----

Mult timp investiŃi-ile străine directe aufost şi mai suntconsiderate ca unicăso luŃie cu mari şansede reusită a rezolvăriiproblemelor structu -rale şi a reducerii de -calajelor de competi-tivitate, care separăeconomiile Ńărilor dez-

voltate de economiile Ńărilor în curs de dez-voltare. România are în mod obiectiv nevoiede investiŃii străine di recte, care să com-pleteze şi să potenŃeze capitalul autohton,pentru a susŃine creşterea competitivităŃii şieficienŃei resurselor acti velor şi capabilităŃilor.Expresia de mai sus “mod obiectiv” semnificălipsa capitalului au tohton, dar şi a competi-tivităŃii economiei româneşti.

După 1989 nu a existat o preocupare con-stantă pentru formarea capitalului naŃional,considerând că globalizarea economică şiintegrarea economică vor soluŃiona problemadiferenŃei de competitivitate a economiei ro -mâneşti faŃă de economiile celorlalte stateeuropene. În perioada amintită, băncile nu aufinanŃat investiŃii cu capital autohton, ci şi-auconstruit sedii luxoase, au acordat salariimari angajaŃilor şi au acumulat din plin cre -dite neperformante.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Inimă foarte caldă şiminte foarte rece secer de la un patriot.”

Mihai Eminescu

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 361 anul VIII vineri, 12 octombrie 2012 1 RON

Telenovela vânzării Oltchim şieşecul răsunător al acestei tran -zacŃii dubioase ne obligă să fa -cem un bilanŃ al privatizărilor pecare statul român, aflat la marestrâmtoare financiară, le planifi-case ca pe o soluŃie salvatoareîn acest an. Oricum am privi lu -crurile, concluzia finală este maimult decât dezamăgitoare. Ammizat iniŃial că vom obŃine dinvânzări, în 2012, un miliard de

euro. Acum, când tragem linie, constatăm că am încasatdoar 37 milioane euro din privatizarea pe bursă a 15procente din Transelectrica.

Deficitul cronic al balanŃei co -merciale a României cu Ger -mania are repercusiuni nefavo-rabile asupra datoriei externe aRomâniei pe termen mediu şilung. Cei mai mari creditori ger-mani ai României fiind în ordi-ne descrescătoare instituŃii destat, bănci private şi credite fur-nizori.

PUNCTULPE EUROPA

„Nu zice niciodată: nu se poate, ci începe cu: să vedem”Nicolae Iorga

„Economia: criza indecentă” este un volum implicat în dece lareastării economiei mondiale, în speŃă, a economiei româ neşti dinaceste decenii de început ale secolului XXI. Barometrul a indicatşi indică „Furtună. Furtună, în bună măsură, atipică, de grad înalt”,eminamente persistentă. Deosebit de periculoasă. De fapt, carteacontinuă preocupările mele din ultimele două volume apărute, „Ca ta -clismele economice care zguduie lumea” (2010) şi „Amurgul lumilorparalele”(2011). Continuă, deci, preocupările proprii de cercetare din -tr-o perspectivă na Ńională, europea nă, globală, privind geneza actua-

lei crize economico – financiare mondiale, desfăşurarea ei, privind intersectarea crizei cueconomia naŃională, ş.a. În fapt, ce s-a întâmplat, ce se întâmplă şi ce se va în tâmpla înlume, în Europa şi Uniunea Europeană, ce s-a întâmplat şi ce se întâmplă, ce se va întâm-pla la noi? Cum vom evolua la nivelul tuturor acestor structuri? În ce măsură şi cumvalorile noastre se pliază pe cele europene şi mondiale?

Spionajul a fost, mai mereu, foarte periculos. 15 octombrie 1917. Celebra dansatoare

de origine olandeză Mata-Hari este împuşcată,de francezi, pentru spionaj în favoarea

germanilor, în fortul Vincennes.

dr. Paul LUCIAN, ULBS

Dan POPESCU

Emil DAVID

Privatizarea –enigme }i întreb@ri

f@r@ r@spuns

continuare ^n pag. 4

continuare ^n pag. 3

continuare ^n pag. 6-7

continuare ^n pag. 5

Analiza impactului rela]iiloreconomice româno-germaneîn procesul de dezvoltare a

economiei române}tiîncepând cu anul 1990 }i

pân@ la începerea negocierilorde aderare a României la

Uniunea European@ (1990 - 1999) (II)

Se ştie că interde -pendeŃele, retroacŃiuni-le unei pieŃe asupraalteia sunt numeroaseşi în acelaşi timp im -por tante; de exemplucondiŃiile de echilibrupe piaŃa locurilor demuncă constituie unuldintre factorii deter-minanŃi ai cererii debunuri de consum; sa -lariaŃii nu pot cheltui

decât dacă au reuşit să-şi vândă forŃa demuncă în schimbul unui salariu suficient; lafel producătorii nu vor face angajări decât dacă au reuşit să vândă o cantitatesuficientă din producŃia lor la un preŃ considerat just. În afară de aceasta, s-asemnalat importanŃa fenomenelor de substituire şi complementaritate atât la nivelulconsumatorilor, cât şi la nivelul producătorilor.

Pia]a Mare, loc pentru cultur@

dar }i ...pentru bâlci (I)Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU pag. 8

continuare ^n pag. 2

Berlin

ASEM - Chişinău. ConferinŃa Economică InternaŃională

Rm. Vâlcea. Sediul Oltchim

Bucureşti. “Banca Religiilor”

Wiegand HelmutFLEISCHER

„Economia: criza indecent@”

Considera]ii privind existen]a echilibrului în teoria economic@

Competivitate }i locuri de munc@

prin investi]iistr@ine directe

{antier editorial

asistent univ. drd.Alin OPREANA,ULBSLondra. Parlamentul britanic

CERCETARE2 VINERI 12 OCTOMBRIE 2012

urmare din pagina 1În acest context dat de formarea

preŃurilor pe toate pieŃele se face tre-cerea la conceptualizarea şi analizaechilibrului general. De asemenea, înanaliza echilibrului general un aspectimportant este reprezentat de apariŃiasituaŃiilor de dezechilibru economic.Dezechilibrele economice reprezintăexpresia modificărilor limitelor re -surselor şi tehnologiilor, a restricŃiilorconsumatorilor privind cumpărareade bunuri şi servicii, inclusiv a unorgreşeli de politică economică pe ter-men lung, reflectând neconcordanŃadintre cererea şi oferta agregată. De -zechilibrul economic se manifestă înformă de crize economice, de deficitbugetar, şomaj şi inflaŃie.

Cele mai importante teorii ce pri -vesc echilibrul şi dezechilibrul eco-nomic sunt cele enunŃate de Alvin Mar -shall, Leon Walras şi John MaynardKeynes, după care au evoluat alteteorii privind fenomenele dintr-o eco -nomie.

Din punct de vedere teoretic, echi-librul general se referă la situaŃia îneconomie în care toate pieŃele (piaŃabunurilor economice, piaŃa monetară,a capitalurilor şi piaŃa muncii) se aflăsimultan în echilibru, adică atuncicând preŃurile şi cantităŃile nu semo difică. În analiza sistemelor eco-nomice au fost adoptate în principaldouă abordări. Prima şi cea mai sim-plă dintre ele a fost cea a echilibru-lui parŃial asociată cu numele lui AlvinMarshall şi în care este analizatănumai o parte a sistemului, referin -du-se la studiul unei pieŃe izolatepentru o marfă, în care sunt exami-nate condiŃiile de echilibru, fiind datepreŃurile celorlalte mărfuri. Astfel, pre-Ńurile sunt considerate simpli para-metrii, pentru determinarea lor nea-cordându-se importanŃă. Această teh -nică folosită de Marshall ignoră efec -tele schimbărilor preŃului unei mărfiasupra tuturor celorlalte preŃuri (inclu-siv preŃurile factorilor de producŃie)de pe pieŃele cu care se află în re -laŃie. Schimbările respective pot aveaefect de feedback pe piaŃa iniŃială,dar acestea pot fi analizate doar intr-un sistem de echilibru general.

A doua şi cea mai dificilă abor-dare, atât din punct de vedere con-ceptual, cât şi din cel al utilizării in -strumentelor matematice, este analizaechilibrului general, care priveşte sis-temul economic ca pe un întreg şiurmăreşte determinarea simultană atuturor preŃurilor şi cantităŃilor pentrutoate bunurile şi serviciile. Aceastăabordare îi aparŃine lui Leon Walras,economist de origine franceză şi pro-fesor de economie politică la Univer -sitatea din Lausanne la sfarşitul seco -lului al 19-lea şi inceputul secolului20. Cea mai importantă contribuŃie,care a condus şi la consacrarea luiWalras constă în dezvoltarea teorieiechilibrului general, conceptualizată înprima ediŃie a lucrării Elements d’e -conomie politique pure (1874-1877), încare a pus bazele unui model unificatce include teoriile schimbului, pro-ducŃiei, formării capitalului şi banilor.

Datorită interdependenŃei generaleexistente, orice deplasare forŃată apunctului de echilibru pe piaŃa unuibun va provoca deplasări pe pieŃelealtor bunuri, acestea in locul altora şitot aşa în mod succesiv. Aceste varia -Ńii de preŃuri pot avea un efect retro -ac tiv, corector sau de realimentareasupra pieŃei originale. În final, dacănu există intervenŃie externă care săcreeze dificultăŃi, acest proces - pecare Walras l-a numit tatonare - vaconduce la echilibru pe toate pieŃele

de bunuri şi factori. În acest sensteoria echilibrului general afirmă căvaloarea tuturor vânzărilor este egalăcu valoarea tuturor bunurilor cum -părate, oricare ar fi sistemul de pre -Ńuri. Altfel spus, există întotdeaunaidentitatea următoare:

În abordările ulterioare economiştiis-au concentrat în mod deosebit asu -pra a trei probleme care se ivesc încontextul sistemelor de echilibru gene -ral, bazate în principal pe ipo tezaconcurenŃei perfecte:• dacă există o soluŃie corespunză-toare echilibrului general, în sensulcompatibilităŃii valorilor variabilelor;• dacă soluŃia respectivă este unică,adică dacă există numai o singurăvaloare pentru fiecare variabilă com-patibilă cu soluŃia globala;• dacă sistemul este stabil, în sensulrevenirii lui, după o perturbare, lavalorile de echilibru.

Deşi pe parcursul secolului 20 lite -ratura de specialitate (Kenneth J. Arrowşi Gerard Debreu) au dat răspun-surile considerate definitive la acesteîntrebări, actuala conjuctură economi -că mondială determinată de cea maigravă criză economico-financiară dedupă cel de-a doilea război mondialau determinat reluarea şi reanalizareaacestor abordări ale echilibrelor şi de -zechilibrelor pieŃelor dintr-o perspec-tivă mai largă.

Teoria macroeconomică începândcu deceniul al cincilea al secoluluinostru a purtat puternica amprentă ateoriei keynesiste şi a avut la bazăclasica lucrare din 1936 a lui Keynes,tradusă un an mai târziu într-un lim-baj mai adecvat publicului în modelulIS-LM prezentat de John Hicks şi AlvinHansen. Acesta, la rândul său, estelimitat însă de faptul că a fost cer -cetat doar pe cazul unei economii închise. În condiŃiile extinderii puterni -ce a procesului globalizării, modelulde echilibru IS-LM, s-ar putea spunecă are doar un rol teoretic pentrustudiul parŃial al echilibrului econo -mic. Cei care au dezvoltat însă mo -delul de echilibru pe cazul economi-

ilor deschise, sunt economiştii ameri -cani Robert Mundell şi Marcus Fle -ming, prin modelul ce le poartă nu -mele, Mundell-Fleming. Modelul a fostelaborat independent de către cei doieconomişti, arătând că efectul expan-sionist al variabilelor de politică fis-cală şi monetară, variază corespunză-tor cursului de schimb propus. Înipoteza mobilităŃii perfecte a capitalu-lui, politica monetară se dovedeşte afi ineficientă într-un regim cu rată deschimb fixă, iar politica fiscală, într-un regim de schimb cu rata flexibilă.

ReferinŃe bibliografice1. Agnew Jean-Cristophe, Rosen -

zweig Roy, (2003), The History of Eco-nomic Thought, Blackwell Publishing

2. Benassy Jean-Pascal, (2002), TheMacroeconomics of Imperfect Com -petition and Nonclering Market. A Dy -namic General Equilibrium Approach,The MIT Press

3. Blinder Alan S. (1987), HardHeads, Soft Hearts. Reading, MA:Addison-Wesley.

4. Brunner Karl (1970), The Mone -tary Revolution in Monetary Theory,în Weltwirtschaftliches archiv, vol. 105

5. Caravale Giovanni, (1997), Equi -librium and Economic Theory, Rout -

ledge Publishing6. Colander David, (2006), Post-

Walrasian Macroeconomics, CambridgeUniversity Press

7. Congdon Tim, (2007), Keynes, theKeynesists and Monetarism, EdwardEdgar Publishing

8. Davidson Paul, (2009), JohnMaynard Keynes, Palgrave Macmillan

9. Debreu Gerard, (1959), Theory ofValue. An Axiomatic Analysis of Eco -nomic Equilibrium, Yale University Press

10. Fisher Irving, (1911), The Pur -chasing Power of Money, EdituraMacMillan, New York

11. Forstater Matthew, Wray L.Randal, (2008), Keynes for the twen-ty-first century, Palgrave Macmillan

12. Friedman Milton (1962), Ca -pita lism and Freedom, University ofChicago Press

13. Friedman Milton, Friedman Rose(2009), Liber să alegi, Editura Publica

14. Friedman Milton, Schwary Anna(1963), A monetary history of theUnited States, 1867-1960, PrincetonUniversitz Press

15. Frois Girbert A., (1992), Eco -nomie politică, Editura Humanitas

16. Greeanspan Alan, (2008), EraturbulenŃelor, Editura Publica

17. Hicks John Richard, (1967),

"The Hayek Story." Critical Essays inMonetary Theory. London: Oxford Uni -versity Press, 203-15.

18. Jessua C., Labrousse C., VitryD., Gaumont D., (2006), DicŃionar deŞtiinŃe Economice, Editura Arc

19. Keynes John Maynard, (2009),Teoria Generală a Ocupării ForŃei deMuncă, a Dobânii şi a Banilor, Edi -tura Publica

20. Lachmann, Ludwig M., (1977).Capital, Expectations and the MarketProcess. Kansas City

21. Laidler David (1981), Mone -tarism – an Interpretation and anArgument, în The Economic Journal,martie 1981

22. Mankiw Gregory, (2010), Macro-economics, ed.a 7-a, Worth Pu -blishers

23. Marinescu Paul (2003), Teoriaechilibrului economic şi implicaŃiilesale practice, Editura UniversităŃii dinBucureşti

24. Martinas Katalin, (2006), Non-equilibrium economics, în volumulInterdisciplinary Descriprion of Com -plex Systems 4(2), 63-79, 2006

25. McCallum Bennett (2009), Mo -netarism, Econlib

26. McKenzie Lionel, (2009), Equi -librium, Trade and Growth, The MITPress

27. Modigliani F., Ando A. (1976),Impact of Fiscal Actions on Aggre -gate Income and the Monetarist Con -troversy: Theoy and Evidence, în J.L.Stein, Monetarism, Amsterdam

28. Mosini Valeria, (2007), Equi -librium in Economics – Scope andLimits, Routledge Publishing

29. Popescu Dan, (2010), Cata -clismele economice care zguduielumea, Editura Continent

30. Sava Sorica, (1999), DicŃionarMacMillan de Economie Modernă,Editura Codecs

31. Schumpeter Jospeph, (2010),Zece mari economişti. De la Marx laKeynes, Editura Publica

32. Schwodiauer Gerhard, (1978),Equilibrium and disequilibrium in eco-nomic theory, D. Reidel PublishingCompany

33. Sheehan Brendan, (2009), Under -standing Keynes’ General Theory, Pal -grave Macmillan

34. Skidelsky Robert, (2010), Keynes– The Return of the Master, Public -Affairs

35. Skousen Mark, (1992), Dissenton Keynes – A Critical Appraisal ofKeynesist Economics, Ludwig vonMises Institute

36. Vaggi Gianni, GroenewegenPeter, (2003), A Concise History ofEconomic Thought - from Mercan -tilism to Monetarism, Palgrave Mac -Millan Publishing

asistent univ. drd.Alin OPREANA, ULBS

Considera]ii privind existen]a echilibrului în teoria economic@

John Hicks Alvin Hansen

Kenneth Arrow Gérard Debreu

3POLITICI ECONOMICEVINERI 12 OCTOMBRIE 2012

urmare din pagina 1Ceea ce se cheamă că statul ro -

mân s-a dovedit a fi un prost vânză-tor. Miliardul de euro urma să seobŃină, potrivit planificărilor guverna-mentale, din privatizarea pe bursă acompaniilor Transelectrica (15 la sută),Transgaz (15 la sută), Romgaz (15 lasută), Hidroelectrica (10 la sută),Nuclearelectrica (10 la sută), precumşi din vânzarea prin licitaŃie a S.C.Cupru Min, Oltchim, CFR Marfă,Poşta Română şi Tarom. Toate suntpână la această oră eşecuri bifate,din cele mai diverse motive.

Cazurile Cupru Min şi Oltchim audevenit, după cum se ştie, emble -matice pentru modul lamentabil încare reprezentanŃii statului român aupregătit şi mediatizat campaniile deoferte publice de vânzare de active.La începutul anului jubilam pentruvânzarea la un preŃ fabulos a CupruMin-ului. S-a dovedit însă că ofertadepusă de o firmă canadiană obscurăera falsă. Câştigătorul licitaŃiei nuavea de fapt banii şi s-a retras mo -tivând că nu acceptă condiŃiile im -puse de partea română, să depunăgaranŃii pentru investigaŃiile de me -diu. Povestea de dată recentă a pri-vatizării Oltchim a dovedit că guver-nanŃii din România refuză să înveŃeceva din eşecurile vânzărilor. De dataaceasta, spectacolul a fost regizat deun maestru autohton, baronul deCaracal, care, după ce şi-a spulberatconcurenŃii cu preŃul oferit, nu a maiputut demonstra în termenul legal cădispune de banii necesari. Oricum, dincele două „Ńepe”, statul român s-a alescu o pagubă de 245 milioane de euro.

Cazul Hidroelectrica este la fel denebulos. Statul a anunŃat iniŃial căintenŃionează să privatizeze pe bursăanul acesta 10 la sută din acŃiunilesale. Dar compania, care a pierdut1,5 miliarde de euro din contractelecu „băieŃii deştepŃi”, a intrat întretimp în insolvenŃă, iar administratorulspecial numit de Guvern (care, întreacăt fie spus, încasează personal ocăruŃă de bani pentru această înaltă

„funcŃie”) declară cu seninătate că nuîntrevede şansa ieşirii din aceastăsituaŃie mai devreme decât jumătateaanului viitor.

Analizând însă global oferta de„privatizări 2012”, tragem concluziacă statul român s-a dovedit nu nu -mai un prost vânzător, ci şi un incom-petent administrator al companiilor încare este acŃionar majoritar. Într-ade-văr, putem spune că aici avem de-aface cu un bilanŃ dezastruos.

Să reamintim că statul gestionea -ză în prezent afacerile din 3 companiiimportante din sectorul gazelor natu-rale, 39 de companii din sectorulenergetic şi 27 din sectorul resur -selor minerale, plus Tarom, CFR,Electrica, Loteria, Poşta şi Companiade Autostrăzi. Ei bine, dintre toateacestea, doar Transgaz şi Romgazsunt pe profit, toate celelalte sunt pepierdere! Pierderi de miliarde de eurosunt suportate în prezent de statulromân, adică de noi toŃi.

Hidroelectrica a acumulat, cumspuneam, datorii în jur de 1,5 mili -arde euro, C.F.R. S.A. – 900 milioaneeuro, Oltchim – 700 milioane euro,Compania NaŃională a Huilei – 250milioane euro, Tarom – 180 milioaneeuro, Poşta Română – 32 milioane euroşi lista faliŃilor nu se sfârşeşte aici.

Întrebarea este cum de s-a ajunsîn această situaŃie, ce a făcut statulromân pentru a asana aceste găurinegre din bugetul naŃional?

Răspunsul este simplu: nimic. Do -va dă că situaŃia acestor companii s-adegradat an de an, devalizarea lor acontinuat sub toate guvernările, pier -derile s-au acumulat, iar soluŃia sal-vatoare cea mai la îndemână a fost...stergerea datoriilor din doi în doi ani.Nu am auzit ca vreunul din adminis-tratorii bine plătiŃi ai acestor com-panii de stat falimentate cu bună şti-inŃă să plătească ori să fie condam -naŃi pentru proasta gestionare a avu -Ńiei statului. Nu s-a întreprins nimic,deşi se vorbeşte de o bună bucatăde timp, pentru implementarea mana -gementului privat în întreprinderile destat, ca o posibilă soluŃie pentru sto-parea managementului „după ureche”şi evident dezastruos.

Şi atunci să ne mai mirăm că înanul de graŃie 2012 în loc să ob -Ńinem miliardul de euro planificat dinprivatizări şi listări pe bursă, nu vomîncasa nimic? În condiŃiile în careconjunctura pieŃelor internaŃionale s-aschimbat fundamental şi prea puŃiniinvestitori mai sunt dispuşi să cum -pere la vreme de criză, unde maipoŃi găsi naivii care să se arate in -teresaŃi de firme autohtone, unele ce-i drept de renume altădată, dar acumîngropate în datorii şi evident neper-formante?

Desigur, dacă tot vroiam să nesal văm exclusiv prin vânzarea acti -velor de stat, atâtea câte ne-au mairămas, ar fi trebuit să o facem atun-ci când au fost oportunităŃi de piaŃă,când se putea obŃine un preŃ bun şicondiŃii avantajoase. Atunci măcar amfi putut atrage bani pentru retehnolo -gizare şi capital de lucru.

Din păcate, noi suntem mereu încontratimp. Vindem companii falimen -tare atunci când pe piaŃă nu maisunt bani. Oferim pe nimic companiide stat exact atunci când, de pildă,

pe agenda imediată a Comisiei Euro -pene se află un important raportprivind reindustrializarea UE în scopulcreşterii competitivităŃii comunitare,pornindu-se de la adevărul recunos-cut că industria fiecărei Ńări asigurăsursele trainice de creştere a PIB-ului, nu vânzările de active şi specu -laŃiile financiare.

Până la urmă, privind retrospectivprocesul privatizării în România post-decembristă, vom fi nevoiŃi să recu -noaştem eşecul total al strategieiacesteia. Nu putem să nu ne amintimcă, la vremea de debut a tranziŃiei,una din cele mai luminate şi maiautorizate minŃi ale vieŃii economiceromâneşti, academicianul N. N. Con -stantinescu, încerca zadarnic să tem-pereze isteria şi elanul devastator alrevoluŃionarilor de profesie, evocândexperienŃa istorică modernă şi con-temporană în materie de privatizare,avertizând totodată că „privatizarea nupoate însemna privatizarea profiturilorşi naŃionalizarea pierderilor”. Mai de -parte se acredita ideea, împărtăşităiată azi şi de ştiinŃa economică occi-

dentală, că nu forma de proprietatedecide singură eficienŃa economică aunei companii, ci managementul, mo -dul de conducere al ei. RevoluŃiamanagerială ce se produce în lumede aproape un secol arată limpedecă administrarea, conducerea între-prinderilor moderne se face de obi-cei nu de proprietari, de acŃionari, cide manageri angajaŃi care, în multeŃări, au devenit chiar un grup socialdistinct, cu un uriaş rol în societate.

Cu alte cuvinte, soluŃia-cheie nueste proprietatea în sine, privatizareacu orice preŃ, ci mai degrabă sever-itatea competiŃiei de piaŃă sau sub-stitutul ei – politica guvernamentalăde competiŃie cu care se confruntăindustria.

Azi, rămâne de stringentă actuali-tate întrebarea pe care puŃini şi-opuneau atunci: de ce prioritate la pri-vatizarea activelor şi nu a manage-mentului?

O întrebare la care, iată, din vinanoastră, o vină colectivă, de proporŃiinaŃionale, nu am căpătat răspuns nicidupă 22 de ani.

Privatizarea – enigme }i întreb@ri f@r@ r@spunsEmil DAVID

MadridMadrid

C~R[I VINERI 12 OCTOMBRIE 20124

c my bc my b

c my bc my b

urmare din pagina 1Cum s-a încastrat maladia atât

de gravă a corupŃiei şi cum vom pu -tea scăpa de ea? Dar cea a sărăcieicombinată cu câteva puncte de bogă-Ńie extremă? În aceste ultime douăsensuri mă refer cu precădere la noi.Mai departe, ce speranŃe am avut şiavem şi noi dar şi aiurea? În ce mă -sură şi cum vom putea ieşi – dacăvom putea ieşi – din criză? Pro -ducŃia, activităŃile, ocuparea, inflaŃia,banii, nivelul de viaŃă, cum vor evo-lua toate acestea? Actualul model dedezvoltare în lume pare – este – bunsau se impun ajustări serioase? CeresponsabilităŃi incumbă astfel şi lace niveluri? Avem nevoie de acŃiunea,decizia, violenŃa lui James Bond saude înŃelepciunea şi prevenŃia lui Eras -mus din Rotter dam? Sau de toate aces-tea? Avem nevoie de războiul religii-lor sau de competiŃia corectă a oa -me nilor şi a capitalurilor? Avem ne -voie de fanatisme sau de raŃiune şirigoare? Avem nevoie de şefi cinici,mincinoşi şi şireŃi, foşti şi actuali mi -tocani, îmburgheziŃi “pe scurtătură”,care călăresc pe alŃii şi se gândescdoar la propria îmbogăŃire, ac Ńionândhotărât astfel sau de decidenŃi cinstiŃi,în slujba oamenilor, de dicaŃi Ńintelorpro gresului social? Avem nevoie de„dictaturi eu ropene”, de „dictaturi mon-diale” ce au generat în timp războa-ie interne, externe, grave, sau de res-pect reciproc, aşa cum nu s-a arătatRomâ niei în ultimele luni?

Iată întrebări la care volumul defaŃă – cum spuneam, continuând preo-cupări anterioare – încearcă să răs-pundă. Pentru autenticitatea şi vala-

bilitatea răspunsurilor în acest cadrupledează experienŃa mea de peste 4decenii şi jumătate în economia teo-retică şi aplicată. Pledează un orizontlarg de abordare pe care mi l-a per-mis şi mi-l permite activitatea meade cercetare, implicarea mea astfel,oficial, cu misiuni ştiinŃifice naŃionaleşi internaŃionale pe cinci continente:Europa, desigur, dar şi America deNord, America de Sud, Africa şi,deloc în ultimul, rând Asia. Pledeazăposibilitatea mea de a mă afla înmod direct în miezul problemelor.Pledează activitatea mea ştiinŃifică,didactică de aproape 20 de ani lamari şi recunoscute universităŃi euro-pene, precum Universitatea din Ren nes1, FranŃa, Universitatea Gabrielle D'An -nunzio, Pescara, Italia, Univer sitateaEconomică din Praga, Tralle RegionalCollege din Irlanda, Academia de Stu-dii Economice a Moldovei – Chişi -nău, Universitatea Columbia – Mis -sou ri, Statele Unite, etc. Deopotrivă,pledează responsabilităŃile pe care le-am avut şi le am, pe care le-am ocu-pat şi le ocup în cadrul unora dintrecele mai însemnate, de mare anvergu -ră, manifestări ştiinŃifice mondiale, lamari universităŃi de evidentă tradiŃieşi cu recunoaştere mondială, la Mi -lano, în 1994, la Madrid, în 1998, laBuenos Aires, în 2002, la Helsinki, în2006, la Utrecht, în Olanda, în 2009,la Stellenbosch, în Africa de Sud, în2012, la alte prestigioase conferinŃeeconomice internaŃionale, etc.

... Concret, la ce mă refer în car -te? Iată, „Economia, criza indecentă”,cu precădere insuficienŃe funcŃionaleale unui organism debil şi, prin con-secinŃă, predicŃii probabile pentru unviitor incert. Depun întregul efort pen-

tru a face astfel de predicŃi deoareceviitorul nostru este în mod evidentincert şi avem nevoie de mai multedesluşiri. În acest cadru, am în vede-re interogaŃia „Spre o societate aegalilor”? dar şi afirmaŃia „Sfârşit deimperii, început de lume”. Altminteri nuse poate. Pe urmă, „Economia, con-fruntarea factorilor economici şi extra-economici”. Şi ce confruntare! În sfâr -şit, dar deloc în ultimul rând, „Istoria

economică ca oglindă a viitorului” şi„Jurnal de călătorii profesionale”... Unde ne-am aflat? Unde ne aflăm?Spre ce ne îndreptăm? Ce şanseavem? Ce ne poate aştepta rău, cene poate aştepta bine? Sunt întrebăricare m-au frământat pe întreg par-cursul elaborării lucrării şi la care amurmărit să răspund. Pe puterile melecare nu sunt nici mici, nici mari, suntatâtea câte sunt. Măsura în care am

reuşit n-o stabilesc eu, ci realită Ńile şiperspectivele, aşa cum sunt ele, cumse vădesc ele. Din păcate, în ma-joritatea situaŃiilor, până acum mi-audat dreptate. Este bine, însă, să ştim,este bine să fim optimişti, dar nufără motive. Iată, dar, periplul la careinvit cititorul alături de mine. Spersă-l intereseze, este viaŃa lui, esteviaŃa noastră, sper să-i fie cu folos.

Sibiu, octombrie 2012

Dan POPESCU

„Economia: criza indecent@”{antier editorial

Sibiu, o veritabil@ capital@ european@.Sibiu, o veritabil@ capital@ european@.Pia]a Mare, debut de toamn@.Pia]a Mare, debut de toamn@.

VINERI 12 OCTOMBRIE 2012 5

c my bc my b

c my b

INVESI[II STR~INE

c my b

Competivitate }i locuri de munc@ prin investi]ii str@ine directe

urmare din pagina 1Având în vedere exemplele pozi-

tive ale statelor central europene, darşi experienŃa proprie, maximizarea ra -portului dintre efectele pozitive şi ne -gative ale investiŃiilor străine directeimpune promovarea unor politici gu -vernamentale adecvate. S-a constatatcă investiŃiile străine au succes înŃările care orientează capitalul străinspre sectoarele care înglobează înaltătehnologie.

Cele mai multe investiŃii străinesunt atrase de Ńările cu stabilitateeconomică şi politică, Ńări care aufăcut progrese în ceea ce priveşte re -forma economică, restructurarea,inclusiv a sectorului financiar. łăriledin Europa Centrală şi de Est au atrasîn mod diferenŃiat investiŃiile străine,în funcŃie de progresele înregistrateîn procesul de tranziŃie la economiade piaŃă.

EvoluŃiile curente ale investiŃiilorstrăine arată că liberalizarea legisla-tivă şi stimulentele tradiŃionale: fis-cale, vamale şi financiare au devenitmăsuri cu eficienŃă tot mai mică înatragerea unor fluxuri semnificative deinvestiŃii, deoarece în prezent aproa petoate Ńările apelează la astfel demăsuri.

Factorii decisivi în atragerea unuivolum mai mare de investiŃii străinedirecte sunt în prezent condiŃiile eco-nomice de bază din Ńările gazdă,mărimea pieŃei interne, nivelul costu -rilor de producŃie, costurile utilită -Ńilor, accesul la resursele naturale etc.Singurele argumente ale Românieipentru atragerea investiŃiilor străinedirecte rămâne dimensiunea pieŃeiinterne, prin prisma celor 20 de mili -oane de consumatori şi a schemelorde ajutor de stat acordate în funcŃiede nivelul investiŃiilor şi de numărullocurilor de muncă create. Problemaresurselor naturale ca stimulent pen-tru atragerea investiŃiilor străine di -recte în România rămâne controver-sată la nivelul opiniei publice. În -răutăŃirea activităŃii investiŃionale înRomânia este legată şi de amplifi-carea aversiunii faŃă de risc a investi-torilor la nivel internaŃional, astfel in -vestiŃiile străine directe s-au redusputernic în ultima perioadă în Ńăriledin Europa Centrală şi de Est. Într-un Raport al Comisiei Europene cuprivire la competitivitatea industriei înstatele europene, România se situea -ză spre sfârşitul clasamentului, deşi ră -mâne în continuare atractivă pentruinvestitorii străini, care caută mână delucru ieftină şi piaŃă de desfacere mare.

Pentru următorii ani se impunecreşterea competitivităŃii produselorşi serviciilor româneşti, pentru a facefaŃă concurenŃei la nivelul PieŃei Uni -ce Interne. În acest context Româniaşi-a elaborat Strategia de Competi -tivitate pentru 2012-2020, aliniată lacerinŃele europene, al cărei scop estetrecerea de la modelul de dezvoltareeconomică bazat pe mâna de lucruieftină la un sistem bazat pe investiŃiiîn infrastructura de calitate, în carepotenŃialul forŃei de muncă bine pre-gatită va fi condus de intreprindericreative. Această strategie se bazeazape patru piloni: I. PerformanŃă economică: stabilitatemacroeconomică, industrie, strategiapro-exporturi, agricultura, turism, po -litica de coeziune.II. EficienŃa instituŃiilor publiceIII. EficienŃa mediului de afaceri: piaŃamuncii, îmbunătăŃirea mediului de afa -ceri, pieŃe financiareIV. Infrastructura: infrastructura de tran-sport, energie şi mediu, sănătate,edu caŃie, inovare

RelaŃia investiŃii străine directe-com-petitivitate se bazează pe fundamenta -rea teoretică a investiŃiilor străinedirecte şi teoria avantajelor competi-tive elaboarată de Porter în anii 90.Porter subliniază caracterul profunddinamic al competitivităŃii, care ducela îmbunătăŃirea calităŃii factorilor, lacreşterea productivităŃii în utilizarealor, dar şi la crearea de noi factori.Autorul fundamentează propriul săusistem de determinanŃi ai avantajelorcompetitive ale unei economii sauunui sector al economiei. O proble -

mă relativ nouă care afectează capa -citatea României de a atrage investi-torii străini este sistemul de învaŃă -mânt, lipsa muncitorilor superiori ca -lificaŃi pentru diverse specializări, ast-fel aceştia nu corespund exigenŃelorinvestitorilor care şi-au extins activi-tatea în Ńara noastră. Este recunos-cut faptul că investiŃiile străine di -recte reprezintă o importantă sursăde locuri de muncă pentru Ńările gaz -dă, astfel se pune tot mai mult ac -cent pe rolul lor în crearea sau rea -locarea locurilor de muncă. Inves -titorii îşi concentrează atenŃia asupraimplicaŃiilor pe care le are extindereaactivităŃii de producŃie la nivel inter-naŃional, precum şi consecinŃele aces-teia atât asupra Ńărilor dezvoltate, câtşi a celor în curs de dezvoltare.Gene rarea de investiŃii străine directere prezintă o dovadă a competitivităŃiiunui sector economic sau a uneieconomii, dar şi receptarea de in -vestiŃii străine constituie un indiciu alviabilităŃii procesului investiŃional în -tr-un anumit domeniu.

Ieşirea din actuala criză economi -că trebuie să aibă la bază investiŃiilestrăine, întemeiate pe competitivitateşi forŃă de muncă superior calificată.Actuala criză economică adânceşteinegalitatea dintre oameni, punându-iîn faŃa unor probleme precum exis-tenŃa locurilor de muncă, creştere aşomajului în aproape toate sectoareleeconomiei.

Impactul investiŃiilor străine direc -te asupra ocupării forŃei de muncădin Ńara gazdă depinde de mai mulŃifactori: stadiul investiŃiei, scopul, sec -

torul economic precum şi diferiteleregiuni ale Ńării gazdă, în care are locinvestiŃia.

În cazul în care investiŃia este des-tinată creerii unor obiective noi, efec-tul asupra ocupării forŃei de muncăse concretizează în creşterea numă -rului locurilor de muncă. Dacă au locfuziuni, achiziŃii sau numai o simplăînlocuire a proprietarului obiectivuluide investiŃii este posibil ca numărullocurilor de muncă să se micşorezesau să rămână nemodificat.

Fenomenul ocupării forŃei de muncăpoate fi influenŃat de caracterul ra -murii sau sectorului economic în careare loc investiŃia, astfel dacă aceastaare loc în ramuri economice inten-sive în muncă cum ar fi construcŃilesau agricultura, atunci ar fi posibil săse realizeze o mărire a ocupării forŃeide muncă disponibile pe plan local.

În situaŃia în care investiŃia seface în ramuri care necesită resursefinanciare semnificative cum ar fi teh-nologia informaŃiei şi comunicaŃiilor,efectele investiŃie se materializeazăîntr-o creştere a calităŃii şi eficienŃeiforŃei de muncă, o pregătire profe-sională superioară şi nu o creştere anumărului de angajaŃi.

Există situaŃii în care investitorulstrăin îşi propune să producă sau sădistribuie acele produse pe care lefac şi producătorii locali. Datorită con-curenŃei dintre aceştia pot să aparăefecte negative asupra ocupării forŃeide muncă locale, să genereze şomaj,însă va creşte competitivitatea pro-duselor şi serviciilor la nivel local. Înaceste situaŃii, pe măsură ce firmelelocale reuşesc să se adapteze, să asi-mileze noile tehnologii şi să-şicalifice forŃa de muncă, se îmbunătă -Ńeşte gradul de ocupare a forŃei demunca la nivel local.

Dacă investitorul străin intenŃio -nează să realizeze produse comple-mentare producŃiei locale, prin aportde tehnologie, atunci efectele asupraocupării forŃei de muncă şi compe -titivităŃii produselor din Ńara gazdăsunt apreciate pozitiv. Dacă investi-torii străini urmăresc să restructurezeobiectivele economice achiziŃionatedupă reguli proprii, în aceste condiŃiiapar efecte negative asupra graduluide ocupare a locurilor de muncă lanivel local.

Efectele directe ale investiŃiilorasupra localizării forŃei de muncă sereferă şi la acele investiŃii realizate înanumite regiuni ale Ńării, care iniŃialînregistrau o rată înaltă a şomajului,contribuind la echilibrarea teritorială

a situaŃiei ocupării forŃei de muncăpe plan regional.

Din datele statistice rezultă că nu -mărul locurilor de muncă create deinvestiŃiile străine directe în Ńările gaz -dă nu creşte proporŃional cu fluxulde capital investit. InvestiŃiile străinedirecte, ca parte integrantă a mişcăriide capital internaŃional, caută forŃade muncă ieftină şi superior calificatăpentru a-şi creşte competitivitatea pro-duselor şi pentru a-şi mări profitul.

Dacă mişcările de capital se reducla nivel internaŃional, au loc deze -chilibre majore la nivelul forŃei demuncă, deoarece mobilitatea forŃei demuncă este mai mică decât mobili-tatea capitalului.

În concluzie, globalizarea capitalu-lui se realizează mult mai uşor decâtglobalizarea pieŃei muncii, cu toateacestea cele două mărimi se influ-enŃează şi se întreŃin reciproc.

Bibliografie:

1. Mirela Matei, „InvestiŃii străine di -recte”, Editura Expert,2004.2. Porter, M. E. On Competition, Up -dated and Expanded Edition. Boston:Harvard Business School Press, 2008.3. Porter, M. E. (1998) On Com -petition, Boston: Harvard BusinessSchool, 1998.4. Porter, Michael E., and ElizabethO. Teisberg. Redefining Health Care:Creating Value-Based Competition onResults. Boston: Harvard BusinessSchool Press, 2006.5. Porter, M.E. (2008) "The Five Com -petitive Forces That Shape Strategy",Harvard Business Review, January 2008.6. Matyana Radeva: East-West Migra -tion in the Context of an EnlargingEuropean union: New Opportuinitiesand New Challenges, Tufs University,Boston.On-line 20047. World Investment Report 2002:Transnational Corporations and Ex -port Competitive ness, UNCTAD, NewYork and Geneva, 20028. Scope and definition, UNCTAD se -ries on issues in international invest -ment agree ments, UNCTAD, New Yorkand Geneva, 19999. Scope and definitions, UNCTADseries on issues in internaŃional in -vestment agree-ments, New York andGeneva, 199910. World Investment Report 1998Trends and determinants, UNCTAD,New York and Geneva, 199811. www.competitivitate.ro12. http://ec.europa.eu13. Ziarul Financiar

dr. Paul LUCIAN, ULBS

ASEM - Chişinău. ConferinŃa Economică InternaŃională

Uzinele Dacia-Renault, producătoarele “Logan”-ului.

Michael Porter

Vedere din Geneva

ISTORIE ECONOMIC~ CERCETARE DEZVOLTARE VINERI 12 OCTOMBRIE 20126

urmare din pagina 1Din analiza importurilor CIF ale

Ro mâniei în perioada 1990-1999 re -zultă următoarele concluzii:• Germania reprezintă, alături de Ita -lia, Ńara cu cea mai mare pondere înimporturile României;• după declinul importurilor Româ -niei din perioada 1991-1992, acestas-a înscris pe o traiectorie crescătoa-re susŃinută, volumul comerŃului ex -terior ajungând să fie de 6.405,15mil. USD în anul 1999 faŃă de 1.833,21mil. USD în anul 1990 ceea ce repre-zintă o creştere de 349,39% într-operioadă de 9 ani;• evoluŃia importurilor României cuGermania a cunoscut acelaşi declinca şi cel cu Italia în perioada 1991-1992, după care s-a înscris pe o tra-iectorie crescătoare susŃinută, volu-mul comerŃului exterior ajungând săfie de 1841,21 mil. USD în anul 1999faŃă de 1.079,14 mil. USD în anul1990 ceea ce reprezintă o creşterede 170,62% într-o perioadă de 9 ani.Această creştere procentuală este multsub media creşterii importurilor Ro -

mâ niei în aceeaşi perioadă de 349,39%;• secŃiunile conform sistemului ar -monizat de descriere şi codificare amărfurilor SH cu cea mai mare pon-dere în importurile României în pe -rioada analizată sunt:

Import CIF16 – valori absolute înmii USD şi valori procentuale (pre-zentat în tabelul 1) –

Importurile României din Ger -ma nia au crescut de la 1079,14 mil.USD în anul 1990 (reprezentând58,87% din importurile României dinGermania) la 1.841,21 mil. USD înanul 1999 (reprezentând 28,64% dinimporturile României din Germania).Se constată însă că procentual amasistat la o scădere substanŃială deaproximativ 30% (de la 58,87% înanul 1990 la 28,64% în anul 1999)a ponderii importurilor României dinGermania în raport cu totalul impor-turilor României din Uniunea Euro -peană. Cele mai importante industriiimportatoare din Germania în Ro mâ -nia în perioada 1990-1999 au fost:• Materiale textile şi articole dinacestea: 25,33 mil. USD în anul 1990(02,35% din importurile Românieidin Germania) şi 511,71 mil. USD în

anul 1999 (27,79% din importurileRomâniei din Germania);• Maşini şi aparate; echipamente elec-trice; aparate de înregistrat sau dereprodus sunetul şi imaginile: 403,95

mil. USD în anul 1990 (37,43% dinimporturile României din Germania)şi 597,03 mil. USD în anul 1999(32,46% din importurile Românieidin Germania);• Produse chimice: 174,85 mil. USDîn anul 1990 (16,20% din importuri-le României din Germania) şi 154,01mil. USD în anul 1999 (08,36% dinimporturile României din Germania).

Scăderi importante la importul Ro -mâniei din Germania s-au înregistratla următoarele categorii de produse:• Produsele minerale: de la 53,29mil. USD în anul 1990 (04,94% dinimporturile României din Germania)la 11,95 mil. USD în anul 1999(00,65% din importurile Românieidin Germania);• Produsele chimice: de la 174,85mil. USD în anul 1990 (16,20% dinimporturile României din Germania)la 154,01 mil. USD în anul 1999(08,36% din importurile Românieidin Germania);• Produse alimentare, băuturi şi tu -tun: de la 37,90 mil. USD în anul1990 (03,51% din importurile Româ -niei din Germania) la 35,88 mil. USDîn anul 1999 (01,95% din importuri-le României din Germania).

Un alt aspect important sunt in -vestiŃiile străine directe. Economia ro-mânească în perioada de tranziŃie, caurmare a liberalizării şi deschideriisale către economia mondială, a de -ve nit şi un domeniu de interes pen-tru investiŃiile directe de capital străin,din Ńările dezvoltate mai ales, dar şidin cele în curs de dezvoltare.

După valoarea capitalului socialsubscris, Germaniei se situează pelocul doi cu 752 mil. USD investiŃiceea ce corespunde unei ponderi de9,59%. Pe primul loc în acest clasa-ment se află Olanda cu investiŃii învaloare de 1112 mil. USD, care co -respund unei ponderi de 14,31%, iarFranŃa se află pe poziŃia a treia cuinvestiŃii în valoare de 666 mil. USD,echivalentul unei ponderi de 8,49%din totalul capitalului social străinsubscris.

Din punctul de vedere al numă-rului de societăŃi înfiinŃate, Germaniase află de asemenea pe locul doi cuun număr de 9.121 societăŃi înfiinŃa-te reprezentând o pondere de 11,07%.Pe primul se situează Italia cu 10.634societăŃi reprezentând 12,90%, iar pelocul trei se află Turcia cu un numărde 7.280 societăŃi înfiinŃate reprezen-tând 8,83% din totalul societăŃilorcomerciale cu participare străină din

România. Din analiza de mai sus se con-

stată că Germania se situează dupăambele criterii de apreciere a inves-tiŃiilor străine pe locul doi şi prin ur -mare se află printre cei mai importanŃiparteneri ai României în domeniulinvestiŃiilor directe de capital străin.

Investitorii germani şi-au plasatcapitalul în domenii de importanŃămajoră ale producŃiei materiale, con-tribuind la retehnologizarea şi moder-nizarea acestora, precum şi la supli-nirea lipsei acute cu care se confrun-tă firmele româneşti. InvestiŃii străinedirecte în general şi cele germane înspecial pot fi considerate un factorde apropiere a economiei româneştide standardele comunitare, efectul lorfavorabil în această privinŃă Ńinând nunumai de latura producŃie import-ex -port, dar şi de cea legată de mana-gement, comportament de piaŃă, pă -trunderea pe terŃe pieŃe, controlulcalităŃii producŃiei şi protecŃia mediu-lui ambiant, exigenŃele în materie decalificare şi comportament al salaria-Ńilor, intrarea pe piaŃa primară şi se -cundară a capitalului, participarea par-tenerilor români la diferite corporaŃiimultinaŃionale. Se poate conchide căîmbinarea factorilor de producŃie im -plicaŃi prin aportul de capital germanîn economia românească re prezintăun element solid nu numai pentrurelansarea unei creşteri durabile ci şipentru interfaŃa bilateral-multilateralăîn cadrul participării Ro mâniei la re -laŃiile cu Ńările membre ale UniuniiEuropene.

Mai importantă decât poziŃia delider este situarea Germaniei printremarii investitori străini ai României,ceea ce implică o abordare cu totulspe cifică, în special acestei Ńări, în ja-lonarea direcŃiilor strategice de acŃiu-ne ale politicii economice interne şiexterne româneşti, de stimulare a atra-gerii capitalului străin şi de promo-vare a intereselor economiei naŃiona-le în consens cu rigorile, stimulente-le şi cadrul derogativ al instituŃiilorcomunitare ale Uniunii Europene.

Cercetarea relaŃiilor economiceromâno-germane în contextul asocie-rii şi preaderării integrării Românieila Uniunea Europeană a evidenŃiaturmătoarele:• Rolul primordial pe care Germanial-a avut şi îl va avea şi în continua-re în relaŃiile economice ale Ro mâ -niei, conferit de faptul că aceastăŃară deŃine cea mai mare pondere încomerŃul exterior al Ńării, 27,98% din

Wiegand Helmut FLEISCHER

Analiza impactului rela]iilor economice româno-germane în procesul de dezvoltare a economiei române}ti începând cu anul 1990 }i pân@ la începereanegocierilor de aderare a României la Uniunea European@ (1990 - 1999) (II)

Leipzig: un important şi tradiŃional oraş comercial al lumii.

ISTORIE ECONOMIC~ CERCETARE DEZVOLTAREVINERI 12 OCTOMBRIE 2012 7

schimburile României cu UniuneaEuropeană din care 27,10% din ex -port şi 28,64% din import în anul1999, ceea ce se constituie într-unreal factor dinamizator în direcŃia fa -cilitării accesului României la piaŃaunică a ComunităŃii Economice Euro -pene, prin diferite forme de comerŃşi cooperare, precum şi în utilizareaavantajelor pe care le oferă tratatulde Asociere la Uniunea Europeană,intrat în vigoare din februarie 1995;• Asimetria caracteristică relaŃiiloreconomice româno-germane din punctde vedere al ponderii pe care aces-tea o au, pe de o parte, pentru eco-nomia românească (28% din comer-Ńul exterior), şi pe de alta, pentru ceagermană (0,1-0,2%), din aceasta de -curgând evident necesitatea unui mo -del de abordare realistă a definirii,elaborării şi implementării strategieidezvoltării schimburilor dintre o Ńarăîn curs de dezvoltare, cum este Ro -mânia, şi o Ńară cu un nivel de dez-voltare economică foarte ridicat; cuparticularizări şi ajustări, acest modeleste aplicabil cel puŃin din punct devedere criterial, şi altor Ńări dezvolta-te ale U.E.;• Capacitatea economiei R.F.G. de areprezenta unul dintre cele mai pu -ternice centre gravitaŃionale pentrudirecŃionarea schimburilor economiceexterne ale României în prezent şi înperspectivă, potrivit teoriei „creării şideturnării” de relaŃii comerciale exter-ne (trade creating şi trade diverting)în contextul integraŃionist de amploa-rea şi intensitatea U.E., precum şi ne -cesitatea luării în consideraŃie şi autilizării, pe baza principiilor econo-mice concurenŃiale de piaŃă, corobo-rate cu cele ale intereselor economi-ce naŃionale, şi a celorlalte oportuni-tăŃi oferite de diviziunea internaŃiona-lă a muncii, de intensificarea globa-lizării şi a internaŃionalizării la scararegională, continentală şi mondială;• Dezechilibrele şi distorsiunile ex -porturilor şi importurilor României perelaŃia R.F.G. din punctul de vederestructural şi al eficienŃei economice,marcate de preponderenŃa la exporta produselor româneşti cu grad scă-zut de prelucrare şi valoare adăuga-tă redusă şi de prevalenŃa la importa grupelor de mărfuri care încorpo-rează un grad înalt de cercetare şti-inŃifică şi tehnologii de vârf; acestedezechilibre pot fi atenuate printr-unmix de politici economice şi financia-re care trebuie să valorizeze:

a) PotenŃialul cooperării econo-mice sub forma de societăŃi mixte cuparticiparea întreprinzătorilor germani;

b) InvestiŃiile directe de capitalgerman pe baza folosirii sistemului le -gal de facilităŃi pentru capitalul străin

şi a acordării de facilităŃi suplimen -tare pentru capitalul german care de -păşeşte un anumit plafon dimensio-nal sau generează efecte propagatepozitive pentru economia româneas-că, de importanŃă şi amplitudine cutotul deosebite;

c) Utilizarea oportunităŃilor oferi-te de strategiile privatizării „caz cucaz” şi „de masă”, în curs de desfă-şurare în România, pe baza încadră-rii în strategia de ansamblu a priva-tizării promovată de executiv şi defondul proprietăŃii de stat;

d) Avantajele asistenŃei pe careo oferă Germania în calitatea sa deŃară lider în cadrul U.E., în ceea cepriveşte sprijinirea Ńărilor din EuropaCentrală şi de Est în procesul aso-cierii şi preaderării la U.E. al îndepli-nirii criteriilor de convergenŃă, inclu-siv în ceea ce priveşte demersurileviitoarei Uniuni Monetare Europene şia posibilităŃii sistemului monetar bazatpe o monedă unică;• PersistenŃa unui deficit al balanŃeicomerciale, cu tendinŃa de creştereîn perioada 1991-1999, de natură săaibă repercusiuni nefavorabile asuprabalanŃei de plăŃi externe a României,cât şi asupra îndeplinirii de către Ro -mânia a criteriilor de convergenŃăpentru integrarea în U.E., de unde şinecesitatea abordării strategiei soldu-lui balanŃei comerciale cu aceastăŃară prin prisma înlăturării parŃialesau totale şi a unor efecte nefavora-bile la nivel macroeconomic;• DiscrepanŃa dintre preŃurile unitarela export şi import pentru produseaparŃinând aceleiaşi grupe, mai alesla maşini, echipamente şi utilaje, pro-duse chimice, uleiuri etc.; astfel pre-Ńul unei tone de produse aparŃinândunei grupe importate din R.F.G. înanumite situaŃii este de 15-20 orimai mare decât preŃul unei tone deexport de produse româneşti în R.F.G.aparŃinând aceleiaşi grupe de produ-se, ceea ce relevă decalaje tehnolo-gice de mare amploare precum şinecesitatea îmbunătăŃirii raportului deschimb pe seama creşterii competivi-tăŃii produselor româneşti prin calita-tea superioară şi costuri reduse ca şiprintr-o mai performantă specializarea comerŃului exterior cu această Ńară,în lucrare punându-se un accent deo -sebit pe priorităŃile şi opŃiunile înacest domeniu ale economiei;• Situarea investiŃiilor directe germa-ne printre primele poziŃii ale ierarhi-zării investiŃiilor străine în România,care totuşi este marcată de insufi-cienŃa utilizării în acest domeniu apotenŃialului economiei româneşti, încondiŃiile în care totuşi se remarcăpredominanŃa acestuia în ramurile pro -ductive, ale economiei naŃionale, res-

pectiv industria alimentară, uşoară,construcŃii de maşini, electronică şielectrotehnică.

Din multitudinea aspectelor pecare le îmbracă asimetria menŃiona-tă, amintim şi pe cea referitoare lapoziŃia Germaniei de creditor al Ro -mâniei (marca germană fiind, alăturide dolarul Statele Unite ale Americiidominantă în structura contului cu -rent al datoriei publice externe a Ro -mâniei în valută convertibilă). Pe dealtă parte, discrepanŃa dintre investi-Ńiile directe de capital german în eco-nomia românească şi cele de capitalromânesc în cea germană, pe de altăparte, marchează o latură deloc ne -glijabilă a asimetriei economice atâtcantitative cât şi calitative. Totuşi înaceastă privinŃă, semnalăm şi carac-terul unidirecŃional al migraŃiei forŃeide muncă din România în RepublicaFederală Germania atât datorită repa-trierii în Germania a unei populaŃii deetnie germană care a locuit în Ro -mânia, cât şi datorită imigrării înGermania a unui număr destul deridicat de cetăŃeni români.18

Asimetria relaŃiilor economicedin tre România şi Germania, repre-zintă o problemă cu multiple aspec-te pentru care este necesară efectua-rea de cercetări speciale. Astfel, aceas-tă asimetrie priveşte nu numai schim -burile de mărfuri, ci şi impactul pecare îl are faptul că România este cumult mai dependentă de economiagermană. ExperienŃa din perioada detranziŃie până în prezent a arătat o

creştere a gradului de asimetrie şi dedependenŃă a României, ceea ce însănu trebuie absolutizat întrucât, înultima vreme, se constată manifesta-rea unui interes crescând pentruRomânia şi din partea altor Ńări dez-voltate, cum ar fi unele Ńări membreale Uniunii Europene (Italia, FranŃa,Anglia etc.) precum şi Statele Uniteale Americii, Japonia, Turcia etc. caresunt sau chiar pot deveni potenŃialiconcurenŃi ai Germaniei pe piaŃaromânească.

Analiza relaŃiilor economice ro -mâ no-germane în perioada 1990-1999pune în evidenŃă asimetria schimbu-rilor comerciale între România şiR.F.G. şi o tendinŃă de deteriorare înultimii ani a avantajelor comparativeîn defavoarea României, ca urmare acreşterii deficitelor balanŃei comercia-le la un număr tot mai mare de pro-duse, ceea ce a contribuit la propa-garea unor factori de dezechilibru şiturbulenŃă în ceea ce priveşte balan-Ńa de plăŃi externe şi creşterea eco-nomică echilibrată a României pe ter-men mediu şi lung. Dinamica şistructura avantajelor comparative aleschimburilor economice româno-ger-mane, din punctul de vedere al Ro -mâniei, sunt specifice unei etapetranzitorii pentru o Ńară în curs dedezvoltare. Pe termen mediu şi lungîmbunătăŃirea avantajelor comparativerelevate ar trebui să se axeze peurmătoarele elemente de bază:• Intensificarea preocupărilor pentrurealizarea unei balanŃe echilibrate a

comerŃului exterior pe termen mediuşi lung, în condiŃiile unei creşteriadecvate obiectivului propus, atât aexporturilor cât şi a importurilor;• ÎmbunătăŃirilor structurii de exporta României cu R.F.G. prin sporireaeficienŃei acesteia pe baza creşteriiponderii produselor cu competivitateridicată, atât ca nivel calitativ cât şica preŃ;• Dimensionarea şi stimularea priori-tăŃilor de import din R.F.G. în func-Ńie nu numai de interese economiceindividuale ale agenŃilor economici, cişi efectele benefice propagate pecare aceste importuri le pot sau tre-buie să le aibă, la nivel macroecono-mic, în sensul stabilizării şi al dez-voltării durabile.19

Concluzionând se poate afirmacă perioada 1990-1999 a fost o pe -rioadă a căutărilor, a schimbărilor, atrecerii României de la o economiecentralizată şi planificată la o econo-mie de piaŃă cu dificultăŃile inerentecare reies din acest proces de trans-formare. Dacă perioada 1990-1992,care fost una de scădere şi de insta-bilitate pentru comerŃul exterior al Ro -mâniei, comerŃul cu Germania a scă-zut destul de mult, începând cu anul1993 comerŃul exterior al Românieicu Ńările Uniunii Europene şi în spe-cial cu Germania şi Italia a crescutîn intensitate şi a devenit factor dedezvoltare şi motor ale economieiromâneşti.

În perioada 1990-1999, relaŃiileeconomice româno-germane au avuto pondere importantă în relaŃiile eco-nomice externe ale României şi unimpact deosebit asupra dezvoltării eco-nomice a României. InvestiŃiile întehnologia modernă germană şi infu-zia de capital german reprezintă unsprijin în dezvoltarea economiei ro -mâneşti şi au contribuit la creştereaeconomică a României din perioada2000-2006.

Note de subsol:

16. Comisia NaŃională pentru Sta -tistică, 1995, Anuarul Statistic al Ro -mâniei 1995, Bucureşti, pp. 650-655;Institutul NaŃional de Statistică, 2000,Anuarul statistic al României 2000,Bucureşti, pp. 496-501

17. Oficiul NaŃional al RegistruluiComerŃului, 2002, SocietăŃile comer-ciale cu participare străină la capital,Sinteză statistică a datelor din Re gis -trul Central al ComerŃului nr. 44 - la31 decembrie 2001, Bucureşti, p. 13

18. Zaman, G. (coord.), Vâlceanu,G., Oprea O., op. cit., pp. 129-132

19. Zaman, G. (coord.), Vâlceanu,G., Oprea O., op. cit., pp. 93-94

Vedere din marele Hamburg, încă din secolul xv centru al celebrei Ligi Hanseatice.

Istoria Sibiului este indisolubil le -gată de zbuciumata istorie a Transil -vaniei, iar Transilania a găsit în lo -cuitorii de pe meleagurile sibiene opermanentă forŃă umană, morală şichiar materială, capabilă să-i sustinădemersurile existenŃei sale şi impli citale românismului permanent amenin -Ńat cu dispariŃia.

Totul a mers la modul firesc aldezvoltării societăŃi medievale româ -neşti până în secolul X al mileniuluiîntâi, când în Transilvania au începutsă se simtă ameninŃările tendinŃelorexpansioniste ale ungurilor susŃinutede politica regelui Ştefan cel Sfânt,care a adoptat creştinismul în 1001.

Profitând de dorinŃele vechi, nex-primate ale papalităŃii de extindere acatolicismului în răsăritului Europei,regalitatea maghiară, (începând cu se-colul 12) a dat curs liber tuturor

poftelor, înfrânate şi nerostite, de ex -pansiune şi cucerire ale marii nobili-mi maghiare, care, invocând motivulpericolului năvălirilor barbare, au gă -sit soluŃia implantării în inima Tran -silvaniei a unei populaŃii, de prove-nienŃă germanică sub pretextul rolu-lui de „apărare”.

Niciunul din „ideologii” cancelari -

ilor europene nu a fost ca -pabil să observe că în spa -Ńiile transilvănene pe caredoreau să le umple cu apă -rători teutoni, preexista opopulaŃie autohtonă, româ -nă, organizată în cnezate,voivodate, în „Ńări” care auopus, secole de-a rândul,rezistenŃă eroică puhoaielorde barbari, năvălitori. O rezis-tenŃă care a reuşit să reducădin intensitatea dezastrelorproduse de către aceştia şichiar să-i asimileze, singuri,după criterii şi mijloace pro-prii, respectiv o mare partedin slavi, pece negi şi cumani.

Cucerirea Transilva -niei de către unguri a durat mai binede trei secole, s-a făcut fără partici-parea formaŃiunilor statale româneştişi împotriva lor. Colonizarea saşilor s-afăcut în acelaşi spirit.

łinuturile Sibiului au fost cele maiapetisante şi atractive teritorii, celemai vaste, pentru intenŃiile de expan-siune. Astfel pe la mijlocul seclului al

XII–lea, regele maghiar Géza al II-leaa primit, cu braŃele deschise, primelegrupuri de colonişti prove nind dinŃinuturile de la vestul Ri nului, înprincipal flamanzi, valoni şi franconicărora mai târziu li s-au ală turat alŃiidin centrul şi sudul Germa niei cunos -cuŃi sub denumirea de flan drenses,teutonici, saxoni, ultima ge ne ralizân du-se în toată Transilvanie.

Cu o mărinimie de nedescris, re -gele Andrei al II–lea prin Bula de aura Saşilor le-a conferit drepturi şiprivilegii care depăşeau cu mult pecele ale altor populaŃii din teritoriileocupate. Acestea făceau parte dinfundus regius (pământ regal). Printrealtele, aceştia (coloniştii) dispuneaude folosinŃa discreŃionară a pământu-lui, a bogăŃiilor solului şi subsolului,dar cel mai mare avantaj era acela cănoii veniŃi erau scuti de taxe şi im -po zite vamale pe teritoriul regatului.Pentru cei de pe teritoriul Sibiului,

aveau dreptul de a Ńine târguri fără aplăti vamă, şi, important, aveau drep-tul să bată monedă şi accesul lasurse de sare. Sarea la acele timpuripentru regatul ungar era mai impor-tantă decât aurul...!

EvoluŃia economică, socială şi po -litică a Sibiului pe toată durata regali -tăŃii maghiare şi a Imperiul Austro-Un -gar până după Marea Unire din 1918,când împreună cu întreaga Transilva -nie a revenit de drept României, afost determinată de comandamenteleacestor două puteri, străine celor alepopulaŃiei româneşti majoritară.

ConfigutaŃia arhitectonică şi urba -nistică dominată de principiile spiritu -lui germanic a imprimat vieŃii cultu ra -le şi artistice o anumită direcŃie Ea s-adesfăşurat în spaŃiile oferite de aceastăconfiguraŃie. O bună parte din specta -cole se desfăşurau în PiaŃa Mare care lavremurile acelea avea cu totul alte sem-nificaŃii şi valori decât cele de astăzi.

ART~ ECONOMIE VINERI 12 OCTOMBRIE 20128

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~Pia]a Mare, loc pentru cultur@ dar }i ...pentru bâlci (I)

12 octombrie 1492. Cristofor Columb descoperă America.