mic, am făcut câțiva ani, apoi m-am apucat de bass și chitară. Întrupa din Suceava am cântat la bass,dar pentru că nu avea cine săcompună piese, am pus mâna pe ochitară, îți dă mai multă libertate deexprimare.

Lucian: Eu am fost atras mereu depercuție, băteam în sticle, mese, totce prindeam. De prin 2006 amînceput... prin Bacău mai puțin, decând sunt în Iași am tot cântat, șiprin Madrid, când am fost. Am avutocazia sa încerc și tobe, dar ampierdut legătura cu sala undecântam și am rămas la percuție, maiales că nu e concurență. Percuția sepotrivește la mai multe genuri, chiarși pe medieval. De multă vreme suntpasionat de percuție, dar mai seriosde vreo cinci-șase ani. Știi cum e,când devine depășit instrumentultău, îl vinzi pe cel vechi, iei altul nouși mereu ieși în pierdere, dar parcăai alt chef de cântat. Alteinstrumente... eu mai cânt lapensulă, la creion.

Ce v-a determinat să rămânețiîn acest domeniu?

Gilly: Păi nu știu... nu e clar? Neplace. Pe lângă dorința de apromova și a face carieră, dar e multspus carieră, e în primul rândplăcerea. Mai sunt eu electrician sauinstalator pe acasă sau pe la vecini

cand se strică ceva, dar nu cred căaș putea face ceva mai bine decâtmuzică.

Cum ați ajuns în formulaactuală?

Gilly: Din întâmplare. Eu și Vladeram colegi de apartament. Avea elo cântare la chitară, într-un local șiam pregătit de acasă vreo două, treipiese împreună, s-a întâmplat săprindă bine la public. Lucian era și elacolo, a venit la noi și ne-a propussă incercăm să cântăm toți trei.Stătea aproape, așa că a fost pânăacasă, și-a adus djembe-ul, apoi amcântat. Pe 7 noiembrie se fac trei ani.Nucleul s-a format în timp, în localul1431, unde am cântat cam un anjumate.

Cum selectați piesele pe caresă le cântați?

Vlad: În funcție de public, despecificul evenimentului... Avem unrepertoriu foarte variat, cântămaproape orice gen, în anumite limite.De altfel nu ne dăm în lături săspunem că am cântat și la nunți,nunți cu specific mai pletos, ce-idrept. Nu cântăm Pantera sau

Sepultura pentru vârsta a treia, darcântăm. Recitalul e mai scurt, decam o oră. Avem și piese proprii, darle cântăm mai rar. Lumea preferă săasculte ceva cunoscut.

Cum s-a întâmplat să ajungețisă cântați in Taverna, The Griff

și Aleea Berarilor? Preferațiuna din cele trei locații? De ce?Lucian: Am cântat prin multe baruriîn Iași și nu numai, dar în ultimavreme mai mult astea trei care le-aispus tu. Mult timp am fost in 1431,

Lucian FĂTU - percuţie Vlad NEDELCU - chitară, voce

În fiecare marţi, miercuri şivineri în Taverna Music Pub,

Griff şi Aleea Berarilor

Vlad, Gilly şi Lucian văinvită la o cântare aproape

unplugged

Pe 7 noiembrie se împlinesc3 ani de Aproape Unplugged

ZIARUL DE ASII

Octombrie 2012 Lifestyle 23

acolo ne-am închegat, acum neînțelegem din priviri pe scenă. Nuavem o locație preferată, publicul ecel care contează; dacă e voie bună,ne place.

Ați lansat de curând unvideoclip pentru piesa

„Căpitane de județ”. Cum v-auvenit ideile pentru el, unde efilmat? Are vreo semnificație

pentru voi piesa?Gilly: E o piesă foarte veche, dinfolclor. Noi o cântăm în stilul nostru.„Căpitane de județ” trebuia să fie peVolumul 1, dacă îl știți, dar a rămaspe lângă, așa că îl includem acum.Despre videoclip mai bine văvorbește Vlad, el l-a făcut.

Vlad: Cadrele animate din videocliperau inițial pentru „Pasagerul”, altăpiesă de a noastră la care amrenunțat, e prea „bumtzi bumtzi”pentru stilul nostru, iar caii i-amfilmat pe la Dorna în august. Amfăcut o drumeție după ce am cântatla Suceava. Când i-am văzut, amspus că s-ar potri in videoclip la„Căpitane de județ”. Am îmbinattotul și rezultatul e cel pe care l-ațivăzut.

Știm că urmează să scoateti unalbum, acum în toamnă. Ce ne

puteți spune despre el?Gilly: Vrem să mai scoatem vreocâteva coveruri înainte. O să suneașa cum sunăm noi acum. Ca stil, vafi ceva între Pheonix, Luna Amară siSepultura. Teoretic, între Pheonix șiSepultura e Luna Amară. Oricum,până atunci vedeți ce mai postăm peYouTube, SoundCloud.

Ați spus într-un concertanterior că noul album va veniși pe CD-uri. V-ați gândit și la

alte materiale promoționale?Gilly: Nu. Astea nu au importanță.Ar dispărea muzica. Vrem sascoatem un CD, ca să fie și ceva pesuport fizic, dar până atunci, tot ceînregistrăm punem la share,download, nu putem să ne asumămdrepturi de autor pe coveruri. Cupiesele proprii e diferit, ne-am dorisă reușim să scoatem un album alnostru.Vlad: Eu unul m-am gândit, dar maiîntâi să scoatem albumul, iar dacălumea o să vrea și tricouri, stickere,vedem. Materialele promoționalesunt adiacente.

Ați concertat în Rădăuți,Suceava, Vatra Dornei vara

aceasta. Plănuiți un turneu șiîn alte zone ale țarii?

Vlad: Știi cum e aici? C++, Divide etImpera. Pas cu pas. Nu ne gândimacum la asta, nici concertele din varănu au fost plănuite, am fost chemațiașa că am mers. E undeva în plan sămai concertăm prin alte părți, poateprin noiembrie... dar nu am stabilitnimic momentan.

Ați avut sau aveți alte proiectepe lângă Aproape Unplugged?

Vlad: Eu am avut trupa Revival.Provine din Suceava, orașul meunatal, dar a fost apoi cunoscută șiprin Iași.

Gilly: Înainte să vin în Iași am maiîncercat, dar nu a ieșit nimic, amavut apoi Electrikore/Sappa, dar înprezent doar Aproape Unplugged.Lucian: Eu am mai multe colaborări,toate au început în Tavernă, aici ebaza, locul unde s-au creatlegăturile. Din cauza spațiului mic dinbaruri e mai greu să cânți la tobe, cupercuția mea e mai ușor și de asta

mai am cântări cu alte formații. Înultima vreme se pune foarte multaccentul pe live prin localuri, cred căe un lucru bun.

Un mesaj pentru bobocii de laInformatică?

Vlad: E o lume ciudată, nu vă lăsațimanipulați, poate doar de noi!Glumesc. Sperăm că o să veniți laconcerte, noi vă așteptăm.

E gata interviul. Pentru noi a fost oplăcere să mergem să îl realizăm;pentru cei care au fost deja laconcerte Apoape Unplugged e oșansă de a citi câte ceva despre ei,de a-i cunoaște un pic dincolo de

muzică, iar pentru cei mai noi înbreaslă, e o invitație la ieșit din casă,alături de prieteni și muzică bună,dacă și pentru voi rock-ul e muzicăbună.

Pe scurt: șase oameni, un telefon pepost de reportofon, un aparat foto,marți seara, Taverna, întrebările curăspunsurile aferente, tot felul deglume, multă voie bună... toateastea sau interviu AproapeUnplugged... oricum am spune, nereferim la același lucru. A urmat apoi

concertul, am mai făcut vreo douăpoze, le vedeți și voi pe lângă textulîn cauză. Dacă se întâmplă săajungeți prin Tavernă, Griff sau AleeaBerarilor și îi vedeți și pe ei prin zonă,rămâneți. Noi tot mergem la concerte de cevatimp și încă nu ne-am plictisit, pentrucă mereu e alt playlist, dar aceeașiatmosferă faină, caldă și primitoare.

Ralu MIHORDEA, anul III

Alina CUCU, anul IIIalina.cucu@asii.ro

Iulian RUSANiulian.rusan@asii.ro

Virgil BARBU - chitară, voce

Căpitane de judeţ, cel mainou single cu videoclip

“E o lume ciudată, nu vălăsaţi manipulaţi”

Un nou album AproapeUnplugged anunţat în

toamnă

Fie că dorești să îți petreci o zicu totul deosebită, alături deprieteni, sau că vrei să te de-conectezi de cotidian pentrucâteva ore, ne-am gândit să îțiprezentăm un local gata să tetrateze regește: restaurantul

Cavalerul Medieval! Dacă tenimerești să treci pe BulevardulPoitiers, nu poți să nu observi oclădire ruptă parcă dintr-o altălume, o cetate păzită de ca-valeri în armuri, care mai decare mai... medievale!

Înființat în urmă cu patru ani,Cavalerul Medieval își cucereșteoaspeții încă de la intrare, când ușa

este deschisă de către un piticîmbrăcat în straie de sărbătoare.Decorul interior este la fel decaptivant și interesant pe cât este celexterior, transpunându-te într-untărâm de poveste, cu prinți șiprințese, cavaleri și domnițe.„Încercăm ca, odată intrați înrestaurant, oaspeții să se întoarcă întimp, într-o perioadă medievală,unde să fie serviți și tratațiîmpărătește”, a mărturisit domnulBițică, șeful de sală.

Parterul, Sala Tronului, esteîntruchiparea unei săli de bal,copleșitoare prin atmosfera sa

somptuoasă. Scuturile, săbiile șiarbalete sunt doar câteva elementecare împodobesc pereții acesteiîncăperi, în armonie cu soldații înarmuri care par să vegheze asuprabunei dispoziții a oaspeților.

Urcând scările parcă sculptate înpiatră, cadrul devine puțin mai intim,datorită combinației dintre luminacare se joacă prin ochiurile coloratede sticlă ale ferestrelor și cea alămpilor de pe pereți. Tot aici te poțibucura de o imagine per ansamblu aparterului, de la balcon.

La etajul următor, în Sala Arthur,lumina este abundentă, încăpereaavând trei dintre pereți din sticlă.Aranjamentele florale sunt pete deculoare care par să mângâie retina.Pe balcon, străjeri îmbrăcați înarmuri supraveghează întreagacetate, ca nu cumva să fieperturbată liniștea și armonia.

În întregul local, bunul gust seîntâlnește cu trecutul și oferătrecătorilor clipe de evadare.Cavalerii cetății sunt îmbrăcați înstraie alese, în stil medieval, cu

ciuboțele negre, hamleți, cămășilungi, negre, având pe deasupra orobă albastră, fără mâneci, despicată

în 4 părți, cu desenul unui leugalben, în timp ce domnițele poartăfuste lungi, cărămizii și ii cu broderiialese.

Odată ce te-ai decis unde dorești săte răsfeți, vor veni să te tratezeregește, cu bucate alese. Rețeteledomnului Gigi Fedeleș, bucătarul șef,sunt de-a dreptul originale, cudenumiri care mai de care maiinovatoare, mai năstruștine și mairezonante, inspirate din formele șicaracteristicile mâncărurilor, menitesă te ispitească și să îți stârneascăapetitul și curiozitatea. PlatoulCavalerului, Turta Hangiului,Strachina Lancierului, BuzduganulVoinicului, Pieptul Lăptăresei sauButoaiele Pivnicerului sunt doarcâteva feluri de mâncare menite să

îți răsfețe simțurile și... stomacul.Dacă ai impresia că așa ceva einaccesibil buzunarului tău destudent, ținem să te contrazicem. Întimpul săptămânii, între 11:00 și17:00, poți savura toate acestebucate alese până pleci cu burtaplină, cu doar 18 lei.

La ieșire, înainte de a reveni încotidian, oaspeții au posibilitatea săcompleteze câteva rânduri în carteade onoare a curții, pentru a păstravie în timp o fărâmă dinsentimentele și senzațiile trăite într-o altă lume, o lume de basm.

Elena CREANGĂ, anul IIelena.creanga@asii.ro

Evadare din cotidian

O atmosferă somptuoasă

Tărâm de poveste, cu prinţi,prinţese, cavaleri şi domniţe

All you can eat, în timpulsăptămânii, la doar 18 lei

Bunul gust se întâlneşte cutrecutul şi oferă trecătorilor

clipe de evadare

Evenimentele luniioctombrie

Lansări albumeDirectia 5 - Electric Love Story - 30 octombrie

Changing Skins - Changing Skins - 13 octombrieVoltaj - Dă vina pe Voltaj - 10 octombrie

Kylie Minogue - The abbey road sessions - 25 octombrieIn Strict Confidence - Utopia - 9 octombrie

Yousef - A Product of Your Environment - 15 octombrieInteritus Dei - Occult - 26 octombrie

Manowar - The Lord of Steel - 5 octombriePsychogod - Alone - 12 octombrie

Evenimente în Iași1 octombrie - Expoziția de fotografii vechi (Grand Hotel Traian)

3-4 octombrie - Business days (Palas Mall)4 octombrie - Teatru de modă (Casa de Cultură a Studenților)

6 octombrie - Șuie Paparude (Underground Pub)6 octombrie - The Mission, A Desolat Experience (Sala

Polivalentă, Club setup)15 octombrie - Michael Flatley's Lord of the dance (Sala Polivalentă)

23 octombrie - Magic Way, Show de iluzionism (Maideyi)24 octombrie - Cum m-am lăsat de gândit (Maideyi)

25 octombrie - Alice in Wunderland, spectacol-cabaret (Maideyi)

Andrei BLÎNDU, anul IIandrei.blindu@asii.ro

ZIARUL DE ASII

Octombrie 2012Lifestyle24

ZIARUL DE ASII

Octombrie 2012 Gaming 25

Vine vara, trec sesiunile (de preferatfără restanțe) și eu, informaticianconștiincios, cu frică de RAM și harddisk, mă întorc la ce m-a luat demânuță de mic purtându-mă sprefacultatea de informatică. Nu, nudorința de muncă. Jocurile. Aceleprograme care ne mănâncă timpul șine lasă în pace abia la ora 5dimineața, cu ochii injectați mai cevadecât tema la AP. Cum a începutvacanța, cu un rânjet diabolic pe fațăam intrat repede pe internet să vădce e de jucat. Diablo III? Nu (încă).Devil May Cry? A, iar au amânat datade lansare. Nu-i nimic, e bine că nuse grăbesc. Darksiders 2? Poate maiîncolo. Prototype 2? De ce nu?

Pe undeva prin 2007-2008 se zvoneacă va apărea Prototype, un jocaction-adventure de tip open-world,axat pe distrugere, parkour dus laextrem și puteri ieșite din comun.După cum era de așteptat, au existatși guri rele care, mergând pe deviza„ce e prea frumos sigur nu poate fiadevărat”, au presupus că libertateatotală e improbabilă, că nu vom

putea face unele lucruri decât înunele locuri, că AI-ul va fi dezastruossau că jocul va avea o grafică antică.În mod normal nu aș fi menționatasta, dar compania producătoare,Radical Entertainment, a fost ceacare a scos The Incredible Hulk:Ultimate Destruction, care promiteaaceleași lucruri, livrate în final prost.Jocul avea potențial, dar nu a fostvalorificat.

Ei bine, în vara anului 2009,Prototype a apărut pe piață, primindcritici deopotrivă pozitive și negative.Povestea, oarecum clișeică, îlprezenta pe (anti)eroul nostru, AlexMercer, un om cu puterea de a-șitransforma brațele în arme și fărănici o amintire despre trecutul său.Acțiunea se petrecea unde altundevadecât în New York, unde un virusnumit Blacklight amenința sătransforme toți locuitorii orașului înzombie mutanți. Jucătorul avea într-adevăr libertate extinsă, în anumitepărți ale orașului fiind imposibil de

ajuns până într-un anumit punct alpoveștii într-o manieră GTA.Controlul fistichiu al camerei șigrafica oarecum dezamăgitoare nu

au reușit să întoarcă fanii din drum,aceștia fiind atrași de gameplay-uldestul de bine pus la punct, desenzația de invincibilitate oferită șide povestea captivantă, întreținutăde o găselniță interesantă pe numeWeb of Intrigue care funcționa pebaza unui sistem de colecționare. Cuajutorul acesteia, jucătorii puteauafla detalii opționale, dar suculente,despre backstory. Sfârșitul însă a fostlăsat în coadă de pește, vestind adoua venire a lui Prototype petărâmul gamerilor.

Și așa a fost. În 2011 a fost anunțatăurmătoarea parte. Surpriză,jucătorul nu îl mai controlează peAlex Mercer ci intră în pielea unuisoldat, pe numele lui după tată deJames Heller. Producătorii au promiso grafică mult mai bună, un controlal personajului și un AI maisatisfăcător decât în primul joc,precum și o poveste de milioaneunde trebuie să ne luăm de guler cuAlex în lupta pentru titlul „MutantulAnului”. Sună bine, nu? Să vedem cea ieșit.

Fericit că pot în sfârșit să văd cu cese mănâncă ultima atracție a RadicalEntertainment, am dat dublu click peexecutabil și am vrut să apăs rapidpe New Game, fiind în același timpplăcut atins de meniu. Dar, surpriză!Uitându-mă mai bine, am observat

ceva ce mi-a plăcut. PrototypeRecap, o opțiune din meniulprincipal, îți oferă un scurt filmuleț cuun rezumat subiectiv din parteaarmatei cu privire la ce s-a întâmplatîn primul joc. Frumos. În felul ăstanu trebuie să joci primul Prototypeca să îți dai seama cine e cine și dece orașul a ajuns în starea în careeste. O bilă albă de la mine.

În sfârșit, pornind jocul, am trecutde un cut-scene bine făcut, după m-am trezit cu eroul meu, furios,înarmat până în dinți cu… ăă... un

cuțit. OK, poate am greșit jocul?Continui totuși, mutându-mi privireade pe o ruină pe alta și urmărind-ulpe Mercer într-o atmosferă ce îmiamintea de primul F.E.A.R. Graficamult îmbunătățită, culori mult mai viiși parcă parcă mai realiste. Nu amapucat bine să fac câțiva pași și unmutant cât un bloc mă urmărește,obligându-mă să mă ascund. Cuochii mari cât cepele, continui încăutarea lui Mercer, uciagând doarcu un cuțit un mutant, precum unpui de Prâslea ce sunt. Îl văd peantagonist, îl atac și mă pune lapământ din prima. Bine, până aicimi-a fost. Când să mă resemnez, mătrezesc într-o cameră de teste aarmatei... X-men, anyone? De aicijocul se transformă într-unul puraction, împărțind pumni într-o parteși-ntr-alta, până am reușit, într-unfinal, să ies în oraș și să mă folosescde primele mele arme adevărate:ghearele. Sau, mai frumos spus,Claws. De precizat aici că nu avemtransformări noi față de primul joc în

afară de Shield, care e modificat.Ceea ce e regretabil, deoarecepuțină versatilitate nu strică, maiales că un „2” în coada unui jocînseamnă evoluție.

Înainte să fac misiuni, am dat o turăa orașului. Împărțit în 3 zone dupăprima epidemie, urmată de ceaactuală, acesta este împânzit deghetouri, toți oamenii purtând măștimedicale și fiind atent monitorizațide Blackwatch, compania militară cese ocupă de combaterea virusului.Sistemul de collectibles a fostschimbat. Acum, pe lângă a„consuma” oameni pentru a neînsuși amintirile lor, putem găsianumite înregistrări audio răsfirateprin oraș. Acestea (pe lângăinformații referitoare la poveste)oferă misiuni secundare ce ne vorcrește în nivel, oferindu-ne upgrade-uri.

Sistemul de upgrade este diferit fațăde primul joc, unele modificări ale luiHeller nefiind accesibile în afaramisiunilor secundare, deci un motivîn plus de a umbla prin oraș. Vrei unHeller mult mai puternic? Joacămisiunile secundare. De admirat efaptul că majoritatea acestorupgrade-uri secundare nu suntindispensabile, deci te poți descurcaliniștit și fără ele. Mai greu, dar poți.Astfel încât poți juca așa cum vrei.Din păcate, deși distractive,majoritatea misiunilor se rezumă laun singur lucru, făcut puțin diferit.Tot ce se schimbă sunt inamiciiînfruntați, deoarece, în final, faci

același lucru. Mergi de la punctul Xla punctul Y ca să ucizi Z inamici saudoar unul mai puternic. Distractiv înprimă fază, devine monoton în timp.Povestea, deși prezintă o tonă declișee (stați să vedeți ce poamă epreotul) are și câteva întorsături desituație interesante, deși oarecumprevizibile.

Inamicii sunt destul de variați, de lasimpli militari sau mutanți pe care îiucizi fluierând, elicoptere, tancuri,mutanți modificați genetic chiar decătre Mercer (ca și tine, de altfel)până la coloși de zece etaje carenecesită mai mult decât un mashingal butoanelor controller-ului pentru afi uciși. Deci aici avem tot ce nedorim. Din câte observ, AI-ul nu eunul prost, dar nici unul care să rupăgura târgului. La dificultatea maximăpe care am putut-o alege la NewGame, nu am avut mari probleme îna termina jocul. Controlul e ușor deintuit, nefăcându-mi probleme, înafara unor mici excepții.

Și totuși, pe la jumătatea jocului, mi-a pierit încet pofta de a juca. De ce?Simplu. Prototype 2 arată maidegrabă ca un Prototype 1.2 . Nusunt destule schimbări încât săjustifice „2”-ul din coadă, în afaragraficii vizibil îmbunătățite. Tottimpul am simțit că e același joc din2009, cu un alt skin și un patch carel-a finisat puțin. Dar am avut noroc.În aceeași zi în care doream să îl lasla o parte, a venit la mine un prietenși m-a prins butonând. „A, ăsta ePrototype 2? Păi vreau și eu să măbag”. Și uite așa am prins gustul.

Se pare că jocul ăsta e mult mai bunîn mai multe persoane, jucat perând. E mult mai distractiv să joci unnivel, opțional să îl ratezi, ca după

aceea cel de lângă tine să îți râdă înnas, terminând tot fără ca măcar săpiardă mai mult de un sfert de viață.Sau mai bine, să dea greș mizerabil,lăsându-te să îți menții supremația.Nu am mai întâlnit vreun joc în carepasatul controllerului să nu fie ocorvoadă, o așteptare până pui dinnou mâna pe cârmă. Aici mă distramla fel de bine privind, dând indicațiiși făcând galerie.

Parcă și povestea era maiinteresantă privită de mai mulțiatunci când ne puteam spunepărerile și comenta anumitesecvențe. Ajung la concluzia căPrototype 2 ar fi fost minunat dacă is-ar fi dat un mod de multiplayer,măcar de Co-Op. Cred că i-aș fi dato șansă mai mare de a rămâne pehard o perioadă mai îndelungată șipoate aș fi putut începe un NewGame+, care te lasă să rămâi cuupgrade-urile făcute cu atâta trudăîn timp ce o iei de la capăt. Așa, m-am distrat cu un joc drăguț pe carel-am terminat în cam zece-unsprezece ore, colectând mai multce mi-a stat în drum, nefiind pedeplin interesat de misiunilesecundare.

Radical Entertainment ne-a adus pePC-uri un joc bun, dar totușinefinisat. Se putea mult mai bine,dar și mult mai rău, așa că nu avemde ce ne plânge. Fanii Prototype îlvor juca probabil mult mai multdecât mine. Dacă vreți să îlcumpărați, sfatul meu e să așteptațipână îl găsiți la ofertă. Altfel, suntmulte jocuri cu mult mai bune decâtacesta.

Vasile-Octavian FERMUȘ, anul IIvasile.fermus@asii.ro

Prototype Recap - unrezumat cu privire la ce s-a

întâmplat în primul joc

jucătorul nu îl maicontrolează pe Alex Mercer

sistemul de upgrade estediferit față de primul joc

inamici destul de variați

Prototype 2Acțiune, parkour, superputeri și un soldat mai supărat ca

Mercer în noul joc marca Radical Entertainment.

Radical Entertainment -compania care a scos „The Incredible Hulk:Ultimate Destruction”

Lansat în noiembrie 2011,„Skyward Sword” marcheazăaniversarea a douăzeci și cincide ani de aventură, mister șienigme. Scriind istorie îndomeniul jocurilor video, seria„The Legend of Zelda” adaugăun al șaisprezecelea titlu careadună la un loc toate aceleelemente savuroase ce ne-aufăcut să o iubim, inovândtotodată modul de joc printehnologia folosită.

După succesul înregistrat cu „TwilightPrincess” în 2006, primul titlu dinserie dezvoltat pentru consolaNintendo Wii, Shigeru Miyamoto adeclarat, ambiguu, că acesta ar fi„fără îndoială, ultimul joc Zelda în

forma pe care o cunoaștem lamomentul de față”. Ce a vrut cuadevărat să spună a rămas un mistermulți ani, până când au început săfie dezvăluite detalii despre noua sacreație alături de Eiji Aonuma șiHidemaro Fujibayashi, culminând culansarea efectivă a jocului. Acesta auimit imediat o întreagă lume, fani șicritici deopotrivă. Cuvintele vagi alelui Miyamoto au căpătat sens și s-auadeverit, căci „The Legend of Zelda– Skyward Sword” nu doar că s-adovedit a fi unul dintre cele maicomplexe titluri ale seriei, dar șiexploatează inteligent capacitățileconsolei, alături de accesoriul WiiMotion Plus pentru telecomandă,

scoțând la iveală tot ce e mai bun dinNintendo Wii și făcând-o săstrălucească cum niciun alt joc nu amai reușit.

Povestea din „Skyward Sword” estecea mai timpurie dintre toate aleseriei, situându-se chiar înainteacelei din „The Minish Cap”, consideratmultă vreme jocul care stă la bazalegendei. Ce alt cadou mai frumosdin partea celor de la Nintendo cuocazia acestei aniversări decât odetaliere a originii lui Ganon sau afelului cum a căpătat ființă sabialegendară, the Master Sword,folosită de erou în multe dinaventurile anterioare? Însuși numelejocului este un indiciu asupraimportanței pe care sabia o are încadrul poveștii.

Potrivit legendei, după ce ținutulHyrule a fost creat de către cele treizeițe de aur, Din, Farore și Nayru,acestea au încredințat the Triforcezeiței Hylia. Însă Demon KingDemise și-a dorit-o pentru propriileintenții meschine și a adunat oarmată pentru a o obține. Zeița nul-a putut doborî complet, a reușitdoar să îl întemnițeze în spatele unuisigiliu susținut de magie, Demiseluând forma unei abominații. Rănităgrav și știind că magia din spatelesigiliului avea să devină prea slabăîntr-o zi, Hylia a elaborat un planspre a ajuta un erou ales dintr-untimp viitor în a găsi curajul,înțelepciunea și puterea necesarepentru a-l înfrânge definitiv peDemise. Pentru siguranța locuitorilor

și pentru a proteja the Triforce, Hyliași-a folosit puterea spre a trimite încer o bucată din ținut. Peste secole,aceasta a devenit Skyloft, insulaplutitoare unde începe acțiuneajocului.

Locuitorii din Skyloft nu cunosc decâtcerul. Viața lor se desfășoarădeasupra păturii de nori care îidesparte de suprafață, un locmisterios și nefast. Fiecare dintre eideține câte o pasăre numităLoftwing, care le este companion șimijloc de deplasare de la o insulă laalta. Link, protagonistul nostru, esteelev la Knight Academy, alături deZelda, prietena sa foarte bună încădin copilărie. Pentru prima dată,Zelda nu apare ca fiind o prințesă,însă statutul ei aparte este sugeratprin faptul că este fiica directoruluiacademiei, Gaepora. Calitățiledeosebite ale lui Link sunt scoase înevidență încă de la început, el avândun Loftwing purpuriu, foarte rar,accentuându-se că doar cineva cu unspirit deosebit poate forma olegătură cu o pasăre atât despecială.

În timpul unei plimbări deasupranorilor, Zelda este înghițită de otornadă întunecată, iar Link estesalvat de o apariție femininămisterioasă, trezindu-se înapoi laKnight Academy. Pentru a pleca cuscopul de o găsi pe Zelda, va primi otunică verde, purtată doar de ce ceice urmează să devină cavaleri aiSkyloft, i se va încredința theGoddess Sword și va reuși să creezegoluri în pătura de nori spre a coborîla suprafață. Ghidat de Fi, spiritul cerezidă în sabia sa, și ajutat demesajele și darurile lăsate în urmăde către Hylia, va porni într-o lungăși strașnică aventură, în care spiritulsău va crește alături de sabia pe careo poartă, descoperind treptat scopulpentru care a fost ales de către zeiță.

De departe elementul cel maiimportant din punct de vedere tehnic

îl constituie exploatarea accesoriuluiWii Motion Plus, fie atașat externtelecomenzii, fie built-in în modelelemai noi, numite Wii Remote Plus.Acesta permite detectarea mișcărilorjucătorului cu mai multă acuratețe șiîmbunătățește folosirea pointer-uluicu infraroșu prezent anterior. Astfel,telecomanda devine una cu sabiapersonajului. Dacă îți miști mâna laun anumit unghi, la același unghi seva mișca și mâna eroului. Experiențaunei lupte e de departe mult maisatisfăcătoare decât în cazul simpleiapăsări repetate a unui buton.

Evident, asta face și jocul mult maidificil, fiind nevoie de mișcări precisepentru a răpune inamicii, capabili, înfuncție de cât de mult ai avansat, săîți blocheze loviturile din ce în ce maibine și având diverse elemente deapărate, precum armuri sau scuturi.Din experiența mea, „SkywardSword” mi s-a părut unul dintre celemai dificile jocuri din serie, însă,totodată, sentimentul de satisfacțiepe care îl ai când cazi pe canapea,extenuat în urma unei luptevictorioase cu un boss, nu se

compară cu nimic altceva. Precumtelecomanda ia locul sabiei,nunchuck-ul a fost gândit și el pentrua fi folosit (și ținut) mai mult ca unscut. E greu de explicat cât deplăcută poate fi experiența joculuidatorită acestui lucru, trebuie simțitpe propria piele.

Tot datorită Wii Motion Plus,accesarea elementelor din inventardevine mult mai rapidă și intuitivă.Pentru a schimba o armă, spreexemplu, e de ajuns să ții apăsat unbuton și să răsucești telecomanda laun anumit unghi spre a o selecta dincadrul unui cerc. Cum fiecare îșipăstrează locul pe tot parcursuljocului, e ușor de memorat și poțiajunge să le schimbi fără a trebui săte gândești prea mult. E ca și cum aibăga mâna în buzunar și ai scoateexact ce dorești pentru că știi exactunde se află. Altă noutate oconstituie un mecanism specialpentru a căuta diverse lucruri, numit„dowsing”. Folosit inițial pentru a-ida de urmă lui Zelda, iar mai apoipentru a găsi anumite obiecte,acesta presupune îndreptarea sabieiîn diverse direcții și primirea unui

semnal sonor și senzorial prinintermediul vibrațiilor telecomenziicare crește în intensitate înmomentul când te apropii de țintă.Aceasta poate fi schimbată prinacelași mecanism de selecție precumelementele de inventar.

Tot vorbind de arme, în arsenalul luiLink din „Skyward Sword” se înscriuatât elemente întâlnite în jocurileanterioare, cât și unele noi. Printrecele deja cunoscute sunt sticluțele,bombele, arcul cu săgeți, harponuldublu, praștia, plasa de insecte saubiciul. Unul dintre cele noi senumește beetle și este un

instrument mecanic care poatezbura pentru a ajunge în zone greuaccesibile sau pentru a transportabombe în locuri unde Link nu lepoate arunca. Mai apare și o perechede mănuși speciale pentru a săpa înpământ sau chiar pătrunde sub sol.Precum în alte titluri ale seriei,muzica reprezintă un aspect

important, astfel că apare și uninstrument muzical, harpa ce aaparținut cândva zeița Hylia.

Elementul principal pe care s-au axatproducătorii în elaborarea spațiuluide joc a fost densitatea. S-a doritînlocuirea spațiilor vaste, dar lipsitede acțiune, precum cele din „TwilightPrincess”, în spații ceva mairestrânse, dar înțesate de inamici,ghicitori, probe și mistere dedescoperit. Astfel, în prima parte ajocului eroul coboară către cele treiregiuni principale ale suprafeței,Faron Woods, Eldin Volcano șiLanayru Desert, urmând ca mai apoisă se reîntoarcă în fiecare dintre eleatât pentru a mai descoperi porțiuniîncă nevizitate, cât și pentru a leexplora în stări diferite de celeobișnuite (spre exemplu, la unmoment dat, regiunea Faron Woodsva fi inundată, întoarcerea sa lanormalitate depinzând de trecereaunei probe pentru a avansa în cadrulquest-ului principal). Tot în sprijinuldensității, creatorii au încercat săilustreze conceptul de „dungeonoutside dungeon”, în ideea ca șispațiile premergătoare unui dungeonsă aibă un nivel de dificultate sporit,un număr mai mare de ghicitori șichiar posibilitatea de a obține diversearme.

datorită Wii Motion Plus,telecomanda devine una cu

sabia eroului

ghidat de zeiţa Hylia,Link va porni într-o lungă şi

straşnică aventură,crescând alături de sabia sa

elementul principal:densitatea spaţiului de joc

douăzeci şi cinci de ani de„The Legend of Zelda”

Selecţia unei ţinte pentru dowsing

Harta spaţiului de joc:Skyloft (centru), Faron Woods (dreapta), Eldin Volcano (sus), Lanayru Desert (stânga)

Gaming26ZIARUL DE ASII

Octombrie 2012

Dacă s-a acordat o atenție sporităspațiului exterior, este natural că șispațiul închis din dungeons a fostmult mai bine gândit și elaborat. Înconsecință, se poate observa ovarietate savuroasă, pornind de latemplele clasice (Skyview Temple înzona de pădure, Earth Temple și FireSanctuary în zona de vulcan) șievoluând în locații mai deosebiteprecum Lanayru Mining Facility (unloc care, în trecut, era dedicatmineritului și exploatării de timeshiftstone) și Sandship (o navă părăsită)din zona de deșert, sau AncientCistern (o încăpere cu o giganticăstatuie hindusă, folosită la puri-ficarea apei) din zona de pădure.

Evident, după ce străbați un astfelde dungeon, te aștepți ca la capătulsău să se afle un boss la fel dedeosebit și, în principiu, asta vei șigăsi. La început, sunt de o dificultateceva mai scăzută, justificată defaptul că încă nu ai foarte multearme la dispoziție și încă nu aicăpătat experiența necesară pentruceva mai dificil. Însă, pe măsură ceavansezi, vor deveni mai sofisticați șivor face din bătălie o experiență pe

cât de înfricoșătoare, pe atât decaptivantă și entuziasmantă. Prefe-ratul meu și, totodată, cel pe care îlconsider cel mai dificil, este AncientAutomaton Koloktos, găsit în AncientCistern. Acesta este o imensă statuieaurie, cu șase brațe în care ține săbiiși lame de topor cu care te poateataca. Pentru a-l înfrânge, trebuie săîi smulgi brațele cu biciul și să îilovești sfera roșie din mijloculpieptului cu sabia ta și, mai apoi, cuuna din imensele săbii pe care le vascăpa pe jos. Cu respirația întretăiatăm-am ridicat în picioare, făcândprobabil niște mișcări cât de poatede caraghioase din braț în timp cemânuiam una dintre acele săbii… Afost o senzație extraordinară.

Dincolo de teama pe care mi-aprovocat-o la început, a fostneașteptat de distractiv. Take that!And that! Epic!

Fiecare dintre cele trei zone (Faron,Eldin și Lanayru) are particularitățilesale care compun un cadru fantasticși interesant de explorat. În fiecaredintre acestea se întâlnește câte o

specie de vietăți și diverse varietățide inamici adaptate mediului res-pectiv. În pădure trăiesc Kikwi, niștecreaturi adorabile pe jumătateplantă, pe jumătate animal. Înzonele de apă sunt întâlniți Parella,o specie din care aparent au evoluatZora, des asociați cu astfel de regiuniîn alte titluri ale seriei. În jurulvulcanului trăiesc Mogma, iar îndeșert apare o specie de roboți, ocivilizație antică, dar mult maievoluată tehnologic. Pe lângăacestea, deși cerul este în mareparte o zonă liniștită, având rolul depunct de întoarcere și oferind aceapace de acasă, există o porțiuneîntunecată și acolo, numită Thunder-head, unde Link va trebui să seaventureze ca parte a călătoriei sale.

De departe regiunea mea preferatăeste cea din deșert, un ținut în caredomină temele nisipului și a timpului.

Prin intermediul unor timeshiftstones, zona din jurul acestora poatefi readusă la starea ei din trecut,plină de vegetație și mișunând deacei roboți menționați mai sus. În adoua jumătate a jocului se vadeschide o parte a deșertului careodată fusese o mare. Aceasta estecea mai vastă zonă din cadrulsuprafeței și, prin intermediul uneitimeshift stone aflată la bordul uneibărcuțe, Link va putea să oexploreze. M-a impresionat felul cumporțiuni mici din acea întinderesufocantă de nisip se transformă înapă, întrezărindu-se o floră marinămulticoloră. Întreaga regiune dindeșert este foarte frumos gândită șiconstruită, armonizată prin simetrie,accentuând gradul avansat degândire al roboților. Dualitateatemporală este întâlnită și înăuntrulcelor două dungeons din deșertmenționate anterior (Lanayru MiningFacility și Sandship), fiind, în opiniamea, unele dintre cele mai reușite.

În „Skyward Sword” își face aparițiaun număr moderat de personaje,majoritatea secundare și careinfluențează puțin sau chiar delocpovestea principală. O mică partevor fi importante pentru scopuljocului, restul fiind implicate într-omultitudine de side-quests, care,deși opționale, pot fi destul defructuoase nu doar pentrusentimentul de împlinire pe care îl aidupă ce le termini, dar și pentru căîți aduc diverse recompense. Un bunexemplu este Batreaux, un demonprietenos care își dorește să trăiascăalături de oameni, dar nu poatedeoarece le inspiră frică. Pentru a-ltransforma în om, Link trebuie săstrângă optzeci de gratitude crystalsajutând alte personaje.

Totuși, nu sunt de ignorat nici acelepersonaje secundare care joacă unrol destul de important în cadrulpoveștii. Ce ar fi un erou fărăajutoarele sale? Surprinzător, unuldintre cei care se vor dovedi a fifoarte folositori este Groose, uncoleg al lui Link de la KnightAcademy căruia îi face plăcere să îlbatjocorească, fiind plin de sine șigelos pe apropierea dintre erou șiZelda. Momentul când ajunge și el lasuprafață este definitoriu pentruevoluția personajului, care vasurprinde în mod plăcut prinmaturizarea sa. Ajutor pentru Zelda va fi și Impa, o

membră a clanului Sheikah, ce vaurma să fie cunoscut pentrujurământul lor de a proteja familiaregală din Hyrule. Numele acestuipersonaj este o frumoasă referință laacea Impa care o ajută pe Zelda în„Ocarina of Time”, sugerând, pro-babil, că ar fi o precursoare a sa.

Folosind o floare găsită în zonele dintrecut ale deșertului, Link reușeștesă repună în funcțiune un robot dinacele timpuri, numit Scrapper, care îlva ajuta pe parcursul aventurii.Scrapper nu îl place pe Link dincauză că e doar un adolescent, însăeste foarte încântat de Fi, căreia i seva adresa drept „Mistress Fi” șipentru care va sări în ajutor ori decâte ori este nevoie de el. Comic șidulce, Scrapper nu scapă ocazia să îlnumească pe Link „MasterShortpants” și să îi spună să se deadin calea lui pentru a-i arata cumacționează un adevărat erou.

Grafica este extrem de frumoasă, înstil impresionist, oarecum o com-binație a celor din „The Wind Waker”și „Twilight Princess”, abundând deculori puternice și proaspete. Sepune foarte mult accentul pefrumusețea naturii, dar se observă oatenție deosebită acordată șielementelor de interior. Mi-au plăcutîn mod special cadrele cu apă șimodul cum este conturat universulsubmarin.

Coloana sonoră este compusă înmare parte de Mahito Yokota și esteinterpretată de o orchestră, spredeosebire de toate celelalte titluri„The Legend of Zelda”, care s-aubazat pe MIDI și sintetizatoarepentru a imita diverse instrumente.Jocul este distribuit împreună cu unCD care conține opt melodii

interpretate la The Legend of Zelda25th Anniversary SymphonyConcert. Veteranii seriei vorrecunoaște cu siguranță bucăți dintitluri precum Zelda’s Lullaby, HyruleField Theme sau Ganon’s Themereorchestrate și inserate în cadrulaltor melodii mai complexe. Dar și

melodiile noi au o frumusețe aparteși contribuie cu succes la a crea șisusține atmosfera zonelor unde suntîntâlnite.

Temele specifice anumitor personajepar că le descriu indirect, ac-centuând anumite trăsături decaracter, un exemplu foarte bun fiind

tema lui Groose, care îl înfățișeazăîntocmai ca pe un măscărici plin desine. Printre preferatele mele se aflătema lui Scrapper, fiind una comicăși parcă în contrast cu mediulînconjurător, întocmai ca roboțelul.Însă printre cele mai importantemelodii se află The Ballad of theGoddess, care poate fi auzită chiar laînceputul poveștii, când apare Zeldapentru prima dată. Un detaliuinteresant și foarte sugestiv este căaceastă melodie reprezintă ovariantă inversată a deja clasiculuiZelda’s Lullaby.

„The Legend of Zelda – SkywardSword” a fost o experiențăextraordinară și, cu siguranță, unagreu de egalat de către orice alt joc.Povestea captivantă, personajelecare ajung să te uimească și de carete atașezi pe nesimțite, universulfantastic și cadrele care îți taierespirația prin frumusețea șigrandoarea lor, bătăliile laborioase,dar ingenios gândite, toate acesteelemente compun unul dintre celemai reușite și distractive jocuri depână acum. Dacă ești veteran alseriei, sigur vei savura multitudineade referințe și detalii legate dejocurile mai vechi. Dacă prinintermediul „Skyward Sword” încercipentru prima oară un titlu „TheLegend of Zelda”, te vei îndrăgosti deel și vei vrea mai mult. Eu cusiguranță voi aștepta nerăbdătoaresurprizele pe care ni le pregătesc ceide la Nintendo în continuarea acesteiserii minunate, ea însăși devenită olegendă.

Cristina ȘERBANcristina.serban@asii.ro

Bătălia cu Ancient Automaton Koloktos

Panoramă din Skyloft, punând în evidenţă grafica deosebită

varietate savuroasă înmaterie de dungeons

personaje puţine, darfrumos dezvoltate

grafică în stil impresionist

o experienţă extraordinară

ZIARUL DE ASII

Octombrie 2012 Gaming 27

ZIARUL DE ASII

Octombrie 2012GadgIT28

Orice student are nevoie de unmoment de respiro, de aceeavacanțele sunt binevenite. De fapt,nu știu cum s-ar descurca cinevafără vacanțe. Așa că, imediat cum

prindem câteva zile departe defacultate, majoritatea facem oplimbare la mare sau la munte, dupăcaz. Facem poze, ne mai uităm la unfilm în autobuz sau vorbim la telefoncu părinții ore întregi (da, mamă, mi-am luat periuța de dinți).

Toate aceste dispozitive au nevoie deenergie electrică, iar uneori aceastanu este de găsit în apropiere. Pentrucei ca noi a fost inventat un fel de

rucsac minune numit Offgrid SolarBackpack. Un fel de Swiss Knifepentru rucsacuri, acesta dispune despațiu destul pentru lucrurilenecesare unei excursii precum șispații speciale pentru depozitareatelefonului și a laptopului.

Și, cum păstrez lucrurile bune lasfârșit, rucsacul dispune de douămini-panouri solare de 2W rezistente

la șocuri, apă și... soare. Cu ajutorulacestora îți poți încărca orice deviceelectronic ai nevoie atâta timp cât aiumblat destul în soare cât să „faciplinul”. Mi se pare o combinațiebună pentru cei ce călătoresc. Spreexemplu, fiind pasionat defotografie, te poți plimba prin munțiore în șir căutând locuri bune pentrupoze fără să îți faci griji că veirămâne fără baterie.

Rucsacul are un preț de aproximativ229 de dolari, fiind produs de firmaVoltaic. Cu doi ani de garanție poțicutreiera liniștit. Ne vedem vacanțaviitoare!

Vasile-Octavian FERMUȘ, anul IIvasile.fermus@asii.rorucsacul dispune de două

mini-panouri solare de 2W

un fel de Swiss Knife pentrurucsacuri

OffGrid Solar BackpackCei de la Voltaic Systems propun de data aceasta un gadget

pentru plimbăreții care nu rezistă fără tehnologie.

te poți plimba prin munțiore în șir fără să îți faci grijică vei rămâne fără baterie

spații speciale pentrutelefon și a laptop

REDACȚIAZIARULUI

Redactori-șefMaria DASCĂLUȘerban COZMA

Alecsandru GRIGORIUAndrada CONSTANTINIUC

Georgiana TURCSANYISimona SERSENIUC

Teodor-Iulian BODNĂRESCU

Redactor-șef adjunctCristina ȘERBAN

RedactoriAdina CALDARE

Adrian Robert OJOCAlexandru BÎRZANU

Alina CUCUAndrei BLÎNDU

Cosmin AIFTIMIEDoru CĂLCÂI

Elena CREANGĂGiovanni SAVIOLI

Iulian RUSANIuliana DRÎNGU

Mihaela MACOVEIRadu-Emil GRIGORAŞ

Simona BUTNARUValentin VRÎNCEANU

Vasile-Octavian FERMUȘ

CorectoriAlice BURDUJANU

Claudiu BURSUC-CÂRSTEANCristina ȘERBAN

Doru CĂLCÂIRadu-Emil GRIGORAȘ

Simona BUTNARUTeodor-Iulian BODNĂRESCU

ColaboratoriLect. dr. Adrian IFTENE

Andreea DONISĂGeorge Virgil BARBU

Gheorghiţă-Cătălin BORDIANULucian FĂTU

Ralu MIHORDEAVlad NEDELCU

DesignAdrian TREFAȘ

Cristina ŞERBANRadu GRIGORAŞ

Simona SERSENIUCTeodor-Iulian BODNĂRESCU

Site ziarDaniel TOMA

Eusebiu PLOȘNIȚĂValentin VRÎNCEANU