Normativitate Si Strategii de Criza

8/6/2019 Normativitate Si Strategii de Criza

1/57

Managementul clasei de ele________________________________________________________________________MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

Prof. univ. dr. Romi IUCU

CUPRINS_______________________________________________________

UNITATEA 1:Probleme generale ale managementului clasei de elevi:

1.1. Managementul clasei de elevi delimitari conceptule1.2. Rolurile manageriale ale cadrului didactic

UNITATEA 2:Dimensiunile managementului clasei de elevi:

2.1. Dimensiunea ergonomica Dispunerea mobilierului in sala de clasa, vizibilitatea, amenajarea salii de clasa2.2. Dimensiunea psihologica Capacitatea de invatare a elevilor Fundamentele psihologice ale competentelor socio-relationale

2.3. Dimensiunea sociala Clasa ca grup social, sttructura informatiei sociale in grupul clasa Individualizare, grupare si organizare in clasa2.4. Dimensiunea normativa Normativitatea in clasa de elevi2.5. Dimensiunea operationala Proceduri si strategii de interventie ale cadrului didactic Conformare si complianta comportamentala in clasa2.6. Dimensiunea inovatoare

UNITATEA 3Managementul clasei de elevi - aplicatii la nivelul procesului instructiv - educativ

3.1. Managementul instruirii3.2. Managementul problemelor disciplinare

UNITATEA 4Relatii educationale interactiuni educationale in clasa de elevi

4.1. Relatii si interactiuni educationale in clasa de elevi4.2. Caracteristicile demersului de influenta educationale

UNITATEA 5Gestionarea situatiilor de criza educationala in clasa de elevi:5.1. Situatiile de criza educationala in clasa de elevi5.2. Structura situatiilor de criza educationala in clasa de elevi

5.3. Strategii de inteterventie in situatiile de criza educationala in clasa de elevi Stiluri de interventie in situatii de criza educationala

_____________________________________________________________________Proiectul pentru Invatamant Rural


2/57

Gestionarea situatiilor de criza educationala in clasa de ele_______________________________________________________________________

INTRODUCERE_______________________________________________________

Nota de prezentare:

Cursul de Managementul clasei face parte din pachetul dedicat disciplinelor psihopedagogice vizeaza cunoasterea conceptelor de baza ale disciplinei Managementul clasei, a componentelstructural sistemice si dinamice ale acesteia. In raport cu dimensiunile teoretice parcurgermodulului vizeaza familiarizarea studentilor cu problemele fundamentale ale managementului clasde elevi. Din perspectiva practica, acest curs vizeaza competente de organizare a spatiului instructivde interventie in situatii de criza educationala.

Competente:

cunoasterea diverselor unghiuri de abordare ale procesului de invatamant, formele, structuriprincipale ale acestuia si relatiile dintre acestea din perspectiva managementului clasei de elevi;

utilizarea paradigmelor explicative ale managementului clasei de elevi la construirea a un

situatii instructiv-educative pe baza procedurilor invatate, la diverse teme de specialitate; descrierea modului de utilizare al diverselor strategii specifice in practica scolara pe bazcunoasterii paradigmelor managementului clasei de elevi;

Identificarea principalelor strategii de interventie in situatiile de criza educationala; utilizarea unor structuri organizationale variate si flexibile de individualizare in clasa de elevi; Exploatarea functiilor si a rolurilor manageriale in procesele sociorelationale (interactiuni) a

clasei de elevi; implicarea in dezvoltarea institutionala si in promovarea inovatiilor in procesul de invatamant; participarea la propria dezvoltare profesionala si la definirea unui stil propriu de

Obiectivele modulului :

Dupa ce vor studia aceasta unitate, cursantii vor putea sa:

stabileasca specificitatea abordarii manageriale in procesul de invatamant; opereze cu conceptele specifice temei: planificare, organizare, coordonare, control, evaluare, decizie, interventie, situat

de criza, gestionarea situatiilor de criza educationala; descrie principalele dimensiuni ale managementului clasei de elevi, in conditiile activitatii educationale concrete; identifice situatiile de criza educationala inca din faza incipienta, ordonandu-le si clasificandu-le in functie

specificitatea acestora; determine solutiile pertinente pentru diferitele situatii de criza educationala; evalueze avantajele si limitele unor decizii de interventie in situatii educationale specifice;

Demersurile de studiu asupra subiectului legat de managementul clasei de elevi si gestionarsituatiilor de criza educationala, reprezint o tentativ apreciem noi temerar dar necesara de lansaa acestei arii de studiu n pedagogia romneasc.

Abordari teoretice ale managementului clasei de elevi

Domeniu modern, managementul clasei de elevi - gestiunea situatiilor de criza, a fost abordsecvential pn acum n literatura de specialitate din Romnia, (aspecte ale acestei importante actuale probleme fiind tratate de unii specialisti romani cum ar fi: Dan Potolea, Profesorul



3/57


strategiile conducerii invatarii, in Structuri, strategii si performante in invatamant, EdituAcademiei, 1989; Steliana Toma, Profesorul, factor de decizie, Editura tehnica, 1994, Ioan NicolAdrian Neculau, Emil Paun), si de o serie de autori straini din literatura de specialitate : -196Anderson; 1972- Welch & Walberg; 1976, 1979- Fraser; 1976,1978, 1979- Fischer & Power; 197Steele; 1971-1972- Genn; 1972- Streets; 1976- Northfield; 1977- Eash; 1978- Ainley; 1976-198Tricket; 1979-1980- Moos; 1979- Cohen; 1979- Evans & Sovell; 1980- de Riano; 1980- Frase1980- Hofstein; 1981- Owens; 1981-1982- Rentoul & Fraser; 1982- Felner ; 1983- Lawrenz Welch; 1983- Green; 1983- Harty & Hassan; 1983- Good & Brophy; 1983- Collier; 1983- Ro1983- Baba & Fraser; 1983- Kuhlemeier; 1984- Richardson; 1984- Wierstra; 1984- Wang; 198Fraser; 1986-1988- Ullich; 1988- Jackson; 1989- Potolea; 1989- Sharan & Jaakobi;1990- Ritte1992- Watermans; 1992- Saville-Troike; 1993- Giorgio; 1993- Freeman; 1994- Laing; 1994- Geule1994- Krappman; 1995- Randhawa & Michayluk; 1996- Simony; 1996- Hobson & Liwers; 199Lees. Intentia noastra a fost insa aceea de a depasi (prin amploarea analizei si prin problematicabordarile sectoriale, oferind o perspectiva globala a domeniului de baza al managementuleducational.

Structura cursului

Structurat intr-o forma accesibila si utila tuturor categoriilor de cadre didactice interesate, lucrardebuteaz cu o trecere n revist a principalelor argumente teoretice care fundamenteaz studimanagementului clasei de elevi gestionarea situatiilor de criza educationala, i al celor mreprezentative paradigme explicativ-conceptuale i metodologice ale domeniului. Documentarrealizat de ctre noi se ntemeieaz pe sinteza celor mai reprezentative lucrri din domen(aproximativ 80 de titluri) i este prezentat ntr-o manier problematizant i provocatoarAtitudinea noastra fa de ideile i teoriile prezentate este una critic, fapt care ncurajeatranscenderea aspectului monografic din debutul lucrrii.In abordarea proceselor ce se deruleaz n sala de clas am propus i avansat o logic managerialanalizand resursele educaionale disponibile, factorii implicai n procesele de instruire, precum structura dimensional a interventiilor cadrului didactic in situatii de criza educationala.Unele capitole ale lucrarii sunt rezervate abordrii nivelului interacional al managementului clasei aduc o clarificare substanial a conceptului de "influen educaional" din perspectiva domeniul

studiat, introducnd totodat i o modalitate original de construcie i de reprezentare complexmultidimensional a personalitii cadrului didactic (sociologic, psihologic, pedagogic managerial). Dei cadrul didactic dirijeaz nvarea prin aplicarea unor tehnici manageriale, aapreciat ca nu este oportuna limitarea la executarea unui simplu rol de conducere, fiind necesainvocarea variabilelor pedagogice, psihologice i sociologice importante, variind astfel setul de roluprofesionale ale cadrului didactic.Pe lng o prezentare general a variabilelor care definesc situaiile de criz educaionademersurile de studiu s-au orientat ctre identificarea principalelor dimensiuni ale stilului intervenie a cadrului didactic n situaii de criz educaional. Exploatnd att propriile aseriuprivitoare la structurile de personalitate ale cadrului didactic ct i aparatul statistico-matematic, aajuns la o formul de interes pentru ntreaga investigaie, care probeaza valoarea exponenialrolului deinut de personalitatea cadrului didactic n angrenajul interveniilor n situaii de cri

educaional. Dei creditat numai cu rol explicativ-orientativ, formula anterior menionat poaconstitui, prin dezvoltare i mbogire, un suport valoros n investigaiile de management resurselor umane.Incearcarile de abordare multifactoriala a managementului clasei de elevi gestionarea situatiilor criza educationala, din care se pot desprinde importante concluzii, cu valoare teoretica si practicdetasandu-se spre exemplu, un mod nou de a privi, intelege si utiliza rolul de manager (cu puternitente de lider ) al invatatorului si profesorului, pentru cresterea eficacitatii activitatilor comune aeducatorilor si elevilor, constituie de asemenea un obiectiv al lucrarii noastre. Pot fi astfel beneficmai ales, corelatiile ce se fac intre managementul clasei si factorii psihologici, sociologi



4/57


ergonomici si comunicationali care intervin in dinamica grupului educat, intre acestia si climateducational oferit de scoala, de familie si de mediul social in ansamblu.Dintr-o perspectiva psihosociala finalitatile investigatiilor noastre au ca punct central: determinarcorelatiilor stabilite intre caracteristicile de personalitate ale cadrului didactic si stilurile dinterventie ale acestuia in situatii de criza educationala. Pentru acest interes de studiu am utilizatun aparat matematico-statistic, relevant si adaptat specificului managerial al temei noastre.Paradigma managerial aplicat domeniului tiinelor educaiei n general i analizei clasei de elevn special, evideniaz o necesara abordare a statutului i a rolurilor cadrului didactic, n spiritvalorilor activismului, dinamismului, participrii, cooperrii i angajrii.Am incercat prin aceasta intreprindere sa raspundem unei cerinte reale a scolii romanecontemporane, oferindu-le invatatorilor si educatoarelor (cat timp vor mai fi mentinuti ca parinspirituali ai claselor de elevi, ca persoane menite sa construiasca sintalitatea acestor grupuri sociacu caracteristici specifice si sa asigure unitatea de cerinte si actiune a tuturor factorilor care exerciasupra lor influente educative profesori, parinti, prieteni, mass-media, comunitatea locala, etsugestii si recomandari instructive.

MODUL IN CARE MODULUL ESTE CONCEPUT_______________________________________________________

Numarul de ore destinat studiului individual:Cursul de fata propune subiectilor / cursantilor o abordare interactiva bazata pe o permanenta activizare si o dinamizareacestora. Studiul individual ocupa un rol important in economia cursului si va reprezenta o pondere semnificativa in numartotal al orelor de studiu.

Numarul modulelor: 6

Numarul unitatilor: 5

Numarul lucrarilor de verificare trimise spre corectare tutorelui: 6

Cum se raspunde la teme de reflectie, la activitati:Modul in care se raspunde la temele de reflectie si la activitatile practic aplicative va fi realizat prin intermediul uno

abordari autoreflexive, dupa parcurgerea unitatilor respective. Abordarea temelor de reflectie va constitui un exercitimportant pentru pregatirea accesului la testul de evaluare / lucrarilor de verificare de la finele unitatilor instructionale.Unitatea Nr. 1PROBLEME GENERALE ALE MANAGEMENTULUI CLASEI DE ELEVI

________________________________________________Cuprins

Managementul clasei de elevi delimitri conceptule Rolurile manageriale ale cadrului didactic

OBIECTIVELE Unitatii Nr.1

Dup ce vor studia aceasta unitate, cursanii vor putea sa:

Cunoasc principalele repere teoretice ale managementului clasei de elevi, ca domeniu dstudiu al stiintelor educatiei; Argumenteze statutul managementului clasei de elevi in programul de formare a cadreldidactice; Stabileasc specificitatea abordrii manageriale in procesul de invatamant; Opereze cu conceptele specifice temei: planificare, organizare, coordonare, control, evaluardecizie, intervenie, situaie de criza, gestionarea situaiilor de criza educaionala;



5/57


6/57


activitatile clasei, fixeaza programul muncii instructiv-educative, structurile si formele de organizarCousinet a atribuit educatorului sarcina de a constitui si determina climatul si mediul pedagogic;

comunicare:

informatiile stiintifice, seturile axiologice sub forma mesajelor, stabileste canalele de comunicare repertoriile comune. Activitatea educativa implica de altfel si un dialog perpetuu cu elevii ilustrprin arta formularii intrebarilor dar si prin libertatea acordata elevilor in structurarea raspunsuril(merita sa subliniem de asemenea si stimularea elevilor in facilitarea procesului de punereintrebarilor). Dialogul elev-profesor necesita un climat educational stabil, deschis si constructiv;

conducere:

activitatea desfasurata in clasa directionand procesul asimilarii dar si al formarii elevilor prin apella normativitatea educationala. Durkheim defineste conduita psiho-pedagogica a educatorului printermediul notiunii de "dirijare" care faciliteaza constructia sentimentelor si a ideilor comune;

coordonare:

in globalitatea lor activitatile instructiv-educative ale clasei, urmarind in permanenta realizarea unsincronizari intre obiectivele individuale ale elevilor cu cele comune ale clasei, evitand suprapunerori risipa si contribuind la intarirea solidaritatii grupului;

indrumare:

elevii pe drumul cunoasterii prin interventii punctuale adaptate situatiilor respective, prin sfaturi recomandari care sa sustina comportamentele si reactiile elevilor;

motivare:activitatea elevilor prin formele de intariri pozitive si negative; utilizeaza aprecierile verbale reactiile nonverbale in sprijinul consolidarii comportamentelor pozitive; orienteaza valoric prin sede interventii cu caracter umanist tendintele negative identificate in conduitele elevilor; incurajeazamanifesta solidaritate cu unele momente sufletesti ale clasei;

consiliere:

elevii in activitatile scolare dar si in cele extrascolare, prin ajutorare, prin sfaturi, prin orientarculturala si axiologica a acestora. Un aport deosebit il are interventia educatorului in orientarscolara si profesionala dar si in cazurile de patologie scolara

control:

elevii in scopul cunoasterii stadiului in care se afla activitatea de realizare a obiectivelor precum nivelel de performanta ale acestora. Controlul nu are decat un rol reglator si de ajustare a activitatii

atitudinii elevilorevaluare:

masura in care scopurile si obiectivele dintr-o etapa au fost atinse prin instrumente de evaluasumativa, prin prelucrari statistice ale datelor recoltate si prin elaborarea sintezei aprecierilor finalJudecatile valorice pe care le va emite vor constitui o baza temeinica a procesului de caracterizareelevilor.

Tema de reflectie:

Particularizati principalele roluri / comportamente la clasa ale cadrului didactic asa cum intervin ele in activitatea d-voastcurenta.

Concluzia pe care o putem trage analizand succinta trecere in revista a principalelor tipuri comportamente presupuse de actiunile si interventiile pedagogice ale cadrelor didactice (prezentara fost realizata intr-o maniera globala fara apelul la vreun criteriu ori vreun indicator ferm) este aceca majoritatea acestora sunt de natura manageriala. Procesul de conducere, managementul, fiindcaracteristica a oricarei activitati organizate dar si a oricarei actiuni ce tinde catre eficienta maximprezinta o serie de trasaturi si functii comune, identificabile si intr-o analiza efectuata asupra clasde elevi.Problemele de maxima responsabilitate care diferentiaza procesele manageriale din invatamant fade procesele izomorfe din alte sectoare ale vietii sociale, fata de industrie spre exemplu, unde intconducator si executant se interpune masina, sunt ca, in procesul de invatamant conducerea



7/57


realizeaza nemijlocit asupra personalitatilor in formare ale copiilor si tinerilor. Iar daca in industrrebuturile pot fi reconditionate si reintroduse in circuitul economic (pierderile nefiind prinsemnate), in educatie esecurile inregistrate in procesul de formare pot avea consecinte individuasi sociale nefaste: incompetenta, analfabetism, inadaptare, delincventa. Apreciem, pornind si de aceste considerente, ca perspectivele de abordare ale activitatilor din clasa de elevi intr-o formunoua si moderna, aceea a managementului clasei, vin in intampinarea unei nevoi obiective dperfectionare si de eficienta.

Activitate:

Incercati sa va analizati propriul comportament didactic, identificand dupa frecventa rolurile / comportamentele utilizate relatia cu clasa (redactati un scurt eseu de 1pagina)

LUCRAREA DE VERIFICARE NR.1

________________________________________________________________

1. Caracterizati elementele definitorii ale managementului clasei de elevi2. Particularizati principalele roluri / comportamente la clasa ale cadrului didactic asa cum interv

ele in activitatea d-voastra curenta.3. Analizati propriul comportament didactic, identificand dupa frecventa rolurile / comportamenteutilizate in relatia cu clasa

4. Comentati: "Interactiunile sociale conditioneaza dezvoltarea intelectuala a elevului, atitudinsale cu privire la obiectivele educative ale scolii si rezultatele sale: relatiile elevului profesorul si colegii influenteaza foarte mult evolutia atitudinilor, a conduitelor si a cunostintelinvatate" (Wittmer,J.,"Pour une revolution pedagogique",Paris,PUF, 1978)

(lucrarea va fi redactata si transmisa tutorelui pentru verificare)

BIBLIOGRAFIE_______________________________________________________

Carducci,J.Dewey, Carducci,B.,Judith, "The Caring Classroom", Bull Publishing Company, Palo Alto, 1989. Cerghit, Ioan, (coordonator), Perfectionarea lectiei in scoala moderna", EDPBucuresti, 1988 Duric, Ladislav, Elements de psychologie de l education", UNESCO, Paris, 1991. Fraser, J.Barry, Classroom Environment, Croom Helm Ltd, New Hamshire, 1986. Good, L.Thomas, Brophy, E.Jere, "Looking in Classrooms", Harper & Row Publishers, New York, 1983. Jackson, W.Philip, Life in classrooms", Holt, Rinehart & Winston, New York, 1988. Kessel, W., Probleme der Lehrer Schuler - Beziehungen. Psycho-sociologische Beitrage", Koulten, Berlin, 1995. Nicola, Ioan, Microsociologia colectivului de elevi", E.D.P., Bucuresti, 1974. Ullich, Dieter, Padagogische interaktion", Beltz Verlag, Weinheim und Basel, 1995. Vlasceanu, Mihaela, Psihosociologia educatiei si invatamantului", Editura Paideia, Bucuresti, 1993. Wallen, J.Karl, Wallen, L.LaDonna, Effective classroom management", Allyn & Bacon, Inc., Boston, 1989

Unitatea Nr. 2DIMENSIUNILE MANAGEMENTULUI CLASEI DE ELEVI

________________________________________________________________________

Cuprins

2.1. Dimensiunea ergonomica2.2. Dimensiunea psihologica2.3. Dimensiunea sociala2.4. Dimensiunea normativa



8/57


2.5. Dimensiunea operationala2.6. Dimensiunea inovatoare

Dup ce vor studia aceasta unitate, cursanii vor putea sa:

Cunoasc principalele repere teoretice ale managementului clasei de elevi, ca domeniu d

studiu al stiintelor educatiei; Argumenteze statutul managementului clasei de elevi in programul de formare a cadreldidactice; Opereze cu conceptele specifice temei: planificare, organizare, coordonare, control, evaluardecizie, interventie, situatie de criza, gestionarea situatiilor de criza educationala; Descrie principalele dimensiuni ale managementului clasei de elevi, in conditiile activitaeducationale concrete;

2.1. DIMENSIUNEA ERGONOMICA_______________________________________________________

Investigatiile realizate pe domeniul managementului clasei de elevi au inceput sa atinga si anumi

subiecte considerate pana in prezent elemente conexe procesului instructiv-educativ. Acesprobleme, dintre care le amintim pe cele ale structurii ergonomice (dispunerea mobilierului din clasvizibilitatea si pavoazarea salii de clasa), nu pot fi considerate ca secundare sau lipsite de importanpentru succesul activitatii la catedra a cadrului didactic. Suporturile investigationale moderne aduprobe certe in favoarea acestor dimensiuni, considerandu-le fundamentale in economia generalaprocesului didactic, ca proces managerial. Analiza unor subiecte, cum ar fi cele anterior mentionadispunerea mobilierului din sala de clasa, vizibilitatea, in sensul pozitionarii elevilor in banci pavoazarea salii de clasa, au determinat reconsiderarea unor structuri dimensionale managementului clasei de elevi.

2.1.1. DISPUNEREA MOBILIERULUI IN SALA DE CLASA

Definitie:Mobilierul scolar reprezinta o parte importanta a bazei tehnico-materiale a invatamantului si, potrivit specialistildomeniului, este compus dintr-o serie de piese de mobila folosite in mediul scolar, ca suporturi conexe, in scopul indeplinirunor obiective educationale.

In compozitia mobilierului scolar intra atat piesele destinate locurilor de studiu si de invatare aelevilor cat si mobilierului personal rezervat cadrului didactic. Din punct de vedere ergonommobilierul scolar este realizat corespunzator caracteristicilor psiho-somatice ale elevilor si adecvspatiului de clasa, in timp ce dintr-o perspectiva didactica, acesta trebuie instalat si reglat dupobiectivele instructiv-educative ale activitatii.Istoricul mobilierului in sala de clasa dateaza inca din antichitate sub forma mesei simple, devinmobilier in epoca medievale (in jurul catedralelor) si poate fi considerata in acceptiunea sa modern

odata cu sistemul monitorial al lui Bell si Lancaster. In sistemul de invatamant romanesc banca a fointrodusa in jurul anului 1830, in timp ce preocuparile fata de subiectul ergonomiei scolare nu aincetat sa fie exercitate cu adevarat interes. Teoreticieni ca D.Brandza au emis puncte de vedeconstructive asupra variantelor moderne de mobilier scolar.Atributele moderne ale mobilierului salii de clasa sunt dupa Ullich (1995): simplitatefunctionalitatea, durabilitatea instructionalitatea si modularitatea. Specialistii in ergonomie scolasunt preocupati in momentul de fata de realizarea unui mobilier al salii de clasa dupa standardeanterioare, care poate sa ofere elevului atat autonomia functionala cat si posibilitatea de organizareactivitatii educationale pe grupuri de elevi.



9/57


10/57


intermediul unui spatiu (peretii salii de clasa, alte piese de mobilier decat cele strict scolare) amenajdupa legile instructiv-educative, estetice dar, nu in ultimul rand, si dupa cele manageriale.Cultura grupala a clasei de elevi presupune promovarea atat a unor valori instrumentale cat si a unvalori expresive (sloganuri, simboluri, ceremonii, ajungandu-se chiar pana la adevarate "ritualuri dsocializare"), cele din urma constituindu-se in adevarate fundamente pentru primele.

Activitate:Identificati un model de aranjament estetic pentru sala d-voastra de clasa, respectand principiile sociale si psihologice agrupului educational

Constituita pornindu-se de la premisa teoretica a elaborarii in dinamica interactiunilor de grucultura de grup trebuie sa se situeze in centrul atentiei cadrului didactic. Acesta trebuie sa orientezprin demersurile de tip managerial, elementele incipiente ale culturii grupale in sensul prescris obiectivele sociale si educatioanle ale activitatii instructiv-educative, punand la baza structurarculturii instrumental-normative (subiect ce va fi abordat in capitolele anterioare) elementele dcultura expresiva, simple la o prima constatare empirica, dar foarte complexe la o analiza mprofunda a evolutiei fenomenului mentionat. Un simbol al clasei, o melodie preferata, un joc preferao poveste reprezentativa pentru clasa, cateva seturi de fotografii cu membrii clasei, constituie t

atatea ocazii de configurare indusa unei culturi expresive si mai tarziu instrumentale la nivelul clasde elevi, prin intermediul unor parghii, de constructie si de reglare, de tip managerial2.2. DIMENSIUNEA PSIHOLOGICA

_______________________________________________________

Elementele centrale ale dimensiunii psihologice sunt reprezentate de cunoasterea, respectarea exploatarea particularitatilor individuale ale elevilor. Ca substrat integrator factorul central escapacitatea de munca a elevilor in clasa, concept utilizat in toate studiile de psihologia muncii si studiile de randament profesional.Modul de concretizare structural-integrativa a capacitatii de munca a elevilor in legatura directa managementul clasei de elevi se prezinta astfel:

capacitatea de invatare (exp.: "invatarea normativa");

trasaturile de personalitate (competente sociorelationale)2.2.1. CAPACITATEA DE INVATARE

Managementul clasei de elevi se preocupa de invatarea in plan socio-relational si normativ. Pentrustabili momentul optim cand elevii pot lua contact cu sarcina de invatare, sunt necesare catevinformatii despre: stadiul dezvoltarii psihologice a copiilor; conceptia de spre invatare si asimilare; analiza logico-cognitiva a continutului de invatat (socio-moral);

Elementul primordial al capacitatii de invatare il reprezinta determinarea starii de pregatire a eleviloasimilata ca "nivel de dezvoltare psihoeducationala care face posibila abordarea cu succes a un

obiective sau sarcini de invatare" (Dan Potolea, "Curriculum", note de curs, Universitatea dBucuresti, 1991). Aceasta este o preconditie pentru succesul actului de invatare. Dupa opinia aceluiaautor, structura capacitatii de asimilare este conditionata de urmatorii factori:

a. Nivelul dezvoltarii biopsihosociale ,b. Starea de pregatire la nivel de abilitati, cunostinte in raport cu un continpredeterminat;c. Componenta motivationala asimilata cu atentia si interesul.

Test de evaluare:



11/57


Cunoasterea capacitatii de invatare a elevilor poate influenta decizia educationala ? Care sunt implicatiile imediate ale acestinfluente ?

Puncte de vedere apropiate cu privire la capacitatea de invatare a elevilor sunt prezente si conceptia autorului Florea Voiculescu, care in lucrarea "Ghidul directorului" (1997), coordonatoAurora Toea si Anca Butuca, Editura Balgrad, Alba Iulia, prezinta urmatorii determinanti structura

ai capacitatii de invatare:1. Resurse intelectuale: informatia stocata in memoria de lunga durata, algoritmi de operare cinformatia, strategii de gandire;2.Resurse reglatorii: trebuinte de diferite niveluri, motive de diferite intensitati si forme, interese insusiri ale vointei (calitati);3.Resurse comportamental - instrumentale: deprinderi, comportamente, conduite.Resursele invatarii anterior prezentate pot fi exploatate in plan managerial de cadrul didactic, caprin cunoasterea si distribuirea rationala a sarcinilor de invatare (intelectuale sau social-valorice), mod echilibrat pe obiective si genuri de activitati, pe diferite perioade ale zilei si ale anului scolar, poate converti intr-o conditie decisiva a eficientizarii activitatii cu clasa de elevi.

2.2.2. FUNDAMENTELE PSIHOLOGICE ALE COMPETENTELOR SOCIO-RELATIONALE

Constiinta morala nu este o garantie a comportamentului elevului. Observam frecvent elevi carcunosc principiile morale sunt capabili sa emita judecati valorice dar nu actioneaza conform acestopromt in circumstantele strict definite. Normele si principiile socio-morale ar trebui sa se transformin trasaturi esentiale de caracter.Structural, elementul motivational care coaguleza intreaga teorie privitoare la fundamentarpsihologica a competentelor sociorelationale, este convingerea ca element psihologic complecognitiv, afectiv si volitional.

Test de evaluare:

Identificati trei modalitati educationale concrete prin care poate fi sustinut procesul de formare si de consolidare convingerilor (caz concret).

Daca primele doua element sunt clare si cunoascute mai indeaproape cadrelor didactice, cel de-treilea, vointa reprezinta in planul practic al formarii si consolidarii sale, un adevarat exercitiu dmaiestrie pedagogica si manageriala.

Educarea

vointei

Problema vointei este foarte importanta in cadrul educatiei morale. Elevii inteleg de obicfundamentul bun al regulilor stabilite de parintii si educatorii lor si accepta principiile morale dadaca vointa lor nu este suficient de puternica, la un prim soc, la un prim obstacol, va apareabandonul. Vointa, reprezinta din punct de vedere psihologic, capacitatea fiintei umane de a depaobstacole care o impiedica atingerea unui obiectiv fixat. Continutul comportamentului voluntar esfoarte complex. Daca elevul (copilul) nu este dotat cu o forta voluntara considerabila, pr

intermediul unor interventii educationale aceasta (vointa) poate fi exersata si consolidata. Rolcolaborarii cu parintii in aceasta intreprindere este incontestabil si se impune ca profesorul sa cultiaceasta relatie (profesor parinte elev in educatia vointei.Pasii instructiei voluntare, propusi de Ladislav Duric in "Elements de psychologie de l'educationUNESCO, 1991, privesc urmatoarele componente voluntare:1. Conceperea unui proiect care trebuie sa fie conform normelor scolare. Obiectivele stabilite e bi

sa fie clare si precise, concrete si motivante pentru elevi. Totodata se pot fixa atat obiective ptermen lung cat si obiective pe termen scurt.



12/57


2. Initiativa, manifestata prin disponibilitate si spirit de decizie, curaj si independenta in alegerobiectivelor ca si realizarea lor. Sarcina cadrului didactic este de a stimula initiativa eleviloexplotand toate ocaziile disponibile

3. Perseverenta trebuie si ea pusa in valoare ori de cate ori cadrul didactic surprinde momentoportun pentru dezvoltarea vointei elevului respectiv.

2.3. DIMENSIUNEA SOCIALA_______________________________________________________

In mod traditional punctele de vedere sunt oarecum consonante in ceea ce priveste tematifundamentala a clasei de elevi ca grup social: structura, sintalitatea si problematica leaderilor sudoar cateva din ariile de preocupare ale investigatiilor de tip sociologic in clasa de elevi.

2.3.1.CLASA CA GRUP SOCIAL

Defintie:

"Ansambluri de indivizi (elevi), constituite istoric, intre care exista diverse tipuri de interactiuni si relatii comudeterminate" (Mielu Zlate)

Insotim definitia prezentata si de evocarea celorlalte caracteristici ale clasei ca grup social:- intinderea clasei (marimea) are in vedere numarul de elevi care compun grupul (de obicei 2

30, in cazurile cele mai frecvente, 30-40 in cazurile cele mai inoportune, si 20-22 in cazurile cemai fericite) si pune in discutie extensia numerica optima a acesteia;

- interactiunea membrilor clasei, vizate fiind interactiunile directe, nemijlocite si multivariante. capitolele care vor urma vor fi analizate pe larg investigatii amanuntite privitoare multitudinea de interactiuni din sala de clasa;

- scopurile atat cele pe termen scurt cat si cele pe termen lung, sunt comune grupului clasa si, printermediul constientizarii acestora de catre elevi, pot deveni motorul dezvoltarii grupului p perioada scolaritatii; arta cadrului didactic, ca manager in clasa consta in fixarea, pe lanobiectivele scolare formale si a unei serii de obiective social-afective pentru grupul de elevcare vor determina consolidarea coeziunii acestuia;

- structura grupului poate fi analizata dual in ceea ce priveste grupurile mici si implicit clasa delevi, atat ca modalitate de legatura a membrilor grupului in plan interpersonal, cat si ca ierarhinterna a grupului;

- compozitia si organizarea sunt rezultatul interactiunii tuturor celorlalte caracteristici agrupului, definitoriu din punctul de vedere al acesteia fiind gradul de omogenitate sau deterogenitate a clasei; din acelasi indicator de dinamica grupului clasa, mai poate fi derivata salta caracteristica a acesteia, coeziunea acceptata ca fiind gradientul de unitate al grupului, sadenumita uneori "sanatatea grupului".

Sintalitatea

Tot in investigarea specificului grupului clasa pot fi plasati si alti doi parametri de analiza dinamicsintalitatea, inteleasa ca personalitate a grupului respectiv si investigata in literatura de specialitaromaneasca de profesorul Ioan Nicola, si problematica liderilor, care in cazul clasei poate fi usubiect extrem de delicat, mai ales la nivel de identificare, diagnoza si coordonare din partea cadruldidactic. Ambele subiecte solicita mai mult decat oricare dintre celelalte competentele manageriaale profesorului sau invatatorului.

2.3.2. STRUCTURA INFORMATIEI SOCIALE IN GRUPUL CLASA



13/57


14/57


Comentati:

"Nici un grup egalitar compus din fiinte umane nu poate avea mai mult de 16 membri".

Toate demersurile anterioare pot capata o relevanta deosebita pentru clasa de elevi in masura in cacadrul didactic le cunoaste si probeaza capacitati manageriale stralucite in planul aplicari lor practicLa nivelul conducerii concrete a colectivului de elevi dinamica permanenta a grupului clasa poa

constitui un remediu atat impotriva rutinei pedagogice cat si impotriva deficientelor de climat scola2.3.3.INDIVIDUALIZARE, GRUPARE SI ORGANIZARE IN CLASA:

Profesorul Dan Potolea de la Universitatea din Bucuresti referindu-se la problema diversificamodalitatilor si a structurilor organizatorice in scoala, abordeaza triadic aceasta realitaeducationala:

Diversificare institutionala:

- diversificarea studiilor:- organizatorica (teoretic, profesional,)- cursuri optionale;- schimbarea structurii clasei de elevi:

- clase de nivel;- grupe de nivel;- clase speciale;

Diversificare curriculara:- invatamant modular

Diversificare procesuala:

- individualizarea instruirii la nivelul clasei de elevi;In legatura cu aceasta diversificare procesuala, obiect de studiu al managementului clasei de elevmodurile de instruire se prezinta sub trei asemenea forme: frontal, grupal, individual.

a. Frontal: porneste de la perspectiva tratarii clasei de elevi ca si cum toti elevii ar fi egali intrei. Aceasta forma organizatorica predispune la utilizarea metodelor expunerii si a conversatiei.

- pot fi introduse anumite diferentieri la nivelul tipului de intrebari formulate si nivelul timpului de organizare a raspunsurilor;

b. Grupal: presupune organizarea elevilor (de la 2 la mai multi elevi) pe echipe in functie danumite criterii (astfel rezulta):

- grup omogen: elevii sunt inclusi in functie de interese, capacitati, rezultate scolacomune, si dispun de:

- sarcini de instruire distribuite diferentiat;- indrumarea permanenta a cadrului didactic;- timp de instruire distribuit neuniform;

- grup eterogen: elevii sunt inclusi posedand interese, capacitati, rezultate scoladiferentiate, si dispun de:

- sarcini de instruire diferentiate sau comune (diferentiate la nivel de dificultate chiar la nivel de continut);Din punct de vedere pedagogic se recomanda o echilibrarea celor doua forme. Grupul omogeeste mai profitabil din punt de vedere intelectual, in timp ce grupul eterogen este mai adecvintegrarii sociale a elevilor.

c. Individuala: presupune respectarea individualitatii elevilor, adoptandu-se sarcini de instruiin concordanta cu nevoile si posibilitatile fiecarui elev, in parte.

Sarcina si

timpul de intruire



15/57


Variatia sarcinii si a timpului de intruire, ca elemente dominante ale organizarii clasei de elevi dperspectiva managementului clasei de elevi se realizeaza prin analiza urmatoarelor dimensiuni:

- sarcina:- Comuna;- Diferentiata:

- cantitativ;- calitativ;

- dirijarea instruirii:- riguroasa; - comuna;- semiindependenta; - diferentiata- independenta;- timp:- egal;- diferentiat- stil de invatare:- inductiv;- deductiv;- practic;- motivatie:- extrinseca;- intrinseca

2.4. DIMENSIUNEA NORMATIVA_______________________________________________________

Specialistii in sociologia clasei de elevi au observat ca acest univers scolar este o reflectare micro (miniatura) a problematicii unei societati.

2.4.1.NORMATIVITATEA IN CLASA DE ELEVI

Profesorul Emil Paun de la Universitatea din Bucuresti defineste normele ca fiind:

... ansambluri de reguli care regleaza desfasurarea unei activitati educationale.

Particularizand problematica normativa la specificul clasei de elevi, putem desprinde cateconcluzii privitoare la rolul constructiv al normelor in ceea ce priveste organizarea interna a grupulupe de o parte, si in evaluarea externa a grupului (judecati de valoare cu privire la comportamenteintegrate si la comportamentele deviante -pozitiv si negativ), pe de alta parte.Dupa aprecierile aceluiasi autor, tipologia normativa cu relevanta pentru clasa de elevi esurmatoarea: a.norme explicite: sunt normele prescriptive, cunoscute, clar exprimate,b.normimplicite: sunt normele ascunse, care se construiesc in cadrul grupului

Normele explicitepot fi divizate la randul lor in doua categorii: norme constitutive, care decurg din caracteristiciprocesului de predare invatare si de transmitere a valorilor cunoasterii (normativitatea didactica) norme institutionale care decurg din prezentarea institutiei scolare ca institutie sociala. Ambecategorii de norme explicite au rol de reglementare a activitatii scolare (Paun, 1994).Normeexplicite sunt sistemul de referinta al organizatiei grupale, ele preexistand apartenentei la grupelevilor. Aplicarea acestor norme se face in mod uniform si unitar pentru toti elevii si, indiferent dcaracterul imuabil al acestora, cadrul didactic trebuie sa depuna eforturi pentru a realiza trecerea lprogresiva de la caracterul impus, coercitiv la cel accepatat, interiorizat.Unii specialisti in anatomiebiologie (Sperry 1978) aratau ca omul este construit chiar si din punct de vedere somato-biologic respecte anumite norme, evocat fiind reflexul organismului la ritmurile biologice.



16/57


Normele implicitesunt ansambluri de reguli produse de viata in comun a grupului. Cele mai importante surse constituire a normelor de grup, prezentate si de profesorul Emil Paun sunt: interiorizarea normelor explicite, astfel incat acestea pot deveni normele grupului, nemaifiin

simtite ca forme exterioare de constrangere (prin intermediul acestui artificiu grupul informpoate capata valente informal);

"importul de norme"din afara scolii si a clasei astfel incat pot fi apelate alte valori normative; interactiunile din viata grupului (aceasta sursa favorizeaza distinctia dintre o clasa si o alta.Explicatia data situarii sunbiectului dedicat normelor grupului clasa in problematica managementulclasei are la baza cateva asertiuni privitoare la rolul managerial clar determinat al cadrului didactic: modul de raportare al profesorului la cultura normativa (acesta accepta normele implicite,

cunoaste); modul de realizare a impunerii normelor explicite (profesorul trebuie sa stie ca uneori aversiun

elevilor nu este fata de ideea de norma ci fata de stilul de aplicare al acesteia); modul de functionare in paralel atat al normelor explicite cat si a celor implicite ridica o serie d

probleme, dintre care conflictul normativ este cea mai dificila pentru cadrul didactic;Totodata, la acest nivel al analizei, conflictul de norme poate deveni si factor dinamogen al coeziungrupului clasa, in situatia in care cadrul didactic, poate stapani managerial demersurile de intervent

si de solutionare. Idealul urmarit prin interventiile cadrului didactic, in ceea ce priveste problematieste coeziunea grupului acceptata in acest context ca o rezistenta a grupului la destructurare, factori care ar putea scinda organizatia grupala.In urma analizei tuturor acestor variabile anterior prezentate se poate desprinde concluzia certa rolul de manager al cadrului didactic in situatii care solicita un asemenea tip de interventie poate elementul de care depinde echilibrul si sanatatea grupului clasa

2.5. DIMENSIUNEA OPERATIONALA_______________________________________________________

Succesul in intreprinderile cadrului didactic nu este asigurat numai prin raportarea simpla la norme

clasei ci si printr-o raportare a acestora la normele scolare in general. Abordarea anterioara a acestsubiect este importanta deoarece contribuie la constientizarea echilibrului dintre cele doua categode norme, cele explicite si cele implicite.Ultima categorie normativa, normele implicite, pare sa polarizeze atentia specialistilor. Ele au fost foarte multe ori acceptate ca expresii ale unui ethos implicit, exprimat intr-un sistem de ritualuri, ceremonii, de povestioare, care exprima starea de spirit a membrilor grupului respectiv. Ele fatotodata serviciul de carte de vizita, de reprezentare a clasei la nivel de informatie si de comunicarConstituirea culturii normative implicite este legata dupa cum am mai spus si de perceptia membrilgrupului fata de normele scolare explicite mentionate in regulamentele scolare.Constatari investigationale interesante convertesc problematica teoretica a dimensiunii normativintr-o dimensiune operationala, practica. Exemplul elocvent il reprezinta pozitia divergenta a cultuprofesorale fata de cultura elevilor. Acestia din urma dezvolta in plan operational o serie de strategde rezistenta, "de supravietuire" in clasa, cele mai importante fiind axate pe o idee valoroasa sociologiei educatiei:

Tema de reflectie:

"Nu te nasti elev ci devii elev...".

In general, intr-o relatie educationala exista o tentatie a cadrului didactic de a observa anumtransgresari normative, care vor putea reconsidera total raspunsul elevilor fata de anumite intervensau atitudini ale cadrelor didactice. Ceea de se poate spune despre norme si reguli in general esfaptul ca au functii majore cum ar fi:



17/57


- reglarea comportamentului de atenuare a potentialelor surse de conflict;- sustinerea unui schimb de recompense care motiveaza partile contractante ale normei sa rama

intr-o relatie, intr-o legatura (vezi Laing, 1994).In ceea ce priveste contrastul de tip valoric intre cultura profesorilor si cultura elevilor se poaobserva ca la nivelul elevilor cultura implicita dezvolta o serie de strategii de supravietuire, cacuprind o multitudine de elemente de identificare, de descoperire si de angajare cu ajutorul uncompetente sociale, in adaptarea la exigentele normativitatii explicite.De foarte multe ori capacitatea de reusita scolara a elevilor (la nivel de solicitari formale) poate influentata de puterea elevilor de a detecta si patrunde "logica ascunsa" a procesului instructeducativ.Problema pusa in atentia cadrului didactic nu este aceea de a exclude cultura elevilor, spune Geule(1994), ci de a integra elementele culturii lor normative implicite in procesul de favorizare consolidare a culturii normative explicite. Neexploatarea corecta a variabilelor foarte complexanterior mentionate poate conduce la structurarea duala a culturii implicite a elevilor in raport scoala si indirect si cu clasa (vezi Geulen & Krappmann, 1994):

proscoala sistem de valori care nu este in dezacord cu valorile fundamentale ale scolii;antiscoala sistem de valori de tip nonconformist, deviant (cu abateri negative de la norme); manifestari

comportamentale in cazuri ca cele mentionate sunt dependente de originea sociala a elevului si sexul acestoraIn solutionarea complicatei probleme anterior mentionate, cultura implicita antiscoala, fenomen atde des intalnit in institutiile scolare contempoane si in salile de clasa, competentele manageriale acadrului didactic sunt primordiale. Asertiunii anterioare ii corespunde ca suport de tip rezolutiv constatarea ca fenomene si manifestari de tip antiscoala, neidentificate si nediagnosticate la timp pdegenera frecvent in situatii de criza educationala.

Test de evaluare:Enumerati trei tipuri de valori antiscoala cu care va confruntati frecvent in clasa d-voastra ?

Si, pentru ca diagnoza unei situatii de criza specifice, neinsotita de modalitati de rezolvare pertinentne vom opri in randurile care vor urma asupra unor forme adecvate de interventie

2.5.1. PROCEDURI SI STRATEGII DE INTERVENTIE ALE CADRULUI DIDACTIC

Instrumentarul traditional de interventie recomanda in asemenea cazuri focalizarea pe variereficienta a raportului recompensa / sanctiune, ca forme motivationale posesoare de resureducationale nelimitate. Cateva constatari teoretice cu privire la aceste metode atat de controversasunt sintetizate de Oury in lucrarea "Spre o pedagogie institutionala":

Tema de reflectie:

"Clasa nu se va putea lipsi de sanctiuni si de pedepse".

Pedeapsa In ceea ce priveste pedeapsa au fost date doua definitii de lucru pentru aceasta: o notiune mora

conexata ideii de constiinta, de vina si de ispasire, precum si, forma si mijloc de dirijare, un fel stimul cu trei conotatii valorice: dezavantaj (ca ispasire), mijloc de dirijare actionand pe bazneplacerii (pedeapsa ca norma) si experienta neplacuta (pedeapsa naturala). Introducerea pedepsdin punct de vedere pedagogic este utila intrucat distantarea fata de norma explicita solicitaanumita atitudine din partea cadrului didactic. In maiestria cu care acesta face apel la aceasta metodcadrul didactic trebuie sa tina cont de cateva constatari de ordin psihopedagogic: pedeapsa aplicade un profesor care in mod obisnuit impune o anumita distanta socio-afectiva intre el si elevi, vinregistra efecte minore, posibil negative; nu acelasi lucru se va observa in urma aplicarii pedepsde catre un profesor cald, implicat si atasat din punct de vedere socioafectiv, metoda care se poa



18/57


finaliza cu efecte pozitive imediate dar si cu o constanta corectiva benefica pentru o perioada mlunga de timp.Apelul la aceasta strategie interventionista se poate face numai in cazul in care subiectul areanumita maturitate psihoafectiva si cand a dobandit constiinta de sine. Aplicata in conditii dimaturitate psiho-afectiva, pedeapsa nu provoaca decat teama, intimidare, anxietate si suferintefecte nedorite atat pe termen scurt cat si prin efectele lor malefice, pe termen lung. Cu valenmultiple dar polare la utilizare, pedeapsa inregistreaza in urma utilizarii sale, efecte vizibile atat plan afectiv cat si in plan cognitiv, cu consecinte dependente de maturizarea morala a copilului.

Tema de reflectie:

Identificati patru avantaje si patru limite ale pedepsei in raport cu particularitatile de ansamblu ale clasei cu care lucrati.

Investigatiile moderne ofera spre selectie cadrelor didactice o serie de strategii de interventie dintcare cele mai reprezentative sunt (vezi Kessel, 1995): strategia de dominare, negocierefraternizarea, strategia bazata pe ritual si rutina, terapia ocupationala si strategia de sustinere morala

Strategia de dominarese regaseste in spatiul de descriere alocat anterior pedepsei si pe care o vizeaza in plan practiSustinerea teoretica se face prin structuri relationale asimetrice si comportamente profesorale d

prestigiu si de autoritateNegocierea"ca forma de intalnire dintre doua parti. Noi si Ceilalti - Scott, Bill, "Arta negocierii", BucurestEditura Tehnica, 1996-,in scopul realizarii unei intelegeri. Pentru managementul clasei negocierdin perspectiva elevilor imbraca doua forme explicita (consensual,deschisa)si implicita (ascunsa, celevi car vor incerca sa exploreze limitele de toleranta ale culturii normative explicideterminandu-l pe profsor sa accepte anumite lucruri care depasesc normalitatea explicita clasei);

Fraternizareaare in vedere neputinta de dominare a cadrului didactic, convertita intr-o forma de "alint pedagogicobservandu-si neputinta de interventie cadrul didactic se aliaza cu elevii, dand nastere unui univeinteractional foarte ciudat;

Strategia bazata pe ritual si rutinacreeaza asa-numit-ul "profesor predictibil, care-si fundamenteza interventiile pe standardizare uniformizare;

Terapia ocupationalasporeste dinamica clasei cu precadere la nivel fizic, cultivand miscarea ca forma suprema tratament si interventie in situatii de abatere liniare dar si grave;

Strategia de sustinere moralapune pe prim plan functia moralizatoare a discutiei directe asociind reusita scolara a elevului reusita sa sociala.

Test de evaluare:Conturati un program de interventie prin care poate fi eficientizata relatia dintre normele explicite si normelei implicite.

Toate cele sase tehnici anterior mentionate au cadre operationale specifice in functie caracteristicile situatiei de interventie (situatii de criza normativa). Solutionarea problemelor conflict normativ poate fi, dupa parerea noastra, realizata cu un grad mare de eficienta prnegociere, metoda prezentata in cel de-al saselea capitol al lucrarii de fata.

Test de evaluare:Adaptati cele sase tehnici anterior mentionate unei situatii educationale concrete cu care v-ati confruntat in interactiunile cclasa d-voastra.



19/57


2.5.2. CONFORMARE SI COMPLIANTA COMPORTAMENTALA IN CLASA

Definitie:Actiunea de influenta educationala desfasurata de cadrul didactic in scopul respectarii normelor explicite de catre elevi soldeza de cele mai multe ori cu fenomene de conformare acceptata (la singular) ca schimbare a comportamentului un

persoane in sensul aderarii la anumite seturi normative si standarde larg acceptate la nivel de grup. (Chelcea, S., "Psihologsociala", note de curs, Universitatea din Bucuresti, 1993).

Conformarea

Este si o preluare a atitudinilor, valorilor, credintelor (variabile de tip cultura normativcaracteristice unui grup. Complianta (dupa acelasi autor) reprezinta conotatia negativa a primultermen, sinonim indepartat al obedientei si poate fi definit ca modalitate de raspuns pozitivanumitor persoane la anumite solicitari, rugaminti, indemnuri, ordine din partea autoritatilor.

Influenta sociala

Kalman (1961) prezinta stadiile influentei sociale (pe care o confunda in mod intentionat autoritatea normativa a grupului) ca fiind:a. complianta: preluarea unui comportament in scopul obtinerii unei reactii favorabile din part

autoritatii;b. identificarea: preluarea anumitor norme comportamentale cu ajutorul autodefinirii prin relatia ccel de la care preia comportamentul;c. internalizarea: preluarea anumitor comportamente normative aflate in consonanta cu sistemaxilogic personal.

Tema de reflectie:

Utilizati frecvent instrumente de influentare a clasei de elevi in sensul conformarii elevilor la normele explicite impuse special de d-voastra ? Dar instrumentele de control ?

Conformarea

nici la nivelul elevilor dintr-o clasa nu este simplu comportament de imitare, persoana care se v

conforma va trebui sa adopte o strategie de integrare, demonstrand relatiile profunde dintre proprpersonalitate si valorile solicitate spre identificare. Cadrul didactic, numai in masura in care detiaceste informatii de psihologie sociala va putea interveni in situatii care pot degenera din conformain obedienta. Ar trebui respinse doar atitudinile de conformare care nu dezvolta o gandicomparativa si critica. Grupul clasa, si chiar si cadrul didactic, tind sa-i valorizeze pozitiv pe acecare se supun foarte usor normelor explicite dar este bine sa-i aprecieze si pe dizidenti pentgandirea critica si curajul de care dau dovada. Fara conformare viata de grup si implicit, viata scolain clasa ar fi imposibila. Ea asigura functionarea eficienta si coeziva a grupurilor sociale.

2.6. DIMENSIUNEA INOVATOARE_______________________________________________________

Jean Thomas lanseaza conceptul educatie in schimbare si defineste inovatia ca :

Tema de reflectie:

Comentati: "Acea schimbare in domeniul structurilor si practicilor invatamantului care are drept scop ameliorarsistemului".

Din perspectiva managementului clasei de elevi, dimensiunea inovatoare reprezinta o conditesentiala a optimizarii interactiunilor si a microdeciziilor educationale in universul grupuluIndependenta atitudinala si de interventie a cadrului didactic in situatii de criza este dependenta



20/57


capacitatile inovatoare ale acestuia. Inovarea in planul relational al clasei de elevi nu este numrezultatul presiunii fortelor sociale inovatoare ci si presiunile elevilor care actioneza din interior..In ceea ce priveste deciziile inovatoare este de mentionat necesitatea pastrarii si a identificarii unspatii pentru eventuale decizii secundare, suplimentare, in decursul fazei de interventie si de execut(spre exemplu in cazul unei interventii corectionale, pedeapsa, reactia elevului la momentul respectpoate determina o schimbare atitudinala a cadrului didactic). Decizia in acest caz devine un purtatinovatie prin:

-fundamentarea sa informationala;-coeficientul de noutate realizat;

Schimbarea

ca trasatura ineluctabila a demersurilor manageriale ale cadrului didactic, presupune un set corective aduse mereu actiunii educationale. Practica scolara nu poate fi privita la infinit ca un factpasiv, datoria acesteia fiind de a reactiona cu receptivitate maxima la intreprinderi inovatoare.Sansele introducerii inovatiilor la nivelul managementului clasei sunt mai ridicate, deoarece factode rezistenta structural-functionala la schimbare, in exemplul particular evocat, sunt mult diminuaAgentul schimbarii, urmand modelul de analiza a lui Huberman, este insusi cadrul didactic. El nconstituie pentru demersurile inovatoare o amenintare, cu atat mai mult cu cat eventualele reprosuexterne (exogene) care i s-ar putea aduce cadrului didactic, ar face apel la traditionalism si nu ar intemeiate.Inovatia la acest nivel al managementului clasei, porneste de la:

cunoasterea practicii educationale intr-un moment "t" al activitatii; cunoasterea tendintelor si a traditiilor activitatilor educationale vizate; cunoasterea orizonturilor de asteptare ale elevilor;

LUCRARE DE VERIFICARE NR.2:

________________________________________________________________________

1. Caracterizati dimensiunile managementului clasei de elevi si evidentiati principalele lor elemente definitorii

2. In cazul unor sarcini de invatare complexe (multiple) cum ati organiza ergonomia spatiului de instruire; oferiti dovariante concrete3. Identificati trei dintre cele mai importante consecinte practice ale respectarii principiului vizibilitatii in ergonom

spatiului de instruire4. Care sunt implicatiile diagnosticarii capacitatilor de invatare ale elevilor asupra deciziilor educationale curente5. Conturati caracteristicile grupului clasa pe care d-voastra il conduceti, dupa modelul teoretic a lui Friedman6. Proiectati o activitate instructionala pornind de la criteriile procesuale ale organizarii grupului de elevi7. Enumerati trei consecinte, pozitive sau negative, ale normelor implicite la nivelul clasei de elevi8. Identificati patru avantaje si patru limite ale pedepsei in raport cu particularitatile clasei la care lucrati.9. Enumerati trei tehnici de interventie si adaptati-le unei situatii educationale concrete10. Comentati conceptul de inovare pronind de la citatul schimbare in domeniul structurilor si practicilor invatamantul

care are drept scop ameliorarea sistemului"

(lucrarea va fi redactata si transmisa tutorelui pentru verificare)

REZUMAT________________________________________________________________________


2


21/57


In cadrul acestei unitati de curs, dedicata dimensiunilor managementului clasei de elevi, sunt retinut urmatoarele aspecte: principalele dimensiuni ale managementului clasei de elevi, identificala nivelul practic-concret al relatiilor interactionale din clasa: Dimensiunea ergonomica: dispunerea mobilierului in sala de clasa, vizibilitatea, pavoazarea

amenajarea salii de clasa; Dimensiunea psihologica: capacitatea de invatare a elevilor, fundamentele psihologice a

competentelor socio-relationale; Dimensiunea sociala: clasa ca grup social, structura informatiei sociale in grupul clasa; Dimensiunea normativa: normativitatea in clasa de elevi, conflictul normativ; Dimensiunea operationala : proceduri si strategii de interventie ale cadrului didactic, conforma

si complianta comportamentala in clasa; Dimensiunea inovatoare :

BIBLIOGRAFIE:_______________________________________________________

Carducci,J.Dewey, Carducci,B.,Judith, "The Caring Classroom", Bull Publishing Company, Palo Alto, 1989. Cerghit, Ioan, (coordonator), Perfectionarea lectiei in scoala moderna", EDP, Bucuresti, 1988

Duric, Ladislav, Elements de psychologie de l education", UNESCO, Paris, 1991. Fraser, J.Barry, Classroom Environment, Croom Helm Ltd, New Hamshire, 1986. Good, L.Thomas, Brophy, E.Jere, "Looking in Classrooms", Harper & Row Publishers, New York, 1983. Jackson, W.Philip, Life in classrooms", Holt, Rinehart & Winston, New York, 1988. Kessel, W., Probleme der Lehrer-Scler-Beziehungen. Psycho-sociologische Beitrage", Koulten, Berlin, 1995. Nicola, Ioan, Microsociologia colectivului de elevi", E.D.P., Bucuresti, 1974. Ullich, Dieter, Padagogische interaktion", Beltz Verlag, Weinheim und Basel, 1995. Vlasceanu, Mihaela, Psihosociologia educatiei si invatamantului", Editura Paideia, Bucuresti, 1993. Wallen, J.Karl, Wallen, L.LaDonna, Effective classroom management", Allyn & Bacon, Inc., Boston, 1989

Unitatea Nr. 3

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI APLICATII LA NIVELUL PROCESULUI INSTRUCTIV EDUCATIV

_____________________________________________________________Cuprins:3.1. Managementul instruirii

3.2. Managementul problemelor disciplinareDup ce vor studia aceasta unitate, cursanii vor putea sa:

Cunoasc principalele repere practic-aplicative ale managementului clasei de elevi, domeniu aplicativ al stiintelor educatiei; Stabileasc specificitatea abordrii practic-manageriale a celor doua componente aprocesului de invatamant: instruirea si disciplina;

Opereze practic cu conceptele specifice managementului instruirii si a managementul problemelor disciplinare: organizare, control, evaluare, decizie, intervenie, discipligestionarea situaiilor de criza educaionala; Intervina in situatiile de indisciplina pe care le presupune viata in comun a grupului scolar

3.1. MANAGEMENTUL INSTRUIRIIO foarte interesanta lucrare dedicata domeniului managementului clasei de elevi, ai carei autori afost Froyen, L.A., & Iverson, A.M. (1999) School wide and Classroom Management. The ReflectiEducator-Leader(3rd ed.). Upper Saddle River, NJ: Prentice Hall, a propus o diferentiere interesan


2


22/57


intre doua dimensiuni aplicative fundamentale ale managementului clasei de elevi: managementinstruirii (cnd profesorul se afl n postura de a coordona spaiul, materialele, echipamenteaferente, kinetica i proxemica elevilor, precum i a materialului de studiu propriu-zis, integra

ntr-o arie curricular sau ntr-un program de studiu) si managementul problemelor disciplinare (refer la tehnicile procedurale necesare rezolvrii problemelor de disciplin a clasei). Ideicentrale ale studiului au fost sintetizate pe suport magnetic, intr-un CD, coordonat de profesorul BCalahan de la Universitatea Northern Iowa (SUA) si realizat sub egida Consiliului National pentPregatirea Profesorilor din cadrul Proiectului de Reforma a Invatamantului Preuniversitar cofinantde Guvernul Romaniei si de Banca Mondiala.Din punctul de vedere al definiiei,

Noiunea de management al instruirii intervine cndprofesorul se afl n postura de a coordona spaiul, materialelechipamentele aferente, kinetica i proxemica elevilor, precum i a materialului de studiu propriu-zis, integrate ntr-o arcurricular sau ntr-un program de studiu.

Dimensiuni manageriale ale procesului instructiv:Managementul ritmului procesului de instruire

se refer la modul n care profesorul coordoneaz i direcioneaz ritmul activitilor n timpul orei: evitarea discontinuitii:o schimbarea brusc a tipului de activitate profesorul intervine brusc ntr-o activitate

desfurare fr a anuna acest fapt i ofer sugestii pentru o alt activitateo abandonarea temporar a unui tip de activitate profesorul las o activitate suspendat

trece la alta i revine la activitatea iniialo abandonarea aparent a unui tip de activitate i revenirea brusc dup un interval de tim

variant a tipului anterior de discontinuitate: profesorul termin n aparen o activitancepe alta i revine pe neateptate la prima

o abandonarea unui tip de activitate nainte de finalizarea acestuia profesorabandoneaz o activitate, trece la alta i nu revine la prima

evitarea ncetinirii ritmului:

o suprancrcarea intervine cnd profesorul este prea plictisitoro suprancrcarea prin exces de explicaii profesorul acord prea mult timp indicaiilor

explicaiiloro suprancrcarea prin exces de amnunte profesorul devine excesiv de preocupat d

detalii, n detrimentul ideii principaleo ncetinirea ritmului prin utilizarea excesiv a materialului i echipamentelor aferente

profesorul utilizeaz materiale didactice i echipamente n mod excesiv, distrgatenia elevilor de la coninutul comunicat

o fragmentarea inutil a activitii o activitate este prezentat fragmentat, dei natura nu implic acest tip de abordare

Test de autoevaluare:

Care dintre cele doua variabile ale ritmului de instruire, discontinuitatea sau incetinirea, constituie premise de reflectie mseriose pentru deciziile manageriale ale cadrului didactic ?

Promovarea activitilor n grup:se refer la capacitatea profesorului de a capta i menine atenia grupului pe parcursul activitildin timpul orei managementul tipului de grup cu care se lucreaz managementul responsabilitilor la nivel de grup managementul ateniei


2


23/57


Coordonarea structurii grupului profesorul poate face apel la o gam variat de reacii pentru a suscita i a menine aten

grupului pe parcursul orei. Cteva dintre tehnicile relaiei profesor-elev n aceast direcie sunt: distribuirea echitabil a ocaziilor de afirmare a elevului (Voi fi solicitat n timpul acestei ore) ajutorul acordat individual membrilor grupului (Profesorul este preocupat de mine i vrea

reuesc) explorarea posibilitilor latente (Am timp s m gndesc) investigarea comportamentului profesorului (Profesorul face eforturi speciale ca s m aju

s rspund) problematizarea la nivel superior (Profesorul se ateapt s gndesc la aceast problem) aprobarea sau corectarea activitii elevului (Mi se va spune cu promptitudine dac activitat

mea este acceptabil sau nu) lauda (Profesorul este deosebit de mulumit de activitatea mea) contientizarea motivelor de laud (Profesorul mi va spune motivul/ele pentru care es

mulumit de realizrile mele la or) atenia fa de ceea ce au de spus elevii (Profesorul este interesat de ceea ce am de spus) acceptarea sentimentelor elevilor (Profesorul mi nelege sentimentele i mi le respect) raporturile proxemice cu elevii (Profesorul este apropiat de mine, dar nu m deranjeaz) respectul / politeea fa de elevi (Profesorul m respect) interesul personal fa de elevi (Sunt mai mult dect un elev pentru profesorul meu; acesta m

face complimente) afeciunea (Profesorului i place de mine/ m apreciaz) amnarea unei reacii (Profesorul este nemulumit de ceea ce fac, dar nu este nemulumit d

mine ca persoan) coordonarea gradual a responsabilitilor: profesorul creeaz sentimentul c fiecare es

responsabil de ceea ce se intmpl la nivel de grup, prin creterea nivelului de interaciune feedback pentru toi elevii. Astfel, elevii vor ncerca un sentiment de mplinire i responsabilitate, pentru c se simt importani n interiorul grupului; n felul acesta cre

receptivitatea. meninerea ateniei prin micrile profesorului n clas, gestic, modulaii vocale, contact vizua

Tema de reflectie:

Profesorul este nemulumit de ceea ce fac, dar nu este nemulumit de mine ca persoan.

Evitarea saturaiei (plictisului)se refer la abilitatea profesorului de a reduce la minimum plictisul care poate interveni n timpunei activiti n clas, Aceasta se poate realiza prin abordarea progresiv a activitilor, prin crearvarietii i provocarea studenilor. prezentarea progresiv a materialului de studiu restructurarea programei cnd nu

nregistreaz progrese n procesul instructiv, fie din cauza refuzului manifestat de elevi n rapo

cu o anumit tematic, fie din cauza oboselii acestora Varietatea strnirea interesului i implicarea elevilor n activiti care solicit spiritul d

cercetare i interesul Provocarea utilizarea de materiale i antrenarea n activiti care i provoac pe elevi s ias d

rutina colar

Prezentarea succesiv a activitilor i integrarea activitilor instructive suplimentare

Coordonarea recapitulrii zilnice a materiei are in vedere organizarea unor sedinte recapitulative zilnice:


2


24/57


Sedinele recapitulative zilnice pot furniza un punct de plecare pentru nvarea unor noiuni noAcestea constituie o metod bun de cuantificare a responsabilitii, dar nu trebuie s fplictisitoare sau repetitive. Pentru a menine interesul elevilor pentru recapitulare, profesortrebuie s evalueze noua lecie i s adapteze recapitularea la specificul acesteia. De exemplprezentarea recitativ a unei informaii factuale se poate face prin tehnica jocului, n timp pentru activitile n grup i rezumate se pot utiliza tabla i creta.

Coordonarea recapitulrii prezentrilor/ leciilor propriu-zise Coordonarea recapitulrii prezentrilor / leciilor propriu-zise: profesorul i poate ajuta pe ele

s nvee cum s asculte i s ia notie cu ajutorul unor strategii. Prin raportarea leciei noi cunotinele anterioare i va ajuta pe elevi s-i menin atenia. De asemenea, o lecie poate predat ntr-un mod mai atractiv prin utilizarea mijloacelor audio-vizuale i a unor materiasuplimentare scrise, prin micarea profesorului prin clas i schimbarea distanei dintre profesi elev, prin invocarea numelor elevilor din clas n exemplele date. n timpul unei expuneri saprezentri, gradul de receptare a materialului predat trebuie verificat permanent.

Test de evaluare:

Care sunt principalele modalitati de coordonare a recapitularii diverselor continuturi ale instruirii ?

Coordonarea lucrului individual n clas prezentarea sarcinilor de lucru: se prezint n mod explicit scopul activitii, precum

strategiile cognitive utilizate pentru a ajuta elevii s-i focalizeze activitatea n direcia dorit; monitorizarea performanei: dup enunarea sarcinilor de lucru, se acord un interval de tim

pentru ca toi elevii s nceap activitatea. Apoi profesorul se poate deplasa printre elevajutndu-i pe cei care ntmpin probleme; pune ntrebri pentru a conduce activitatea ntranumit direcie sau le arat celor care lucreaz n perechi cum s se ajute unul pe cellalt fs-i ofere rezolvarea

evaluarea: se pune accent pe tipurile de activiti care ofer profesorului informaii asupmodului de gndire i a capacitilor comprehensive ale elevilor mai curnd dect pe cele cademonstreaz capacitatea elevilor de a rezolva corect o tem

Test de autoevaluare:Care sunt modalitatile concrete in care poate fi realizata monitorizarea performantei la nivelul al clasei de elevi

Coordonarea temelor pentru acas Coordonarea temelor pentru acas: profesorul discut cu elevii preteniile pe care le are

legtur cu tema dat, exemplificnd prin teme bine efectuate din orele anterioare. Volumtemelor variaz n funcie de nivelul clasei i de obiectivele leciei; se prefer teme reduscantitativ, dar regulate, precum i teme care apeleaz la gndire. Se verific temele.

Coordonarea discuiilor n clas

discuiile vor fi ncurajate i prntr-o dispunere specific a scaunelor n clas, astfel nct elevii se poat vedea unul pe altul. Profesorii trebuie s planifice tipul de discuie n clas, s comuniaceste metode elevilor i s le revizuiasc periodic.

Cteva metode de ncurajare a discuiilor n clas:o prezentarea i exemplificarea deprinderilor necesare n angajarea unei discuii;o elevii trebuie lasai s determine singuri scopul discuiei pentru a le crete interesul fa

de acest tip de activitate;

Test de autoevaluare:


2


25/57


Elevii trebuie lasai s determine singuri scopul discuiei pentru a le crete interesul fa de acest tip de activitate.

o trebuie stabilit cine vorbete, intervalul de timp acordat fiecrui vorbitor, ordinea n case intervine n discuie, tipul i volumul de asisten care se poate acorda elevilor carefuz acest tip de activitate, cum se poate decide cnd discuia pe o anumit temtrebuie s se sfreasc. Discuia va decurge mai firesc dac profesorul ofer n prealab

un plan al acesteia i evalueaz calitatea acesteia pe parcurs;o de asemenea, trebuie s ncurajeze clasa s manifeste respect fa de vorbitor, folosinobservaiile individuale ale elevilor ca preambul al propriilor observaii / comentarii, ssolicitnd un elev s rezume observaiile unui coleg nainte de a-i performa propirdiscurs.

Coordonarea proiectelor i a nvrii prin problematizare (problem-solving sessions) Pentru aceasta, elevii vor primii intervale de timp n care s reflecteze asupra problemelor

chestiune. Durata intervalului de gndire i gradul de dificultate al chestiunilor supuse reflecicresc progresiv pe parcursul anului colar. n timpul intervalului de gndire elevii i pot notntr-o form scurt, ideile proprii. Profesorul poate prezenta stadiul n care se afl rezolvareproblemei(lor) respective, astfel ca elevii s poat urmri ntregul proces. n felul acesta, elev

pot aborda problemele din diverse perspective i pot formula concluzii la sfritul unei astfel dlecii.

Abordarea de ctre profesor a problemelor colaterale disciplinei procesului instructiv:

Angajarea n activiti nesolicitate de sarcina de lucruintervine n timpul orelor de lucru individual n clas i se refer la angajarea elevilor n activitcare nu au legtur cu sarcina de lucru. Pentru a rezolva aceste inconveniente, profesorul poate: s reaminteasc o dat ntregii clase c este momentul s treac la lucru s pstreze contactul vizual cu clasa i s nu se lase el nsui absorbit de alte activiti s-i nvee pe elevi s nu-i ntrerup activitatea n timp ce ateapt ajutorul / asisten

profesorului s plaseze n dreptul elevulilor care manifest acest comportament un semnal vizual, desemnn

timpul datorat de cel /cei care irosesc timpul de lucru

Vorbitul fr permisiunea profesorului (n timpul procesului de predare) Pentru a remedia acest comportament, profesorul trebuie s stabileasc n mod expli

coordonatele comportamentului elevilor n timpul predrii (ex.: interdicia de a interveni verbfr anunarea prealabil prin ridicarea minii i fr a fi primit permisiunea profesorului n acesens). Dac problema persist, profesorul trebuie s apeleze mai energic la simresponsabilitii individuale, utiliznd, dup caz, consecinele pozitive i negative acomportamentului cele negative se refer la timpul datorat i la intervale de eliminare.

Vorbitul fr permisiunea profesorului (pe parcursul ntregii ore)

in cazul acesta, profesorul poate utiliza urmtoarele strategii: s discute cu elevul respectiv un program de pstrare a linitii atunci cnd este necesar s menioneze msurile pe care le va lua dac situaia persist s defineasc intervalul de pstrare a liniti ca interval pe care elevul n cauz l va petrece n

o zon izolat a clasei; pe parcursul acestui interval, elevului care perturb linitea nu i spermit s intervin n discuiile purtate n clas

s avertizeze i s admonesteze verbal o singur dat elevul n cauz n cazul n care abaterea se repet, elevului i se va cere s prelungeasc pstrarea linitii pn

la sfritul orei i eventual n ora urmtoare, dup caz


2


26/57


se va aduce la cunotina elevului c datoreaz timp dup terminarea orelor pentru fiecasituaie n care vorbete n timpul intervalului desemnat pentru pstrarea linitii

dac elevul respect regulile stabilite, va fi recompensat dac mai muli elevi vorbesc continuu n timpul orei, profesorul marcheaz pe o list tipul d

discuii adecvate precum i pe cele inoportune, folosind spre exemplificare i situaii din timporelor anterioare

dac dup dou sptmni de la implementarea acestui plan nu se nregistreaz nici o amelioraa comportamentului, se elaboreaz o strategie care s implice i prinii

Refuzul de a ridica mna Este util ca profesorul s stabileasc un interval al leciei n care elevii urmeaz s-i anun

rspunsul prin ridicarea minii i intervale n care nu este cazul s-o fac. Dup stabilirea acestdistincii, profesorul ignor pe cei care rspund fr s se anune n prealabil i i solicit pe ccare ridic mna.

Incapacitatea de a asculta discursul profesorului i refuzul de a ndeplini indicaiile verbale ale acestuia Mai nti, se stabilete o regul general cu privire la modul n care discursul profesorului trebu

urmrit de ctre elevi, care trebuie s includ i consecinele pozitive i negative. Este util c

profesorul s aprecieze efortul elevilor de a-i pstra atenia i de urmri indicaiile pe parcursorei.

Prezentarea cu ntrziere sau incomplet a temelor i sarcinilor de lucru Se planific din timp modul de abordare a temelor pentru acas prin prezentarea unui sistem

evaluare coerent i ferm, astfel nct elevii s cunoasc cerinele pentru obinerea noteicalificativului minim (pentru promovare). Se aduc la cunotina prinilor cerinele i natutemelor i sarcinilor de lucru. Se acord elevilor timp de reflecie n clas atunci cnd primescsarcin de lucru / tem nou sau dificil.

Intrzierea la ore i absenteismul Se adopt sisteme de evaluare care acord puncte pentru pentru participarea la or i efort

depus de elevi. Ca s ncurajeze participarea la or, profesorul poate ntmpina elevii la usalutndu-i pe fiecare n parte, pe msur ce acetia intr n clas. Lecia va debuta imediat dupnceputul orei. Elevii trebuie s fie ntiinai asupra msurilor ce vor fi luate cnd ntrzieredevine un obicei

Lipsa (refuzul) motivaiei / inactivitatea Pentru rezolvarea acestei probleme, profesorul trebuie s dispun de informaii corecte cu privi

la nivelul elevilor i s ia n considerare toate cauzele care pot duce la lipsa/refuzul motivaieProfesorul trebuie s fixeze un nivel standard de succes, pe care s-l discute cu elevul n cauzstabilind mpreun cu acesta nivelul pe care i propun s-l ating. Profesorul trebuie s fie cali s susin efortul celor n cauz.

Frauda (copiere, etc.) Pentru evitarea acestei probleme, elevii trebuie s deprind tehnicile minimale de lucru n gru

de dozare a timpului. Profesorul trebuie s fie atent c frauda poate interveni n orice moment trebuie s monitorizeze clasa pentru evitarea acestui fapt (securizarea testelor, aranjamentscaunelor, eliberarea mesei i a spaiului din jurul acesteia de orice materiale, pstrarcontactului vizual cu clasa, deplasarea prin clas)

Teama fa de formele de testare


2


27/57


28/57


ocazii pentru a da exemple de comportamente responsabile i iresponsabile, s interacionezpozitiv cu elevul i s ignore constant limbajul verbal sau corporal neadecvat.

Tema de reflectie:Identificati trei situatii educationale specifice la nivelul clasei de elevi, in care ignorarea este mai profitabila decat alstrategii de interventie.

Controlul proxemic: profesorul se deplaseaz n spaiul elevului pentru a-i supraveghea comportamentul.

Admonestarea verbal blnd: Aceast metod se aplic atunci cnd elevul nu realizeaz c are un comportament neadecva

Profesorul se va adresa individual elevului n cauz, nsoind admonestarea blnd cu exemple comportament pozitiv alternativ. Ex.: Andrea, trebuie s vizionezi acest film. Amintete-i cae regula noastr Fii gata s nvei

Amnarea: intervine cnd un elev ncearc n mod insistent s atrag atenia asupra propriei persoane. Ex

..., dac ai o plngere, o discutm la momentul potrivit. ... , ncepi s plvrgeti fr rosNoteaz-i ce ai de spus i ateapt pn vei primi rspunsul la timpul cuvenit

Aezarea difereniat a elevilor n clas: Profesorul trebuie s aeze mai aproape de catedr / tabl pe cei care au probleme de acuita

vizual / auditiv sau pe cei care necesit mai mult asisten. De asemenea, aranjamentul trebus in seama i de aptitudinile elevilor.

Tehnica timpului datorat: se aplic n cazul n care timpul irosit n clas din cauza comportamentului neadecvat al elevulu

trebuie recuperat de acesta din timpul lui liber. Se fixeaz intervale mici de timp pentru fiecaabatere. Profesorul trebuie s decid care va fi activitatea elevului n intervalul de timp datora

Ex.: ... , tu trebuie s asculi cnd altcineva vorbete. Dac elevul continu s vorbeascprofesorul i comunic: ... , datorezi dou minute

Eliminarea: Eliminarea n spaiul clasei, ntr-un loc special desemnat. Profesorul stabilete dinainte dura

eliminrii, astfel ca aceasta s fie compatibil cu vrsta / nivelul elevului; se folosete ucronometru pentru a urmri respectarea intervalului de ctre elev; elevii de vrst mic trebunsoii pn la locul respectiv; dac elevul are acelai comportament dup ce revine la loc, vatrimis napoi; profesorul trebuie s pregteasc un formular care va trebui completat de elev, cscopul ca acesta s reflecteze asupra propriului comportament; de asemenea, va purta o discucoerent cu elevul.

Tema de reflectieIdentificati principalele riscuri ale eliminarii elevilor din sala de clasa

ntiinarea prinilor / supraveghetorilor Prinii / supraveghetorii vor fi ntiinai cu privire la comportamentul elevului i li se va suge

s induc acestuia un comportament responsabil. n orice caz, metoda nu poate fi aplicat cazurile de comportament neadecvat cronic.

Angajamentul scris:


2


29/57


reprezint o soluie cooperant pentru rezolvarea problemelor disciplinare n cazul n camsurile de mai sus nu sunt eficiente; angajamentul include ateptrile profesorului (cformulate), consecinele negative ce decurg din comportamentul elevului, precum i intervalul timp n care se ateapt remedierea. Profesorul trebuie s-i nvee pe elevi cum se alctuieaceste angajamente i s-i ajute s aleag i s administreze singuri posibilele consecine msuri.

Stabilirea regulilor de comportament n afara clasei: Dac elevii sunt pui s supravegheze activitile din pauz, se vor mndri c sunt tratai ca ni

aduli. Cei care ncalc regulile trebuie s suporte consecinele. Profesorul stabilete o list tipuri de comportament n spaiul respectiv (acceptabil i neacceptabil) i o list de msuri cazul nerespectrii regulilor. Profesorul trebuie s identifice modaliti de permanentizaresupravegherii pe holuri i s ofere un feedback pozitiv elevilor cnd comportamentul smbuntit.

Msurile coercitive: Acestea trebuie utilizate cu grij, deoarece sunt considerate intervenii radicale. Trebuie aplica

pe termen scurt, planificate tipului de comportament rezistent la alte soluii mai simple.

LUCRAREA DE VERIFICARE Nr. 3_______________________________________________________

1. Enumerati principalele repere practic-aplicative ale managementului clasei de elevi, ca domenaplicativ al stiintelor educatiei (identificati cinci dintre acestea)

2. Stabiliti specificitatea abordrii practic-manageriale a celor doua componente ale procesului dinvatamant: instruirea si disciplina si dati doua exemple concrete

3. Alegeti trei dintre urmatoarele dimensiuni manageriale organizare, control, evaluare, deciziintervenie, disciplina, gestionarea situaiilor de criza educaionala si caracterizati relatia acestocu trei situatii concrete din clasa de elevi;

4. Listati principalele modalitati de coordonare a recapitularii diverselor continuturi ale instruirii

5. Identificati doua din principalele riscuri ale eliminarii elevilor din sala de clasa si exemplificpotentialele consecinte(lucrarea va fi redactata si transmisa tutorelui pentru verificare)

BIBLIOGRAFIE________________________________________________________________________

Carducci,J.Dewey, Carducci,B.,Judith, "The Caring Classroom", Bull Publishing Company, PaAlto, 1989.

Cerghit, Ioan, (coordonator), Perfectionarea lectiei in scoala moderna", EDP, Bucuresti, 1988 Duric, Ladislav, Elements de psychologie de l education", UNESCO, Paris, 1991. Fraser, J.Barry, Classroom Environment, Croom Helm Ltd, New Hamshire, 1986. Good, L.Thomas, Brophy, E.Jere, "Looking in Classrooms", Harper & Row Publishers, Ne

York, 1983. Froyen, L.A., & Iverson, A.M. (1999) School wide and Classroom Management. The Reflecti

Educator-Leader(3rd ed.). Upper Saddle River, NJ: Prentice Hall Jackson, W.Philip, Life in classrooms", Holt, Rinehart & Winston, New York, 1988. Kessel, W., Probleme der Lehrer-Scler-Beziehungen. Psycho-sociologische Beitrage

Koulten, Berlin, 1995. Nicola, Ioan, Microsociologia colectivului de elevi", E.D.P., Bucuresti, 1974. Paun, Emil, Scoala o abordare sociopedagogica, Iasi, Editura Polirom, 1999 Ullich, Dieter, Padagogische interaktion", Beltz Verlag, Weinheim und Basel, 1995.


2


30/57


Vlasceanu, Mihaela, Psihosociologia educatiei si invatamantului", Editura Paideia, Bucures1993.

Wallen, J.Karl, Wallen, L.LaDonna, Effective classroom management", Allyn & Bacon, InBoston, 1989

Normativitate Si Strategii de Criza

Documents

Transcript of Normativitate Si Strategii de Criza