Seminar STIINTIFIC NR 7&8

8/18/2019 Seminar STIINTIFIC NR 7&8

1/5

Seminar ş tiin ţ ific, 2014 - 2015 – seminarul 7&8

Prof. univ. dr. Nadia Albu 1

2. METODE ŞI TEHNICI DE CERCETARE

2.2. Metode de cercetare anti-pozitiviste (calitative)

Cercetare Pozitivistă Anti-pozitivistă (interpretativistă)Viziunea asupra lumii Externă, obiectivă Construcţie socială

Tip de studiu Exploratoriu, cantitativ Explicativ, calitativNatura generalizării Statistică Teoretică Rolul teoriei Generare de ipoteze Înţelegere

Etape în cercetarea calitativă:1. Definirea întrebărilor de cercetare (pe baza temei, a literaturii, a rolului jucat în firma studiată)2. Colectarea datelor suport3. Analiza datelor suport4. Identificarea şi comentarea tendinţelor

Exemple de metode: bazate pe arhive (de exemplu, analiza evoluţiei unui instrument sau a unuisistem), studiul de caz, experimentul.Tehnici de cercetare: tehnici semi-structurate (interviul, conversaţia), alte tehnici (tehniciobservaţionale).

Metoda studiilor de caz

Studiul de caz (engl. case study) – analiza este dedicată unei singure unităţi de studiu(departament, firmă, industrie, ţară); studiile de caz comparative presupun analiza simultană amai multor unităţi de studiu.

Tipuri de studii de caz:- studii de caz descriptive – descriu sisteme contabile, tehnici şi proceduri utilizate în practică –utile pentru înţelegerea practicilor existente (tradiţionale sau moderne), cunoaşterea bunelorpractici

Exemple întrebări de cercetare: ce instrumente contabile aplică firma şi cum le aplică?; care suntfactorii care influenţează sistemul?; cum a realizat o firmă trecerea la IFRS?- studii de caz ilustrative – descriu efectele aplicării unui anumit instrument (în general practiciinovatoare)Exemple întrebări de cercetare: care sunt efectele aplicării Time-driven ABC?; cum se utilizează un instrument pentru managementul capitalului intelectual?- studii de caz experimentale: presupun testarea unor modele, tehnici dezvoltate teoretic- studii exploratorii: presupun înţelegerea motivelor existenţei unor practici. Aceste studii permitelaborarea de ipoteze care apoi să fie testate empiric (deci studiul are loc înainte de aplicareametodelor cantitative de genul sondajului)Exemple întrebări de cercetare: care sunt motivele conectării/deconectării de fiscalitate?; caresunt motivele utilizării unui anumit sistem de control?

- studii de caz explicatorii: se explică şi se prezintă cauzele unor practici particulare (studiul areloc după identificarea unor fenomene prin studii cantitative)Exemple întrebări de cercetare: care sunt cauzele utilizării tratamentelor fiscale în situaţiilefinanciare întocmite pe IFRS?; cum se realizează procesul hibridării şi care sunt cauzele sale?

Rolul cercetătorului:- extern – distanţă faţă de firma-caz, însă se bazează pe sursele disponibile (rapoarte etc.);- vizitator – vizită la firma-caz, efectuarea de interviuri;


2/5



- facilitator – implicat în firma-caz, nu furnizează soluţii, ci subliniază probleme, ajută firma să identifice problemele sale şi să le rezolve;- participant – lucrează în firma-caz – are date de la activităţile zilnice, obţinute în mod pasiv(notări zilnice);- actor – implicat direct în procesele, activităţile firmei (în procesul cercetat, ca de exempluschimbarea).

Culegerea datelor:- artefacte – elemente tangibile (documente) care pot fi consultate, analizate (situaţii financiare,rapoarte, minutele întâlnirilor, mesaje interne transmise, însemnări personale etc.);- chestionare – utile pentru a obţine informaţii de la diferite persoane în studiile de caz, cu întrebări închise dar mai ales deschise;- interviuri – modul cel mai frecvent de a aduna informa ţii (interviuri structurate, semi-structurate, nestructurate) (pot fi folosite elemente suplimentare precum tonul folosit în interviuri,remarci despre gesturi etc.);- observarea acţiunilor – notări de la acţiuni interne (întâlniri etc.).

Tehnici de cercetare semi-structurate

Tehnicile semi-structurate presupun adresarea de întrebări ale căror conţinut şi ordine nu suntstabilite în totalitate în avans. De asemenea, întrebările sunt deschise, adică participanţii sunt încurajaţi să răspundă cu propriile cuvinte, observaţii. Exemple de tehnici:- conversaţia – presupune discuţii (monolog, bârfe (gossiping), descrieri longitudinale(storytelling)) cu persoane din firma-caz, care să permită identificarea problemelor, înţelegereaculturii, a procedurilor, a modului în care sunt efectuate lucrurile, a atitudinii angaja ţilor faţă desistemul contabil;- interviul individual – pe baza unor întrebări stabilite într-o anumită măsură în prealabil (pebaza temei de cercetare);- interviu cu grupuri ţintă – se aleg persoane în mai multe grupuri (de regulă între 2 şi 8grupuri) şi se discută cu întreg grupul;- interviul cu persoane relevante – persoanele au putere de decizie, opinia lor este importantă

prin poziţie, putere, influenţă etc.Apoi se utilizează tehnica analiza de conţinut (engl. content analysis) pentru a identifica înţelesul replicilor din interviuri.

Exemple de întrebări pentru interviuri semi-structurate (Albu, C., Albu, N., Alexander, D.(2009) – „The true and fair view concept în Romania – a case study of concept transferability”)

Structura: întrebări generale + întrebări specifice categoriei (normalizator, auditor, firme,utilizator)Întrebări generale:1. Ce înţelegeţi dvs. prin conceptul de imagine fidelă?2. Consideraţi că acest concept a evoluat de-a lungul anilor? Dacă da, în ce fel?3. Consideraţi conceptul de „Imagine fidelă” similar cu cel de „prezentare fidelă”? Vă rugămexplicaţi.4. Consideraţi că, în măsura în care situaţiile financiare sunt întocmite în conformitate culegislaţia contabilă în vigoare în România, acestea dau o imagine fidelă?5. Legislaţia română permite excepţia bazată pe oferirea unei imagini fidele („true and fair viewoverride”). Care consideraţi că ar fi circumstanţele care ar putea duce la o asemenea excepţie?Ministerul Finanţelor1. Consideraţi că principiul federator de imagine fidelă ar trebui păstrat în textele reglementare şide acum înainte sau ar trebui renunţat la el sau înlocuit? Vă rugăm comentaţi.


3/5



2. Excepţia bazată pe respectarea imaginii fidele a existat în legislaţia românească începând culegea contabilităţii din 1991. Ea există şi în Directiva a IV-a. Consideraţi că menţinerea acestuiconcept în România a fost datorată adeziunii României la UE?3. Prima traducere a termenului de Imagine fidelă a fost realizată sub îndrumare franceză.Cunoaşteţi vreo situaţie în care Ministerul Finanţelor, în calitatea sa de normalizator, a primitsugestii de modificare a acestei traduceri?Auditori1. Ce rol joacă principiul imaginii fidele în demersul auditorului? Firma dvs. urmăreşte vreoprocedură specială pentru a se asigura că situaţiile financiare dau o imagine fidelă?2. A existat vreodată vreun client care a dorit să nu respecte vreo regulă contabilă pentru a da oimagine fidelă?3. Care este formularea pe care o utilizează firma dvs. la întocmirea unui raport de audit: situaţiilefinanciare „dau o imagine fidelă” (give a TFV ) sau „prezintă în mod fidel” ( fairly present )? Cemotive ar fi putut justifica această alegere?

Utilizarea interviurilor implică prezentarea de detalii în partea de metodologie legate derespondenţi şi adăugarea unei anexe cu date generale şi în mod normal a unui cod care va fiutilizat ulterior pentru citări. Exemple: Albu et al., 2013 pag. 168; Spence et al., 2012 pag. 14).Analiza datelor se realizează prin organizarea pe teme, sub-teme, tipuri de opinii, într-o variantă mai analitică (prezentarea de citate, opinii) sau sintetică (prezentarea de procentaje, grafice).

Exemple de prezentare şi interpretare a datelor culese prin intermediul interviurilora) Analiza comparativă prin includere de citate (Spence et al., 2012 – ACCA report)

p. 15 SMP7 was particularly interested in the business opportunities that offering environmentalsustainability advice could bring his firm and was unusual in the approach he took. For example,he extended the discussions about energy efficiencies to providing advice about alternativetechnologies that could help to improve efficiency and reduce the environmental impacts.Most of the SMPs interviewed recognised that the cost of alternative energy sources was oftenhigher than conventional ones and, therefore, these alternatives were not attractive to SMEclients. The need for investment, for example for halogen bulb conversions, was seen as a barrier

to take-up of environmental advice.„With small businesses, energy is about electricity and the green issue is always…a bitmore expensive rather than cheaper.” (SMP8)

b) Analiza comparativă în manieră sintetică (Albu et al. (2013) Implementation of IFRSfor SMEs in emerging economies: Stakeholder perceptions in the Czech Republic,Hungary, Romania and Turkey)

p. 151 We utilize a qualitative methodology and a perceptual instrument (interviews). Primarydata were gathered to obtain insights on the perception of various groups of stakeholders involvedin SMEs financial reporting (i.e., preparers, auditors, regulators, professional bodies, and users)using in-depth, semi-structured interviews. Given the complexity of the issue, interviews

represent an appropriate means to obtain differentiated answers and help understand variousopinions (Glaum and Friedrich, 2006). Interview questions cover: SMEs accounting context inthe sample countries, including the relationship between accounting and taxation and the users ofSMEs financial information; the difficulties, benefits, costs, and implications of IFRS for SMEsapplication; and possible scope and strategy of IFRS for SMEs’ application.We conducted 23 interviews from January to March 2011, ranging from five to seven percountry, comprising five with preparers, six with auditors, four with users, four with professionalbodies’ representatives and four with regulators by category of stakeholders (see Appendix A for


4/5



details regarding the interviews). Most interviewees have an impressive and complex experienceand hold sometimes more than one role (e.g., some regulators also work as academics or auditors,and six of our interviewees also hold academic positions. The average work experience is 18.74years, with an average of 6.91 years of IFRSs experience.

p. 152 Findings:Regardless of their answer about the relationship between accounting and taxation, mostinterviewees agree that the State is the main user of financial accounting information (80%preparers, 67% auditors, 75% users, 75% professional bodies’ representatives and 50%regulators).p. 153 All interviewees with the exception of regulators believe that potential benefits wouldresult from increased transparency and quality of accounting information (i.e., related to themicro level of businesses). The only benefits recognized by regulators are related tocomparability and foreign investments (i.e., observable at a macroeconomic level). The benefitsnoted by interviewees are summarized in Figure 3.

EXEMPLE DE STUDII privind cercetările calitative1. Cho, C.H. (2009) „Legitimation strategies used in response to environmental disasters”, European Accounting Review, vol. 18, no. 1Obiectivul unui studiu de caz este „obţinerea unei interpretări a ceea ce se întâmplă şi a capacităţiide a înţelege aspectele relevante ale fenomenului studiat” (Hagg & Hedlund, 1979: 139). Aceststudiu de caz analizează în detaliu „cum” şi „de ce” un fenomen bazat pe evenimentecontemporane a avut loc şi anume raportările firmei Total legate de mediu pentru 2 accidentesuferite (Erika în 1999 şi AZF Toulouse în 2001).- analiza de conţinut – codificarea textului narativ în diferite categorii bazate pe anumite criterii.Analiza s-a efectuat pe următoarele tipuri de artefacte: rapoartele anuale publicate de Total înperioada 1996 – 2002, raportul CSR pentru perioada 2002-2006, site-ul oficial, declaraţiile depresă. De exemplu, se numără de câte ori se prezintă în rapoartele anuale problemele legate demediu şi numărul de declaraţii de presă (prezentate grafic)

„Coerent cu alte studii (Patten, 1992; Deegan & Rankin, 1996), se remarcă o creştere anumărului prezentărilor şi declaraţiilor în anii 1999 şi 2001, ceea ce indică dorinţa firmei de

reparare a legitimităţii sale” (p. 41)

- interviuri semi-structurate – 14 interviuri realizate în Franţa în vara anului 2006 cu mai multecategorii de parteneri ai firmei (personal angajat sau plecat din firmă, experţi, consultanţi, unavocat, un grup ecologist, membri din asociaţia victimelor) (durata între 30 şi 60 minute) – acestepersoane relevante au fost alese pe baza legăturilor cu cele 2 incidente. Întrebările au vizataspecte precum: incidentele în sine, reacţia celor de la Total, politicile de responsabilitate socială ale firmei, atmosfera generală în Franţa la data evenimentelor.

Prezentarea procesului cuprinde citate din rapoartele anuale sau interviuri, ca de exemplu:Reputaţia firmei a fost afectată de aceste evenimente:

„Da, imaginea firmei a fost afectată. Îmi amintesc publicaţii care prezentau un index despre

imaginea firmelor din Franţa, iar căderea era evidentă… colapsul de după Erika” (Interv. 3).Strategia firmei de a repara imaginea (citate din rapoartele anuale)

2. Gendron, Y. (2008) „Constituting the academic performer: the spectre of superficiality andstagnation in academia”, European Accounting Review, vol. 17, no. 1Acest studiu prezintă informaţii din America de Nord, arătând efectele globale ale intensificăriimăsurării performanţei în mediul academic, mai ales prin concentrarea pe anumite obiective(cantitative) de performanţă. Această lucrare se bazează în mare parte pe experienţa meaacademică, în special la University of Alberta, unde am fost angajat din 1998 până în 2006.


5/5



Când am fost angajat, era deja o practică frecventă ca deciziile de creşteri salariale, promovări să se bazeze pe publicaţii în reviste prestigioase. Nu exista la acea dată o listă cu ce înseamnă prestigios, dar în general se considera că lista era formată din 5 reviste. În 18 octombrie 2000,decanul a trimis un mesaj departamentelor pentru stabilirea în mod oficial a unei liste (se citează din mesaj).Este f ăcută totodată o analiză a procesului de avansare (cu detalii despre membrii comisiei,

criterii, citate din scrisorile lor de recomandare)

3. Bogdan, A., Ioan, I., Sandu, R. (2007) „Les rapports narratifs du management, sont-ilsequilibrés? Etude de cas sur la reconnaissance du capital intelectuel dans les rapports annuels”,Contabilitate şi Informatică de Gestiune, nr. 20Articolul studiază locul creării de valoare în cadrul comunicării financiare la o întreprindererecent privatizată, având ca probleme supuse atenţiei:- tipurile de valori comunicate şi destinatarii lor;- sursele creării de valoare identificate în rapoartele anuale.Studiul de caz este efectuat pe rapoartele anuale ale firmei Petrom pentru anii 2004 şi 2005.Studiul s-a realizat prin analiza de conţinut pentru identificarea ariilor tematice din rapoarteleanuale (prin numărarea propoziţiilor (subiect + predicat), prelucrări în Excel).

Exemplu de prezentare a informaţiilor:

Teme 2004 2005- protecţia mediului 21 32- situaţia economică şi financiară 132 145- sănătatea şi securitatea angajaţilor 19 32- îmbunătăţirea comunicării financiare 2 19- inovarea produselor 2 12- ameliorarea calităţii 10 19- restructurare, modernizare 41 185- responsabilitate socială 0 37

Analiza gradului de echilibru:

Axa financiară 113 unităţi 2004/154 unităţi 2005

Axa clienţi30 unităţi 2004/43 unităţi 2005

Axa procese interne86 unităţi 2004/188 unităţi 2005

Axa învăţare45 unităţi 2004/123 unităţi 2005

4. Jarvenpaa, M. (2007) „Making business partners: a case study on how managementaccounting culture was changed”, European Accounting Review, vol. 16, no. 1Obiectivul articolului este de a studia modul cum firma a încercat să crească gradul de orientarespre afaceri, fiind bazat pe intervenţiile culturale care au facilitat schimbarea în organizaţie.

Datele au fost culese în perioada 1992-2001, incluzând o perioadă de 5 ani de lucru în firmarespectivă şi apoi o perioadă de interviuri. Această perioadă a permis studierea instrumentelor

utilizate (bugetare, costuri, ERP) şi rolul contabililor în organizaţie.

În perioada de lucru efectiv, documente interne au fost disponibile pentru consultare (citarescheme din materiale de training, detaliere paşi în carieră pe baza observaţiilor interne). Suntutilizate şi elemente publice, precum misiune şi valori publicate, oferte de angajare publicate).„Sistemul contabil a suportat multe transformări în decursul perioadei analizate. În 1995, firma aimplementat un sistem de consolidare care a permis facilitarea muncii contabilului şi realizarea deanalize suplimentare. În 1998, a fost implementat un sistem de rolling forecast , metodă considerată proactivă.” (se citează 2 opinii din interviuri legate de efectele metodei).

Seminar STIINTIFIC NR 7&8

Documents

Transcript of Seminar STIINTIFIC NR 7&8