frti de origine americane, carel& meaiuge tibetan[ ChiigyamEirea Gampo din Cape Breton,ftAana din America de Nord. EsteaFinue care The Wisdom of No(f99[), The Places that Scare You

Pema Ch

Fd'rtorid LiteraRominia

grgt 5/'8372

t&t

eRomtniei

&msl&cemfafadeneputinp /

CUPRINS

!

,f[

INTRODTJCERE

in 1995 mi-am luat un an sabatic. Timp de L2luni, practic nuam ficut nimic. A fost perioada marcat[ de cea mai profundiinspiralie spirituali din intreaga mea viafi. in linii mari, n-amflcut decAt si m[ relaxez,Am citit, am ficut drume(ii gi am dor-mit. Am g[tit qi am mAncat, am meditat gi am scris. Nu am avutun program, nici vreun proiect qi nici lucruri pe care,,trebuia"si le fac. Am reflectat la multe probleme in aceasti perioadicomplet deschisi, lipsitl de o organizare precisi. Pe de o parte,am inceput si citesc, fir[ grabl, transcrierile brute ale prelege-rilor pe care le-am linut intre 1987 qi 1994, adunate in douicutii de carton. Spre deosebire de disculiile din orele demeditagie dathun, care au alcituit cartea The Wisdom of NoEscape linyelepciunea situalieifdrd ie;ire) gi de exercifiile men-tale lojong,'care stau la baza c[rfii Start Where You Are lincepedin punctul tn care te aflil, aceste prelegeri plreau si nu aibi unpunct comun. Din timp in timp mi uitam la citeva transcrieri.Mi s-a p[rut c[ acoperi toati gama, de la stilul pedant la unulincAntitor. Era interesant, dar qi jenant si mi confrunt cuaceasti abunden{l de cuvinte ce imi aparfineau. Treptat, pemisuri ce citeam mai mult, am inceput s[ infeleg ci, intr-unfel, indiferent ce subiect alegeam, in ce fari sau an fineam

'tm11

CAnd totul se pribu;e;te in jurul tdu

cuvAntarea, vorbeam mereu despre aceleagi lucruri, la nesfArgit:nevoia profund[ de maitri (bunltatea plini de iubire) gi, por-nind de aici, trezirea unei atitudini de compasiune neinfricatifa{i de durerile noastre qi ale altora. Mi se pirea ci, in spatelefiecirei prelegeri, se afla ideea c[ putem pigi pe un teritoriucomplet nou gi ne putem relaxa intr-o situalie lipsiti de justifi-care. Cealalti temi de fond era dizolvarea tensiunii dualistedintre noi gi ei, dintre asta qi cealalti, dintre bine gi riu, adre-sAnd o invitafie acelor lucruri pe care de obicei le evitlm.Profesorul meu Chogyam Trungpa Rinpoche a descris aceastisitualie drept aplecare spre punctele ascufite. Mi-am dat seama,dintr-odatl, ci in toli acei gapte ani doar incercasem si infelegqi si comunic instrrrcfiunile utile qi indriznefe pe care TrungpaRinpoche le-a transmis elevilor sii.

Pe misurl ce revedeam materialele strAnse in cutii, aminleles ci mai am mult pini clnd voi reuqi si apreciez cum secuvine ceea ce mi s-a predat. Am mai infeles c[, puntnd in prac-tic[ sfaturile lui Rinpoche, cit de bine puteam, gi incercind si lecomunic celorlalli aceasti experienll a clii urmate de un elev,descoperisem un fel de fericire gi mullumire fundamentale pecare nu le cunoscusem pAni atunci. Mi-a venit si rid vlzind c[,exact aga cum spusesem adesea, imprietenirea cu propriiidemoni gi cu nesiguranfa pe care o aduc cu ei are drept efect orelaxare, o bucurie foarte simpll qi prea pufin evidenti.

Cam pe la )umltatea anului, editoarea mea Emily HilburnSel[ m-a intrebat, din intimplare, daci mai am prelegeri pe caresi le poati folosi pentru o a treia carte. I-am trimis cutiile decarton. Ea a citit transcrierile qi a avut inspirafia de a se adresaediturii Shambala Publications: ,,Avem o noul carte".

in urmitoarele qase luni, Emily a ales gi a schimbat qi a qtersgi a editat, iar eu am beneficiat de luxul de a continua si lucrezmai departe la fiecare capitol, dupa pofta inimii. Cind nu m[

12

odihneam, nu priveam oceadtotal absorbitl de aceste prdqurmitorul sfat:,, Relaxeazi-te t'probabil ci voi face vreunul imulli ani, iati-mi urmAndu-i i

Rezultatul colaboririi cu Eanimic timp de un an este a@

Sper ca ea s[ v[ incurajeze rs[ primili in inimi aceste irrv{gi curaj. Dac[ viafa dumnearruaici vefi gflsi suficiente sfaturi ilde tranzifie, suferifi in urma Isunteli nelinigtili din fire, aceddumneavoastri. Ideea de badse reaminteasci qi si fim incuqintflmpli gi s[ ne urmim calpe,

PunAnd in practic[ acestelung qir de inv[fitori ;i elevi drdovedit relevantl pentru unobignuite. Daci ei au putut €rgi au descoperit infelepciunee,

ii mu$umesc lui VidyadheuRinpoche, pentru ci gi-a dediotru c[ a dorit atit de mult slfenilor din Occident. Fie ce icontagioasl. Fie ca gi noi, la H,sattva gi fie si nu uitim ded.rar trebui privit drept o veste I

hesi lucruri, la nesfirqit:rpline de iubire) gi, por-ompasiune neinfricatlfi se pirea ci, in spatelerm pisi pe un teritoriurituafie lipsiti de justifi-nrea tensiunii dualistedintre bine qi r6.u, adre-re de obicei le evitim.rpoche a descris aceastln4ite. Mi-am dat seama,nr incercasem si infelegliznefe pe care Trungpa

ile strinse in cutii, amreusi si apreciez cum se:!des ci, punAnd in prac-Eeam, gi incercAnd s[ let ciii urmate de un elev,Fmire fundamentale peavenit si rAd vizind c[,prietenirea cu propriiirc cu ei are drept efect or pufin evident[.EEa mea Emily Hilburnmi am prelegeri pe carea I-am trimis cutiile deinspiralia de a se adresaI o noui carte".rr qi a schimbat qi a qtersI de a continua si lucrezfta inimii. Cind nu m[

lntroducere

odihneam, nu priveam oceanul sau nu urcam pe dealuri, eramtotal absorbiti de aceste prelegeri. Odati, Rinpoche mi-a daturmitorul sfat: ,,Relaxeazd,-te qi scrie". in acel moment nu p[reaprobabil ci voi face vreunul dintre aceste lucruri, dar, dup[mulli ani, iati-mi urmAndu-i instrucliunile.

Rezultatul colaboririi cu Emily gi al faptului ci nu am ficutnimic timp de un an este aceasti carte.

Sper ca ea si vi incurajeze si v[ imp[cafi cu propria viali gisi primi(i in inim[ aceste invilituri despre onestitate, bunltategi curaj. Daci viafa dumneavoastri este haotici qi plinfl de stres,aici veli gisi suficiente sfaturi utile. Daci vi aflali intr-o perioad[de tranzilie, suferifi in urma unei pierderi sau, pur qi simplu,sunteli neliniqtifi din fire, aceste invilituri sunt potrivite pentrudumneavoastr[. Ideea de bazi este ci tofi avem nevoie s[ nise reaminteasci qi s[ fim incurajali si ne relaxim indiferent ce seintdmpli qi si ne urmim calea, orice obstacol am intAmpina.

PunAnd in practici aceste instrucfiuni, ne al[turim unuilung qir de invlfltori gi elevi datoriti clrora dharma budist[ s-adovedit relevantl pentru urcugurile qi coborAqurile viefiiobignuite. Daci ei au putut si se imprieteneasci cu propriul egogi au descoperit in{elepciunea, inseamni ci putem gi noi.

ii mu$umesc lui Vidyadhara, Venerabilul Chdgyam TrungpaRinpoche, pentru ci gi-a dedicat intreaga via[[ dharmei qi pen-tru ci a dorit atit de mult si transmitl esenla acesteia cet[-fenilor din Occiderit. Fie ca inspirafia primiti de la el si fiecontagioasi. Fie ca gi noi, la fel ca el, si ducem viafa unui bodhi-sattva gi fie s[ nu uitim declarafia lui, conform cireia,Haosular trebui privit drept o veste foarte buni".

Pene CHoonoNMi.Nisrrnre Genrpo

PreeseNr Blv, Noue ScognL996

13

Acomodarea cu frica

:

Frica este o reac{ie naturald.icdnd te apropii de adevd.r.

A porni pe calea spirituali e ca qi cum ai urca intr-o barcifoarte mici qi ai naviga pe apele oceanului, in ciutarea unorteritorii necunoscute. Practica intensi, din toati inima, aducecu sine inspirafia, dar mai devreme sau mai tirziu ne confrun-tim qi cu frica. in mintea noastri., atunci cAnd vom ajunge laorizont, urmeazi si cldem de pe marginea lumii. Asemeneatuturor exploratorilor, suntem atragi de ideea de a descoperi ceanume se afl[ acolo, firl s[ qtim, deocamdati, dac5. avem cura-ful si infruntim acel ceva.

Daci budismul ne trezeqte interesul gi decidem si descope-rim ce anume are de oferit, vom constata curind ci exist[abordiri diferite. P.rin vipassana incepem s[ practicim mind-fulness, fiind total prezenfi in toate activitifile qi gindurilenoastre. Prin practicazen ascult[m inv[f[turi despre lipsa desubstanfi gi suntem provocali s[ ne conectlm la claritatea fIr[limite a minfii. invifiturile vajrayana ne prezint[ conceptul defolosire a energiei fieclrei situafii, orice fapt intimplat fiindperceput ca inseparabil de starea de trezire. Oricare dintreaceste abordiri ne poate capta atenfia qi ne poate alimenta

15

Cind totul se pribuge;te in jurul tau

dorinfa de a explora mai departe, dar daci dorim s[ trecemdincolo de suprafafi qi si practicim f[ri qoviire, este inevitabilca,la un moment dat, si simlim frici.

Frica este o experienf[ universall. Chiar gi cele mai miciinsecte o simt. inaintdm prin valuri gi aproape ci atingem cudegetele actiniile larg deschise, iar ele se inchid. Orice acliunespontanl are acelaqi rezultat. Nu e grav ci simfim fric[ atuncicAnd intilnim necunoscutul. Este o dovadi ci srtntem vii, esteceva obiqnuit pentru noi to!i. Reacfion[m cind existi riscul desinguritate, de moarte sau cAnd nu avem nimic care s5. nesusfini. Frica este o reaclie naturali cAnd te apropii de adevir.

Dac[ luim hotirirea si r[minem pe loc, experienla devineuna foarte vie. Lucrurile devin foarte clare atunci cdnd nuexisti cale de scipare.

in timpul unei perioade indelungate de retragere in medita-fie am avut ceea ce mi s-a plrut a fi o relevafie copleqitoare: aminleles ci nu putem trii in prezent qi, in acelaqi timp, derula inminte propriile poveqti! Pare evident, gtiu, dar cind descoperitu insufi lucrul acesta, se produce o schimbare. in momentulprezent, impermanenfa se reveleazi cu claritate; la fel qi com-pasiunea, uimirea qi curajul. $i, de asemenea, frica. De fapt,oricine se afli in pragul unei situafii necunoscute, cu totul inprezent, f[ri un punct de referinfi, are senzafia ci ii lipsegteplmAntul solid de sub picioare. Asta se intAmpl[ atunci cflndinfelegerea noastri pltrunde adinc, cind descoperim cimomentul prezent este un loc destul de vulnerabil qi c[ acestfapt poate fi rlscolitor qi delicat in acelaqi timp.

Atunci cAnd lncepem explorarea, avem tot felul de idealurigi aqteptiri. Clutim rispunsuri care s[ satisfac[ foamea pecare o simfeam de multl vreme. Dar ultimul lucru pe care ni-ldorim este si continuim a fi dominafi de fricl. Desigur, oame-nii incearci si ne avertizeze. imi amintesc cum, atunci cind

16

am primit pentru prima datllinstructoarea mi-a prezentrtlla modul in care trebuia sidrog, si nu pleci de aici crezilintoarce spatele stirilor de idlume avertisment care si rexact contrariul.

Vorbim aici despre efortuliliariza. cu ea, de a o privi drrqlrezolva probleme, ci pentrula vedea, auzi, mirosi, gusta Icdnd incepem cu adevirat sllmai umili. Nuva mai rimircare o aduce insistenfa asqlapare inevitabil, va fi respindpulin cite pufin, mai deparGpracticl nu are nimic de-a Idescoperiri sunt legate mai dmuri continuu.

Instrucliunile despre mindsau despre lucrul cu eneryiifaptul de a fi prezenli ne tirrt{punctul din timp gi spafiu toprim in loc qi nu dim cursiinvinovilim pe ceilalli;i nu(faf[ in faf[ cu 6 inhsfalg.l€{conceptual. De asemenea, idAga cum a spus odatl, atl,,Natura de Buddha, inteliggobligindu-ne si devenim red

Am participat odati la o Irituale ale unui birbat, in It

tErte, dar daci dorim si trecemrthim firi goviire, este inevitabil}Lr frica.niuersali. Chiar qi cele mai micinvaluri;i aproape ci atingem cur, iar ele se inchid. Orice acliune, Nu e grav cI simfim fricl atunci,Este o dovadl c[ suntem vii, esteIeactionam cAnd exist[ riscul declnd nu avem nimic care si nemrale cind te apropii de adevir.hinem pe loc, experienla devine:rin foarte clare atunci cAnd nu

Hungate de retragere in medita-Ita fi o relevafie copleqitoare: am--nt gi, in acelaqi timp, derula inicvident, gtiu, dar cAnd descoperifdnce o schimbare. in momentultdeazi cu claritate; la fel qi com-! $, de asemenea, frica. De fapt,idtuafii necunoscute, cu totul inlringi, are senzatia ci ii lipseqte!rc. Asta se tntAmpli atunci cinddc adinc, cAnd descoperim clfdestul de vulnerabil qi ci acestIin acelaqi timp.Itrarea, avem tot felul de idealurihri care si satisfaci foamea per. Dar ultimul lucru pe care ni-lhrinati de frici. Desigur, oame-I lrri amintesc cum, atunci cAnd

Acomodarea cu frica

am primit pentru prima datl instrucfiuni in vederea meditaqiei,instructoarea mi-a prezentat tehnica qi indrumlri referitoarela modul in care trebuia s[ o practic, iar apoi a spus: ,,Dar, terog, si nu pleci de aici crezind c[ meditalia este un prilej de aintoarce spatele stirilor de iritare". Cumva, ins5., nu existl pelume avertisment care si. ne convingi. De fapt, efectul esteexact contrariul.

Vorbim aici despre efortul de a cunoaqte frica, de a ne fami-

liariza cu ea, de a o privi drept in ochi - nu ca pe un mod de arezolva probleme, ci pentru a ne dezv[fa de vechiul mod dea vedea, auzi, mirosi, gusta qi gAndi. Adev[rul este ci, atuncicind incepem cu adevlrat si facem toate acestea, devenim totmai umili. Nu va mai rimine prea mult loc pentru aroganla pecare o aduce insistenfa asupra unor idealuri. Aroganta, careapare inevitabil, va fi respinsi constant prin curajul de a p[gi,pufin cite pufin, mai departe. Genul de descoperiri ficute prinpractici nu are nimic de-a face cu credinfa in ceva. Acestedescoperiri sunt legate mai degrabi de curajul de a muri, de amuri continuu.

lnstrucfiunile despre mindfulness, sau despre vidul interior,sau despre lucrul cu energia se referl, toate, la acelaqi lucru:faptul de a fi prezenli ne lintuiegte aici qi acum. Ne pironeqte inpunctul din timp qi spaliu in care ne afllm. Atunci cind neoprim in loc gi nu d[m curs impulsurilor, nu le reprim[m, nu-iinvinov[flm pe ceilalli qi nu ne invinovilim pe noi inqine, stimfafil in fa![ cu o intrebare deschis[ la care nu existfl un r[spunsconceptual. De asemenea, stim fa[{ in fafi cu inima noastri.Aqa cum a spus odatl, atAt de elocvent, unul dintre elevi:,Natura de Buddha, inteligent deghizati in frici, ne d[ quturi,obligindu-ne si devenim receptivi".

Am participat odatl la o prelegere despre experienfele spi-rituale ale unui b[rbat,"in India din anii 1960. El spunea ci

t7

Cdnd totul se prabu$efte in jurul tiu

e hotirat s[ scape de emo{iile negative. Se lupta cu furia qi cudorin{a cirnii; se lupta cu lenea qi mAndria. Dar mai mult decAtorice iqi dorea s[ se descotoroseasci de fric6. profesorul lui demeditalie ii spunea mereu si nu se mai lupte, dar el consideraci acesta este doar un alt fel de a=i explica modul in care s[ igidepiqeascI obstacolele.

in cele din urmi, profesorul l-a trimis si mediteze intr-ocabani mic[, la poalele munfilor. A inchis uga qi s-a aqezat pentrupractici, iar cdnd s-a intunecat, a aprins trei lumanflri mici. pe lamiezul nopfii a auzit un zgomot in colgul camerei qi, prin intune-ric, a zirit un $arpe foarte mare. I s-a pirut c[ seam[ni cu o cobr6regali. stitea chiar in fafa lui, leglnandu-se. Toati noaptea a statperfect treaz, cu ochii pe garpe. Era atAt de speriat, incit nu s-aputut miqca. Nu exista nimic in afari de qarpe, de el gi de frica lui.

chiar inainte de risirit s-a stins qi ultima luminare, iar el alnceput s[ pling[. Nu de disperare, ci cu cilduri. A simfit dorultuturor animalelor gi al oamenilor de pe p6mAnt; le_a infelesalienarea gi lupta interioari. Toati meditaqia lui nu fusese decato mai mare separare qi o lupta mai puternic[. A acceptat - cuadevirat, din toatfl inima - ci era furios qi gelos, ci opunearezistenfi qi se lupta cu situafiile qi ci ii era frici. A acceptatfaptul ci mai era, de asemenea gi foarte prefios - indiferentdaci era infelept sau prost, bogat sau sirac - qi c[ avea profun-zimi de nepitruns. A simfit atit de multi recunoqtinfl, incits-a ridicat in intuneric, s-a indreptat spre qarpe qi s-a inclinat infafa acestuia. Apoi a adormit buptean pe podea. cind s-a trezit,garpele dispiruse. Nu qi-a dat seama niciodati dac6 fusesevorba doar de imaginafia lui sau dac[ garpele se afrase intr-ade-vir acolo, gi nici nu pirea s[ aibi importanfl, Aqa cum ne-aspus la finalul prelegerii, faptul c[ stituse atAt de mult inprezenfa fricii in acea noapte a risipit toate dramele, iar el areuqit si se conectezelalumea din jur.

18

Nimeni nu ne spune si nu maifrqse spune s[ ne apropiem de ea, si rilfamiliariz[m cu frica. Odati l-erKobun Chino Roshi cum se raportepuns: ,,Sunt de acord. Sunt de acoaf.de obicei este s[ o indulcim, si o rs[ ne distragem aten{ia, dar in ori-

Nu avem nevoie de o astfel de ilrea de fric[ este ceea ce facem in mdem cu firea la cea mai mici urmapropie qi fugim de ea. E bine sii 1pentru a fi duri cu noi ingine, ci pernecondilionatl. Nimic nu e mai lrpicilim cu privire la momentul pn

Totuqi, uneori nu mai avem rrrrlnu mai avem $anse de sclpare. [n trurile spirituale cele mai profun&;Nu mai avem unde s5. ne ascundenmai clar decA't oricine altcineva- llin{elegem c[, de$i nu putem infrrtotugi dezvilui toate invifiturile dr

Aqadar, data viitoare cind vi r:considera norocogi. Acela este nrfiDe obicei credem ci oamenii curAdevlrul este ci ei cunosc frica in

Atunci cind m-am cisatorit, runul dintre oamenii cei mai curalll-am intrebat de ce, mi-a risprrn.coasi, totugi imi iau avint qi meryl

Solufia este si continuim sa erymicar atunci ctnd descoperim ci Iinchipuiam. Vom descoperi astar

trg'tiYe- Se lupta cu furia gi curg mAndria. Dar mai mult decAtEsci de frici. Profesorul lui den se mai lupte, dar el considerab a-i explica modul in care si igi

uI l-a trimis si mediteze intr-or A inchis uqa qi s-a agezat pentru;eaprins trei lumAniri mici. pe lath colqul camerei gi, prin intune-ilra pirut ci seamini cu o cobri6lnAndu-se. Toati noaptea a stat:. Era atAt de speriat, incAt nu s-aSri de garpe, de el qi de frica lui.rtins gi ultima lumd.nare, iar el anre, ci cu cildurl. A simfit doruldlor de pe plmint; le-a infeles!i meditafia lui nu fusese decAti rnei puternici. A acceptat - cuI era furios gi gelos, ci opuneaple li ci ii era fricl. A acceptatn gi foarte pre{ios - indiferentF sau sirac - gi c[ avea profun-ft de multi recunoqtinfi, incAt:1*at spre garpe qi s-a inclinat in;6tean pe podea. CAnd s-a trezit,t seama niciodati daci fusesetdace garpele se aflase intr-ade-lbi importanfi. Aqa cum ne-atnl ci stituse atit de mult ine risipit toate dramele, iar el adin jur.

Acomodarea cu frica

Nimeni nu ne spune si nu mai fugim din fafa fricii. Rareori nise spune si ne apropiem de ea, si rlmAnem lintuili locului, s[ nefamiliarizlm cu frica. Odatl l-am intrebat pe maestrul zenI(obun Chino Roshi cum se raporta el la frici qi acesta mi-a ris-puns: ,,Sunt de acord. Sunt de acord". Dar sfatul Pe care il primimde obicei este s[ o indulcim, si o netezim, si luim o pastill sausi ne distragem atenli4 dar in orice caz si o alungim.

Nu avem nevoie de o astfel de incurajare, deoarece disocie-rea de frici este ceea ce facem in mod firesc. De obicei ne pier-dem cu firea la cea mai micfl urmi de fricl. O simlim ci seapropie qi fugim de ea. E bine s[ qtim ci aclionlm aqa - nupentru a fi duri cu noi ingine, ci pentru a dezvolta compasiuneanecondilionatil. Nimic nu e mai trist decAt modul in care nep[c[lim cu privire la momentul prezent.

Totuqi, uneori nu mai avem unde fugi; totul se destraml qinu mai avem ganse de sclpare. in asemenea momente, adevl-rurile spirituale cele mai profunde par destul de clare qi fireEti.Nu mai avem unde si. ne ascundem. Vedem totul foarte clar -mai clar decd't oricine altcineva. Mai devreme sau mai tArziuinlelegem ci, deqi nu putem infrumusela frica, ea ne poatetotugi dezv[lui toate invif[turile despre care am auzit sau citit.

Agadar, data viitoare.cind v[ veli intfllni cu frica, vi puteliconsidera norocogi. Acela este momentul in care apare curajul.De obicei credem c[ oamenii curajogi nu qtiu ce este frica.Adevirul'este c[ ei cunosc frica in intimitatea ei.

Atunci cAnd m-am cisitorit, soful meu mi-a spus ci suntunul dintre oamenii cei mai curajoqi pe care ii cunoaqte. CAndl-am intrebat de ce, mi-a rispuns ci., deqi sunt teribil de fri-coas[, totuqi imi iau avint qi merg inainte oricum.

Solufia este s[ continuim si explorim, si nu renunlflm nicimicar atunci cAnd descoperim ci lucrurile nu stau a$a cum neinchipuiam. Vom descoperi asta mereu, iar qi iar. Nimic nu este

19

hnhrrh,

Cdnd totul se prebulette in jurul teu

aqa cum credem. Pot afirma asta cu t*rie. Vidul interior nu esteceea ce credeam noi ce este. $i nici mindfulness-ul qi nici frica.Compasiunea - nici atAt. Dragostea. Natura de Buddha. Curajul.Acestea sunt cuvinte de cod ce desemneazi lucruri pe care nule cunoagtem in mintea noastri., dar pe care origare dintre noi lepoate cunoagte prin experienfl. Sunt cuvinte care fac trimiterela ce anume este cu adevirat viafa atunci cAnd lislm lucrurilesi se pribugeasci qi ne lisim fintuifi in momentul prezent.

Cdnd totul se prabus

Cdnd totul *1a. ceva nestiut, tesfid I

Si sd nu ddmform,itspirituala nu tpt

F

Ministirea Gampo este un loccontopesc. Orizontul se tntin&plutesc pesclrugi qi corbi. PrivruriaEi care amplifici sentimentulplus, fiind o ministire, sunt foarlnu existi minciunl, nici furt, nir

Mlnlstirea Gampo a fost unTrungpa Rinpoche mi-a cerut din sfflrgit, am ajuns acolo. Prezrpentru a-mi testa dragostea fafirece in primii ani am avut sentir

Ceea ce mi s-a intimplat atrmfost c[ totul s-a prlbuEit. Toate Hfelurile in care mi amigeam, tdimaginea bine lustruiti - totul r

iuwilil71V,1tfrn),amnd

20