ROUEX 2008 Zâmbetul bobocilor - roaf.ro · CER SENIN Nr. 6 (101) 2008 3 Duminic`, 19 oc-tombrie...

www.roaf.ro/ro/cerseninRevista For]elor Aeriene Rom#neRevista For]elor Aeriene Rom#ne Nr. 6 (101) 2008Nr. 6 (101) 2008

ST ST ST ST STAAAAATUL MAJOR AL FOR}ELOR AERIENE –TUL MAJOR AL FOR}ELOR AERIENE –TUL MAJOR AL FOR}ELOR AERIENE –TUL MAJOR AL FOR}ELOR AERIENE –TUL MAJOR AL FOR}ELOR AERIENE –

15 ani c#t o istorie15 ani c#t o istorie15 ani c#t o istorie15 ani c#t o istorie15 ani c#t o istorie Pag. 4-7Pag. 4-7Pag. 4-7Pag. 4-7Pag. 4-7

ST ST ST ST STAAAAATUL MAJOR AL FOR}ELOR AERIENE –TUL MAJOR AL FOR}ELOR AERIENE –TUL MAJOR AL FOR}ELOR AERIENE –TUL MAJOR AL FOR}ELOR AERIENE –TUL MAJOR AL FOR}ELOR AERIENE –

15 ani c#t o istorie15 ani c#t o istorie15 ani c#t o istorie15 ani c#t o istorie15 ani c#t o istorie Pag. 4-7Pag. 4-7Pag. 4-7Pag. 4-7Pag. 4-7

NOI MIZ~M PE OAMENI,NU PE STRATEGII

NOI MIZ~M PE OAMENI,NU PE STRATEGII Pag. 12Pag. 12Pag. 12Pag. 12Pag. 12

ROUEX 2008ROUEX 2008Pag. 32-35Pag. 32-35Pag. 32-35Pag. 32-35Pag. 32-35Pag. 32-35Pag. 32-35Pag. 32-35Pag. 32-35Pag. 32-35

Zâmbetul bobocilorZâmbetul bobocilor

Pag. 18-19Pag. 18-19Pag. 18-19Pag. 18-19Pag. 18-19

JURNAL DE MISIUNEJURNAL DE MISIUNEPag. 62-63Pag. 62-63Pag. 62-63Pag. 62-63Pag. 62-63Pag. 62-63Pag. 62-63Pag. 62-63Pag. 62-63Pag. 62-63

Pag. 18-19Pag. 18-19Pag. 18-19Pag. 18-19Pag. 18-19

Tip`rit laCentrul Tehnic-Editorial al Armatei

sub comanda nr. 4767/2008

Responsabilitatea privindtehnoredactarea

[i corectura revine \n totalitateredac]iei revistei

{oseaua Fabrica de Glucoz`nr.2-4, sector 2, Bucure[tiTelefon/Fax: 021/232.04.04

E-m@il: cersen in@ roaf. roISSN 1582-6317. B 916.08;

C 3146.18

PER ASPERAAD ASTRA

Redac]ia

Secretar de redac]ie:c`pitan MIRCEA BARAC;

[email protected] SORIN S~FTOIU;

e-mail: [email protected]

Procesare texte:LEANA TUDORAN;


Corectur`:ANDREIA LUNGU;


Tehnoredactare:LUCIAN TEODORESCU;


Fotoreporter:ADRIAN SULT~NOIU


COPYR IGHT :COPYR IGHT :COPYR IGHT :COPYR IGHT :COPYR IGHT :Este autorizat` orice

reproducere, cu condi]iaspecific`rii sursei.

C O N S I L I U L E D I T O R I A LAL REVISTEI“CER SENIN”

Pre[edintegeneral-maior Ion {tefan


Membri

e-mail: [email protected] C@RNU F~NIC~


general de flotil` aerian`VIRGIL RISTEA

Redactori: DUMITRU BERBUNSCHI;


Redactor-[ef:c`pitan-comandor {TEFAN POPA;


ANIVERS~RIANIVERS~RIANIVERS~RIANIVERS~RIANIVERS~RI – pag. 4-7, 38-39, 50-51 4-7, 38-39, 50-51 4-7, 38-39, 50-51 4-7, 38-39, 50-51 4-7, 38-39, 50-51

AGEND~AGEND~AGEND~AGEND~AGEND~ – pag. 8-1 8-1 8-1 8-1 8-11, 13, 14-15, 30-311, 13, 14-15, 30-311, 13, 14-15, 30-311, 13, 14-15, 30-311, 13, 14-15, 30-31

MANAGEMENTUL RESURSELOR MANAGEMENTUL RESURSELOR MANAGEMENTUL RESURSELOR MANAGEMENTUL RESURSELOR MANAGEMENTUL RESURSELOR –pag. 12 12 12 12 12

|NV~}~M@NT |NV~}~M@NT |NV~}~M@NT |NV~}~M@NT |NV~}~M@NT – pag. 16-17, 54-55 16-17, 54-55 16-17, 54-55 16-17, 54-55 16-17, 54-55

INSTRUC}IE LAINSTRUC}IE LAINSTRUC}IE LAINSTRUC}IE LAINSTRUC}IE LA ACADEMIE ACADEMIE ACADEMIE ACADEMIE ACADEMIE – pag. 18-19 18-19 18-19 18-19 18-19

|NV~}~M@NTUL|NV~}~M@NTUL|NV~}~M@NTUL|NV~}~M@NTUL|NV~}~M@NTUL UNIVERSIT UNIVERSIT UNIVERSIT UNIVERSIT UNIVERSITAR |N FOR-AR |N FOR-AR |N FOR-AR |N FOR-AR |N FOR-}ELE }ELE }ELE }ELE }ELE AERIENE AERIENE AERIENE AERIENE AERIENE – pag. 20-21 20-21 20-21 20-21 20-21

EXERCI}II |N COMUN EXERCI}II |N COMUN EXERCI}II |N COMUN EXERCI}II |N COMUN EXERCI}II |N COMUN – pag. 22-27 22-27 22-27 22-27 22-27

INTERVIU INTERVIU INTERVIU INTERVIU INTERVIU – pag. 27 27 27 27 27

DIALOG DIALOG DIALOG DIALOG DIALOG – pag. 28-29 28-29 28-29 28-29 28-29

EVEVEVEVEVALUARE ALUARE ALUARE ALUARE ALUARE – pag. 32-35 32-35 32-35 32-35 32-35

MITINGURI MITINGURI MITINGURI MITINGURI MITINGURI AERIENE AERIENE AERIENE AERIENE AERIENE – pag. 36-37 36-37 36-37 36-37 36-37

TEHNIC~ TEHNIC~ TEHNIC~ TEHNIC~ TEHNIC~ – pag. 41-43 41-43 41-43 41-43 41-43

PPPPPASIUNEAASIUNEAASIUNEAASIUNEAASIUNEA CA CA CA CA CA PROFESIE PROFESIE PROFESIE PROFESIE PROFESIE – pag. 44-45 44-45 44-45 44-45 44-45

CALEIDOSCOP SPORTIV CALEIDOSCOP SPORTIV CALEIDOSCOP SPORTIV CALEIDOSCOP SPORTIV CALEIDOSCOP SPORTIV – pag. 46-47 46-47 46-47 46-47 46-47

ARIPI |N REZERV~ ARIPI |N REZERV~ ARIPI |N REZERV~ ARIPI |N REZERV~ ARIPI |N REZERV~ – pag. 48 48 48 48 48

COMEMORARECOMEMORARECOMEMORARECOMEMORARECOMEMORARE – pag. 49 49 49 49 49

RADIOLOCA}IERADIOLOCA}IERADIOLOCA}IERADIOLOCA}IERADIOLOCA}IE – pag. 52-53 52-53 52-53 52-53 52-53

SCHIMB DE {TSCHIMB DE {TSCHIMB DE {TSCHIMB DE {TSCHIMB DE {TAFET~AFET~AFET~AFET~AFET~ – pag. 57 57 57 57 57

DIALOG SOCIO-PROFESIONALDIALOG SOCIO-PROFESIONALDIALOG SOCIO-PROFESIONALDIALOG SOCIO-PROFESIONALDIALOG SOCIO-PROFESIONAL – pag. 58-59 58-59 58-59 58-59 58-59

SCHIMB DE EXPERIEN}~SCHIMB DE EXPERIEN}~SCHIMB DE EXPERIEN}~SCHIMB DE EXPERIEN}~SCHIMB DE EXPERIEN}~ – pag. 60-61 60-61 60-61 60-61 60-61

CORESPONDEN}~CORESPONDEN}~CORESPONDEN}~CORESPONDEN}~CORESPONDEN}~ – pag. 62-63 62-63 62-63 62-63 62-63

IN MEMORIAMIN MEMORIAMIN MEMORIAMIN MEMORIAMIN MEMORIAM – pag. 68 68 68 68 68

ACTIVIT~}I LAACTIVIT~}I LAACTIVIT~}I LAACTIVIT~}I LAACTIVIT~}I LA MUZEUL MUZEUL MUZEUL MUZEUL MUZEUL AAAAAVIA}IEIVIA}IEIVIA}IEIVIA}IEIVIA}IEI – pag. 69 69 69 69 69

MOZAICMOZAICMOZAICMOZAICMOZAIC – pag. 70 70 70 70 70

SUMARSUMARSUMARSUMARSUMAR

NORME DE COLABORARE:Cititorii pot trimite pe adresa redac]ieitexte [i fotografii care se \ncadreaz`\n tematica revistei.Manuscrisele nu se \napoiaz`.R`spunderea juridic` pentru con]i-nutul articolelor apar]ine \n exclusi-vitate autorilor, conform art. 206 CP.

generalde brigad` COSTEL T~TARUe-mail: [email protected]

3CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

Duminic`, 19 oc-tombrie 2008, în Pia]aRevolu]iei din Bucu-re[ti, a avut loc eveni-mentul MILFEST 2008,organizat de MinisterulAp`r`rii. La evenimenta fost prezent ministrula p ` r ` r i i , d o m n u ld o m n u ld o m n u ld o m n u ld o m n u l

TTTTTeodor Mele[canu,eodor Mele[canu,eodor Mele[canu,eodor Mele[canu,eodor Mele[canu, care a vizitat cu interes standurile expozi]ionale [i i-aîncurajat pe tineri s` ocupe cele 4.500 de locuri de munc` de solda]i [i grada]ivoluntari disponibile în sistem.

În timpul celor peste 8 ore de activit`]i în aer liber, tinerii aspiran]i la o carier`în armat` au avutocazia s` se fami-liarizeze cu via]a demilitar într-o atmos-fer` animat`, pre-s`rat` de demon-stra]ii ale militarilorprofesioni[ti, dar [ide concerte sus-]inute de MuzicaReprezentativ` aMinisterului Ap`r`riisau de arti[ti ai

cercurilor militare.Evenimentul a culmi-nat cu concertele înaer liber sus]inute deAnna Lesko, Andra [itrupa Sistem.

E v e n i m e n t u l ,aflat la cea de-a treiaedi]ie, a propus oabordare creativ`,dinamic` [i antrenan-t` a activit`]ii de recru-tare, aceasta fiind una dintre componentele campaniei de informare [i rela]iipublice pentru promovarea carierei militare desf`[urat` în prezent de MinisterulAp`r`rii.

“Ceea ce se investe[te \n Armat` nu sunt bani pierdu]i, pentru c` Armatacreaz` locuri de munc`, cerere pe pia]`, iar pentru armamentele pe care lecump`r`m, prin sistemul de offset, se creaz` un sprijin direct \n economiarom#neasc`. Nu v` ascund, nu suntem \n competi]ie numai pentru resurse, ci [icu celelalte institu]ii din domeniul ordinii publice [i siguran]ei na]ionale, pentru c`dac` acolo veniturile sunt mai mari, oamenii ne pleac`. Ne pleac` [i la MIRA, [ila STS, [i la toate institu]iile care se ocup` de domeniul siguran]ei na]ionale”, adeclarat ministrul ap`r`rii, TTTTTeodor Mele[canueodor Mele[canueodor Mele[canueodor Mele[canueodor Mele[canu, cu aceast` ocazie.

MILFEST 2008MILFEST 2008

1 Decembrie 1918 –“Pohta ce-am pohtit!”1 Decembrie ne evoc` nou`, tuturor românilor, momentul

eroic, în`l]`tor [i triumfal de acum 90 de ani, când, la AlbaIulia, pe locul nimbat de duhul marelui Voievod Mihai Viteazul,fùritorul întâii Uniri – pohta ce-a pohtit – a celor trei PrincipateRomâne, s-a parafat[i s-a realizat visul deveacuri al tuturorromânilor – RomâniaMare.

O necesitate is-toric` – o na]iunetrebuie s` trìasc`într-un stat na]ional– s-a dovedit maiputernic` decât ori-ce guvern sau partid,culpabil de egoism sau incompeten]`, [i, punând în mi[carena]iunea, i-a dat acea for]` uria[` ca peste toate adversit`]iles` dea via]` aspira]iei sale: statul na]ional.

Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 reprezint` sublimul\n manualul istoriei românilor. M`re]ia ei st` în faptul c`des`vâr[irea unit`]ii na]ionale nu este opera nici a unui singurom politic, nici a unui guvern, nici a unui partid. Este voin]aîntregii na]iuni române, un gest istoric realizat într-un elancolectiv generat cu for]a con[tiin]ei unit`]ii neamului, un elancontrolat de liderii politici ai momentului, pentru a-l orientacu inteligen]` spre ]elul dorit.

Unirea na]ional-politic` de la anul 1918 nu reprezint` nicipe departe un dar coborât asupra neamului românesc dinîncrederea [i simpatia lumii civilizate [i nu reprezint` nici oîntâmplare fericit` izvor#t` din gre[elile asupritorilor deveacuri. Reprezint` voin]a comun` a românilor din toateteritoriile istorice[te române[ti, izbânda jertfelor f`r` num`r,a luptelor [i eroismului solda]ilor români, adev`ra]ii fùritoriai istoriei.

Astfel, statul român, întregit în forma lui de ast`zi, trebuiepre]uit ca unul dintre cele mai statornice, având temeiuriadânci [i nezguduite în alc`tuirea geografic` a p`mântuluistr`mo[esc, în firea poporului român [i în trìnicia luinepilduit`, în leg`turile lui suflete[ti înt`rite prin unitateaaceluia[i grai, aceleia[i credin]e, acelora[i datini [i obiceiuri,în asem`narea nedezmin]it` a întocmirilor [i a[ez`mintelormo[tenite din str`mo[i [i, mai presus de toate, în putereamoral` a con[tiin]ei na]ionale, f`r` de care ar fi [ubrede [inesigure toate celelalte temeiuri.

Prin semnifica]ia sa istoric`, politic`, juridic`, patriotic` [imoral`, prin rezonan]a profund` în con[tiin]a românilor [i încon[tiin]a european` [i universal`, 1 Decembrie a fost, este [iva fi cea mai mare, cea mai aleas` s`rb`toare a românilor depretutindeni!

La Mul]i Ani României [i tuturor românilor!

C`pitan Mircea BARAC

1 Decembrie 1918 –“Pohta ce-am pohtit!”

Generalul-locotenentConstantin

Croitoru, la standulFor]elor Aeriene

Organizatorii standului For]elor Aeriene

ANIVERSARE

4 CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

STATUL MAJOR AL FOR}ELOR AERIENE STATUL MAJOR AL FOR}ELOR AERIENE STATUL MAJOR AL FOR}ELOR AERIENE STATUL MAJOR AL FOR}ELOR AERIENE STATUL MAJOR AL FOR}ELOR AERIENE STATUL MAJOR AL FOR}ELOR AERIENE STATUL MAJOR AL FOR}ELOR AERIENE STATUL MAJOR AL FOR}ELOR AERIENE STATUL MAJOR AL FOR}ELOR AERIENE STATUL MAJOR AL FOR}ELOR AERIENE

SCURT ISTORIC 30.11.1993: \nfiin]area Statului Major

al Avia]iei [i Ap`r`rii Antiaeriene; 15.05.1995: \nfiin]area Corpului 1 [i

Corpului 2 Ap`rare Antiaerian` la Timi-[oara, repectiv Ploie[ti;

21.07.1995: este inaugurat MuzeulRadioloca]iei, la Ploie[ti;

01.03.1996: intr` \n vigoare noul Planal Ap`r`rii Antiaeriene a Rom#niei;

22.09 – 10.10.1996: dou` aeronave C-130 Hercules particip` la \nlocuireafor]elor aflate \n misiune de men]inere ap`cii \n Angola;

01.03.1997: se trece la constituireaFor]ei de Reac]ie Rapid`;

01.05.1997: generalul de flotilàerian` Gheorghe Buc[e este numit [ef alStatului Major al Avia]iei [i Ap`r`riiAntiaeriene;

10.02.1999: inaugurarea Centruluide Opera]ii pentru Suveranitatea Aerian`(ASOC);

28.04.1999: punerea la dispozi]iaNATO a spa]iului aerian restric]ionat;

11.08.1999: zboruri cu avioanesupersonice, de transport [i elicopterepentru cercetarea din aer a eclipsei totalede soare, \n baza unei colabor`ri cuinstitute de cercetare din Rom#nia;

01.11.2000: intr` \n vigoare DoctrinaFor]elor Aeriene;

ianuarie 2001: inaugurarea primei

niei – Baza 86 Aerian`;februarie 2001: ini]ierea “Studiului

privind ap`rarea aerian` a Rom#niei”,av#nd drept partener Comitetul NATOde Ap`rare Aerian`;

04.05.2001: se constituie ConsiliulMilitar al Statului Major al For]elorAeriene;

30.05 – 01.06.2001: [edin]a specialà Comitetului NATO pentru Ap`rareAerian` (NADC) \n scopul analiz`riimodului de interconectare ASOC –Rom#nia la sistemul NATINADS;

01.01.2002: generalul-locotenentConstantin Gheorghe este numit [ef alStatului Major al For]elor Aeriene;

ianuarie 2002: Statul Major alFor]elor Aeriene \ncepe s` executeServiciul Poli]ie Aerian`;

29 – 30.01.2002: aeronave C-130Hercules efectueaz` transportul primuluicontingent de militari rom#ni \n misiunede lupt` \n Afganistan;

august 2002: NATO aprob` inter-conectarea ASOC la Sistemul Integrat deAp`rare Aerian` a NATO;

01.09.2002: intr` \n func]iuneComandamentul Opera]ional AerianPrincipal (COAP);

18.07.2003: generalul-locotenentGheorghe Catrina este numit [ef alStatului Major al For]elor Aeriene;

15.03.2007: generalul-locotenentConstantin Croitoru este numit [ef alStatului Major al For]elor Aeriene.

11.08.1995 – se \nfiin]eaz` Aca-demia For]elor Aeriene “HenriCoand`“, institu]ie care continuàctivitatea Institutelor Militare deAvia]ie “Aurel Vlaicu”, de Radioloca]ie“Avram Iancu” [i de Artilerie [iRachete Sol-Aer “General Bungescu”;

01. 08. 2004 – ca urmare a proce-sului de transformare [i redimensionaredin cadrul For]elor Aeriene, {coala deAplica]ie pentru Avia]ie î[i schimb`denumirea în {coala de Aplica]ie aFor]elor Aeriene [i reune[te cele treicategorii de arme specifice For]elorAeriene: avia]ie, artilerie antiaerian` [irachete sol-aer [i radioloca]ie.

|NV~}~M@NT

Aprilie 2001 –veterani ai zborului

reactiv, peaerodromul Ianca,

la spectacolulaerian prilejuit de

aniversarea a 50 deani de avia]ie

reactiv` \n ArmataRom#niei

IAR-330 SOCAT \nmisiune de

men]inere a p`cii \nBosnia-Her]egovina

Absolven]i ai AcademieiFor]elor Aeriene

29 martie 2004, Rom#nia –membru cu drepturidepline al NATO

baze aeriene integrate din Armata Rom#-

ANIVERSARE

5CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

La 30 noiembrie1993, \n baza OrdinuluiGeneral nr. 24 al minis-trului ap`r`rii na]ionale, afost constituit Statul Majoral Avia]iei [i Ap`r`riiAntiaeriene, prin unifica-rea ComandamentuluiAvia]iei Militare cu Co-mandamentul Ap`r`riiAntiaeriene a Teritoriului.Pentru For]ele AerieneRom#ne, acesta a fost\nceputul procesului derestructurare [i moderni-zare conceptual` [i ope-ra]ional`.

M E S A J U L{EFULUI STATULUI MAJOR

AL FOR}ELOR AERIENEAst`zi, la ceas aniversar, s`rb`torim un organism militar suplu,

flexibil [i dinamic, tot mai aproape de standardele organizatorice,structurale [i ac]ionale proprii Alian]ei Nord-Atlantice, at#t prin putereacombativ` a entit`]ilor, c#t [i prin viteza de reac]ie [i dinamica deac]iune a for]elor.

Constituirea noilor structuri, perfec]ionarea actului de conducere,modernizarea concep]iei generale de instruire [i preg`tire apersonalului, \mbun`t`]irea sus]inerii logistice [i a performan]elortehnico-tactice ale sistemelor de arme sunt doar c#teva dintreobiectivele reformei pe care le-am realizat \mpreun`.

Suntem o echip` puternic`, apt` s` \ndeplineasc` condi]iile [iexigen]ele ader`rii la structurile europene [i euro-atlantice. Staum`rturie rezultatele deosebite ob]inute \n timpul evalu`rilor,exerci]iilor [i aplica]iilor na]ionale [i multina]ionale la care amparticipat.

Domnilor generali, ofi]eri, mai[tri militari,subofi]eri, solda]i [i grada]i voluntari, personal contrac-

tual civil,

V` mul]umesc pentru d`ruire [i ini]iativ`, pentru pasiunea, curajul[i profesionalismul dovedite prin modul exemplar \n care v` onora]imisiunea de lupt`tori \n prima linie, veghind permanent, al`turi depersonalul celorlalte categorii de for]e armate, la independen]a,suveranitatea [i integritatea teritorial` ale Rom#niei.

Am convingerea c` v` ve]i consacra [i \n continuare \ntreagadumneavoastr` capacitate [i inteligen]` perfec]ion`rii permanente adeprinderilor [i a stilului de conducere, \n scopul gestion`rii cucompeten]`, rigoare [i eficien]` maxim` a tuturor situa]iilor care vorap`rea \n contextul procesului de transformare [i modernizare pecare \l parcurge Armata Rom#niei.

Aceast` aniversare \mi ofer` prilejul s` adresez \ntregului personaldin For]ele Aeriene Rom#ne cele mai calde ur`ri de s`n`tate, puterede munc`, fericire, prosperitate [i noi \mpliniri \n plan familial [iprofesional!

Dumnezeu s` ocroteasc` For]ele Aeriene Rom#ne!

{eful Statului Major al For]elor Aeriene

General-locotenent

CONSTANTIN CROITORU

REPERE ALE MODERNIZ~RII

– 15 ani c#t o istorie – 15 ani c#t o istorie

17.07.1995: prima grup` de pilo]i militari \ncepecursul de cunoa[tere a avionului MiG-21 LanceR;

23.08.1995: primul zbor cu avionul MiG-21 LanceR; 25.07 – 08.08.1996: este experimentat [i intr` \n

dotarea Poligonului de Trageri Antiaeriene Capu Midiasistemul de avioane f`r` pilot FOX TS-1, produs \n Fran]a;

1 2 . 0 9 . 1 9 9 7 : r e c e p ] i a p r i m e l o r t r e i s t a ] i i d eradio loca] ie FPS-117;

13 – 24.10.1997: primul zbor transatlantic al uneiaeronave C-130 Hercules, apar]in#nd For]elor AerieneRom#ne;

24.10.1997: omologarea radarului START-1M; 03 – 14.11.1997: omologarea sistemului antiaerian calibru

2 x 35 mm; 02.12.1997: intr` \n \nzestrare sistemul de cercetare cu

avioane f`r` pilot SHADOW, produs \n SUA; 26.05.1998: prezentarea oficial` a primului prototip al

elicopterului IAR-330 PUMA, modernizat cu sistemul SOCAT; 10.07.1998: intr` \n exploatare primul sistem radar FPS-117; 24.12.1998: apare primul num`r al publica]iei “CER SENIN”; octombrie 2001: intr` \n \nzestrare sta]iile radio

HARRIS; noiembrie 2002: definitivarea configura]iei [i a

softului pentru avionul de antrenament avansat IAR-99{OIM;

februar ie 2003 : con t rac t de ach iz i ] i e pen t ruradiolocatoare de tipul GAP FILLER;

august 2003: este lansat site-ul Statului Major al For]elorAeriene: www.roaf.ro;

martie 2004: implementarea primului radar prototip de tipulGAP FILLER;

noiembrie 2007: semnarea contractului de achizi]ie aavionului de transport scurt/mediu curier C-27J Spartan.

Mai 2006 – \nfiin]area Batalionului Hawk

Aprilie 2008 – Summit NATO(conducerea supravegheriispa]iului aerian, prinintermediul COAP)

Aprilie 2008 – Summit NATO(conducerea supravegheriispa]iului aerian, prinintermediul COAP)

ANIVERSARE

6 CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

EXERCI}IIMULTINA}IONALE

iunie 1995: miting aviatic peAeroportul B`neasa;

iunie 2000: miting aerianinterna]ional, la Timi[oara;

aprilie 2001: spectacol aerian laIanca, prilejuit de aniversarea a 50 deani de avia]ie reactiv` \n ArmataRom#niei;

mai 2001: spectacol sus]inut deforma]ia de acroba]ie aerian` “RedArrows”, pe aerodromul Otopeni;

august 2001: miting aerianinterna]ional, RoIAS – la baza aerian`Mihail Kog`lniceanu;

iulie 2006: miting aerian inter-na]ional, RoIAS – la baza aerian`Mihail Kog`lniceanu;

iunie 2007: spectacol sus]inutde forma]ia de acroba]ie aerian`Thunderbirds.

SPECTACOLEAERIENE

Misiune detransportumanitar cu oaeronav` militar`

Baltica 2007 –preg`tire

pentrumisiune

KAIA 2006

RoIAS 2006

Preluarea misiunii dePoli]ie Aerian` \n}`rile Baltice

STATUL MAJOR AL FOR}ELOR AERIENE STATUL MAJOR AL FOR}ELOR AERIENE STATUL MAJOR AL FOR}ELOR AERIENE STATUL MAJOR AL FOR}ELOR AERIENE STATUL MAJOR AL FOR}ELOR AERIENE STATUL MAJOR AL FOR}ELOR AERIENE STATUL MAJOR AL FOR}ELOR AERIENE STATUL MAJOR AL FOR}ELOR AERIENE STATUL MAJOR AL FOR}ELOR AERIENE STATUL MAJOR AL FOR}ELOR AERIENE

Istoric

selectiv

Cooperative Determination (1995-Rom#nia, 1997-Rom#nia, 1999-Rom#nia, 2000-Elve]ia);

Cooperative Chance (1996-Ungaria,1998-Slovacia, 2000-Slovenia);

Cooperative Key (1996-Rom#nia,1997-Slovacia, 1998-Turcia, 2000-Rom#nia,2001-Bulgaria, 2002-Fran]a, 2003-Bulgaria);

Cooperative Bear (1997-Suedia, 1998-Marea Britanie, 1999-Polonia);Cooperative Zenith (1997-Canada, 1998-SUA, 2000-SUA, 2002-SUA);Strong Resolve (1998-Portugalia, 2002-Polonia);Cooperative Dragon (1998-Italia, 2000-Olanda);Cooperative Partner (1998-Rom#nia, 1999-Bulgaria, 2002-Rom#nia);Lone Foil 2005 (07-17.10.2005) – Exerci]iu de zbor în comun româno-britanic;Chasseur Accompli 2005-Fran]a, 2006-Rom#nia, 2007-Rom#nia – Exerci]iu de

zbor în comun franco-român;Demex 2005 (30.08.2005) – Exerci]iu \n cooperare cu For]ele Terestre;Rescuer/Medcuer (10-22.09.2005) – Exerci]iu interna]ional în Georgia;Cooperative Sarex 2005, 2006, 2007, 2008 – Primul exerci]iu multina]ional de

c`utare-salvare [i evacuare aero;NATO Air Meet 2005 (03-15.09.2005) – Exerci]iu aerian real \n Norvegia;NATO/PfP Cooperative Key 2005 (24.08-05.09.2005) – Exerci]iu interna]ional

\n Bulgaria;Romex 05 (24.07.2005) – Exerci]iu interna]ional;Autumn Flag (23.10-03.11.2006) – Exerci]iu româno-italian de zbor în comun;Antrenamente de r`zboi electronic (04-08.09.2006) – Exerci]iu \n cooperare

cu For]ele Terestre [i cu For]ele Navale;Viper Lance (09-25.08.2006) – Exerci]iu româno-britanic de zbor în comun;RoIAS-2006 (29-30.07.2006) – Spectacol aerian interna]ional;Thunderbirds (28.06.2007) – Demonstra]ie aerian`;Danube Guard 07 (25-29.06.2007) – Exerci]iu multina]ional;Sniper Lance (20.04-04.05.2007) – Exerci]iu bilateral româno-american;Simex (14.03.10-19.04.2007) – Exerci]ii prin simulare.

ANIVERSARE

CER SENIN Nr. 6 (101) 2008 7

AC}IUNI UMANITARE

Pol i ] ia Po l i ] ia Po l i ] ia Po l i ] ia Po l i ] ia Aer ian` în }`r i leAer ian` în }`r i leAer ian` în }`r i leAer ian` în }`r i leAer ian` în }`r i leB a l t i c eB a l t i c eB a l t i c eB a l t i c eB a l t i c e

31.07 – 31.10 – 2007 – România [i-a expri-mat disponibilitatea de a asigura for]ele [imijloacele necesare asigur`rii Serviciului Poli]ieAerian` în spa]iul aerian al }`rilor Baltice. Ca orecunoa[tere a nivelului de preg`tire în acestdomeniu, NATO a acceptat propunerea României[i, pentru o perioad` de trei luni, în a doua jum`tatea anului 2007, Poli]ia Aerian` în Lituania, Estonia[i Letonia a fost asigurat` de patru MiG-uri 21LanceR, apar]inând For]elor Aeriene Române.

România la comandaRomânia la comandaRomânia la comandaRomânia la comandaRomânia la comandaAeropor tu lu i In te rna ] iona lAeropor tu lu i In te rna ] iona lAeropor tu lu i In te rna ] iona lAeropor tu lu i In te rna ] iona lAeropor tu lu i In te rna ] iona l

K a b u lK a b u lK a b u lK a b u lK a b u l30.03 – 31.07 – 2006 – For]ele Aeriene

Române au preluat comanda AeroportuluiInterna]ional Kabul (KAIA), începând cu data de1 aprilie 2006. Misiunea s-a desf`[urat sub egidaNATO [i, pentru prima dat`, timp de patru luni,drapelul românesc a fluturat pe cea mai înalt`treapt` la Kabul, România fiind Na]iuneConduc`toare (Lead Nation). Deta[amentulromânesc, format din 39 de persoane, a r`masîn Afganistan pân` la 1 august 2006.

Spr i j inu l log is t i c a l t rupe lorSpr i j inu l log is t i c a l t rupe lorSpr i j inu l log is t i c a l t rupe lorSpr i j inu l log is t i c a l t rupe lorSpr i j inu l log is t i c a l t rupe lord is loca te în I rakd is loca te în I rakd is loca te în I rakd is loca te în I rakd is loca te în I rak

În teatrele de opera]ii din Irak [i Afganistanse afl` disloca]i militari români, care ac]ioneaz`pentru îndeplinirea misiunilor primite. Sprijinullogistic al acestor deta[amente este asigurat cuajutorul aeronavelor C-130 Hercules ale For]elorAeriene Române, c`rora le sunt încredin]atetransportul personalului [i materialelor în [i dinteatrul de opera]ii.

M is iunea Mis iunea Mis iunea Mis iunea Mis iunea ALALALALALTHEATHEATHEATHEATHEA04.01-2005 – 04.01-2006 – cea mai

important` opera]iune de acest gen desf`[urat`de Uniunea European` pân` în prezent, ALTHEAsuccede misiunii SFOR a NATO, încheiat` cusucces, [i la care a contribuit [i ]ara noastr`.For]ele Aeriene au participat la aceast` misiunecu patru elicoptere IAR-330 SOCAT, pentruexecutarea unor misiuni de transport tehnic` [ipersonal, recunoa[tere aerian`, cùtare-salvare[i evacuare medical`.

OPERA}II

Pilo]irom#ni [iamericani –exerci]iu \ncomun

August 2001 – ministrul ap`r`riina]ionale, Ioan Mircea Pa[cu, [i [eful

SMFA, generalul-locotenent GheorgheBuc[e, felicit` pe formidabilii aviatori din

forma]iaFRECCE TRICOLORI

C-130 HERCULES – misiune detransport \n Afganistan

– 15 ani c#t o istorie – 15 ani c#t o istorie

Istoric select

iv

august 1997 – For]ele Aeriene intervincu efective [i tehnic` pentru \nl`turareaefectelor inunda]iilor;

ianuarie 1999 – un avion An-26 executò misiune de urgen]` pentru salvarea

jurnalistei Delia Repka, din Baia Mare; iulie 1999 – 3 elicoptere IAR-330 execut` o misiune de cùtare-salvare pentru

evacuarea a 14 copii izola]i \n urma ploilor toren]iale \n dou` tabere de vacan]`, \nzona barajului R#ul Mare – Retezat;

august 1999 – un elicopter IAR-330 intervine pentru salvarea alpinistului VasileNica, din Media[, grav accidentat \n Valea Arpa[u Mare, din Mun]ii F`g`ra[;

august 1999 – aeronave C-130 Hercules, An-24 [i An-26 au transportat \nTurcia personal medical [i ajutoare umanitare pentru sprijinirea poporului turc \nefortul de \nl`turare a urm`rilor unui cutremur de p`m#nt;

ianuarie 2000 – un elicopter IAR-330 execut` o misiune de cùtare–salvare aunui grup de [ase pescari, \n zona Jurilovca;

aprilie 2000 – elicoptere IAR-330 execut` misiuni de transport ajutoare uma-nitare, cercetare meteo, cùtare–salvare [i evacuare a persoanelor sinistrate \n zoneleafectate de inunda]ii, \n jude]ele Timi[ [i Hunedoara;

mai 2001 – elicoptere IAR-330 execut` misiuni de cùtare–salvare a persoanelordisp`rute \n urma unei explozii la bordul petrolierului bulg`resc MESTA.

aprilie 2004 – un avion An-26, apar]in#nd Bazei 90 Transport Aerian, a decolat\n regim de urgen]` spre capitala Iordaniei, Amman, pentru a prelua 6 cet`]enirom#ni, victime ale unui accident rutier deosebit de violent;

martie 2004 – dou` aeronave An-26, apar]in#nd Bazei 90 Transport AerianOtopeni, au primit misiunea de a aduce din, capitala Spaniei, corpurile ne\nsufle]iteale concet`]enilor no[tri uci[i \n atentatele din 11.03.2004;

decembrie 2004 – un avion C-130 Hercules, apar]in#nd Bazei 90 TransportAerian Otopeni, a decolat spre Sri Lanka, \nc`rcat cu ajutoare umanitare pentrupopula]ia lovit` de un puternic seism;

iunie 2008 – o aeronav` C-130 Hercules, \nc`rcat` cu peste 10 tone de materiale,decoleaz` spre China, grav afectat` de cutremurul din 12.05.2008.

August 2001 – ministrul ap`r`riina]ionale, Ioan Mircea Pa[cu, [i [eful

SMFA, generalul-locotenent GheorgheBuc[e, felicit` pe formidabilii aviatori din

forma]iaFRECCE TRICOLORI

AGEND~

8 CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

O delega]ie rom#n`, condus` de[eful Statului Major al For]elorAeriene, generalul-locotenentgeneralul-locotenentgeneralul-locotenentgeneralul-locotenentgeneralul-locotenentConstantin CroitoruConstantin CroitoruConstantin CroitoruConstantin CroitoruConstantin Croitoru, a efectuat, \nperioada 03–05 septembrie, o vizitòficial` \n Belgia, la invita]iaomologului sù belgian. Programul ainclus deplas`ri la diverse obiectivemilitare (Academia Militar` Regal`,Cartierul General al MinisteruluiAp`r`rii Belgian, Baza Aerian` de laBeauvechain [i la ATCC-ul – Centrulde Control al Traficului Aerian – de laSemmerkaze), dar [i seminarii [iconvorbiri pe teme specifice.

Dintre acestea, au re]inut aten]iaparticipan]ilor urm`toarele itemuri: reorganizarea For]elor AerieneBelgiene în cadrul unui comandamenttip JOINT, care include toate categoriilede for]e, subordonate unui Depar-tament pentru Opera]ii [i Instruire; constituirea bugetului destinat avia]ieimilitare belgiene prin realizarea unuiPlan Strategic elaborat pe 15 ani; prezen]a unui num`r de doar 7.300militari \n cadrul For]elor Aeriene,accentul punându-se pe procurarea deechipament de ultim` genera]ie [i pe

Vizita [efului SMFA \n Belgia

Conferin]a anual` a [efilorFor]elor Aeriene din Uniunea

European`Reuniunea din acest an a European Air Chiefs’ Conference

(EURAC) a avut loc la Budapesta, Ungaria, [i a reunit 18 dincei 21 de membri ai Conferin]ei. Din partea For]elor AerieneRom#ne a fost prezent generalul-locotenent ConstantinCroitoru, liderul For]elor Aeriene Rom#ne.

Tema principal` a reuniunii, desemnat` de ]ara gazd`,conform regulilor EURAC, a fost „Cross-Border OperationsConcerning Air Defence Aspects”.

|n ceea ce prive[te controlul spa]iului aerian \n Europa,s-a subliniat faptul c` aeronavele RENEGADE reprezint` oresponsabilitate na]ional` care ridic` probleme procedurale.

De asemenea, misiunile transfrontaliere de Poli]ie Aerian`,pentru a fi eficiente în orice situa]ie, trebuie s` beneficieze deimplicarea factorului politic în aprobarea acordurilor bilaterale,cooperarea civil-militar` în domeniul managementului spa]iuluiaerian [i existen]a unui sistem de schimb al informa]iilordespre situa]ia aerian` compatibil cu sistemele na]ionale decomand`-control aeriene;

Totodat`, conferin]a a reprezentat [i un punct de plecarepentru realizarea unor strategii comune \n ceea ce prive[teactivit`]ile, misiunile [i elementele standard de doctrin` petermen mediu [i lung.

Maior dr. ing. Augustin SPERIL~

Exerci]iul MILEX 08Exerci]iul Uniunii Europene MILEX 08 a constituit principala activitate de

instruire desf`[urat` de Statul Major al Uniunii Europene (EUMS) \n acest an[i a vizat testarea capacit`]ii de activare a Comandamentului Opera]ional alUniunii Europene (EU OHQ), concomitent cu cea de planificare a unei opera]iiautonome de interven]ie în situa]ii de criz` pentru o for]` de maximum 40 000de militari. De asemenea, a fost urm`rit modul de interac]iune între EU OHQ,asigurat de Italia, [i Comandamentul For]ei Uniunii Europene (EU FHQ),asigurat de Spania.

Ofi]erii din For]ele Aeriene Române, prezen]i la exerci]iu la sf#r[itul luniiiunie a.c., au fost încadra]i în structurile CJ2 – Informa]ii, [i CJ 4 – Logisticàle EU OHQ, comandament care a func]ionat pe loca]ia ComandamentuluiOpera]ional Întrunit al For]elor Armate Italiene, în baza aerian` Centocelle/Roma.

La activitate au mai participat ofi]eri din Austria, Belgia, Cipru, Fran]a,Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Olanda, Slovacia, Spania, Suedia [i Ungaria.

Locotenent-comandor Florin GEORGESCU

realizarea capacit`]iiexpedi]ionare a for]elor;

ca \nzestrare, For]eleAeriene au în dotare 71de avioane de lupt`,tendin]a fiind de a ajungela 60, 19 avioane detransport (tip C-130 H,Airbus A310-200), aces-tea urmând s` fie înlo-cuite, începând cu anul2016, cu avioane de tip A400, 66 avioane de antre-nament de diferite tipuri(incluzând aici Marchetti260, Alpha-Jet etc.), 44de elicoptere tip Agusta A-109 [i 14 UAV-uri;

De asemenea, s-areiterat deschidereaFor]elor Aeriene Belgienepentru oportunit`]i deinstruire în comun,exist#nd, din acest punct de vedere, oserie de ini]iative: trecerea peavioane jet în comun cu parteneriNATO, în bazele aeriene de la Cazaux[i Tour; schimbul de date cu organis-mele similare civile, de interes fiind fap-

tul cã existã o frecven]` comun`,cunoscut` [i de civili, care poate fifolositã de ace[tia pentru deconflic-tarea unor anumite situa]ii.

C`pitan Cristian {OLEA

AGEND~

9CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

|n perioada 03–06 noiembrie a.c., odelega]ie condus` de comandantulFor]elor Aeriene din Ucraina, generalul-colonel Ivan Stepanovici Rusnak, aefectuat o vizit` oficial` \n Rom#nia lainvita]ia [efului Statului Major al For]elorAeriene Rom#ne, generalul-locotenentConstantin Croitoru. Din componen]acelor dou` delega]ii au f`cut parte ofi]ericu func]ii de conducere \n structurile desiguran]` a zborurilor [i de mentenan]` aaeronavelor.

Activitatea a fost o bun` oportunitatede cunoa[tere reciproc` pentru cele dou`p`r]i, at#t \n ceea ce prive[te organizarea[i structura actual` a For]elor Aeriene dinRom#nia [i Ucraina, c#t [i planurile deperspectiv` [i domeniile de reform`.

De pe agenda activit`]ilor nu au lipsit

5 pilo]i militari turci au vizitat unit`]i din For]ele Aeriene Rom#ne \n perioada3–7 octombrie a.c., cu scopul de a cunoa[te modul de desf`[urare a misiunilorde cùtare-salvare \n Rom#nia [i de a \mp`rt`[i din experien]a lor \n domeniu.

Cu aceast` ocazie, pilo]ii rom#ni au prezentat colegilor turci misiunile For]elorAeriene Rom#ne, precum [i evolu]ia, din punct de vedere normativ [i practic, amisiunilor de zbor de cùtare-salvare [i de cùtare-salvare prin lupt`. La r#ndullor, pilo]ii turci au relatat despre modul cum se antreneaz` [i ac]ioneaz` ei \nmisiuni de acest tip, \n cadrul sistemului na]ional de cùtare-salvare.

Delega]ia For]elor Aeriene Turce a vizitat facilit`]ile Bazei 90 TransportAerian, unde au fost prezentate, \ntre altele, simulatorul de zbor pentru elicopterulIAR-330 SOCAT [i echipamentele MEDEVAC. De asemenea, oaspe]ii au aflatdespre modul \n care se realizeaz` fluxul informa]ional [i sistemul de comand`-control la Centrul Opera]ional Aerian, dar [i care sunt facilit`]ile medicale de

recuperare la Institutul Na]ional de Medicin` Aeronautic` [i Spa]ial`.Cooperarea rom#no-turc` \n domeniul cùt`rii-salv`rii nu este o noutate.

Militari [i aeronave ale celor dou` for]e aeriene, rom#ne [i turce, al`turi de for]edin Ungaria s-au antrenat \n comun la C#mpia Turzii, \n cadrul exerci]iului decùtare-salvare SAREX–2006. Ca o continuare a cooper`rii \n domeniu, For]eleAeriene Rom#ne au fost invitate s` participe cu dou` elicoptere IAR-330 la unexerci]iu de cùtare-salvare pe teritoriul Turciei, anul viitor.

Sublocotenent Liliana V~T~M~NESCU-HANGA

VIZITA COMANDANTULUIFOR}ELOR AERIENE DIN UCRAINA

|N ROMÂNIAprimirea oficial`,cu gard` de onoa-re, la sediul Sta-tului Major alFor]elor Aeriene,vizitarea Bazei 90Transport Aeriande la Otopeni [i aBazei 86 Aerienede la Fete[ti.Astfel, oaspe]ii ucraineni au avut ocaziade a cunoa[te principalele categorii detehnic` [i armament din dotare, precum[i programele de modernizare \ndomeniile avia]ie, ap`rare antiaerian` [iradioloca]ie.

Modul de organizare [i desf`[urare aprocesului de formare, instruire [iperfec]ionare a cadrelor militare din

For]ele Aeriene Rom#ne pe timpulperioadei de pre-aderare la NATO, precum[i \n perioada ulterioar` ader`rii, aconstituit un subiect de interes pentrudelega]ia ucrainean`.

Sublocotenent LilianaV~T~M~NESCU-HANGA

SCHIMB DE EXPERIEN}~ |NTRE PILO}IIMILITARI ROMÂNI {I TURCI |N DOMENIUL

C~UT~RII-SALV~RIIConferin]` privindConferin]` privindConferin]` privindConferin]` privindConferin]` privind

modernizareamodernizareamodernizareamodernizareamodernizareaelicopterelorelicopterelorelicopterelorelicopterelorelicopterelor

În perioada 24-26 octombrie, o delega]ie a Statului Majoral For]elor Aeriene a participat la Conferin]a de Lucru pe temaCre[terii Disponibilit`]ii Elicopterelor pentru opera]ii \n zonede conflict (ESDP), desf`[urat` la sediul Agen]iei Europenepentru Ap`rare din Bruxelles, Belgia.

Conferin]a a avut dou` evenimente majore: prezentarea,de c`tre unii participan]i, a programelor de modernizare aelicopterelor din dotare [i a experien]ei din teatrele de opera]ii[i prezentarea, de c`tre 3 firme din cadrul industriei europenede ap`rare, a modalit`]ilor prin care aceste companii suntcapabile s` sprijine aceast` ini]iativ`.

Marea Britanie a prezentat lec]iile înv`]ate din teatrele deopera]ii, din care s-au re]inut, \n principal, urm`toarele date:

– pentru ca un pilot s` fie apt în teatru sunt necesare circa250 ore zbor/an/pilot, plus 40 ore zbor/an/pilot pentruaclimatizare;

– este necesar un antrenament special pentru Afganistan:zbor în de[ert [i la temperaturi mari (Maroc), condi]ii meteogrele [i aterizare pe z`pad` (Norvegia), zbor la munte [i încondi]ii meteo grele (Marea Britanie);

– echipajul navigant trebuie s` execute suplimentarinstruc]ie de infanterie [i pentru supravie]uire;

– afi[aje compatibile NVIS.Participarea la activitate a fost un prilej bun pentru

delega]ia rom#n`, condus` de c`pitan-comandorul inginerMarcel B`lulescu, pentru a vedea stadiul ini]iativei anglo-franceze privind m`surile, pe linie de antrenament [i pentrumodernizarea elicopterelor, în vederea cre[terii disponibilit`]iielicopterelor pentru misiuni în cadrul UE, precum [i experien]aacumulat`.

Locotenent-comandor Mihail OAN}~

AGEND~

10 CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

Trìm \ntr-o lume \n continu` transfor-mare, \n care schimb`rile se produc foarterepede, iar provoc`rile viitorului sunt dince \n ce mai greu de prezis.

|n multe domenii \nt#lnim noi tendin]e,diferen]ele \n cre[tere \ntre cerin]e [icapabilit`]ile existente provoc#nd oruptur` a tradi]iilor. Concomitent, recons-truc]ia pe noi principii urmeaz`, \n cele maimulte cazuri, modelul na]iunilor dezvol-tate.

Noile ]`ri membre NATO [i UE aplic`strategii specifice pentru transformare.Avia]ia nu face excep]ie de la acest trend,fiind influen]at` de limitele economice [iposibilit`]ile financiare. Procesele necesaretransform`rii For]elor Aeriene au ca ]int`politicile [i doctrinele, capabilit`]ile [iresursele, antrenamentul.

De asemenea, trebuie subliniat c`, \nafar` de necesit`]ile de achizi]ie de noiavioane [i echipamente, For]ele Aerienesunt obligate s` foloseasc` fondurilebugetare \n scopul antren`rii eficiente [idezvolt`rii profesionale a pilo]ilor militari.

Statutul social actual al pilo]ilor militari[i-a pierdut atractivitatea prin care tineriierau motiva]i s` devin` pilo]i militari. Totu[i,

pentru dezvoltarea profesional`, reprezintùn alt factor major \n pierderea motiva]iei.

Evitarea pierderii pilo]ilor reprezint` oprovocare major` pentru For]ele Aeriene,deoarece acest proces conduce la o limitaredrastic` a resursei umane, afect#nd astfelsecuritatea na]ional`. Din acest motiv, estenecesar` implementarea unor m`suri demotivare a pilo]ilor, cum ar fi cre[tereasalariilor [i acordarea de sporuri, unstandard ridicat de via]` \n bazele aeriene,

echipament de calitate, cre[terea num`-rului de ore de zbor [i calitatea antrenamen-tului, promovarea personalului cu perfor-man]e remarcabile etc.

General de flotil` aerian`Virgil RISTEA

motiva]ia de a zbura aeronave militare \ncèxist` printre tinerii studen]i, iar noi trebuies` g`sim modalit`]ile de amen]ine vie aceast` pasi-une.

|n particular, analizelesociale arat` necesitateaunei schimb`ri de ordinpragmatic a motiva]ieipentru zbor: ob]inereaunei diplome, bani [i, maipu]in, influen]a altorfactori, precum patriotis-mul, satisfac]ia profesio-nal`, curiozitatea, influ-en]a p`rin]ilor sau a mass-mediei.

Din momentul \n careacumuleaz` experien]` dezbor, pilo]ii militari autendin]a de a-[i satisface “motiva]iilepragmatice”, demision#nd din func]iilemilitare pentru a se angaja la companiiaeriene civile sau \n alte structuri non-militare. Acest aspect poate fi explicat prindificult`]ile actuale ale dezvolt`rii cariereimilitare. |n plus, num`rul sc`zut de orede zbor, perceput drept nesatisf`c`tor

(tem` prezentat` la Simpozionul Aeronautic Interna]ional,Paris, 2008)

Antrenament la Capu Midia

|n perioada 20.10–03.11.2008, trei batalioaneapar]in#nd Brig`zii 1Rachete Sol-Aer “GeneralNicolae D`sc`lescu” audesf`[urat, \n Tab`ra deInstruc]ie [i Poligonul deTrageri Sol-Aer “Generalde brigad` Ion Bungescu”,de la Capu Midia, antrena-mente [i trageri de instruc-]ie cu echipele de lupt` alebatalioanelor participante,pe ]inte aeriene marcate deaeronave de lupt` apar]i-n#nd Bazei 86 Aeriene.

Activit`]ile din poligonau debutat cu executarea de lucr`ri de\ntre]inere tehnic` sezoniere la complexelede rachete sol-aer [i de radioloca]ie, aucontinuat cu evaluarea echipelor batalioanelorprivind preg`tirea tehnicii [i s-au finalizat cuantrenarea operatorilor \n modul de ac]iune\n mediu electromagnetic ostil.

Mediul ostil a fost creat de c`tre platformeterestre de bruiaj \n cadrul exerci]iuluiinterna]ional “NEWFIP”, \ngreun#nd astfelmisiunea operatorilor din echipele de luptàle batalioanelor \n descoperirea [i comba-

terea ]intelor marcate prin aeronave de lupt`din Baza 86 Aerian`.

Din primele concluzii desprinse, arezultat c` exerci]iul [i antrenamentele auavut ca efecte cre[terea coeziunii echipelorbatalioanelor [i men]inerea tehnicii derachete sol-aer la parametri care s` permitèxecutarea \n condi]ii de siguran]` aexerci]iilor cu [i f`r` trageri de lupt`.

Maior Adrian EN~CHESCU

Conferin]a „Building NewOperational Capabilities of the

Bulgar ian Bulgar ian Bulgar ian Bulgar ian Bulgar ian A i r Force”Ai r Force”Ai r Force”Ai r Force”Ai r Force”

Conferin]a interna]ional` care a avut loc laSofia, Bulgaria, \n perioada 01-03 octombrie a.c.,a fost dedicat` noilor capabilit`]i opera]ionale aleFor]elor Aeriene ale Bulgariei, contextului [iimplica]iilor planului lor de dezvoltare pân` înanul 2015, [i a fost prezidat` de c`tre comandantulFor]elor Aeriene Bulgare, generalul-generalul-generalul-generalul-generalul-locotenent Simeon Simeonovlocotenent Simeon Simeonovlocotenent Simeon Simeonovlocotenent Simeon Simeonovlocotenent Simeon Simeonov.

Pozi]ia For]elor Aeriene Române, exprimat`de c`tre comandorul drcomandorul drcomandorul drcomandorul drcomandorul dr. Florentin. Florentin. Florentin. Florentin. FlorentinBr`tulescuBr`tulescuBr`tulescuBr`tulescuBr`tulescu, [eful delega]iei, printr-o prelegerelegat` de subiectul întâlnirii, a reiterat capacitateaFAR de a-[i îndeplini rolul [i misiunile în cadrulintern [i aliat, de a definitiva procesul detransformare [i integrare în NATO.

La final, to]i participan]ii au apreciat càctivitatea [i-a atins scopul, c` ideile [ipropunerile exprimate se pot materializa în planuri[i programe de cooperare/colaborare pe termenscurt, mediu [i lung, conform intereselor defunc]ionare [i dezvoltare specifice.

Locotenent-colonelIulian M~CREANU

PROVOCÃRI POLITICE {I SOCIALE CUPRIVIRE LA FORMAREA TINERILOR PILO}I

PROVOCÃRI POLITICE {I SOCIALE CUPRIVIRE LA FORMAREA TINERILOR PILO}I

AGEND~

11CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

Acest concept a ap`rut ca urmare anevoii de restructurare a spa]iului aerianeuropean pentru cre[terea [i optimizareacapacit`]ii de trafic [i a eficien]ei sistemuluiATM, având ca finalitate cre[tereasiguran]ei zborurilor.

Conferin]a, care a avut loc la Bruxelles,\n perioada 29.09-01.10, având ca partici-pan]i membrii comitetului Cer EuropeanUnic (Single Sky Committee), doar aconsfin]it \nceputul aplic`rii regulilor [iprincipiilor enun]ate de forul european. |ncapitala Belgiei a fost prezent` [i odelega]ie a Statului Major al For]elorAeriene.

Principalele puncte de interes aleconferin]ei au fost: adoptarea agendei delucru, informarea despre progresulînregistrat de pachetul legislativ europeanSES II, rolul Autorit`]ilor Na]ionale de

CER EUROPEAN UNIC

Supervizare (NSA) [icooperarea acestora încadrul Uniunii Euro-pene (UE), stadiulprogramelor SESAR(Single European SkyATM Research), im-plementarea regulilorde transfer [i coordo-nare a zborurilor aero-navelor prin leg`turade date (data link)între unit`]ile de traficaerian, evaluarea sta-diului blocurilor func-]ionale de spa]iu aerian(FABs) din Europa,analiza [i evaluareamodific`rilor legisla-

tive ale pachetului SES II, modalit`]i deraportare ale statelor privind implemen-tarea legisla]iei SES [i FUA (UtilizareaFlexibil` a Spa]iului Aerian), stadiul [iprogresul activit`]ilor [i programelorderulate de c`tre EUROCONTROL îndomeniul SES.

Concluziile conferin]ei au relevat ideeac` riscurile conceptului de Cer UnicEuropean pentru domeniul militar suntlegate de asumarea costurilor pentrurealizarea unui nivel acceptabil deinteroperabilitate a sistemelor de la bordulavioanelor [i de la sol, privind comunica-]iile, naviga]ia [i metodologia de analiz`costuri-beneficii.

General de flotil` aerian`Virgil RISTEA

CER EUROPEAN UNIC

„Care este adresa generalului vostru? Pentru c`vreau s`-i trimit o scrisoare de mul]umire, totul a fostexcelent!”. Este doar unul dintre mesajele de multumire[i apreciere primite de c`tre personalul BirouluiMeteorologic din Centrul de Opera]ii Aeriene dup`desf`[urarea celei de-a doua Conferin]e din acest ana Grupului de Lucru pentru Schimb de Informa]iiMeteorologice [i Oceanografice al ComandamentuluiAliat pentru Opera]ii al NATO (ACOMEX Meeting).Deschiderea festiv` a Conferin]ei Interna]ionale deMeteorologie [i Oceanografie a fost f`cut` de [efulStatului Major al For]elor Aeriene, domnul general-general-general-general-general-locotenent Constantin Croitoru.locotenent Constantin Croitoru.locotenent Constantin Croitoru.locotenent Constantin Croitoru.locotenent Constantin Croitoru. Activitatea s-a desf`[urat la Bucure[ti, în perioada 22–24octombrie.

Principala misiune a acestui grup de lucru const`în propunerea, sus]inerea [i asigurarea m`surilor [isolu]iilor de realizare [i modernizare a schimbului dedate meteorologice [i oceanografice în cadrul Alian]eiNord-Atlantice. Membrii grupului, speciali[ti îndomeniile meteorologie, oceanografie [i comunica]iise întâlnesc de dou` ori pe an pentru a analiza, înprimul rând, comunica]iile în cadrul Sistemului deInformare Meteorologic` al NATO, sistemele actualede vizualizare a datelor [i produselor meteo [i oceano-

CONFERIN}A INTERNA}IONAL~ DEMETEOROLOGIE {I OCEANOGRAFIE

grafice, precum [i solu]iile po-sibile pentru viitor, având învedere transformarea Alian]ei [inevoia de adaptare la schimb`-rile [i provoc`rile mediuluiinterna]ional de securitate.

De asemenea, o importan]`deosebit` este acordat` spriji-nului METOC (meteorologic [ioceanografic) pentru opera]iile[i exerci]iile Alian]ei, cu accentpe comunica]ii. Pe parcursulreuniunii au fost prezentate [irapoartele reprezentan]ilor na]ionali, prilej cu care afost apreciat` înc` o dat` participarea ofi]erilormeteorologi din For]ele Aeriene Române la misiuneaISAF din Afganistan.

Reuniunea, desf`[urat` în ambian]a regal` aPalatului Cercului Militar Na]ional, a fost prima deacest gen g`zduit` de România. Ideea ca aceast`reuniune s` aib` loc în România a ap`rut în urm` cudoi ani, la cea de-a doua conferin]`, din anul 2006, dela Oslo, [i a apar]inut secretarului grupului de lucru.

Organizarea [i desf`[urarea în condi]ii excelentea conferin]ei se datoreaz` echipei conduse de

c`pitan-comandorul dr. Dan FLOREA,c`pitan-comandorul dr. Dan FLOREA,c`pitan-comandorul dr. Dan FLOREA,c`pitan-comandorul dr. Dan FLOREA,c`pitan-comandorul dr. Dan FLOREA, [efulBiroului de Analiz` [i Prognoz` Meteo din Centrul deOpera]ii Aeriene. Programul preg`tit oaspe]ilor str`iniîn afara lucr`rilor conferin]ei a fost apreciat la nivelulexcelent de c`tre to]i participan]ii, vizita la PalatulParlamentului [i ambian]a Palatului Cercului MilitarNa]ional fiind punctele forte.

Locotenent-comandorSilviu GOGU

Schimb de experien]` îndomeniul MEDEVAC –activitate Mil-to-Mil

O delega]ie a Statului Major al For]elorAeriene a participat, de cur#nd, la Montgomery,SUA, la un schimb de experien]` \n domeniulactivit`]ilor medicale cu profil militar \n diferitezone de conflict.

Activitatea a avut drept scop primordialfamiliarizarea ofi]erilor medici din For]ele Aerienecu opera]iuni de evacuare aeromedical`, acestaspect fiind unul din pilonii implement`riiSTANAG-ului FG E 0035 – Capabilit`]i deevacuare aeromedical` –, standard asumat [i deFor]ele Aeriene Române.

De asemenea, s-au recunoscut preocup`rimajore pentru reducerea amenin]`rilor asupras`n`t`]ii combatan]ilor, pentru îmbun`t`]ireaperforman]ei umane în For]ele Aeriene,descoperirea de noi sisteme de arme ultramoderne[i evaluarea, diminuarea impactului asupras`n`t`]ii efectivelor în câmpul de opera]iuni, azgomotului, accelera]iei, dezorient`rii vizuale, astresului [i oboselii.

Activitatea a permis, totodat`, familiarizareaechipei de medici a Statului Major al For]elorAeriene cu procedurile aeromedicale [i terestreimpuse de asigurarea medical` de tip ROL I, II [iIII în teatrul de opera]iuni din Afganistan [i Irak,precum [i cu procedurilor tactice de organizare [icoordonare a ac]iunilor CASEVAC [iMEDEVAC.

Locotenent-colonel medicTraian Claudiu IONESCU

MANAGEMENTUL RESURSELOR

12 CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

– Domnule general de brigad`, vara– Domnule general de brigad`, vara– Domnule general de brigad`, vara– Domnule general de brigad`, vara– Domnule general de brigad`, varaaceasta a fost fierbinte, la propriu [i laaceasta a fost fierbinte, la propriu [i laaceasta a fost fierbinte, la propriu [i laaceasta a fost fierbinte, la propriu [i laaceasta a fost fierbinte, la propriu [i lafigurat, pentru Statul Major al For]elorfigurat, pentru Statul Major al For]elorfigurat, pentru Statul Major al For]elorfigurat, pentru Statul Major al For]elorfigurat, pentru Statul Major al For]elorAeriene (SMFAeriene (SMFAeriene (SMFAeriene (SMFAeriene (SMFA), având în vedere reorga-A), având în vedere reorga-A), având în vedere reorga-A), având în vedere reorga-A), având în vedere reorga-nizarea [i redimensionarea structurilor denizarea [i redimensionarea structurilor denizarea [i redimensionarea structurilor denizarea [i redimensionarea structurilor denizarea [i redimensionarea structurilor deconducere din For]ele conducere din For]ele conducere din For]ele conducere din For]ele conducere din For]ele Aeriene (COAPAeriene (COAPAeriene (COAPAeriene (COAPAeriene (COAP,,,,,CRC, COBA). S-a încheiat acest procesCRC, COBA). S-a încheiat acest procesCRC, COBA). S-a încheiat acest procesCRC, COBA). S-a încheiat acest procesCRC, COBA). S-a încheiat acest processau este în derulare?sau este în derulare?sau este în derulare?sau este în derulare?sau este în derulare?

– – – – – Mai întâi, pot spune c` din actuala mea pozi]iede [ef al resurselor, lucrurile pot fi analizate într-onou` perspectiv`. A[ dori s` fac referire, în primulrând, la transformarea armatei [i, în special, laredimensionarea For]elor Aeriene, care este un procesce nu se va încheia poate niciodat`, având în vederedinamica schimb`rilor din domeniile: politic`,economie, armat`, educa]ie etc. Este un procesfiresc, obiectiv, care nu este impus de cineva anume,ci reprezint` o necesitate. Este un subiect pe care îlparcurg nu numai Armata României, ci toateorganismele militare ale NATO [i din lume. Via]aeste într-o continu` mi[care.

Practic, procesul de transformare, care secompune din reorganiz`ri, restructur`ri [iredimension`ri ale structurilor militare, se deruleazànual, pe baza unor documente. Este vorba de a[a-zisul „Program cadru de continuare a procesului derestructurare [i modernizare a Armatei României înperioada 01.01.–31.12.2008", precum [i de Ordinulministrului MS17/ 25.02.2001, care stabile[te desfiin-]area, transformarea, integrarea, resubordonarea [ireorganizarea structurilor militare, redislocarea [iînfiin]area unor comandamente, mari unit`]i [iforma]iuni în Armata României.

Dac` ne referim strict la activitatea din SMFA,în anul 2008, ea s-a concentrat asupra realiz`rilorcondi]iilor necesare pentru modernizarea capabilit`]ilorde for]e, concomitent cu consolidarea organiza]ional`care s` permit` îndeplinirea misiunilor specifice, atâtîn plan na]ional, cât [i a celor asumate în cadrulAlian]ei Nord-Atlantice.

Principalul domeniu de interes în care seac]ioneaz` este men]inerea nivelului opera]ional –misiunea de baz` a unit`]ilor prev`zute în ObiectiveleFor]ei în mod deosebit, [i anume: escadrilele de avia]ie,patrulele de avia]ie care execut` Serviciul de Lupt`Poli]ie Aerian` în cadrul sistemului NATO IntegratedAir Defence System (NATINADS), avionul C-130,deta[amentul de elicoptere de transport, modulul EOD.De asemenea, am început procesul de ini]ializare aopera]ionaliz`rii a dou` elicoptere IAR-330 MEDEVAC[i opera]ionalizarea deta[amentului de elicoptere IAR-330 SOCAT Combat Search and Rescue (CSAR),deta[ament care în acest an va fi afirmat de NATOprintr-un exerci]iu de tip ROUEX.

Un alt domeniu de interes a vizat accelerarea

OAMENII SUNT TOTUL, NOI MIZ~M PE OAMENI,NU PE STRATEGII

“Indiferent de condi]iile istorice, diplomatice, politice sau economice, de faptulc` facem parte dintr-o alian]`, cum suntem acum, în NATO, orice ]ar` trebuies` aib` resursele proprii de ap`rare [i ar fi bine ca acestea s` fieîntotdeauna în acord cu timpurile pe care le trìm [i cu vremurile pe care leparcurge omenirea”.

procesului de opera]ionalizare, în primul rând realizareainteroperabilit`]ii cu structurile statelor membre NATO,apoi de modernizare a For]elor Aeriene [i, nu în ultimulrând, cel de profesionalizare a resurselor umane. Astfel,\n cadrul For]elor Aeriene au avut loc reorganiz`ri [iredimension`ri care au vizat SMFA, COAP, COBA,Academia For]elor Aeriene, {coala de Aplica]ie aFor]elor Aeriene, {coala Militar` de Mai[tri [i Subofi]eri,un batalion de rachete sol-aer din cadrul Brig`zii 1Rachete Sol-Aer. De asemenea, au fost desfiin]ate unregiment de rachete sol-aer [i un batalion din cadrulaceleia[i arme, o companie de radioloca]ie [i un centrude între]inere [i repara]ii caz`rmi.

– Ne apropiem de finele anului 2008,– Ne apropiem de finele anului 2008,– Ne apropiem de finele anului 2008,– Ne apropiem de finele anului 2008,– Ne apropiem de finele anului 2008,am putea face o radiografie a ceea ce s-aam putea face o radiografie a ceea ce s-aam putea face o radiografie a ceea ce s-aam putea face o radiografie a ceea ce s-aam putea face o radiografie a ceea ce s-arealizat pân` în prezent?realizat pân` în prezent?realizat pân` în prezent?realizat pân` în prezent?realizat pân` în prezent?

– – – – – În primul rând, am asigurat func]iile minimenecesare, dar nu suficiente pentru îndeplinireamisiunilor ce revin For]elor Aeriene, în condi]iilereducerii efectivelor cu 20%. Am respectat întocmaiHot`rârea Consiliului Suprem de Ap`rare a }`rii(CSAT), am realizat coresponden]a func]ional` întreStatul Major General (SMG) [i structurilesubordonate, în mod deosebit prin transformareaCOAP-ului în Componenta Opera]ional` Aerian`(COA) [i redimensionarea Statului Major al For]elorAeriene.

De asemenea, s-a respectat principiul deredefinire a microstructurilor [i func]iilor în conformitatecu Ordinul ministrului nr. 119/ 2006. S-a realizat,astfel, o mai bun` coordonare a controlului [isupravegherii spa]iului aerian, în mod deosebit afor]elor care execut` serviciul de lupt`, precum [i ofoarte bun` coordonare a traficului aerian militar cucel civil, în condi]ii de deplin` securitate a zborurilor.În momentul de fa]`, putem spune c` For]ele Aeriene[i-au f`cut temele, s-a încheiat procesul derestructurare [i se fac ajust`ri [i reproiect`ri în sensuleficientiz`rii, în pas cu noile structuri.

– – – – – Anul 2008 este important pentruAnul 2008 este important pentruAnul 2008 este important pentruAnul 2008 este important pentruAnul 2008 este important pentruFor]ele For]ele For]ele For]ele For]ele Aeriene [i din perspectiva derul`riiAeriene [i din perspectiva derul`riiAeriene [i din perspectiva derul`riiAeriene [i din perspectiva derul`riiAeriene [i din perspectiva derul`riiprogramelor majore de înzestrare, printreprogramelor majore de înzestrare, printreprogramelor majore de înzestrare, printreprogramelor majore de înzestrare, printreprogramelor majore de înzestrare, printrecare [i avionul multirol. În ce stadiu necare [i avionul multirol. În ce stadiu necare [i avionul multirol. În ce stadiu necare [i avionul multirol. În ce stadiu necare [i avionul multirol. În ce stadiu neafl`m?afl`m?afl`m?afl`m?afl`m?

– – – – – A[a este, avem în derulare programele majorede înzestrare strategic`: avionul multirol [i rachetelesol-aer cu b`taie mare. A[ mai aminti aici programulavionului de transport scurt/mediu curier, programul deînzestrare cu radarul tridimensional GAP FILLER,programele de înzestrare cu capacit ]i de ap rare aerian`cu baza la sol SHORAD-V/SHORAD, Sistemul deComand` Control Aerian Na]ional (SCCAN).

Practic, programul de înzestrare cu avionulmultirol se înscrie în prevederile „Concep]iei deînzestrare cu sisteme [i echipamente majore aArmatei României pentru perioada 2006–2025",document aprobat de CSAT. Au fost selec]ionatefirmele care produc un astfel de avion, au fostefectuate o serie de prezent`ri [i vizite dedocumentare ale speciali[tilor no[tri în ]`rilerespective. S-au desf`[urat toate activit`]ile incluseîn grafic, la termenele prev`zute, [i s-a elaborat notade fundamentare la Ministerul Economiei [iComer]ului în vederea ob]inerii avizului preliminarpentru proiectul de investi]ii avion multirol. Pân` înmomentul de fa]`, putem afirma cu certitudine faptulc` din punct de vedere al Ministerului Ap`r`rii, alspeciali[tilor, noi ne-am f`cut temele, ne-am îndeplinitmisiunea. Solu]ia este undeva la nivelul factorilor dedecizie politico-economic`.

De altfel, indiferent de condi]iile istorice,diplomatice, politice sau economice, de faptul c`facem parte dintr-o alian]`, cum suntem acum, înNATO, orice ]ar` trebuie s` aib` resursele proprii deap`rare [i ar fi bine ca acestea s` fie întotdeauna înacord cu timpurile pe care le trìm [i vremurile pecare le parcurge omenirea. La prima vedere, exist` otendin]` comun` s` se spun` c` aceasta este exclusivtreaba militarilor, \ns` nu este deloc a[a. Aceast`problem` ar trebui s`-i intereseze pe to]i cet`]eniiacestei ]`ri, pentru c` ap`rarea na]ional` implicit, [iap`rarea aerian` nu sunt probleme, exclusiv alemilitarilor, ci ale noastre, ale tuturor românilor.

Nu \n ultinul r#nd, noile realit`]i politice,economice [i militare ale unei lumi dinamice impunnevoia de identificare atent` a tuturor aspectelor,inclusiv a faptului c` resursa uman` trebuie s` fiepermanent în centrul aten]iei, al`turi de celelalteresurse aflate la dispozi]ie, cu men]iunea faptului còamenii pot fi trata]i [i aborda]i, evalua]i [i r`spl`ti]i,motiva]i [i inspira]i în feluri diferite. Din acest motivconsider`m c` oamenii sunt totul, iar noi miz`m peoameni, nu pe strategii.

– V` mul]umesc foarte mult, domnuleV` mul]umesc foarte mult, domnuleV` mul]umesc foarte mult, domnuleV` mul]umesc foarte mult, domnuleV` mul]umesc foarte mult, domnulegeneral de brigad`!general de brigad`!general de brigad`!general de brigad`!general de brigad`!

C`pitan-comandor {tefan POPA

Interviu cu [eful Resurselor Statului Major al For]elor Aeriene,general de brigad` COSTEL T~Tgeneral de brigad` COSTEL T~Tgeneral de brigad` COSTEL T~Tgeneral de brigad` COSTEL T~Tgeneral de brigad` COSTEL T~TARUARUARUARUARU

OAMENII SUNT TOTUL, NOI MIZ~M PE OAMENI,NU PE STRATEGII

AGEND~

13CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

REEDITAREA UNUI ZBOR ISTORIC


Locotenentul Vasile Niculescu (st#nga),\n carlinga avionului Farman 40

Oficialit`]i militare [i civile prezentela eveniment

Primarul municipiului Bacù, RomeoStavarache, \nm#neaz` mesajul

echipajului

REEDITAREA UNUI ZBOR ISTORIC

2008

În urm` cu 90 de ani, într-o zi geroas` de iarn`, un avion de tip Farman 40 cucarlinga deschis`, pilotat de locotenentul Vasile Niculescu, traversa Carpa]ii cu omisiune istoric`.

Ini]iativa ARPIA–filiala Bacù de a reedita zborul istoric al locotenentuluiVasile Niculescu, efectuat la 23 noiembrie 1918, pentru a duce fra]ilor de pesteCarpa]i documente esen]iale necesare înf`ptuirii Marii Uniri, confirm` înc` o datìmportan]a [i atitudinea proactiv` a asocia]iei privind promovarea istoriei aeronauticiiromâne.

Preg`tirile pentru acest eveniment s-au realizat în colaborare cu prim`riilemunicipiilor Bacù [i Blaj [i prin sus]inerea Statului Major al For]elor Aeriene, înscopul mediatiz`rii [idesf`[ur`rii activit`-]ilor într-un contextadecvat, fiind premer-g`toare manifest`rilorna]ionale din data de1 decembrie 2008.

Diminea]a zileide 23 noiembrie 2008a g`sit Bacùl amor]itsub o p`tur` sub]irede z`pad` a[ternut`peste noapte, un tablou de iarn` desprins parc` din amintirile de peste ani alelocotenentului Niculescu.

La ora anun]at`, pe platoul din fa]a Aeroportului Interna]ional Bacù, invita]ii,oficialit`]i militare [i civile, au adus un omagiu echipajului format din locotenentulVasile Niculescu [i c`pitanul Victor Precup. S-a intonat imnul na]ional, s-a oficiato mic` ceremonie religioas` [i s-a dat citire mesajului adresat de c`tre prim`riaBacù c`tre prim`ria din Blaj. Apoi, mesajul a fost încredin]at comandantuluiechipajului îns`rcinat cu nobila misiune de a reedita istoricul zbor.

Întrucât la Blaj [i,mai ales, pe CâmpiaLibert`]ii nu exist`posibilit`]i de aterizarea unui avion, s-a optatpentru varianta elicop-terului, echipajul fiindales din rândul celormai experimenta]i pilo]i[i tehnici de bord dincadrul escadrilei deelicoptere apar]inând

Bazei 95 Aerian` Bacù: c`pitan-comandor Georgic` G\rg\zc`pitan-comandor Georgic` G\rg\zc`pitan-comandor Georgic` G\rg\zc`pitan-comandor Georgic` G\rg\zc`pitan-comandor Georgic` G\rg\z – comandantde echipaj, c`pitan Silviu c`pitan Silviu c`pitan Silviu c`pitan Silviu c`pitan Silviu Andronic Andronic Andronic Andronic Andronic – pilot, maistru militar Lucian Codùmaistru militar Lucian Codùmaistru militar Lucian Codùmaistru militar Lucian Codùmaistru militar Lucian Codù– – – – – tehnic de bord.

În aplauzele participan]ilor, elicopterul s-a desprins de pista aerodromuluiBacù [i, dup` salutul acordat asisten]ei, s-a înscris pe traiectul c`tre Blaj.

|n mesajul municipiului Blaj [i al Mitropoliei Rom#ne Unite cu Roma, Greco-Catolic`, care a fost transmis municipiului Bacù cu aceast` ocazie, se face oevocare a momentului istoric din 23 noiembrie 1918, de pe C#mpia Libert`]ii, dela Blaj, [i a autorilor “primei solii a m#ntuirii noastre \n numele p`cii [i al libert`]iineamurilor”.

“La 90 de ani de la <<Zborul Unirii>> [i de la \nf`ptuirea Marii Uniri de la AlbaIulia, g`sim potrivit s` \ncheiem acest mesaj la fel cum se \ncheia [i apeluladresat rom#nilor la 24 noiembrie 1918 de Consiliul Na]ional Rom#n de la Blaj dea participa la Marea Adunare Na]ional` de la Alba Iulia: “Trìasc` Rom#nia Mare!Trìasc` Neamul Rom#nesc! Dumnezeu cu noi!”, se arat` \n mesajul semnat deprimarul Gheorghe Valentin Rotar [i de arhiepiscopul greco-catolic de Blaj, PFLucian Mure[an.

Aceast` activitate va r`mâne în istoria For]elor Aeriene ca un semn deomagiu adus pilotului Vasile Niculescu, a[a cum tot ca un semn de omagiu este[i înfr`]irea realizat` între ora[ele Bacù [i Blaj.

1918Dup` sosirea ordinului de la Marele Cartier General privind zborul la Blaj, se

fac preg`tiri minu]ioase pentru misiune. Este ales avionul Farman 40 cu stareatehnic` cea mai bun` (nr. 3.240); i se face o revizie complet`. Meseria[ii escadrilei\i monteaz` un rezervor suplimentar pentru a-i m`ri autonomia de zbor.

|n acest timp, “Carpa]ii se \nc`p`]#nau s` r`m#n` ascun[i \n dosul norilor cedin c#nd \n c#nd se scuturau de z`pad`. Trecu o zi, trecur` dou`, trei...”.

Pe 9/22 noiembrie, locotenentul Vasile Niculescu se \nt#lne[te cu enigmaticulpasager, c`pitanul Victor Precup, delegat al Marelui Cartier General. Acesta ,,...aadus de la Ia[i toate l`muririle necesare asupra misiunii ce trebuia \ndeplinit`“.Este stabilit traiectul de zbor. Caracterul [i scopul misiunii \i oblig` s` demontezemitraliera; avionul va primi o cantitate considerabil` de manifeste tip`rite deMarele Cartier General. |n cazul unui atac inamic, nu vor avea cu ce s` riposteze.

|n diminea]a zilei de s#mb`t` 10/23 noiembrie, vremea se amelioreaz`.Echipajul face ultimele preg`tiri. “La indica]ia comandantului grupului, pentru a nu\nghe]a, at#t ciorapii c#t [i m`nu[ile, mai multe perechi din m`tase, au fost\mbibate cu parafin` topit`“.

La 10.30 avionul decoleaz` de pe terenul “acoperit cu un strat de z`pad` depeste 20 cm”. Sunt prezen]i “la aceast` emo]ionant` plecare plin` de pericol, dar[i de m#ndrie patriotic` rom#neasc`, at#t comandantul grupului, c#t [i \ntregulcorp al aviatorilor unit`]ii”. Din cauza \nc`rc`turii, pilotul ia \n`l]ime \n viraje largi.Probabil temperatura s` fie cu mult sub 0 grade – g#nde[te pilotul. Cerul estecurat – deocamdat`. Zboar` de la Bacù c`tre Moine[ti, apoi Asù – \n dreapta,V#rful Ceahlù. Zboar` la peste dou` mii cinci sute de metri altitudine. “Sprest#nga, \n vale, se deschide deodat`, larg [i sur#z`tor, bazinul B#rsei”... Zboar`f`r` posibilitatea s`-[i vorbeasc`, unul \n spatele celuilalt. Busola avionului aluat-o razna; ar fi fost o minune s` nu se \nt#mple a[a. Survoleaz` Sighi[oara,Media[ul cu turnul Golia. Dup` aproximativ dou` ore, c`pitanul Victor Precup,cunosc`tor al zonei, identific` Blajul; arat` \n jos cu m#na, energic. Vasile

Niculescu \l str#nge de um`r; a v`zut [i a \n]eles semnul pasagerului sù...Niculescu \ncearc` s`-[i dea ochelarii jos; frigul \l mu[c` de ochi, lacrimile i sepreling pe obraji din cauza curentului de aer. |[i a[az` ochelarii la loc. Execut` unviraj larg deasupra ora[ului; din avion ninge cu manifeste. Pune ro]ile aparatuluipe C#mpia Libert`]ii. C#mpia de care sunt legate at#tea [i at#tea momente dinistoria acestei ]`ri.

|n timpul scurs de la apari]ia avionului deasupra ora[ului, cu virajul, aruncareamanifestelor [i aterizarea, din str`zile laterale c#teva sute de bl`jeni se revars`c`tre C#mpia Libert`]ii. C#nd cei doi au cobor#t din carling`, au fost \nt#mpina]icu strig`te de “Ura!” [i “Trìasc` Rom#nia Mare!”. Pilotul [i pasagerul sù sunt\nt#mpina]i de c`tre doctorul Victor Macavei [i Gavril Precup din partea Mitropoliei,care “prin cuvinte \ntrerupte de emo]ie [i de strig`tele mul]imii, le-a urat bun venit,asigur#ndu-i c` sunt la ad`post”.

(Extras din cartea Zborul Marii Uniri – de la Bacù la Blaj, autor comandorGeorge-Paul SANDACHI)

14 CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

AGEND~

UE a lansat ini]iativa unei Flote deTransport Aerian Militar

Dou`sprezecestate ale UE aulansat, \n cursullunii octombriea.c., un proiectde constituire aunei flote de tran-sport aerian mili-tar, care ar trebuis` fie pus` ladispozi]ia aces-tora din 2014, \nfunc]ie de nevoilemilitare.

Scopul ac]iu-nii este de a ajuta]`rile Uniunii Eu-

ropene s` fac` fa]` unor angajamente militare din ce \n ce mai numeroase [i de a lesus]ine pe cele care nu au mijloacele necesare achizi]ion`rii de transportatoare sau pecele care vor s`-[i m`reasc` propria flot` \n caz de urgen]`.

Proiectul a fost aprobat la Bruxelles, de c`tre mini[trii ap`r`rii din Belgia, Cehia,Fran]a, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Rom#nia, Slovacia[i Spania.

Ini]iativa Flotei de Transport Aerian European va reuni aparate precum AirbusA400M sau Hercules C-130, a anun]at Agen]ia European` de Ap`rare. Reprezentan]iiAgen]iei au subliniat c` nu exclud Boeing C-17, avioane de transport americanecomandate de alte state europene, dar c` A400M va fi componenta esen]ial` a floteieuropene.

Crearea unei flote aeriene comune va \mbun`t`]i capacit`]ile strategice [i vasc`dea probabilitatea apari]iei unui deficit european semnificativ, a declarat AlexanderWeis, directorul Agen]iei Europene de Ap`rare.

http://www.spacewar.com

Divizia de ap`rare [isecuritate EADS doteaz`

elicopterele Bundeswehr [ipentru misiunileinterna]ionale

|n cadrul unui program de \mbun`t`]ire aprodusului, divizia de ap`rare [i securitate EADS vaechipa elicopterul de transport CH-53G al For]elorArmate Germane cu sistemul EUA (Einsatzunter-stutzungsanlage), care va asigura preg`tirea [iplanificarea misiunilor.

Sistemul va fi dezvoltat de Defence Electronics(DE), parte din EADS DS [i subcontractor alEurocopter Deutschland.

Contractul actual este \n valoare de 10 milioane

de euro [i implic` trei tipuri deelicoptere ale For]elor AerieneGermane: elicopterul de lupt`Tiger, elicopterul de transport NH90[i acum aparatele CH-53 GA.

Sistemele EUA combin`controlul opera]ional [i sus]inereatehnico-logistic` a sistemelor dearme. Sigur [i fiabil, sistemulinformatic al EUA reprezint` unsuport important pentru personaluldin comandament, pilo]ii [ipersonalul tehnic. |n plus, EUAasigur` furnizarea de dateelicopterului CH-53 GA, cresc#ndastfel acurate]ea preg`tirii zborului.Sistemul dispune de o

caracteristic` tehnic` suplimentar`, care permite at#tconectarea la sistemul logistic al For]elor ArmateGermane (LogInfoSys Bw SASPF), precum [i lasistemele acestora de comand` [i de informa]iitehnice.

“Mai ales \n misiunile interna]ionale, esteimportant ca preg`tirea misiunii s` se realizeze \ncondi]ii optime [i supravegherea continu` s` se fac`prin toate metodele tactice [i logistice, asigur#ndastfel protec]ia elicopterelor [i a echipajelor, dar [ireu[ita opera]iunilor” declara Bernd Wenzler, directorulDefence Electronics.

http://www.eads.com

Vizita ComitetuluiMilitar NATO

la Baza Aerian`Geilenkirchen

Pe 13 octombrie a.c., la invita]iageneralului John Craddock, pre[edinteleComitetului Militar al NATO, amiralulGiampaolo Di Paola, [i reprezentan]ii celor26 de ]`ri ale NATO s-au \nt#lnit la bazaaerian` de la Geilenkirchen (Germania).

Vizita a permis observarea \ndeaproapea opera]iunilor de zbor AWACS ale NATO[i aflarea unor informa]ii actuale cu privirela diverse chestiuni care afecteaz`personalul [i misiunea For]ei Aeropurtatede Supraveghere de la Distan]` [i ControlNATO (NAEW&CF). Au fost subliniateaspecte legate de modernizarea aparatelorE-3A AWACS, capabilit`]ile NAEW&CF [isuccesul continuu al opera]iunilormultina]ionale E-3A, care au fost ladispozi]ia NATO pentru mai bine de 25 deani, constituind singura unitate militar`multina]ional` de zbor din lume. |nt#lnireaa fost, de asemenea, un prilej deconcentrare asupra chestiunilor careimplic` comunitatea componentei AWACS,ce include at#t personalul de baz`, precum[i personalul din comunit`]ile germane [iolandeze.

http://www.nato.int

Indonezia a achizi]ionat Su-30

|n data de 12 noiembrie a.c.,compania rus` Rosoboronexport asemnat un contract de v#nzare pentruun num`r de 6 aeronave de tipul Su-30Flanker-C c`tre Indonezia.

Nikolai Dimidyuk, directorul deprograme al companiei ruse, a ad`ugatc` Indonezia este interesat` [i deachizi]ia unor elicoptere de tipul Mi-17[i Mi-35.

http://en.rian.ru/

PAC-3 – Test reu[it

Militari apar]in#nd For]elor AerieneGermane, \mpreun` cu oficiali aiLoockheed Martin [i ai U.S. Army, auefectuat, la sf#r[itul lunii octombrie a.c.,un nou test cu rachete PAC-3 (PATRIOTADVANCED CAPABILITY – 3). Testula avut loc \n poligonul de tragere de laWhite Sand [i a fost un succes ce ademonstrat \nc` o dat` capabilitateaavansat` a rachetelor PAC-3.

Aceasta a fost prima lansarea a uneirachete PAC-3 executat` cu un sistemde tip PATRIOT apar]in#nd Germaniei.

www.lockheedmartin.comPagin` realizat` de

Camelia VLAD

AGEND~

15CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

Avia]ie, naviga]ie, comunica]ie

cli[eePilo]ii cu adev`rat buni sunt cei

care \[i folosesc \n]elepciunea \n scopulevit`rii situa]iilor \n care ar trebui s`-[ietaleze calit`]ile de pilotare.

Indiferent de ce se \nt#mpl`, tudoar piloteaz` avionul.

Zboar` p#n` c#nd ultima pies` a\ncetat s` mai func]ioneze.

E mai bine s` fii aici, jos, dorindu-]i s` fii acolo sus, dec#t s` fii acolo,dorindu-]i s` fi fost aici, jos.

Un avion este posibil s` zboare o

mic` distan]` \n deriv`, dar nu vazbura nici un cm f`r` combustibil.

Ai \ncredere \n sistemele de bord.G#nde[te \nainte ca avionul t`u

s` o fac`.Prefer s` fiu norocos dec#t

priceput.Referitor la puterea motorului.

Mult \nseamn` bun, mai mult \nseamn`mai bun, iar prea mult este exact c#ttrebuie.

Experien]a \nseamn` capacitateade a recunoa[te o gre[eal` atunci c#ndai f`cut-o din nou.

Nimeni nu s-a ciocnit cu cerul,\nc`.

Experien]a este un profesor dur.Mai \nt#i vine testul [i apoi lec]ia.

Aminte[te-]i mereu c` pilotezi unavion cu capul, nu cu m#inile.

Nu l`sa niciodat` un avion s` teduc` acolo unde mintea ta nu a fostprezent` cu 5 minute mai devreme.

Dac` este ro[u sau ruginit, nu \latinge.

Dac` \mpingi maneta \nainte,casele devin mai mari, dac` tragimaneta \napoi, ele devin mai mici.

Conferin]a [efilorFor]elor Aeriene din

NATOActivitatea s-a desf`[urat în perioada

05.10–12.10.2008, la invita]ia [efului StatuluiMajor al For]elor Aeriene ale Statelor Uniteale Americii [i a cuprins briefing-uri [i vizitela Baza Aerian` de la Ramstein (Germania)[i la Bazele Aeriene Bolling, Nellis,Sheppard, Peterson [i Washington din SUA.

Temele principale din agenda conferin]eiau f`cut referire la abordarea comun` aprovoc`rilor viitorului [i la capabilit`]ilebazate pe apropriere (interoperabilitate,concep]ia de opera]ii, antrenament în comun,mentenan]`). În urma discu]iilor, a reie[it

faptul c` fundamentarea acestor capabilit`]ise poate realiza prin: achizi]ii comune(F-35); participarea la programe comune(C-17); oportunit`]i de instruire comun`, dela nivel de baz` la nivel avansat.

De asemenea, au fost analizate proble-matici ca: definirea în perspectiv` a unorstrategii ale secolului XXI prin atitudineproactiv` [i nu reactiv`; integrarea real` aac]iunilor celor 3 categorii de for]e armate înducerea luptei; dezvoltarea problematicii„Cyberspace”; canalizarea investi]iilor dinfondurile FMS spre platforme care deservescac]iuni comune.

General-locotenent Constantin CROITORU

Exerci]iul bilateral româno-american Weapon Training Deploy-ment II (Carpathian Summer 2008)s-a desf`[urat, anul acesta, la CentrulAdministrativ al Aerodromului MihailKog`lniceanu (CAAMK) [i poligonulBabadag.

Delega]ia american`, condus` delocotenent-colonelul Brian A. Yates,s-a constituit \ntr-un deta[amentformat din 160 de militari [i 4 aeronaveC 130 Hercules din Grupul 86 USAFE

Ramstein, \n timp ce delega]ia Statului Major al For]elor Aeriene, condus` de c`pitan-comandorul Adrian Vasile, a fost format` din 40 de militari [i civili apar]in#nd CentruluiAdministrativ Mihail Kog`lniceanu.

În cadrul exerci]iului, au mai participat [i 60 de persoane (54 de para[uti[ti) dinStatul Major al For]elor Terestre, {coala de Aplica]ie a For]elor pentru Opera]ii Speciale[i Batalionul 1 Opera]ii Speciale „Vulturii”, Târgu Mure[.

Exerci]iul a permis, pe l#ng` misiunile comune prev`zute \n scenariu, [i antrenareapersonalului Statului Major al For]elor Terestre în executarea misiunilor de para[utare,precum [i verificarea capacit`]ilor de sprijin ale na]iunii-gazd`.

Activitatea de zbor a totalizat peste 115 ore desf`[urate \n executarea urm`toarelortipuri de misiuni: zbor tactic la joas` în`l]ime, cu utilizarea aparatelor de vedere petimp de noapte (NVG); zbor cu lansare de para[uti[ti [i materiale în poligonulBabadag, cu utilizarea NVG; ateriz`ri pe timp de noapte, cu utilizarea NVG; zborîn forma]ie, pe timp de zi, la vedere; desc`rcare de materiale în condi]ii de lupt` peaerodrom.

Para[ut`rile s-au executat ziua [i noaptea, în condi]ii meteorologice grele, dinaeronavele C-130 Hercules ale partenerului american, de la în`l]imea de 300 m, cuaterizare în teren accidentat. Un num`r de 9 militari români au executat salturi cutehnica de para[utare american`.

Planificarea [i executarea opera]iilor aeropurtate s-a executat \n baza procedurilor[i standardelor NATO, cu particularitatea c` structurile americane acord` un interessporit componentei IT [i de comunica]ii, precum [i modific`rii permanente acaracteristicilor tehnicii de para[utare în func]ie de cerin]ele câmpului de lupt`,precum [i pentru cre[terea nivelului de securitate în executarea para[ut`rilor.

C`pitan Vasile IONESCU

Exerci]iul bilateral româno-american

Carpathian Summer

16 CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

|NV~}~M@NT

În fiecare an, ziua de 1 octombrie adun`pe platoul Academiei For]elor Aeriene“Henri Coand`“ actorii principali aiînv`]`mântului universitar din For]eleAeriene. Studen]ii din cei trei ani de studii,al`turi de profesori, de p`rin]i [i decomandan]i, salut` deschiderea unui nouan universitar, fiecare categorie în partecu speran]e [i aspira]ii diferite, dar totu[i,toate cu acela[i obiectiv: ob]inereaperforman]ei intelectuale. De la în`l]imeatribunei oficiale, invita]ii, personalit`]i alevie]ii publice locale sau ale sistemuluimilitar, î[i ofer` sprijinul necondi]ionatpentru bunul mers al sistemului deînv`]`mânt militar [i î[i exprim` încredereaîn calitatea caracterelor ce vor fi formate la[coala aripilor române[ti.

Anul acesta, la festivitatea de des-chidere a anului universitar au participat

Academia For]elor Aeriene “Henri Coand`”

liderul For]elor Aeriene, generalul-locotenent Constantin Croitoru, prefectuljude]ului Bra[ov, doamna Adriana Don]u,primarul municipiului Bra[ov, domnulGeorge Scripcaru, rectori ai institu]iilorde înv`]`mânt superior bra[ovene, coman-dan]i de unit`]i, reprezentan]i ai e[aloanelorsuperioare, cadre militare în rezerv` [i înretragere, reprezentan]i ai mass-mediei.

Principala noutate pe care o propunenoul an universitar const` în apari]ia, înprograma analitic`, a dou` noi specializ`ri.“Am propus, iar ministrul ap`r`rii aaprobat dou` noi specializ`ri în cadrulFacult`]ii de Avia]ie, respectiv manage-ment aeronautic [i managementultraficului aerian. De asemenea, au fostoperate modific`ri ale planurilor deînv`]`mânt [i ale programelor analitice,în a[a fel încât s` putem r`spundecerin]elor comenzii sociale, respectivStatului Major al For]elor Aeriene”, ne-adeclarat rectorul academiei, comandorprof. univ. dr. Gabriel-Florin Moi-sescu.

La startul cursurilor din acest an uni-

“Viitorul deja a început. {i cred c`acest viitor se construie[te prin efortulnostru, al tuturor: al oficialilor, alprofesorilor, dar mai ales al studen]ilor.Personalit`]ile viitorului, dumnea-voastr` ve]i fi. For]ele Aeriene sau chiarRomânia î[i vor construi viitorul prindumneavoastr`.

Provoc`rile sunt serioase [i nutrebuie s` le a[tepta]i, deoarece multmai important este s` preg`te[ti viitoruldecât s`-l prevezi, iar acest lucrudepinde de dumneavoastr`.”

{eful Statului Major al For]elor Aeriene, general-locotenent Constantin CROITORU

“Academia For]elor Aeriene<<Henri Coand`>> este una dininstitu]iile de înv`]`mânt cu carebra[ovenii se mândresc înc` de laînfiin]are. Absolven]ii acestei academiiau adus numai mândrie celor care i-auformat, dând exemplu de excelen]`profesional`, disciplin` [i onoaremilitar`.

S` nu uita]i niciodat` c` reprezen-ta]i o categorie aparte, avia]ia militar`,spre care oamenii obi[nui]i privesc curespect, iar dumneavoastr` ave]iobliga]ia s` continua]i tradi]ia pionie-rilor români ai aerului.”

Prefectul jude]ului Bra[ov, Adriana DON}U

versitar, s-au prezentat un num`r de 164de studen]i, din care 55 sunt boboci. Deremarcat este ponderea fetelor, în jurul a33 de procente din total, o pondereînsemnat` având în vedere specificulmilitar al institu]iei. Îns`, a[a cum auremarcat profesorii [i comandan]ii de-alungul timpului, accesul fetelor înacademie a avut un efect benefic, ce adus la cre[terea competitivit`]ii întrestuden]i.

Emo]iile specifice fiec`rui început,speran]a c` acesta va aduce realiz`ri noi,îndeplinirea n`zuin]elor mai vechi [ideschiderea unor noi orizonturi au fostprezente [i de aceast` dat` în mintea [isufletul studen]ilor. Astfel, indiferent despecializare, studen]ii din anii terminaliau început deja a se gândi la examenul delicen]`, în vreme ce bobocii a[teapt`,ner`bd`tori, debutul unei noi provoc`ri.

Tuturor, le dorim succes în noul anuniversitar!


SPERAN}E NOI {I VECHI LA DEBUTULANULUI UNIVERSITAR

17CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

|NV~}~M@NT

Debutul anului universitar, indiferent dedomeniul în care se produce acesta, este,întotdeauna, un moment de dezvoltare a uneiemula]ii specifice, de descoperire a unor st`riemo]ionale unice. Trecerea c`tre nivelul,presupus maxim, de recunoa[tere a cuno[tin-]elor [i, în plus, fiorul produs de participareaactiv` la tumultul efervescent al adolescen]eiîn plin` exprimare fac din acest debut de anuniversitar unul din momentele re]inutepermanent în memoria fiec`rui student.

{i \nv`]`mântul militar se situeaz` peacelea[i coordonate. {i aici, emo]iile sunt deaceea[i intensitate.

La {coala de Aplica]ie a For]elor Aeriene“Aurel Vlaicu”, de la Boboc, deschiderea anului

EMO}II AUTUMNALE

universitar s-a remarcat prinsimplitate. Ceremonia des-f`[urat` în data de 01 octom-brie a marcat plasarea tuturorcelor care vor participa laprocesul de înv`]`mânt pediferite trepte de preg`tire:ini]iatic`, profesional`, despecialitate, extracurricular`,trepte conforme cu standar-dele impuse în domeniu.

Prezent la activitate, careprezentant al [efului StatuluiMajor al For]elor Aeriene,generalul de brigad`Costel T`taru a ridicat, prindiscursul sù, [i mai sus[tacheta dezideratelor, aa[tept`rilor, dar [i a necesi-t`]ilor [i sus]inerii: “Dorim caaceast structur de înv`]`mânts` devin` una de elit`, o[coal` în adev`ratul sens alcuvântului, un motor de pro-

pulsare, în pri-mul rând a spe-ciali[tilor decare avia]ia militar` are nevoie în îndeplinireamisiunilor [i, desigur, de ce nu, a viitorilorconduc`tori ai avia]iei militare române.Semnele sunt bune. Deja, din promo]iileanterioare, militarii care au absolvit aceast`[coal` au avut rezultate foarte bune la debutul\n munca \n teritoriu, la corelarea cuno[tin]elorteoretice cu realitatea oferit` de tehnicaexistent` momentan \n dotarea unit`]ilor

militare [i, \n special, laparticiparea \n cadrul diver-selor misiuni [i exerci]iibilaterale [i multina]ionale.Sper`m ca [i baza material`[i suportul didactic s` devin`factori de normalitate, sàting` nivelul propus decapacit`]ile profesionale dejaexistente. |n acest sens, esteo prioritate pentru StatulMajor al For]elor Aerienealocarea tuturor resurselornecesare continu`rii peacelea[i coordonate”.

Viitorii cursan]i, în num`rdin ce în ce mai mic de la an

la an, un fapt nu neap`rat cu caracter regresiv(acest fapt datorându-se totu[i politicii coerentede resurse umane implementate în ultimaperioad` de compartimentul de specialitate din

{coala de Aplica]ie a For]elor Aeriene

cadrul Statul Major al For]elor Aeriene –asigurarea cu resurse umane a viitorului avia]ieimilitare exact pe cerin]ele de personal, deutilizare a tehnicii de avia]ie [i de corelare custructuri similare din cadrul NATO), au trìtdiferit acest moment de debut al anuluiuniversitar de înv`]`mânt.

Emo]ie, dorin]`, noi ]eluri propuse,a[tept`ri de calibru ascendent. “Concomitentcu acumularea de noi cuno[tin]e, avem [iobliga]ia cunoa[terii tuturor procedeelor,metodelor [i p#rghiilor de care dispunem \ncadrul punerii \n practic`, a exers`rii [ipreg`tirii tehnice. Sper`m ca, la finalulcursurilor acestui an universitar, s` putemreprezenta o solu]ie viabil` la provoc`rileimpuse de statutul actual al armatei rom#ne, s`devenim liantul dintre concep]ia de \nv`]`m#nt,necesit`]ile reale din teritoriu [i propriiledeziderate”, a fost opinia unuia dintre studen]iicursului de ofi]eri de stat major din cadrul [colii,c`pitanul Ionu] Popa.

Comandantul {colii de Aplica]ie a For]elorAeriene, comandorul Nicolae Jianu, a

prezentat structura anului de înv`]`mânt, cuprecizarea modulelor [tiin]ifice de preg`tirece vor constitui factorul primordial în cadrulprocesului didactic.

De asemenea, au fost readuse \n aten]ieimportan]a activit`]ilor extracurriculare,op]ionalelor, perioadelor de stagiu. Cuv#ntulcomandantului a reprezentat at#t încheiereaactivit`]ii dedicate deschiderii anuluiuniversitar, c#t [i startul c`tre lupta cu sineînsu[i, click-ul detension`rii emo]ionale [itrecerea spre truda de pe b`ncile [colii, cusperan]a peren` a reu[itei finale: “Calitateasus]inerii, din punct de vedere al resurselormateriale, de c`tre Statul Major al For]elorAeriene, ne oblig`. Ne oblig` s` cre[tem, larândul nostru, calitatea procesului deînv`]`mânt, gradul dedica]iei pentru studiu [idorin]a de cunoa[tere [i autocunoa[tere”.

|n fiecare an, odat` cu venirea toamnei,por]ile universit`]ilor se deschid pentru noi [inoi doritori de studiu aprofundat, pentru ceicare vor reprezenta pilonul societ`]ii viitoare,civile sau militare. Pentru ei \ncepe cea maigrea, dar [i cea mai frumoas` perioad` dinvia]`.

Pentru ei e momentul lui “GaudeamusIgitur !”

Plutonier-major Sorin S~FTOIU

Generalul debrigad` Costel

T`taru citindmesajul [efului

SMFA cu prilejuldeschiderii noului

an universitar

Prezentarea modulelor de studiu pentru anul de\nv`]`m#nt 2008-2009

Team building – definitivareaconceptelor de \nv`]are

Team building – definitivareaconceptelor de \nv`]are

18 CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

INSTRUC}IE LA ACADEMIE

De pe net. . . la De pe net . . . la De pe net . . . la De pe net . . . la De pe net . . . la AcademiaAcademiaAcademiaAcademiaAcademiaFor ]e lo r For ]e lo r For ]e lo r For ]e lo r For ]e lo r Aer ieneAer ieneAer ieneAer ieneAer iene

Calitatea de student militar are unfarmec aparte, cu satisfac]ii [i constrângerispecifice, cu aspira]ii justificate sau cusperan]e ce se pot dovedi false. Dinmomentul în care este declarat admis laAcademia For]elor Aeriene, studentuldevine roti]a unui sistem cu reguli proprii,unde rezist` doar dac` î[i dore[te cuadev`rat o carier` militar`. Imaginile

Zâmbetul bobocilorhollywoodiene cu rangeri [i pilo]i ce austimulat imagina]ia adolescentin` suntînlocuite cu realitatea. Aceasta nu estedeloc la fel de comod` ca [i privitul unuifilm american din confortabilul fotoliu deacas`. De aceea, bobocii academiei nu senum`r` dup` afi[area rezultatelor de laconcursul de admitere, ci dup` perioadade acomodare. Este vorba de perioada încare tân`rul student ia contact cuorganiza]ia militar` prin intermediulinstruc]iei ini]iale [i al instruc]iei militarede baz`. Sigur, nu se reg`se[te nimic din

antrenamentul trupelorspeciale în aceast` pre-g`tire, dar ea reprezint`un test serios pentru ceicare aveau o fals`percep]ie asupra siste-mului sau asupra pro-priilor limite. Iar aici estevorba de studen]ii prove-ni]i de la liceele civile,deoarece un absolventde colegiu militar estemai mult decât famili-arizat cu regulile [icondi]iile vie]ii cazone.

Pe bobocii de laBra[ov i-am întâlnit anulacesta la deschiderea

anului de înv`]`mânt. Dup` nici dou` orede la încheierea festivit`]ii erau în poligon,executând o [edin]` de tragere cuarmamentul individual. Dovada faptului c`timpii mor]i reprezint` o no]iune fals`pentru un militar de carier`. Sau dovadafaptului c` multitudinea no]iunilor cu caretrebuie s` se familiarizeze studentul peparcursul celor trei ani de studii impune ocomprimare a timpului prin activit`]i la “focautomat”.

Studenta Bianca Andreea Enic` estedin Buz`u [i a fost admis` pentruspecializarea artilerie [i rachete sol-aer.Îmbr`cat` în ]inut` mozaic [i cu arma peum`r, o po]i lesne confunda cu Pip,personajul din “Marile Speran]e” a luiDickens, ce încearc` s`-[i descopereidentitatea [i scopul de urmat în via]`.Cutele formate în pielea bocancilor noi,m`rimea 37, cel mult 38, rani]a din spinareînc`rcat` cu completul de protec]ieantichimic, masca de gaze, casca de metal,acest întreg harna[ament purtat de o fat`de cincizeci [i ceva de kilograme ar avea,cu siguran]`, un efect instantaneu asuprasenzorilor proprioceptivi ai cuiva din afarasistemului. Cel pu]in o furnic`tur` pe [iraspin`rii. Cu toate acestea, Andreeapoveste[te cu zâmbetul pe buze despredecizia de a alege o carier` militar`:

Zâmbetul bobocilor

În fiecare an, Academia For]elor Aeriene dela Bra[ov î[i deschide por]ile pentru o nou`promo]ie de studen]i. Mai mare sau maimic`, cu specializ`ri multiple sau doarpentru o singur` arm`, prezen]a unei noiserii de studen]i genereaz` în rândulcadrelor [i al comandan]ilor o emula]ie denatur` intelectual`, specific` mediuluiuniversitar. O nou` vibra]ie se propag` înîntregul mediu înconjur`tor al academiei, depe platou în s`lile de clas` sau laboratoare,de pe terenurile de preg`tire fizic`, pân` îndormitoare. Este vibra]ia unei noi genera]ii,este mireasma bobocilor de toamn`.

Exers#nd montarea-demontareapistolului-mitralier`

19CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

INSTRUC}IE LA ACADEMIE

“Navigam pe internet [i am g`sit unbanner care f`cea reclam` cariereimilitare. Din curiozitate, am accesatpagina, am citit condi]iile [i am decis c`trebuie s` încerc aceast` provocare. Apoi,am vizitat site-ul Academiei For]elorAeriene [i a[a am intrat în contact custuden]ii de la avia]ie. Dup` câteva [edin]ede chat pe forumul studen]ilor, am fostsigur` c` vreau s` urmez aceast` institu]ie.Erau foarte entuziasma]i, nu a fost greus` m` conving`. Îns` acum sunt pu]insurprins` de faptul c` exist` foarte mult`munc` fizic`. De la cur`]enia sectoarelor,pân` la ajutorul oferit procesului derenovare a pavilioanelor. Sper ca acesteaspecte s` dispar` odat` cu începereacursurilor. Personal, prefer mai mult studiu[i mai pu]in` instruc]ie. Am renun]at laFacultatea de Medicin` [i la cea dePsihologie, facult`]i unde fusesem admis`datorit` rezultatelor ob]inute la fazana]ional` a olimpiadei de biologie, pentrucariera militar`. Am venit aici pentru aînv`]a”, ne-a declarat, cu optimism,studenta Enic`.

Colega Biancì, studenta OanaBordianu, este familiarizat` cu programulcazon, ea fiind absolvent` a ColegiuluiMilitar de la Câmpulung Moldovenesc.Povestea Oanei privind alegerea uneicariere militare seam`n` cu a Biancì, însensul c` tot mass-media a “inspirat-o”,îns` de la o vârst` mult mai fraged`. “Înanul în care urma s` sus]in examen de

admitere la liceu am citit un articolîntr-un ziar local despre elevii ColegiuluiMilitar de la Câmpulung Moldovenesc.Fiind de loc din R`dù]i, deci nu foartedeparte, am considerat c` merit` s`încerc. M-am acomodat foarte binecerin]elor din sistem [i, dup` patru ani,am ales s` continui preg`tirea în domeniulmilitar la Academia For]elor Aeriene, chiardac` fusesem admis` [i la AfaceriInterna]ionale, chiar cu burs`. Dar m`felicit pentru alegere, deja se vede oevolu]ie comparativ cu colegiul militar, de

În ultimii ani au intervenit multeschimb`ri la nivelul înv`]`mântului

universitar militar. De la accesulfetelor în academiile militare sau

modificarea metodologiei deadmitere [i pân` la alinierea la

standardele de la Bologna, au fostschimb`ri care au impus abord`ri

noi, diferite, proactive aleprofesorilor [i ale instructorilor în

raport cu studen]ii. Faptul c`background-ul intelectual al

studen]ilor admi[i la AcademiaFor]elor Aeriene este din ce în ce

mai consistent de la an la anreprezint` un semnal c` în sistem

intr` doar cei care î[i dorec cuadev`rat s` urmeze o carier`

militar`. Iar dovada calit`]ii se cite[teîn atitudinea bobocilor, care

abordeaz` activit`]ile impuse prinprogram cu zâmbetul pe buze.


la mâncare [i cazare,pân` la modul în caresuntem implica]i înactivit`]ile curente dec`tre comandan]ii no[-tri, ceea ce m` face s`fiu optimist` pentruviitor”, ne-a declaratstudenta Bordianu.

Reversu lReversu lReversu lReversu lReversu lmeda l i e imeda l i e imeda l i e imeda l i e imeda l i e i

A[a cum spuneam,sunt multe diferen]eîntre un student militar [i unul civil. Înprimul rând, pe lâng` preg`tirea acade-mic`, studentul militar trebuie s`-[iformeze deprinderi specifice statutului deviitor cadru militar. De la specializarea înarm`, pân` la conduita în societate.“Timpul liber exist`, teoretic, îns`programul zilnic acoper` cu activit`]iîntreaga plaj` a intervalului orar cuprinsîntre [ase diminea]a, când se d`de[teptarea, [i zece seara, când se anun]`stingerea. Datorit` activit`]ilor perma-nente, zilele seam`n` foarte mult una cucealalt`, dup` un timp aproape c` nu [tiidac` e mar]i sau dac` e joi. Îns` nu e vorbade monotonie, deoarece activit`]ile suntdiverse, doar intervalul orar între care sedesf`[oar` acestea este predefinit. În oricecaz, dac` î]i dore[ti o carier` militar`,

programul nu reprezint`sub nici o form` unimpediment. Încadrareaîntr-un program [i res-pectarea unor regulispecifice reprezint`, pân`la urm`, dovada faptuluic` faci parte dintr-unsistem organiza]ional, iaracest fapt ar trebui s` temotiveze”, este opiniastudentului GeorgeDumitrache, absolvental Colegiului Militar de laBreaza.

„Am sim]it înc` dinprimele zile în care amajuns aici c` exist` o maimare libertate de decizie

a studentului privind gestionarea timpuluiliber decât în colegiul militar. Încontinuare, a[tept`m cu ner`bdareînceperea cursurilor pentru a ne sim]i cuadev`rat studen]i. În primele s`pt`mânis-a pus accent mai mult pe preg`tireamilitar`, iar acest lucru ne-a ajutat s` necunoa[tem mai bine între noi, s-a creat ocoeziune a grupului care nu se poate realizaîntr-o sal` de clas`“, este opiniastudentului Emil Stiau, absolvent alColegiului Militar din Alba Iulia.

În afar` de programul zilnic, nici

vacan]ele nu sunt la fel de lungi ca aceleadin facult`]ile civile. Cursurile despecialitate încarc` programa academic`.Mai mult, vara se organizeaz` tabere deinstruc]ie, astfel c` vacan]a de var` abiaare o lun` calendaristic`. Sigur, spredeosebire de studen]ii de la facult`]ilecivile, studen]ii militari nu sunt nevoi]i s`recurg` la lupte de gheril` pentru un locîn c`min, masa este asigurat` de institu]ie,la fel echipamentul militar [i chiarrechizitele [colare, iar la absolvire, loculde munc` este garantat prin contract. Unlucru benefic, deoarece lipsa acestor grijispecifice studen]iei pot fi exploatate pentruob]inerea unui randament maxim înprocesul de înv`]`mânt. Exist` îns` [i unrevers al medaliei resim]it pe termen lung,în sensul c` aceste “beneficii” pot crea ofals` impresie asupra realit`]ii [i, prinurmare, chiar o integrare mai greoaie însocietatea civil` în momentul absolvirii.Institu]ia ofer` perspectiva unei cariere,integrarea în societate depinz#nd exclusivde inteligen]a social` a individului.

Aruncarea grenadei

|n coloan` spre academie, lasf#r[itul zilei de instruc]ie

|n coloan` spre academie, lasf#r[itul zilei de instruc]ie

NATO – |N SCHIMBARENATO – |N SCHIMBARENATO – |N SCHIMBARENATO – |N SCHIMBARE

20 CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

|NV~}~M@NTUL UNIVERSITAR |N FOR}ELE AERIENE

– Domnule comandor, înv`]`-mântul militar superior are un specificanume?

– |n mod cert, managementuleduca]ional al organiza]iei militaredispune de particularit`]i ce decurg dinsituarea în aria comun` a sferelor deinfluen]` ale Ministerului Ap`r`rii [iMinisterului Educa]iei, Cercet`rii [iTineretului. Dincolo de implica]iile legatede finalit`]ile educa]iei [i de specificulabord`rii unor norme [i metode careprivesc strict actul educa]ional, dimensi-unea militar` impune [i un alt tip deautoritate. Se îmbin` autoritatea cainterrela]ie, specific` managementuluieduca]ional, cu o autoritate legitimat` prinnorme militare, stricte. Tocmai aceast`perspectiv` poate oferi deschiderea spre obun` armonizare a managementuluieduca]ional în cadrul institu]iilor deînv`]`mânt militar superior.

– Teoretic vorbind, cum pute]i definimanagementul educa]ional?

– Teoretic, managementul educa]ionalvizeaz` abordarea educa]iei din perspec-tiv` managerial`, adic` procesul proiectiv,decizional, organizatoric [i evaluativ al

Interviu cu comandantulAcademiei For]elor Aeriene „HENRI COAND~”,

comandor GABRIEL MOISESCUcomandor GABRIEL MOISESCUcomandor GABRIEL MOISESCUcomandor GABRIEL MOISESCUcomandor GABRIEL MOISESCU

MANAGEMENTUL EDUCA}IONALPRESUPUNE FORMAREA

DE PERSONALIT~}Iactivit`]ii de educa]ie. Încazul Academiei For]elorAeriene (AFA), acest mana-gement se refer` la condu-cerea institu]iei de înv`]`-mânt ca entitate autonom`,iar rezultatul eficien]eimanagementului educa]io-nal îl constituie nivelul depreg`tire al absolven]ilor.Formarea de personalit`]idepinde, a[adar, de calitatearesurselor pedagogice, iarvalorificarea acestor resursedepinde de managementuleduca]ional.

– Cum s-ar puteadescrie rela]ia ideal` între profesor/instructor [i student?

– Cred c` întrebarea precedent` esteun suport în a trasa un contur al rela]iilorcadru didactic/student [i instructor/student. Pe de o parte, este vorba despreactul didactic în profunzimea în]elesuluis`u. Profesorul interac]ioneaz` custudentul în scopul dezvolt`rii unoraptitudini, adic` inten]ioneaz` modific`ricognitive, de achizi]ie [i prelucrare ainforma]iei [i, ulterior, dezvoltarea acestor

aptitudini la nivelul nece-sar de „expertiz`“, decompeten]` în domeniu.Este o rela]ie specific` înv`-]`mântului superior. Pe dealt` parte, între instructor[i student se creaz` un altraport, derivat din scopulform`rii unor deprinderi.Deprinderile, de la celespecifice instruc]iei defront pân` la cele privitoarela pilotaj, presupun ocomponent` motric`, du-blând componenta inte-l e c t u a l ` . I n s tructorulvizeaz`, în rela]ia cu stu-dentul, un alt tip de auto-ritate, alt` strategie didac-tic`, alt` manier` deabordare a studentului.

– Ca militar [iprofesor universitar, cecrede]i c` s-a schimbat,în ultimii 18 ani, înatitudinea [i proble-matica înv`]`mântuluimilitar superior?

– Dinamica societ`]ii în ansamblu [idinamica societ`]ii române[ti au impusschimbarea perspectivelor asupra form`riiofi]erilor în armata român`. În domeniulsecurit`]ii na]ionale, dinamica schimb`-rilor a avut un ritm mult mai alert, caurmare a abandon`rii sistemului deap`rare prin for]e proprii la sistemul deap`rare în cadrul Alian]ei Nord-Atlantice.În aceste condi]ii, \nv`]`mântul militar afost afectat, pe de o parte, de schimbareastrategiei de securitate a României, pe dealt` parte, de muta]iile din sistemul deînv`]`mânt. Întâmpl`tor, cei 18 ani detransform`ri calitative [i cantitative aucoincis cu cei 18 ani ai mei de activitatedidactic`. Am tr`it transformarea în toatefazele ei [i cred c` ceea ce s-a schimbat cuadev`rat este flexibilitatea înv`]`mântuluimilitar. Schimbarea s-a realizat de lastructurile rigide, specifice pedagogieiclasice, la structurile adaptabile uneisociet`]i în continu` mi[care.

– Considera]i c` înv`]`mântulmilitar superior românesc este integratîn spa]iul educa]ional european [ieuro-atlantic?

– Înv`]`mântul românesc nu poateridica preten]ia infrastructurii dinînv`]`mântul vest-european [i american,dar ceilal]i parametri ai performan]ei suntrealiza]i la standarde înalte. În acestecondi]ii, putem discuta, în linii mari, despreo compatibilitate între înv`]`mântul militarromânesc [i cel european, [i nu despre ointegrare în spa]iul educa]ional european,respectiv despre o aliniere a finalit`]iloreduca]ionale cu cerin]ele euro-atlantice.

MANAGEMENTUL EDUCA}IONALPRESUPUNE FORMAREA

DE PERSONALIT~}I

NATO – |N SCHIMBARENATO – |N SCHIMBARENATO – |N SCHIMBARENATO – |N SCHIMBARE

21CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

|NV~}~M@NTUL UNIVERSITAR |N FOR}ELE AERIENE

– Cum aprecia]i rezultatele ob]inutede studen]ii din AFA în cadrulprocesului de înv`]`mânt al anuluiuniversitar 2007–2008?

– În linia celor afirmate anterior,caracteristica de baz` este calitatea uman`.M`rturie calit`]ii resurselor umane staurezultatele foarte bune ob]inute în anulprecedent, adic` cele ob]inute în urmaevalu`rilor curente [i cele de la examenulde licen]`. Aceste rezultate vin s` confirmefaptul c` beneficiem, ca institu]ie, destuden]i valoro[i, dar [i de cadre didactice[i instructori foarte bine preg`ti]i [imotiva]i.

– Ce posibilit`]i [i oportunit`]i areun absolvent al AFA?

– Prima oportunitate a unui absolventAFA este de a beneficia de studiile depreg`tire de specialitate în cadrul {colii deAplica]ie a For]elor Aeriene de la Boboc, iarulterior, de a ocupa o func]ie în arma în cares-a instruit, în unit`]ile de pe teritoriulna]ional. Absolven]ii au posibilitatea sàctiveze atât pe teritoriul na]ional, cât [i sèxecute misiuni interna]ionale sub egidaNATO, ONU, UE sau OSCE.

– Care este opinia dumneavoastr`despre înv`]`mântul universitar [icercetarea universitar`: sunt dou`componente separabile?

– Sunt componente care nu pot fi priviteseparat în procesul educa]ional, caansamblu. Dar, pentru eficien]a mana-gementului educa]ional, înv`]`mântul [icercetarea trebuie abordate distinct.Cadrele didacticesunt puse în fa]aunei noi provoc`ri– s` contribuie laautonomia uni-versitar` auten-tic`, s` contribuiela asigurarea ma-n a g e m e n t u l u ie d u c a ] i o n a lp e r f o r m a n t .Aceast` contri-bu]ie prive[tedubla implicare:în actul didactic [iîn cel de cerce-tare. Este vorba,pentru o clari-ficare a situa]iei,de dou` activit`]i complementare, care nupresupun o dubl` subordonare a cadruluididactic prorectorului pentru înv`]`mânt[i prorectorului pentru cercetare, ciasigur` sistematizarea ac]iunii manage-riale în câmpul educa]ional. Cu altecuvinte, înv`]`mântul [i cercetarea suntinseparabile din punct de vedere func]io-nal, dar trebuie abordate distinct pentrueficien]a managerial`.

– La 1 octombrie, atât în înv`]`-mântul universitar civil, cât [i înînv`]`mântul militar superior auînceput cursurile universitare. Ceobiective prioritare ave]i pentru anuluniversitar 2008–2009?

– Misiunea programului de studii dinAcademia For]elor Aeriene este formareade ofi]eri licen]ia]i în „{tiin]e Militare [iInforma]ii”, specializarea „ManagementulOrganiza]iei”, iar pentru atingerea acesteifinalit`]i avem în prim-plan urm`toareleobiective: formarea deprinderilor intelec-tuale necesare, formarea deprinderilor deleadership, specializarea ini]ial` în arm` [iformarea competen]elor de comunicareîntr-o limb` de circula]ie interna]ional`.

– S` presupunem c` mâine a]i fiministrul ap`r`rii, ce a]i face pentruînv`]`mântul militar superior?

– A[ continua reforma din înv`]`mântulmilitar preponderent în dou` direc]ii:finalizarea alinierii la standardele Bologna[i investi]ia în infrastructur`. În primul caz,conform propunerii pe care am f`cut-opentru proiectul de hot`râre de guvern,a[ oferi academiilor de for]e armateposibilitatea de preg`tire a studen]ilorîntr-un ciclu complet: înv`]`mântuniversitar – masterat – doctorat. În celde-al doilea, a[ încerca o dezvoltare ainfrastructurii educa]ionale din institu]iilede înv`]`mânt militar românesc la un nivelsimilar cu cel din statele dezvoltate vest-europene. A[ milita pentru investi]ia îneduca]ie deoarece, acordând acestuisector aten]ia cuvenit`, asigur`m viitorul.

O investi]ie în înv`]`mântul militarînseamn` o investi]ie pe termen lung însecuritatea na]ional`.

– V` mul]umesc foarte mult,domnule comandor!

C`pitan-comandor{tefan POPA

PORTRET DE SUBOFI}ERPlutonierul adjutant Mihaela-Plutonierul adjutant Mihaela-Plutonierul adjutant Mihaela-Plutonierul adjutant Mihaela-Plutonierul adjutant Mihaela-

Mariana VoicuMariana VoicuMariana VoicuMariana VoicuMariana Voicu, consilierul [efului Centruluide Opera]ii Aeriene pe problemele mai[trilormilitari/subofi]erilor, solda]ilor [i grada]ilorvoluntari, a absolvit {coala de Mai[tri Militari [iSubofi]eri „NICOLAE B~LCESCU”, specialitateafinan]e [i logistic`, din Sibiu, chiar în anul încare perioada regimului comunist totalitar dinRomânia se încheia, 1989.

Dac` a intuit sau nu, faptul c` dup` 1989,femeia-soldat din Armata Român` va ob]inestatutul de cadru militar cu toate drepturile,inclusiv urcarea treptelor ierarhiei militare pentrudobândirea celor mai mari func]ii [i grade, nuputem [ti. Cert este c` proasp`ta absolvent` a{colii de Mai[tri Militari [i Subofi]eri de la Sibiua luat în serios [i responsabil rolul [i importan]asubofi]erului în structurile militare, muncind [i

înv`]ând în acela[i timp: a îndeplinit func]iiimportante la diferite e[aloane [i a continuatperfec]ionarea profesional` prin parcurgereacursurilor de carier` [i absolvirea Facult`]ii deManagement. Ambi]ioas`, tenace, exigent`, aurcat treapt` cu treapt` în ierarhia militar` pân`la gradul de plutonier adjutant [i încadrareafunc]iei de consilier al comandantului peproblemele mai[trilor militari/subofi]eri, solda]ilor[i grada]ilor voluntari, func]ie mult-râvnit` decei din bran[a sa.

Prin prestan]a personalit`]ii sale, prin func]iape care o ocup` în cadrul Centrului de Opera]iiAeriene, plutonierul adjutant Mihaela-MarianaVoicu arat` colegilor, în mod special colegelor,c` se poate, dar prin responsabilitate, munc`,perseveren]` [i profesionalism. „Nu [tiu cumprivesc tinerele de ast`zi cariera militar`, darpot s` le spun c` în armat` se pot realizaprofesional ca în orice alt domeniu. Carieramilitar` este ast`zi o realitate ce oferòportunit`]i multiple de dezvoltare profesional`,în conexiune cu dinamica schimb`rilor care auloc în sistemul militar [i o [ans` pentruîmplinirea unui vis. Eu mi-am îndeplinit cel maifrumos vis”, a declarat subofi]erul de elit` alFor]elor Aeriene, plutonierul adjutant Mihaela-Mariana Voicu pentru tinerele care [i-au propuss` urmeze cariera militar`.


22 CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

EXERCI}II |N COMUN

Sf#r[it de var` torid` \n ArdealulRom#niei. Mijlocul de transport,neinspirat ales, un ARO spre final

de carier`, c`tre CheileTurzii (la poalele c`rorapilo]i rom#ni [i americaniau ales s` ofere \nc` o[ans` cerului \n tentativa sade rezisten]` \n fa]ap`s`rilor de o]el) tragegreu. Ore multe, ore derezisten]` termic`, dar [iore de contempla]ie.C#mpia Turzii ne prime[tefrumos, cu un amurg calm,tipic zonei... Reveria serupe brusc... Trec c#tevaavioane. F-16, dar [ iMiG-21 LanceR. Da,

Conexiunea For]elor Aeriene Române cu structura similarã din armata SUA afost, întotdeauna, una de natur` specialã. Pornind de la sprijinul oferit deaceasta înc` din faza parteneriatului României la ac]iunile desf`[urate deAlian]a Nord-Atlantic` [i pân` la etapa desf`[ur`rii în comun a exerci]iilor depreg`tire, a existat aceast` traiectorie, mereu în urcare, a rela]iilor dintrecele dou` structuri.Privit din aceast` perspectiv`, exerci]iul care s-a desf`[urat la Baza 71Aerian` de la Câmpia Turzii, în premier` pentru aceast` loca]ie – “ViperLance” –, a conferit naturale]e, credibilitate [i continuitate. În afar` deineditul loca]iei, edi]ia 2008 (cea de-a treia reprezenta]ie de profil) a adus [iun nivel nou de complexitate, datorat activit`]ilor [i misiunilor specialeintegrate în scenariu, o participare record [i, poate lucrul cel mai important, oocazie unic` în via]` pentru participan]i. Ai no[tri - datorit` posibilit`]ii deantrenament \n comun cu parteneri ce pot dezvolta o experien]` mult maiampl`, ai lor – pentru simplul fapt c` au avut ocazia în]elegerii unui avion aflatla un prolific cap`t de drum.

sigur... “Viper Lance 08” este \n plin`desf`[urare. P`s`rile de o]el zburate de pilo]iirom#ni [i americani deseneaz` scenarii de

“dogfight”, la viteze supersonice, pe p#nzaimaterial` a cerului tomnatic.

“Este cea mai mare desf`[urare de for]ecare a avut loc la baza NATO de la Luna [i nea[tept`m la un exerci]iu militar de excep]ie,mai ales datorit` utiliz`rii avioanelor americanede lupt` F-16, cele mai versatile avioanemultirol din lume”, ne spune locotenent-comandorul Marian Dobre, ofi]erul de rela]iipublice al Bazei 71 Aeriene “General EmanoilIonescu”, \n scopul conect`rii noastre la pulsulexerci]iului.

Fotoreporterul sare din ARO-ul (ce contrastmelancolic!) care face leg`tura dintrecomandament [i pist`. La decolare, cu lumin`perfect`, f`r` contre-jour, avioanele \[i fac sim]it`prezen]a. Tumultuoase, dornice de ac]iune ladecolare, maiestuoase la aterizare, avioanelede lupt`, temutele F-16 [i MiG-21 LanceR,s`geteaz` cerul. Sub directa conducere alocotenent-colonelului Lance Landrom [ia generalului de flotil` aerian` Ion Avram,militari rom#ni [i americani demonstreaz` c`,\n caz de nevoie, sunt preg`ti]i s` ac]ioneze \ncomun \n orice fel de misiune.

Vin de la Cincu. Acolo unde au exersattactica de lupt` aerian` adev`rat`. {i, probabil,tot acolo [i-au \mp`rt`[it din experien]a de zbor,[i-au coordonat mi[c`rile, [i-au reglat, cum sespune, azimutul alian]elor. Cert este c` pilo]iino[tri au dovedit, \nc` o dat`, excelenta lorpreg`tire tehnic` [i tactic` necesar` \ndepliniriioric`ror misiuni \ncredin]ate. Sigur, niciamericanii nu s-au l`sat mai prejos. Mai binespus, ei au f`cut, fiecare \n zona lui de respon-sabilitate, ceea ce era de f`cut. Maximum,adic`.

Generalul PhillipBreedlove [i c`pitan-comandorul Lauren]iuChiri]` discut#nddespre performan]eleMiG-ului 21 LanceR

Viper Lance 08Viper Lance 08Viper Lance 08Viper Lance 08Viper Lance 08– a life time opportunity –

Viper Lance 08Viper Lance 08Viper Lance 08Viper Lance 08Viper Lance 08

23CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

EXERCI}II |N COMUN

“Înc` din startul exerci]iului ne-am propusa fi realizate standarde deosebite. Va fi odesf`[urare de antrenament de lupt` cuarmament, întrucât exist` aici, la Câmpia Turzii,un spa]iu aerian de antrenament foarte bun”,\[i \ntrege[te speran]ele PR-ul nostru.Simultan, afl`m c` acelea[i a[tept`ri vin [i dincealalt` jum`tate a entit`]ii active de la “ViperLance 08”: “Cred c` românii sunt excelen]iaviatori [i ne a[tept`m s` lucr`m bine cu ei.Vom avea circa 22 de misiuni pe zi cu cele 12avioane F-16. Pilo]ii americani [i români sevor antrena împreun`, vor înv`]a unii de la al]iidespre capacit`]ile de lupt`, despre cre[tereainteroperabilit`]ii”, avea s` declare, la debutulexerci]iului, generalul de brigad` Craig A.Franklin, comandantul bazei de la Aviano,loca]ia de provenien]` a deta[amentuluiamerican.

De ce, totu[i, C#mpia Turzii? Memoriajurnalistului relev` o dubl` experien]` la MihailKog`lniceanu. “Loca]ia noastr` era singura care

putea s` g`zduiasc` un scenariu similar celuipropus pentru aceast` a treia edi]ie. |n plus,traficul aerian este incomparabil mai mic fa]`de cel de la Mihail Kog`lniceanu. De altfel,For]ele Aeriene ale SUA au apreciat aceast`loca]ie,<<Viper Lance 08>> fiind al doileaexerci]iu desf`[urat aici, \n acest an, cuparteneri americani. Noi sper`m, [i datoritàcestei impresii [i imagini ob]inute cu acestprilej, ca acest exerci]iu s`-[i permanentizezeaceast` loca]ie pentru desf`[urare”, a specificatgeneralul de flotil` aerian` Ion Avram,comandantul Bazei 71.

Ne \n]elegem cu greu. Parc` \n furiapropulsat` spre azur, avioanele ne ceart` pu]in.Credem c` doresc s` ne aten]ioneze: acum nueste timpul vorbelor, ci este momentulcuplurilor de for]`, al trenurilor de aterizare, alman[elor, al viselor... “|ntreg personalul [itehnica prezente la exerci]iu – 12 avioaneF-16, 252 de militari americani, aproximativ200 de militari români [i 4 MiG-uri 21 LanceRaer-aer – au executat misiuni extrem decomplexe. Exerci]iile au constat în simul`ri deap`rare aerian` de tip arip` la arip`, ap`rareaerian` \n zon` de conflict simulat`, exerci]iide suport al for]elor terestre, antrenamente delupt` aerian`, schimb de experien]`, deprocedee specifice etc. Este un exerci]iu vitalpentru noi. Baza militar` de la Luna a pus ladispozi]ie întreaga infrastructur`, speciali[tii

no[tri s-au asigurat catotul s` se desf`[oareîn condi]ii de maxim`siguran]` [i am reu[itacest lucru pe deplin.Pe durata desf`[ur`riiexerci]iului nu s-aconsemnat nici uneveniment sau inci-dent de zbor, \n ciudafaptului c`, \n pre-mier` pentru majori-tatea pilo]ilor, s-auexecutat zborurimixte”, completeaz`comandantul bazei,generalul de flotil`

aerian` Ion Avram.|i [tim pe pilo]ii rom#ni. Sunt curajo[i,

talenta]i, ambi]io[i. Totu[i, ne \ntreb`m dacàu avut acel fior \n stomacspecific noilor provoc`risau au trecut cu simplitatepeste acest momentimportant din cariera lor.Dar pentru pilo]ii ame-ricani? Au p`[it cusuperioritate [i superficia-litate \n cabina MiG-ului21 sau au \ncercat sàcumuleze noi expe-rien]e? Reac]iile, cele maimulte la luate la cald, \nmomentul descinderii dincabinele aparatelor dezbor, sunt, a[a cum nea[teptam, variate [i, nu\ntotdeauna, „politicallycorrect”.

C`pitanul Matt McCoach: “Sunt pilot depeste cinci ani, dar a fost prima dat` când amavut ocazia s` zbor cu un avion de fabrica]ieruseasc`. Are stabilitate bun` [i este foartemanevrabil. La asta ajut` mult [i aparatura deultim` genera]ie care a fost montat` la bordulavionului. Totu[i, diferen]ele dintre F-16 [i MiG-21 LanceR sunt foarte mari. MiG-ul poatesuporta sarcini de 5G, în timp ce la F-16 se

poate ajunge [i la 9G. |ntr-o misiune de lupt`\ntr-o zon` de conflict, de exemplu Irakul, credc` a[ opta pentru F-16, \n special datoritèxperien]ei pe care o am pe acest tip de avion[i nu neap`rat pentru c` MiG-ul are performan]emai sc`zute”.

C`pitanul C`lin Hulea: „Eu am avut [ansade a mai zbura, în urm` cu doi ani, acest tip deavion. Acum am zburat pe locul din spate [i potspune c` este un avion foarte bun, mai alespentru o echip`. Poate executa toate tipurilede misiuni. Este radical diferit de MiG-21. |ncalitate de pilot \mi doresc s` pot zbura unavion nou, indiferent de tipul acestuia sau defirma constructoare. Sper ca acest deziderat s`devin` realitate \n viitorul apropiat”.

Locotenent-colonelul Lance Landrom,comandantul deta[amentului american:“<<Viper Lance 08>> este o modalitate princare pilo]ii celor dou` for]e aeriene au [ansa

de a aprofunda tehnici de lupt`, s` observecum se mi[c` alte aparate de zbor [i s` dezvolte<<o limb` comun`>> \n ceea ce prive[teviitoarele misiuni NATO. MiG-ul 21? Foartebun. |ns`, la ora actual`, exist` multe alte variantemai competitive. Dar, f`r` \ndoial`, datorit`pilo]ilor rom#ni, sunt momente c#nd, [i cu unLanceR po]i rezolva o situa]ie, la fel cu oricarealt avion de lupt`”.

C`pitan-comandor Lauren]iu Chiri]`,

Prezentarea noului turn de control:generalul de flotil` aerian` VirgilRistea, generalul de flotil` aerianÌon Avram, c`pitan-comandorulLauren]iu Chiri]` [i generalul PhillipBreedlove

Pact strategic\ntre aviatori:

c`pitan-comandorul

Lauren]iuChiri]` [i

locotenent-colonelul

LanceLandrom

Salutul tradi]ional al “Vulturilor” americani

24 CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

NATO– |NSCHIMBARE

EXERCI}II |N COMUN

comandantul Escadrilei 712: “Vreau s`-miexprim satisfac]ia pentru faptul c` am realizattot ceea ce ne-am propus. Am reu[it s`continu`m linia propus` de participareaefectiv` la organizarea Summit-ului NATO dela Bucure[ti, demonstr#nd, \nc` o dat`,disponibilitatea \ntregului personal al bazeipentru executarea, la standarde specifice, amisiunilor ordonate. Cele peste 300 demisiuni executate la <<Viper Lance 08>>, parte\n poligonul Cincu – pentru misiunile debombardament – , parte aici, pentru celelaltemisiuni incluse \n plan (1 la 1 – lupt` aerian`[i 2 la 2 – intercept`ri aeriene) ne staum`rturie. Personal, cred c` F-16 este un aparatbun. Dac` a[ fi \n pozi]ia s` aleg viitorul avionde lupt` multirol, cred c` multe dincomponentele sale ar proveni de la un avionF-16".

Locotenentul Chris Finch : “Nucredeam c` un avion precum MiG-ul 21LanceR poate oferi at#ta varia]ie de manevre,ce pot fi executate cu foarte mare u[urin]`.De[i am stat pe locul dinspate, am sim]it foartebine acest lucru. Cred càcest avion nu [i-a spus\nc` ultimul cuv#nt, dovad`[i faptul c` programul sùde upgrade a func]ionatperfect [i a adus o cre[terede capabilit`]i. Un avionbun”.

La toate aceste emo]ii,la aceste g#nduri, dorin]e[i trìri ale participan]ilorla exerci]iu, nu putemdec#t s` observ`m plusulde experien]` c#[tigat deambele p`r]i. Sigur, auexistat [i momente mai pu]in pl`cute, inadver-ten]e de nivelul clipei de indecizie sau deneluare a deciziei cea mai potrivite situa]iei\n cauz`.

|ns`, deja lumea are o experien]`. Acesteexerci]ii bilaterale concur` la crearea unuiclimat de lucru profesionist, „ung” toateroti]ele mecanismelor de lucru, inclusiv celal rela]iilor dintre militari. De aceea[i p`rerea fost [i generalul Phillip Breedlove,comandantul 3rd Wing of USAFE, prezent la

C#mpia Turzii: „|nprimul r#nd, trebuies` remarc profe-sionalismul gazde-lor noastre, [i aicim` refer at#t lasuportul logisticoferit, c#t [i ladevotamentul [idorin]a de acumu-lare a pilo]ilor, teh-nicilor [i celorlal]imembri ai echi-pajelor [i persona-lului din baz`. Amvorbit cu pilo]iino[tri [i mi-au oferit

o imagine, mult \mbun`t`]it` fa]` de ceea cecuno[team noi referitor la MiG-urile 21. Deasemenea, sunt convins de mul]umireapilo]ilor rom#ni pentru oportunitatea de a testa[i un alt tip de avion de lupt`. Cooperareadintre cele dou` struc-turi a fost una deosebit`,iar rezultatele sper s`fie confirmate de viitoa-rele prezen]e \n diferitezone de sarcin` aleNATO. |n orice caz, amg`sit aici un aliatentuziast, un aliat de\ncredere”.

De altfel, care suntelementele care defi-nesc cel mai binereu[ita, \n orice do-meniu, dar, \n special, \n cel militar? Lucrul \nechip` [i disciplina. Dou` no]iuni la care, at#tnoi, c#t [i partea american`, am putea spunec` excel`m. |n plus, exist` foarte multesimilitudini \n modalit`]ile de preg`tire a

militarilor din cadrul celor dou` structuri.A[adar, de multe ori, o clip` de concentrareface c#t un element tehnic nou.

„S` fim sinceri [i s` spunem lucrurilor penume. Noi avem mult mai multe de \nv`]at dela partenerul american dec#t ei de la noi.Modul \n care \[i \ndepline[te fiecare parteade responsabilitate, apoi rela]ia dintre crearea[i executarea procedurilor specifice este unaal c`rui tipar este demn de copiat. Filozofianoastr` de zbor este \n continu` schimbare [i

vreau s` credem c` suntem capabili s` lu`mnumai elementele pozitive de la ceilal]iparteneri de preg`tire. {i, sigur, aceast`loca]ie de la C#mpia Turzii este un imensc#[tig pentru noi, datorit` infrastructuriimoderne prezente aici, a oamenilor deosebi]ice deservesc aceast` baz` [i, mai nou, aexprim`rii dorin]elor partenerilor de preg`tirepentru planificarea, \n aceast` loca]ie, aviitoarelor exerci]ii. Cel mai mare c#[tig credc` este \ns` posibilitatea noastr` de a testa\nc` unul din avioanele de lupt` multirolselec]ionate \n vederea achizi]ion`rii dearmata rom#n`“, a fost opinia generalului deflotil` aerian` Virgil Ristea, [eful Instruc]iei[i Doctrinei din Statul Major al For]elorAeriene, reprezentantul institu]iei la exerci]iu.

Americanii au venit de la bazele lor dinGermania [i au adus cu ei 60 de tone demuni]ie [i echipamente de r`zboi. Baza aerian`de la C#mpia Turzii a pus la dispozi]ie \ntreagainfrastructur` [i elemente de personal. Din

cele 12 avioane F-16 [i din MiG-urile aflate\n dotarea bazei, au fost selectate aparatemixte, ai c`ror pilo]i, afla]i sub comandac`pitan-comandorului Lauren]iu Chiri]` [ilocotenent-colonelului Lance Landrom, au\ncins cerul [i avioanele. Armamentul dindotare, schemele tactice [i infernul dedeasupra noastr` ne-au convins c` aceast`tehnic` de zbor, indiferent de produc`torulei, reprezint` prezentul [i viitorul lini[tiinoastre. Dar, s` nu uit`m, a fost doar odemonstra]ie. Un spectacol. Un exerci]iu.Restul poate fi doar t`cere sau, cel mult,munc`, munc` [i mereu munc`. R`m#ne \nsarcina celor care au puterea decizional` sòfere acestor artizani ai zborului suportulnecesar pentru des`v#r[irea n`zuin]eloracestora. R`spunsul nu poate veni dec#t\ntr-o \n]eleapt` [i realmente patrioticàbordare a viitorului securit`]ii aeriene. Aici,la marginea Uniunii Europene.

P#n` atunci, pilo]ii vor “forja” la maximumMiG-urile. Vor face fa]` cu brio prezen]elortête-a-tête cu modele noi sau, cel pu]in, maiperformante. S` sper`m c` aceste demonstra]iise \ndreapt` c`tre punctul lor final, iarachizi]ionarea noului avion de lupt` multirolnu va \nt#rzia [i va oferi, astfel, talenta]ilorpilo]i rom#ni condi]ii similare cu cele alepartenerilor din Alian]`.

Plutonier major Sorin S~FTOIU

Dezbatere privindcontinuitatea exerci]iilor

bilaterale la C#mpiaTurzii

Mirajul pistelor de decolare – avioanele F-16preg`tite pentru un nou zbor

Protagoni[tii exerci]iului “ViperLance 08” – pilo]ii de pe F-16 [iMiG-21 LanceR

25CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

NATO –| NSCHIMBARE

CARITATE

Pe l#ng` resursele exploatate la niveloptim, specific \n modul de \ndeplinire asarcinilor ce le-au revenit din contextulscenariului exerci]iului “Viper Lance08”, deta[amentul american prezent laC#mpia Turzii a mai descoperit \nc` unstrop de “resurs`“, de data aceasta denatur` emo]ional`. |n fa]a problemelor\nt#mpinate de centrele de asisten]`pentru copii orfani sau cu diferiteprobleme din Romania, pilo]ii americani[i-au deschis inimile [i s-au oferitvoluntari pentru ajutorarea CentruluiFunda]iei Rom#ne pentru Copii,Comunitate [i Familie (CFRCCF)dinC#mpia Turzii.

Astfel, [eful intenden]ei escadrilei,Jason Williams, s-a interesat de nevoilecentrului, prin intermediul AmbasadeiAmericane, înainte de a veni înRomânia. S-a ocupat apoi de strângerea

de fonduri (peste 3.000de dolari) [i achizi]io-narea materialelor. Oparte din acestea aufost aduse cu echipa-mentul militar, lavenirea în ]ar`, iarrestul au fost cump`-rate din magazinelelocale. Apoi, 75 de

militari au venit la centrul de pe stradaLiviu Rebreanu nr. 2, în afara programului,reu[ind ca, \n doar 7 zile, s` termine lucr`-rile propuse.

Americanii au reparat balansoarul dincurte, au zugr`vit înteriorul cl`dirii, au pusmochete [i au schimbat mobilierul uzat.“Au lucrat aproape non-stop, pe l#ng` cele10, uneori chiar 12 ore de lucru. Pilo]ii,comandan]ii lor, persoanele responsabilecu logistica au venit la centrul comunitar[i au muncit pentru a face fiecare loc dincl`dire mai pl`cut pentru cei mici. Dup`cum declar` ei, cea mai mare satisfac]ieeste s` vad` bucuria de pe chipurilecopiilor c#nd intr` \ntr-o sal` frumosamenajat` [i decorat` sau c#nd se joac`pe balansoarul nou instalat \n curte.Aceast` schimbare \n bine a centruluidestinat copiilor nu ar fi fost posibil` f`ràcest ajutor generos. Suntem convin[i c`,

de acum \nainte, micu]ii \i vor trecepragul cu [i mai mult` bucurie”, adeclarat presei Camelia Mate[ ,reprezentantul CFRCCF.

Pentru cei peste 50 de copii asista]ice provin din familii devaforizate, via]ala centru a devenit astfel mai bun`.Rechizitele [i juc`riile donate de militariiamericani au crescut impactul gestului.Drept recompens` copiii i-au cântat “Lamul]i ani!” pilotului sergent JacobMelsina, care a împlinit 28 de ani \n chiarziua finaliz`rii lucr`rilor, [i au promis,mul]i dintre ei, c` vor \ncerca s` devinèi \n[i[i pilo]i.

Faptul c`, \n lupta cu viteza dederulare a vie]ii aspre de militar, \n\ncle[tarea cu rigorile [i standardeleimpuse [i, poate, \n speran]a alin`riidorului de cas`, militarii americani [i-aug`sit timp [i pentru redescoperirea uneietape – copil`ria –, induce un momentde reflec]ie. Au venit cu sufletul deschis.F`r` obliga]ii, f`r` solicit`ri de recom-pense. Doar cu g#ndul de “a oferi o via]`mai pl`cut` copiilor”.

O atitudine ce nu poate trece neob-servat`!

Plutonier majorSorin S~FTOIU

“O via]` mai pl`cut`pentru copii”

“O via]` mai pl`cut`pentru copii”

METANOIA MILITARULUI

S`mân]a de grâu se introduce în p`mânt, undeputreze[te [i moare. Pentru ca apoi s` încol]easc`[i s` se ridice încet, încet tulpina spicului de grâu.Aceasta cre[te, se dezvolt`, se maturizeaz`, secoace, dup` care se treier`. Se ob]in boabele degrâu din care se face pâinea pentru hrana omului.Ciclul acesta se repet` în fiecare an. Re]inem c`pentru a ob]ine planta, adic` spicul de grâu, [iacesta s` trìasc`, a trebuit ca bobul de grâu dinp`mânt s` putrezeasc`, s` moar`.

Acela[i fenomen se întâmpl` [i cu militarulcare dore[te s` se schimbe, s` duc` o via]`conform` cu realit`]ile timpului trìt, s` înl`ture totce este perimat, s` se adapteze la noile condi]ii deorganizare [i modernizare a structurilor militare [i,nu în ultimul rând, s` militeze pentru implementareastandardelor opera]ionale. Acesta trebuie s` omoaretoate gândurile, ideile, conceptele învechite din el.Numai “omorând omul vechi” din el se va puteana[te „omul nou”, care treptat va ajunge s` renun]ela cârje sau baston, reu[ind s` mearg` singur pecalea adapt`rii, specializ`rii [i perfec]ion`riiprofesionale. Schimbarea „omului vechi”, a min]iisale înseamn`, mai întâi de toate, o des`vâr[it`neîncredere în ceea ce mintea a primit ca reguli [inorme universal valabile, de îndoctrinare, înainteaanilor ’90, în metodele [i eviden]ele ei, o negare aceea ce a fost în stadiul situ`rii dependente.

Traducerea cuvântului de origine greceasc`metanoia prin schimbare demonstreaz` c` pentru aînainta înspre perfec]iune este nevoie de onemul]umire de sine, de o neîncetat` cùtare,dep`[ire de sine [i o permanent` perfec]ionare [iancorare la realit`]ile existente pentru gândurile caredenun]` puterea dependen]ei, c` schimbarea min]iiînseamn` mai întâi de toate con[tiin]a c` mintea, îngândirea ei obi[nuit`, este departe de a deveni unreceptacul al perfec]iunii, de aceea este necesar`transfigurarea ei pân` se ajunge la performan]eleimpuse de noul sistem implementat. Metanoia poatereprezenta [i o modalitate de schimbare a moduluide gândire, a atitudinii fa]` de nou [i, de ce nu, oprivire optimist` dincolo de lucruri, spre viitor.

Procesul de transformare a sistemului militar aîntâmpinat greut`]i atât în ceea ce prive[tementalitatea oamenilor, dar [i în modul de abordare anoii configura]ii a acestuia. Restructurarea [imodernizarea structurilor militare au creat uneleprobleme personalului ce urma s` ocupe posturile lanoile module opera]ionale standardizate. Greut`]i aufost, atât în ceea ce prive[te nivelul de preg`tire [iperfec]ionare al cadrelor militare, cât [i alcompeten]elor pentru noile posturi înfiin]ate. Destulde dificil a fost atunci când s-a pus problema ocup`riiunor posturi în structurile euro-atlantice, precum [i acomunic`rii în limbile de circula]ie interna]ional`:englez`, francez` [i german`. Multe dintre cadrelemilitare s-au adaptat „din mers” la noul sistem militar,unele dintre ele nu mai participaser` la un curs în

ultimii zece ani, în timp ce al]ii r`m`seser` la stadiulde absolvire a [colii militare de ofi]eri sau de mai[trimilitari [i subofi]eri.

Bine, se schimb` sistemul, dar ce facem cuomul? Se în]elege faptul c` orice transformare aunui sistem se face cu pierderile [i riscurile aferente.Important este ca acest lucru s` se fac` cuîn]elepciune, pricepere, r`bdare [i mult`transparen]`. Altfel, se pot creea confuzii, suspiciuni[i multe bârfe... Iat`, în momentul de fa]`, pe de oparte, sunt cadre militare care nu se mai reg`sescîn noua structur` a unit`]ii din diverse motive (unii,pe bun` dreptate, nu se mai reg`sesc în nouaconfigura]ie a sistemului militar), pe de alt` parte,sunt cadre militare care vor s` ias` din sistem(care recunosc sincer c` nu pot face fa]`schimb`rilor), dar nu li se permite acest lucru. Înplus, au fost oameni care au dovedit reale abilit`]ipentru cariera militar` [i, cu toate acestea, aup`r`sit sistemul, f`r` nici o re]inere.

Pe de o parte, fiecare om, fie c` a f`cut partedin sistem, fie c` este activ, trebuie tratat curesponsabilitate, profesionalism [i respectul cuvenit,pe de alt` parte, managementul carierei militare sùrmeze o gândire sistematic` cu o viziune strategic`clar` (f`r`... merge [i a[a!?) [i, de ce nu, cu maimult` transparen]`.


EXERCI}II |N COMUN

26 CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

For]ele Aeriene Române au implicat încadrul exerci]iului desf`[urat conformMemorandumului de În]elegere, semnat întreMinisterul Ap`r`rii din Ungaria [i MinisterulAp`r`rii din România, patru elicoptere IAR-330variantele MEDEVAC [i TRANSPORT, pilo]i,personal tehnic [i de asigurare medicalàpar]inând Bazei 71 Aeriene Câmpia Turzii.Aflat la a treia edi]ie, CROSS LANDING a avutdrept scop antrenarea echipajelor de elicoptere[i a personalului în opera]ii comune de cùtare-salvare pentru aeronavele militare, echipajele

CROSS LANDING

2008

Misiunile de interven]ie în caz dedezastre au c`p`tat în ultimii ani oimportan]` deosebit`. Popula]ia, decele mai multe ori neputincioas` înfa]a stihiilor naturii, vede în militarisolu]ia salvatoare. De pe uscat, ap`sau chiar din aer, ajutorul acestorase concretizeaz` în misiuni decùtare-salvare, distribuire dealimente, prim-ajutor, îndiguiri,evacu`ri etc. Neputincio[i în fa]adezl`n]uirii naturii, solidaritateauman` cap`t` valen]e deosebite.Supravie]uirea cu orice pre] mergedincolo de grani]ele fizice întrena]iuni, ajutorul umanitar în situa]ii-limit` neavând na]ionalitate. Astfel,aproximativ 50 de militari apar]inândBazei 71 Aeriene au participat laexerci]iul CROSS LANDING 2008,împreun` cu militarii unguri, în cadrulunui acord bilateral ce faciliteazìnterven]iile reciproce de cùtare-salvare în zona de frontier` comun`.

[i pasagerii acestora afla]i în situa]ii de urgen]`în spa]iul aerian din apropierea frontierei destat dintre cele dou` ]`ri. For]ele AerieneUngare au participat la exerci]iul aerianbilateral de cùtare-salvare cu patru aeronaveMi-8, Mi-17 [i Mi-24, pilo]i, personal tehnic [ide asigurare medical` apar]inând Bazei 86Elicoptere Szolnok.

Exerci]iul a avut dou` faze, desf`[urate perând în cele dou` ]`ri participante. Termeniipreliminari prevedeau ca în perioada 27–30octombrie s` aib` loc misiuni de cùtare-salvareîn zona Satu Mare [i evacu`ri medicale c`trespitalele din Satu Mare [i Cluj-Napoca, pentruca între 03–06 noiembrie, acela[i tip de misiunes` se execute în regiunea Nyireghyhaza.

Deschiderea festiv` a exerci]iului a fostf`cut` de directorii de exerci]iu, maiorulKsäsz Jozsef, din partea ungar`, [i c`pitan-comandorul Lauren]iu Gabor, din partearomân`, în prezen]a comandan]ilor celor dou`baze aeriene implicate, generalul de brigadÌmre Lamos , comandantul Bazei 86Elicoptere Szolnok, [i generalul de flotilàerian` Ion Avram, comandantul Bazei 71Aeriene Câmpia Turzii.

Pe data de 27 octombrie, elicoptereleromâne[ti [i personalul desemnat pentru acestexerci]iu au excutat dislocarea pe aeroportulSatu Mare, iar pe 28 octombrie, împreun` cuelicopterele ungure[ti, au executat un zbor derecunoa[tere a aerodromurilor din România,iar în ziua urm`toare s-a desf`[uratantrenamentul real, care a constat în interven]iala locul producerii accidentului aviatic (fictiv)dintre dou` elicoptere IAR-330, cu personal [iaparatura necesar`. Pentru partea român`,acesta a început cu alertarea serviciuluiMEDEVAC – dou` IAR-330 de pe aeroportulSatu Mare. Trecerea acestuia la codul ro[u,

care înseamn` interven]ie, a implicat decolarea[i zborul pe traiect spre locul produceriiaccidentului. Elicopterele ungure[ti au fostalertate [i au ac]ionat de pe aerodromulSzolnok. Pe timpul zborului, pilo]ii au primitmisiunile ce urmau a fi îndeplinite [i care auconstat în cùtarea, salvarea [i acordareaajutorului medical de urgen]` pentru optpersoane r`nite grav, preluarea acestora dec`tre serviciile de ambulan]` ale spitalelor dinSatu Mare [i Cluj-Napoca.

Conform termenilor preliminari, exerci]iuldin Ungaria, faza a doua, s-a derulat în regiuneaNyireghyhaza [i a avut acela[i scenariu ca [i înRomânia. Antrenamentul real s-a desf`[urat îndata de 4 noiembrie, când echipajele române[ti[i cele maghiare au intervenit la un accidentaviatic fictiv dintre dou` elicoptere [i au evacuatr`ni]ii din zona în care s-a produs ciocnireacelor dou` elicoptere, preluarea acestora dec`tre serviciile de ambulan]` ale spitalelor dinNyireghyhaza [i Debrecen.

La încheierea exerci]iului, atât partearomân`, cât [i cea ungar` s-au ar`tat mul]umitede modul de cooperare [i coordonare dintreechipajele participante. Directorul de exerci]iudin partea român`, c`pitan-comandorulLauren]iu Gabor, a declarat c` „prin derulareaexerci]iului, scopurile [i obiectivele stabiliteîn cadrul procesului de planificare au fostatinse. Antrenamentul a fost util pentruîn]elegerea de c`tre participan]i a contextuluiîn care se pot declan[a [i desf`[ura ac]iuni decùtare-salvare [i evacuare medical`, precum[i a proba compatibilitatea mijloacelor noastrecu tipurile de misiuni executate”.

Locotenent-comandorMarian DOBRE

EXERCI}II |N COMUN

27CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

For]ele Aeriene Române au implicat încadrul exerci]iului, desf`[urat conformAcordului Tehnic între Ministerul Ap`r`riial Republicii Serbia [i Ministerul Ap`r`riial României, dou` aeronave MiG-21LanceR, pilo]i [i personal tehnic [i deasigurare a zborului apar]inând Bazei 71Aeriene Câmpia Turzii. Exerci]iul a avut

drept scop antrenarea în executareacoordon`rii dintre For]ele AerieneRomâne [i For]ele Aeriene Sârbe, pe timpulaplic`rii procedurilor opera]ionale dePoli]ie Aerian` în situa]ia unor aeronavecare utilizeaz` neautorizat spa]iul aerianîn zona de grani]` dintre România [iSerbia. For]ele Aeriene Sârbe au participatcu dou` aeronave MiG-29 [i dou` aero-nave MiG-21 BIS, care au ac]ionat de peBaza Aerian` Batajnica.

Deschiderea festiv` a exerci]iuluiINTERCEPTOR 2008 a fost f`cut` de c`tredirectorii de exerci]iu, colonelul SretoMalinovic, din partea sârb`, [i coman-dorul Adrian Codi, din partea român`, înprezen]a comandan]ilor celor dou` For]e

INTERCEPTOR 2008În data de 21 octombrie 2008, For]eleAeriene Române au participat laexerci]iul bilateral româno-sârb dePoli]ie Aerian`, INTERCEPTOR2008. Pe timpul desf`[ur`riiactivit`]ilor a fost testat` capacitateasistemelor de comand`-control,apar]inând celor dou` ]`ri implicate, încoordonarea ac]iunilor pentruexecutarea misiunilor de Poli]ie Aerian`,în zona de grani]` comun`, în condi]iide deplin` securitate aerian` [i pentruîndeplinirea obiectivelor propuse încadrul exerci]iului.

Aeriene implicate în exerci]iu, generalul-locotenent Constantin Croitoru, [efulStatului Major al For]elor Aeriene, [igeneralul-maior Dragan Katanic, [efulFor]elor Aeriene Sârbe.

În cadrul procesului de planificare [ipreg`tire a exerci]iului au fost desf`[uratetrei conferin]e de planificare pe timpulc`rora s-au stabilit detaliile de execu]ie.Pentru partea român`, acesta a începutcu alertarea Serviciului Poli]ie Aerian` –dou` MiG-21 LanceR de la Baza 71 Aerian`Câmpia Turzii. Atât pilo]ii, cât [i controloriiinterceptori din EAOC Belgrad, c`pitan-comandorul Remus L`c`tu[, [i EAOCTimi[oara, locotenent-comandorulNicolae T`n`sie, au ac]ionat în confor-mitate cu procedurile opera]ionale învigoare.

La încheierea exerci]iului, atât partearomân`, cât [i cea sârb` s-au ar`tatmul]umite de modul de cooperare [i

coordonare dintre echipajele participante.Directorul de exerci]iu din partea român`,comandorul Adrian Codi, a declarat c`“în vederea optimiz`rii schimbului deinforma]ii necesar pentru asigurareaunei reac]ii oportune în situa]ii deutilizare neautorizat` a spa]iului aerianîn zona de grani]` comun`, se impunerealizarea unei leg`turi directe întrecentrele de opera]ii aeriene apar]inândFor]elor Aeriene ale celor dou` ]`ri,realizarea acestei leg`turi necesitândîncheierea unui acord prealabil, îndomeniul managementului spa]iuluiaerian”.


INTERCEPTOR 2008 Uneori, pilo]ilor militari nu le pas` cine-iconduce, at#ta timp c#t ei au ceea ce iubesc maimult – zborul. Din dragoste de prea mult zbor,aviatorii uit` adesea c` ei trebuie s` [i conduc` [i,mai ales, s` se conduc`. Din aceast` perspectiv`a \ncercat Sorin Turturic`, istoric de pe meleaguriteleorm`nene, s` defineasc` personalitateageneralului Aurel Niculescu, \n cartea-dialog “Peaviatori las`-i s` zboare!”, carte ce deschidecolec]ia “Aeronautica Rom#n`“.

“M-am fortificat de t#n`r, arunc#ndu-m` dup`crucea asv#rlit` \n Dun`re, de Boboteaz`... M-amfortificat pe aerodromul de la Ro[iori de Vede...”A[a debuteaz` dialogul \ntre cei doi pasiona]i ai

avia]iei. Pozi]ia am#ndurora este, acum, egal`.Ambii privesc spre istoria zbuciumat` a avia]ieimilitare rom#ne. Unul – cu interesul specific

“Am plecat, pentru toat`“Am plecat, pentru toat`“Am plecat, pentru toat`“Am plecat, pentru toat`“Am plecat, pentru toat`vacan]a mare, la zborvacan]a mare, la zborvacan]a mare, la zborvacan]a mare, la zborvacan]a mare, la zbor...”...”...”...”...”

profesiei, cel`lalt – cu nostalgia meditativ` atrecutului \mplinit.

Din anul 1942, c#nd a deprins tainele zborului,[i p#n` \n 1982, c#nd, conform spuselor sale,“s-a \ntors \n ]ar`“, Aurel Niculescu a reprezentatliderul venit din mijlocul oamenilor, format \n mijlocullor, a devenit simbolul posibilit`]ilor de exprimare aactului de comand`. Contextul social-politiccontemporan desf`[ur`rii celei mai mari p`r]i dincariera militar` a cizelat frumoasa nebunie apilotului, a ascu]it sentimentul de d`ruire pentrumeseria iubit` [i a definitivat maturitatea dorit`.

La \nceput, “pentru un tur de pist`, eramrecompensa]i cu o sut` de grame de salam”, maiapoi, “paradele cu MiG-urile 15 [i 21 deveneaumomentul dorit al anului”, pentru ca, \ntr-un final,“s` fim instructori de zbor \n Angola”. Acesteelemente definesc, sui generis, trecerea prin etapelevie]ii generalului. Familia – so]ia Maria [i fata lorn`scut` la Craiova – i-a fost tot timpul aproape [ia domolit adesea zelul celui care a avea s` fie, \nperioada 1970-1977, comandantul Avia]iei Militare.

Volumul de debut al colec]iei “AeronauticaRom#n`” exceleaz`, a[adar, prin detaliereabiografic` a uneia din personalit`]ile sale marcante,generalul Aurel Niculescu. Mai mult, ea promite,prin introducerea \n atmosfera specific` epocii – [itrebuie remarcate inciziile temporale privind anii \ncare s-au pus bazele avia]iei reactive de lupt` – [icooptarea afectiv` a cititorului, \n spiritul des`v#r[ital camaraderiei vremurilor parc` prea demult apuse.


28 CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

DIALOG

– Domnule comandor, domnule colonel,– Domnule comandor, domnule colonel,– Domnule comandor, domnule colonel,– Domnule comandor, domnule colonel,– Domnule comandor, domnule colonel,v` rog s` explica]i cit i tori lor no[tri de cev` rog s` explica]i cit i tori lor no[tri de cev` rog s` explica]i cit i tori lor no[tri de cev` rog s` explica]i cit i tori lor no[tri de cev` rog s` explica]i cit i tori lor no[tri de ce\n era sateli]ilor artificiali mai sunt necesare\n era sateli]ilor artificiali mai sunt necesare\n era sateli]ilor artificiali mai sunt necesare\n era sateli]ilor artificiali mai sunt necesare\n era sateli]ilor artificiali mai sunt necesaremisiuni de aerofotogrammetrie?misiuni de aerofotogrammetrie?misiuni de aerofotogrammetrie?misiuni de aerofotogrammetrie?misiuni de aerofotogrammetrie?

Colonel Victor Iona[cuColonel Victor Iona[cuColonel Victor Iona[cuColonel Victor Iona[cuColonel Victor Iona[cu:– R`cirea rela]iilor dintre Est [i Vest de la

\nceputul anilor ’50 a adus \n aten]ia p`r]ilornecesitatea supravegherii \narm`rii adversarului. |nacest sens, fotografierea obiectivelor de pe teritoriulinamic [i interpretarea imaginilor constituiau singuraposibilitate de a culege informa]ii certe. Pentru aceastas-a recurs la fotografierea aerian`, cu avioaneechipate cu senzori special destina]i acestui scop.Eficien]a acestei metode a fost demonstrat` pe timpulzborurilor efectuate deasupra URSS de avioane U2[i, ulterior, SR-71.

Este de notorietate faptul c` utilizarea acestuitip de supraveghere a oferit administra]iei americaneo imagine real` a manevrelor sovietice desf`[uratepe timpul crizei rachetelor nucleare din Cuba

Certificareaplatformei na]ionale

CER DESCHIS

|n perioada 15–21 septembrie 2008 s-adesf`[urat, la Baza 90 Transport Aerian,

activitatea de certificare a platformei na]ionaledestinate execut`rii misiunilor Cer Deschis.

Despre ce presupune Tratatul Cer Deschis [iexecutarea unei astfel de misiuni, care sunt

implica]iile ader`rii la acest tratat, dar [i desprece \nseamn` s` de]ii o platform` certificat` pentru

executarea unei misiuni Cer Deschis am stat devorb` cu comandorul Neculai Mitu, [ef de stat

major la Baza 90 Transport Aerian, [i cu colonelulVictor Iona[cu, director \n cadrul Direc]ieiControlul Armamentelor [i Verificare din

O.C.S.P.S. – Oficiul Central de Stat pentruProbleme Speciale.Comandor Neculai MITU Colonel Victor IONA{CU

(octombrie 1962).Era spa]ial` nu a modificat esen]ial datele

problemei, deoarece utilizarea fotografiilor ob]inutede sateli]i s-a dovedit a fi relativ costisitoare. Maimult, aerofotografia unui obiectiv con]ine un nivel dedetaliu mai mare dec#t cel ob]inut prin satelit (cuexcep]ia celor c#]iva sateli]i militari de \nalt` rezolu]ie– cu acces extrem de limitat). Interpretarea acestordate este considerat` ca fiind o valoroas` surs` deinforma]ii militare [i civile.

– Cum a luat f i in]` [i c#te state auCum a luat f i in]` [i c#te state auCum a luat f i in]` [i c#te state auCum a luat f i in]` [i c#te state auCum a luat f i in]` [i c#te state auaderat la acest tratat?aderat la acest tratat?aderat la acest tratat?aderat la acest tratat?aderat la acest tratat?

Comandor Neculai MituComandor Neculai MituComandor Neculai MituComandor Neculai MituComandor Neculai Mitu:– Intuind viitoarea dezvoltare a sistemelor de

interceptare a avioanelor de cercetare aerian` [icosturile din ce \n ce mai mari ale tehnicii spa]iale, \nmai 1989, pre[edintele G. Bush a propus \n cadrulCSCE negocierea unui Tratat Cer Deschis.

Ideea a fost reluat` dup` c`derea Cortinei de

Fier, purt#ndu-se negocieri finalizate cu semnareaTratatului Cer Deschis, la 24 martie 1992 (Helsinki),de c`tre 21 state europene, c`rora li s-au al`turatSUA [i Canada.

Dup` o perioad` \ndelungat` de aplicareprovizorie, timp \n care statele semnatare au ratificattratatul, acesta a intrat \n vigoare la 1 ianuarie 2002.Parlamentul Rom#niei a ratificat tratatul prin Legeanr. 23/1994, iar ultimele ]`ri care au depusinstrumentele de ratificare au fost Federa]ia Rus` [iBelarus, la 2 noiembrie 2001.

|n prezent, un num`r de 34 de state suntsemnatare ale Tratatului Cer Deschis, a c`rui arie deaplicare se \ntinde de la Vancouver la Vladivostok.Tratatul are o durat` nelimitat` [i este, \n mod explicit,deschis fa]` de aderarea altor state.

– Care sunt principalele avantaje ce– Care sunt principalele avantaje ce– Care sunt principalele avantaje ce– Care sunt principalele avantaje ce– Care sunt principalele avantaje cedecurg \n urma ader`ri i la un astfel dedecurg \n urma ader`ri i la un astfel dedecurg \n urma ader`ri i la un astfel dedecurg \n urma ader`ri i la un astfel dedecurg \n urma ader`ri i la un astfel det ra ta t?t ra ta t?t ra ta t?t ra ta t?t ra ta t?

Certificareaplatformei na]ionale

CER DESCHIS

29CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

DIALOG

Comandor Neculai MituComandor Neculai MituComandor Neculai MituComandor Neculai MituComandor Neculai Mitu:– Rezultat al unui larg efort multina]ional de

\mbun`t`]ire a transparen]ei \n domeniul militar prinmecanisme de observare aerian` reciproc`, tratatulfaciliteaz` verificarea datelor declarate potrivitprevederilor privind For]ele Armate Conven]ionale \nEuropa [i Documentului de la Viena din 1999,contribuind astfel la cre[terea \ncrederii [i securit`]ii\n zona sa de aplicare.

Tratatul permite utilizarea, la bordul aeronavelorde observare, a unei game de senzori care cuprindecamere foto, camere video, senzori \n infraro[u [iradare cu deschidere sintetic` (SAR). Mai mult, dateleob]inute pe timpul zborurilor Cer Deschis suntaccesibile tuturor statelor semnatare, ceea ce pune\n eviden]` natura cooperativ` a monitoriz`rii mutuale.

Colonel Victor Iona[cuColonel Victor Iona[cuColonel Victor Iona[cuColonel Victor Iona[cuColonel Victor Iona[cu:– Una din cele mai importante prevederi ale

tratatului este aceea c` orice punct de pe \ntregulteritoriu al fiec`rui stat parte poate fi survolat. Aceasta\nseamn`, printre altele, c` vastele teritorii ale Americiide Nord [i Siberiei, inaccesibile inspec]iilor CFE [iCSBMs, pot fi survolate \n cadrul misiunilor CerDeschis.

Informa]iile ob]inute pe timpul misiunilor deobservare pot fi utilizate [i \n scopul monitoriz`riim`surilor de protec]ie a mediului, inclusiv acalamit`]ilor [i dezastrelor naturale, precum [i \nscopul prevenirii conflictelor [i managementuluisitua]iilor de criz`. Pe timpul zborurilor Cer Deschis,pot fi culese [i utilizate legal, cu indicarea sursei,date de interes na]ional despre obiective aflate peteritoriul altor ]`ri. De exemplu, se poate verificamodul \n care un stat vecin, care este parte la tratat,pune \n practic` legisla]ia interna]ional` \n domeniulprotec]iei mediului (amenaj`ri funciare, controlulpolu`rii).

– Care au fost primele misiuni Cer– Care au fost primele misiuni Cer– Care au fost primele misiuni Cer– Care au fost primele misiuni Cer– Care au fost primele misiuni CerDeschis la care Rom#nia a participat caDeschis la care Rom#nia a participat caDeschis la care Rom#nia a participat caDeschis la care Rom#nia a participat caDeschis la care Rom#nia a participat caurmare a ader`rii la acest tratat?urmare a ader`rii la acest tratat?urmare a ader`rii la acest tratat?urmare a ader`rii la acest tratat?urmare a ader`rii la acest tratat?

Colonel Victor Iona[cuColonel Victor Iona[cuColonel Victor Iona[cuColonel Victor Iona[cuColonel Victor Iona[cu:– Rolul de pionierat al ]`rii noastre \n domeniul

aplic`rii Tratatului Cer Deschis este foarte pu]incunoscut, din p`cate, la nivel na]ional. Rom#nia [iUngaria, pentru a-[i demonstra voin]a de deschidere,transparen]` [i cooperare, au negociat [i semnat \nanul 1991 “Acordul dintre Guvernul Rom#niei [iGuvernul Republicii Ungaria privind stabilirea unuiRegim Cer Deschis” (Legea nr. 76/1991). Aceastìni]iativ` bilateral` a constituit prima punere \n aplicarea prevederilor Tratatului Cer Deschis, \ntr-o perioad`c#nd celelalte state semnatare abia desf`[urauprocedurile interne de ratificare. Timp de 13 ani acestacord a fost \n vigoare, \n total execut#ndu-se unnum`r de 60 misiuni comune de observare deasuprateritoriilor Rom#niei [i Ungariei.

Cu diferite ocazii, conducerile celor dou` state[i-au exprimat aprecierea fa]` de contribu]ia Acorduluibilateral Cer Deschis la dezvoltarea bunelor rela]ii departeneriat [i vecin`tate dintre Rom#nia [i Ungaria.|n prezent, apartenen]a ]`rii noastre la NATO adeterminat \ncetarea aplic`rii acordului.

– Ce \nseamn`, concret, o platform`– Ce \nseamn`, concret, o platform`– Ce \nseamn`, concret, o platform`– Ce \nseamn`, concret, o platform`– Ce \nseamn`, concret, o platform`certif icat` pentru a executa misiuni Cercertif icat` pentru a executa misiuni Cercertif icat` pentru a executa misiuni Cercertif icat` pentru a executa misiuni Cercertif icat` pentru a executa misiuni CerDesch i s?Desch i s?Desch i s?Desch i s?Desch i s?

Comandor Neculai Mitu:Comandor Neculai Mitu:Comandor Neculai Mitu:Comandor Neculai Mitu:Comandor Neculai Mitu:– Rom#nia dispune de o aeronav` An-30 special

destinat` aerofotogrammetriei, echipat` cu o cameròptic`, un laborator aerofotogrammetric, [i de uncolectiv experimentat de speciali[ti care cuprindeexper]i \n Tratatul Cer Deschis, personalaeronavigant, de conducere [i exper]i foto. Toateacestea alc`tuiesc platforma na]ional` Cer Deschis.Dac` \n prezent aeronava An-30 execut`, pe l#ng`zborurile Cer Deschis, numai misiuni deaerofotogrammetrie, perspectivele sunt vaste.Structurile cu responsabilit`]i pe linia implement`riiTratatului Cer Deschis analizeaz` deja posibilitateaextinderii domeniilor de aplicare a regimului impus detratat, \n vederea monitoriz`rii mediului \nconjur`tor[i a prevenirii situa]iilor de criz` sau pentru cooperareacu state din afara zonei de aplicare.

– Ce ac]iuni a presupus activitatea de– Ce ac]iuni a presupus activitatea de– Ce ac]iuni a presupus activitatea de– Ce ac]iuni a presupus activitatea de– Ce ac]iuni a presupus activitatea decertif icare a platformei Cer Deschis?certif icare a platformei Cer Deschis?certif icare a platformei Cer Deschis?certif icare a platformei Cer Deschis?certif icare a platformei Cer Deschis?

Colonel Victor Iona[cuColonel Victor Iona[cuColonel Victor Iona[cuColonel Victor Iona[cuColonel Victor Iona[cu:– Certificarea platformei na]ionale, executat` \n

cadrul activit`]ii de certificare comun` cu Grupul POD,este organizat` [i coordonat` de Oficiul Central deStat pentru Probleme Speciale prin structura saspecializat`, Direc]ia Controlul Armamentelor [iVerificare, [i presupune o serie de activit`]i pentrudeterminarea \n`l]imii minime de zbor de la care sepoate efectua fotografierea aerian` pe timpulmisiunilor, cu senzorii declara]i [i verifica]i cu careeste echipat` aeronava, f`r` a se dep`[i rezolu]iaspecificat` de tratat (30 cm la sol).

Concret, pentru organizarea certific`rii platformeina]ionale Cer Deschis, Oficiul Central de Stat pentruProbleme Speciale prin structura sa specializat`,Direc]ia Controlul Armamentelor [i Verificare, a\ntreprins urm`toarele m`suri [i ac]iuni:

a elaborat [i a \naintat la primul-ministru alGuvernului un “Memorandum privind aprobarea ini]ieriinegocierilor privind Acordul Tehnic \ntre agen]iile decontrol armamente [i verificare ale Rom#niei [iGermaniei referitor la dezvoltarea cooper`rii bilateralepentru aplicarea Tratatului privind Cerul Deschis”;

a convenit cu Germania un “Acord Tehnic\ntre agen]iile de control armamente [i verificare aleRom#niei [i Germaniei referitor la dezvoltareacooper`rii bilaterale pentru aplicarea Tratatului CerDeschis” [i o “Minut` pentru sprijinirea certific`rii”;

a elaborat [i \naintat la ministrul internelor [ireformei administrative, un “Memorandum pentruaprobarea ini]ierii negocierilor privind <<Procedurilecomune dintre Direc]ia Controlul Armamentelor [iVerificare [i membrii Grupului POD>> cu privire lacertificarea comun` a aeronavei rom#ne[ti deobservare An-30 [i a configura]iei de filtre IDF alesistemului de observare POD”;

a elaborat [i \naintat la ministrul internelor [ireformei administrative [i ministrul ap`r`rii, pentruaprobare, [i la ministrul afacerilor externe, pentruavizare, un “Plan de m`suri privind organizarea [idesf`[urarea activit`]ii de certificare comun` cuGrupul POD [i cu sprijinul Germaniei, a platformeina]ionale Cer Deschis a Rom#niei [i a configura]ieiIDF a sistemului de observare POD”;

a convenit, cu Grupul POD, “Procedurilecomune dintre Rom#nia [i statele membre ale GrupuluiPOD (Belgia, Canada, Fran]a, Grecia, Italia,Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania)privind executarea activit`]ii comune de certificare,\n Rom#nia, \n perioada 15–21.09.2008”;

a elaborat [i \naintat la ministrul internelor [ireformei administrative documenta]ia necesar` pentruasigurarea fondurilor financiare necesare preg`tirii [idesf`[ur`rii activit`]ii de certificare prin redistribuire

a fondurilor aflate la dispozi]ia Ministerului Internelor[i Reformei Administrative;

a executat zboruri de culegere de date [i apreg`tit, cu sprijinul Germaniei, pachetele de datetehnice necesare procedurilor de certificare, care aufost transmise \mpreun` cu notific`rile specificetuturor statelor p`r]i la Tratatul Cer Deschis – pecanale diplomatice, prin Ministerul Afacerilor Externe;

a executat, \mpreun` cu Ministerul Ap`r`rii,activit`]i de recunoa[tere la Baza 90 Transport Aerian– Otopeni [i {coala de Aplica]ie pentru For]ele Aeriene– Boboc, \n vederea identific`rii [i stabilirii detaliilorreferitoare la cerin]ele de asigurare logistic`, tehnic`[i de personal ale unit`]ilor, au fost desf`[urate ac]iunide preg`tire a acestora [i a efectuat verificarea finalà preg`tirii \n vederea certific`rii;

a stabilit programul de colaborare cu structurileimplicate din cadrul MIRA, M.Ap. [i MAE, inclusiv \nceea ce prive[te facilitarea procedurilor de acordarea vizelor pentru participan]ii strìni [i colaborarea cumass-media;

a realizat, conform prevederilor legisla]iei \nvigoare, contracte cu firme prestatoare de servicii [ia achizi]ionat bunurile necesare pentru desf`[urareaactivit`]ii de certificare;

a \ntreprins toate m`surile necesare din punctde vedere administrativ, logistic [i tehnic pentruasigurarea desf`[ur`rii \n condi]ii optime a activit`]iide certificare.

– A]i f`cut, mai sus, o referire la grupul– A]i f`cut, mai sus, o referire la grupul– A]i f`cut, mai sus, o referire la grupul– A]i f`cut, mai sus, o referire la grupul– A]i f`cut, mai sus, o referire la grupulPOD. Ce reprezint`, concret, acest grup?POD. Ce reprezint`, concret, acest grup?POD. Ce reprezint`, concret, acest grup?POD. Ce reprezint`, concret, acest grup?POD. Ce reprezint`, concret, acest grup?

Colonel Victor Iona[cuColonel Victor Iona[cuColonel Victor Iona[cuColonel Victor Iona[cuColonel Victor Iona[cu:– Grupul POD reprezint` 10 ]`ri (Belgia, Canada,

Fran]a, Grecia, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia,Portugalia [i Spania), fiecare dintre acestea de]in#ndc#te o aeronav` de tip Hercules C-130H sau J c`reiai se ata[eaz` sistemul de observare POD. Acestaconst` \ntr-un container modular, special echipat cusenzori pentru a corespunde cerin]elor impuse deexecutarea misiunilor Cer Deschis.

|n cadrul activit`]ii de certificare executate \ncomun cu Rom#nia, \n vederea reducerii \n`l]imiiminime de zbor de la care se poate executaaerofotografierea Cer Deschis, Grupul POD a urm`ritcertificarea unei noi configura]ii de filtre pentru camereleoptice.

– Exist` elemente care considera]i c`– Exist` elemente care considera]i c`– Exist` elemente care considera]i c`– Exist` elemente care considera]i c`– Exist` elemente care considera]i c`necesit` a fi men]ionate \n urma derul`ri inecesit` a fi men]ionate \n urma derul`ri inecesit` a fi men]ionate \n urma derul`ri inecesit` a fi men]ionate \n urma derul`ri inecesit` a fi men]ionate \n urma derul`ri iacestei ac]iuni?acestei ac]iuni?acestei ac]iuni?acestei ac]iuni?acestei ac]iuni?

Comandor Neculai Mitu:Comandor Neculai Mitu:Comandor Neculai Mitu:Comandor Neculai Mitu:Comandor Neculai Mitu:– De o deosebit` importan]` \n vederea execut`rii

certific`rii a fost sprijinul acordat p`r]ii rom#ne dec`tre Centrul Federal de Verificare din Germania,care asigur` suportul tehnic necesar acestei activit`]i,\n contrapartid` cu executarea unui num`r de misiuniviitoare comune. Programul de cooperare cu parteagerman` a cuprins, \n vederea preg`tirii certific`rii, osesiune de culegere de date care a fost executat` \nGermania, \n luna octombrie a anului 2007, [iactivitatea de preg`tire [i verificare a pachetelor dedate care s-a derulat pe parcursul primului semestrual anului 2008. Aceste activit`]i au asigurat o calitateridicat` a informa]iilor care au fost prezentate p#n`\n prezent sau care urmeaz` s` fie prezentate deRom#nia pe durata procesului de certificare.

A consemnat,c`pitan Mircea BARAC

30 CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

AGEND~

– Dup` numai câteva luni lacomanda Bazei 95 Aerian` Bac`u, a]ifost numit comandant al Bazei 90Transport Aerian, o unitate cuspecific aparte, cu sarcini deosebitde complexe. Cum aprecia]i aceast`trecere, domnule comandor?

– Preluarea Bazei 90 TransportAerian reprezint`, f`r` îndoial`, unmoment deosebit al carierei mele.Evident, sunt diferen]e substan]ialeîntre ceea ce reprezint` Baza 95 Aerian`[i ceea ce reprezint` conducerea uneiade m`rimea [i importan]a Bazei 90Transport Aerian. Nu a[ putea spune înacest moment dac` va fi mai greu saumai u[or. Anvergura [i multitudineaproblemelor de rezolvat vor face

Interviu cu comandorul{tefan D`nil`, comandantulBazei 90 Transport Aerian

diferen]a. Îns` actul de comand` este unproces ce se desf`[oar` 24 de ore din 24,indiferent de specificul bazei aeriene. Înfapt, „comanda unit`]ii” con]ine atribu]iile,preocup`rile, grijile [i contribu]ia uneiechipe de comand`, nu ale unui singurlider.

– De-a lungul carierei a]i zburatnumai aeronave de lupt`, de vân`toare[i vân`toare-bombardament. Comandaunei baze de transport aerian presu-pune sfâr[itul orelor de zbor pentrupilotul D`nil`, sau doar un nouînceput?

– Nu [tiu dac` se pune problema unuisfâr[it, eu personal consider c` înc` nuam executat ultimul zbor cu supersonicul.Cu siguran]` îns` cred c` pot vorbi de unnou început [i de o nou` provocare în ceeace prive[te activitatea mea de pilot,întrucât urmeaz` cât de curând s` începs` fac trecerea pe aeronava de transportC-130 Hercules.

– Care sunt obiectivele pe termenscurt pe care vi le-a]i stabilit în calitatede comandant al acestei baze?

– Este prematur s` discut în acestmoment de obiective. În primul rând,trebuie s` m` acomodez eu cuact iv i tatea speci f ic` avia] iei detransport. În orice caz, preocuparea

principal`, în viitorul apropiat, vaconsta în continuarea, extinderea [iamplificarea intensit`]ii schimb`rilor pecare vom socoti noi, cei din comandaunit`]ii, c` va trebui s` le impunemactivit`]ii [i, implicit, rezultatelormuncii noastre.

Unul dintre obiectivele mele în calitatede comandant const` în implementareaunui climat socio-profesional în cadrulbazei, astfel încât lumea s` vin` la serviciude pl`cere. Nu avem nevoie de oamenistresa]i sau nervo[i în aceast` meserie.Climatul trebuie s`-i permit` fiec`ruia s`se concentreze exclusiv asupra a ceea ceare de f`cut, s` lase alte problemedeoparte.

Calitatea activit`]ii bazei [i perfor-man]ele pe care sper`m s` le ob]inem înplan profesional trebuie s` fie rezultatulmuncii colectivului, [i doar în parte aliderilor, deoarece puterea colectivuluipoate da t`ria [i performan]ele unit`]ii.

Sunt con[tient c` va fi greu, deosebitde solicitant, cu sacrificii [i renun]`ri, cumult consum nervos [i fizic. Cu siguran]`c` satisfac]iile nu vor lipsi, dar, ca pestetot, ele vor avea un pre] pe care îl voi pl`tiîmpreun` cu cei din jurul meu – colegi,prieteni, membrii familiei.

– În ultima vreme au plecat multecadre de valoare din baz`: pilo]i,tehnicieni, navigatori. Unii cu oexperien]` considerabil`. Considera]i

În data de 15 septembrie 2008, încadrul unui ceremonial militarspecific, comandorul {tefan D`nil`a fost numit comandant al Bazei 90Transport Aerian “Comandor aviatorGheorghe B`nciulescu”.N`scut la Târgu Neam], jude]ulNeam], la data de 14 mai 1965,comandorul D`nil` a intrat în armat`în anul 1987, dup` absolvirea {coliiMilitare de Avia]ie “Aurel Vlaicu”.Din anul 1987 pân` în anul 1998 aîndeplinit func]ii de pilot, instructor dezbor, pilot [ef [i comandant depatrul`.Între anii 1998–2000 a urmatcursurile Academiei de Înalte StudiiMilitare, Facultatea Interarme. Dup`terminarea studiilor, a fost numit înfunc]ia de ofi]er 1 la Grupul 95 Avia]ieVân`toare, iar din 2001, comandantde escadril` la Centrul 95 Trecere peAvioane Supersonice. În perioada2005–2008 a îndeplinit func]ia de [efSec]ie Metodica Preg`tirii în Zbor laStatul Major al For]elor Aeriene. Îndata de 15 aprilie a fost numitcomandant al Bazei 95 Aerian` “Erouc`pitan aviator Alexandru{erb`nescu”.Comandorul D`nil` are la activ peste675 de ore de zbor pe avioane devân`toare [i vân`toare-bombardament.

PUTEREA COLECTIVULUIGENEREAZ~ PERFORMAN}ELE

UNIT~}II

31CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

AGEND~

c` acest fenomen va afecta în modnegativ activit`]ile specifice bazei?

– Schimbul de genera]ii, mai ales înspecialit`]ile cu timp îndelungat deopera]ionalizare, este o problem` deactualitate pentru întreaga conducere aFor]elor Aeriene, nu este specific` uneianume unit`]i sau baze aeriene. Înprincipiu, consider c` sunt necesareunele m`suri, vizând schimb`ri dementalitate, de metodic` în instruire, nuîn ultimul rând de un management depersonal mai riguros [i mai favorabilstructurii, f`r` a neglija sau a defavorizapersoana. Din p`cate, în ultimii ani, uneleprobleme au fost rezolvate pe termenscurt, f`r` o perspectiv` m`car pe termenmediu, f`r` consisten]` [i au vizat maimult interesele personale. Acum,resim]im rezultatele [i pl`tim tributulcerut de acele gre[eli. {tiu c` structuraa pierdut unii speciali[ti, dar i-au r`masoameni devota]i [i motiva]i s` munceasc`în avia]ie. Avia]ia nu se poate face cumercenari, ea se face cu cei care au dragde meserie. Vom încerca s` schimb`mmentalit`]i din acest punct de vedere [ivom continua s` ne transform`m.

Una din mentalit`]ile care trebuies`-[i dea ob[tescul sfâr[it este aceea c`doar un echipaj format din veterani arputea executa o anume misiune. Trebuies` ne cre[tem tinerii repede [i bine. Lafel de adev`rat este c` ei trebuie s` fieprimii care s` ne ajute s-o facem.

– Domnule comandor, are timp uncomandant de baz` aerian` pentruprieteni, pentru familie, pentru un…hobby?

– În calitate de comandant, timpulliber reprezint`, practic, o no]iuneabstract`, greu de definit. E[ti cuplat laproblemele [i activit`]ile unit`]ii 24 deore din 24. {i chiar dac` de multe oriaspecte ale vie]ii sociale trec în plansecund, nu înseamn` c` aceasta nuexist`. Numai c` managementul tim-pului liber reprezint`, în aceast` situa]ie,doar o alt` provocare. Sigur c` mi-arpl`cea s` am mai mult timp s` citesc ocarte, s` efectuez o c`l`torie, s` petrecmai mult timp cu familia, cu so]ia [i cufeti]a mea. Dar atunci când acest timpexist`, profit de el din plin.

– V` mul]umesc foarte mult,domnule comandor, [i v` dorescmult succes în noua func]ie!

Interviu realizat dec`pitan Mircea BARAC

Începând cu 25 iulie 2008, dup` o aterizare într-un amurg umed, r`coros, darlimpede, 18 români – pilo]i, ingineri, speciali[ti [i tehnici de avia]ie, cu un avionMiG-21 LanceR al Bazei 86 Aeriene din For]ele Aeriene Române, s-au dislocat peuna dintre bazele aeriene opera]ionale ale Fran]ei – Baza Aerian` 112 „Marin laMeslee” de la Reims, situat` la 1 or` [i 15 minute de mers cu ma[ina de la Paris,]in#nd cap-compas cu nordul în fa]` pe busol`.

Ca în fiecare an cu ocazia Zilei Na]ionale a Fran]ei, defilarea din 14 iulie a avutonoarea de a reuni diferite unit`]i [i componente ale for]elor armate. În acest an,întâlnirea tradi]ional` a na]iunii franceze cu armata s-a înscris într-un cadruinterna]ional la care s-au asociat [i ]`ri care ast`zi, al`turi de Fran]a, sunt angajateîn teatrele de opera]iuni militare externe sub mandat ONU, NATO sau UE. Defilareaaerian` multina]ional` a fost o m`rturie a calit`]ii cooper`rii, contribuind lapromovarea valorii în cadrul opera]iunilor, care implic` dispozitive tot mai complexe.

Delega]ia român` a For]elor Aeriene a celebrat, împreun` cu avia]ia militar` aFran]ei [i al]i invita]i din Europa, printre care Spania cu 1 aeronav` Eurofighter,Belgia cu 3 aeronave Alphajet, Slovacia cu 1 aeronav` MiG-29 Fulcrum, Germaniacu 1 aeronav` Tiger, Slovenia cu 2 elicoptere Puma, Ungaria cu 1 aeronav` Jas 39Gripen [i Italia cu 1 aeronav` Eurofighter, în unul dintre cele mai mari mitinguriprilejuite de Ziua Na]ional` a Fran]ei, care este 14 iulie. Forma]ii mixte, o defilareaerian` impun`toare, care adun` pe acela[i cer nu mai pu]in de 65 de avioanemilitare de lupt` [i de transport din toate categoriile, cu un timp total de survol al

Parisului de 7 minute [i 15 secunde, cu un preambul de deschidere onorat deforma]ia de acroba]ie aerian` – simbolul zborului în Fran]a – „Patrouille de France”,precum [i 32 de elicoptere grupate în forma]ii diversificate au creat un „aer dezbor” ca un pod aerian peste timp cum rar se concentreaz` pe cerul lumii, undefiecare dintre cei veni]i au câte ceva de spus, ceva de ar`tat, iar în urm` vor închidetotul într-un gest simplu, de respect.

La Reims, unde Mirage F1-CR face regula de zbor [i unde semnele istoriei vechise îngem`neaz` cu modernismul începutului de mileniu, am aflat o baz` aerian`remarcabil`: mare, dotat`, func]ional`. Avionul nostru, MiG-21 LanceR aer/aer,pilotat de locotenent-comandorul Gheorghe Stancu, secondat de pilotul DanielMoise, a zburat într-o forma]ie mixt` compus` din 5 aeronave dispuse în „s`geat`“,împreun` cu aeronavele Escadrilei 1.33 „Belfort”, care este ast`zi mo[tenitoareaunei tradi]ii speciale: când a murit, foarte aproape de victoria final` din al DoileaR`zboi Mondial, în data de 31.07.1944, Antoine de Saint-Exupéry era pilot în aceast`escadril`. A disp`rut dup` o decolare care s-a produs în jurul orei 09.00 cu avionul223 – un P-38 Lightning – [i care nu a mai fost urmat` niciodat` de o aterizare…Clubul escadrilei [i tradi]iile bazei poart` aceast` aur` grea ca pe un blazon derecuno[tin]` [i de pre]uire. P`rintele „Micului Prin]”, de acolo, din stele, poate fimândru de urma[ii s`i de ast`zi. Iar noi, ca oaspe]i, nu am avut decât s`-i admir`m.

Comandor (r)Dumitru BERBUNSCHI

Zbor, istorie [i parteneriatZbor, istorie [i parteneriat

Aeronava Mirage (st#nga) [i MiG-21 LanceR (dreapta) gata de zborpe aerodromul din Reims

EVALUARE

32 CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

Evaluare în trei etape

Evaluarea s-a desf`[urat pe baza unui scenariu menit s` testeze capabilit`]iledeta[amentului în cele trei domenii principale: Opera]ii, Logistic` [i Protec]iaFor]ei. De[i deta[amentul era avizat înc` de pe vremea certific`rii na]ionale efectuatede echipa român` de evaluare despre tipurile de misiuni [i incidentele posibile, dedata aceasta lucrurile au fost mult mai complicate. În afara programului activit`]ilorstabilite în procesul de preg`tire a exerci]iului, echipa de evaluatori a recurs lanenum`rate “injection” (evenimente [i incidente simulate de echipa de evaluare înafara scenariului propus, pentru a testa capacitatea de reac]ie a personaluluideta[amentului în situa]ii limit`). Mai mul]i ochi, mai multe p`reri obiective, maimulte grade de compara]ie. Un num`r de 45 de evaluatori str`ini, împreun` cu 15evaluatori na]ionali, speciali[ti din toate domeniile evaluate, aveau s` dea girulacestei entit`]i c` este gata de a îndeplini misiuni de tip CSAR conform standardelorNATO. Deta[amentul fiind dislocabil, la exerci]iu s-a “prezentat” cu toate resurseleumane [i materiale, de la autobuz [i pân` la elicoptere, unitate medical` etc.

“De fapt, procesul de afirmare s-a desf`[urat pe parcursul a trei etape distincte,care au constat într-o certificare ini]ial`, o certificare na]ional` [i exerci]iul deafirmare. Un aspect important este faptul c` echipa de evaluatori nu acord`calificative. Aceasta are rolul de a realiza o informare c`tre comandantul SHAPE

În perioada 07.10–12.10.2008 s-a desf`[urat, în loca]ia{colii de Aplica]ie pentru For]ele Aeriene, de la Boboc,exerci]iul ROUEX 2008. A fost un exerci]iu de evaluarede tip STARTASSESS (f`r` calificativ general), în vedereaafirm`rii ca entitate NATO a deta[amentului CSARapar]inând Bazei 90 Transport Aerian.Conform obliga]iilor asumate de ]ara noastr` în calitatede stat membru NATO, România trebuie s` de]in` [i s`poat` pune la dispozi]ia Alian]ei un deta[ament CSAR(Combat Search and Rescue).Ca tip de misiune, CSAR presupune recuperareapersonalului din teritoriul inamic de c`tre echipe compusedin vehicule de recuperare [i din elemente lupt`toareaeropurtate.La exerci]iul de evaluare desf`[urat la Boboc, auparticipat întregul personal al deta[amentului CSAR IAR-330 SOCAT, echipa de evaluare a CC Air Izmir, treiechipe de extrac]ie ale For]elor pentru Opera]ii Speciale(FOS) [i echipa de planificare [i conducere a exerci]iului.Ca for]e de sprijin, au fost implicate un IAR-330L, dou`IAR-316 B, dou` IAR-99 {oim, dou` MiG-21 LanceR [i unC-130 Hercules. Nu în ultimul rând, trebuie men]ionatsprijinul “Na]iunii Gazd`“, sus]inut de personal apar]inând{colii de Aplica]ie a For]elor Aeriene.

În spatele liniilor inamice!

ROUEX 2008ROUEX 2008

Paramedici \n ac]iune

Locotenentul Bogdan Laz`r, comandantul structurii deProtec]ia For]ei, \n fa]a punctului de control amenajat la

intrarea \n “play area”

EVALUARE

33CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

privind nivelul de preg tire al deta[amentului, informareîn care se fac recomand`ri în urma eventualelordisfunc]ionalit`]i constatate pe timpul desf`[ur`riiexerci]iului. Dac` deta[amentul este declaratopera]ional, urmeaz` etapa de men]inere aopera]ionaliz`rii.

Importan]a acestui tip de misiune este foartemare, deoarece ofer` încredere celor care ac]ioneaz`în sau deasupra teritoriului inamic. În general,conducerea echipei de salvare este asigurat` de însu[icomandantul deta[amentului, acesta oferind astfelun mesaj de încredere camarazilor afla]i într-o situa]iedificil` în teritoriul inamic”, ne-a informat c`pitan-c`pitan-c`pitan-c`pitan-c`pitan-comandorul Mircea Petrescucomandorul Mircea Petrescucomandorul Mircea Petrescucomandorul Mircea Petrescucomandorul Mircea Petrescu, directorul

exerci]iului.“Programul activit`]ilor a fost stabilit de comun

acord cu membrii echipei TACEVAL (evaluare tactic`)condus` de reprezentan]ii CC Air Izmir cu ocaziaunei vizite anterioare pentru planificarea exerci]iului.Cu ocazia <<previzitei>>, reprezentan]ii echipei dela Izmir, împreun` cu cei ai p`r]ii române, au discutat[i au c`zut de comun acord asupra obiectivelorevalu`rii, domeniilor verificate [i a aspecteloradministrative necesare desf`[ur`rii în bune condi]ii.S-au vizitat înc` de atunci facilit`]ile puse la dispozi]iaechipei interna]ionale, precum [i cele puse la dispozi]iadeta[amentului evaluat”, ne-a declarat c`pitan-c`pitan-c`pitan-c`pitan-c`pitan-comandorul Vcomandorul Vcomandorul Vcomandorul Vcomandorul Valerian Popescualerian Popescualerian Popescualerian Popescualerian Popescu, [eful opera]iilorcurente din cadrul EXCON (controlul exerci]iului).

Protec]ia For]ei –vigilen]` maxim`

Unul din domeniile de baz` în cadrul unuideta[ament CSAR îl constituie componenta deProtec]ia For]ei, aceasta având în compunerespecialit`]ile: medicin`, EOD, NBC, Poli]ie Militar`[i PSI. Rolul principal al structurii const`, evident, înasigurarea siguran]ei loca]iei unde î[i desf`[oaràctivitatea deta[amentul. Comanda acesteimicrostructuri a fost îndeplinit` de locotenentullocotenentullocotenentullocotenentullocotenentulBogdan Laz`rBogdan Laz`rBogdan Laz`rBogdan Laz`rBogdan Laz`r. Promo]ie 2004, absolvent al LiceuluiMilitar de la Câmpulung Moldovenesc [i al AcademieiFor]elor Terestre, locotenentul a dovedit pe timpulexerci]iului c` este un autodidact [i un extraordinarlider de echip`. “Sunt dependent de ac]iune [i îmiplace s` fac totul astfel încât, la momentul oportun,s` pot lua decizia cea mai bun`. Sunt con[tient c`de capacitatea mea de analiz` a unei situa]ii depindesuccesul misiunii sau chiar via]a colegilor mei. Dinacest motiv nu pot ignora nici cea mai mic` informa]ie

privind mediul înconjur`tor, iar viteza de reac]ie trebuies` fie maxim`. În cadrul acestui exerci]iu amdescoperit provoc`ri pe care nu le întâlne[ti în procesulde preg`tire. Exist` tot felul de incidente provocate(“injec]ii”) care te oblig` s` iei decizii în timp real. Demulte ori suntem nevoi]i s` improviz`m, iar lipsa deexperien]` î[i spune cuvântul. Una dintre situa]iile pecare am fost nevoi]i s` le control`m a constat însupravegherea unor demonstra]ii cu imigran]i ilegali.Este o sarcin` foarte dificil`, care necesit` controlulmul]imii. În anumite situa]ii, civilii se pot dovedi multmai violen]i decât militarii, iar metodele decontracarare a acestor violen]e sunt limitate datorit`legisla]iei specifice dreptului interna]ional. O alt`

provocare a constat înevacuarea punctului decomand` în urma unui incidentEOD. Sunt, a[a cum spu-neam, decizii extem de dificile,care trebuie luate contracronometru. Nu e loc deaproxim`ri”, este convingerealocotenentului Laz`r.

În “play area”, cele trei zileau sem`nat o furtun de misiunide recuperare. Elicoptere caredecolau având la bord trupeleFOS (For]e pentru Opera]iiSpeciale) [i veneau la aterizare

cu “r`ni]i” au reprezentat o imagine comun pe întreagaperioad` de desf`[urare a exerci]iului. Aici i-am întâlnitpe sergentul major Mihai Deaconu, frunta[ulergentul major Mihai Deaconu, frunta[ulergentul major Mihai Deaconu, frunta[ulergentul major Mihai Deaconu, frunta[ulergentul major Mihai Deaconu, frunta[ulDaniel CârsteaDaniel CârsteaDaniel CârsteaDaniel CârsteaDaniel Cârstea [i caporalul Cristinel Mihail.caporalul Cristinel Mihail.caporalul Cristinel Mihail.caporalul Cristinel Mihail.caporalul Cristinel Mihail.Cu to]ii fac parte din echipa de paramedici adeta[amentului. Sarcina lor principal` const` înpreluarea r`ni]ilor recupera]i de trupele speciale [iacordarea primului ajutor acestora. “Am fost pu[i însitua]ia de a stabiliza r`ni]i cu fracturi, rupturi de membre

sau hemoragii”, am aflat de la sergentul major Deaconu,un paramedic ce a primit „botezul” teatrului de opera]iiîn Bosnia, în cadrul misiunii ALTHEA. De fapt, sergentulDeaconu a devenit dependent de adrenalina misiunilormilitare înc` din perioada satisfacerii stagiului militar,perioad` în care a fost încadrat ca sanitar. Ulterior, aoptat s` urmeze treptele unei cariere militare, semnândun contract de militar profesionist. A urmat cursuri despecializare ca paramedic, misiuni externe, iar acum afost selec]ionat pentru a face parte din deta[amentulCSAR. “Misiunile în acest domeniu nu sunt exclusivmilitare, existând solicit`ri de transport r`ni]i dinsocietatea civil`, în cazul unor accidente. În acestesitua]ii, se ac]ioneaz` al`turi de echipaje SMURD”, acompletat frunta[ul Cârstea rolul paramedicilor militari.

Logistica –c`lcâiul lui Achile

Logistica reprezint`, pentru orice entitatelupt`toare, mai mult decât o sarcin` sau simpl`responsabilitate. Este vorba de identificarea,planificarea [i gestionarea tuturor resurselor (umanesau materiale) necesare îndeplinirii unei misiuni delupt`, un lucru deloc u[or.

Locotenent-comandorului Hora]iu Davi-Locotenent-comandorului Hora]iu Davi-Locotenent-comandorului Hora]iu Davi-Locotenent-comandorului Hora]iu Davi-Locotenent-comandorului Hora]iu Davi-]oiu]oiu]oiu]oiu]oiu, inginerul-[ef al Escadrilei 905 Elicoptere, i-afost încredin]at` conducerea logistic` adeta[amentului CSAR dislocabil. “Este vorba de unplan de dislocare pus în aplicare în mai multe faze”,ne introduce în subiect locotenent-comandorulDavi]oiu.

“Prima faz` – deployment – a durat trei zile [i aconstat în trimiterea unui e[alon înaintat în teatrul delupt` fictiv creat. Acest e[alon a realizat identificareaspa]iilor de cazare pentru personalul deta[amentului,a amplasamentelor necesare pentru dislocarea tehniciide avia]ie [i instalarea mijloacelor de comunica]ii. Înacest sens, a fost semnat (fictiv) un acord tehnic cu<<na]iunea gazd`>> pentru asigurarea facilit`]ilornecesare. A urmat sosirea e[alonului rulant, având încompunere oameni [i materiale din toatecompartimentele. De asemenea, au existat [i douè[aloane de zbor, unul format dintr-o aeronav` C-130Hercules, pentru aducerea tuturor materialelornecesare, [i un e[alon de zbor format din elicoptereleaflate în dotarea deta[amentului.

Cea de-a doua faz`, integrarea în teatru, aconstat în zboruri de antrenament, exerci]iidemonstrative premerg`toare (trageri cu armamentulde infanterie, exerci]ii de comand` [i control, reparareatehnicii auto [i a elicopterelor, stingerea incendiilor,ac]iuni în caz de atac NBC etc.).

Evaluarea propriu-zis` amarcat cea de-a treia faz` aexerci]iului, iar din punct devedere logistic, acest lucru apresupus ca întreaga tehnic`din dotarea deta[amentului s`fie în parametri. Din parteaevaluatorilor, s-a urm`ritrespectarea procedurilor deremediere a incidentelor, printrecele mai complexe opera]iuninum`rându-se exerci]iile deînarmare-dezarmare a elicop-terelor cu muni]ii de tun [i

protec]ie de tipul chaff&flare sau schimbarea uneiro]i de elicopter. Nu au lipsit nici a[a-zisele “injec]ii”:ma[ini lovite în parcul auto, avarii la elicoptere, lucrulîn mediu contaminat etc.

Cea mai mare problem` întâmpinat` sedatoreaz` faptului c` nu dispunem de check-list-urispecifice tehnicii din dotare, declarate [i agreate dec`tre NATO, fapt care, în unele situa]ii, genereazùn decalaj între a[tept`rile echipei de evaluatori [imodul de ac]iune al personalului”, am aflat de lalocotenent-comandorul Davi]oiu.

Echipa tehnic` de linie [i atelierul de repara]iisunt dou` structuri cu o responsabilitate major` privindmen]inerea tehnicii de avia]ie în parametri. MaistrulMaistrulMaistrulMaistrulMaistrulmilitar clasa I Lauren]iu Enemilitar clasa I Lauren]iu Enemilitar clasa I Lauren]iu Enemilitar clasa I Lauren]iu Enemilitar clasa I Lauren]iu Ene este mecanic de

Comandorul Valeric`Vr`jescu, comandantuldeta[amentului CSAR

...preg`tind misiunea

EVALUARE

34 CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

bord [i are ca sarcin` principal preg`tirea elicopterelorpentru zbor. “În meseria unui tehnic de bord nu exist`concepte de genul: m` preg`tesc mai bine pentru oanumit` misiune. În avia]ie nu exist` misiuni maiu[oare sau misiuni mai grele. Întotdeauna trebuie s`fii preg`tit s` intervii în situa]ii limit`, întotdeaunae[ti într-o ac]iune contra cronometru, este esen]ials` po]i identifica o eventual` problem` [i s` o rezolvi.De preg`tirea, de experien]a [i de st`pânirea de sineale tehnicului de bord depind via]a întregului echipajsau succesul unei misiuni. Elicopterul poate fi bunpentru zbor sau nu. Nu exist` nuan]`ri, nu este locde aproxim`ri. Cu evaluatori în jurul nostru sau f`r`,noi ne facem treaba la fel, cu toat` responsabilitatea.În preg`tirea unei aeronave pentru zbor, evaluatoriireprezint` ultima noastr` grij`“, ne-a descris extremde realist “emo]iile evalu`rii” pentru un tehnic de bord,maistrul Ene.

În atelierul de repara]ii, c`pitanul inginerc`pitanul inginerc`pitanul inginerc`pitanul inginerc`pitanul inginerDumitru StoicaDumitru StoicaDumitru StoicaDumitru StoicaDumitru Stoica are de gestionat situa]ii complexecu o echip` tehnic` redus`. Având ca backgroundprofesional experien]a misiunii ALTHEA, c`pitanul a

descoperit c` cerin]ele tehnice pentru un echipajCSAR sunt foarte complexe, iar încadrarea actualà atelierului nu permite efectuarea anumitor lucr`ri.“Competen]ele noastre, în momentul de fa]`,presupun lucr`ri de înlocuire ale unor componente.Nu suntem abilita]i pentru efectuarea lucr`rilor derepara]ii. Nici m`car nu avem echipamentul necesarpentru lucr`ri de tip ABDR – Aircraft Battle DamageRepair –, a[a cum se pare c` ar fi necesar pentru undeta[ament CSAR. Cu toate acestea, noi am încercat

s` ducem la bun sfâr[it toate solicit`rile din timpulexerci]iului, mai ales c` ceea ce s-a urm`rit a fostcunoa[terea modului de ac]iune într-o anumit` situa]ie,respectarea procedurilor. De asemenea, lucrul încondi]iile unui mediu contaminat a reprezentat osolicitare foarte mare pentru membrii echipei, deoareces-a ac]ionat în echipament de protec]ie, fapt ce areprezentat o amplificare a solicit`rilor psiho-motricedin partea personalului”, ne-a declarat c`pitanul Stoica.

La sosirea dintr-o misiune de recuperare, amreu[it s` st`m de vorb` cu c`pitanii `pitanii `pitanii `pitanii `pitanii AdrianAdrianAdrianAdrianAdrianNicolaevNicolaevNicolaevNicolaevNicolaev [i Bogdan Marius MitricBogdan Marius MitricBogdan Marius MitricBogdan Marius MitricBogdan Marius Mitric, fo[ti colegi[i absolven]i ai Liceului Militar de Marin`, dinConstan]a. Primul este din Tulcea, cel de-al doileadin Mangalia. În prezent, zboar` în echipaj pe unelicopter al For]elor Aeriene. Ambii au optat, la sfâr[itulliceului, pentru o carier` de pilot, iar acum nu regretàlegerea f`cut` în detrimentul marinei. Pasiuneapentru zbor a f`cut ca, lamai pu]in de 30 de ani,ambii s fie unii dintre pilo]iiexperimenta]i pe elicop-terele IAR-300 PumaSOCAT, având în CV-ulde pilot o misiune înde-plinit` cu succes în teatru,în cadrul opera]iuniiALTHEA. “S` zbor a fostvisul meu de mic, iaravia]ia militar` mi-a oferit[ansa îndeplinirii aces-tuia. Sunt con[tient, înacest moment, m` num`rprintre cei noroco[i,deoarece am reu[it s`zbor suficient încât s`-mipot <<negocia>> carierade pilot pe baza experien]ei acumulate la man[`, nuîn virtutea trecerii timpului. Am fost pilot în cadrulopera]iunii ALTHEA, o experien]` care m-a c`lit foartemult din punct de vedere profesional, atât în perioadade preg`tire a misiunii, cât [i pe timpul execut`rii,

deoarece am înv`]at s`pilotez aeronava în zone cuun grad ridicat de risc. Înceea ce prive[te acestexerci]iu, pot afirma c`greutatea cea mai mare nua fost în sarcina noastr`, ciîn sarcina colegilor de la sol.Pentru noi, datele problemeinu se schimb` de la un zborla altul, deoarece noi nuavem voie s` facem gre[eli.Eroarea nu exist` învocabularul nostru”, ne-aspus, sigur pe el, c`pitanul

Nicolaev. Colegul sù de liceu militar, de academie [ide echipaj i-a sus]inut opinia, îns` cu unele nuan]`ri:“Problema nu se pune dac` noi suntem capabili s`r`spundem anumitor solicit`ri, adev`rata problem`const` în sus]inerea de care beneficiem pentru aputea îndeplini astfel de misiuni de tip CSAR. M`refer în primul rând la logistic`, apoi la diferen]elefoarte mari între necesarul de ore de zbor [i cât ni sealoc` [i, nu în ultimul rând, la motiva]ie. Astfel demisiuni nu pot fi executate numai din pasiune, deoarece

implic` un factor de risc extrem de ridicat. Onoareade a fi pilot militar într-un deta[ament CSAR trebuies` se bazeze pe elemente concrete, nu pe elementeconjuncturale”, a completat c`pitanul Mitric opiniacolegului sù.

Colaborarea custructuri ale

For]elor pentruOpera]ii Speciale

Pe timpul evalu`rii, a fost verificat` [i ac]iuneaîn comun a efectivelor For]elor Aeriene cu cele aleFor]elor pentru Opera]ii Speciale (FOS). Un num`rde 18 militari apar]inând Batalionului 1 Opera]iiSpeciale “Vulturii”, constitui]i în trei echipaje, au

asigurat succesul opera-]iunilor de salvare apersoanelor cùtate,“rabbits” în limbaj NATO.Misiunile au avut un grad dedificultate care a evoluat dela simplu la complex.Concret, dac` a recupera unpilot catapultat reprezint` osarcin` de rutin` pentru ceidin trupele speciale,recuperarea unor r`ni]i dinspatele liniilor inamice poatepresupune l`sarea “vultu-rilor” în teritoriul inamic [iextrac]ia ulterioar` aacestora, eventual de pe oalt` pozi]ie. Spa]iul dinelicopter este destinat, cu

prioritate, celor care trebuie recupera]i. Pe timpulcând membrii FOS nu au luat parte la misiuni labordul elicopterelor, ace[tia au constituit parteintegrant` a structurii de Protec]ia For]ei. Nivelul depreg`tire, modul specific de planificare [i executarea misiunilor de c`tre militarii din For]ele pentru Opera]iiSpeciale recomand` aceast` categorie de for]e cafiind op]iunea ideal` pentru rezolvarea unor situa]ii-limit` într-un mod rapid, discret [i cu un consumredus de resurse umane [i materiale.”La fel ca întoate armatele moderne, accederea în structurile defor]e speciale reprezint` un deziderat major pentrufiecare militar, atingerea unui vârf al evolu]iei în carier`[i o competi]ie axat` pe dep`[irea propriilor limite.Profilul psiho-moral al lupt`torului din For]ele pentruOpera]ii Speciale este cel al <<militarului complet>>,care d` dovad` de curaj, inteligen]`, perseveren]`,tenacitate, loialitate [i verticalitate moral` în condi]iide mediu care solicit` rezisten]` la efort extrem fizico-psihic [i în care valorile umane sunt, de cele maimulte ori, singura c`lùz` decizional`.Elementelecomponente ale For]elor pentru Opera]ii Speciale î[ibazeaz` puterea pe surpriz`, rapiditate, ingeniozitate,flexibilitate, mobilitate, în]elegere cultural` [icompeten]` lingvistic`, adaptate zonelor de ac]iune.Pe aceste coordonate se axeaz` întregul proces deinstruire a lupt`torilor de for]e speciale. Instruireamilitarilor [i a subunit`]ilor de opera]ii speciale seorganizeaz` pe faze de preg`tire [i se axeaz` pecalificarea [i perfec]ionarea în specialit`]ile:

C`pitan-comandorul MirceaPetrescu, directorul exerci]iului

Locotenent-comandorul

Hora]iuDavi]oiu, [eful

logisticii

Sergent major RalucaIveni]a Putinic`, controlor

de trafic aerian

EVALUARE

35CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

para[utism, scafandrerie, alpinism, geniu (minare-deminare [i distrugeri), comunica]ii militare, informa]iimilitare, opera]ii, paramedici [i exper]i lingvi[ti. Acestespecialit`]i cap`t` valen]e ac]ionale reale numai dup`realizarea coeziunii microstructurilor func]ionale, etap`final a unui proces complex de instruire”, ne-a explicatcomandantul echipei FOS modul de selec]ie [i depreg`tire a “vulturilor”, denumire pe care o poart`batalionul de opera]ii speciale din care fac parte.

Concluzii

A[adar, timp de trei zile, echipajele CSARformate din pilo]i, tehnici de bord [i echipa de extrac]iea For]elor pentru Opera]ii Speciale au urmat algoritmulgenerat de primirea misiunii, preg`tirea, decolarea,zborul pe traiect, recuperarea, întoarcerea acas`.Aterizarea. Preg`tirea pentru o nou` misiune. Ospiral` repetat` de 15 ori. La sfâr[it, totul pare multmai simplu decât a fost în realitate, atâta timp câtmisiunea a fost îndeplinit`. Nu mai conteaz` orele [izilele de munc` în afara programului, lipsa de acas`,greut`]ile logistice. Rutin`, ar zice unii. F`r` s` [tiec` toate cele trei zile au fost pline de incidente (fictive,bineîn]eles), mai ales pe partea de Protec]ia For]ei,cum ar fi dispozitive neexplodate plasate în zona de

responsabilitate, demonstra]ii la intrarea în unitate,atac cu luneti[ti, atacuri chimice, dezertori, r`ni]i,accidente.Comandantul deta[amentului, c`pitan-c`pitan-c`pitan-c`pitan-c`pitan-comandorul Vcomandorul Vcomandorul Vcomandorul Vcomandorul Valeric` Valeric` Valeric` Valeric` Valeric` Vr`jescu,r`jescu,r`jescu,r`jescu,r`jescu, era satisf`cutla finalul exerci]iului de modul de implicare a întreguluipersonal, îns` a acceptat [i o radiografie obiectiv` aexerci]iului:”În compara]ie cu evaluarea pentrucertificarea na]ional` [i activit`]ile de preg`tireanterioare acestei evalu`ri NATO, este de remarcatprogresul evident al deta[amentului în preg`tireapentru misiune, datorat atitudinii pozitive a întreguluipersonal pe timpul desf`[ur`rii activit`]ii.Cu toateacestea, s-a observat faptul c` este necesar`continuarea antrenamentelor întrunite cudeta[amentul, în special pentru coordonarea/cooperarea cu cele 3 echipe de extrac]ie ale For]elorpentru Opera]ii Speciale. Deoarece deta[amentulreprezint` o selec]ie a oamenilor care pot încadrastatul de organizare, [i nu o entitate de sine st`t`toare,posibilitatea de preg`tire este una modular`, prinorganizarea unor perioade de antrenament în comunal întregului personal. Acest fapt ar contribui, înoarecare m`sur`, la cre[terea coeziunii, îns` nu atâtpe cât ar fi necesar pentru o unitate opera]io-n a l ` . I n s u f i c i e n ] apersonalului specializat dindomeniul logistic a impusun ritm de lucru de peste16 ore pe perioadaevalu`rii. Acest ritm estegreu de sus]inut pentruexecutarea misiunilor, iarperforman]a personaluluiscade în timp.De ase-menea, motivarea supli-mentar` pentru cei caredoresc s` fac` partedintr-un astfel de deta[a-ment ar putea conduce la cre[terea bazei de selec]ie[i, implicit, la cre[terea performan]elor ob]inute”, estede p`rere c`pitan-comandorul Vr`jescu.

C`pitan-comandorul VC`pitan-comandorul VC`pitan-comandorul VC`pitan-comandorul VC`pitan-comandorul Vasile asile asile asile asile TTTTToaderoaderoaderoaderoader, [efulde stat major din echipa de comand` a exerci]iului, aapreciat, la final, atât eforturile personaluluideta[amentului, cât [i pe cele ale “na]iunii gazd`“:“Exerci]iul a fost planificat de Statul Major al For]elorAeriene, prin intermediul Componentei Opera]ionaleAeriene, [i a presupus mai multe etape, implicând unefort deosebit, îns` partea de planificare este mai

pu]in vizibil`, ea se reflect` în rezultate. În principiu,a fost nevoie de stabilirea unui scenariu credibil pentruo opera]ie condus` de NATO, în care au fost implica]iaproximativ 300 de oameni. În unele situa]ii, lipsa deexperien]` [i-a spus cuvântul, îns` avem convingereaferm` c` lec]iile înv`]ate în cadrul exerci]iului vor fiexploatate ulterior. Una din greut`]ile majore cu cares-au confruntat cei evalua]i a constat în lipsa unorproceduri unitare de ac]iune, fiind nevoi]i s` respecteatât procedurile na]ionale, cât [i pe cele NATO.

De remarcat este modul de implicare al oamenilordin {coala de Aplica]ie. To]i cei care au fost angrena]idin partea <<na]iunii gazd`>> au manifestat o dorin]`foarte mare de a înv`]a cât mai multe din acestexerci]iu. Pentru ei a fost o [ans` deosebit` de ie[iredin cotidian, dar mai ales de a înv`]a lucruri noi. Dela oferirea de sprijin logistic (cazare, hr`nire, spa]iude lucru, componente ale sistemului de comunica]ii[i informatic`), pân` la personalul de asigurare alaerodromului, la controlorii de trafic aerian sau lapilo]ii celor dou` IAR-99 {oim ce au asigurat misiunilede escort`, cu to]ii au contribuit la sprijinuldeta[amentului evaluat într-un mod profesionist,proactiv”, ne-a declarat c`pitan-comandorul Toader.

Maior Cristian MURARIUC`pitan Mircea BARAC

ROUEX 2008 s-a încheiat de mult. Ar`mas în urm` experien]a lec]iilor

înv`]ate. Aceste lec]ii vor folosi dreptbackground misiunilor viitoare ce

urmeaz` a fi încredin]ate deta[amen-tului. Misiuni în zone de risc, în

spatele liniilor inamice. Acolo îns`,“injec]iile” nu vor mai avea nimic în

comun cu incidentele simulate întimpul exerci]iului, iar pasiunea

pentru avia]ie nu va fi cel mai bunscut împotriva proiectilelor reale.

Al`turi de pasiune [i deprofesionalism, un astfel de

deta[ament trebuie sus]inut culogistic` pe m`sur`, iar oamenii

trebuie motiva]i direct propor]ionalcu riscul asumat. Obliga]iile Românieifa]` de NATO trebuie îndeplinite, dar

efortul nu trebuie asumat doar de omân` de oameni, astfel de obliga]ii

necesit` un efort na]ional. Iar acestaspect trebuie s` fie una din lec]iile

\nv`]ate!

Echipa tehnic`,ac]ion#nd \nmediulcontaminat

C`pitanii Adrian Nicolaev [iBogdan Marius Mitric,

colegi de echipaj

Mission accomplished

MITINGURI AERIENE

36 CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

|n acest an, show-ul aerian de laFarnborough, Anglia, desf`[urat înperioada 14-20 iulie, a celebrat 60 de anide la prima organizare. Amploareaacestuia a fost pe m`sura evenimentuluicelebrat [i s-a remarcat în special prinnum`rul mare de firme participante (peste1.500), expozi]ia static` cu peste 80 avioane

Salonul Aeronautic“FARNBOROUGH 2008”

[i elicoptere, din care zilnic apro-ximativ 20 au executat programede zbor [i acroba]ie aerian`.

Prezente la eveniment, firmele de profildin industria aeronautic` româneasc` auexpus într-un spa]iu na]ional comun dinpavilionul expozi]ional diverse modele,machete, pliante. Atrac]ia show-ului aerian

\ns`, au reprezentat-o demonstra]iileaeriene ale avioanelor: F-22A Raptor, F-16(constructor-Lockheed Martin), F/A-18FSuper Hornet, B-1B (Boeing), Eurofighter/Typhoon, Airbus A380 [i A 310 Tanker.

Show-ul aerian din acest an de laFarnborough a fost dominat, în principal,de g`sirea solu]iilor pentru rezolvareaproblemelor ridicate de cre[terea pre]uluila combustibil, iar acest lucru s-a remarcat

prin apari]ia unei noi genera]iide motoare care vor echipaaeronavele de transport lung[i mediu curier. Motoareledin aceast` nou` genera]ievor avea un consum redus decombustibil, corelat cu oreducere substan]ial` anoxelor generate de ardereaacestuia, precum [i de osc`dere semnificativ` a

polu`rii sonore.

Comandor dr. ing.Coman VASILE

|n perioada 15–18 august s-a desf`[urat, la Keskemet, Ungaria,mitingul aviatic “Hungarian Air Show 2008”. La acest eveniment aparticipat [i un deta[ament rom#n, format din 26 de persoane(personal de conducere, pilo]i [i tehnicieni), din Statul Major alFor]elor Aeriene, o aeronav` de tip MiG-21 LanceR aer-aer în expozi]iestatic`, din Baza 71 Aerian`, o aeronav` MiG-21 LanceR aer-aer dinBaza 86 Aerian`, în zbor demonstrativ, [i o aeronav` An-26 din Baza90 Transport Aerian pentru transportul personalului [i sprijin logistic.

Participarea deta[amentului român la aceast` activitate a fostfoarte bine apreciat` de organizatori, aeronavele For]elor AerieneRomâne bucurându-se de un deosebit interes, atât din parteapersonalului militar apar]inând celorlalte state, cât [i din parteapublicului larg.

A fost o excelent` oportunitate pentru antrenarea subofi]erilorde stat major din Statul Major al For]elor Aeriene, în întocmireadocumentelor necesare planific`rii, coordon`rii [i desf`[ur`rii uneiactivit`]i în strìn`tate cu participarea personalului [i tehnicii dintrei baze aeriene. De asemenea, a permis antrenarea personaluluinavigant în zborul pe cìle aeriene civile în Europa, dup` reguliICAO, [i verificarea posibilit`]ilor Bazelor 71 [i 86 Aeriene de a disloca[i sus]ine logistic câte o aeronav` de lupt`, în perspectiva particip`riila exerci]ii NATO.

Spectacolul aviatic \n sine a fost impresionant, cu forma]ia italian`Frecce Tricolori drept vedet` a show-ului. S-au mai remarcat forma]iaTurkish Stars [i evolu]iile individuale ale avioanelor Eurofighter,Harrier, F-18 Hornet, F-16 , Mirage 2000, Gripen, C-17 Globemaster, MiG-29, MiG-21 [i – ceva rar - Soko J-22 Orao.

Maistru militar Mircea CALOIAN

“Hellenic Air Force AnnualHellenic Air Force AnnualHellenic Air Force AnnualHellenic Air Force AnnualHellenic Air Force AnnualCelebrationCelebrationCelebrationCelebrationCelebration”

|n perioada 10–15 septembrie a.c., la Tanagra Air Force Base, Grecia, s-adesf [urat mitingul aerian “Hellenic Air Force Annual Celebration”, spectacol organizatcu prilejul anivers`rii Zilei Armatei din Grecia.

Printre participan]i s-a num`rat [i o delega]ie a Statului Major al For]elor Aeriene,prezent` la expozi]ia static` cu un elicopter IAR-330 SOCAT, de la Baza 90Transport Aerian, [i o aeronav` An-26 de la aceea[i baz`, destinat` transportuluipersonalului [i sprijinului logistic.

Prezen]a participan]ilor români a fost bine apreciat`, elicopterul IAR-330 SOCATstârnind un real interes. Elicopterul prezentat în cadrul expozi]iei statice a fost vizitatde un num`r impresionant de spectatori, interesa]i în mod deosebit de tehnica de

avia]ie de provenien]` româneasc`.De asemenea, spectatorii au avut posibilitatea s` admire avioane provenite din

13 ]`ri, cu un num`r de peste 30 de aeronave expuse \n static display [i 70 deaeronave implicate \n evolu]ii demonstrative de zbor (Mirage 2000E/BGM, Mirage2000-5, F-16 Blk52+, F-4, RF-4 [i A7H, C-130H, P-3B Orion, EMB-145H AEW&C,C-27J, C-47 Dacota, T-6A Texan [i T-2E Buckeye). Impresionante au fost [ievolu]iilor avioanelor vopsite aniversar, special pentru aceast` ocazie: A-7 Tiger [iOlympos, C-130 Hercules [i RF-4 Eyes. Un moment deosebit l-a reprezentatdemonstra]ia aerian` executat` de Escadrila 31 Opera]ii Speciale, aceasta efectu#ndo misiune simulat` de cùtare [i salvare cu elicoptere SuperPuma.

Pe l#ng` s`rb`torirea Zilei Armatei, mitingul aviatic de la Tanagra a avut [i ocomponent` spiritual` \n “scenariu” – celebrarea patronului spiritual al armateigrece[ti, Arhanghelul Mihail.

C`pitan Mirel BARBU

“Hungarian Air Show 2008”

Salonul Aeronautic“FARNBOROUGH 2008”

IANUARIEL M M J V S D

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1112 13 14 15 16 17 1819 20 21 22 23 24 2526 27 28 29 30 31

FEBRUARIEL M M J V S D

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 1516 17 18 19 20 21 2223 24 25 26 27 28

MARTIEL M M J V S D

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 1516 17 18 19 20 21 2223 24 25 26 27 28 2930 31

IUNIEL M M J V S D 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 1415 16 17 18 19 20 2122 23 24 25 26 27 2829 30

MAIL M M J V S D

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011 12 13 14 15 16 1718 19 20 21 22 23 2425 26 27 28 29 30 31

APRILIEL M M J V S D

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1213 14 15 16 17 18 1920 21 22 23 24 25 2627 28 29 30

IULIEL M M J V S D

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1213 14 15 16 17 18 1920 21 22 23 24 25 2627 28 29 30 31

AUGUSTL M M J V S D

1 2 3 4 5 6 7 8 910 11 12 13 14 15 1617 18 19 20 21 22 2324 25 26 27 28 29 3031

SEPTEMBRIEL M M J V S D

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1314 15 16 17 18 19 2021 22 23 24 25 26 2728 29 30

OCTOMBRIEL M M J V S D

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1112 13 14 15 16 17 1819 20 21 22 23 24 2526 27 28 29 30 31

NOIEMBRIEL M M J V S D

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 1516 17 18 19 20 21 2223 24 25 26 27 28 2930

DECEMBRIEL M M J V S D

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1314 15 16 17 18 19 2021 22 23 24 25 26 2728 29 30 31

Fo

to: B

aza

90 T

ran

spo

rt A

eria

n

MITINGURI AERIENE

37CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

La Romaero B`neasa a avut loc, la sf#r-[itul lunii septembrie, cea de-a doua edi]iea expozi]iei BSDA – Black Sea Defense &Aerospace Exhibition & Conference, ceamai mare expozi]ie de ap`rare, securitatena]ional`, securitate privat` [i industrieaeronautic` din sud-estul Europei.

Vizitatorii, care au beneficiat de intraregratuit`, au putut vedea echipamente [itehnologie de ultim` genera]ie create decei mai buni produc`tori interna]ionali deechipament aerospa]ial [i de ap`rare. Apatra genera]ie de avion EurofighterTyphoon, folosit deja de for]ele armate aleMarii Britanii, Germaniei, Italiei, Spaniei[i Austriei, a fost prezent din nou laexpozi]ie.

La aceast` edi]ie a BSDA, Eurofightera \nt#mpinat o competi]ie serioas` dinpartea produc`torului american LockheedMartin, care a adus la Bucure[ti douàvioane F-16 Fighting Falcon, aflate \ndotarea For]elor Aeriene Americane/USAir Force. De fapt, una dintre aeronaveleF-16 a executat evolu]ii demonstrative \n

fiecare zi a expozi]iei,c`pitan-comandorulLauren]iu Chiri]`fiind unul dintre pilo]i.

La expozi]ie a par-ticipat, de asemenea,grupul suedez Gri-pen/Saab, produc`toral unei tehnologii deultim` genera]ie: avio-nul de lupt` multirol,folosit deja de For]eleAeriene Suedeze, de For]a Aerian` aRepublicii Cehia [i de For]a Aerian`Maghiar`.

Alte puncte de atrac]ie au fostreprezentate de: elicopterul S-92 Super-hawk, noul model de Blackhawk, produsde Sikorsky Aircraft, elicopterul SeaspriteSH-2G – (I) al Kaman Aerospace, care arecapabilit`]i antisubmarin, avionul de micidimensiuni f`r` pilot “Raven”, alAeroVironment, [i autovehiculul blindatDingo, de la Krauss Maffei Wegman.

La edi]ia de anul acesta, ca [i la cea

precedent`, au avut loc demonstra]ii livede ap`rare, tehnici anti-tero [i desecuritate, organizate de structurilespeciale din MIRA [i SRI, care au inclusdemonstra]ii ale for]elor speciale deinterven]ie anti-tero, s`rituri de elicopter,rapel, exerci]ii demonstrative ale for]elorterestre, demonstra]ii speciale aleBrig`zii Speciale de Interven]ie a Poli]iei,ale Grupului Special de Interven]ie [iProtec]ie ACVILA, Serviciului Piro-tehnic.

De asemenea, Compania Na]ional`Romtehnica va organiza \nt#lniri de afaceri[i discu]ii fa]` \n fa]` cu reprezentan]iicompaniilor expozante [i cu speciali[tii din

strìn`tate.BSDA este organizat` cu sprijinul

Ministerului Ap`r`rii, Ministerului Inter-nelor [i Reformei Administrative,Ministerului Economiei [i Finan]elor,Ministerului Transporturilor, Agen]ieiNa]ionale de Control al Exporturilor(ANCEX) [i Serviciului Rom#n deInforma]ii.


EXPOZI}IE DE TEHNICÃ MILITARÃ

BSDA 2008

C`pitan-comandorul Lauren]iu Chiri]` – impresii “lacald”, dup` zborul efectuat cu aeronava F-16

Mitingul aerian RIAT 2008 s-a înscris în cadrul manifest`rilororganizate cu ocazia celei de-a 90-a anivers`ri a For]elor AerieneRegale. Cu acest prilej, acestora le-a fost înmânat noul Drapel deLupt` de c`tre regina Marii Britanii, Elisabeta a II-a, în cadrulunei ceremonii la care au participat reprezentan]i ai For]elorAeriene din 78 de ]`ri, din care 24 de [efi ai For]elor Aeriene –din partea For]elor Aeriene Rom#ne a fost prezent generalul-locotenent Constantin Croitoru, [eful SMFA.

Acesta, împreun` cu delega]ia Departamentului pentruArmamente, a avut o serie de întâlniri cu reprezentan]ii firmelordin industria de ap`rare implicate în derularea programelormajore ale For]elor Aeriene [i, totodat`, a participat la sesiunilede comunic`ri organizate cu ocazia desf`[ur`rii SalonuluiAeronautic de la Farnborough. Discu]iile purtate cu parteneriistrìni s-au focalizat asupra aspectelor referitoare la programelemajore pentru for]ele aeriene: avionul multirol, sistemeleSHORAD/VSHORAD, avionul C-130, radarele Gap Filler, avionulde transport mediu curier.

Spectacolul aerian RIAT 2008 a avut ca element deperforman]` evolu]ia avionului american F-22A Raptor, venit ca

o completare a evolu]iilor de echip` (Patrouille Suisse, TurkishStars, Patrouille de France sau a debutan]ilor Indian SarangHelicopter Formation Display Team [i Brazilian Esquadrilha daFumaca) sau individuale (CF-18 Hornet, F-16 olandez, Gripen-ulcehesc sau elicopterele Mil Mi-24).

Locotenent-colonel Iulian M~CREANU

Spectacol \n „Albion”

ANIVERSARE

38 CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

Brigada 1 Rachete Sol-Aer “Nicolae D`sc`lescu”

35 DE ANI ÎN FRONTULDATORIEI {I ONOAREI

35 de ani într-o via]` de om înseamn` vârsta tinere]ii ajunse lamaturitate, a deplinelor responsabilit`]i. Dar în via]a unei structurimilitare, a unei mari unit`]i, 35 de ani valoreaz` cât toate genera]iilede militari care au muncit, s-au bucurat de succese ori s-au îndârjit s`treac` peste greut`]i, care [i-au l`sat amprenta trecerii lor prin unitatecu anii tinere]ii, cu n`dejdile [i faptele lor. O vârst` frumoas`,celebrat` la ceas aniversar de to]i cei care [i-au împletit destinele cuaceast` structur`, de to]i cei care slujesc azi cu credin]` o mareunitate – Brigada 1 Rachete Sol-Aer “Nicolae D`sc`lescu”.

Manifest`rile prilejuite deaniversarea a 35 de ani dela înfiin]are au debutat

printr-un simpozion organizat la MuzeulAvia]iei, cu tema “Considera]ii privindap`rarea aerian` cu structuri GBAD”, încadrul c`ruia au fost prezentate urm`-toarele subiecte: Ap`rarea antiaerian` aRomâniei la 1 august 1943; Ap`rareaaerian` cu baza la sol în armata britanic`;Înv`]`mântul militar pentru GBAD din{coala de Aplica]ie a For]elor Aeriene; Onou` genera]ie de tehnic` militar` pentruap`rarea aerian` cu baza la sol în cadrulFor]elor Aeriene.

În data de 1 august 2008, la ceremo-nialul militar [i religios organizat cu ocaziaîmplinirii a 35 de ani de la înfiin]area unit`]ii,Drapelul de Lupt` al Brig`zii 1 Rachete Sol-Aer a fost decorat prin decret preziden]ialcu Ordinul “Virtutea Militar`“ în grad deCavaler, cu însemn militar de pace.

De asemenea, pe platoul unit`]ii a fostorganizat` o expozi]ie de tehnic` derachete sol-aer de tipul S-75 M3 VOLHOV,din dotarea batalioanelor de foc, precum[i o demonstra]ie de trecere a complexuluide rachete sol-aer HAWK în pozi]ie detragere. Nu în ultimul rând, invita]ii auavut posibilitatea vizit`rii muzeului brig`zii,în fapt o colec]ie de uniforme, dedocumente scrise, de fotografii, machete,

manuale de tragere contra aeronavelor etc.A[adar, Brigada 1 Rachete Sol-Aer

“Nicolae D`sc`lescu” se prezint`, la 35 deani de la înfiin]are, drept o unitate prinexcelen]` tehnic`, preg`tit` s` execute înorice moment misiunile încredin]ate, lastandardele [i exigen]ele NATO. Iaroamenii brig`zii sunt îndeob[te tineri,excelen]i profesioni[ti, educa]i [i dispu[i,în orice moment, la autodep`[ire sub toateaspectele.

Urm`toarea etap` privind evolu]iaunit`]ii const` în înzestrarea cu o nou`tehnic` de lupt`, compatibil` NATO.Întregul personal al brig`zii sper` ca, prinreorganiz`rile în curs de desf`[urare dincategoria noastr` de for]e [i prinîndeplinirea obiectivelor de dezvoltarepropuse, se va asigura modernizareaacestui gen de arm`, necesar [i important,concomitent cu asigurarea compatibilit`]ii[i interoperabilit`]ii cu structuri similaredin NATO. Iar acest proces ar fi bine s` nuîntârzie, nu de alta, dar, în acest moment,brigada reprezint` singura structur` deap`rare aerian` cu baza la sol din For]eleAeriene!

La mul]i ani!


“Racheti[tii sunt exponen]ii uneiadintre cele mai tehnice specialit`]imilitare. Pentru ei, lunile [i anii depreg`tire asidu` î[i arat` roadele înnumai câteva secunde.

Cei care v` studiaz` cu aten]ieistoria, aparent scurt`, dar plin` deevenimente [i realiz`ri, constat` c` a finum`rul unu a reprezentat pentrudumneavoastr` mai mult decât unelement de conjunctur`.

A]i fost prima mare unitate derachete sol-aer din Armata României,prima structur` care a participat la oaplica]ie interna]ional` de specialitate,a]i fost primii care a]i executat tragerilede lupt` în str`in`tate, iar enumerareapoate continua.

Cunoscându-v` performan]ele [ihot`rârea cu care v` dedica]i profesiei,precum [i idealurile care v` anim`, suntconvins c` viitorul va fi la în`l]imeatradi]iei [i a exigen]elor ce v` stau înfa]`.

Tr`i]i, al`turi de bucuria anivers`rii,satisfac]ia c` eforturile dumneavoastr`[i ale înainta[ilor sunt recunoscute laadev`rata lor valoare. Înalta distinc]iena]ional` care va înnobila, începând deazi, Drapelul de Lupt` al Brig`zii 1Rachete Sol-Aer înseamn` confirmare,dar [i a[tept`ri tot mai mari”.

{eful Statului Major General, amiral dr. Gheorghe Marin

Exerci]iudemonstrativ cu

complexul de rachetesol-aer S-75 M3

VOLHOV

35 DE ANI ÎN FRONTULDATORIEI {I ONOAREI

ANIVERSARE

39CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

“Eforturile [i împlinirile înainta[ilor sunt continuateazi, în mod meritoriu, de dumneavoastr`, cei care a]iales s` v` dedica]i total, trup [i suflet, meseriei armelor.

Am ferma convingere c` [i în continuare, prinpromovarea valorilor [i competen]ei autentice, ve]ipermanentiza un management performant al activit`]ilorastfel încât organizarea, planificarea [i conducereafor]elor [i mijloacelor s` situeze instruc]ia trupelor lanivelul standardelor [i exigen]elor NATO.

Respectul de care v` bucura]i în cadrul For]elorAeriene se datoreaz` coeziunii [i înaltului profesionalismde care a]i dat dovad` permanent”.

(Extras din mesajul [efului Statului Major al For]elor Aeriene, general-locotenent Constantin Croitoru)

„În cei 35 de ani de existen]`, Brigada 1 Rachete Sol-Aer <<NicolaeD`sc`lescu>> a parcurs, concomitent cu executarea serviciului de lupt` pentruasigurarea integrit`]ii spa]iului aerian în zona de responsabilitate, etapeimportante privind planificarea [i executarea activit`]ilor de instruire. Tragerileexecutate an de an în poligon reprezint` încununarea eforturilor depuse deîntregul personal în preg`tirea practic`, pentru îndeplinirea misiunii de lupt`.

În acest an aniversar, Brigada 1 Rachete Sol-Aer se prezint` ca o structur`militar` în plin proces de transformare, preg`tit` s`-[i îndeplineasc` misiunile[i s`-[i continue realiz`rile [i frumoasele tradi]ii, în vederea asigur`rii capacit`]iisale opera]ionale, corespunz`tor nevoilor de ap`rare a ]`rii [i obliga]iilor ce nerevin ca membri ai Alian]ei Nord-Atlantice”.

Comandantul Brig`zii 1 Rachete Sol-Aer, general de brigad` Haralambie Oprea

|n vizit` la muzeulBrig`zii

Trecerea complexuluide rachete sol-aer

HAWK \n pozi]iede lupt`

Participan]ii lasimpozionul

“Considera]ii privindap`rarea aerian` cu

structuri GBAD”

Onor \n pas de defilare

RESTRUCTURARE

40 CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

Data de 29 octombrie 2008 a marcat unnou moment “important [i necesar” alprocesului de restructurare [i reorganizare aFor]elor Aeriene Rom#ne. Un proces relativ\ndelungat, complex, care a presupus [ipresupune consecven]`, continuitate,multiple eforturi materiale [i intelectuale. Apresupus [i presupune, totodat`, exigen]`,\n]elegere, renun]`ri [i, chiar “opera]ii” maidureroase.

Dup` numeroase alte transform`ri,resubordon`ri [i desfiin]`ri care au avut loc \ncategoria noastr` de for]e armate, acest sf#r[itde octombrie a marcat trecerea \n istorie aRegimentului 11 Rachete Sol-Aer “Horea”, ounitate de referin]` a For-]elor Aeriene Rom#niei.

Aceast` mare unitate af`cut istorie \n ultimii 68 deani ai Armatei Rom#niei.|nc` de la \nfiin]are, la 26martie 1940, Grupul 11Ap`rare contra Aeronavelor– cum se numea atunci – aprimit misiuni de importan]àparte \n sistemul de ap`rarea ]`rii. Dispun#nd de for]e [imijloace considerabile, dearme moderne, unitatea aasigurat, \n timpul celui de-al Doilea R`zboi Mondial,ap`rarea antiaerian` aBra[ovului, ora[ \n care erau

Regimentul 11 Rachete Sol-Aer“Horea” – final de misiune

concentrate importante\ntreprinderi ale industrieirom#ne[ti.

Desigur, \nzestrarea,organizarea, func]ionareaintim` ale acestei structuri auurmat traseele pe care timpulle-a impus \ntregii ArmateRom#ne. |n perioada ce aurmat celui de-al Doilea R`zboiMondial, efectivul [i tehnicade lupt` ale Divizionului 11Artilerie Antiaerian` au f`cutparte din Centrul de Instruc]ieal Artileriei Antiaeriene,intr#nd \ntr-o perioad` dereorganizare caracteristicùnit`]ilor de ap`rare antiae-rian`. La 1 iulie 1949, cadreleCentrului de Instruc]ie [i ale{colii de Ofi]eri de ArtilerieAntiaerian` au fost separate,\n vederea \nfiin]`rii Regimen-tului 11 Artilerie Antiaerian`.

O etap` distinct` dinactivitatea unit`]ii \ncepe \n

momentul schim-b`rii tehnicii delupt` [i dot`rii curachete sol-aer,o p e r a ] i u n e\nceput` la datade 1 octombrie1963 [i care vaavea ca efect ot rans formaresubstan]ial` latoate nivelurile.Unitatea va fi denumit`, din acel moment,Regimentul 11 Antiaerian Mixt. Data de 1decembrie 1965 avea s` marcheze \nceperea

execut`rii serviciului de lupt` operativ cu toatefor]ele [i mijloacele pentru ap`rarea centruluide obiective Bra[ov.

|n acest` perioad` are loc decorareaDrapelului de Lupt` al unit`]ii cu Ordinul“Ap`rarea Patriei” clasa a II-a, la data de 22decembrie 1972. P#n` \n anul 1990,regimentul a executat un num`r de 11 aplica]iicu trageri de lupt` \n poligonul de la Ashuluk,de remarcat fiind calificativul “foarte bun” ob]inut\n anul 1974, calificativ care marcheaz` primulrezultat de acest fel ob]inut de c`tre un regimentde rachete sol-aer din ]ar`.

Dup` 1990, armata noastr`, asemenea\ntregii societ`]i rom#ne[ti, a intrat \ntr-o ampl`transformare. Mai timid` la \nceput, dar tot maiaccentuat` \n timp, tot mai profund` [i maidinamic`. Astfel se face c`, \n urma unorschimb`ri care s-au petrecut \n domeniilepolitic, social, economic [i, nu \n ultimul r#nd,militar, Rom#nia a fost admis` \n NATO, ceamai puternic` organiza]ie militar` din lume.Transformare, integrare, profesionalizareinteroperabilitate, restructurare etc. sunt doarc#teva din conceptele \n jurul c`rora graviteazùnit`]ile For]elor Aeriene Rom#ne. A, [i s` nu

uit`m de desfiin]are. Din p`cate, Regimentul11 Rachete Sol-Aer a intrat \n zona de gravita]iea acestui concept.

Desigur, Regimentul 11 Rachete Sol-Aer“Horea” a avut partea lui de contribu]ie la bunulmers al lucrurilor \n cadrul sistemului na]ionalde ap`rare aerian` a Rom#niei. De acum,structurilor mari, somptuoase, din armatanoastr` le vor lua locul unele mai redusecantitativ, dar mai mobile, mai flexibile, maieficiente. Apte s` asigure condi]iile intero-perabiliz`rii complete a structurilor noastre custructurile similare din NATO, apte s` garanteze\ndeplinirea tuturor standardelor de integrare,\ntr-o perioad` c#t mai scurt`, \n Alian]a Nord-Atlantic`.

Cu condi]ia ca aceste structuri s` se [i\nfiin]eze… la un moment dat.


O str#ngere de m#n`...cu str#ngere de inim`\ntre doi camarazi [i prieteni: colonelul Silviu Dimitriu, ultimul

comandant al regimentului, [i [eful SMFA,generalul-locotenent Constantin Croitoru

O mare parte a cadrelor unit`]ii au trecut \n rezerv`

TEHNIC~

41CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

Perioada de pionierat arealiment`rii \n zbor

În 1917, Alexandr P. de Severski, pilotîn marina imperial` rus`, a propuscre[terea distan]ei de zbor a aeronavelorprin realimentarea acestora în timpulzborului. De Seversky a emigrat ulteriorîn Statele Unite, unde a ajuns inginer înDepartamentul de r`zboi. În 1921, acestaa ob]inut primul brevet pentru realimen-tarea în zbor.

Primul transfer efectiv de combustibilde la o aeronav` la alta a avut loc în datade 12 noiembrie 1921, când acrobatulaerian Wesley May s-a c`]`rat de pe unavion Lincoln Standard pe un avion CurtissJN-4, având în spinare un bidon decombustibil. Odat` ajuns la avionul JN-4,a turnat combustibilul din bidon înrezervorul acestuia.

În 1923, armata Statelor Unite a începutprimele teste de reali-mentare la RockwellField, San Diego, Cali-fornia, prin coborâreaunui furtun dintr-unavion pentru reali-mentarea altuia în zbor.În cursul testelor, unbiplan DH-4, echipat caavion-cistern` [i avândun furtun cu lungimeade 15 metri, dotat cu osupap` cu închidererapid`, urma s` zboaredeasupra avionului de

alimentat [i s` coboare acel furtun.Persoana din postul de pilotaj din spate alavionului receptor urma s` apuce furtunul[i s` îl conecteze la avion. Dac` furtunul sedesprindea, supapa urma s` întrerup`debitul de carburant, prevenind împr`[-tierea acestuia peste avionul receptor.

Primul astfel de zbor s-a efectuat în datade 20 aprilie 1923. Avioanele au r`mascuplate 40 de minute, dar nu s-a efectuatinten]ionat transfer de combustibil. Înlunile urm`toare s-au efectuat mai multetransferuri, iar începând din 27 iunie, pilo]iiau încercat realizarea unor zboruri recordde durat`. În data de 27 august, folosindaceast` tehnic`, un DH-4a stabilit 14 recordurimondiale în cursul unuizbor care a durat peste 37de ore.

În perioada urm`-toare, realizarea de noirecorduri a continuat.

Avionul Atlantic-Fokker X-2A “QuestionMark” a stat în aer 7 zile neîntrerupt înianuarie 1929, realimentându-se de 42 deori în timpul zborului. Deoarece comuni-ca]iile radio nu erau fiabile în acea vreme,pilo]ii celor dou` avioane au comunicatprin bilete aruncate la sol, semnaleluminoase, panouri de la sol [i mici t`bliic`rate în avioane. La nivelul lunii iunie1930, recordul a atins 553 ore în zbor (carea necesitat 223 contacte pentru realimen-tare), iar în iulie recordul a ajuns la 647,5ore, adic` aproape 27 zile în aer. Pilo]iist`teau \n cabinele lor strâmte timp des`pt`mâni f`r` a atinge solul, ocazional se

c`]`rau pe schele speciale pentru a efectualucr`ri de între]inere a motoarelor în timpulzborului.

În 1930, un comandant de escadril`din cadrul Royal Air Force (RAF), RichardL.R. Atcherly, a pus la punct o metod` maisimpl` [i mai sigur`, numit` metodafurtunului cu bucl`. La aceast` metod`,avionul receptor tracta un cablu lung cu oancor` cu “gheare de pisic`“ la cap`t.

REALIMENTAREA ÎN ZBOR

De-a lungul istoriei avia]iei, unul din deziderate a fost cre[terea autonomiei de zbor a aeronavelor.Factorul limitator în realizarea unei autonomii de zbor cât mai mari a fost [i r`mâne capacitatea decombustibil care poate fi luat` la bord, de[i randamentul motoarelor de avia]ie a fost continuuîmbun`t`]it.În cazul avioanelor militare, o solu]ie a fost [i este utilizarea rezervoarelor suplimentare acro[ate,dar care afecteaz` calit`]ile aerodinamice [i limiteaz` înc`rc`tura de lupt` c#nd sunt acro[ate.

Procedeu de realimentare \nzbor folosit \n anul 1923

Avion de realimentare \n zborde tipul KB-29

TEHNIC~

42 CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

Avionul-cistern` tracta un cablu cu ogreutate la cap`t [i se apropia de avionulreceptor din spate, dintr-o parte,determinând intersectarea [i contactulcelor dou` cabluri. Avionul receptorstrângea cablurile [i odat` cu ele [iconducta de la avionul-cistern`. RAF arafinat sistemul, adùgând la furtun unman[on, care determina crearea uneirezisten]e la înaintare, [i un sistem deasistare a desf`[ur`rii conductei în zbor.

În 1934, Alan Cobham, din MareaBritanie, a înfiin]at firma Flight RefuellingLimited (FRL), cu scopul de a realizasisteme de conectori pentru a transformarealimentarea în zbor într-o activitate derutin` [i avea în vedere avantajelepoten]iale ale acesteia în avia]ia civil`(viitorul avea s` demonstreze c` s-aîn[elat).

În perioada celui de-al Doilea R`zboiMondial, realimentarea în zbor nu a fostutilizat`, de[i reprezentan]i ai FRL au sositîn 1942 în Statele Unite pentru a instalaechipamente de realimentare pe un avionB-24 Liberator, utilizat ca avion-cistern`,[i un B-17 utilizat ca avion receptor.Oricum, avioanele utilizate în acea perioad`pentru misiuni la distan]e mari, precumB-29 Superfortress, dispuneau de o rezerv`mare de combustibil intern, suficient`pentru misiunile pe care le aveau deefectuat, [i de aceea necesitatea utiliz`riiopera]ionale a realiment`rii în zbor nu afost prioritar`.

Evolu]ia din timpulR`zboiului Rece

Dup` sfâr[itul r`zboiului, au ap`rutprimele bombardiere strategice echipatecu motoare aeroreactoare, care consumaumai mult combustibil decât motoarele cupiston.

De asemenea, în condi]iile declan[`riiR`zboiului Rece, aceste bombardieretrebuiau s` acopere în zbor distan]e multmai mari, iar sistemele de realimentaredisponibile atunci nu erau corespunz`-toare, neputând fi utilizate la viteze mari [ineputând transfera cantit`]i mari decombustibil.

În 1948, generalul american CurtisLeMay a devenit comandantul StrategicAir Command (SAC) [i a f`cut dinrealimentarea în zbor un ]el prioritar, datfiind c` în condi]iile escalad`rii R`zboiuluiRece bombardierele strategice dinsubordinea sa trebuiau s` fie capabile s`zboare pân` c`tre ]inte aflate adânc înteritoriul URSS [i înapoi.

Boeing a început testarea sistemuluide realimentare cu bra] rigid, care constadintr-o conduct` cu diametru mare,echipat` cu mici aripioare la cap`t. Bra]ulera coborât de avionul-cistern` [i ghidat

c`tre un conector (priz` de realimentare)din avionul receptor. Cu acest sistem seputea transfera combustibil la viteze mari[i la debite de [ase ori mai mari decât cusistemele utilizate pân` atunci. De asemeni,pentru avioanele receptoare s-au realizatsisteme de combustibil cu punct unic derealimentare.

Sistemul realizat de Boeing a fostrepede adoptat de United States Air Force,care îl utilizeaz` [i în prezent.

În Marea Britanie, FRL a dezvoltat unsistem care permitea [i avioanelor monolocs` fie realimentate în zbor. Acest sistem cusond` [i man[on permitea unui avionechipat cu o sond` de realimentare s` secupleze cu un man[on(denumit în jargon [i“co[“) situat la cap`tulfurtunului de realimen-tare tractat în spateleunui avion-cistern`. FRLa realizat primul test cuacest sistem în data de 4aprilie 1949.

Începând cu sfâr-[itul anilor ’40, U.S. AirForce a început sìntroduc` în serviciua v i o a n e - c i s t e r n `derivate din avioane debombardament sau de transport,rezultând modelele KB-29 [i KC-97.Cerin]ele în cre[tere ale SAC au deter-minat achizi]ia modelului Boeing KC-135Stratotanker, avion-cistern` dedicat,dezvoltat din Boeing 707, care a intrat înserviciu în iunie 1957 [i se afl` [i ast`zi îndotare. Air Mobility Command din cadrulUSAF avea în aprilie 2008 în dotare 481 deavioane, iar Air National Guard înc` 292.Între 1954 [i 1965 au fost produse 803avioane KC-135 în diferite variante.

Prezent [i perspective

La exerci]iul româno-american “SniperLance 07” desf`[urat între 20 aprilie [i 4mai 2007, pe aerodromul Mihail Kog`l-niceanu, din jude]ul Constan]a, auparticipat [i avioane-cistern` KC-135 dindotarea Aripii 100th ARW a For]elor AerieneAmericane din Europa (USAFE), dislocat`la baza aerian` RAF de la Mildenhall, înMarea Britanie, care au efectuat realimen-t`ri în zbor ale avioanelor F-15 deasuprateritoriului României.

Anterior, un avion de acela[i tipvizitase acela[i aerodrom în august 2001,cu ocazia RoIAS 2001.

KC-135 este utilizat [i de alte for]eaeriene, precum cele din Fran]a, Singa-pore, Pakistan [i Turcia.

For]ele Aeriene Americane au utilizatmult` vreme ambele sisteme, atât cel cubra] rigid, cât [i cel cu sond` [i man[on. Încele din urm`, au optat pentru sistemul cubar` rigid`, iar U.S. Navy pentru cel cusond` [i man[on. Inginerii U.S. Navy aurealizat [i un sistem de realimentare întreavioanele amice (“buddy”), care era defapt un rezervor suplimentar acro[abil,dotat cu furtun [i man[on, [i care permitearealimentarea unui avion de acela[i tip f`rà fi nevoie de un avion-cistern`.

La începutul anilor ’80 a intrat înserviciu avionul-cistern` KC-10 Extender,care avea la baz` avionul de pasageriDC-10, [i care era echipat cu ambelesisteme de realimentare (un bra] rigid [idou` furtunuri cu man[on), ceea cepermitea realimentarea simultan` a

avioanelor apar]inând at#t USAF, cât [iUS Navy.

Mai multe ]`ri au folosit sau folosescavioane-cistern` ob]inute prin transfor-marea avioanelor C-130 Hercules.

Statele Unite au folosit realimentareaîn zbor în aproape toate conflictele în carefor]ele sale au fost implicate. Prima utilizarea avut loc în R`zboiul din Coreea, apoi înR`zboiul din Vietnam, în atacul contraLibiei, în R`zboiul din Golf, în conflictuldin Iugoslavia [i în opera]iunile curentedin Afganistan [i Irak.

Marea Britanie a folosit mult` vreme

Realimentarea\n zbor a

aeronavelorF-15

Tornado GR-4 – realimentare\n zbor

TEHNIC~

43CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

avioane-cistern` Handley Page Victor K.2,ob]inute prin transformarea bombar-dierelor strategice cu acela[i nume. Unadin misiunile de r`sunet ale acestora a fostîn timpul R`zboiului din Malvine, din 1982,în opera]iunile “Black Buck”. Prima dintreacestea, din data de 1 mai 1982, a implicat14 avioane-cistern` Victor K.2 pentrualimentarea unui singur bombardier AvroVulcan, decolat din insula Ascensionpentru a bombarda pista aeroportului PortStanley, din Malvine.

În 1993, avioanele Victor au fostînlocuite în Royal Air Force de avioane-cistern` ob]inute din transformarea unoravioane de pasageri – L-1011 Tristar,convertit de Marshall Aerospace, [i VC10,convertit de British Aerospace, echipatepentru realimentarea oric`rui tip de avionechipat cu sond` standard NATO.

Uniunea Sovietic` a efectuat mai multeteste de realimentare în zbor, utilizândavioane-cistern` ob]inute din transfor-marea bombardierelor Tu-4, Tu-16 sauM-4. Printre teste s-au num`rat realimen-tarea unor avioane MiG-15 (sistemulBurlaki) sau aliment`ri între dou` avioaneTu-16 pe la capetele planurilor. Pân` lasfâr[itul anilor ’80, URSS nu [i-a pusproblema utiliz`rii opera]ionale a

realiment`rii în zbor. În anii ’80, a fostrealizat avionul-cistern` IL-78, ob]inut printransformarea avionului de transportmilitar IL-76, iar pe mai multe din tipurilede avioane de lupt` care nu dispuneauini]ial de realimentare în zbor au fostinstalate sonde de realimentare în zbor –MiG-29, Su-27, Su-24, MiG-31, în timp cealtele au fost concepute din start cu acestsistem (unele versiuni ale bombardieruluiTu-95, Tu-160).

R.P. Chinez` utilizeaz` versiuni trans-formate în avioane-cistern` ale bombar-dierului H-6 (Tu-16 construit în China)pentru realimentarea avioanelor F-8II [iJ-10 dotate cu sonde de realimentare.

În timpul R`zboiului Rece, utilizarearealiment`rii în zbor de c`tre SUA eraconsiderat` o ac]iune imperialist`, dar încondi]iile în care mai multe ]`ri, inclusivfoste comuniste, particip` la misiuniinterna]ionale împreun` cu for]e dinNATO, necesitatea de a avea avioane

echipate cu sonde sau prize de realimen-tare în zbor compatibile cu avioanele-cistern` ale Alian]ei a devenit o necesitate,toate avioanele militare moderne (inclusivavioane de transport militar) având dinproiect prev`zute astfel de sisteme, iarpentru viitoarele avioane de lupt` dinmajoritatea ]`rilor prezen]a acestora esteimpus` în caietele de sarcini.

Avioanele-cistern`de ultim` genera]iesunt ob]inute prinreproiectarea unoravioane de pasageri –Boeing 767 – rezultândKC-767(achizi]ionatede Italia [i Japonia),Airbus A310 (A310

MRTT pentru Luftwaffe în Germania) sauA330(A330 MRTT – pentru Marea Brita-nie [i Australia).

În Statele Unite, A330MRTT (subdenumirea KC-30) [i KC767 s-au aflat încompeti]ie pentru viitorul avion-cistern` alUSAF. Ini]ial fusese selectat modelul KC-

30 propus de Airbus [i NorthropGrummann sub denumirea KC-45, dar înurma contesta]iei firmei Boeing, decizia afost anulat` [i licita]ia a fost redeschis` îniulie 2008, solicitarea fiind apoi anulat` înseptembrie 2008.

Aceste avioane au ambele sisteme derealimentare, iar bara rigid` are comand`fly-by-wire, cu o mai bun` controlabilitate,dispun [i de un sistem de atenuare aînc`rc`rii, asigur` rate de transfercombustibil mai ridicate, iar sistemul decomand` a realiment`rii interfa]eaz` cusistemul de avionic` al avionului-cistern`.

În noiembrie 2006, firma Boeing ademonstrat realimentarea unui avion f`r`pilot de la bordul unui avion-cistern`, iarîn 2007 a fost demonstrat` realimentarea

autonom` (f`r` interven]ie pilot) a unuiavion F-18 al NASA, fapte care deschidcalea utiliz`rii realiment`rii [i pentruaeronavele f`r` pilot.

Ing. D`nu] VLAD

Aeronav`-cistern` de tipul A-330MRT, \n timpulrealiment`rii aeronavelor Eurofighter

KC-135 [i F-22

IL-78 [i SU-30

PASIUNEA CA PROFESIE

44 CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

– Domnule maistru, de când înde-plini]i func]ia de consilier al comandan-tului pentru mai[tri militari [i subofi]eri?

– Am fost numit în iulie 2007. Anterior, amfost încadrat la Batalionul 865 ArtilerieAntiaerian`.

– Procesul de selec]ie s-a desf`[uratpe baza op]iunii personale. Ce v-a deter-minat s` opta]i pentru aceast` pozi]ie?

– Am avut destule momente în carier` cândam sim]it c` se puteau face mai multe lucruribune dac` ar fi existat o comunicare mai bun`\n cadrul institu]iei [i dac` la nivelurile dedecizie s-ar fi cunoscut mai în detaliu via]a dezi cu zi a subofi]erilor, la serviciu sau înparticular. În pozi]ia în care m` aflu, cred c`pot veni, pe de o parte, în sprijinul coman-dantului, informându-l despre problemelesubordona]ilor, dar, mai ales, în sprijinulcamarazilor pe care, cel pu]in la nivel formal,deocamdat`, îi reprezint.

– Ce v` recomand` pentru aceast`func]ie?

– Tenacitatea…(zâmbe[te). Nu vreau s`m` laud. De obicei, m` implic serios în ceeace se petrece în jurul meu.

– Cunosc faptul c` a]i absolvit studiisuperioare [i de master, dar într-operioad` în care nu era la îndemâna oricuis` fac` acest lucru. Ce v-a determinat,la acel moment, s` v` continua]i studiile?

– Într-adev`r, am fost printre primii dinzon` care au absolvit o facultate. Am avut [ini[te modele, câ]iva colegi de promo]ie… Dece am f`cut-o? Am sim]it c` pot mai mult. {ti]icum este: omul cât trìe[te se dumire[te. Euam vrut s` m` dumiresc mai bine asupra lumii`steia în care trìm.

– Cum a fost începutul în aceast`func]ie?

– Bazele aeriene sunt entit`]i complexe [icu anumite particularit`]i: întindere mare casuprafa]`, specialit`]i militare multiple,dispersia personalului, bariere de comunicare,

ÎNCREDEREA ESTE MAREAPROVOCARE

Interviu cu consilierul comandantului pentru mai[tri militari [isubofi]eri din Baza 86 Aerian` Fete[ti – maistrul militar clasa I

Constantin POPA.

activit`]i cu grad ridicat de risc.Trebuie s` în]elegi ce facefiecare pentru a putea s` iei odecizie corect`. În plus, atrebuit s` m` fac vizibil printrecei cu care colaborez [i f`r`de care nu a[ avea nici un spor:ofi]erii din comanda unit`]ii,[efii de compartimente,comandan]ii de subunit`]i.

– Este necesar` institu]ia consilieruluicomandantului pentru mai[tri militari [isubofi]eri?

– Este necesar`, mai ales în procesul detransformare pe care înc` \l parcurgem.Lucrurile evolueaz` cu repeziciune, iar înunit`]i exist` genera]ii distincte de personalcare au de înfruntat diferite provoc`ri:restructurare, cerin]e din ce în ce mai mari alefunc]iilor, abilit`]i tot mai diversificate, începândcu cele care privesc condi]ia fizic`, pân` la celelingvistice [i de comunicare. În plus, mai suntsolda]ii [i grada]ii voluntari, care întâmpin`probleme pe m`sur` ce se apropie vârsta limit`.Sunt foarte multe de f`cut.

– De exemplu?– În primul rând, este vorba despre

mentalitatate. Trebuie ca fiecare s`-[i preg`-teasc` cu grij` cariera [i s` fie la curent înpermanen]` cu noile cerin]e. S-au dus vremurilecând avans`rile se f`ceau pe promo]ii, iarmai[trii [i subofi]erii aveau func]ii de la sergentmajor la adjutant [ef. Fiecare trebuie s`-[istabileasc` obiective foarte clare în carier` [is` fac` eforturi pentru a le atinge. Nu mai po]ievolua din iner]ie, strecur#ndu-te printre al]ii.Vrei o pâine mai alb`, trebuie s` tragi pentruea. E[ti soldat-gradat voluntar [i optezi pentrucariera de subofi]er? Atunci te duci la cursuri,dup` care e posibil s` fii repartizat în alt`garnizoan`. Asta presupune sacrificii. Vreifunc]ie mai mare? Î]i faci cursurile de carier`.{tiu, mul]i se plâng c` pierd bani la salariu petimpul cursurilor. S` sper`m c` se vareglementa într-o zi [i asta. Dar pân` atunci? Emai convenabil s` pleci la limit` de vârst` în

grad decât s` faci un curs decâteva luni de zile? Mai nou,la cursurile de carier` se dauteste de limba englez`.Trebuie s` mai facem eforturi[i singuri pentru a ne dezvolta[i men]ine abilit`]ile ling-vistice care se cer în ziua deazi. Depinde de fiecare cât depreocupat este pentru camâine s` poat` promova pe otreapt` superioar` a carierei.Nu mai este suficient s`

a[tept`m s` ne trimit` armata la [coal` [i s` nedea grade [i func]ii! De multe ori, nicicomandan]ii de subunit`]i nu-[i stimuleaz`subordona]ii s` evolueze. Are om bun la avionsau la hangar, îl ]ine acolo. De ce s` preg`te[tiun altul care s`-i ia locul c#nd ai deja unul? {iuite a[a, [efii se schimb`, iar maistru’ setreze[te b`trân [i f`r` func]ie.

– |n prezent, ce ac]iuni concreteîntreprinde]i \n acest sens?

– O latur` a activit`]ii mele vizeazòrientarea celor care vor s` evolueze în carier`.Pe termen mediu, mi-am propus s` asigurinformarea oamenilor [i s` g`sesc mijloaceprin care s` înt`resc spiritul de corp alsubofi]erilor, s` le cultiv sentimentul demândrie c` apar]in acestei categorii de personalmilitar, s`-i ajut s`-[i g`seasc` locul [i rolul încadrul sistemului, s`-[i cunoasc` drepturile,obliga]iile [i s` le îndeplineasc` cuprofesionalism, ridicând standardul depreg`tire. Îns`, marea provocare pentrumine, personal, este s` le c#[tig încrederea,nu atât în mine ca persoan`, cât în institu]iaconsilierului comandantului pentru mai[trimilitari [i subofi]eri.

– Alte proiecte?– Am ini]iat, împreun` cu al]i colegi, un

a[a-numit program de recreere [i refacere lanivelul unit`]ii, care are menirea de aîmbun`t`]i via]a social` a personalului.Garnizoana în care trìm este izolat` [i nuofer` prea multe oportunit`]i. Oamenii aunevoie [i de destindere. Dar, mai ales, aunevoie s` vad` c` face cineva ceva în folosullor. Acesta este verbul zilei: a face. Iden-tific`m oportunit`]i de petrecere a timpuluiliber în facilit`]ile de refacere ale for]eloraeriene sau ale armatei. Organiz`m excursiicu costuri cât mai mici. Am fost deja o dat` laBra[ov [i sper`m s` mergem lunar.Comandantul a în]eles ce vrem [i ne-a sprijinit.Conteaz` foarte mult s` ai un comandant cuviziune asupra prezentului dar, mai ales,asupra viitorului. S` accepte ini]iative, ideinoi [i s` fie încrez`tor în echipa sa.

A consemnat,maiorul Cristian POPOVICI

ÎNCREDEREA ESTE MAREAPROVOCARE

PASIUNEA CA PROFESIE

45CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

Cred c` [i datorit` profesiei melede militar, îmi place omul de ac]iune,acela care este în permanent` lucrare.Pentru c` un om care nu este înlucrare este în afara timpului. În plus,exi[ti atâta timp cât e[ti în ac]iune, înlucrare. Consider c` omul trebuie s`fie activ, d`ruit ac]iunii, chiar dac`gre[e[te. A[a l-am cunoscut eu pedomnul locotenent-colonel IonGurgu, [eful Biroului Poli]ie Militar`din Statul Major al For]elor Aeriene,acum zece ani, când a venit în controlpe linie de ordine, disciplin` [i paz` launitatea militar` de avia]ie din Cluj-Napoca, unde eram [ef de stat major.Foarte autoritar, energic, hot`rât,dornic de ac]iune. „Nu sunt probleme,dar am g`sit câteva nereguli”, a ]inuts` precizeze domnul maior laterminarea controlului. „Bine, vomîncerca s` rezolv`m acele nereguliconstatate”, am încercat eu s` lini[tesclucrurile. „Nu, nu...acum, pe loc, leremediem. Nu plec de aici pân` cândnu se rezolv` problemele”, a insistatdomnul maior, pe un ton autoritar. {iam rezolvat situa]ia împreun`, foarterapid.

Milit`ros, sobru, exigent, obiectiv,dar avea [i sim]ul umorului. Cândîncepea „nea’ Gurgu” s` spun`glume, poante [i bancuri, cu greu temai puteai dezlipi de el. Ce mai..., unom de toat` isprava. Cea mai mareparte a timpului a acordat-o asigur`riicondi]iilor optime de instruire [ipreg`tire de specialitate a coman-dan]ilor subunit`]ilor [i subordona]iloracestora din Poli]ia Militar`, cu accentpreponderent pe activit`]ile specificePoli]iei Militare [i respectarea strict`

PROFESIONISTUL

a regulamentelor [iinstruc]iunilor în vi-goare.

„Mi-am desf`[uratactivitatea în patrugarnizoane: Breaza,Pite[ti, Craiova, Bucu-re[ti. Am cunoscutlocuri [i oameni dintoat` România, pentruc` a trebuit s` m`deplasez în toate gar-nizoanele unde erauunit`]i de avia]ie, radio-loca]ie [i artilerie anti-aerian`. Consider c`mi-am f`cut datoria”,m i - a

spus domnul locote-nent-colonel cu ovoce tremurând` [i oprivire vis`toare.

„La ce v` gândi]iacum?”. „M` [i v`d înc`su]a mea de pemalul Oltului, admi-rând frumuse]ea [iging`[ia florilor decire[i, meri, pruni,îmb`tându-m` demireasma acestora [iprivind la apusulsoarelui de pe prispacasei”. „{i, probabil,c` o s` v` scrie]i amintirile... Apropo, a]iscris ceva, pentru c` sensibilitateatr`irilor...”, am încercat eu s` prelun-gesc, oarecum, transa spiritual` care neînv`luise pe amândoi. „Da... am scrischiar [i poezii, dar în tinere]e. Amactivat la cenaclurile literare Aripi [iLuceaf`rul, din Craiova. Am participat

la câteva concursuri de poezie, amluat [i ni[te premii. Îmi aduc aminte,acum, de înv`]`torul meu din comunaScundu, jud. Vâlcea, domnulGheorghe V`duva, care mi-a deslu[ittaina literelor [i a cuvântului, precum[i de profesoara de limba [i literaturaromân`, doamna Constan]a Tudoran,care mi-a descoperit misterul mirifical poeziei. Amândurora, doresc s` lemul]umesc din suflet”.

Mai rar ai ocazia s` întâlne[ti unastfel de om, cu o sensibilitate aparte,care s` pun` suflet [i pasiune în tot ceface, care s` fie exigent, tenace, direct,dar în acela[i timp r`bd`tor, în]ele-g`tor, f`r` resentimente [i alte r`ut`]i.

La mul]i ani, domnule locotenent-colonel, [i “CER SENIN “ pentru toat`via]a!

Dumnezeu s` v` dea s`n`tate [ifericire!


Nu-mi pas` de ro]ilepe care lunec` lumeaprieteni, nu e nimenis` opreasc` vântul [i fuganebun` a lumii?

Nu-mi pas`,sunt atât de aproape de stele[i chipul prive[te în adâncuri,în nefiin]`.

Picioarele se afund` în nisip,[i eu des`vâr[esc cercul

care se închide mereu,cercul în care mi-am pus sufletul,gândurile, speran]ele, singur`t`]ile melecare ard în noaptea mea,în întunericul meu.

De aceea prieteni,Nu-mi pas` de ro]ile,Care se învârtesc,Care ne poart` spre o nou` t`cere.

Locotenent-colonelIon GURGU

Ro]ile lumii

PROFESIONISTUL

CALEIDOSCOP SPORTIV

46 CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

Sportul [i aeronautica

În perioada 14–21.08.2008, lotulsportiv reprezentativ al For]elor AerieneRom#ne a participat la Campionatulmondial militar de pentatlonaeronautic , care s-a desf`[urat înlocalitatea Tikkakoski, Finlanda. A fostprima participare româneasc` la ocompeti]ie care a ajuns la edi]ia cunum`rul 51, o competi]ie de tradi]iepentru ]`rile nordice, care organizeaz`inclusiv un campionat regional depentatlon aeronautic. Trebuie men]io-nat faptul c` este o competi]ie specific`militarilor din for]ele aeriene, deoareceprobele au fost imaginate astfel încât s`fie acoperit` sfera calit`]ilor motrice, adeprinderilor [i priceperilor aplicativ-utilitare [i specifice necesare pentruexecutarea misiunilor avia]iei militare,iar participarea estedefinit` prin regula-mentul concursuluinumai pentru sportiviidin for]ele aeriene.

Aflat într-o compe-ti]ie deosebit de difi-cil`, atât prin comple-xitatea probelor, cât [iprin valoarea adversa-rilor (Finlanda, Bra-zilia, Spania, Suedia,Cehia etc.), lotul spor-tiv al For]elor AerieneRomâne a ocupat locul7 în clasamentul peechipe, ob]inând înclasamentul individual pe probe câtevarezultate deosebite, astfel: locul I la pistacu obstacole tip C.I.S.M. (caporal DanielB`dicel), al treilea rezultat la orientare(maistru militar clasa a IV-a IonPup`z`), locul 5 la tir (maistru militar

clasa a V-a Drago[ Jipa), locul 19 laproba utilitar-aplicativ` [i locul 20 la scrim`(maistru militar clasa a V-a Drago[Checheri]`).

Echipa For]elor Aeriene Române a fostcompus` din: maior Ilie Scurtu, [eful

misiunii (U.M. nr. 01835 Bucure[ti);c`pitan Marius {tefan, c`pitan deechip` (U.M. nr. 01961 Bucure[ti);plutonier adjutant Mihai Albu,antrenor (U.M. nr. 01835 Bucure[ti);sportivi: c`pitan Augustin Iacob (U.M.nr. 01912 Fete[ti), maistru militarclasa a IV-a Ion Pup`z` (U.M. nr.01896 Bucure[ti), maistru militarclasa a IV-a C`lin Dân[orean (U.M.nr. 01824 Turda), maistru militarclasa a V-a Nicolae Tiutiu (U.M. nr.01812 Bucure[ti), maistru militarclasa a V-a Drago[ Checheri]` (U.M.nr. 01969 Câmpia Turzii), maistrumilitar clasa a V-a Drago[ Jipa (U.M.nr. 01895 Bucure[ti), caporal DanielB`dicel (U.M. nr. 01858 Bra[ov).

Orientare spre podiumÎn perioada 21–28.08.2008, la Predeal, s-a desf`[urat cea de-a doua edi]ie a Concursului militar

interna]ional de orientare organizat de c`tre Sec]ia educa]ie fizic` din Statul Major General. Competi]iaa fost deosebit de reu[it`, organizatorii reu[ind s` valorifice toate aspectele indispensabile unei re]ete desucces, fiind demne de remarcat organizarea logistic` irepro[abil`, nivelul tehnic ridicat [i valoareasportivilor care au concurat.

Evenimentul sportiv a reunit echipele militare reprezentative ale României, Poloniei, Turciei, Lituaniei,Olandei [i Belgiei [i a debutat cu un stagiu de preg`tire care a constituit pentru concuren]ii str ini o modalitateeficient` de adaptare la specificul competi]iei, raportat la condi]iile de clim`, relief, vegeta]ie etc.

Orientarea pe distan]` medie s-a desf`[urat la Predeal, iar pe distan]` lung` la Poiana Pinului, înapropiere de Buz`u, [i au constat în trasee variate [i dificile, care au solicitat din partea competitorilor unregistru tehnico-tactic variat, dar [i un efort fizic [i psihic la limita adaptabilit`]ii.

În final, clasamentul pe echipe a consfin]it urm`toarea ierarhie: locul I – Polonia, locul al II-lea –România, locul al III-lea – Turcia.

Pentru echipa reprezentativ` a României au concurat [i doi orientari[ti de vârf din For]ele Aeriene,maistrul militar clasa a II-a Iosif Saro[i maistrul militar clasa a II-a Iosif Saro[i maistrul militar clasa a II-a Iosif Saro[i maistrul militar clasa a II-a Iosif Saro[i maistrul militar clasa a II-a Iosif Saro[i (U.M. nr. 01969 Câmpia Turzii) [i maistrul militarmaistrul militarmaistrul militarmaistrul militarmaistrul militarclasa a IVclasa a IVclasa a IVclasa a IVclasa a IV-a Ion Pup`z` -a Ion Pup`z` -a Ion Pup`z` -a Ion Pup`z` -a Ion Pup`z` (U.M. nr. 01896 Bucure[ti) care prin rezultatele ob]inute au contribuit laclasarea pe podium, oferind o surpriz` deosebit` prin maistrul militar Pup`z`, care [i-a dep`[it performan]eleanterioare [i a fost, sub aspect valoric, al doilea sportiv care a punctat pentru România.

CALEIDOSCOP SPORTIV

47CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

Supravie]uirea – inteligen]`[i atitudine pozitiv`

În perioada 14–20.09.2008, lotul sportiv reprezentativ al For]elorAeriene a participat la competi]ia interna]ional` ,,Survival run”,care s-a desf`[urat în localitatea Assen, Olanda. Competi]ia sebucur` de o larg` participare în Olanda, deoarece alergarea desupravie]uire este un veritabil sport na]ional, iar pentru militariiolandezi constituie o component` important` a antrenamentuluifizic. A impresionat participarea deosebit` la categoria concuren]icivili, unde au fost peste 1.000 de sportivi care au abordat cursa,cu vârste cuprinse între 14 [i 70 de ani.

Traseul de concurs a cuprins 43 de obstacole pe distan]a de13 km, necesitând o preg`tire psihic` [i fizic` deosebit`, fiecareobstacol presupunând un consum energetic la limitaadaptabilit`]ii. Pentru parcurgerea traseului, sportivii au executatorientare în teren necunoscut, c`]`rare pe frânghie, înot princanale [i mla[tini, c`]`rare pe plase [i sub plase la în`l]ime, târâre, travers`ri pe funie, cu funicularul sau pe poduri improvizate,transport [i aruncare de greut`]i.

În afara echipei ]`rii gazd` – Olanda, la sec]iunea militar` au mai participat echipe din România, Germania, Belgia, Ungaria,Fran]a [i Slovenia, în total 7 echipe. Lotul sportiv al For]elor Aeriene Române a participat pentru a doua oar` la aceast` competi]ie,reu[ind anul acesta s` valorifice experien]a câ[tigat` prin participarea din 2007 [i s` ocupe locul al III-lea în clasamentul pe echipe.

Echipa For]elor Aeriene Române a fost compus` din: maior Ilie Scurtu, [eful misiunii (U.M. nr. 01835 Bucure[ti); c`pitanMarius {tefan, c`pitan de echip` (U.M. nr. 01961 Bucure[ti); sportivi: c`pitan Augustin Iacob (U.M. nr. 01912 Fete[ti), plutonierVirgil Otvo[(U.M. nr. 01835 Bucure[ti), maistru militar clasa a IV-a Ion Pup`z` (U.M. nr. 01896 Bucure[ti), maistru militarclasa a IV-a Monica Semco (U.M. nr. 01961 Bucure[ti), maistru militar clasa a V-a Drago[ Checheri]` (U.M. nr. 01969Câmpia Turzii), maistru militar clasa a V-a Drago[ Jipa (U.M. nr. 01895 Bucure[ti), caporal Daniel B`dicel (U.M. nr. 01858Bra[ov), caporal Vasile Costiuc [i frunta[ Marius Costiuc (U.M. nr. 01824 Turda), soldat Cristian Bor (U.M. nr. 01969Câmpia Turzii); plutonier major Marian Dini]`, [ofer.

Mingea la fileu

În perioada 01–06.09.2008, laPredeal, s-a desf`[urat finala Campio-natului militar de tenis, la care auparticipat echipe reprezentative aleStatului Major General, Statului Majoral For]elor Aeriene, Statului Major alFor]elor Navale, ComandamentuluiLogistic Întrunit, ComandamentuluiComunica]iilor [i Informaticii, Divi-ziilor 1 [i 4 [i Universit`]ii Na]ionalede Ap`rare.

Din echipa For]elor Aeriene auconcurat la individual c`pitan-comandorul Petri[or Chibulcu-teanu (U.M. nr. 01838 Boboc) [ic`pitan-comandorul Ionel Pilat(U.M. nr. 01969 Câmpia Turzii),ambii capi de serie pe un tablou deconcurs care i-ar fi pus fa]` în fa]`doar în final`. Chibulcuteanu, campi-onul en-titre, a fost învins în fazasferturilor de final` într-un meci multmai strâns decât \l arat` scorul (2–6,5–7), dup` un joc în care au etalatacurate]ea tehnic` [i capacitatea dea schimba registrul tactic în cel de-aldoilea set, în care doar [ansa i-a lipsitpentru a întoarce rezultatul înfavoarea lui. Pilat, beneficiar al unuiculoar favorabil, cu adversari facili pe

traseu, care nu au reu[it s`-i pun`probleme, a urcat pân` în finalaturneului, unde s-a înclinat în dou` seturiîn fa]a unui adversar cu un joc precis,regulat [i care nu a riscat aproape nimic.Cu toate c` a luat jocul pe cont propriu[i a reu[it s` impun` ritmul, juc`torulnostru a comis prea multe gre[elinefor]ate [i nu a reu[it s` g`seasc` osolu]ie pentru lovitura slice de rever aadversarului, care i-a întors aproape

toate mingile în teren. A fost un mecispectaculos, în care ap`rarea a avutcâ[tig de cauz` în fa]a atacului.

Competi]ia pe echipe a fostorganizat` pe dou` grupe, având capide serie echipa S.M.F.A., campioan`en-titre, [i echipa Diviziei 4, finalistaanului 2007. În faza grupelor amdep`[it f`r` emo]ii echipele S.M.G.,S.M.F.N. [i U.N.Ap., pentru ca în final`s` ced`m în fa]a echipei Diviziei 4,

întâlnire în care, dup` ce am pierdutprimul meci de simplu, am sperat ladublu, f`r` a reu[i îns` s` întoarcemrezultatul. Echipa For]elor Aerienea fost compus` din: c`pitan-coman-dor Petri[or Chibulcuteanu (U.M.nr. 01838 Boboc), c`pitan-coman-dor Ionel Pilat (U.M. nr. 01969Câmpia Turzii), locotenent-colonelEmilian Stan (U.M. nr. 01835Bucure[ti), maior Ilie Scurtu(U.M. nr. 01835 Bucure[ti), pluto-nier major Adelin Voicu (U.M. nr.01961 Bucure[ti) [i c`pitanMarius Mîrzac (U.M. nr. 01829Bucure[ti).

Pagini realizate dec`pitan-comandor

{tefan POPA[i maior Ilie SCURTU

ARIPI |N REZERV~

48 CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

– Domnule general, ARPIA a împlinitanul acesta 18 ani de la înfiin]are. V` rogs` prezenta]i în câteva cuvinte, pentrucititorii no[tri mai pu]in familiariza]i cufenomenul aeronautic, organiza]ia pe careo conduce]i.

– Într-adev`r, anul acesta, mai exact pe 19mai, asocia]ia noastr` a împlinit 18 ani, o vârst`care confer` oric`rei organiza]ii continuitate,stabilitate, maturitate. Privind evolu]ia saorganizatoric`, istoric [i juridic, ARPIA estecontinuatoarea Asocia]iei Române pentruPropaganda Avia]iei (ARPA), creat` în 20ianuarie 1927, din ini]iativa unor personalit`]iale vie]ii politice, oameni de afaceri, aviatori înactivitate [i în rezerv`.

În prezent, ARPIA este o organiza]ieautonom`, apolitic`, persoan` juridic` de dreptprivat, f`r` scop patrimonial, non-profit, cucaracter cultural-[tiin]ific, istoric [i componenteprofesionale, deschis` iubitorilor aeronauticiiindiferent de studii, profesie, etnie, stare social`sau apartenen]` politic`, formând astfel, “Aripileîn Rezerv`“ ale aeronauticii române. Se poateafilia [i colabora cu organisme similare din ]ar`,din Europa sau din alte continente.

Rela]iile institu]ionale au f`cut ca ARPIAs` fie considerat` ca un organism ce face partedin structurile asociate Ministerului Ap`r`rii [is` fie sus]inut` de acesta, în diferite ac]iuni, înspecial prin intermediul Statului Major alFor]elor Aeriene.

– Concret, care este scopul acesteiasocia]ii?

– Ra]ionamentul înfiin]`rii [i func]ion`riiARPIA este promovarea spiritului aeronautic[i coordonarea activit`]ilor de informare [ir`spândire a cuno[tin]elor despre aeronauticana]ional` [i mondial`, propaganda [i sus]inereafenomenului aeronautic, a manifest`rilor ceprivesc istoria, construc]iile aviatice [i artazborului, orientarea profesional` a tineretului[i implicarea lui în domeniu.

Aceste deziderate se realizeaz` prinatragerea tuturor categoriilor de oameni laevenimentele aeronautice (mitinguri, demon-stra]ii, concursuri sportive etc.), desf`[urate în]ar` sau în strìn`tate, sprijinirea muzeelorpentru identificarea, colectarea [i donareamaterialelor specifice, constituirea fondului dedocumentare [i elaborarea tematicilor pentruexpozi]ii.

De asemenea, asigur`m informareapermanent` privind condi]iile de via]` alemembrilor afla]i în activitate, rezerv` sauretragere [i sprijinirea lor, colabor`m cuasocia]ii, funda]ii [i organisme din ]ar` [istrìn`tate privind schimbul de informa]ii din

ARPIA – Asocia]ia Român` pentru Propaganda [i Istoria Aeronauticii

BILAN}UL MAJORATULUIaeronautic`, urm`rim evo-lu]iile în cercetare, produc]ie[i zbor [i promov`m ima-ginea For]elor Aeriene [i adiferitelor categorii deavia]ie din România.

– Cum este orga-nizat` asocia]ia dinpunct de vedere struc-tural?

– La nivel na]ional, ARPIA dispune de ostructur` central`, în Bucure[ti, [i 16 filiale.Dintre acestea, 12 filiale func]ioneaz` în ]ar`,trei filiale se afl` în curs de constituire, iar ofilial` func]ioneaz` la Torino, Italia. În toateaceste structuri exist` înscri[i în acest momentun num`r de peste 1.600 de membri.

Echipa managerial` se compune dinpre[edinte, prim-vicepre[edinte, doi vicepre-[edin]i, secretar general, contabil, trezorier [iconsilieri. Pentru conducerea curent` esteconstituit un Birou Executiv, iar pentru diferitecontroale se constituie o Comisie de Cenzori.

– Ce ne pute]i spune desprecolaborarea cu asocia]ii similare din alte]`ri?

– Din data de 06 octombrie 2006, ARPIAeste membru cu drepturi depline în EPAA(European Partnership of the AeronauticAsociations – Parteneriatul European alAsocia]iilor Aeronautice).

Sunt realizate, astfel, leg`turi decolaborare cu asocia]iile aviatorilormembre EPAA din Belgia, Bulgaria,Cehia, Fran]a, Germania, Italia sauSlovacia [i par]ial cu cele invitate:Olanda, Austria, Polonia [i Ungaria.Avem îns` în vedere dezvoltarea rela]iilorde colaborare [i cu alte asocia]ii membreEPAA, cum ar fi Polonia sau Grecia.

Prima participare a ARPIA, în calitate demembru cu drepturi depline al EPAA, s-a f`cutla sesiunea anual` a Consiliului Director alEPAA din 21–23 iunie 2007, la Paris, Fran]acu o delega]ie format` din 3 persoane.

Din colabor`rile bilaterale [i întâlnirile cuasocia]iile membre EPAA a reie[it ca necesar`dezbaterea, în cadrul filialelor, a unor subiectede genul: Etica profesional` militar` înaeronautic`; Transformarea For]elor Aeriene– evolu]ii [i perspective; For]ele Aeriene [iEuropa – provoc`ri viitoare [.a.

Pentru 2008, evenimentul anului a fostreprezentat de Simpozionul Interna]ionalorganizat la Paris, între 09–10 octombrie, ce aavut ca tem` For]ele Aeriene [i Europa,provoc`ri viitoare. Din România a fost invitat`

o delega]ie format` din 8–10 persoane(moderatori, vorbitori, participan]i [i asisten]i).

– V` rog s` ne prezenta]i, domnulegeneral, reperele anului 2008 dinperspectiva ARPIA?

– În evolu]ia sa în cursul anului 2008,ARPIA se remarc` prin parcurgerea mai multoretape, destul de importante sub aspectorganizatoric, rela]ional, institu]ional [iprofesional.

Astfel, în baza programului de perspectiv`[i a m`surilor aprobate de Adunarea General`din 2004 (echivalent cu o Conferin]`Na]ional`), care a dezb`tut principalele sarcinipentru perioada 2004–2008, Consiliul Director[i Biroul Executiv Central au promovat ac]iunide substan]` privind aplicarea noului statut prinpreg`tirea, dezvoltarea organizatoric` [isus]inerea înscrierii filialelor la judec`toriileteritoriale [i ob]inerea calit`]ii de personalitatejuridic`.

Un efort deosebit a fost reprezentat deac]iunile desf`[urate de ARPIA pentrus`rb`torirea Zilei Avia]iei [i a For]elor Aeriene.

De asemenea, manifest`rile ocazionate deîmplinirea a 55 de ani de avia]ie militar` laTimi[oara au adus în actualitate trìri, momente[i evenimente emo]ionante pentru cei care aulucrat [i înc` mai sunt salaria]i ai unit`]ilormilitare din ora[ul de pe Bega [i Giarmata,cândva unul din pilonii de baz` ai avia]ieimilitare române.

Nu în ultimul rând, a[ remarca ac]iunile decomemorare a lui Aurel Vlaicu – 95 de ani dela încercarea sa de a trece în zbor Carpa]ii – [is`rb`torirea a 90 de ani de la Marele Act alUnirii }`rilor Române, eveniment marcatsimbolic de zborul locotenentului VasileNiculescu, cel care a avut onoarea de a duce înzbor Mesajul Unirii, din Moldova la Blaj.

– V` mul]umim frumos, domnulegeneral, [i v` rog s` accepta]i, \n numeleredac]iei “CER SENIN”“CER SENIN”“CER SENIN”“CER SENIN”“CER SENIN”, un sincer LA MUL}IANI! organiza]iei pe care o conduce]i.


BILAN}UL MAJORATULUI– Interviu cu generalul Iosif Rus, pre[edintele ARPIA –

COMEMORARE

49CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

|n urm` cu 95 de ani, pe c#mpiade la B`ne[ti, avea s`-[i \ncheieaventura temerar` – un vis care

l-a fr`m#ntat permanent, acela de a zburaprin mijloace proprii – cel care avea s`fie numit “\ntemeietorul avia]iei militaredin Rom#nia”, inginerul Aurel Vlaicu.

Ucenicii s`i – continuatori ai dorin]eide a \nfr#nge puterile cerului, aviatori aiprezentului – [i-au adus aminte din noude cel care i-a inspirat de at#tea ori \nmisiunile de zbor executate.

|n cadrul unor manifest`ri specialdedicate acestui eveniment, care a inclus[i o expozi]ie de fotografie cu titlul“Zborul – un vis \mplinit”, organizat` laMuzeul Militar Na]ional, \n perioada 10–30 septembrie, For]ele Aeriene Româneau comemorat via]a, activitatea [in`zuin]ele aviatorului pionier.

Astfel, zeci de turi[ti au participat, pe13 septembrie a.c., la Monumentul de laB`ne[ti, la onorul adus inginerului-inventator Aurel Vlaicu. Pe lâng` ace[tia,am re]inut [i prezen]a localnicilor, aelevilor, autorit`]ilor locale [i jude]ene,dar [i a delega]iei Statului Major alFor]elor Aeriene, conduse de generalulde flotil` aerian` Virgil Ristea.

“Întemeietorul avia]iei militare româ-ne[ti, prin \ncercarea m`rea]` de atraversa Carpa]ii, [i-a pierdut via]a aici,la B`ne[ti, \n urm` cu 95 de ani, hot`r#ndparc` singur locul pentru odihna ve[nic`.{coala de Aplica]ie a For]elor Aerienese nume[te <<Aurel Vlaicu>>. Noi,aviatorii, suntem emo]iona]i la rostirea

Zborul – un vis \mplinitacestui nume [i consider`m c` suntemo na]iune fericit` pentru c` avem oamenicare ne-au reprezentat

cu brio \n domeniul avia]iei”, a declarat[eful delega]iei militare la deschidereamanifest`rilor.

De[i condi]iile climatice nu au fostprielnice, [ase elicoptere IAR-330SOCAT de la Baza 90 Transport AerianOtopeni au survolat zona în care se afl`monumentul, în semn de cinstire a

memoriei temerarului aviator. Cei maiîncânta]i de toat` demonstra]ia aerian`au fost copiii, care au r`mas impre-siona]i de spectacolul oferit de pilo]i.

Un fapt inedit a fost oferit deprezen]a la eveniment a celui maivârstnic dintre aviatori, generalul (r) IonDicezare, primul dintre temerariizborului care a organizat manifest`ri înmemoria inventatorului, la B`ne[ti, înc`din anul 1982. “S` p`str`m memoria luiAurel Vlaicu a[a cum [i-a dorit-o mereu.Doar un rom#n care a vrut s` zboare [i areu[it, doar un inginer care a demonstratc` voin]a, ambi]ia [i talentul pot dep`[ibariera resurselor materiale”, au fostcuvintele acestuia, cuvinte ce au creat ostare de vie emo]ie \n r#ndulparticipan]ilor.

|n aceste vremuri, de supertehno-logizare, de confort digital, completatede un feed-back informa]ional teribil, nustric` s` rememor`m etapele care audus la atingerea acestui nivel, s`redescoperim bazele piramidei avia]ieimilitare, [i nu numai, spre v#rful c`reiane \ndrept`m. Undeva acolo, la surs`,st` m#ndru Aurel Vlaicu. E bine s` nuuit`m acest lucru. Nici dup` 95 de ani.


Zborul – un vis \mplinit

ANIVERSARE

50 CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

Trecut – cu nimb de istorie[i eroism

Înmânarea Drapelului de Lupt` alunit`]ii, la data de 10 mai 1939, de însu[iregele Carol al II-lea al României, confirm`rolul deosebit de important al unei astfel destructuri \n cadrul avia]iei militare. Astfel,la data \nfiin]`rii, Regimentul de GeniuAeronautic era \n m`sur` s` execute at#tmisiuni de construire, amenajare [irepara]ie aerodromuri, hangare, puncte deconducere zbor, depozite de avia]ie,drumuri [i poduri, c#t [imisiuni de protec]ie anaviga]iei aeriene sau deasigurare topografic`.

Participarea, \n timpulcelui de al Doilea R`zboiMondial, la Campania dinEst, dar [i \n r`zboiulantihitlerist, \n care aasigurat din punct devedere genistic ac]iunilede lupt` ale Corpului 1Aerian Rom#n \n Transil-vania, Ungaria [i Cehoslo-vacia al`turi de aviatori [ide celelalte for]e comba-tante rom#ne[ti, a f`cut cageni[tii Regimentului 70s` contribuie la scrierea a noi pagini deglorie [i eroism \n cartea de tradi]ii aArmatei, unii dintre ei pl`tind chiar cu via]a\ndeplinirea f`r` [ovìre a datoriei lor deonoare.

Demn de remarcat este faptul c`,de-a lungul existen]ei sale, Regimentul70 Geniu de Avia]ie s-a f`cut remarcat[i \n misiuni \n sprijinul societ`]ii civile.Astfel, construirea cìi ferate Tecuci–Sighetul Marma]iei , amenajareacanalelor Dun`re – Marea Neagr` sauDun`re – Bucure[ti, amenajarea r#uluiD#mbovi]a sau a unor pasaje ale

S`rb`toare de suflet la Regimentul70 Geniu de Avia]ie: vineri, 31octombrie 2008, s-au s`rb`torit 70de ani de la \nfiin]area acesteiimportante entit`]i militare dinstructura categoriei noastre de for]earmate. 70 de ani \n frontul datoriei[i onoarei. 70 de ani de \mpliniri,deveniri [i glorioase tradi]ii. Zi derevederi emo]ionante \ntre camarazidin genera]ii diferite, zi de aduceriaminte, zi de bilan], zi de \ndr`zne]eprospec]iuni de viitor.La ceremonialul militar organizat peplatoul unit`]ii de la margineaPantelimonului au fost prezen]ioaspe]i de seam`, printre ace[tiareg`sindu-se consilierul preziden]ialConstantin DegeratuConstantin DegeratuConstantin DegeratuConstantin DegeratuConstantin Degeratu, [efulStatului Major al For]elor Aeriene,generalul-locotenent Constantingeneralul-locotenent Constantingeneralul-locotenent Constantingeneralul-locotenent Constantingeneralul-locotenent ConstantinCroitoruCroitoruCroitoruCroitoruCroitoru, loc]iitorul [efului StatuluiMajor General, generalul-generalul-generalul-generalul-generalul-locotenent drlocotenent drlocotenent drlocotenent drlocotenent dr. Mihail Orzea]`,. Mihail Orzea]`,. Mihail Orzea]`,. Mihail Orzea]`,. Mihail Orzea]`,sau loc]iitorul [efului Statului Major alFor]elor Aeriene, generalul-maiorgeneralul-maiorgeneralul-maiorgeneralul-maiorgeneralul-maiorIon {tefanIon {tefanIon {tefanIon {tefanIon {tefan.Cu aceast` ocazie, a fost decorat,prin decret preziden]ial, Drapelul deLupt` al unit`]ii, cu Ordinul “VirtuteaAeronautic`“ cu \nsemne de pace \ngrad de cavaler. Totodat`, liderulFor]elor Aeriene, generalul-locotenent Constantin Croitoru, aconferit Regimentului 70 Geniu deAvia]ie “Emblema de onoare aFor]elor Aeriene”.

Regimentul 70 Geniu de Avia]ie

70 DE ANI |N SLUJBAARIPILOR ROM@NE{TI

Capitalei au beneficiat de aportulspeciali[tilor acestei unit`]i.

Caracterul [i spiritul de sacrificiu alegeni[tilor de avia]ie au ie[it \n eviden]`prin eforturile depuse f`r` [ovìre pentru\nl`turarea urm`rilor secetei din anul1947, pentru \nl`turarea efectelor

cutremurului din 1977 sau prin sprijinireapopula]iei afectate \n urma inunda]iilor.

Prezent – sub semnulexigen]elor NATO

Consecvent menirii sale, c#[tig#nd ande an o valoroas` experien]` pe frontulconceperii, construirii, \ntre]inerii [imoderniz`rii edificiilor necesaredesf`[ur`rii \n condi]ii optime a activit`]ilorde zbor [i nu numai, Regimentul 70 Geniude Avia]ie [i-a f`cut un titlu de onoare [i

“Eveniment cu profunde semni-fica]ii, festivitatea de azi reprezint` orecunoa[tere a devenirii \n timp a acesteiunit`]i, a rezultatelor remarcabileob]inute de dumneavoastr`, de c`tre\ntregul personal al regimentului, \n\ndeplinirea misiunilor specifice [i caurmare a calificativelor foarte buneprimite \n procesul de preg`tirecomplex`.

Pentru eforturile depuse, doresc s`v` mul]umesc dumneavoastr`, milita-rilor [i personalului civil din Regimentul70 Geniu de Avia]ie, \ndeosebi celor carea]i ac]ionat sub drapel, \n afara ]`rii,acolo unde a]i fost aprecia]i pentru bunapreg`tire profesional`, d`ruirea [i\ndeplinirea cu succes a misiunilor,contribuind efectiv la promovareaimaginii ]`rii noastre \n lume [i laconfirmarea calit`]ii sale de membr` aAlian]ei Nord-Atlantice [i a UniuniiEuropene”.

(Extras din mesajul domnuluiTraian B~SESCU , pre[edinteleRom#niei, adresat Regimentului 70Geniu de Avia]ie la aniversarea a 70 deani de la \nfiin]are)

ARIPILOR ROM@NE{TI

Generalul-locotenent dr. MihailOrzea]`, loc]iitorul [efului SMG,

decoreaz` Drapelul de Lupt`

Generalul-locotenent dr. MihailOrzea]`, loc]iitorul [efului SMG,

decoreaz` Drapelul de Lupt`

ANIVERSARE

51CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

m#ndrie din execu-tarea la timp [i debun` calitate a obiec-tivelor \ncredin]ate.

Lucr`rile de au-tentic` amploare [ideosebit` complexi-tate la pistele dedecolare-aterizare,hangare, spa]iile dementenan]`, la punc-tele de comand`, deconducere a zboru-rilor, la cl`dirile dintoate structurile cate-goriei noastre de for]e,

la Centrul de recuperare fizic` [ipsihomedical` pentru pilo]ii militari, lainfrastructurile necesare misiunilorAlian]ei pe teritoriul na]ional, contribu]iacu speciali[ti la misiuni externe, chibzuin]acu care au folosit fondurile alocate sebucur` de unanim` apreciere din partea\ntregului personal al For]elor Aeriene.

R`spunz#nd cerin]elor impuse de noulstatut al ]`rii noastre [i din dorin]a deintegrare \n structurile europene [i euro-atlantice, \n anii ’90, personal apar]in#ndunit`]ii a participat la misiuni umanitare [i

de men]inere a p`cii \n Somalia, Angola,Bosnia-Her]egovina, Irak sau Afganistan.De asemenea, ofi]eri din cadrul regimen-tului au participat la schimburi deexperien]` cu trupe de geniu de avia]iedin Rusia, Fran]a [i Germania.

|n etapa urm`toare, obiectivul principalal regimentului esteacela de \mbun`t`]irecontinu` a preg`tiriiprofesionale [i de perfec-]ionare [i modernizare atehnicii, pentru a creacondi]ii favorabile men-]inerii capacit`]ii deac]iune a For]elor Ae-riene, intr`rii \n lupt` latimp [i cu eficien]` maxi-m` a structurilor comba-tante [i asigur`rii uneiprotec]ii corespunz`-toare dispozitivelor tac-tice.

“Aniversarea a 70 de ani de la\nfiin]area Regimentului de GeniuAeronautic \mi ofer` pl`cuta ocazie dea adresa harnicului [i talentatuluipersonal al acestei importante structuria For]elor Aeriene un cald salutcamaraderesc, sincere felicit`ri, ur`ride bine, s`n`tate [i prosperitate!

Prin tot ceea ce a]i realizat de-alungul timpului \n folosul For]elorAeriene [i, implicit \n slujba ]`rii, a]idemonstrat c` sunte]i oameni den`dejde ai categoriei noastre de for]e,speciali[ti de marc` \n domeniuldumneavoastr` de activitate, un bra]de sprijin pe care se poate conta oric#nd.Abnega]ia [i spiritul de sacrificiu pecare le aborda]i pentru \ndeplinireasarcinilor \ncredin]ate denot` carac-terul deosebit al oamenilor lua]iindividual dar, [i mai important, for]a [icoeziunea colectivului din care face]iparte.

Am dorit s` eviden]iez, cu acestprilej, faptele de arme ale dumnea-voastr` [i ale \nainta[ilor dumnea-voastr` [i s` \mi exprim, \nc` o dat`,sentimentele de apreciere pentruefortul depus \n \ndeplinirea misiunilor\ncredin]ate”.

{eful Statului Majoral For]elor Aeriene,general-locotenentConstantin CROITORU

La 70 de ani de existen]` exemplar`,geni[tii de avia]ie dovedesc acelea[icalit`]i morale [i de lupt` caracteristicelor dintotdeauna – disciplin` temeinic`,organizare riguroas`, coeziune,profesionalism irepro[abil, voin]` de a\nvinge, spirit de sacrificiu, abnega]ie,patriotism vibrant.

Aviatorii, artileri[tii [i racheti[tiisol-aer, radiolocatori[tii, al`turi de\ntregul personal din categoria noastr`de for]e particip` cu bucurie [isatisfac]ie la momentul dumneavoastr`aniversar [i v` doresc succese tot maimari \n nobila dumneavoastr` activi-tate, bogate \mpliniri \n plan profe-sional [i personal, fericire [i bun`stare!

La mul]i ani!


REPERE ISTORICE

01 noiembrie 1938. Prin |naltDecret Regal num`rul 3578 din03.10.1938 se \nfiin]eaz` RegimentulGeniu-Aero, \n cazarma “MareleVoievod de Alba Iulia”, situat` pe platoulCotrocenilor;

08 aprilie 1939. |n Marea Sal` aTronului din Palatul Pele[, regele Carolal II-lea ]intuie[te primul Drapel de Lupt`al Regimentului Geniu-Aero;

10 mai 1939. Regimentul prime[teDrapelul de Lupt`;

10 noiembrie 1940. Un deta[amentdin Regimentul Geniu-Aero intervine lablocul Carlton pentru \nl`turarea efectelorcutremurului de p`m#nt;

|n al Doilea R`zboi Mondial, Corpul1 Aerian Rom#n a \ndeplinit misiuni deasigurare genistic` pe Frontul de Est, p#n`la Tiraspol, [i pe Frontul de Vest, p#n` \nMun]ii Tatra;

01 noiembrie 1942. Se \nfiin]eaz`Brigada de Geniu, av#nd \n subordineRegimentul de Pionieri–Aero – dislocatpe aerodromul Pipera – [i Regimentul deTransmisiuni Aero;

20 octombrie 1969. Drapelul deLupt` este decorat cu Ordinul “Steaua

Republicii” clasa aIII-a cu panglici;

04 martie1977. Regimentulparticip` la \nl`tu-rarea urm`rilor cutre-murului;

21 decembrie1989. Regimentulparticip`, al`turi derevolu]ionari, la \nl`-turarea regimuluicomunist dictatorial.

Generalul-locotenent Constantin Croitoru, liderulFor]elor Aeriene, \n dialog cu un membru algrupului EOD

Generalul-locotenent Constantin Croitoru, liderulFor]elor Aeriene, \n dialog cu un membru algrupului EOD

Expozi]ie de tehnic`

RADIOLOCA}IE

52 CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

“|ntre noi [i Dumnezeu suntdoar norii”

La o arunc`tur` de b`] de Ucraina, pe podi[ul ce domin` maiestuos PasulMestec`ni[, Compania 213 Radioloca]ie este prezent`, de peste 4 decenii, \neterul analog al spa]iului mirific bucovinean.Cu bune, cu rele, cu v#ntul devenit \ntre timp prietenul militarilor, unitatea a\ncercat s` domine cadrul natural, de cele mai multe ori prin statorniciaoamenilor. Tehnica a venit, firesc, \n ajutorul acestora din urm`. Prezent \n mai multe r#nduri printre camarazii ce au constituit colectivuldes`v#r[it \n urcu[ul prin viscol, maiorul Nicolae Ursachemaiorul Nicolae Ursachemaiorul Nicolae Ursachemaiorul Nicolae Ursachemaiorul Nicolae Ursache, acumcomandantul micii entit`]i radiolocatoriste, ne-a onorat cu ospitalitatea [ifranche]ea specifice bucovinenilor [i ne-a stat al`turi la un taifas, a[a cumnumai b`tr#nii locului mai au r`bdarea s`-l consume.

interviu cu comandantul subunit`]ii de radioloca]ie de laMestec`ni[ – maiorul NICOLAE URSACHE

– Domnule maior, ce au însemnatace[ti ani de reform` pentru structurape care o conduce]i, pentru unitatea deradioloca]ie din vârf de munte, ceschimb`ri de fond semnificative s-auprodus, ce dificult`]i au ap`rut, care suntperspectivele?

– Ace[ti ani de reform` au dus la schimb`risemnificative în privin]a îmbun`t`]iriiperforman]elor în procesul instruirii [i alinteroperabilit`]ii cu for]ele similare din NATO.În prezent suntem în plin proces demodernizare [i eficientizare a activit`]ii desupraveghere a spa]iului aerian [i de integrareîn Sistemul Na]ional SCCAN. O parte dinechipamente au fost livrate de furnizori, înspecial cele ce ]in de transmiterea informa]iilor,urmând ca în viitorul apropiat s` soseasc` [itehnica de radioloca]ie, radarele moderne, carele vor înlocui pe cele vechi. Pân` la acelmoment, este necesar` acomodarea persona-lului ce urmeaz` a deservi aceast` tehnic` prinefectuarea de cursuri de specialitate în vedereaob]inerii randamentului maxim de la ace[tia.De asemenea, trebuie luateîn calcul [i perspec-tivele personalului încadrat, ace[tia prezentândo oarecare nesiguran]` în ceea ce prive[temen]inerea în sistem în raport cu gradul de]inut,func]iile existente în stat [i evolu]ia în carier`.

Ca dificult`]i întâmpinate, a[ putea facereferire la încadrarea cu personal a unit`]ii – înspecial func]iile unicat, structura statului deorganizare în raport cu misiunile necesare a fiîndeplinite, asigurarea condi]iilor de munc`pentru personal, finalizarea proiectelor aflateîn derulare, înzestrarea cu tehnic` nou` [i lacelelalte compartimente, nu numai la radare [icomunica]ii, reconversia personaluluidisponibilizat prin diferite forme. Pân` înprezent s-a procedat la efectuarea reducerilorde posturi din statul de organizare al unit`]iipentru alinierea la standardele NATO, dar aur`mas diverse func]ii, unele vitale func]ion`riiîn bune condi]ii a structurii, care necesit` a fiduse prin cumul, ceea ce duce la

supraînc`rcarea personalului cu atribu]ii [iresponsabilit`]i.

– Serviciul tehnic din fiecare unitateeste structura care gestioneaz` „stareade s`n`tate” [i de mi[care a entit`]ii încondi]ii de pace [i la r`zboi. Care estepreocuparea esen]ial` a serviciului tehnicdin subunitatea de la Mestec`ni[, avândîn vedere specificul de instruire dinaceast` loca]ie [i dislocarea ei?

– În prezent, serviciul tehnic din unitatese preocup` de men]inerea în condi]ii defunc]ionare a tehnicii, atât de radioloca]ie, cât[i auto, acestea fiind învechite, uzate moral, iarremedierea acestora presupune uneorialocarea unor fonduri suplimentare, fonduricare ar putea fi utilizate pentru achizi]ionareade tehnic` nou`, modern`, care s` corespund`cerin]elor. Având în vedere locul de dispunerea caz`rmii, accesul spre loca]ie (4 km drum

forestier, diferen]` de altitudine de peste 200m fa]` de drumul european E-576), condi]iilemeteo din aceast` zon` (vara – ploi toren]iale,iarna – z`pad` [i viscol din noiembrie pân` înaprilie) – o provocare mare o reprezint`transportul personalului [i îndeplinireamisiunilor ce presupun utilizarea mijloacelorauto. Exist` probleme privind activitatea deîntre]inere a caz`rmii [i asigurarea condi]iilorde munc` ale personalului, ca urmare a deselorresubordon`ri ale compartimentului cazarmare[i nu de pu]ine ori a lipsei de comunicare,probleme care au fost [i sunt rezolvate prininsisten]a [i consecven]a persoanelor curesponsabilit`]i în acest domeniu.

– Este [tiut faptul c` activitatea dezbor necesit` un anume tip de preg`tire[i asigurare a ac]iunilor de lupt`. Cumse prezint` serviciul de lupt` de laMestec`ni[ la acest capitol, dac` suntoameni specializa]i, dac` vor s` r`mân`aici, care este nivelul încadr`rii cupersonal specializat?

– Referitor la executarea serviciului delupt` pot s` afirm c` rezultatele bune [i foartebune ob]inute la verific`ri, antrenamente [i petimpul execut`rii serviciului scot în eviden]`preg`tirea, devotamentul [i, nu în ultimul rând,sacrificiul de care d` dovad` personalul militar[i civil pentru a surmonta handicapul încadr`riicu personal [i a func]iilor avute prin cumul.

Dac` vor s` r`mân` oamenii aici ?Statistic, r`spunsul poate fi ob]inut la

compartimentul personal al e[alonuluisuperior, unde exist` eviden]a mi[c`riipersonalului. R`spunsul meu este c`,disp`rând motiva]ia (evolu]ia în carier`, locurilede munc` pentru membrii familiilor, lipsalocuin]elor, tenta]ia unor venituri mai bune laalte institu]ii, lipsa unor stimuli [i condi]iile demunc` grele), oamenii vor evita [i pe viitorsubunit`]ile izolate, iar regretul cel mai mareeste c` ,,am pierdut” oameni valoro[i, preg`ti]ide noi, ace[tia plecând la alte institu]ii ca

“|ntre noi [i Dumnezeu suntdoar norii”

La o arunc`tur` de b`] de Ucraina, pe podi[ul ce domin` maiestuos PasulMestec`ni[, Compania 213 Radioloca]ie este prezent`, de peste 4 decenii, \neterul analog al spa]iului mirific bucovinean.Cu bune, cu rele, cu v#ntul devenit \ntre timp prietenul militarilor, unitatea a\ncercat s` domine cadrul natural, de cele mai multe ori prin statorniciaoamenilor. Tehnica a venit, firesc, \n ajutorul acestora din urm`. Prezent \n mai multe r#nduri printre camarazii ce au constituit colectivuldes`v#r[it \n urcu[ul prin viscol, maiorul Nicolae Ursachemaiorul Nicolae Ursachemaiorul Nicolae Ursachemaiorul Nicolae Ursachemaiorul Nicolae Ursache, acumcomandantul micii entit`]i radiolocatoriste, ne-a onorat cu ospitalitatea [ifranche]ea specifice bucovinenilor [i ne-a stat al`turi la un taifas, a[a cumnumai b`tr#nii locului mai au r`bdarea s`-l consume.

Plac` aniversar` – simbolal continuit`]ii

RADIOLOCA}IE

53CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

urmare evolu]iei în carier` [i incompatibilit`]iicu statutul lor, fie din rândul cadrelor militaresau al solda]ilor/grada]ilor voluntari.

– Activitatea aeronautic` impune [ipreg`tirea în vederea a ceea ce va urma.Cum se prezint` încadrarea cu oamenitineri în subunitatea dumneavoastr`?Cum asigura]i continuitatea preg`tirii?

C`pitan Vasile COTURBA{ – loc]iitorulcomandantului:

– Preg`tirea pentru ceea ce va urmapresupune dou` aspecte, având în vederevechimea în institu]ia militar`. Cei mai vechinu trebuie s` „uite” ceea ce au înv`]at [i s` se,,aplece” spre cunoa[terea [i exploatareatehnicii noi, lucru care nu este foarte dificil,întrucât au mai lucrat pe radarele noi cu ocaziadeta[`rilor pe la alte subunit`]i [i având învedere participarea la cursurile organizate. Ceimai tineri au dobândit cuno[tin]e teoretice [i oparte din deprinderile practice legate detehnica nou` la [colile de aplica]ii, pe timpulparticip`rii la cursurile de cunoa[tere, eiîmp`rt`[indu-le colegilor mai mari în,,schimbul” introducerii în „culisele” tehniciianalogice, care înc` î[i face bine datoria [i pecare o vom mai întrebuin]a o vreme.

Încadrarea redus` cu personal, condi]iilemai dificile de munc` au f`cut ca oamenii s` fiemai receptivi, mai uni]i [i hot`râ]i, s` depun`toate eforturile pentru îndeplinirea misiunilor[i sarcinilor ce la stau în fa]`. Concluzionând,pot spune c` „omul sfin]e[te locul”, iar tehnicaexistent` func]ioneaz` datorit` efortuluicolectiv.

– Una dintre problemele grele cu cares-a confruntat subunitatea mereu estea[ezarea dispozitivului ei în teren. Cumface]i fa]`? Cum colabora]i cu oficialit`]ilelocale [i din jude]?

– A[ezarea în teren a subunit`]ii areimplica]ii asupra func]ion`rii tehnicii [iîntre]inerii acesteia. Astfel, diferen]ele mari detemperatur` între zi [i noapte, umiditatearidicat`, ploaia, viscolul duc la apari]iacondensului [i componentele electronice sedefecteaz` mai des, iar prin depozite [i magaziinu mai exist` toate reperele. De multe oripentru repunerea în func]iune am apelat ladepozitele zonale (Ianca [i Deveselu), îns`întâmpin`m greut`]i deoarece sunt necesareordine de distribu]ie, acte de primire, aprob`ride curse etc., ceea ce duce la cre[terea timpuluipentru repunerea în stare de operativitate. Deasemenea, pentru executarea lucr`rilor deîntre]inere [i mentenan]` este nevoie de maimult timp [i mai multe materiale.

Referitor la colaborarea cu autorit`]ilelocale, putem spune c` este destul de bun`,având în vedere c` au r`spuns solicit`rilornoastre în func]ie de posibilit`]i, deoareceproblema asigur`rii fondurilor este unageneral`.

Comandor (r)Dumitru BERBUNSCHI

C`pitanul Vasile Coturba[,loc]iitorul comandantului

Plutonierul major MirceaCiobanu: “Principala

inadverten]` \ndezvoltarea capacit`]ilor [iaptitudinilor noastre c`tre

punctul lor maxim estenesiguran]a locului de

munc`. Preg`tireacontinu` [i temeinic` artrebui s` fie elementul

necesar [i suficient pentrudizolvarea acestei

nesiguran]e”

Maistrul militar CostelP#nzariu: “}in#nd cont decondi]iile oferite de loca]ia

unit`]ii, credem c` artrebui analizate mai atentposibilit`]ile de stimularea militarilor care ar dori

s` vin` aici. De asemenea,este important [i nivelul

continuit`]ii cariereimilitare specifice pentru

astfel de loca]ii

Transportul zilnic alpersonalului – rutin` cu

grad ridicat de provocare

Maistrul militar CostelP#nzariu: “}in#nd cont decondi]iile oferite de loca]ia

unit`]ii, credem c` artrebui analizate mai atentposibilit`]ile de stimularea militarilor care ar dori

s` vin` aici. De asemenea,este important [i nivelul

continuit`]ii cariereimilitare specifice pentru

astfel de loca]ii

Plutonierul major MirceaCiobanu: “Principala

inadverten]` \ndezvoltarea capacit`]ilor [iaptitudinilor noastre c`tre

punctul lor maxim estenesiguran]a locului de

munc`. Preg`tireacontinu` [i temeinic` artrebui s` fie elementul

necesar [i suficient pentrudizolvarea acestei

nesiguran]e”

|NV~}~M@NT

54 CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

Începerea noului an de înv`]`mânt aadus, [i pentru [coala de la Boboc,momentul unei planific`ri sistematice, aletapiz`rii coerente a procesului didactic,al debutului pe b`ncile [colii pentru noiicursan]i.

Ca în fiecare an, [coala î[i propune s`treac` peste eticheta de simplu elementde infrastructur` de înv`]`mânt militar,

s` devin` un etalon pentru realit`]ilearmatei prin preg`tirea celor mai bunispeciali[ti [i tehnicieni, s` reprezinte pasulintermediar al elitelor pentru promovareaîn corpul ofi]erilor [i, de ce nu, baza depreg`tire pentru viitorii comandan]iproveni]i din rândul mai[trilor militari [ial subofi]erilor.

„Acest lucru este perfect posibil, dac`dorim s` înv`]`m de la partenerii no[triceva mai avansa]i în concepte [i doctrinereferitoare la rolul viitorului NCO (noncomissioned officer). De altfel, [i structura

“VIITORUL SUN~ BINE”– {coala Militar` de Mai[tri [i Subofi]eri „Traian Vuia” –

de preg`tire, modulele didactice pe carele-am gândit pentru anul de înv`]`mânt\n curs converg spre aceast` destina]iefinal`: preg`tirea viitorului maistru militarsau subofi]er, pe lâng` dezvoltareacapacit`]ilor sale practice, [i pentruasigurarea rolului de lider. Un lider capabils` conduc` grupuri de 10-30 militari, unlider capabil s`-[i asume roluri de comand`

în cadrul execut`riidiferitelor scenarii dincadrul exerci]iilor simu-late, un lider care s`reprezinte Armata Ro-mâniei pe func]ii speci-fice la comandamenteleNATO”, este opinialoc]iitorului comandan-tului [colii, locotenent-colonelul Liodor Jula.

Într-adev`r, dac`studiem programa [co-lar` dedicat` noului ande înv`]`mânt, desco-perim c` noile dezide-

rate ale conduceriiunit`]ii de înv`]`mânt [iale corpului profesoralsunt perfect realizabile.Func]ionarea [colii însistem unitar, ca partecomponent` a Centruluide Instruc]ie al For]elorAeriene, ofer` posibili-tatea preg`tirii tuturorcursan]ilor pe modulecongruente de înv`]are.

Astfel, reg`sim prin-tre componentele con-cep]iei de studii, grupatepe cele cinci catedreexistente – avia]ie, artilerie [i rachete sol-aer, radioloca]ie, preg`tire tehnico-[tiin]ific` [i instruire militar` de baz` –,elemente precum: cursuri de specialitate,preg`tire avansat` într-o limb` strìn`,integrarea politicilor interna]ionale destudiu, implementarea conceptului depermisivit`]i minime admise pe timpulcursurilor. De asemenea, cursul deLeadership Junior reprezint` actul depreg`tire complet, destinat aprofund`riiconcep]iei moderne de „training”, axat peformarea de competen]e sporite viitorilormai[tri militari [i subofi]eri, în special pecele de conducere.

Sigur, un alt factor decisiv în realizareascopurilor propuse este atragerea tinerilorspre cariera militar`, orientarea acestorac`tre arma reprezentativ` pentru

capabilit`]ile acestora, stimularea lorprivind viitorul în Armata României. Înacest sens, exist` mai multe parteneriatecu [colile din zon`, parteneriate dezvoltatepe schimburi de experien]`, pe vizite depromovare a imaginii For]elor AerieneRomâne la diferite institu]ii publice saude \nv`]`m#nt. Pân` în prezent nu auexistat sincope din acest punct de vedere,

în fiecare an constat#ndu-se o concuren]àcerb` pentru locurile propuse de [coal`.

De altfel, cei care reu[esc s` treac` deacest prag [i devin cursan]i ai {coliiMilitare de Mai[tri [i Subofi]eri „TraianVuia”, precum [i cei de acum veterani –elevii din anul terminal – au numai cuvintede laud` [i se felicit` pentru alegereaf`cut`.

„Am ales avia]ia pentru continuareaunui vis frumos din copil`rie [i cursurile{colii Militare de Mai[tri [i Subofi]erideoarece m` simt atras` de parteatehnic`, practic`, a acestei arme. Carieramilitar` m-a atras de la început, fiind [iabsolvent` de liceu militar. Sper, laabsolvire, s` ob]in o reparti]ie cât maiaproape de cas`, pentru a reu[i îmbinareaunei viitoare vie]i familiale cu farmecul

“VIITORUL SUN~ BINE”

Locotenent-colonelulLiodor Jula –loc]iitorulcomandantului {coliiMilitare de Mai[tri[i Subofi]eri“Traian Vuia”

Concentrare [ideterminare –\nv`]areacomponentelor uneirachete sol-aer

Studiul aprofundat –baza succesului \n\n]elegereacapabilit`]ilor tehniciidin dotare

Elev Andreea Cipìan –viitor specialist[i lider militar

|NV~}~M@NT

55CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

muncii dintr-o baz` aerian`. Momentan,mi se pare ceva extraordinar. Profesoriisunt extrem de bine preg`ti]i, factorulpedagogic este complet, iar orele despecialitate sunt cele mai a[teptate,acoperind toat` dorin]a noastr` decunoa[tere. Cursurile sunt diversificate [icred c` vom reu[i s` ne \nsu[im \ntreagagam` a procedurilor destinate oper`rii pecategoriile de tehnic` militar` alese”, suntcuvintele elevei Andreea Cipìan.

Obligativitatea autofinan]`rii a creatpremisa preg`tirii de cadre militare [ipentru alte categorii de for]e armate.Începând cu anul 2005, {coala Militar` deMai[tri [i Subofi]eri a oferit suport didactic[i pentru Ministerul Internelor [i ReformeiAdministrative, absolven]ii acesteistructuri fiind, de asemenea, \nc#nta]i detimpul petrecut la Boboc.

„|nfiin]area escadrilelor de avia]ie [i \ncadrul MIRA ne-a permis \nscrierea laaceast` [coal`. Al`turi de colegii no[tri dinavia]ia militar` am reu[it, \n primul r#nddatorit` excelentei organiz`ri a programeide \nv`]`m#nt, a diversit`]ii cursurilor [i aorelor de practic` specifice, dar [i datorit`celorlalte condi]ii prezente aici (de cazare,mas`, baza sportiv` etc.), s` cunoa[tem,\n detaliu, tehnica pe care vom lucra. Suntextrem de mul]umit de prezen]a, \n cadrulprogramei, a cursului de <<LeadershipJunior>>, curs ce mi-a oferit [ansa proprieicunoa[teri, a unor aptitudini pe care nu lecredeam posibile”, este [i opinia elevuluicaporal Marius Ilie.

Indiferent de structura pentru carepreg`te[te speciali[ti \n tehnic` de avia]ie,{coala Militar` de Mai[tri [i Subofi]eri„Traian Vuia” a ales s` ofere [anse egalede \nv`]are, a ales s` educe performeri, aales s` recunoasc` valoarea, competen]a,ambi]ia, onoarea [i virtutea.

Astfel, a devenit una din solu]iile viabilepentru adolescen]i, unul din elementelece stau la baza concretiz`rii, \n final, azborului, acest vis m`re] propus de mariino[tri \nainta[i, de „frumo[ii nebuni” aiavia]iei, \ntre care Traian Vuia are loculsù de cinste.

Plutonier major Sorin S~FTOIU

Programa pentru anul I al {colii Militare deMai[tri [i Subofi]eri a For]elor Aeriene „Traian Vuia”prevede ca, dup` parcurgerea cursului „Recrut” –care are ca scop primordial formarea deprinderilorde baz` în executarea instruc]iei individuale [ipreg`tirea tehnico-[tiin]ific` general` [i cea de baz`în armele avia]ie, artilerie [i rachete sol-aer [iradioloca]ie, elevii s` desf`[oare etapa de„Leadership Junior”.

Acest curs este destinat însu[irii cuno[tin]elor[i form`rii deprinderilor pentru conducerea grupurilormici. Anul acesta, elementul spectacular al cursuluil-a constituit prezen]a, \n calitate de cursant, aplutonierului adjutant Boban Viloti jevicplutonierului adjutant Boban Viloti jevicplutonierului adjutant Boban Viloti jevicplutonierului adjutant Boban Viloti jevicplutonierului adjutant Boban Viloti jevic,subofi]er din cadrul for]elor armate ale RepubliciiSerbia. Povestea t#n`rului militar s#rb este unaplin` de naturale]e: n`scut \n 1971 în Kragujevac,un frumos ora[ din inima Serbiei, „Vili”, cum îi places` i se spun`, [i-a dorit dintotdeauna s` devin`militar, a[a c` s-a înscris la [coala militar`. {i-adesf`[urat preg`tirea militar` general` doi ani înSarajevo [i specializarea în domeniul transmisiunilor,al]i doi ani, în Belgrad.

În 1990, dup` terminarea [colii militare, la vârstade numai 19 ani, a fost repartizat la o companie detransmisiuni din Kosovo. Trei ani mai t#rziu a fosttransferat la Centrul Regional de Telecomunica]ii [ipromovat, pentru rezultatele foarte bune pe care le-a ob]inut în preg`tirea sa, pe o func]ie prev`zut` cugradul de plutonier adjutant. Acest eveniment avenit firesc, ca o \ncununare a eforturilor depreg`tire. Nici \n plan personal lucrurile nu au fostdiferite. Mult mai devreme, în 1991, [i-a g`sitpartenera de via]` – Branislava (Brankica, cum oalint` Vili) – la o petrecere în Kosovo, cu care s-ac`s`torit în anul 1993, în Kragujevac, în acela[i ann`sc#ndu-se [i fiul lor, Damian.

În 1999, la finele conflictului din Kosovo, areu[it s` se stabileasc` în Krusevac, împreun` cufamilia sa, activând, [i \n prezent, în cadrul Centruluide Transmisiuni din aceast` localitate.

A venit în ]ara noastr` cu inima deschis`, pentru

a-[i perfec]iona preg`tirea profesional` prinparcurgerea acestui curs de „Leadership Junior”,dar [i pentru a \mp`rt`[i din propria experien]`.„Am venit la {coala Militar` de Mai[tri [i Subofi]eria For]elor Aeriene <<Traian Vuia>> cu dorin]asincer` de acumulare a unui anumit nivel decuno[tin]e necesare conducerii grupurilor mici, pecare, apoi, s` le pot împ`rt`[i colegilor mei [i s` leaplic`m în lucrul cu subordona]ii. A contat [i suportulsuperiorilor mei, deschiderea acestora pentru astfelde schimburi de experien]`, dar [i receptivitatea [iospitalitatea gazdelor rom#ne. Nu credeam c`, dup`doar patru s`pt`mâni de curs, voi avea atât demulte de povestit prietenilor [i colegilor mei despreceea ce am asimilat de la instructorii militari români[i despre rela]iile cu oamenii cu care am interac]ionatînc` din primele zile de curs. Vârsta [i experien]amea nu au reprezentat un impediment în rela]iile cucolegii mai tineri, care s-au ar`tat interesa]i deceea ce presupun via]a [i activitatea în cadrulsistemului de ap`rare al altei ]`ri. Cele mai frumoasemomente au fost cele din tab`ra de instruc]ie, undespiritul de echip` a fost eviden]iat mai ales \nrezolvarea exerci]iilor practic-aplicative [i amodulelor de educa]ie fizic` militar`”.

Cuvintele plutonierului adjutantplutonierului adjutantplutonierului adjutantplutonierului adjutantplutonierului adjutant BobanBobanBobanBobanBobanVilotijevicVilotijevicVilotijevicVilotijevicVilotijevic – „Vili” pentru noii sì prieteni –, sincere,exprimate calm, dar cu o bucurie sufleteasc` dreptsuport al acestora, nasc, obligatoriu, \ntreb`ri legatede existen]a unor posibile momente [i declara]iisimilare ale elevilor sau cadrelor \n activitate dincorpul mai[trilor militari [i subofi]erilor. Sper`m sàvem ocazia, \n viitorul apropiat, s` prezent`m [ireversul medaliei.

Au consemnatPlutonier major Sorin S~FTOIU

Elev frunta[ CorinaDUMITRA{CU

Elev frunta[Lavinia GHEORGHE

DIN INIMA SERBIEI, LA {COALA MILITAR~ DEMAI{TRI {I SUBOFI}ERI A FOR}ELOR AERIENE

„TRAIAN VUIA”

DIN INIMA SERBIEI, LA {COALA MILITAR~ DEMAI{TRI {I SUBOFI}ERI A FOR}ELOR AERIENE

„TRAIAN VUIA”Promo]ia 2009

MANAGEMENT EDUCA}IONAL

56 CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

Deschiderea c`tre activit`]i specificeAlian]ei Nord-Atlantice, pe care ArmataRomâniei a cunoscut-o odat` cu aderareala aceast` structur`, a adus, ca elementabsolut necesar, obligativitatea însu[iriiunei limbi comune de comunicare cu noiiparteneri. Astfel, cunoa[terea limbii engleze– limba cu cea mai marepondere de uzitare încadrul NATO – a deve-nit un criteriu indis-pensabil, atât pentrumilitarii afla]i în primelerânduri ale contactelormultina]ionale, cât [ipentru cei care sus]intoate aceste misiuni sauobiective.

În acest context,trebuie remarcate apa-ri]ia [i dezvoltareaCentrelor de Preg`tire [ide Înv`]are a LimbiiEngleze. Unul dintreaceste centre încearc` s` devin` cât maiutil pentru categoria noastr` de for]e,pentru mesagerii acesteia, fie ei subofi]eri,mai[tri militari sau ofi]eri. Este vorbadespre Centrul Secundar de Înv`]are aLimbii Engleze din cadrul {colii deAplica]ie a For]elor Aeriene „Aurel Vlaicu”de la Boboc.

„Noi nu avem decât 4 ani de experien]`,iar componenta noastr` ajut`toare –Centrul Regional de Resurse –, pu]in peste2 ani vechime. Cu toate acestea, activitateanoastr` sus]ine deja 3 elemente direc]io-nale ale procesului de înv`]`mânt: cursulintensiv de înv`]are a limbii engleze, cursulde reîmprosp`tare a cuno[tin]elor [imodulul de terminologie militar` [ifrazeologie radio. La aceast` ultim`categorie am avut ceva probleme, datorit`necesit`]ii de înv`]are a termenilor înprimul rând de c`tre profesori [i apoi dec`tre cursan]i. Odat` cu dep`[irea acestuimoment, preg`tirea devine una individua-lizat`, cu accent pe interesele fiec`ruia [ipe domeniul de activitate al cursantului”,ne-a dezv`luit câteva dintre atribu]iilecentrului directorul acestuia, profesorul

LET’S SPEAKENGLISH, PLEASE !– Centrul Secundar de Înv`]are a Limbii

Engleze, Boboc –

Lauren]iu Rusen.Într-adev`r, am re-

marcat aici, la Boboc,existen]a unui colectivde profesori extrem deambi]io[i, bine preg`ti]i,dar, în acela[i timp, cu

gândul la perfec]ionare. „Majoritateadintre noi au venit direct de pe b`ncilefacult`]ilor de profil. A fost, a[adar, o lupt`permanent` cu noi în[ine pentruacumularea, în cel mai scurt timp posibil,a no]iunilor, termenilor [i frazeologieispecifice avia]iei militare. De[i pu]in

reticen]i la început, [i cursan]ii ne-au fostde mare ajutor. Colaborarea elev-profesortinde s` devin` una modern`, cu accentepe schimbul de informa]ii”, este de p`rere[i profesorul Roxana Neac[u.

Sigur, permanenta rea[ezare astructurilor [i a elementelor de personaldin cadrul politicii de resurse umane aStatului Major al For]elor Aeriene – unaconform` cu cerin]ele actuale [inecesit`]ile de ap`rare – a afectat [iactivitatea centrului, înspecial prin limitareafondurilor alocate pen-tru dezvoltarea uneiinfrastructuri [i a uneibaze didactice la nivelde competen]` custandardele de preg`-tire impuse. „Noi amales avia]ia cu inima.De multe ori, a fostelementul decisiv încontinuarea activit`]ii.Sper`m ca problemelereferitoare la dot`rilecentrului, indiferent denatura lor, s` se rezolve

cât mai curând. Sigur, trebuie s`men]ion`m [i sprijinul InspectoratuluiJude]ean de Înv`]`mânt Buz`u, dar [ideschiderea spre activit`]i extracurri-culare de care beneficiem, \mpreun` cuelevii no[tri”, completeaz` opinia colegeisale profesorul debutant RalucaB`r`nic`.

Activitatea Centrului Secundar deÎnv`]are a Limbii Engleze de la Boboc seposteaz`, din proprie dorin]`, pe treptesuperioare de preg`tire. „Elemente delingvistic` speciale – cerute de termeni despecialitate de avia]ie, radioloca]ie,rachete, meteorologie specific` –, solicit`ride traduceri în cadrul diverselor delega]iice viziteaz` {coala de Aplica]ie a For]elorAeriene, deplas`ri cu deta[amente trimises` reprezinte avia]ia militar` român` îndiverse zone de conflict sau de preg`tireîn comun ale NATO, schimburi de expe-rien]` cu societatea civil`, toate acestedeziderate se afl` în permanen]` pe agendanoastr` [i sper ca, pe viitor, aceste activit`]is` cunoasc` o cre[tere în complexitate”, aconcluzionat directorul centrului, profe-sorul Lauren]iu Rusen.

Ambi]ii mari la Boboc. Echipadirector–corp profesoral–cursan]i dore[tes` continue pe coordonatele spiritului deechip` [i s` optimizeze procesul decomunicare. O comunicare, dac` esteposibil, [i în limba englez`. Cel pu]in pentrucei care sunt trimi[i s` ne reprezinte înAlian]`, dac` nu pentru noi to]i. A[a c`,dragi colegi, haide]i s` vorbim ([i) limbaenglez`!


LET’S SPEAKENGLISH, PLEASE !

Aspect de la cursulintensiv de \nv`]are alimbii engleze

Profesor RoxanaNeac[u – unul dinspeciali[tii Centrului

Profesor Lauren]iuRusen – directorulCentrului Secundar de|nv`]are a LimbiiEngleze

SCHIMB DE {TAFET~

57CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

Exist` oameni care doar viseaz` [i oamenice reu[esc s`-[i împlineasc` visul. C`pitan-comandorul Aurelian Radu Popescu faceparte din cea de-a doua categorie, a oamenilorcare [i-au urmat destinul [i [i-au v`zut visulîmplinit. Iar visul c`pitan-comandoruluiPopescu nu a fost unul oarecare. Zborul, pentruc` despre el este vorba, a fost un vis interzisomului pân` în urm` cu pu]in peste un secol.Un motiv în plus pentru care “eroul” nostru înuniform` poate mul]umi providen]ei c` l-a aless` “poarte”aripi.

Visul c`pitan-comandorului Popescu aînceput s` prind` contur în anul 1976, când afost admis la {coala de Avia]ie de la Boboc,leag`nul aripilor militare române[ti. Acolo, încalitate de elev, a sim]it pentru prima dat` fiorulzborului, senza]ia de m`re]ie pe care ]i-o d`îmbr`]i[area infinitului albastru. Din cockpitulavioanelor-[coal` a mângâiat prima dat` cuprivirea verdele câmpiei, a vegheat cursulfirelor de ap` ori s-a jucat de-a v-a]i ascunseleacu stâncile seme]e ale Carpa]ilor. Prima ie[irela simpl` a fost cel mai frumos moment tr`it capilot. Libertate, împlinire...sublim.

Aproximativ 9.000 de ore de zbor adunatecu migal` la man[` [i cu seriozitate în procesulde preg`tire reprezint` buchetul profesional

cules în aproape trei decenii de carier`.A debutat pe IL-28 la Borcea, apoi a în[irat

pe colierul experien]ei profesionale cele maivaloroase m`rgele ale avia]iei de transport: An-24, An-26, An-30, Hercules C-130. A f`cutparte din prima echip` de pilo]i care s-a[colarizat la Atlanta pentru a realiza trecereape Hercules. Un avion bun, performant, dar

pasiunea pentru An nu va putea fi înlocuit`niciodat` în inima pilotului Popescu.

Instructor de zbor din anul 1990, a formatgenera]ii întregi de pilo]i militari de transport.R`bdare, pasiune, cuno[tin]e [i suflet, mai alessuflet a pus în tot ceea ce a f`cut. A încercat s`transmit` colegilor mai tineri dragostea pentrumeserie, în primul rând. În cele mai multe cazuri,a [i reu[it.

Despre misiunile la care a participat arenumai amintiri frumoase, tocmai pentru c` s-adedicat, nu a încercat niciodat` s` p`c`leasc`meseria. De la transportul trupelor în teatru lamisiuni de transport ale [efilor de stat (Iliescu,Constantinescu), de la exerci]ii în comun cupartenerii din NATO la misiuni de transportumanitar, toate reprezint` numai motive demândrie pentru pilotul Popescu.

A avut ocazia, de-a lungul carierei, s`lucreze cu oameni deosebi]i, a avut în jur colegicare i-au fost al`turi în orice împrejurare.Singurul regret pe care îl are este c`, din p`cate,orice început are [i un sfâr[it. Ultimul zbor l-ag`sit pe c`pitan-comandorul Popescu la man[aAn-ului 26. Avionul, strunit de experimentatulpilot, a înclinat din aripi la trecerea pe deasuprapistei în semn de salut pentru o carier` deexcep]ie, apoi a venit lin la aterizare.

Avionul va zbura în continuare, pilotatprobabil de unul din elevii instructoruluiPopescu. Pentru pilotul Popescu îns`, a sositvremea unui nou început...


Sf#r[it de poveste...

Scurt` istorie aeronautic`Scurt` istorie aeronautic`Scurt` istorie aeronautic`Scurt` istorie aeronautic`Scurt` istorie aeronautic`

Printre nenum`ratele pove[ti despre lupteleaeriene duse pe timpul celor dou` r`zboaiemondiale, printre at#tea figuri de eroi [i at#teascene de b`t`lie, faptul crud, rece, prezentat deistorici poate p`rea neinteresant.

|n lucrarea “Teleormanul [i aeronautica,volumul I” –, parte a unui proiect ce se dore[te a fic#t mai explicit, dar, mai ales, c#t mai fidel realit`]iiistorice, VVVVValeriu aleriu aleriu aleriu aleriu AAAAAvramvramvramvramvram [i Sorin Sorin Sorin Sorin Sorin TTTTTurturic`,urturic`,urturic`,urturic`,urturic`,cercet`tori ferven]i ai fenomenologiei zborului pecoordonate militare, \ncearc` [i, credem noi,reu[esc s` aduc` \n prim-plan farmecul ini]iatic alzborului, dar [i eroismul, spiritul de sacrificiu [icamaraderia pilo]ilor din acele vremuri.

Cele trei capitole ale acestui volum de debut

creeaz` o transla]ie acti-v` de la mugurii secoluluiXX [i p#n` la finele celuide-al Doilea R`zboiMondial, trecere care serealizeaz` natural, subimpactul zonei Ro[iorilorde Vede, al Teleormanuluisau Zimnicei.

Ne face pl`cere s`reg`sim astfel, \n paginilec`r]ii, pe principele GeorgeValentin Bibescu, ini]iator pentru mul]i viitori pilo]i [ipasionat de avia]ie, pe sublocotenentul aviatorGheorghe Negrescu, c`pitanul aviator ConstantinBeroniade, Constantin Mincu sau comandorul TraianP#clea. De altfel, unul din punctele de atrac]ie alec`r]ii \l reprezint` registrul de brevete de zbor, m`rturie

a determin`rii tinerilor vremii de a adeveni aviatoricu acte \n regul`, de a servi patria din \naltul cerului.

Faptele de arm` enumerate \n carte vorbescde la sine. M`rturia generalului-locotenent (r) AurelNiculescu, aflat, \n vremea respectiv`, \n perioadade formare, nu face dec#t s` umanizeze acesteac]iuni: “|n Teleorman am \nv`]at s` zbor... |miintrase \n cap c` am avionul la degetul mic. {im-am apucat s` fac razmuturi...”.

Avem convingerea c` astfel de pilde, cuprinse\n r#ndurile acestui volum, fortific` spiritul [i\nt`resc demnitatea contemporanilor no[tri, pel#ng` posibilitatea aprecierii unui cr#mpei din aportulteleorm`nenilor la istoria Rom#niei.


SUNTEM CONDAMNA}ILA EXCELEN}~!

– Domnule locotenent-colonel, v`– Domnule locotenent-colonel, v`– Domnule locotenent-colonel, v`– Domnule locotenent-colonel, v`– Domnule locotenent-colonel, v`rug`m s` ne oferi]i punctul dumneavoastr`rug`m s` ne oferi]i punctul dumneavoastr`rug`m s` ne oferi]i punctul dumneavoastr`rug`m s` ne oferi]i punctul dumneavoastr`rug`m s` ne oferi]i punctul dumneavoastr`de vedere referitor la tradi]ia, statutulde vedere referitor la tradi]ia, statutulde vedere referitor la tradi]ia, statutulde vedere referitor la tradi]ia, statutulde vedere referitor la tradi]ia, statutulactual [i misiunile Escadrilei 1.33actual [i misiunile Escadrilei 1.33actual [i misiunile Escadrilei 1.33actual [i misiunile Escadrilei 1.33actual [i misiunile Escadrilei 1.33„Be l fo r t ” .„Be l fo r t ” .„Be l fo r t ” .„Be l fo r t ” .„Be l fo r t ” .

– Când vorbesc despre Escadrila 1.33,totdeauna amintesc faptul c` trecutul [i istoriculacesteia sunt foarte importante. În primul rând,trebuie s` men]ionez c`, înainte s` existe în modformal For]ele Aeriene Franceze, recunoa[tereamilitar` aerian` era practicat` înc` din timpulPrimului R`zboi Mondial. În timpul primului conflictmondial existau aeronave care supravegheaucâmpurile de b`t`lie. Iat` de ce putem re]ine c`tradi]iile recunoa[terii aeriene î[i au r`d`cinile înperioada dinainte de crearea For]elor AerieneFranceze (Armata Aerului din Fran]a). De altfel,dac` privim conflictele recente, nu exist` opera]iuniîn ultimii dou`zeci de ani în care For]ele Aeriene s`nu fi trimis for]e în scopul recunoa[terii [i cercet`rii.De când For]ele Aeriene [i-au însu[it mijloaceaeriene de lupt`, au inclus în mod sistematic [iopera]iunile de cercetare [i recunoa[tere, fiindreprezentate de escadrilele de la Strasbourg pân`în 1994, care dup` 1994 s-au mutat la Reims. În aldoilea rând, se poate afirma c` nu exist` opera]iuniaeriene în ultimii dou`zeci de ani în care s` nu fifost angajat` [i recunoa[terea aerian`. Iar în altreilea rând, nu pot s` nu amintesc de Grupul deCercetare [i Recunoa[tere 1.33 „Belfort” din care,la începuturile existen]ei escadrilei noastre, a f`cutparte [i c`pitanul [i apoi maiorul Antoine de SaintExupéry.

Misiunile noastre principale sunt recunoa[terea[i cercetarea atât propriu-zise, cât [i cu ajutorulcaptatorului ini]ial, care este cel al pilotului, precum[i al captatorului de imagini [i cel electromagnetic.Misiunea secundar` – secundar` deoareceintervenim în sprijinul trupelor terestre – estedenumit` în termeni tehnici „air interdiction”. Celedou` componente sunt realizate ast`zi în propor]iede aproximativ 50%-50%, cu un u[or avantaj almisiunii secundare, mai ales în teatrele deopera]iuni. În Afganistan, de exemplu, a fost folosit`recent mult mai mult misiunea de sprijin cu foc altrupelor de la sol decât cercetarea [i recunoa[tereaaerian`.

Escadrilele de recunoa[tere de la Reims suntultimele dou` escadrile de recunoa[tere tactic` dinFor]ele Aeriene Franceze. Aceasta înseamn` càeronavele Mirage F1CR vor r`mâne în serviciuatâta vreme cât capacitatea de efectuare a misiunilorde cercetare [i recunoa[tere a noilor avioane intrateîn dotarea For]elor Aeriene Franceze de curând,Rafale, nu va fi efectiv`.

– Dac` for]ele [i mijloacele de lupt`– Dac` for]ele [i mijloacele de lupt`– Dac` for]ele [i mijloacele de lupt`– Dac` for]ele [i mijloacele de lupt`– Dac` for]ele [i mijloacele de lupt`din escadrila dumneavoastr` au executatdin escadrila dumneavoastr` au executatdin escadrila dumneavoastr` au executatdin escadrila dumneavoastr` au executatdin escadrila dumneavoastr` au executatmisiuni în zone de conflict, care suntmisiuni în zone de conflict, care suntmisiuni în zone de conflict, care suntmisiuni în zone de conflict, care suntmisiuni în zone de conflict, care sunt„lec]i i le înv`]ate” dup` participare?„lec]i i le înv`]ate” dup` participare?„lec]i i le înv`]ate” dup` participare?„lec]i i le înv`]ate” dup` participare?„lec]i i le înv`]ate” dup` participare?

– Evident c` am operat în zone de conflict.Cât despre lec]ii înv`]ate, sus]in c` nu existòpera]iuni în care recunoa[terea s` nu-[i g`seasc`

Interviu cu comandantul Escadrilei 1.33„Belfort” BA 112 – Reims,

locotenent-colonelul Cyrile DUVIVIERlocotenent-colonelul Cyrile DUVIVIERlocotenent-colonelul Cyrile DUVIVIERlocotenent-colonelul Cyrile DUVIVIERlocotenent-colonelul Cyrile DUVIVIER

locul, ceea ce înseamn` c` unit`]ilenoastre au deja o experien]` opera]ional`remarcabil`. Aceasta implic` o deprinderespecific` de a fi profesioni[ti la loculpotrivit, realizarea unei proiec]ii potriviteîn teatru, fie c` opera]iunea este dejalansat` sau este vorba despre una nou`.În general, avem de-a face cu oadev`rat` tehnic` însu[it` (savoir-faire)în cadrul escadrilelor de recunoa[tere.

Recent, am participat efectiv înteatrul de opera]iuni din Afganistan. Ceeace am re]inut este faptul c` modul nostrude antrenament este unul adaptatrealit`]ilor, pentru c` nu încerc`m s`redescoperim misiunea în ansamblul eiîn întregul teatru de opera]ii, ci punem înaplicare antrenamentul avut, odat` curespectarea standardelor NATO. Lucr`mîn cadrul Alian]ei Nord-Atlantice curespectarea procedurilor standardizate.De aceea, în caz de dislocare, în final,ne adapt`m la natura [i caracterulopera]iunilor [i obiectivelor, chiar dac`majoritatea misiunilor r`mân cele pe care deja le-amamintit.

În Afganistan, escadrilele au procedat în moddiferit, în func]ie de situa]ia în care era prima sau adoua misiune. În 2007, când am fost disloca]i acolo,am început prin a executa misiuni secundare, deciam participat într-o configura]ie de sprijin de trupesingure, f`când recunoa[tere propriu-zis` o lun` maitârziu. Deci, opera]iunea a început ca o misiunesecundar`. Se poate deduce de aici c` to]i militariidin escadril`, de la tehnicieni, pilo]i [i pân` la cei careprelucreaz` informa]iile, to]i sunt total ap]i s` executemisiuni de asalt în aceea[i m`sur` ca misiunile decercetare [i recunoa[tere.

– Care este impactul importan]ei– Care este impactul importan]ei– Care este impactul importan]ei– Care este impactul importan]ei– Care este impactul importan]eicrescânde a puterii aeriene asupra preg`tiriicrescânde a puterii aeriene asupra preg`tiriicrescânde a puterii aeriene asupra preg`tiriicrescânde a puterii aeriene asupra preg`tiriicrescânde a puterii aeriene asupra preg`tiriipilo]ilor opera]ionali? Ce traseu are un pilotpilo]ilor opera]ionali? Ce traseu are un pilotpilo]ilor opera]ionali? Ce traseu are un pilotpilo]ilor opera]ionali? Ce traseu are un pilotpilo]ilor opera]ionali? Ce traseu are un pilotfrancez pân` s` devin` opera]ional?francez pân` s` devin` opera]ional?francez pân` s` devin` opera]ional?francez pân` s` devin` opera]ional?francez pân` s` devin` opera]ional?

– Nu exist` un impact direct asupra antren`rii [iform`rii pilo]ilor. Este adev`rat c` ast`zi opera]iunilecurente au o logic` 3DE, deci sunt de o manier`global`. Nu mai vorbim despre manevre aerienestricte, ci despre manevre globale aero-terestre.Faptul acesta influen]eaz` formarea pilo]ilor, pentruc` ast`zi se fac mai rapid anumite misiuni decât întrecut. De exemplu, tot ceea ce este legat de CAS(Close Air Support – suport aerian apropiat) sau chiarde realimentarea în aer implic` informa]ii în plus fa]`de anii trecu]i. Totu[i, recunoa[terea a avutdintotdeauna o tr`s`tur` cultural` foarte apropiat` decea a For]elor Terestre, pentru c` lucr`m întotdeaunaasupra materialelor altor for]e, mai precis ale acelorfor]e care se g`sesc la sol.

Noi aveam deja o cultur` destul de global`, destulde „inter-arme”, ceea ce poate lipse[te altor escadrile,care au misiuni diferite. În formarea efectiv` a pilo]iloram dobândit mai mult` tehnic` (savoir-faire) actual`

[i mai vast` decât în trecut. Nu li se mai cere pilo]ilors` fac` misiuni CAS în colaborare cu alte na]ionalit`]idin cadrul coali]iei, cum se întâmpla înainte, nu pentruc` nu mai trebuie f`cute, ci pentru c` nu mai estenecesar s` li se mai cear` astfel. Azi pilo]ii no[tri facacest lucru foarte repede – ei sunt ap]i s` fac` totul.Aceasta înseamn`, din punctul de vedere alexperien]ei, c` pilo]ii cunosc lucruri care nu existaucu ani în urm`, dar totu[i, procesul de formare nu afost revolu]ionat, ci doar adaptat acestui context, încare, în final, pilo]ii, din momentul în care devinopera]ionali, sunt „arunca]i” într-o coali]ie destul dedens` [i exigent`.

Parcursul unui pilot francez pentru a deveniopera]ional începe cu liceul, centrele de recrutare, fieo [coal` de ofi]eri, fie una de pilotaj, bineîn]eles, cuprocese de selec]ie la fiecare etap`. Dup` terminareaetapei de formare profesional pe avioane de vân`toareAlpha Jet, pilo]ii sunt selec]iona]i pe baza unuiclasament [i repartiza]i la unit`]i. Odat` ajun[i launit`]i, parcurg înc` o scurt` etap` de formare petipul de avion pe care îl are în dotare unitatea, îns`de data aceasta avionul este de tip [coal`, pentru cèste cu dubl` comand`. La încheierea acestei etape,pilotul ajunge la escadril`, unde este instruit la loculde munc`.

Pentru ca un pilot s` devin` opera]ional, în prim`faz` va zbura cu avion cu dubl` comand`, etap`care pentru noi actualmente se realizeaz` la Colmar,pe Mirage F1B, între 4 [i 6 luni. În cadrul zborului îndubl` comand`, pilotul este num`rul 2 (elev).Urm`toarea etap` se efectueaz` direct la escadril`.Pentru a ajunge la escadril`, pilotul trebuie s` fie apts` lucreze în echip` [i s` fac` misiuni autonomespecifice escadrilei de cercetare [i recunoa[tere, atâtprincipale, cât [i de asalt. Parcursul unui pilotopera]ional implic` mai mul]i ani, num`rul acestorafluctuând în func]ie de studiile fiec`ruia. În tot cazul,perioada de preg`tire în cadrul escadrilei este de 12

SUNTEM CONDAMNA}ILA EXCELEN}~!

DIALOG SOCIO-PROFESIONAL

58 CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

– 14 luni de la sosire, la sfâr[itul c`reia pilotul devineopera]ional dac` nu apar probleme [i e[ecuri, ceeace ar duce la abandonarea traseului.

– Care sunt act ivi t`] i le curente ale– Care sunt act ivi t`] i le curente ale– Care sunt act ivi t`] i le curente ale– Care sunt act ivi t`] i le curente ale– Care sunt act ivi t`] i le curente aleunei escadri le de Mirage F1?unei escadri le de Mirage F1?unei escadri le de Mirage F1?unei escadri le de Mirage F1?unei escadri le de Mirage F1?

– Activit`]ile curente ale escadrilei de MirageF1 CR sunt, în primul rând, opera]iunile externe. Înprezent, avem for]e dislocate în Africa, unde suntemprezen]i cu aeronave [i pilo]i de c#]iva ani. Amavut, de asemenea, deta[amente în Afganistan.Ne-am întors la începutul acestui an, dar, peansamblu, suntem în m`sur` s` plec`m din nou.Acestea sunt opera]iunile externe. Apoi, avemexerci]iile prin care ne calific`m personalul – a[a-numitele exerci]ii de calificare, care fac parte dinplanul nostru de preg`tire [i colaborare. În acestesitua]ii, ne disloc`m în diferite locuri. Am revenitrecent din Slovacia, unde am avut un exerci]iu realde bombardament cu bombe ghidate laser. Avem,de asemenea, exerci]ii cu al]i membri NATO înscopul form`rii oamenilor no[tri s` lucreze în cadrulcoali]iei cu respectarea procedurilor STANAG.

Ansamblul activit`]ilor în cadrul Bazei Aerienede la Reims include instruc]ie [i discu]ii cu pilo]iino[tri, bineîn]eles instruc]ie de baz` [i instruc]iede calificare, aceasta din urm` cu pilo]ii opera]ionali.În acest cadru avem diferite tipuri de calific`ri: deechipier – wing man – elevul în avionul cu dubl`comand`, apoi instructorul pentru dubla comand`,în general dup` un an, apoi de comandant de patrul`,dup` înc` un an, [i, în final, de leader de dispozitiv,adic` pentru cei care primesc misiuni de comand`[i coordonare a unui dispozitiv format din mai multde 4 aeronave – 8, 12, 20, 30 de aparate.

La escadril`, noi facem preg`tirea de baz` atinerilor pilo]i în urm`toarele activit`]i curente: 1.opera]ii externe; 2. exerci]ii de preg`tire; 3. activitateaobi[nuit` sau mai elaborat` a bazei.

– Care este provocarea imediat`– Care este provocarea imediat`– Care este provocarea imediat`– Care este provocarea imediat`– Care este provocarea imediat`privind misiuni le majore ale escadri leiprivind misiuni le majore ale escadri leiprivind misiuni le majore ale escadri leiprivind misiuni le majore ale escadri leiprivind misiuni le majore ale escadri leidumneavoast r`?dumneavoast r`?dumneavoast r`?dumneavoast r`?dumneavoast r`?

– Cea mai important` provocare pentru misiunilenoastre este de a ne cunoa[te în permanen]`misiunea, ceea ce nu este pu]in lucru, c`ci, înAfganistan, [ti]i în ce mediu se ac]ioneaz`. Exist`,într-adev`r, o cultur` a rezultatelor, o opera]iune detragere nu poate fi ratat`. Deci, cea mai mareprovocare este într-adev`r de a finaliza cu succeso misiune. Iar acest lucru se întâmpl` printr-oinstruire riguroas`, printr-un serios control al sus]inerii[i prin capacitatea de a se descurca întotdeaunarapid, respectând termenele [i condi]iile. Aceastaeste [tiin]a care ne impune s` nu ced`m niciodat`.De aceea, pentru noi prima exigen]` este caracterulopera]ional al unit`]ii, care nu ne permite s` fimamatori. Suntem într-adev`r „condamna]i” laexcelen]`, pentru c` nu exist` repeti]ii ale misiunilorîn Afganistan. Cu acest lucru ne-am întâlnit când,înc` de la primele misiuni, aeronavele noastre aufost nevoite s` fac` uz de arm`, ceea ce nu puteas` fie aproximativ, nu se putea repeta. Misiuneatrebuia executat` exact, pentru c` la sol erau oameniîn dificultate, gata de plecare, iar bombardamentelenu puteau fi f`cute pe lâng` ]inte, ceea ce ar fiindus neîncredere sau [i mai rù, astfel încât s` seajung` la fratricid sau la victime colaterale. Iat`,deci, cât de important` este exigen]a!

Aceasta înseamn` cultul capacit`]ii der`spuns, al preg`tirii [i rigurozit`]ii, ceea ce, dealtfel, ni se recunoa[te. Un profesionalism valabilîn toate situa]iile [i în orice moment. Aceasta a[spune c` este marea provocare.

{i pentru a vorbi în continuare despreprovoc`ri, în ceea ce m` prive[te, eu sunt fericitatunci când pot s` lucrez cu oameni c`rora pot s`le dau de f`cut planuri urgente, cu termene, iar ei[tiu ce au de f`cut [i sunt sigur c` vor face.Singurul obiectiv pe care mi-l propun este ca oameniidin subordinea mea s` vin` ferici]i la serviciu.Dac` sunt bucuro[i, atunci î[i fac bine treaba,sunt riguro[i, profesioni[ti [i vor [ti s`-[iîndeplineasc` misiunile cu succes, atât în Fran]a,cât [i în alt` parte în timp util.

– Cum aprecia] i part iciparea– Cum aprecia] i part iciparea– Cum aprecia] i part iciparea– Cum aprecia] i part iciparea– Cum aprecia] i part icipareaRomâniei, implici t a aeronavei MiG-21României, implici t a aeronavei MiG-21României, implici t a aeronavei MiG-21României, implici t a aeronavei MiG-21României, implici t a aeronavei MiG-21LanceR, la s`rb`torirea Zilei Na]ionale aLanceR, la s`rb`torirea Zilei Na]ionale aLanceR, la s`rb`torirea Zilei Na]ionale aLanceR, la s`rb`torirea Zilei Na]ionale aLanceR, la s`rb`torirea Zilei Na]ionale aFran ]e i?Fran ]e i?Fran ]e i?Fran ]e i?Fran ]e i?

– Am observat c` pre[edintele RepubliciiFranceze a ]inut s` asocieze mai multe armateeuropene, dat fiind faptul c` Fran]a a preluatpre[edin]ia Uniunii Europene pentru [ase luni, la 1iulie. Mi se pare o ini]iativ` foarte interesant`.

În ceea ce prive[te misiunea, aceasta esteuna destul de simpl` [i sper c` [i pentrudumneavoastr` este o pl`cere s` zbura]i într-undispozitiv atât de amplu, deasupra bulevarduluiChamps-Elysées, în Fran]a. Pentru noi este omare mândrie, o ocazie în plus s` ne descoperimreciproc, pentru c`, a[a cum cred c` a]i în]eles,suntem deschi[i la colabor`ri interna]ionale, cuatât mai mult cu cât suntem [i parteneri de coali]ie.Colaborarea noastr` nu este câtu[i de pu]in cevanou, pentru c` noi am fost în România anul trecutpentru un exerci]iu în comun cu trageri. Noi deja îicunoa[tem pe prietenii no[tri români [i este, dedata aceasta, rândul nostru s` fim gazde. În totcazul, pentru noi este o bucurie mare de a avea unavion [i o echip` mai mult decât respectabile.

– Care este mesajul dumneavoastr`– Care este mesajul dumneavoastr`– Care este mesajul dumneavoastr`– Care este mesajul dumneavoastr`– Care este mesajul dumneavoastr`pentru to] i pi lo] i i [ i ci t i tor i i no[tr i?pentru to] i pi lo] i i [ i ci t i tor i i no[tr i?pentru to] i pi lo] i i [ i ci t i tor i i no[tr i?pentru to] i pi lo] i i [ i ci t i tor i i no[tr i?pentru to] i pi lo] i i [ i ci t i tor i i no[tr i?

– Mesajul meu este de admira]ie, [tiut fiindfaptul c` avem un trecut [i o cultur` comune. Se[tie c` în România mult mai multe persoanevorbesc franceza decât francezi vorbesc româna.V` mul]umesc pentru acest fapt, c` pentrudumneavoastr` francofonia nu este un cuvânt golde con]inut.

Suntem foarte onora]i s` v` fim gazde. Sevede în acest minideta[ament care a venit la Reimslatura profesional` [i credibil` a For]elor AerieneRomâne [i c` noi suntem gata, oricând este cazul,s` v` reg`sim în toate ocaziile, atât în opera]iuniexterne, cât [i într-un cadru mult mai pacifist,cum este cel al s`rb`toririi Zilei Na]ionale. Suntemgata s` v` primim întotdeauna [i s` continu`m acultiva leg`turile pe care istoria le-a ]esut întrenoi.

Interviu realizat desublocotenent Liliana

V~T~M~NESCU-HANGAcomandor (r)

Dumitru BERBUNSCHI

DIALOG SOCIO-PROFESIONAL

59CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

ADOLESCENTULDE AZI

„...E un lene[ de geniu, care nu vac`lca niciodat înaintea vie]ii ca s-oîntâmpine, ci o va a[tepta s` vin la el.”

( Mihail Sebastian, De dou` mii deani)

Cine spune c` tân`rul postmodern estedezorientat [i recalcitrant, nonconformist [i rebelse în[al`. Este o impresie de suprafa]`.Particularitatea noii genera]ii este tocmaiconstruirea de tipare pe care i le serve[tesociet`]ii din care se simte apoi exclus: via]a sevinde la tarab`, secretele se divulg` în conferin]ede pres` cu scandal rentabil, starea de alarmìnterioar` se declan[eaz` doar în re]ea, iarconcep]ia de via]` se reseteaz` zilnic [i seviziteaz` la www..., în vreme ce timpul liber setraduce prin incalculabila dexteritate de a alegeuna din cìle destinului, încifrat de noul zeu:s`geat` la stânga, s`geat` la dreapta, sus, jos...

Un Harap-Alb gata ini]iat, plecat la drumf`r` pove]e, c`lare pe un cal electronic, simulândzborul, [i pentru care nu exist` decât o nesfâr[it`zi de lucru -„praznic [i nunt`”- acesta esteadolescentul zilelor noastre, acest “big brodher”al tuturor, care nu vorbe[te decât în lozinci: „To]ipro[tii au diplome”, „P`rin]ii sunt de vin`”,„Profesorii sunt comuni[ti [i incompeten]i”, „Bacull-am luat u[or, am copiat la mate [i la sport”, curefrenul „Oooh, via]a mea...” [i emisiuneapreferat` „Ajutor, sunt major...”

Compila]ia este expresia noului tip deoriginalitate: fete cu chelie, bìe]i cu plete, fust`peste pantaloni, maieu deasupra tricoului, cercelpeste tatuaj, ac de siguran]` la fermoar, adida[ide lac [i rochie de sear` din lân` cu paiete,neologisme din franglais.

Cum reac]ioneaz` societatea? Î[i facetemele!

Tratatele de moral` s-au uzat moral,psihologia d` enter, apoi d` eroare, ora de religiediscut` sectele [i contracep]ia ori schimbareade sex, mens sana in corpore sano se face dup`formula 3 în 1 (educa]ia, fizica [i sportul), chimiainstruie[te despre ce nu îi omoar`, ci îi face maiputernici, dup` dictonul cel mai de[tept cedeaz`,et tout le reste est littérature...

A[adar, nelini[tit din principiu, calm dinacela[i principiu, tân`rul a[teapt` ca societateas`-[i primeasc` fiul risipitor, care n-a fost plecatniciodat`. Prioritate a tuturor [tiin]elor educa]iei,adolescentul lovit de probleme, geniul neîn]eles[i exclus, î[i practic` între timp genialitatea, calarg` aptitudine de a [oca [i de a spune nu, pân`la noul val de schimbare...

Via]a trebuie s` se schimbe, lumea trebuies` se transforme pentru a-[i primi adolescentul,acest lene[ de geniu, care nu va c`lca niciodat`înaintea vie]ii ca s-o întâmpine, ci o va a[teptas` vin` la el...

Profesor Ion V~DUVA

SCHIMB DE EXPERIEN}~

60 CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

La invita]ia [efului Statului Major alFor]elor Aeriene, generalul-locotenentConstantin Croitoru, o delega]ie desubofi]eri americani condus` de chiefmaster sergeant Pamela Derrow,Command Chief al USAFE, a desf`[urat,în perioada 22–27 septembrie 2008, unschimb de experien]` în ]ara noastr`.

Aceast` vizit` a constituit o confirmarea bunelor rela]ii stabilite la nivelul corpuluimai[trilor militari [i subofi]erilor dinFor]ele Aeriene ale celor dou` ]`ri, rela]iiîncepute în anul 2007, când o delega]ie demai[tri militari [i subofi]eri români a vizitatinstitu]iile de formare [i preg`tire asubofi]erilor din Statele Unite ale Americii.

În prima zi, delega]ia american` avizitat comandamentul For]elor Aeriene,unde a fost întâmpinat` de generalul deflotil` aerian` Virgil Ristea, [efulInstruc]iei [i Doctrinei. „Trebuie s`re]inem atitudinea pozitiv`, reg`sit` \norice moment al execut`rii unei misiuni amilitarilor din armata SUA, s` lu`m toatep`r]ile bune din metodologiile de preg`tireale acestora. Sigur, [i pa[ii efectua]i deavia]ia militar` rom#n`, prin rea[ezareaspeciali[tilor pe func]ii specifice, dar [ipromovarea subofi]erilor [i mai[trilormilitari pe func]ii cu studii corespunz`toarepreg`tirii proprii, constituie o direc]ieoptim`“, a afirmat generalul Ristea \ncadrul \nt#lnirii, \nt#lnire la care au fostinvita]i s` participe [i consilieriicomandan]ilor pentru probleme ale

ECHILIBRUL – ELEMENTULESEN}IAL PENTRU |NDEPLINIREA

MISIUNILORmai[trilor militari [i subofi]erilor dinstructurile subordonate Statului Major alFor]elor Aeriene din garnizoanaBucure[ti.

|nt#lnirea s-a remarcat prin nivelulridicat al discu]iilor comune despre rolulmai[trilor militari [i al subofi]erilor înîndeplinirea misiunilor destinate ap`r`riicomune, promov`rii p`cii, stabilit`]ii [idemocra]iei, obliga]ii ce ne revin dinstatutul României ca stat membru NATO,precum [i despre rolul subofi]erului înFor]ele Aeriene ale Statelor Unite.

Oaspe]ii americani s-au ar`tatinteresa]i de istoricul corpului mai[trilormilitari [i subofi]erilor din For]ele AerieneRomâne, de modul de formare [i preg`tirea acestora [i despre rolul actual alsubofi]erului/maistrului militar în procesulde instruc]ie.

Legat de acest subiect, senior mastersergeant Ronald Luvisi a f`cut oprezentare a sistemului american depreg`tire [i formare a solda]ilor [isubofi]erilor. „Pentru noi, cel maiimportant lucru \l constituie atingereaunui grad de echilibru constant \nderularea activit`]ilor. Acest deziderat sepoate ob]ine printr-o preg`tire continu` [iun sistem de planificare coerent. Un rolimportant în reu[ita sistemului depreg`tire îl are respectarea tradi]iilor [i acodului de valori, acesta av#nd la baz` treirepere esen]iale: Integrity First —Service Before Self — Excellence in AllWe Do (Integritate \n primul r#nd –Serviciul înaintea intereselor personale –Excelen]` în tot ceea ce faci). |n ceea ceprive[te planificarea activit`]ilor, noi ]inemseama mai ales de prioritate, apoi denecesitate de cunoa[tere [i, nu \n ultimulr#nd, de gradul de utilitate al acestora”, afost concluzia [efului departamentuluiresurse pentru mai[tri militari [i subofi]eridin cadrul USAFE.

Vizita la sediul For]elor AerieneRom#ne a mai cuprins [i o \nt#lnire cu [efulcategoriei de arm`, generalul-locotenentConstantin Croitoru. Acesta a salutatprezen]a în România a delega]iei, învirtutea bunelor rela]ii stabilite între celedou` structuri, [i a înmânat [efuluidelega]iei, chief master sergeant PamelaDerrow, o plachet` simbol.

„Suntem profund impresiona]i dedorin]a subofi]erilor [i mai[trilor din cadrulFor]elor Aeriene Rom#ne de continu`perfec]ionare, de modul deschis \n carecaut` s` recep]ioneze, nu numai de la noi,elemente pozitive ce \i pot ajuta pe viitor.Am constatat c` [i structura, modulele depreg`tire [i \nv`]are tind s` devin` unelecomune. Sigur, noi avem dou` academiide preg`tire – una pentru subofi]eritehnici, de administra]ie, [i una pentrusubofi]eri conduc`tori, lideri. |n fiecaredintre acestea militarii se preg`tescpermanent, [i numai \n acele loca]ii, pemodule de 230, respectiv 260 de ore. Astfel,asigur`m o focalizare exclusiv pe ceea cevrem s` devin` respectivul militar, pe ceeace \i este sistemului de folos \n viitor. Sper

ECHILIBRUL – ELEMENTULESEN}IAL PENTRU |NDEPLINIREA

MISIUNILOR

Poz` de grup la Comandamentul For]elor Aeriene

SCHIMB DE EXPERIEN}~

61CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

ca [i militarii rom#ni s`con[tientizeze c` numaiprin propunerea unor]eluri \nalte de preg`tire,parcurgerea concentrat`a pa[ilor c`tre realizareaacestora [i, apoi, \ndepli-nirea atribu]iilor pefunc]ii corespunz`toarepreg`tirii, sunt factoriidecisivi \n asigurareasuccesului”, a fost opiniachief master sergeantPamela Derrow.

Prezen]a delega]ieiamericane \n Rom#nia amai consemnat [i vizita lainstitu]iile de preg`tire [i formare amai[trilor militari, subofi]erilor, solda]ilor[i grada]ilor voluntari de pe platforma deînv`]`mânt Boboc ({coala de Aplica]ie aFor]elor Aeriene „Aurel Vlaicu”, {coalaMilitar` de Mai[tri [i Subofi]eri a For]elorAeriene „Traian Vuia”, Centrul Secundarde |nv`]are a Limbii Engleze), unde s-au\nt#lnit cu elevi din anul I [i II, apreciindmodul de organizare a procesuluiinstructiv-educativ, nivelul de cunoa[terea limbii engleze al elevilor, deschiderea

fa]` de nou, de cunoa[tere [i perfec]ionarea instructorilor [i a celorlalte cadre militaredin [coal`. De asemenea, oaspe]iiamericani au fost invita]i s` participe laceremonialul avans`rii în grad a promo]ieide subofi]eri pe filiera indirect`,specialitatea Controlor Trafic Aerian.Moment emo]ionant, atât pentru tineriiabsolven]i, cât [i pentru chief mastersergeant Pamela Derrow, care, împreun`cu comandantul {colii Militare de Mai[tri[i Subofi]eri a For]elor Aeriene, locote-nent-comandorul Liodor Jula, a prinspe epole]ii acestora însemnele gradului desergent. Ca o form` de respect [i motivare,Command Chief-ul USAFE a înmânatfiec`rui absolvent însemnul personal alfunc]iei sale, o moned` care se acord`doar celor mai buni subofi]eri americani,precum [i alte cadouri simbolice.

Vizita delega]iei americane s-a cons-

tituit [i \ntr-un bun prilej de promovare avalorilor [i performan]elor rom#ne[ti, dar[i a specificului ]`rii noastre. S-au vizitat,printre altele, Palatul Parlamentului,Cercul Militar Na]ional, Castelul Pele[,Vulcanii Noroio[i, Muzeul Avia]iei. Astfel,s-a reu[it constituirea unui moment decunoa[tere reciproc`, de promovare aimaginii corpului mai[trilor militari [isubofi]erilor din For]ele Aeriene Române,categorie de personal militar profesio-nalizat care define[te în primul rând

specialistul, [i apoi lupt`-torul, capabili s` asiguredeservirea, între]inerea[i repararea tehniciimilitare specifice [i s`desf`[oare activit`]i [iac]iuni manageriale debaz`, precum [i de pre-zentare a activit`]ilorstructurii, relativ tân`r`,de consilieri ai coman-dantului pentru pro-bleme ale mai[trilormilitari [i subofi]erilordin cadrul categoriei defor]e.

Valoarea For]elorAeriene Române este dat`, \n principal, devaloarea oamenilor care le compun. Codulnostru de valori tinde spre echilibrul oferitde sistemul american de preg`tire,planificare [i derulare a activit`]ilor. Subaxa „For]` – Profesionalism – Respect”credem c` \n scurt timp vom avea, lar#ndul nostru, multe lucruri de \mp`rt`[it[i poate, cine [tie, unul dintre noi va ajunges` conduc` o structur` militar` de\nv`]`m#nt destinat` corpului mai[trilormilitari [i subofi]erilor, model dejaimplementat la mai experimenta]ii no[tricamarazi de peste ocean!

Plutonier major Sorin S~FTOIUMaistru militar clasa I

Clementin ISPR~VNICELU

Chief Master Sergeant Pamela A.Derrow este Command ChiefMaster Sergeant al For]elor Aerieneale SUA în Europa (USAFE), cusediul la Ramstein, Germania. |nacest` calitate, ea reprezint` leg`turaorganic` între comandantul USAFE[i corpul subofi]e-rilor [i solda-]ilor. Înaintede a ocupaa c e a s t `f u n c ] i e ,CMS Pa-mela A. De-rrow a fostcomandant alAir Force SeniorNoncommissioned Officer’s Aca-demy, la baza aerian` Maxwell-

Gunter din Alabama.De asemenea, ea îl consiliaz` pe

comandantul USAFE asupra tuturorproblemelor personalului din aria deresponsabilitate privind disciplina,atribu]iile [i moralul acestora [i este

responsabil` de programele decre[tere a cali-

t`]ii vie]ii [i am o d a l i t ` -]ilor de re-creere alesubordo-na]ilor. |n

plus, asi-gur` [i rela]ia

de consiliere cupersonalul \n ceea ce prive[teevolu]ia în carier`, via]a de familie,educa]ia [i preg`tirea militarilor, dar[i respectarea de c`tre ace[tia atradi]iilor militare [i a spiritului decamaraderie.

Vizita delega]iei americane la Muzeul Avia]iei

Onoare [i respect – [eful SMFA acord` o plachet`CMS Pamela Derrow

CORESPONDEN}~

62 CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

Accentul se pune pe\ncrederea \n oameni

[i pe con[tiin]a lor

Comandamentul Componentei Ae-riene din Izmir (CC–Air Izmir), Turcia,este parte a Comandamentului Aliat pentruOpera]ii. Aici, \n cadrul acestui comanda-ment, exist` o mic`, dar inimoas` comu-

JURNAL DE MISIUNE(coresponden]` din Izmir, prin intermediul internetului)

O dat` cu aderarea ]`rii noastre laNATO, \n anul 2004, Rom#nia aprimit o serie de posturi \n diferitestructuri ale comandamentelorNATO. Un post \n cadrul unei misiunimilitare a Rom#niei \ntr-unul dincomandamentele NATO reprezint` oonoare pentru orice militar, oexperien]` care poate constituiapogeul unei cariere de succes.Exist`, \n fiecare dintre noi, ocomponent` emo]ional` ceac]ioneaz` \n mod incon[tient asuprapsihicului, \n baza ra]ionamentului c`prin ceea ce faci reprezin]i, de fapt,Rom#nia. Iar acest g#nd ofer`individului for]a interioar` de adep`[i bariere culturale, dorul delocurile natale [i, poate cel mai maresacrificiu, desp`r]irea pentru operioad` nu tocmai scurt` de familie,de cei dragi.

nitate de militari rom#ni care contribuie,prin tot ceea ce au fost mandata]i s` fac`,la bunul mers al lucrurilor \n cadrulAlian]ei.

Popular, ne numim comunitatearom#neasc`. Oficial, pentru cei de la CC–Air ne numim “contingentul rom#nesc” [i,tot oficial, pentru Ministerul Ap`r`riireprezent`m Misiunea Militar` Perma-nent` de la Izmir.

Suntem \n num`r de 17, ca militari,pentru c`, dac` vorbim de suflete, suntem\n jur de 35. Nu e o cifr` exact`, deoarecedepinde de c#]i dintre membrii no[tri defamilie ne pot \nso]i, beneficiind dedrepturile legale, \n conformitate cuOrdinul ministrului M 172 (conformacestuia, copiii majori nu beneficiaz` denici o facilitate, chiar dac` ace[tia suntstuden]i [i, implicit, se afl` \n \ntre]inereap`rin]ilor). Ca num`r, suntem a cinceadintre na]iunile reprezentate aici. Din ceicare suntem acum la post, 12 sunt \nso]i]ide familii (mai mult sau mai pu]in complete,\n func]ie de situa]ia fiec`ruia), iar 5 suntsinguri, familiile lor r`m#n#nd \n ]ar`.

|n privin]a gradelor, acoperim o plaj`cuprins` \ntre plutonier [i comandor.Majoritatea provin din For]ele Aeriene, darsunt [i cadre din For]ele Terestre sau dinalte structuri. “{eful” (cum \i spunem noi),adic` Reprezentantul Na]ional, estedomnul comandor Ion Dragomir. Acestaare unele r`spunderi pe linie de reprezen-tare na]ional`, nu este [eful nostru direct,deoarece nu suntem organiza]i ca un

deta[ament de sine st`t`tor. Fiecare este\ncadrat \n organigrama comandamen-tului potrivit gradului [i specializ`rii.

Domeniile \n care activ`m [i ne\ndeplinim atribu]iile posturilor suntdiverse [i complexe, specifice unui statmajor de un astfel de nivel, [i sunt legatede misiunile CC-Air Izmir. Cele maicunoscute sunt cele referitoare la Poli]ia

Aerian`, NRF (NATO Response Force),Politici [i Programe sau exerci]ii de diferitetipuri. Spre exemplu, \n perioada c#t CC-Air Izmir a fost responsabil pentru NRF –12 am fost angrena]i \ntr-un num`rimportant de exerci]ii (majoritateadesf`[urate \n “bunc`r” – a[a cum \i zicemnoi popular locului din care se conducac]iunile \n situa]ii de criz` sau la r`zboi,de altfel un loc foarte interesant desprecare poate o s` povestim \ntr-o relatareulterioar`), timpul nostru fiind foarteocupat. Suntem \ns` implica]i [i \n activit`]icum ar fi sprijinirea na]iunilor noi membreNATO privind procesul de aderare [iintegrare \n Alian]` \n domeniul For]elorAeriene.

Tot ca exemplu, un alt tip de activitatela care CC-Air Izmir [i, implicit, parte amilitarilor rom#ni de aici au fost implica]i,a fost Summitul NATO de la Bucure[ti dinprim`vara acestui an.

Munca aici e uneori mai grea, alteorimai u[oar`, depinde de oamenii cu carelucr`m, de implica]ii [i de gradul de\nc`rcare cu “task-uri” – care aici \]i vinprin calculatorul conectat la re]ea. Dac`situa]ia o impune, se pot organiza “call-uri”([edin]e la care particip` to]i cei implica]i\n rezolvarea unei sarcini comune, prinintermediul computerului). Acest mod delucru reprezint` un aspect foarteinteresant [i este una din primele provoc`ricu care te confrun]i c#nd ajungi la post.Avantajul principal al acestui sistem estec` reduce foarte mult timpul de luare adeciziei, fiind elimina]i mul]i timpi mor]i [ibirocra]ie. La fel de adev`rat este c`“sugrum`“ rela]iile interumane. Sprebucuria noastr` \ns`, nu se pune problemade resurse, acestea fiind, ca s` zicem a[a,“la discre]ie”. Cu un mic amendament: se

JURNAL DE MISIUNE

R#ndul din fa]`:Mr Constantin JIANU / Lt.cdor DorinPRIMAC / Cpt.cdor Doinel GORGAN/ Cdor Ion DRAGOMIR / Lt.cdor Liviu

BRAN / Plt. Andy CONSTANTIN R#ndul din spate:

Plt.adj. Romeo MIRON / Plt. ValeriuMARIN / Lt.col. Corneliu POSTU / Mr

Nicolae BABAN / Sg.maj. MarianP~DURARU / Plt.maj. Doru

GRIGOROIU Lipsesc: M.m. Ionu] CAPTARI, lt.cdor

Marius PETRE, mr IulianZDRENGHEA, cpt. Lauren]iu

SP~T~ROAIA [i lt.cdor ClaudiuBACIU, to]i fiind \n diferite misiuni \n

momentul \n care a fost realizat`fotografia

CORESPONDEN}~

63CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

pune mare pre] pe \ncrederea \n oameni [ipe con[tiin]a lor.

Oamenii cu care colabor`m, colegiino[tri, provin din alte 15 na]iuni. Cu ei ne\n]elegem foarte bine \n cadrul birourilor,sec]iilor, diviziilor, activit`]ilor sportive [ial celorlalte activit`]i pe care le desf`[ur`m\n comun. Ne place s` credem c` at#t [efiino[tri, c#t [i colegii sunt mul]umi]i decolaborarea cu noi [i de activitatea noastr`.Iar asta se poate vedea cel mai bine dac`ne uit`m la evalu`rile anuale ale celor careau lucrat sau lucreaz` acum aici. {i s` nuuit`m c` Medalia deMerit NATO \n 2006, \nacest comandament, afost acordat` unui rom#n,locotenent-comando-rului Vasile Toader.

...\n timpulliber, “mai

punem ]arala cale”

Baza, ca s` \i spunema[a, este locul unde nepetrecem cea mai mareparte a timpului nostru,mai ales cei care nusuntem \nso]i]i de familii, deoarece g`simaici lucruri cu care s` ne umplem timpulliber datorit` facilit`]ilor oferite: piscin`,club, bibliotec`, baz` sportiv`. Esteadev`rat c` nu e o baz` departe de ora[(cum este \n alte loca]ii), ba dimpotriv`,iar asta se vede dac` inventariematentatele care au avut loc \n ultimii doiani \n Izmir, toate, probabil ca o trist`coinciden]`, av#nd loc \n apropiere debaz`.

|n afara bazei, suntem “cumunitatea”sau “noi, rom#nii”, cu bune [i uneori maipu]in bune, ca peste tot \ntr-o comunitatedeparte de ]ar`. |n calitate de cona]ionali\ncerc`m s` ne g`sim, pe c#t posibil,preocup`ri comune, s` organiz`m inclusiv\nt#lniri la c#te un gr`tar, la o bere sau laplaj`. Aceste ac]iuni \n afara programuluide lucru nu reprezint` o regul`, dar sedesf`[oar` cu o frecven]` pe care dorim sò \mbun`t`]im. Cu aceste ocazii maidiscut`m “de ale noastre”, despre ce mai eprin ]ar`, despre ce am mai citit pe ici, pecolo, pe internet, ce am mai v`zut latelevizor(prin satelit), ne mai spunemp`surile, ofurile, mai vorbim desprepasiuni, interese [i fr`m#nt`ri comune. Pescurt, “mai punem ]ara la cale”. Este [ipentru copii un bun prilej de a se mai juca\mpreun` numai cu rom#ni, de[i ei \[ig`sesc mai des astfel de ocazii, av#nd \nvedere v#rsta [i preocup`rile lor. {i, s` nuuit, unul din motivele de baz` ale“adun`rilor” de genul acesta este legat des`rb`torirea zilelor de na[tere ale membri-lor comunit`]ii.

Pentru cei care nu sunt \nso]i]i de

familie, membrii acesteia beneficiaz`, odat` pe an, de decontarea cheltuielilor detransport pentru vizit`, doar \ntr-un anumitcuantum (so]ia – integral, copilul minor –jum`tate, copilul major – nu beneficiaz`).De asemenea, pentru efectuarea conce-diului, se acord` decontarea cheltuielilorde transport \n ]ar`, tot o dat` pe an.

Despre ce \nseamn` Turcia, desprecultura acestei ]`ri [i despre modul \n careoamenii de r#nd \n]eleg respectul fa]` depropriile valori na]ionale sunt multe depovestit, iar eu, personal, trebuie s`

recunosc c`, dac` \n momentul \n care amplecat la post aveam o oarecare reticen]`privind acest aspect, \n momentul de fa]`pot s` spun c` sunt profund impresionat.Dac` ai [ansa s` asi[ti la o manifestare, la os`rb`toare na]ional`, po]i observa c#t deuni]i sunt turcii ca entitate na]ional`. |nastfel de momente, patriotismul [isentimentul de coeziune de grup, deapartenen]` la o anumit` cultur`, laanumite idei sunt at#t de profunde, \nc#tpur [i simplu sim]i cum vibreaz` \natmosfer` aceste sentimente.

De cur#nd, preocuparea cea maiimportant` a comunit`]ii, fierberea, ca s`zic a[a, a fost legat` de preg`tirea cusucces a activit`]ilor organizate de “ZiuaInterna]ional`“, care a avut loc \n data de18 octombrie. Noi am \ncercat s` ne

prezent`m c#t mai bine ]ara, dar, \n acela[itimp, a trebuit s` ne g#ndim [i la ce avem\n buzunarul propriu, pentru c` ajutorulnu a venit dec#t de acolo, din contribu]iiproprii, ceea ce nu este tocmai firesc.

Ce este “Ziua Interna]ional`”?, se\ntreab` probabil unii dintre colegii no[tri.Pì este o zi \n care fiecare na]iune ce aremilitari aici se prezint` prin standuriinformative [i gastronomice, prin activit`]i,prin lucruri specifice fiec`rei ]`ri. {i,bine\n]eles, fiecare face asta dup`posibilit`]i. Activitatea se organizeaz` \nfiecare an, anul acesta marc#nd cea de-apatra edi]ie. An de an organizarea acrescut \n amploare, astfel c` anul acestaactivitatea s-a bucurat de un num`r deaproximativ 2.000–2.500 vizitatori.Vizitatorii sunt cei pe care \i invit` fiecarecomunitate \n parte, persoane sau firmecare expun la standuri (turce[ti sau dinalte ]`ri – dac` este cazul [i \[i exprim`dorin]a). Este o oportunitate de a teinforma despre cultura [i tradi]iile ]`rilorrespective, de a gusta m#ncare [i bùturi

specifice, de a achizi]iona mici suveniruri.E un prilej de a te face mai bine cunoscut[i altfel dec#t \n hainele militare pe care lepurt`m zi de zi. Din p`cate, oaspe]ii no[tridin ]ar` nu au reu[it s` onoreze invita]ia laacest eveniment, fapt ce a f`cut s` nesim]im oarecum stingheri. Dar, poate nerevan[`m la anul... Noi, comunitatearom#nilor de la CC-Air Izmir, a[tept`m cudrag oric#nd [i pe oricine dore[te s` neviziteze din ]ar`.

|n \ncheiere, a[ dori s` transmit ung#nd bun tuturor celor dragi care nea[teapt` acas`!

Cu respect, din Izmir,Locotenent-colonelCorneliu POSTU

Aspecte de la “Ziua Interna]ional`”

SIMPOZIONUL AERONAUTIC INTERNA}IONAL EPAA, PARIS, 2008

64 CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

|n cadrul acestei sec]iuni, Arnaud SALOMON(manager de dezvoltare la Compania de Comunica]ii[i Sisteme, Fran]a) s-a referit la opera]iunile aeriene\n comun, \n cadrul unei re]ele centrale cepresupune cheltuieli mai mici pentru fiecareparticipant. Astfel, re]ele multiple ar trebui s`coordoneze capacit`]i multirol, s` asigure leg`turide date \n aer, \ntre aeronave [i cei de la sol.Trebuie s` existe o str#ns` coordonare, inclusiv cu

FOR}ELE AERIENE {I EUROPA –PROVOC~RI VIITOARE

serviciile de trafic aerian [i cu sistemele de ap`rarede la sol din ]`rile implicate.

Dr. Antony CAIN (de la Colegiul Aerian de R`zboi,Maxwell, SUA, redactor-[ef al publica]iei trimestrialeStudii strategice) a prezentat tema Puterea aerian`[i transformarea .Considera]ii pentru decizii viitoare.Acesta a men]ionat, printre altele, c` \n planul dereorganizare [i de transformare a USAF, conceput\n baza lec]iilor \nv`]ate mai ales \n opera]iunile“Furtun` \n De[ert”, s-a luat \n considerare, faptul c`noile tehnologii stau la baza avantajelor strategice,opera]ionale [i tactice, pentru garantarea suveranit`]ii,\n primul r#nd. Astfel, din 1994 SUA a dezvoltatsisteme multirol, iar dup` 2001 s-a putut declarar`zboi terorismului.

Colonelul Frans OSINGA (de la Academia deAp`rare, Olanda), abord#nd tema Puterea Aerian`European` [i provoc`rile din r`zboaielehibride(asimetrice), a subliniat necesitatea ca \n noua

re]ea de for]e s` se ac]ioneze cu precizie, mai alesprin modernizarea flotelor. |n acest sens, este necesarca rolurile [i func]iile s` fie stabilite \n baza uneidoctrine comune \n procesul de definire a misiunilor,av#ndu-se \n vedere o c#t mai mare eficien]` ainvesti]iilor [i men]inerea interoperabilit`]ii cusistemele din SUA, care de]in tehnologii-cheie deinformare. {i \n cadrul NATO trebuie s` fie reduseopera]iunile de mare anvergur`, selec]ion#ndu-seanumite tactici la nivelul statelor membre. Deexemplu, ar fi exploatarea efectelor politice \nmen]inerea p`cii \ntr-un c#mp de lupt`, \n care actoriascun[i s` identifice ]intele (\n Afganistan, mul]i nuf`ceau parte din trupe de stat, ac]ionau r`zle], fiindascun[i printre civili). Pentru asta este nevoie de omai bun` coordonare [i de o supraveghere la solpentru sprijinirea unui atac mai rapid. NATOcheltuie[te anual aproximativ 180 miliarde de euro,de]ine 18.000 de tancuri [i nu \[i poate permitefolosirea a mai mult de 50.000 de persoane. Dac` nuse reu[e[te umplerea acelui gol, ap`rut [i \n Kosovo,prin cre[terea compatibilit`]ilor, a mai spus vorbitorul,sunt riscuri mari de producere a unor daune colaterale.

|n perioada 09–10 septembrie 2008 s-a desf`[urat, la Paris, un simpozion aeronautic interna]ional petema For]ele Aeriene din Europa, provoc`ri viitoare – politice, militare, culturale [i constr#ngeri bugetare.Evenimentul s-a planificat [i organizat cu sprijinul For]elor Aeriene Franceze, sub egida ANORAA,Asocia]ia Na]ional` a Ofi]erilor \n Rezerv` din Armata Aerului, Fran]a, [i EPAA, Parteneriatul Europeanal Asocia]iilor Aeronautice (Air Force), a c`rui pre[edin]ie este asigurat` de Fran]a.

Nivelul simpozionului, cadrul de desf`[urare [i prezen]a unor personalit`]i, ambian]a, locul [i actualitateatematicii au constituit mediul prielnic pentru un moment aeronautic semnificativ (\n preajma anivers`riiFor]elor Aeriene Franceze), la care au luat parte membri ai Parlamentului European [i din AdunareaNa]ional` Francez`, reprezentan]i din industria aeronautic`, academicieni, profesori [i conferen]iari,speciali[ti din domeniul ap`r`rii [i al for]elor aeriene na]ionale, pre[edin]i ai asocia]iilor aeriene din ]`rilemembre EPAA (Belgia, Bulgaria, Cehia, Fran]a, Italia, Germania, Slovacia) [i partenere (Olanda),precum [i invita]i din Marea Britanie, Irlanda, Spania, Algeria etc.

Din Rom#nia au participat ofi]eri activi [i \n rezerv` din Ministerul Ap`r`rii [i din Asocia]ia Rom#n`pentru Propaganda [i Istoria Aeronauticii: generalul de flotil` aerian` Virgil Ristea, [ef Doctrin` [i Instruc]iela Statul Major al For]elor Aeriene, comandorul {tefan D`nil`, comandantul Bazei 90 Transport Aerian,Otopeni, colonelul Gabriel Stuparu, adjunctul ata[atului rom#n al ap`r`rii la Paris, generalul (r) Iosif Rus,pre[edintele ARPIA, comandorul (r) Aurel Stan, pre[edintele ARPIA filiala Buz`u, [i doamna MariaTrandafir de la Autoritatea Aeronautic` Civil` Rom#n`, [ef Sec]ie Rela]ii Externe la ARPIA.

Subiectul abordat de domnul general Virgil Ristea, conform temei stabilite de organizatori, referitor lapreg`tirea pilo]ilor militari [i men]inerea lor \n domeniu, prezint` interes pentru mai multe ]`ri cu situa]iiasem`n`toare: Rom#nia, Spania, Fran]a, Bulgaria, Cehia, Slovacia [.a. Astfel, pentru pilo]ii militari dinRom#nia, evolu]ia militar` [i de specialitate a devenit mult mai critic` \n ceea ce privesc cererile, interesul,selec]ionarea, condi]iile, preg`tirea, sus]inerea institu]ional` [i motiva]ia lor profesional`, poate chiar [i ceafinanciar` care, acum, este considerat` discriminatorie \n raport cu personalul navigant din avia]ia civil`.

|n deschiderea lucr`rilor, domnul Jean Marc LAURANT – directorul de Studii Aerospa]iale, a men]ionatrolul foarte important jucat de NATO \n apropierea \ntre for]ele aeriene europene, av#ndu-se \n vedere [iPolitica European` de securitate [i de ap`rare promovat` \n cadrul UE. Astfel, organizarea unei for]e detransport pus` \n comun presupune o bun` colaborare [i cultur` \n domeniu, inclusiv pe plan tehnologic,o strategie comun` aplicat` \n spa]iul aerian european.

De asemenea, transformarea armatelor nu trebuie s` se realizeze numai pe linie tehnologic`, estenecesar` [i o revolu]ie strategic`, de integrare \ntre armate, pentru ducerea unor opera]iuni de mareanvergur`. Aceste aspecte implic` o bun` gestionare a resurselor, prin folosirea polivalent` a armamentuluipentru mai mult` precizie, evitarea gre[elilor, o mai bun` supraveghere a zborurilor, g`sirea de noi tran[eatmosferice nefolosite \nc` \n ac]iunile aeriene. Se impune, astfel, decizia la nivel de stat privind utilizareaunor avioane multirol de securitate, intensificarea ac]iunilor comune, fiind necesar` o planificare unic` aac]iunilor de pilotaj. Deci, pe plan ministerial, a mai spus vorbitorul, trebuie s` fie hot`r#te dimensiunilepolitice, economice, umanitare, \n context na]ional [i european. Totodat`, \n transformarea armateloreuropene, pentru sinergie pe plan politic, uman, opera]ional, tehnologic ar trebui s` se ajung` [i la o unitatefinanciar`.

(moderator – general (r) Mario ALPINO, Italia,fost[ef al Statului Major al For]elor Aeriene

Italiene)

Provocãri tehnice [itehnologice \n crearea unei

for]e aeriene europene

FOR}ELE AERIENE {I EUROPA –PROVOC~RI VIITOARE

SIMPOZIONUL AERONAUTIC INTERNA}IONAL EPAA, PARIS, 2008

65CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

Domnul Olinto CECCONELLO, director pentrudezvoltare al companiei Aermacchi, Italia, a ar`tatc`, dac` dorim s` trecem la o nou` perioad`, aceastapresupune cerin]e noi, modificate, \n cadrul unei re]elecentrale. |n viitor, pilotul militar va avea o func]ie“nodal`“, nu i se vor cere numai abilit`]i profesionale,ci va trebui s` gestioneze sistemele de bord aflate\ntr-o inter-rela]ie continu` cu alte sisteme opera]ionaledin c#mpul de lupt`, integrate \ntr-o re]ea complex`de sisteme. Practic, se vor folosi platforme de bordcu transmisie de date \n timp real, prin utilizarea decomunica]ii prin satelit [i de leg`turi de date pentruopera]iuni bazate pe efect (Effect-Based OperationsEBO). |n consecin]`, pilotul, pe l#ng` a fi executorpasiv, va trebui s` decid` prin management activ.Preg`tirea va fi nu numai cea clasic`, pentru avioane,radar, sisteme iner]iale, dar [i pentru control \n cazularmamentului special, prin utilizare de avioaneTornado, F-15, F-16, Mirage 2000, Harrier etc., lacare zborul se realizeaz` via computer. Deci se vorsimula scenarii cu orice posibile amenin]`ri, iar datelese vor ob]ine de la mai multe surse externe (ex. maimulte radare). Cele mai noi sisteme de manevrabilitatesunt \ncorporate la avioane cu nivel energetic mairidicat, precum Rafale, F-22, Typhoon, F-35.

Domnul Edwin FISHER, [ef marketing alcompaniei Diehl BGT Defence GmbH & Co.KG,Germania, a vorbit, \n cadrul temei Cooperarea [iinteroperabilitatea european` \n preg`tirea pentruavia]ia de lupt`. Situa]ia actual` [i \n perspectiv`,despre o preg`tire \n re]ea european` interoperabil`,ca aceea folosit` \n prezent de for]ele aeriene din 15state, bazat` pe o recomandare a NATO. |n prezent,acest concept se folose[te \n cadrul opera]iunilorSALIS (Strategic Airlift Interim Solution), opera]iunide tip charter, realizate cu [ase avioane de transportAntonov An-124-100.

Provocãri la nivel uman [icultural \n formarea unei

puteri europene(moderator – general Jean RANNOU, Fran]a,

pre[edinte al EuroDefense [i fost [ef al StatuluiMajor al For]elor Aeriene Franceze)

|n cadrul aceste sesiuni, generalul de flotilàerian` Virgil Ristea, [ef Doctrin` [i Instruc]ie \nStatul Major al For]elor Aeriene Rom#ne, a prezentattema Provoc`ri politice, sociale [i culturale cu privirela formarea tinerilor pilo]i militari. Generalul Ristea asubliniat diferen]ele tot mai mari dintre cerin]e [icapacit`]ile efective, datorit` limit`rilor bugetare, de[isuntem membri ai NATO [i UE, oferind exemplecum ar fi: necesitatea achizi]ion`rii de noi avioane [iechipamente la nivelul exigen]elor europene depreg`tire eficient`. De asemenea, statutul social alpilo]ilor militari nu ofer` motiva]ia necesar` ca ace[tias` nu treac` \n sfera avia]iei civile, mai atractiv`,unde li se ofer` condi]ii mai bune. Aceast` migrare arputea avea drept rezultat periclitarea securit`]iina]ionale, dac` nu se iau m`suri pentru o salarizaremai bun`, oferire de bonusuri, o mai bun` calitate avie]ii \n bazele aeriene, \n preg`tirea, asigurarea unuinum`r mai mare de ore de zbor, stimularea spreperforman]`, achizi]ionarea de echipamente de zbormai bune.

|n cadrul acestei sesiuni, domnul Ioan MirceaPA{CU, profesor universitar [i euro-parlamentar, asus]inut tema Provoc`ri \n cooperarea militar`.For]ele aeriene europene [i constr#ngeri bugetare.Realitatea actual` consemneaz` o trecere de labipolarism la polarism extins, \n condi]ii de multiplicarea zonelor de conflict \n contextul politic interna]ional.Exist` o lupt` continu` pentru resurse, iar politicaputerii promoveaz` lupta \mpotriva terorismului. |naceste condi]ii, se remarc` o schimbare de la“difuzare teritorial`“ spre o “proiectare a puterii”, maiales prin for]ele aeriene. |n consecin]`, \nreconsiderarea alian]elor trebuie s` se ]in` seamade urm`toarele considerente: interoperabilitatea,specializarea, partajarea sarcinilor, spre a se evitadublarea de eforturi [i pentru operarea la costuri maireduse.

Domnul Pascal FONTAINE, [ef \n cadrulEADS (Agen]ia European` de Ap`rare [i Securitate),a prezentat Exemple de avioane de transport EADSpentru construc]ia european`; Ce lec]ii se pot extragepentru for]ele aeriene? Consider#nd Europa dreptun actor major pe scena lumii \n oferirea de capacit`]i\n cazul crizelor (aproximativ 15 \n prezent cu impactpe continent), este necesar` o revizuire \n privin]acapacit`]ii de transport (inclusiv cargo), a aliment`riicu combustibil \n aer, \n desf`[urarea mijloacelor delupt`. Aceasta \nseamn` \nlocuirea, \n primul r#nd,a unor avioane vechi, precum KC-135, Transall, C-130 cu altele polivalente, multirol, cu costuri de\ntre]inere mai reduse. Se pot propune solu]ii sau sepot utiliza \n acest sens, unele servicii comune cucele de pe pia]a civil`, precum costuri de \ntre]inerepe or`. |n unele proiecte de cooperare pot fi\nt#mpinate dificult`]i din cauze ce ]in de cultur`, decomportamentul uman, iar acestea trebuie s` fieavute \n vedere.

Profesorul dr. Holger H. MEY, [ef ConcepteAvansate de Ap`rare [i Securitate, EADS, a afirmat\n tema prezentat` – Provoc`ri datorateconstr#ngerilor bugetare \n crearea unei For]e AerieneEuropene, c` \n leg`tur` cu politica de securitate peplan na]ional [i european trebuie s` se ]in` seamade riscuri, s` nu se fac` subaprecieri. De asemenea,prin preg`tire, actorii din diverse teatre de opera]iitrebuie s` se adapteze la situa]iile respective,cooper#nd [i cu civilii de la sol. Totodat`, estenecesar s` se aib` acces la informa]ii de logistic` [ila informa]ii privind stabilirea ]intelor, \n condi]iile \ncare domeniul de tehnologie informatic`, partea desoftware [i comunica]iile vor c#[tiga tot mai multìmportan]`.

Domnul Yves ROBIN, [ef Rela]ii Externe [iComunica]ii la Dassault Aviation, vorbind despre unproiect structural pentru dezvoltarea industrieieuropene de ap`rare, a prezentat Un exemplu decooperare european` \n domeniul UAV. NEURON–European UCAV technology demonstrator – esteun vehicul de lupt` aerian` experimental cu arip`rigid` \n form` delta, cu un singur motor (M88-Snecma, ca acel de la Rafale al Dassault), ce va fi

Lec]ii \nvã]ate privindcooperarea europeanã

(moderator – dr. Michael SIMPSON, Irlanda,pre[edinte al Universit`]ii Spa]iale Interna]ionale)

produs \n cooperare cu mai multe firme europene:Saab–Suedia, EAB–Grecia, RUAG Aerospace–Elve]ia, EADS CASA–Spania [i Alenia–Italia, prin2020–2025.

Vorbitorul a ar`tat c` trebuie s` se dezvolte unpachet de cuno[tin]e strategic – “know-how” comun,s` fie \mbun`t`]it` organizarea militar` spre a seutiliza mai multe capabilit`]i \n comun. |n acestscop, sunt necesare programe de cooperare pentrueficien]` [i la nivelul costurilor, spre a se puteahot`r\ \mpreun` cu guvernele, \n cadrul unor limitede responsabilit`]i, cele mai bune valori de prev`zut\n buget, concepte opera]ionale comune (ca \n cazulEAD–Grupul Aerian European, prin alian]e etc.).Colaborarea se poate realiza prin acorduri, prinmemorandumuri de \n]elegere cu for]e aerieneeuropene sau prin contracte \ntre firmeconstructoare, precum la EADS: CASA producearipi, elemente de control generale, leg`turi de date;lucr`rile \n cazul \nveli[ului exterior [i al structuriiinterne la un avion se \mparte \ntre Spania – careproduce structur` compozit` – aripi; de formaextern` se ocup` Elve]ia; Italia produce sistemulintern de armare, Dassault fiind coordonatorul dedesign.

Simpozionul s-a \ncheiat cu mesajul domnuluigeneral Stéphane Abrial, [eful Statului Major al

For]elor Aeriene Franceze, transmisparticipan]ilor prin loc]iitorul sù, domnul Jean

Paul Palomeros. De fapt, a fost expus`hot`r#rea recent` cu privire la transform`rile

necesare \n armat`, a domnului pre[edinteNicolas Sarkozy, [ef al Armatei Franceze.

Pornindu-se de la o politic` unic` pentru celetrei sectoare, [i \n armata care opereaz` at#t\n spa]iul aerian intern, c#t [i \n cel exterior,s-a dat carte alb` pentru o nou` orientare prin

revizuirea politicilor actuale. Acest lucrupresupune competen]e mai largi [i \n privin]a

capacit`]ii tehnice, tehnologiei, a punerii \nserviciu a noi sisteme, precum [i prin

adoptarea de forme moderne, automatizatepentru supravegherea spa]iului aerian.

Transformarea vizeaz` preg`tirea [i condi]iilede lucru [i de via]` pe teritoriul na]ional [i \n

exterior al celor ce activeaz` \n armatafrancez`.

Evenimentul organizat de EPAA, cuparticiparea men]ionat`, a fost sus]inut [i

sponsorizat de c`tre Armée de L’Air, AleniaAermacchi, EADS, Dassault Aviation, Diehl,Finmecanica, Safran, Thales, Vitrociset, CS,

Didelonews, Bell & Ross [i al]ii, iar pentruRom#nia, de Saab, Gripen, Romavia [i IAR

Bra[ov. Este un gest de solidaritate aviatic`,de respect pentru acest eveniment [i

reprezentarea aeronauticii na]ionale, cecomport` alese considera]ii [i mul]umiri pentru

deschiderea, informarea [i comunicarea cuavia]iile europene [i interna]ionale. Rom#nia,

For]ele sale Aeriene [i ARPIA sunt [i vor fi maibine cunoscute, cùtate, invitate [i consultate

\n domeniu.

General (r) Iosif RUS

INTROSPEC}II

66 CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

A fost odat`, cam a[a încep toate pove[tilenoastre, a[a c` [i eu voi începe la fel. Deci, afost odat` un ceas, de mas`, de[tept(`tor)care mergea (func]iona), ar`ta timpul, mai [isuna când era solicitat s` o fac`, ce mai tura-vura, „ca un ceas elve]ian” era [i ceasulnostru.

V`zut din afar` p`rea un mecanismperfect, care func]iona f`r` oprire. {i timpulcurgea prin acest mecanism cu precizie ([if`r` mil` pentru noi), indicând, clip` de clip`,ora [i minutele. Arcul strâns se destindeatreptat [i transmitea din for]a sa roti]elor, care,la rândul lor, mi[cau limbile ce se duceau pascu pas c`tre urm`toarea oprire – o clip`, gar`temporar` [i irepetabil` a timpului.

Tic-tac, tic-tac...Odat , s-a oprit totu[i, a t`cut pur [i simplu.

La început nu s-a observat, pentru ca maiapoi oprirea, de fapt evident`, s` se aud`.

S` fi fost acolo dragii mo[ului (v` spuncu toat` sinceritatea c` nu sunt preab`trân, dar, pentru c` am v`zut [i trìtmulte, uneori m` simt [i m` port ca unb`trân), un adev`rat scandal! În loc deminunatul tic-tac, toat` lumea striga,vorbea, [optea, dup` pozi]ie [i interlocutori,c` s` se mi[te odat` ceva, nu mai repede [inu mai încet, s` se mi[te.

Ea, Limba Mic`, ridica neputincioas`din umeri [i se uita la partenera sa – LimbaMare. Poate vi se pare ciudat c` nu e invers,datorit` adjectivului, dar Limba Mic` estedintotdeauna cea mai mare, pentru c` eaarat` orele, cele care conteaz`, [tiut fiindc` restul, adic` minutele [i secundele, suntdetalii mai pu]in, importante. Ea, care semi[c` maiestuos, pu]in, pentru c` ceea ceface e foarte important, se ag`]aseneputincioas`, a[a ca o hain` în cuier, peundeva între unu [i dou` [i se uita, cumvaîn jos, c`tre partenera sa, r`mas` pe unpalier mai jos, adic` trei-patru.

„Pì care-i treaba”, striga cu foc LimbaMic`, „de ce ne-am oprit?”

„Nu [tiu”, r`spunse atot[tiutoareaRoti]` Mijlocie, care datorit` pozi]ieiprivilegiate, la mijlocul lan]ului cinetic, eraîn m`sur` s` vad` [i afar`, dar [i în interior.

„Vreau un r`spuns, nepricepu]ilor”,strig` mai cu foc Limba Mare, ca s` sevad` c` [i ea e preocupat`, dar, mai ales,pentru a se auzi [i ea.

Din vorb` în vorb`, dar nu orice fel devorbe, ci vorbe cu substrat, cu repro[, cuîntreb`ri de genul „da’ tu cine e[ti...stricato’?”, întrebarea se propaga cu vitezagândului rù. Au început discu]ii, sigurde vin` sunt roti]ele cele noi, de plastic,care veneau de la un ceas cu quartz, maitinere, dar cu idei noi, poate c` ele au pusceva la cale? Sau poate c` statul se datoraLoca[ului 5, care se cam vìta în ultimavreme [i poate c` avea nevoie de o pauz`.

„Cine are urechi de auzit...”

Cine [tie... La un moment dat s-a vorbit cùleiul folosit nu ar fi fost de cea mai bun`calitate, a[a cum prevedea instruc]iuneade folosire – pe care nu o citise nimeni, darera a[a, un fel de carte a c`r]ilor care setransmitea din gur` în gur` –, c` au fostcomisioane [i c` vinovatul ...

În final, întrebarea a ajuns [i la arculcel mare, puternicul [i blândul arc, dar dea c`rui mânie se cam temeau to]i, pentruc` el, povestise o roti]` ce venise mai târziuîn ga[ca lor în locul alteia incapabile s`mai fac` fa]` mersului firesc al lucrului,v`zuse ea odat` c` avea o a[a mare putereatunci când se sup`ra, c` distrugea totulîn calea lui. Deci, întrebarea a ajuns la el.

{i el t`cea...{i au t`cut toate [i to]i, obosite, sperând,

a[teptând un r`spuns. Din afar`, pentru cùn fapt devenise cert – mecanismul nu seputea diagnostica pe sine. Interdependen]aera o surs` de subiectivitate, pe de o parte,[i pe de alt` parte, distan]a mult prea maredintre prima [i ultima component` a lan]uluicinematic f`cea s` se piard`, pe drumuldus–întors, orice mesaj ( a nu se confundacu sensul de mi[care al lan]ului). Sedovedea c` bun`voin]a nu este suficientàtunci când ai nevoie de un diagnosticcorect, care poate afecta, în egal` m`sur`,pe toat` lumea, vorba aceea te bucuri sausuferi împreun`. Mai e nevoie deobiectivitate [i profesionalism, de r`bdare,de timp [i de resurse.

{i r`spunsul nu venea pentru c` seuitau în direc]ia gre[it` [i pentru cà[teptau un alt fel de r`spuns. Vroiauvinova]i, capete tìate [i apoi s` zic` „vezi,]i-am spus eu!”, „era clar c` a[a nu se maiputea”, „o s` vedem ceva schimb`ri”(pentru c` e „sigur” locul lor).

Într-un târziu, se auzi un geam`tprelung, apoi un ron]ìt, arcul cel mare sestrângea, se strângea [i apoi, surpriz`!Totul începu s` fie ca la început, toate s-auintegrat iar în lan]ul cinematic firesc. Cutoate c` nu prea le mai convenea s` intreîn atingere cu vecina sau vecinul cu caretocmai se certaser`, au trecut la treabafireasc` pân` mai acum ceva vreme. Semai codeau unele, dar totul a reintrat înnormal, ceasul nostru, mecanism complex,indica orele de pe acest meridian, cuprecizie elve]ian`.

Odat` s-a oprit totu[i, dar nu a fost dinvina lui, a fost pentru c` cineva uitase s`-lîntoarc` [i nu pentru c` ceva în el numergea (func]iona) cum trebuie...

Maistru militar cls. IGabriel ENACHE

Nu po]i ajunge la cunoa[terea spiritual din mers.Trebuie descoperit` oprirea spiritual`. Opre[te-te [ivezi! Este necesar` o stare de veghe permanent`.Opre[te-te [i cite[te ! F` un minut de introspec]ie.Opre[te-te [i cunoa[te! Oprirea vine de la grecesculstazis, care înseamn` exerci]iu spiritual, cum ar fipelerinajul [i medita]ia. Iat , a[adar, c “singura [i ceamai mare fericire a omului pe p`mânt este a se apropia[i a-L cunoa[te pe Dumnezeu”, dup` cum spuneregele David. De aceast dat , ni se propune o oprire[i un popas la o m`n`stire înc`rcat de istorie [i tr irevie în lumina cuvintelor evanghelice – M`n`stireaDintr-un Lemn.

Autorii volumului Monografia M`n`stiriiMonografia M`n`stiriiMonografia M`n`stiriiMonografia M`n`stiriiMonografia M`n`stiriiDintr-un LemnDintr-un LemnDintr-un LemnDintr-un LemnDintr-un Lemn, Vasilica-Loredana Fuioag`, SofiaBarac, surori în cadrul m`n`stirii, maica stare]Èmanuela Oprea [i p`rintele profesor Florin{erb`nescu, consilier al Patriarhiei Române în problemede patrimoniu, încearc` s` ne ofere câteva repereistorice, religioase [i duhovnice[ti bine argumentate [idocumentate [tiin]ific.

Cartea de fa]` este scris` pe în]elesul tuturorcredincio[ilor, f r specula]ii istorice [i teologice, avândun caracter istoric [i misionar de l`murire a dateiînfiin] rii M`n`stirii Dintr-un Lemn [i a ctitorului acesteia,precum [i împrejur`rile [i fr`mânt`rile istorice de-alungul celor aproximativ 370 de ani de existen]`. Celerelatate în volum sunt întemeiate pe citate dindocumente istorice [i pe o documentare [tiin]ific`riguroas` a izvoarelor [i a istoriografiilor din perioadaamintit` mai sus. Nu lipse[te prezentarea crea]iei deart înr#urit de credin]a ortodox , fie c este vorba desculptur , pictur sau arhitectur sacr sau de celelaltearte tradi]ionale. Un deosebit interes îl prezint` icoanaicoanaicoanaicoanaicoanaMaicii DomnuluiMaicii DomnuluiMaicii DomnuluiMaicii DomnuluiMaicii Domnului, unic` în ]ara noastr` priniconografie, tipologie [i stil, care împ`rt`[e[te, desute de ani, rug`ciunile, cererile [i p`catele miilor decredincio[i ce trec pragul acestei m`n`stiri.

De mult a[teptat` de c`tre vie]uitorii acesteim`n`stiri, precum [i de credincio[ii afla]i în pelerinaj,lucrarea prezint` interes deoarece abordeaz` oproblematic` istoric` [i misionar`, precum [i rela]iadintre armat` [i biseric` în contextul societ`]iiromâne[ti [i al mediului militar, care a cùtat, de-alungul istoriei, repere, valori [i resurse spirituale. Eascoate în eviden] înc o dat fr ]ia sudat de vremeaveacurilor dintre Armat` [i Biseric`, subliniind rolulsacramental sfin]itor al celei din urm`.

Monografia de fa]`, o carte fundamental`,frumoas` [i cuprinz`toare în istorie na]ional` [iînv`]`turi cre[tine, aduce în actualitate îndemnul depre]uire a tezaurului de aur al patrimoniului m`n`stirescapar]inând Bisericii Ortodoxe, precum [i chemareaevanghelic – „Vino [i vezi”. Este acel „fa] c tre fa] “îndreptat spre eternitate, când Dumnezeu coboar` însuflet, iar sufletul urc` la Dumnezeu.

Dorim ca pelerinii acestei m`n`stiri [i cititoriiacestei c`r]i s`-[i îndeplineasc` menirea de adev`ra]icre[tini, credincio[i, drep]i, buni, iubitori de bine [i s`vie]uiasc` între rodnicia deplin` a darurilor SfântuluiDuh: dragostea, bucuria, pacea, îndelungata r`bdare,ascultarea, bun`tatea, facerea de bine, credincio[ia( Galateni 5,22).

Mul]umim, pe aceast` cale, autorilor, pentrumonumentala monografie, dar [i pentru minunata lec]iede istorie, religie [i patriotism oferit` prin intermediulvolumului de fa]`.


„VINO {I VEZI”

INTROSPEC}II

67CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

A pari]ia unei c`r]i de istorie a aeronauticii nu poate fi decât un prilej de bucurie pentru

noi, cei de la Muzeul Avia]iei. Cu totulîntâmpl`tor, am aflat, în primele zile alelunii septembrie, c` de la sediulInstitutului Na]ional pentru MemoriaExilului Românesc poate fi procurat`cartea ,,Avia]ie [i politic`’’, semnat` deLiviu V`lena[. Amcump`rat-o [i am citit-o. Un loc central alc`r]ii îl ocup` inter-viurile realizate cujuristul AlexandruDanielopol, care aîmplinit anul acesta 92de ani. Distinsul juristprovine dintr-o familiede intelectuali foartecunoscut` în Bucu-re[tiul interbelic, tat`ldomniei sale, DanielDanielopol, fiind unrenumit chirurg alacelor vremuri, iarbunicul, GheorgheDanielopol, profesor dedrept roman. Numelelui Alexandru Danie-lopol îmi era cunoscut,[tiam despre domnia sa c` este una dintrepersonalit`]ile Aeroclubului Fran]ei [i càre mari merite în promovarea pe t`râmfrancez a activit`]ii lui Traian Vuia,francezii ignorând mult` vreme faptul c`la 18 martie 1906 a fost primul din lumecare a efectuat zborul mecanic complet.Despre aceste demersuri admirabile amaflat mai multe citind cartea. Tot de laAlexandru Danielopol am aflat nout`]idespre Compania de Naviga]ie Aerian`Franco-Român`, despre T.A.R.S. (Trans-porturile Aeriene Româno-Sovietice) saudespre Codul Aerian al României din 1953.

Ceea ce uime[te este îns` atitudineaagresiv` pe care o are domnul Danie-lopol atunci când vorbe[te despresavantul român Henri Coand`. Laîntrebarea lui Liviu V`lena[ ,,Cum l-a]icaracteriza pe Henri Coand`?’’, domnulDanielopol îi r`spunde: ,,Cum? Un

Anul acesta, c`tre începutul toamnei, am aflat c` a ap`rut la EdituraSAECULUM I.O. o nou` lucrare despre oamenii [i aparatele de zbor care[i-au legat numele de istoria aripilor române[ti. Cartea se nume[te,provocator (ce poate fi mai provocator?), ,,Avia]ie [i politic`’’ [i estesemnat` de domnul Liviu V`lena[, autor cunoscut în România mai alespentru convorbirile cu Gheorghe Barbul despre mare[alul Ion Antonescu.De data aceasta, Liviu V`lena[ îi are printre interlocutori pe domniiAlexandru Danielopol [i Alexandru Herlea. Cartea aduce multe elementede noutate, din acest punct de vedere este un pas înainte. Con]ine îns` –din p`cate! – [i un atac personal, nedemn, nejustificat, la adresasavantului Henri Coand`, caracterizat de domnul Danielopol (expert îndrept aerian, 92 de ani) ca fiind un ,,mincinos extraordinar’’, ,,escroc’’,,,colabora]ionist al Germaniei naziste [i al lui Ceau[escu’’.

escroc!’’ [i continu`, amintind c` a fostun ,,colabora]ionist, când al Germanieinaziste, când al lui Ceau[escu’’. Citindtextul, am aflat c` între familiile Coand`[i Danielopol au existat rela]ii de prietenie,tân`rul Henri fiind invitat de mai multeori la mas` de Danielopol senior (chi-rurgul): ,,… nu tot ce voi spune va facepl`cere adulatorilor sì. Henri Coand` a

fost toat` via]a unmincinos extraordinar.Cert este c`, nu mai[tiu ce a min]it odat` lanoi la mas`, l-a scos a[adin s`rite pe tat`l meuîncât l-a dat pur [isimplu afar` pe u[`!Tat`l meu i-a spusatunci:<<Drag`, terog s` nu mai trecipe aici c` m` com-promi]i, m` compro-mi]i oficial la meselepe care le daueu…>> ’’. De aici [ipân` a pune sub sem-nul întreb`rii zboruldin 1910 (avionul cureac]ie) nu mai e decâtun pas: ,,Avionul, fiindfoarte greu pentru

puterea motorului, nu s-a putut desprindede la sol, nemaivorbind c` r`m`sese [if`r` pilot, a efectuat un derapaj necon-trolat [i s-a izbit de primul obstacol ivit încale, [i, normal, a explodat’’.

Personal, [tiu c` sunt oameni caresus]in c` primul avion cu reac]ie din lume(Coand` 1910) nu s-a desprins de la sol.Nu exist` nici o fotografie cu el în zbor,iar Coand` nu a f`cut un al doilea aparatde acela[i tip pentru a-l încerca din nou.Cea mai important` prob` r`mânem`rturia lui Henri Coand`. Ori, tocmaiîn credibilitatea savantului român love[teAlexandru Danielopol, dar l`sându-miimpresia c`, de fapt, are ceva personal cuel. Cine [tie, vreo chestiune de familie,întâmplat` cu multe decenii în urm`…

Profesor Sorin TURTURIC~

UN ATAC NEDEMNUN ATAC NEDEMN Comandorul EugenComandorul EugenComandorul EugenComandorul EugenComandorul EugenCasapuCasapuCasapuCasapuCasapu a fost profesor mul]iani la {coala de Ofi]eri deAvia]ie „Aurel Vlaicu”, de laBoboc, jude]ul Buzù, apoi aocupat diferite func]ii decomand` în Statul Major alFor]elor Aeriene, printre care[i cea de [ef Serviciu Doctrin`la Modulul Instruc]ie [iDoctrin`, [i face parte dintrepu]inii militari care au avut previziuni cu privire la modulde abordare [i implementare a noilor reglement`ri privindplanificarea, organizarea, conducerea, coordonarea [idirijarea aeronavelor în spa]iul aerian, precum [i implica]iileacestora, inclusiv în domeniul For]elor Aeriene. Adesf`[urat activit`]i importante în domeniul înv`]`-mântului, opera]iilor, preg`tirii de comandament [iexerci]iilor, reglement`rilor. A sus]inut cursuri detopografie militar`, aerofotogrammetrie, naviga]ie aerian`,doctrin` militar`, tactic` de avia]ie, tactica celorlaltearme [i lupt` electronic`.

Mul]i „î[i dau cu p`rerea” despre problemele cucare se confrunt` domeniul militar, în mod special avia]iamilitar`. Comandorul Eugen Casapu chiar a contribuit larezolvarea unor astfel de probleme [i a[a s-a f`cut

remarcat, apreciat [i respectat în rândul studen]ilor [i alconducerii Statului Major al For]elor Aeriene. Corect,exigent, perseverent [i loial, punea suflet [i pasiune întot ce f`cea. Domnia sa a dus o munc` titanic` ladefinirea concep]iilor [i conceptelor, precum [i larealizarea de noi programe, manuale, regulamente,instruc]iuni impuse de noul statut al For]elor Aeriene [ide actualele standarde ale opera]ionaliz`rii NATO.

De asemenea, cea mai mare parte a cariereididactice a fost dedicat` asigur`rii bazei tehnico-materiale [i didactice, condi]iilor optime pentru formareamai multor genera]ii de mici [i mari comandan]i, potrivitnevoilor reale de instruire [i antrenament din For]eleAeriene.

„M-am identificat cu profesia mea, tot ce am f`cuta fost cu suflet, pasiune [i pl`cere. Timpul dedicatprofesiei nu l-am contabilizat, dar cred c` au fost mul]iani în care nu am reu[it s` îmi iau concediul de odihn`.M-am relaxat muncind. Îmi este foarte greu s` m`despart de institu]ia pe care am slujit-o cu drag, deoamenii minuna]i cu care am avut atâtea realiz`ri. Pentrumine, institu]ia, locul de munc` a fost prima familie [i adoua cas`. Sunt cople[it de emo]ii. Doresc s` mul]umesc,în primul rând, celui care mi-a fost primul profesor [imentor, domnului colonel Ene Anghel, apoi conduceriiSMFA, camarazilor mei, tuturor celor cu care am lucrat[i colaborat”, mi-a m`rturisit domnul comandor într-unmoment de r`gaz.

V` mul]umim pentru tot ce a]i f`cut, domnulecomandor, [i v` asigur`m de toat` dragostea noastr`,mult respect [i aleas` pre]uire.

La mul]i ani, domnule comandor, [i „CER SENIN”pentru toat` via]a!

Dumnezeu s` v` dea via]` lung`, s`n`tate [i fericire!


ONOR LACOMANDOR!

O pledoarie pentru loialitate

IN MEMORIAM

68 CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

Vestea plec`rii la cer a comandoruluiADRIAN MARINESCU în luna luibrum`rel a anului 2006 a venit penea[teptate, a[a cum se întâmpl`, de altfel,în asemenea momente [tiute [i rânduitenumai de Pronia cereasc`. Acum, când seîmplinesc doi ani de la tragicul evenimentde avia]ie, dincolo de rug`ciunile cre[tinerânduite de biseric` pentru cel plecatdintre noi, la ceruri, rememor`m cu pietatepersonalitatea sa, încercând s` punct`mesen]ialitatea profilului sù de profesionist[i camarad des`vâr[it.

Comandorul ADRIAN MARINESCU(n. 1962), pilot, inginer, originar dinBucuresti, a absolvit, în 1984, {coalaMilitar` de Ofi]eri de Avia]ie “Aurel Vlaicu”de la Boboc, jude]ul Buzù, sec]ianavigan]i, apoi Facultatea de Aeronave [iInginerie Spa]ial` din Capital`. A îndeplinitdiferite func]ii de-a lungul carierei salemilitare: pilot, pilot-[ef, navigator,comandant de patrul`, instructor de zbor,[ef sec]ie etc. A participat la numeroasemisiuni [i exerci]ii na]ionale [i interna-]ionale, în cadrul c`rora a avut rezultatede excep]ie, fiind recompensat cu diferiteordine [i medalii.

La 15 februarie 2008 iubitul nostrucamarad, comandorul ADRIAN MARI-NESCU, ar fi împlinit frumoasa vârst` de46 de ani. Prin plecarea lui, din p`cate prearepede, la cer, în data de 24 octombrie2006, am pierdut un so] [i un tat` iubitorde familie, un adev`rat prieten, uncamarad de excep]ie, un foarte bunprofesionist [i un bun cre[tin.

Regretatul nostru coleg [i prieten –ADRIAN – ne-a l`sat un gol lùntric, ne-a

adus întristare [i durere, dar [i prilej dereculegere, analiz` [i medita]ie profundàsupra st`rii noastre personale spirituale.

Avem încredin]area colegului nostruc` îi va fi tare greu acolo f`r` oameniideosebi]i pe care i-a cunoscut, f`r` azurulcerului, f`r` pas`rea mìastr` din fier

CHEMAREADESTINULUI

care-l purta peste mun]i [i vì, câmpii [ip`duri, m`ri [i râuri, a[a cum avea s` afirmeînc` din timpul vie]ii: „...din aceast` misiunesunt sigur c` vom ie[i înving`tori. Nu [tiucum o s` m` descurc f`r` oamenii cu care

am lucrat, f`r` avioane [i vibra]ia lor, f`r`cerul acesta unic, irepetabil. Ce dor o s`-mifie de toate acestea... [i pot s` invoc o nespus`dorin]`: s` plec cu ele în suflet [i s` r`mân`parte a amintirilor noastre cele maifrumoase...”.

Un suflet generos [i un profesionistdes`vâr[it, un cunosc`tor al fenomenuluizbor, un abil mânuitor al limbilor strìne,în special engleza, pilotul ADRIANMARINESCU a fost [i un om cu o sensibi-litate aparte, cu dragoste [i d`ruire pentruzbor, cu profunde implica]ii filozofice [ispirituale: „...oamenii nu au înv`]at a zburacu avionul din nevoia de a concura cup`s`rile, ci din nevoia de în`l]are...”.

Prezen]a pilotului ADRIAN în arenaa[ilor avia]iei impunea prin prezen]aprofesional` [i intelectual` de excep]ie, prinprofunzimea ideatic` [i prin diversitateaproblemelor abordate. Dovedea omobilitate cultural` [i lingvistic` deinvidiat, o dezinvoltur` care proba, dac`mai era nevoie, reala voca]ie intelectual`.F`r` teama de a gre[i, poate fi considerato stea a avia]iei militare române[ti – modestf`r` ostenta]ie, era profund, f`r` s` fieobscur; era serios, f`r` s` fie posac; era

cump`tat, f`r` s` fie auster; era îndr`zne],f`r` s` fie g`l`gios; era discret, f`r` s` fug`de lume, iar bunul sim] românesc s-a v`ditîn toate ale lui: în gând, în vorb`, în fapt` –pretutindeni fiind ascultat ca unul dintrecei mai buni oratori, care cucerescsufletele prin în]elepciunea gândului a[ezat[i prin frumuse]ea graiului deopotriv`.

Va r`m#ne ve[nic în sufletele [i îninimile noastre imaginea omului bun,sincer, onest, generos, iubitor de dreptate,pace, frumos [i adev`r. A[a a fost omul,colegul [i prietenul nostru – ADRIAN. Prinmutarea lui la cer am câ[tigat un înger înoastea din ceruri a lui Hristos, dar ampierdut un autentic militar [i camarad aici,pe p`mânt.

CER SENIN [i cale luminoas`, dragul[i unicul nostru ADRIAN. Fie-]i largdeschise por]ile albastre ale Cerului pecare tu, atât de mult, le-ai iubit !

Dumnezeu s`-]i odihneasc` sufletul înrândul celor drep]i!


CALEA CERULUI(\n memoria comandorului

Adrian Marinescu)

Ar`]i o cale, calea ta,În urma ta nu piere,E cale bun` sau e rea,Va pr`bu[i sau va-n`l]a,Vor merge suflete pe eaSpre cer sau spre durere.

Deci nu uita!... Fii precautCu grij` [i cu team`S` la[i în urm` luminos,Un semn, un gând, un drum frumosC`ci cerul într-o zi te va chema.

CHEMAREADESTINULUI

ACTIVIT~}I LA MUZEUL AVIA}IEI

69CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

Zborul Marii Uniri

Deciziile istorice sunt luate, în general, delideri, îns` înf`ptuirea lor se realizeaz` prin truda [icu sacrificiile oamenilor simpli, ace[tia din urm`fiind de cele mai multe ori l`sa]i prad` colbuluiistoriei. Rareori faptele de vitejie ale unui erou suntaduse în aten]ia publicului larg, de multe ori dinlips` de informa]ii, alteori din neglijen]` ori del`sare.

Din fericire, lucrarea comandorului George-Paul Sandachi, comandantul Muzeului Avia]iei,„Zborul Marii Uniri – de la Bacù la Blaj”, surprindetraiectul meteoric prin aceast` via]` al ofi]eruluiVasile Niculescu, pilotul care a realizat zborul istorical Marii Uniri. Un zbor izvorât din necesitateatransportului de urgen]` al câtorva documentedeosebit de importante, de care depindeau viitorul

]`rii, soarta Marii Uniri. “În diminea]a zilei de sâmb`t`, 10/23

noiembrie, vremea se amelioreaz`. Echipajul faceultimele preg`tiri. La indica]ia comandantuluigrupului, pentru a nu înghe]a, atât ciorapii, cât [imânu[ile, mai multe perechi din m`tase, au fostîmbibate cu parafin` topit`. La 10.30, avionul detipul Farman 40 decoleaz` de pe terenul acoperitcu un strat de z`pad` de peste 20 de centimetri...

Niculescu încearc` s`-[i dea ochelarii jos;frigul îl mu[c` de ochi, lacrimile i se preling peobraji din cauza curentului de aer. Î[i a[az` ochelariila loc. Execut` un viraj larg deasupra ora[ului; dinavion ninge cu manifeste. Pune ro]ile aparatului peCâmpia Libert`]ii...

Când cei doi au coborât din carling` au fostîntâmpina]i cu strig`te de <<Ura!>> [i <<Trìasc`România Mare!>>… Num`rul celor din jur cre[tesim]itor; sunt, poate, câteva mii. To]i vor s` atingàvionul, s`-i ating` pe cei doi. Cu greu se poateface ordine...”

Cartea prezint`, de fapt, destinul unui ofi]eraviator cu o activitate impresionant`, despre caremult` vreme nu s-au [tiut prea multe. ComandorulSandachi aduce astfel la lumin`, în aceast` carte-document, adev`ruri tulbur`toare, edificatoarepentru ceea ce înseamn` datoria unui om fa]` de]ara în care s-a n`scut [i pe care a servit-o cu undevotament ce rar poate fi întâlnit.

Cele [apte capitole: Preg`ti]i un avion care sàterizeze la Blaj; Pilot de front; Pe cerul Basarabiei;Preg`tirea misiunii de la Blaj [i zborul; La Blaj; Golgota;Autoportret, înso]ite de un foarte documentat albumfoto, dezv`luie cititorului caracterul omului VasileNiculescu, modestia [i demnitatea cu care acesta aînfruntat vicisitudinile vie]ii.

Faptele sale nu au fost acoperite de valulnemilos al indiferen]ei, al uit`rii sau ascunderiiadev`rurilor istorice, iar asta se datoreaz` atâtefortului autorului, cât [i filialei Bacù a ARPIA,organiza]ie care a sprijinit financiar apari]ia acesteilucr`ri.

Sâmb`t`, 08 noiembrie a.c., Muzeul Avia]iei, în colaborare cu Prim`riaMunicipiului Bacù [i Asocia]ia Român` pentru Propaganda [i IstoriaAeronauticii – filiala Bacù, a inaugurat expozi]ia cu tema „Participarea

aeronauticii la realizarea Marii Uniri”, în incinta Complexului Muzeal „IulianAntonescu”, din Bacù.

La vernisaj au participat pre[edintele ARPIA, general (r) Iosif Rus, pre[edinteleARPIA – filiala Bacù,generalul de flotilàerian` (r) Necolae Pet-rescu, viceprimarul Bac`-ului, Drago[ Luchian,comandantul Bazei 95Aerian`, comandor C`t`-lin B`hneanu, ofi]eri,cadre militare \n rezerv`,invita]i.

“Expozi]ia este des-chis` în perioada 08–30noiembrie a.c. [i î[ipropune s` subliniezecontribu]ia aeronauticiiromâne la Unirea din 1Decembrie 1918, cu oca-zia împlinirii a 90 de anide la înf`ptuirea ei, \ncontextul anivers`rii a

600 de ani de existen]` documentar` a Bacùlui”, a declarat doamna Silvia Iacobescu,directorul Complexului Muzeal “Iulian Antonescu”. În cadrul expozi]iei, Muzeul Avia]ieiprezint` documente, imagini, machete, tipuri de armament [i alte materiale specificeperioadei de la sfâr[itul Primului R`zboi Mondial.

Cu aceast` ocazie, directorul Muzeului Avia]iei, comandorul George PaulSandachi, a lansat cartea „Zborul Marii Uniri – de la Bacù la Blaj”, un omagiu aduseroului aviator locotenent Vasile Niculescu, cel care a transportat primele mesajelegate de Unire cu un avion militar de tipul Farman 40, de la Bacù la Blaj [i retur, îndata de 23 noiembrie 1918.

EXPOZI}IE DEDICAT~ MARII UNIRI

L a Salonul Interna]ional de Inven]ieINVENTICA 2008, Muzeul Avia]ieia organizat un stand care a adus la

lumin` o prioritate rom#neasc` \n domeniulavia]iei – elicopterul portativ.

Realizat de rom#nul Justin Capr` \n 1958[i testat \n acela[i an, aparatul individual reactiva fost denumit de inventator “Rucsaculzbur`tor”.

Prioritatea mondial` a acestui zbor,revendicat` o bun` perioad` de americani, a

Muzeul Avia]iei la INVENTICA 2008g`sit o confirmare \n 2006 prin contribu]ia uneiechipe apar]in#nd canalului TV National

Geographic, care a demonstrat c` Justin Caprà zburat cu aproape patru ani \naintea

concuren]ilor.|n afara acestei inven]ii, la Salon

au mai fost prezentate “Aerodina” –aparat de zbor cu decolare-aterizarevertical`, denumit VIRVAS 4000, [idou` automobile cu consum redus decombustibil.

Toate aceste prototipuri de aparatede zbor [i vehicule terestre se afl` \ncustodia Muzeului Avia]iei, unde potfi admirate de to]i cei interesa]i.

Muzeul Avia]iei la INVENTICA 2008

Pagin` realizat` de c`pitan Mircea BARAC

MOZAIC

70 CER SENIN Nr. 6 (101) 2008

Un grup de studen]i de la Facultateade Inginerie Aerospa]ial` din cadrulUniversit`]ii Politehnice Bucure[ti auvizitat, în data de 01 noiembrie a.c.,Muzeul Avia]iei. Deosebit de încânta]i demodul de organizare a muzeului [i deexponatele prezentate, studen]ii s-audovedit interesa]i de colaborarea pe viitorcu speciali[tii muzeului privindpromovarea imaginii For]elor AerieneRomâne prin intermediul EUROAVIA,asocia]ie la care majoritatea dintre ei suntafilia]i.

EUROAVIA reprezint` Asocia]iaEuropean` a Studen]ilor la InginerieAerospa]ial`. Fondat` în anul 1959,prezent` în 32 de ora[e din 17 ]`rieuropene [i cu peste 1.300 de membri,asocia]ia are ca scop stimulareacontactelor dintre studen]i [i companiiledin domeniul aeronautic [i aerospa]ial, a

schimburilor interculturale dintremembrii din diferite ]`ri, precum [ireprezentarea acestora la nivelinterna]ional.

Fiind o asocia]ie non-guvernamental`,non-politic` [i non-profit, EUROAVIA estecondus` în exclusivitate de c`tre studen]i,

iar diversele activit`]i sunt sus]inutefinanciar exclusiv din cotiza]iilemembrilor. Proiectele mai ample suntfinan]ate prin sponsoriz`ri [i prin taxeleadi]ionale pl`tite de c`tre participan]i.

În urm` cu nou` ani, pe la sfâr[itul luinoiembrie 1999, se emitea o hot`râre aParlamentului privind Carta Alb` aGuvernului – Armata României 2010:Reform` [i Integrare Euro-atlantic`,un document vizionar privind reforma dinArmata României.

În cei nou` ani trecu]i de la elaborareadocumentului, ]ara noastr` a devenitmembru NATO, militarii români ausprijinit eforturile Alian]ei în teatrele deopera]ii, exerci]iile se desf`[oar` de celemai multe ori în comun cu parteneri dinAlian]`. S-au f`cut pa[i importan]i înainte,au fost dep`[ite obiectivele gen For]aProiect 2003 [i For]a Obiectiv 2007,dar cu ce eforturi, cu ce sacrificii... dinpartea oamenilor!

De[i se pot face analize laborioase peaceast` tem`, ne vom opri doar la osingur` problem`: înzestrarea For]elorAeriene Române. La ora când s-a alc`tuitdocumentul, For]ele Aeriene Româneaveau în dotare 339 de avioane devân`toare [i vân`toare-bombardament,38 de avioane de transport, 21 de avioanede cercetare, 147 de avioane de [coal` [iantrenament, 203 elicoptere, 28 decomplexe de rachete sol-aer cu b`taiemedie, 372 de tunuri de diferite calibre,337 de sta]ii de radioloca]ie de diferitegame.

Cel pu]in a[a scrie în respectiva CartÀlb`. Peste câteva pagini, exist` odescriere a For]elor Aeriene în perspec-tiva anului 2010. Iat` ce scrie, negru pealb, în capitolul respectiv:

“For]ele Aeriene vor reprezenta ostructur` de for]e predominant activ`. Sevor constitui cu un efectiv de aproximativ20.000 de militari, vor avea în dotare 84avioane de lupt` [i 48 elicoptere de atac [ivor fi structurate astfel:

În for]ele active:

- 5 baze aeriene;- 2 brig`zi de ap`rare antiaerian`;În for]ele teritoriale (de rezerv`):- 2 baze aeriene;- 2-3 aerodromuri”.Ce se observ`? Cu un an [i un pic înainte

de celebrul an 2010, For]ele Aeriene abianum`r` în jur de 13.000 de oameni, cele 84de avioane de lupt` reduse din condei de la339 au devenit un vis frumos în condi]iile încare, de[i începând cu anul 2010 LanceR-ul r`mâne f`r` resurs`, nu se [tie care vorfi deja celebrele ...48 de avioane multirol cevor fi achizi]ionate [i, mai ales, când anume.Dac` vor fi 48, pentru c` sunt voci care “[tiu”c` [i 24 ar fi suficiente! Cele dou` brig`zi derachete sol-aer sunt, de fapt, una. Sigur,exist` programe majore de înzestrare...

Pân` atunci îns`, misiunile sunt îndepli-nite cu profesionalism de militari pasiona]ide meseria pe care [i-au ales-o. Pilo]ii auînv`]at s` zboare doar când sunt resurse.Mai nou, din ce \n ce mai mul]i zboar` cuspor la companii aeriene sau la MinisterulInternelor [i Reformei Administrative, undesunt motiva]i. Racheti[tii se preg`tescsârguincios pentru viitoarea tehnic`,mergând la aplica]ii cu un complex deosebitde fiabil... la nivelul anilor ’70-’80, în vremece radiolocatori[tii au devenit la fel de rarica [i piesele de muzeu. Tinerii fac orice sèvite garnizoanele mari, unde ar da întreagasold` numai pe chirie. Promo]iile au fost, \nunii ani… microscopice (13 absolven]i anulacesta la Academia For]elor Aeriene). {iexemplele pot continua.

An de an, armata nu a reprezentat oprioritate pentru diriguitorii no[tri, dovad`contrazicerile dintre realitate [i estim`riledintr-un document elaborat de chiardomniile lor. Asta într-o perioad` în careeconomia p`rea c` dispune de resurse.Acum a venit blestemata de criz` financiar`[i, implicit, buget de austeritate. Un cerc

vicios, în care sistemul militar pareprizonier. Pentru c`, dac` nu ar fi fost criza,armata oricum nu reprezenta o prioritate.

Exist`, din anul 2004, mantaua devreme rea folosit` obsesiv \n argumenta]iisemidocte: suntem în NATO, ce nevoieavem de avioane! Ignor#ndu-se faptul c`pentru a beneficia de securitate trebuie,la r#ndul tù, sa fii un furnizor desecuritate, conform obliga]iilor asumatede Rom#nia la aderare, conform tratatuluiNATO. Dar dac` peste c#]iva ani Alian]anu va mai exista?

Sigur, nu inten]ion`m s` ne speriemde drobul de sare, nici s` contest`mnecesitatea restructur`rii, reorganiz`rii [imoderniz`rii armatei. |ns`, dat` fiindrealitatea \nf`]i[at` de cifre, se pune, \n modfiresc, \ntrebarea: exist`, cu adev`rat, oviziune asupra sistemului militar?


Membri Euroavia, în vizit` la Muzeul Avia]iei

TUBUL

PITOT


Clasa a VIII-a B de la {coala nr. 178 din sectorul 1, Bucure[ti, a vizitat Muzeul Avia]iei cu ocazia Zilei Armatei. “Organiz`mac]iuni culturale (vizite, concursuri etc.) \n mod periodic, pentru a marca diferite anivers`ri importante ale societ`]ii rom#ne[ti”,

ne-a declarat Gabriela Hodor, liderul elevilor din {coala nr. 178

Un zbor

pentru Unire

REVISTE AERONAUTICEEDITATE |N ROMÂNIA

AERONAUTICAL MAGAZINESPRINTED IN ROMANIA

ROUEX 2008 Zâmbetul bobocilor - roaf.ro · CER SENIN Nr. 6 (101) 2008 3 Duminic`, 19 oc-tombrie...

Documents

Transcript of ROUEX 2008 Zâmbetul bobocilor - roaf.ro · CER SENIN Nr. 6 (101) 2008 3 Duminic`, 19 oc-tombrie...