Prezentare Tari Reprezentative Din Ue

8/16/2019 Prezentare Tari Reprezentative Din Ue

1/31

LOCUL !I ROLUL RECUNOSCUT BISERICILOR ÎN GRECIA

În ultimele dou! milenii, cre"tinismul a avut un rol deosebit de important în istoria poporuluigrec. Dac!, începând cu secolul al IV-lea, cre"tinismul a fost profund marcat de personalit!#i formate

într-o atmosfer ! plin! de valorile spiritualit!#ii grece"ti, în timpul ocupa#iei otomane, credin#aortodox! le-a oferit elenilor posibilitatea de a supravie#ui ca "i neam, având în Biserica Ortodox! unsimbol al identit!#ii na#ionale "i o garan#ie a unei morale sociale. Astfel, dup! c!dereaConstantinopolului, Biserica Ortodox! a fost singura institu#ie care a supravie#uit "i care a jucat unrol important, nu numai religios, ci "i social "i cultural.

În timpul insurec#iei din 1821 a ap!rut mai evident tipul de rela#ie ce se urm!rea a se realizaîntre Biseric! "i Stat. Constitu#iile Greciei precizau c! religia Ortodox! oriental! este “dominant!”sau “religie de Stat” "i asigurau membrilor celorlalte confesiuni "i grup!ri religioase libera practic! areligiei lor. Aceast! strâns! leg!tur ! dintre Biseric! "i Stat nu a acordat îns! acestuia din urm!

puterea "i dreptul de a interveni în organizarea "i în domeniul decizionar al acestei Biserici.

Constitu#iile din timpul insurec#iei nu con#in nici o dispozi#ie relativ! la dreptul Statului de a legiferaîn materie bisericeasc!.Dup! instaurarea monarhiei absolutiste, Statul a devenit autoritatea legislativ! exclusiv! pentru

tot ceea ce prive"te Biserica, prin aceasta în#elegându-se c! ini#iativele Bisericii Ortodoxe erauconcretizate prin acte ale puterii legiuitoare a Statului. Dispozi#ia Constitu#iei din 1844 privind“preponderen#a Statului conform cu legea” n-a fost reluat! în constitu#iile din 1864, 1911, 1927 "i1952. Aceast! dispozi#ie a ap!rut doar în textul constitu#ional din 1968.

Datorit! faptului c! într-o astfel de coabitare interven#ia Statului putea s! fie deranjant! pentruBiseric!, Articolul 1 paragraful 5 din Constitu#ia anului 1968 prevede c! nici un proiect sau

propunere de lege privind organizarea "i administrarea Bisericii nu va fi discutat! f !r ! consultareaSfântului Sinod, f !r ! s! fi expirat un termen de 20 de zile în care aceast! consulta#ie s! nu fi fost

prezentat!.

a) Actualul statut juridic al cultelor

Nevoia de subliniere a autonomiei Bisericii în Statul elen a dus "i la introducerea în Constitu#iadin 1975 a unor garan#ii în acest sens. Articolul 72 paragraful 1 al Constitu#iei din 1975, în vigoareazi, cuprinde o dispozi#ie similar !, care subliniaz! c! proiectele "i propunerile de lege în leg!tur ! cumateria vizat! de articolele 3 "i 13 din Constitu#ie1 sunt discutate doar în Adunarea plenar ! aParlamentului "i în nici un caz în sesiunea de var !2. Prin aceasta, Adunarea constituant! în#elege s! acorde garan#ii c! problema religioas! face parte dintre domeniile c!rora le este acordat! oimportan#! particular !. Problemele legate de libertatea religioas! "i statutul constitu#ional al BisericiiOrtodoxe din Grecia, cuprinse în cele dou! articole, sunt protejate astfel de un eventual tratamentsuperficial.

Juri"tii greci3 precizeaz! c! în Grecia autonomia statutar ! a Bisericii Ortodoxe este deplinasigurat!, cu toate c! ea constituie o persoan! juridic! de drept public, pentru care Parlamentul elen

1 Cele dou! articole se refer ! la pozi#ia juridic! a Bisericii Ortodoxe "i lalibertatea de cult.

2 Charalambos Papastathis, “Etat et Eglises en Grèce” , în GerhardRobbers (ed.), Etat et Eglises dans l’Union européenne, Nomos, Baden-

Baden, 1997, p. 81.

3

Ioannis Koukiadis, Charalambos Papastathis, “Droit du travail et religionen Grèce” în Consortium Européen pour l’Etude des relations Eglise-Etat , Les Eglises et le droit du travail dans les pays de la Communauté


2/31

2

este un corp legislativ competent. “În Adunarea plenar ! a Camerei Deputa#ilor sunt discutate "ivotate regulamentele "i proiectele de lege în leg!tur ! cu alegerea de deputa#i "i în leg!tur ! cu materiavizat! de articolele 3, 13, 27, 28 "i 364. Discutarea "i votarea actelor normative privind BisericaOrtodox!, nu d! dreptul Statului de a interveni în organizarea "i administrarea Bisericeasc!, Statulavând în aceste cazuri doar rolul de a investi cu putere de lege actele "i ini#iativele promovate de

c!tre Biseric!. Cea mai controversat! prevedere legal! în ceea ce prive"te rela#ia Biseric!-Stat înGrecia este cea a articolului 3 al Constitu#iei din 1975 care, precum toate Constitu#iile grece"tianterioare, desemneaz! religia Bisericii Ortodoxe orientale a lui Hristos ca “religie dominant!”. Lanivel european este criticat faptul c! doar cultul ortodox este garantat prin Constitu#ie, dar cu toateacestea, aceast! precizare nu aduce prejudiciu celorlalte confesiuni "i nici o diferen#! aparent! nudistinge regimul constitu#ional al diferitelor culte.

Articolul 3 aliniatul 1 din Constitu#ie con#ine principiile fundamentale care privesc pozi#iaBisericii din Grecia "i a Bisericii Ortodoxe în general în Statul grec: “Religia dominant! în Greciaeste cea a Bisericii Ortodoxe Orientale a lui Hristos. Biserica Ortodox! greac! recunoa"te ca "iconduc!tor pe Domnul Nostru Iisus Hristos "i este indisolubil legat! prin dogm! de marea Biseric! aConstantinopolului "i de toate celelalte Biserici cre"tine de aceea"i dogm!, observând imuabil, ca "i

acelea, Sfintele Canoane apostolice "i sinodale, la fel ca "i Sfintele Tradi#ii... Regimul ecleziasticexistent în câteva regiuni ale Statului nu este contrar dispozi#iilor din paragraful precedent”. Putemobserva din con#inutul acestui articol urm!toarele:

1. Confesiunea ortodox! constituie religia dominant!.2. Biserica Greciei este indisolubil legat! spiritual de Patriarhia Ecumenic! de Constantinopol "i

de toate celelalte Biserici Ortodoxe.3. Biserica este auto-administrat!.4. Regimul autocefal existent este men#inut.În leg!tur ! cu prima observa#ie, trebuie precizat faptul c! acest caracter de “religie dominant!”

nu este proclamat în detrimentul altor confesiuni, ci este o consecin#! a faptului c! în covâr "itoareamajoritate, cet!#enii eleni sunt membri ai Bisericii Ortodoxe. Biserica este numit! astfel pentrucaracterul ei na#ional, dominând prin rolul "i locul pe care l-a ob#inut prin activitatea ei în societateaelen!. Nu numirea provoac! acest caracter dominant, ci realitatea a provocat aceast! recunoa"tere arolului Bisericii f !cut! prin men#iunea constitu#ional!.

Con#inutul juridic al termenului “dominant!” ar putea fi prezentat dup! cum urmeaz!:1. Ortodoxia constituie religia oficial! în sensul c! i se recunoa"te meritul de a fi religia

practicat! "i respectat! de covâr "itoarea majoritate a grecilor, aceasta neînsemnând, dup! cum vomvedea în continuare, c! celelalte religii sau grup!ri religioase nu au dreptul de a exista "i de a seorganiza liber.

2. Biserica ce exprim! aceast! dogm! dispune de o personalitate juridic! proprie. În ceea ce prive"te situa#ia ei juridic!, ea este o persoan! moral! de drept public, cum sunt "i diversele sale

organisme

5

. Personalitatea juridic! de drept public recunoscut! Bisericii Ortodoxe vine s! confirmerolul public pe care îl are aceast! confesiune, "i în nici un caz nu se constituie în criteriu dediscriminare. O parte a doctrinei juridice grece"ti, ce-i drept, nu în totalitate, sus#ine c! BisericaRomano-Catolic!, ca "i Biserica protestant! din Grecia, sunt persoane juridice de drept public, ceeace antreneaz! ca "i consecin#! faptul c! exerci#iul actelor de administra#ie public! nu apar #ine numaiautorit!#ilor religiei dominante, ci "i ale confesiunilor cunoscute6. Celelalte confesiuni "i tendin#ereligioase recunoscute se bucur !, la fel, de mai multe privilegii. Acest fapt poate fi ilustrat "i prin

preciz!rile articolului 6 paragraful 1 aliniatul c. al legii 1763/1988, privind “recrutarea cet!#enilorgreci”, fiind precizat! scutirea de la înrolare a preo#ilor, c!lug!rilor "i novicilor, fie c! sunt ortodoc"i

Européenne, Madrid, 1993, p. 115.4

Art. 72, paragraful 1 din Constitu#ia Greciei.5 Art. 1 paragraful 4 din Legea nr. 590/1977, în leg!tur ! cu Cartea statutar ! a Bisericii Greciei.6 Conform art. 1368 din Codul Civil.


3/31

3

sau apar #in altor religii. To#i slujitorii cultelor: cre"tini ortodoc"i, catolici, musulmani, israeli#i, dar deasemenea to#i slujitorii religiilor cunoscute -dup! o decizie (3601/19907) a Consiliului de Stat- suntdispensa#i de serviciul militar.

Într-un sens larg, Biserica Greciei cuprinde Mitropoliile, bisericile parohiale, m!n!stirile,“Apostoliki Diakonia”8 "i Centrul interortodox îns!rcinat cu promovarea rela#iilor Bisericii

Ortodoxe din Grecia cu celelalte Biserici Ortodoxe9 . Parohia, ca "i Episcopia, este o persoan! juridic! de drept public "i este instituit! prin decret preziden#ial, aceasta neînsemnând c! parohiile arfi întemeiate la ini#iativa puterii de Stat. M!n!stirile sunt la fel, persoane juridice de drept public10, întimp ce celelalte organiza#ii ale Bisericii, de exemplu organiza#iile filantropice, func#ioneaz! ca "i

persoane morale de drept privat11.Statul poart! mare interes pentru Biseric!, aceasta bucurându-se de un tratament special.

Anali"tii europeni critic! adesea faptul c! acest tratament nu se r !sfrânge întru totul "i asupracelorlalte confesiuni. Având în vedere ponderea Bisericii Ortodoxe fa#! de cea a tuturor celorlalteculte, în nici un caz prezen#a public! a acestora din urm!, din motive logice, nu ar putea fi comparat! cu cea a ortodoc"ilor. Anali"tii observ! îns! c! aceast! discrepan#! nu poate fi considerat! ca oînc!lcare a principiului constitu#ional de egalitate religioas!12. Trebuie s! men#ion!m c!, de"i

Biserica Ortodox! este recunoscut! ca Biseric! dominant!, celelalte Biserici se bucur ! de untratament egal, propor #ional cu num!rul credincio"ilor fiec!rei confesiuni.

Biserica Ortodox! este prezent! în cea mai mare parte a manifest!rilor oficiale de Stat:ceremonii na#ionale, prest!ri de jur !mânt din partea parlamentarilor etc.13 majoritatea covâr "itoare a

popula#iei "i deci a parlamentarilor fiind de confesiune ortodox!. Aceasta nu exclude posibilitatea deorganizare de ceremonii la care s! fie invita#i participan#i ai diferitelor culte.

De obicei, cre"tinii neortodoc"i sunt regrupa#i în corpora#ii de drept privat14 , libertatea lor fiindgarantat! o dat! cu garantarea libert!#ii con"tiin#ei religioase prin Articolul 13. Aceast! libertate “esteinviolabil!”. A se bucura de libertate public! "i de drepturi civice este un drept care apar #ine tuturorcet!#enilor "i nu depinde de convingerea religioas! a fiec!ruia.

Con"tiin#a religioas! "i convingerile religioase, nereligioase sau atee, la fel ca "i devia#iiledogmatice sau administrative ale tuturor religiilor "i ale fiec!rui om în parte, sunt protejate în cadrullegalit!#ii: “Nimeni nu poate, pe baza convingerilor religioase, s! fie exceptat de la îndeplinireaobliga#iilor c!tre Stat sau s! refuze s! se conformeze legii”15

Constitu#ia elen! asigur ! totodat! "i libertatea de manifestare religioas!. Articolul 14 subliniaz! libertatea de exprimare: “Fiecare poate s! exprime "i s! difuzeze gândurile sale oral, prin scris sau

prin vocea presei, observând legile de Stat”. Toate religiile cunoscute sunt libere "i practicile de cultse exercit! f !r ! tulburare sub protec#ia legii, dar nu este permis ca exerci#iul cultului s! aduc! atentatla ordinea public! sau a bunelor moravuri.

Personalul de cult al tuturor religiilor cunoscute este supus la aceea"i supraveghere din parteaStatului "i la acelea"i obliga#ii, ca "i cel al religiei dominante”16.

Articolul 16 paragraful 2 din legea fundamental! elen!, se refer ! la libertatea educa#iei:“Înv!#!mântul constituie o misiune fundamental! a Statului "i are ca obiectiv educa#ia moral!,

7 Na#iunile Unite, CERD 6 C/210/ADD 1, 30 sept. 1991, nr. 45.8Institu#ie bisericeasc! îns!rcinat! cu planificarea organiz!rii "i punerii în practic! a misiunii culturale "i spiritualeortodoxe, conform art. 40 din Legea nr. 590/1977.9 Cartea statutar ! a Bisericii Ortodoxe grece"ti, art. 41.10Charalambos Papastathis, “Etat et Eglises...” , p. 92.11Vasilios N. Macrides, “La tension entre tradition et modernité en Grèce” în Religions et laïcité dans l’Europe de douze,Syros, Paris, 1994, p. 75.12 Vasilios N. Macrides, “La tension entre ...”, p. 75.13 Vasilios N. Macrides, “La tension entre ...”, p. 78.14

Charalambos Papastathis, “Etat et Eglises...”, p. 91.15 Art. 4 "i 13 paragraful 1 din Constitu#ia Greciei.16 Art. 13 paragrafele 1,2,3 din Constitu#ia Greciei.


4/31

4

cultural!, profesional! "i fizic! a elenilor, dezvoltarea unei con"tiin#e na#ionale "i religioase, la fel "iformarea lor ca cet!#eni liberi "i responsabili”. Fiecare cult are dreptul s! desf !"oare activit!#ieduca#ionale proprii, dar datorit! faptului c! num!rul de copii care nu sunt de confesiune ortodox!,dintr-o institu#ie de înv!#!mânt, este foarte mic, neexistând posibilitatea form!rii de grupe compacte,înv!#!mântul religios este organizat de c!tre Biserica Ortodox!, celelalte culte putând s! desf !"oare

programe similare în cadrul activit!#ilor proprii.Au fost "i sunt câteva voci care sus#in c! egalitatea religioas! ar fi înc!lcat!, mai ales în ceea ce

prive"te angajarea personalului didactic în "coli "i gr !dini#e. Problema a fost pus! pentru început înleg!tur ! cu cadrele didactice din înv!#!mântul primar public sau privat neconfesional. Un înv!#!tor alunei "coli publice a fost concediat datorit! adeziunii sale la cultul Martorilor lui Iehova. Consiliul deStat la care el a declarat recurs, a statuat prin decizia 1417 din 1949 c! este necesar pentru fiecareînv!#!tor s! fie de credin#! ortodox!, deoarece el trebuie s! predea religia "i s!-"i conduc! elevii laceremoniile religioase, sau s! îndeplineasc! eventual alte datorii specifice care presupun apartenen#ala confesiunea ortodox!. Consiliul de Stat a admis c! de fapt convingerile religioase ale înv!#!toruluiconcediat "i atitudinea pe care a adoptat-o provocau un comportament incompatibil cu func #ia deînv!#!tor.

Motivul principal pentru care aceast! decizie nu a anulat concedierea cadrului didactic a fost c! el este obligat s! predea toate materiile "i deci "i religia. Deoarece to#i elevii erau de confesiuneortodox!, înv!#!torul a fost obligat s! predea religia ortodox!. Neconformându-se la aceast! cerin#!,el a fost obligat s! p!r !seasc! acel post.

Punerea în practic! a Legii nr. 1771/1998 a reu"it s! clarifice situa#ia în leg!tur ! cu predareaorelor de religie. Deoarece înv!#!mântul religios nu poate s! fie realizat decât de c!tre cadredidactice ortodoxe, în cazul în care un înv!#!tor apar #ine altei confesiuni, aceste ore vor fi predate dec!tre un alt înv!#!tor de confesiune ortodox!.

Analizând cazurile men#ionate, observ!m c! preocuparea Statului nu este în nici un fel de a proteja de o manier ! abuziv! Biserica Ortodox!, ci de a crea condi#iile adecvate pentru exercitareadreptului de instruc#ie religioas! conform apartenen#ei religioase a elevilor.

În "colile secundare, înv!#!mântul ortodox este predat de c!tre licen#ia#i ai Facult!#ii deTeologie. Ei sunt func#ionari publici "i sunt pl!ti#i de c!tre Stat.

Conform cu principiul libert!#ii de con"tiin#! prev!zut de articolul 13 al Constitu#iei, elevii dealt! confesiune decât cea ortodox! pot s! cear ! dispensarea de aceste cursuri, deoarece p!rin#ii audreptul s!-"i creasc! copiii dup! convingerile religioase pe care le prefer !.

Criticii sistemului legislativ grec nu ezit! s! identifice ca un caz de intoleran#! prevedereaarticolului 33 paragraful 2 din Constitu#ia elen!, care se refer ! la faptul c! Pre"edintele trebuie s! depun! jur !mânt în numele Sfintei Treimi. Pentru a r !spunde la aceast! acuza#ie, a fost adus caexemplu articolul 59 paragraful 2 din Constitu#ie, care arat! c! parlamentarii de alt! confesiune pots! depun! jur !mânt dup! propriile convingeri religioase. Enun#area acestei dispozi#ii implic! faptul

c! deputatul f !r ! religie sau ateu poate s! ocupe un loc în parlament, deoarece libertatea religioas! nu poate s! nu ac#ioneze asupra tuturor cet!#enilor. Deci poate s! fie extins! aceast! prevedere "i asupraarticolului 33 paragraful 217, putându-se constata c! prevederile acestui articol arat! mai multleg!tura culturii grece"ti cu cre"tin!tatea.

Libertatea de cult este supus! observ!rii câtorva condi#ii. Conform articolulului 13 paragraful 2,religia în discu#ie “trebuie s! fie cunoscut!”, deci ea nu trebuie s! aib! dogme secrete "i nu trebuie s! aib! un cult clandestin. Totodat!, practica de cult nu trebuie s! atenteze la bunele moravuri.

Aceste prevederi au fost considerate ca fiind necesare pentru protejarea popula#iei #!rii decurentele sectare ce promoveaz!, sub masca unor activit!#i religioase, practici periculoase pentruordinea public!, pentru s!n!tatea fizic! "i psihic! a popula#iei. Doctrina "i jurispruden#a impun ocondi#ie suplimentar ! "i anume c! adep#ii religiei în discu#ie nu trebuie s! fac! prozelitism când

17 Afirma#iile î"i au temeiul în prevederile art. 13 paragraful 1 din Constitu#ia Greciei.


5/31

5

întâlnesc membrii altei religii. Toate religiile sunt protejate prin Codul Penal, existând precizarea c! o ofens! cauzat! uneia sau alteia în pres! poate justifica suspendarea publica#iilor sau imprimatelorrespective18.

Precizarea articolului 13 paragraful 2 din Constitu#ie a f !cut s! curg! mult! cerneal!. Acesta precizeaz! c! “prozelitismul este interzis”. În Grecia, prozelitismul este un delict prev!zut de dreptul

penal, instituit prin Legea nr. 1363/1938 la care au fost ad!ugate dispozi#iile Legii nr. 1762/1939. Ca"i delict penal, prozelitismul este “tentativa sistematic!, intens! "i exagerat!, direct! sau indirect!,uzând de mijloace legitime sau nelegitime pentru a p!trunde con"tiin#a religioas! a unui alt individapar #inând unei alte religii, cu scopul de a-i schimba convingerile religioase19. Constitu#ia elen!, prinarticolul 13 paragraful 2, protejeaz! toate cultele de astfel de ac#iuni.. Ministrul Justi#iei, dorind s! clarifice aceast! dispozi#ie constitu#ional! referitoare la prozelitism,a declarat în timpul interven#iei sale în Parlamentul elen c! “prozelitism” înseamn! doar “violareacon"tiin#ei altuia prin mijloace ilegale, necinstite "i imorale”. El a precizat în continuare c! prohibi#ianu prive"te decât “prozelitismul de rea credin#!” "i nu m!rturia cre"tin!, care este o datorie a fiec!ruicre"tin "i a fiec!rei confesiuni20. A. N. Marinos, analist grec, afirm! c! dispozi#ia men#ionat! este ogaran#ie constitu#ional! decretat! în profitul libert!#ii de con"tiin#!, cu condi#ia de a se face distinc#ia

clar ! între prozelitismul de rea credin#! "i m!rturia de credin#!.M!rturia de credin#! semnific!, în viziunea acestuia, ac#iunea permanent! prin care un

credincios sau o comunitate subliniaz! prezen#a lui Dumnezeu în istorie "i caut! s! arate adev!ratalumin! care lumineaz! omul din punct de vedere spiritual. Pentru adep#ii altor religii decât ceacre"tin!, “m!rturia” semnific! simplul înv!#!mânt religios care se poate adresa tuturor persoanelor 21.

În ultima vreme, în Grecia au ap!rut probleme în leg!tur ! cu pozi#ia pe care trebuie s! o aib! autoritatea de Stat în leg!tur ! cu ofensiva Martorilor lui Iehova. Practicile acestui grup religios suntcunoscute ca fiind foarte insistente "i adesea abuzive. Este celebr ! deja “Afacerea Kokkinakis”

judecat! la Curtea European! a Drepturilor Omului, provocat! de faptul c! instan#ele judec!tore"tidin Grecia l-au condamnat pentru prozelitism pe M. Kokkinakis, cet!#ean grec reclamat de un cre"tinortodox, deoarece refuza s! p!r !seasc! locuin#a reclamantului, insistând de o manier ! deranjant!

pentru a o converti pe so#ia reclamantului. Afacerea a provocat multe discu#ii, în cele din urm! atitudinea domnului Kokkinakis nefiind considerat! prozelitism22. Totu"i este interesant de observat

pozi#ia unui judec!tor al acestei Cur #i interna#ionale. Judec!torul Valticos, opunându-se pozi#ieimajoritare a Cur #ii, a subliniat faptul c! instan#a trebuie s! protejeze libertatea religioas! a

persoanelor "i în nici un caz atitudinea de atac împotriva credin #ei altuia. Nu poate fi protejat! insisten#a în combatere "i discreditarea credin#ei celuilalt printr-o propagand! agresiv! "i adeseaabuziv!23.

O alt! problem!, adesea invocat! în leg!tur ! cu Grecia, este cea a înfiin#!rii de noi loca"uri decult. Pentru înfiin#area unor astfel de loca"uri este necesar ! o aprobare dat! de Ministrul Educa#iei

Na#ionale "i a Cultelor "i un aviz al mitropolitului locului, aviz care îns! nu oblig! în nici un fel

ministrul

24

. Aceast! obliga#ie de ob#inere a avizului a fost insistent criticat! de c!tre observatoriiinterna#ionali, dar fiind vorba doar de un aviz consultativ, se pare c! legislativul elen a dorit doar s! se asigure c! înfiin#area unui nou loca" de cult nu va provoca disensiuni "i nu va tulbura paceaspiritual! din #ar !.

18 Constitu#ia Greciei art. 14 paragraful 3.19 Ioannis Koukiadis, Charalambos Papastathis, “Droit du travail ...”, p. 122 ".u.20 A. N. Marinos, “Les relations entre l’Eglise et l’Etat en Grèce pendant le19ème et le 20ème siecles”, în KANON , X, WIEN, 1991, p. 64.21 Vezi CE 2276/1953.22 Vezi Jurisprudence de la Cour européenne des droits de l’homme, 5è edition, Dalloz, Paris 1996, p. 142.23

Vezi Gerrard Gonzalez, La convention européenne des droits de l’homme et la liberté de religions, Economica ,Paris, 1997, p. 94.24 Charalambos Papastathis, “Etat et Eglises...”, p. 90.


6/31

6

Statutul juridic al cultelor în Grecia, de"i recunoa"te pozi#ia dominant! a Bisericii Ortodoxe, seafl! în deplin acord cu normele interna#ionale la care Grecia este parte "i se încadreaz! în modelul

juridic al Bisericilor de Stat.

b) Sprijinirea de c"tre Stat a activit"#ii Bisericii

Statul elen, în#elegând s! adopte o pozi#ie de colaborare cu Biserica, are în vedere "i sprijinireaacestei institu#ii în vederea asigur !rii bunei desf !"ur !ri a activit!#ilor ei. Aceast! sprijinire seconcretizeaz! printr-o acordare de ajutoare "i subven#ii, precum "i prin preluarea unor cheltuieli "iexonerarea de anumite taxe.

În ceea ce prive"te finan#area Bisericilor, în Grecia nu exist! impozit ecleziastic. Fiecare religieî"i ob#ine propriile venituri atât din proprietatea mobil! "i imobil!, cât "i din contribu#iacredincio"ilor. Statul este îns!rcinat cu acoperirea aproape în totalitate a cheltuielilor BisericiiOrtodoxe. Aceast! finan#are prevede subven#ii directe "i indirecte, fiind prinse în calcul "i nevoileînv!#!mântului ecleziastic ortodox.

Angaja#ii Bisericii Ortodoxe î"i primesc salariile "i pensiile ca o subven#ie din partea Statului.Angaja#ii ecleziastici din serviciul religios al for #elor armate "i din serviciul de securitate au gradulde ofi#er, "i astfel salariul "i pensia le sunt pl!tite de c!tre aceste institu#ii. Angaja#ii Bisericii pot deasemenea ocupa posturi în sectorul public sau cel privat, în general în domeniul pedagogic, primind"i de acolo o contribu#ie b!neasc!.

Statul grec nu refuz! ajutorul celorlalte culte, dar având în vedere faptul c! Biserica Ortodox! este Biserica unei covâr "itoare majorit!#i, g!se"te de cuviin#! s! asigure acesteia mijloacele necesare

pentru ca aceasta s!-"i poat! continua activitatea util! societ!#ii civile. Se vorbe"te adesea de ooarecare privilegiere a Bisericii Ortodoxe din Grecia fa#! de celelalte culte, dar atâta vreme cât numai exist! o discriminare pe criterii religioase, este mai corect s! se vorbeasc! despre o recunoa"terea rolului acesteia, de o dorin#! de conservare a rolului Bisericii Ortodoxe în societatea elen! "i de o

confirmare a locului ocupat de aceasta în ierarhia institu#iilor care asigur ! buna echilibrare a vie#iisociale.Biserica Ortodox!, ca de altfel "i celelalte confesiuni, este exonerat! în Grecia de numeroase

impozite, ca de exemplu impozitul pe proprietate imobiliar !, pe profit, pentru transmitereaimobilelor, pentru dona#ii "i succesiuni. Bisericile "i m!n!stirile ortodoxe, ca "i cele neortodoxe, suntscutite de impozitul pe profit al persoanelor fizice25

Este unanim acceptat faptul c! dispozi#iile articolului 21 din Decretul-Lege nr. 224/6.5.1926 -care prevede c! drepturile imobiliare ale Statului "i ale m!n!stirilor, nu sunt susceptibile deuzucapiune- sunt aplicabile "i m!n!stirilor romano-catolice26. Acesta este un semn concret al faptuluic! nu este vorba despre o înc!lcare a principiului egalit!#ii religioase.

c) Rolul educa#iei religioase în cadrulsistemului educa#ional elen

Fiecare religie sau cult dispune de dreptul de a deschide în Grecia propriile "coli religioase27.Este rezervat! îns! administra#iei posibilitatea de a pune condi#ii prealabile pentru a autorizadeschiderea "colilor private, astfel încât s! se poat! asigura inviolabilitatea con"tiin#ei religioase "irespectul confesiunii tuturor elevilor. Statul se oblig! s! protejeze cet!#enii tuturor cultelor în fa#a

prozelitismului, dar totodat! "i s! protejeze dreptul la înv!#!mânt a minorit!#ilor religioase, veghind

25

Decret-Lege nr. 3843/ 1958.26Charalambos Papastathis, “Etat et Eglises...” , p. 83.27 Charalambos Papasthathis “Etat et Eglises...” , p. 96.


7/31

7

la formarea profesorilor lor. În cadrul acestor principii constitu#ionale, a fost deschis! la Tesalonic$coala superioar ! pedagogic! special!, în anul 1969, pentru formarea înv!#!torilor musulmani28

În cadrul Uniunii Europene, Grecia este privit! ca o #ar ! ce greu se poate adapta la standardeleinterna#ionale în ceea ce prive"te toleran#a religioas!, considerându-se adesea c! rolul "i loculrecunoscut Bisericii Ortodoxe este în discordan#! cu orientarea general! a Uniunii Europene. Grecia

a început s! devin! mai incomod! dup! c!derea regimurilor comuniste din Europa de Est, deoareceîn majoritatea #!rilor aflate în aceast! situa#ie, Biserica Ortodox! se bucur ! de o covâr "itoaremajoritate, rolul "i locul ei fiind unul de avangard!. Prin obstruc#ionarea sistemului grecesc seîncearc! o for #are a celorlalte State est-europene de a privi mai atent la celelalte modele oferite deStatele Uniunii Europene. Grecia nu este îns! singurul Stat care a adoptat acest model al unei strânseleg!turi între Biseric! "i Stat. Dup! cum vom vedea în continuare, #!ri importante din Uniune suntadepte ale acestui sistem "i acest fapt nu este considerat ca "i potrivnic principiilor unionale. Europade Est are specificit!#i în domeniul sensibilit!#ii religioase "i acestea pot fi observate nu numai la

popoarele majoritar ortodoxe. Chiar dac! nu se face caz în mod oficial de aceasta, Biserica Catolic! din Polonia, Cehia "i Ungaria se afl! într-un raport de strâns! colaborare cu Statul "i nimeni nucritic! pozi#ia lor. S! fie sistemul deranjant sau doar faptul c! unul dintre parteneri este Biserica

Ortodox! ?

28 Ioannis Koukiadis, Charalambos Papastathis, “Droit du travail..”, p. 123.


8/31

8

ROLUL !I LOCUL RECUNOSCUT BISERICILOR ÎN REGATUL UNIT ALMARII BRITANII

Ceilal#i membri ai comunit!#ii europene consider ! adesea Regatul Unit al Marii Britanii ca un partener dificil. Tradi#iile, mentalit!#ile, sistemul institu#ional "i cel juridic fac din aceast! #ar ! un partener mai greu de caracterizat. Pân! la realizarea Reformei, Biserica Angliei beneficia de ooarecare independen#! în fa#a Sfântului Scaun. Pentru rezolvarea problemelor curente din Biseric! existau sinoade ale episcopilor "i clericilor, care erau convocate la Canterbury "i York. În perioada încare pe tronul Angliei se afla regele Henry al VIII-lea, autoritatea papal! a fost abrogat!, fiindafirmat! “suprema#ia autorit!#ii regale asupra Bisericii Angliei” în “First Act of Supremacy” din1534. Pentru actele lor, sinoadele au fost obligate s! ob#in! o recunoa"tere regal!, prin “Submissionof Clergy Act”29 din 1534. Structura materiei legale "i stilul de gândire juridic! a Regatului Unitdifer ! de al celorlal#i parteneri.

Aceast! #ar ! este juridic compus! din trei entit!#i distincte, posedând fiecare propriul lor sistem

juridic: Anglia "i %ara Galilor; Sco#ia "i Irlanda de Nord. Dreptul englez "i cel sco#ian cunosc oistorie diferit!; principiile Common-law-ului englez nu sunt cele ale dreptului sco#ian, iar legisla#iamodern! este adesea stabilit! separat pentru fiecare #ar !, chiar dac! ea se face printr-un singur

parlament, la Westminster. Dreptul Irlandei de Nord este bazat pe dreptul englez, dar exista înc!, laBelfast, acum 50 de ani, o putere legislativ! separat! "i subordonat!, care acum îns! este suspendat!.Azi, toate acestea se întâmpl! într-un Stat f !r ! o constitu#ie scris!.30

Între anii 1547-1553 a fost adoptat! de c!tre aceast! Biseric! o pozi#ie mai protestant!. În anul1553, jurisdic#ia Bisericii Romei a fost restaurat!, artizana acestui fapt fiind regina Mary I.Independen#a anglican! "i teologia ei clasic!, care era în acela"i timp catolic!, dar "i reformat!,încercând de fapt s! p!streze un echilibru între cele dou! curente, a fost fixat! în timpul regineiElisabeth, în anul 1558. Pe cuprinsul Regatului, în ultimele dou! secole au ap!rut mai multe

divergen#e din punct de vedere al concep#iei de organizare. Acestea au început s! se manifeste de omanier ! diferit!, dar cea mai semnificativ! este cea a separ !rii Bisericii din %ara Galilor de Stat "iformarea unei Biserici separate, în anul 1920.

În Sco#ia, Reforma dateaz! din anul 1560. În anul 1592, Parlamentul Sco#iei a garantatlibert!#ile de ordin bisericesc "i forma prezbiterian! de organizare "i conducere a Bisericii. În anul1690, în Sco#ia a existat o perioad! în care s-a afirmat din nou organizarea episcopal! (anglican!),dar nu dup! mult timp s-a revenit la o structur ! prezbiterian!. Cei care au considerat de cuviin#!, aur !mas statornici în Biserica episcopal! a Sco#iei — care este de fapt Biserica anglican! din Sco#ia.

În Irlanda, domina#ia bisericeasc! a fost atent! întotdeauna la crearea Bisericii anglicane dinIrlanda, care a fost separat! de Stat în anul 1871. Ea a constituit întotdeauna o minoritate, deoarecemajoritatea irlandezilor au r !mas fideli Bisericii Romano-Catolice. Prezen#a unui mare num!r de

imigran#i sco#ieni în Nord a contribuit nu numai la apari#ia unor dificult!#i politice prelungite pân! ast!zi, dar "i la consolidarea pozi#iei Bisericii prezbiteriene a Irlandei, care î"i are centrul în Ulster.

Biserica Romano-Catolic! a reu"it s! restaureze o ierarhie în Marea Britanie în 1850, dartitlurile de arhiepiscop "i de episcop catolic nu sunt recunoscute, în protocolul oficial britanic, decâtde o manier ! limitat!.

În domeniul rela#iilor Biseric!-Stat, complica#iile nu înceteaz! s! se arate. Exist! o Biseric! deStat în Anglia- Biserica Anglican!- în care regina este conduc!torul. Bisericile anglicane din %araGalilor "i Irlanda de Nord au fost separate de Stat, iar Biserica Anglican! din Sco#ia este mic!, în

29

David McClean, “Etat et Eglises au Royaume-Uni” , în Gerhard Robbers (ed.), Etat et Eglises dans l’Unioneuropéenne, Nomos, Baden-Baden, 1997, p. 334.30 David McClean, “Etat et Eglises...” , p. 331.


9/31

9

compara#ie cu Biserica de Stat sco#ian! (Prezbiterian!). Regina, conduc!tor al unei Bisericiepiscopale în partea sudic! a regatului, este membr ! a unei Biserici prezbiteriene reformate în Nord.

Dintre Bisericile cre"tine, cele mai importante, Biserica Anglican! "i Biserica Catolic!, dispunde structuri diocezane. Exist! 44 dioceze în Biserica Angliei, formând dou! provincii: cea de

Canterbury "i cea de York; exist! 6 dioceze în Biserica din %ara Galilor, 7 în Biserica episcopal! aSco#iei "i 10 în Biserica Irlandei. Exist! 5 arhiepiscopii catolice "i 17 episcopii catolice în Anglia "i%ara Galilor 31.


Datorit! sistemului legislativ englez diferit de cel al celorlalte #!ri europene, identificareastatutului juridic al Bisericilor nu pare a fi un demers simplu de realizat. Regatul Unit nu areConstitu#ie scris!, el nedispunând de garan#ii constitu#ionale acordate libert!#ii religioase saudreptului la liber ! determinare a Bisericilor. Promulgarea de diverse legi acord! “diziden#ilor”, adic! celor ce nu apar #in Bisericii Angliei, libert!#i individuale pentru activit!#ile ce privesc via#a de cult,libert!#i care, strânse împreun!, ar putea fi considerate ca o expresie a libert!#ii religioase. Regimulactual de toleran#! "i de libertate este instalat progresiv32 , de la sfâr "itul secolului al XVII-lea.

În Anglia, o Biseric! beneficiaz! de statutul de Biseric! de Stat, iar atunci când Dreptul englezutilizeaz! termenul de Biseric!, se refer ! în general la Biserica Angliei. Deoarece Biserica Anglieiface parte -într-un oarecare sens- din Stat, semn al acestei particip!ri este faptul c! 24 de episcopisunt membri ai Camerei Lorzilor "i c! nici o conven#ie în leg!tur ! cu rela#iile între Biseric! "i Stat nu

poate fi realizat!. Faptul c! Biserica Angliei este o Biseric! de Stat se traduce prin realitatea c! legea bisericeasc! este considerat! ca parte integrant! din dreptul englez. Continuitatea sa cu Biserica prereformei, este recunoscut! în acest sens, afirmându-se validitatea unei norme de drept a Bisericii prereformei "i Bisericii de Stat, cu condi#ia de a fi probat! utilizarea "i observarea ei pân! în zilele

noastre. Dac! acest text este considerat ca un text pozitiv, norma juridic! este considerat!33

ca "i parte a Common-law-ului de drept bisericesc "i civil ecleziastic englez.Biserica Romano-Catolic!, la fel ca "i cultele protestante "i celelalte confesiuni, nu se bucur ! în

general de mai multe drepturi decât se bucur ! celelalte organiza#ii voluntare. Dreptul lor canonic beneficiaz! de statutul de contract între membrii lor. Afacerile referitoare la propriet!#i sunt îngeneral girate prin intermediul unui “trust”, mecanism omniprezent în dreptul bunurilor din sistemulenglez. În particular, pentru marile biserici, unde se afl! o mare "i complex! diviziune de func#ii34 ,aceast! metod! poate fi completat! printr-un “act parlamentar privat”35 . Pentru acela"i motiv, nuexist! nici o list! formal! a Bisericilor recunoscute de c!tre Stat.

Bisericile sau alte edificii de cult pot s! fie înregistrate pentru diferite motive, stabilindu-li-se ca"i scop, în principal, oficierea de c!s!torii. Dreptul englez n-a recurs la no#iunea de statut de drept

public pentru Biseric!, no#iunea de Biseric! fiind privit! ca "i corpora#ie de drept public, fiind golit! de sens din punctul de vedere al juri"tilor englezi. Faptul de a decide dac! o comunitate particular ! constituie sau nu o Biseric!, poate s! pun! mari probleme. De exemplu, Biserica Scientologic! doreas! înregistreze un imobil ca "i edificiu de cult, dar Curtea de Apel a considerat c! aceast! no#iuneimplic! o adunare de persoane care ador ! un Dumnezeu sau care vrea s! venereze sau s! adore oentitate suprem!. O doctrin! de filosofie secular ! nu este recunoscut! ca suficient! pentru a putea

31 David McClean, “Etat et Eglises...” , p. 334.32 Vezi Roland Marx, Religion et societé en Angleterre de la Réforme à nos

jours, PUF, Paris, 1978. 33 Vezi decizia Lordului Westbury, în Bishop of Exeter v. Marshall (1868) L. R. 3H. L. 17.34

David McClean, “Etat et Eglises...” , p. 336.35 Un act parlamentar privat este un document aprobat de c!tre Parlament, ca urmare a unei cereri private. El nu este publicat în colec#ia anual! de legi.


10/31

10

identifica prin aceasta un cult36. Lordul Denning recunoa"te c! Budismul ar putea fi considerat, ca oexcep#ie, drept o religie, dar chestiunea de a "ti dac! ace"ti credincio"i cred într-o fiin#! suprem! nueste clar !37.

Înmul#irea sectelor a condus la crearea "i func#ionarea dup! 1987 a unei organiza#ii legale laLondon School of Economics, numit! INFORM. Scopul acesteia sugereaz! informarea publicului în

leg!tur ! cu grup!rile religioase care apar "i se dezvolt! în Regatul Unit.Situa#ia general! este din acest motiv urm!toarea: Bisericile beneficiaz! de acelea"i drepturi ca

"i toate asocia#iile, în vederea încheierii de contracte "i ob#inerii de propriet!#i, pentru sanc#ionareacolaboratorilor "i membrilor "i pentru exploatarea institu#iilor caritative sau de interes general. Exist! "i câteva dispozi#ii speciale care privesc toate Bisericile, dar acestea nu constituie o partesemnificativ! a Dreptului englez.

b) Sprijinirea de c"tre Stat a activit"#ii cultelor

De"i exist! o Biseric! de Stat, sus#inerea financiar ! din partea autorit!#ilor civile este extrem delimitat!. Totu"i, Bisericile beneficiaz! de câteva avantaje, fiind asimilate altor opere caritabile.Aceast! sus#inere se materializeaz! prin câteva except!ri de la taxe "i printr-un acord potrivit c!ruiacâteva categorii de dona#ii efectuate de c!tre indivizi în favoarea operelor caritabile, transfer ! înaceea"i m!sur ! acestor opere impozitul pe profit pl!tit de c!tre donator în leg!tur ! cu suma donat!.

Nu exist! pl!#i f !cute de c!tre Stat pentru salaria#ii Bisericii sau pentru pensiile acestora, sau pentrucosturile de utilizare a Bisericilor. Singurul mod prin care Statul sus#ine financiar Biserica este înceea ce prive"te monumentele istorice. Pentru anali"tii europeni, este un paradox strânsa leg!tur ! între Biseric! "i Stat "i indiferen#a acestuia din urm! fa#! de situa#ia financiar ! dificil! prin care treceBiserica, mai ales în ceea ce prive"te între#inerea loca"urilor de cult.

c) Rolul asisten#ei religioase

în via#a institu#iilor publiceSe poate vorbi despre o asisten#! religioas! în institu#iile publice din Regatul Unit. For #ele

Armate, ca "i Serviciul Na#ional de S!n!tate, precum "i închisorile au în structura lor capelani.Ace"tia sunt recruta#i dintre personalul bisericesc al diferitelor confesiuni; cel mai des ei suntangaja#i pe timp par #ial, atunci când este vorba despre alte confesiuni decât cea anglican!. Salariilecapelanilor angaja#i cu norm! întreag! sunt pl!tite de c!tre serviciile în cadrul c!rora sunt angaja#i.Bineîn#eles c! Bisericile au pl!tit costurile de formare ini#ial! a acestora "i prev!d, sub diferite forme,o supraveghere pastoral! a muncii lor.

d) Rolul Bisericii în activitatea educativ"

Înv!#!mântul religios este prezent în "colile engleze"ti. Actul reformei educa#ionale din 1988oblig! toate "colile subven#ionate din Anglia "i %ara Galilor s! aib! un înv!#!mânt religios pentru to#ielevii înscri"i "i s! ofere condi#ii pentru ca s! se practice în fiecare zi o form! de cult colectiv.Programul "colilor subven#ionate trebuie s! promoveze dezvoltatrea spiritual! a elevilor. Programulde "coal! trebuie s! înceap! în mod normal printr-o rug!ciune de inspira#ie cre"tin!. Rug!ciuneacolectiv! care se roste"te la începutul zilei "colare trebuie s! evite gesturile sau cuvintele care ar

36

Vezi Registrar-General, ex parte Segerdal (1970) 2 QB 697. "i Barralet v. Atorney-General (1980) 3 All ER 918.37 Bernard d’Hellencourt, «Les vicissitudes d’une “sécularisation chrétienne” au Royaume-Uni», în Jean Baubérot (sousla direction), Religions et laïcité dans l’Europe des douze, Syros, Paris, 1994, p. 132.


11/31

11

putea s! ofenseze aderen#ii la o alt! credin#!38 "i este recomandat, de asemenea, ca rug!ciunea s! fiecondus! de c!tre un musulman o dat! sau de dou! ori pe s! pt!mân!.

Nici un înv!#!mânt alternativ nu este prev!zut. P!rin#ii au dreptul s! cear ! o dispens! de laaceste activit!#i39 "i s! dea copiilor lor o educa#ie religioas! în afara "colii.

În "colile neconfesionale, începând cu 1989, cultul trebuie s! fie în întregime sau esen#ial de

inspira#ie cre"tin!. Apartenen#a religioas! a elevilor poate s! conduc! la acordarea unei dispense "i laautorizarea practic!rii unui alt cult. Pentru aceasta trebuie s! se #in! cont de faptul c! tradi#iilereligioase ale Marii Britanii sunt în esen#! cre"tine, cu toate c! este tolerat! practicarea altor marireligii40 care sunt reprezentate acolo.

În Regatul Unit este o dezbatere aprins! în leg!tur ! cu problema înv!#!mântului religiosobligatoriu în "colile neconfesionale, sus#inându-se adesea c! în aceste "coli, înv!#!mântul religios artrebui s! se despart! de natura catehetic!, pentru a face o analiz! socio-istoric!. Dezbaterea estefoarte aprins! "i în leg!tur ! cu posibilitatea de dispensare a elevilor care nu vor s! urmeze o formarereligioas!41.

Observând complexitatea "i nonconformismul sistemului legislativ din Regatul Unit al MariiBritanii, "i totodat! puterea tradi#iilor ce au fost statornicite în aceast! #ar !, descoperim lucruri

interesante pentru demersul nostru. Bisericii îi este rezervat un rol aparte în Stat. Conduc !tori aiBisericii fac parte din organele de decizie ale Statului, dar cu toate acestea observ!m o indiferen#! din partea autorit!#ilor civile în ceea ce prive"te finan#area Bisericii, exceptând activit!#iledesf !"urate în folosul institu#iilor publice. Acest fapt ar putea sugera c! Biserica are suficienteresurse pentru a-"i asigura buna între#inere a imobilelor, dar din constat!rile f !cute la fa#a locului,nemul#umirea celor care sunt îns!rcina#i cu între#inerea "i restaurarea acestor imobile nu este greu deobservat. Oricum, Regatul Unit al Marii Britanii confirm! prin aceasta, înc! o dat!, faptul c! nu esteo #ar ! cu principii "i cutume comune. Probabil aceast! lips! de preocupare din partea Statului sedatoreaz! "i apatiei existente în rândul electoratului. Dac! în anul 1981, 94% din popula#ia RegatuluiUnit î"i declara apartenen#a religioas!, în 1990, doar 58% se mai recunosc membri ai unei religii "idoar 44% consider ! c! religia are o importan#! considerabil!, iar 42% au încredere în Biseric!. Înanul 1990, 43% din popula#ia #!rii se declar ! ca neavând nici un contact cu practica religioas!, dar cutoate acestea, doar 4% se declar ! atei convin"i42.

38 D. Joly, „Les musulmans en Grande Bretagne”, în Migrations et Société, vol II, Nr. 7/1990, pp. 9-18.39 Art. 25 din Actul educa#iei, 1944.40 Na#iunile Unite, Comitetul pentru drepturile omului, CCPR/ C/ 58 Add 6, 6 Martie 1990, Nr. 240 ". u.41

Actul reformei educa#ionale, 1988, P. I, paragraful 7.42 Datele statistice sunt preluate din raportul privind caracteristicile religioase din diferite #!ri europene, publicat în JeanBaubérot (sous la direction), Religions et laîcité..., p. 259.


12/31

12

ROLUL !I LOCUL RECUNOSCUT BISERICILOR ÎN FRAN$A

În Fran#a, statutul juridic al cultelor este tributar istoriei de o manier ! mai profund! decât în alteState ale Uniunii Europene. Dup! proclamarea Drepturilor omului "i ale cet!#eanului în 26 august

1789, decretul din 2 noiembrie 1789 a decis na#ionalizarea bunurilor clerului, iar în compensare,Statul se obliga s! asigure cheltuielile de cult "i între#inerea clerului. Prin Constitu#ia civil! a cleruluidin 12 iulie 1790, act unilateral al Statului, a fost reglat statutul clerului "i organizarea exercit!riireligiei Catolice, iar Constitu#ia din 1791, prin primul titlu, a garantat liberul exerci#iu al cultului.Prin aceast! Constitu#ie, nu se voia o rupere de un sistem în care Biserica depindea într-o marem!sur ! de sistemul de stat, dar totu"i, în Fran#a acelor timpuri, se prefigura "i se concretiza din ce înce mai evident o politic! de descre"tinare sistematic!.

Decretul din 21 februarie 1795 stabilea un regim de separa#ie a Bisericiilor de Stat, afirmându-seîns! principiul liberului exerci#iu al cultului. Din acel moment, Republica nu mai salariza clerul, nu

punea la dispozi#ia Bisericii nici un local "i nu recuno"tea nici un cleric43 . Din cauza acestei pozi#ii aStatului francez, între Fran#a "i Vatican s-a iscat o mare tensiune. Napoleon Bonaparte a restabilit

pacea religioas!, negociind cu Papa Pius al VII-lea un Concordat, semnat la 15 iulie 1801, Concordatcare prin articolele sale a organizat precis raporturile dintre Biseric! "i Stat, prin el permi#ându-i-seautorit!#ii civile s! exercite un control riguros asupra clerului "i asupra derul!rii vie#ii religioase. Laaceast! lege, Napoleon a ad!ugat alte 44 articole organice pentru controlul “Bisericii Reformate "iBisericii Confesiunii de la Augsburg”, religia iudaic! urmând s! fie organizat! prin trei decrete, înanul 1808.

În deceniile urm!toare domniei lui Napoleon, statutul juridic al cultelor a devenit un subiect de prim ordin în disputele politice. Dup! instalarea republicanilor la putere (1879-1880),anticlericalismul s-a înscris pe primul loc în programul lor politic. În acest spirit au fost votatenumeroase legi deosebit de dure pentru Biseric!, multe fiind în vigoare "i în zilele noastre.

Dup! ruperea rela#iilor diplomatice cu Vaticanul, în anul 1904, Guvernul a f !cut s! se votezelegea din 9 decembrie 1905, care a instaurat în Fran#a regimul separa#iei Bisericii fa#! de Stat, regimce caracterizeaz! "i azi societatea francez!. Principiile fundamentale ale noului statut al cultelor suntformulate în primele dou! articole ale legii: Republica garanteaz! libertatea exerci#iului public alcultelor, dar este suprimat! expresia “culte recunoscute”. Nici o religie nu mai prime"te orecunoa"tere legal!, iar cultele înceteaz! s! mai fie institu#ii publice, fiind integrate în domeniulafacerilor private.

Dup! un oarecare timp, în care Vaticanul spera în revizuirea acestor prevederi, Papa acondamnat separa#ia, cerând episcopatului s! se opun! aplic!rii legii din 190544. Ascultând acestîndemn, Biserica Catolic! a refuzat organizarea asocia#iilor cultuale, iar în câ#iva ani s-a ajuns lacompromisul înfiin#!rii asocia#iilor diocezane, ce au un statut tip, negociat "i acceptat de c!tre Statul

francez "i de c!tre Biserica Catolic!.Legea din 1905 nu se aplic! în trei departamente din Estul Fran#ei45, departamente care erau subocupa#ie german! în timpul promulg!rii acestui act normativ. Dup! 1871, Împ!ratul Germaniei "iVaticanul au ajuns la un acord, pentru a men#ine în diocezele de Strasburg "i Metz legile religioasefranceze în vigoare înainte de anexare. Dup! întoarcerea celor trei departamente la Fran#a, în 1918,oamenii politici "i popula#ia au dorit s! fie respectat sistemul existent. Astfel, dreptul local dinAlsace-Moselle men#ine sistemul de culte “recunoscute”, sistem în total! contradi#ie cu principiilelegii din 1905, aici Biserica bucurându-se de sus#inerea financiar ! a Statului prin salarizareaclericilor, dar "i de libera exploatare a patrimoniului imobiliar 46.

43 Brigitte Basdevant-Gaudemet, “Etat et Eglisses en France”, în Gerhard Robbers (ed.), Etat et Eglises..., p. 129.44

Prin enciclica “Vehementer Nos”, din 11 februarie 1906.45 Este vorba despre departamentele Haut-Rhin, Bas-Rhin "i Moselle.46 Brigitte Basdevant-Gaudemet, “Etat et Eglisses en France”, în Gerhard Robbers (ed.), Etat et Eglises..., p. 132.


13/31

13

Datele statistice47 arat! c! în Fran#a, 80% din popula#ia de origine francez! se declar ! catolic!,chiar dac! mai pu#in de 15% sunt practican#i, participând regulat (o dat! pe lun!) la slujbeleduminicale. Cele mai r !spândite confesiuni, altele decât catolic!, sunt: cea protestant!, num!rândaproximativ 750.000 de persoane, israeli#ii, în jur de 650.000 "i musulmanii, în jur de 4.000.000,islamul fiind a doua religie a #!rii. Biserica Ortodox! are în Fran#a în jur de 300.000 de credincio"i,

iar budi"ti sunt la rândul lor aproximativ 3.000.000 persoane.


Cultele se afl!, dup! cum am ar !tat deja, într-un sistem de separa#ie fa#! de Stat, bazele acestuisistem fiind puse de legea din 1905. Constitu#ia din 1958 nu fixeaz! regimul constitu#ional alBisericilor "i nu con#ine decât dou! dispozi#ii privind direct sau nu statutul Bisericilor. Preambululacestei Constitu#ii se refer ! expres la Declara#ia Drepturilor omului "i ale cet!#eanului din 1789 "i la

preambulul Constitu#iei din 1946, garantându-se libertatea de con"tiin#!. Articolul 2 prevede c! Republica “... asigur ! egalitatea în fa#a legii a tuturor cet!#enilor f !r ! dinstinc#ie de origine, de ras! sau de religie. Ea respect! toate credin#ele”.

Principiul liberului exerci#iu al cultului, care reiese din principiul libert!#ii de con"tiin#!, pune însarcina Statului obliga#ii pozitive chiar într-un regim de separa#ie. Statul trebuie s! dea fiec!ruia

posibilitatea de a participa la ceremoniile cultului s!u "i de a se instrui în credin#ele proprii religiei pecare a ales-o. Din ce în ce mai mult predomin! în Fran#a o nou! concep#ie a rolului Statului. Estevorba despre o “laicitate pozitiv!” care presupune interven#ii frecvente din partea Statului, pentru a firealizate peste tot condi#iile concrete care s! permit! exercitarea cultului, respectându-se fiecarereligie. Egalitatea dintre religii implic! faptul c! nu exist! religie de Stat sau religie dominant!,religie “oficial!” sau culte recunoscute. Nici o religie nu are un statut public particular, ele fiindconsiderate ca apar #inând domeniului privat "i astfel sunt supuse dreptului privat. Aplicarea acestui

principiu ridic! dificult!#i, dintre care pot fi u"or identificate urm!toarele:

-“Statul poate edicta m!suri care rup aceast! egalitate a cultelor, avantajând o religie mai multdecât alta.-Statul nu trateaz! întotdeauna religiile ca "i domenii pur private, dar le confer ! câteodat! un

statut derogatoriu în raport cu activit!#ile private”48. Cu toate c! exist! principiul de nerecunoa"tere a cultelor, anumite grupuri religioase posed! în

Fran#a statute specifice. Nu este vorba de un Statut conferit unei anumite Biserici, ci de reguliaplicabile unei serii de institu#ii sau organisme ori unui grup esen#ial din via#a unei Biserici.

Neexistând o recunoa"tere a Bisericii de c!tre Stat, fiecare cult trebuie s! se organizeze sub formaunor asocia#ii de drept privat, pentru a putea dobândi personalitate juridic!.

Legea din 1905, prin articolul 4, prevede constituirea asocia#iilor cultuale, capabile s! primeasc! bunurile vechilor stabilimente publice ale cultelor, care au disp!rut în anul 1905. Este vorba despre

asocia#ii declarate "i conforme legii din 1 iulie 1901, care regla regimul general al asocia#iilor "iaceast! lege, în vigoare "i ast!zi, consacr ! principiul de libertate de asociere pentru toate persoanelecare vor s!-"i pun! în comun cuno"tin#ele cu un alt scop decât împ!r #irea beneficiilor. Asocia#ia

poate fi licit! f !r ! s! fac! obiectul nici unei m!suri de recunoa"tere; ea poate fi declarat! prindepunerea statutului la prefectur ! sau subprefectur !, achizi#ionând capacitatea juridic!; "i -deasemenea- ea poate fi recunoscut! de utilitate public!, prin decret. O asocia#ie de utilitate public!

poate s! primeasc! liberalit!#i, cu condi#ia s! fie autorizat! prin decret, caz cu caz. Aceast! legeedicta o reglementare derogatorie "i extrem de constrâng!toare pentru congrega#iile religioase; înconcret, “nici o congrega#ie religioas! nu poate s! se formeze f !r ! o autoriza#ie dat! de c!tre o legecare va determina condi#iile func#ion!rii sale”49.

47

Brigitte Basdevant-Gaudemet, “Etat et Eglisses en France”, în Gerhard Robbers (ed.), Etat et Eglises..., p. 129.48 Brigitte Basdevant-Gaudemet, “Etat et Eglisses en France”, în Gerhard Robbers (ed.), Etat et Eglises..., p. 133.49 Art. 13, Titlul III.


14/31

14

Asocia#iile organizate în conformitate cu legea din 1901, trebuie s! respecte câteva regulisuplimentare stabilite de c!tre legea din 1905. Articolul 19 precizeaz! c! ele trebuie s! aib! obiectexclusiv de “exercitare a unui cult” "i nu pot “sub orice form! ar fi, s! primeasc! subven#ii de la Stat,din partea departamentelor sau comunelor”. Legea indic! de asemenea modul de organizare a acestorasocia#ii, mai mult sau mai pu#in numeroase, dup! importan#a popula#iei locale. Resursele autorizate

pentru finan#are sunt enumerate, provenind de la credincio"i, în afar ! de sumele acordate pentrurepararea monumentelor clasate, care nu sunt considerate drept subven#ii prohibite50.

Asocia#iile cultuale au beneficiat progresiv de o legisla#ie fiscal! avantajoas!. Din acest motiv,multe confesiuni au recurs la un astfel de sistem. Protestan#ii, ortodoc"ii "i israeli#ii au aplicat acesttext "i au organizat asocia#ii cultuale care func#ioneaz! în conformitate cu ansamblul legislativ din1905. Printre altele, aceste asocia#ii cultuale pot s! fie formate de c!tre orice grup apar #inând unui“cult”. Dup! cum am mai amintit, Biserica Romano-Catolic! a refuzat s! pun! în practic! legea din1905, nefiind de acord cu confuzia care se poate crea din amestecarea sistemului asociativ înorganizarea Bisericii. În perioada dezbaterilor parlamentare, mai multe personalit!#i ale Bisericii "i-au manifestat neîncrederea "i opinia lor a g!sit ecou în dezbaterile parlamentare. Presiunea exercitat! de c!tre Biserica Romano-Catolic! a influen#at redactarea final! a legii, afirmându-se în textul

legislativ, prin articolul 4, c! asocia#iile cultuale trebuie s! se conformeze “regulilor de organizaregeneral! a cultului în care ele î"i propun s! î"i desf !"oare activitatea”. Pentru a acoperi vidullegislativ "i pentru a rezolva, într-o oarecare m!sur !, problemele create de obstruc#ionarea legii din1905, a fost votat în anul 1907 (2 ianuarie), un act normativ care precizeaz! c! exerci#iul public poatefi asigurat de c!tre asocia#ii conform legii din 1901 sau prin reuniuni #inute sub ini#iativ! individual!,în aplicarea legii asupra libert!#ii reuniunilor publice din 1881. Din anul 1924, episcopii catolicifrancezi au înfiin#at asocia#ii diocezane, care sunt asocia#ii cultuale, conforme legilor din 1901 "i1905.

Dreptul francez are probleme atunci când trebuie s! ia în considerare noile grupuri religioasecare refuz! s! se considere drept religie. În acela"i timp, tribunalele "i consiliile de stat în primulrând, nu recunosc drept “religios” orice grup care încearc! s! se prezinte a"a. Tribunalele ezit! s!

precizeze dac! un grup este religios sau nu, sau dac! o asocia#ie este cultual!. La fel, tribunalele sunt“dezarmate” atunci când trebuie s! se pronun#e asupra unui grup considerat drept sect!. În sistemul

juridic francez, sectele au dreptul de a exista51 , problema este îns! c!, de"i fenomenul sectar esteînregistrat ca prezent, nici o grupare religioas! catalogat! drept sectar ! nu se recunoa"te ca fiinddefinit! de aceast! denumire.

Libertatea de con"tiin#! "i de asociere permite sectelor s! se constituie în legalitate. Cu toateacestea, textele prev!d o limit! la aceast! libertate, "i anume ca acea asocia#ie s! nu aib! “un scopilicit, contrar legii sau bunelor moravuri”52 "i -de o manier ! general!- s! nu atenteze la ordinea

public!. Sectele au încercat s! se constituie în asocia#ii cultuale în conformitate cu legea din 1905.Consiliul de Stat a refuzat totdeauna aceast! calificare, pe motiv c! articolul 19 al legii din 1905

precizeaz! c! asocia#iile cultuale trebuie s! aib! obiectiv exclusiv exercitarea cultului. În acestcontext de ordine juridic!, o sect! poate s! se constituie ca asocia#ie conform! cu legea din 1901.Dreptul francez nu a definit conceptul de Biseric!. Cu toate acestea, este recunoscut Bisericii

dreptul de supraveghere asupra imobilelor "i stabilimentelor care nu sunt în proprietatea ei. Exist! înFran#a institu#ii ale Bisericii care particip! la servicii de utilitate general!, pe care Biserica le face s! func#ioneze dup! obiectivele proprii. Dou! dintre domenii prind amploare în acest sens: cel alînv!#!mântului "i cel al asisten#ei sociale.

50 Aceast! dispozi#ie a fost modificat! prin legea din aprilie 1908, într-un sens mai favorabil religiilor, autorizândcolectivit!#ile s! angajeze dispensele necesare pentru repararea edificiilor de cult care le apar #in.51

Cl. Goyard, “Sectele "i adep#ii lor din punctul de vedere al Constitu #ieifranceze” , în L’année canonique, 1987 , p. 257-296.52 Art. 3 al legii din 1901.


15/31

15

b) Bisericile %i opera de asisten#" social"

Operele de asisten#! social! cu orientare religioas! nu au o structur ! juridic! uniform! în ceea ce prive"te Dreptul de stat. Ele func#ioneaz! ca orice activitate privat!. Spitalele cu o orientarereligioas! pot s! fie declarate “de utilitate public!”, prin decret al Consiliului de Stat; pot avea statut

de societ!#i cu obiective umanitare sau pot s! urmeze regimul asocia#iilor. În interiorul oric!ruisistem ales, pot s! fie urmate dou! tipuri de organizare: fie ca asocia#ii declarate conform legii din1901, având personalitate juridic!, fie ca asocia#ie recunoscut! de utilitate public! prin decret alConsiliului de Stat, care au o capacitate juridic! extins!, cu dreptul de a primi dona#ii sau legate, darsunt supuse unui riguros control administrativ53. În Fran#a, “caracterul confesional al operelorcaritabile nu este contestat, chiar dac! el nu se concretizeaz! într-un statut juridic specific”54.Diversitatea condi#iilor juridice în care sunt nevoite s! activeze nu împiedic! Statul s! recunoasc! rolul acestor institu#ii.

Conform garan#iilor legale, Biserica are libertatea de a veghea ca s! fie respectat “caracterul propriu” ce trebuie s! fie înscris în statutul fiec!rei asocia#ii cultuale, iar în caz de litigiu, judec!torulcivil este obligat s! le asigure "i s! le respecte55. Situa#ia juridic! a acestor institu#ii poate s! varieze;ele pot fi congrega#ii, societ!#i sau asocia#ii, proprietare sau nu asupra imobilelor, terenului sauechipamentului pe care îl folosesc. Aceste institu#ii pot s! beneficieze de finan#!ri din fonduri

private, din bunuri proprii ale congrega#iei, de funda#ii sau colecte. La aceste resurse se pot ad!uga îngeneral subven#ii din fondurile publice ale Statului sau ale colectivit!#ilor locale, acestea neputând ficonsiderate ca "i subven#ii date Bisericii, prohibite prin legea din 1905, ci ca ajutor pentru activit!#ide interes general56.

Autoritatea ecleziastic! posed! un drept de control cu privire la persoanele care lucreaz! înspitalele confesionale. C!lug!rii sau c!lug!ri#ele depind de congrega#ia din care provin "i nu despitalul în care î"i desf !"oar ! activitatea. Contractul de munc!, dac! exist!, este realizat întreinstitu#ie "i congrega#ie, c!lug!rii nefiind parte individual! în conven#ii. În ceea ce prive"te

personalul laic angajat, autoritatea ecleziastic! poate s!-"i impun! exigen#ele sale, iar în caz deconflict, instan#ele juridice sunt obligate s! le respecte57.

c) Biserica %i institu#iile publice

Principiul laicit!#ii pozitive care se dezvolt! ast!zi în Fran#a implic! faptul c! Statul seangajeaz! s! creeze pentru fiecare persoan! mijloacele de exersare a religiei pentru care opteaz!.Dac! individul locuie"te într-o institu#ie a Statului "i nu poate p!r !si acea institu#ie pentru a-"i exersacultul în exterior, el trebuie s!-"i poat! îndeplini obliga#iile sale religioase în interior, Statulasigurând aceast! asisten#!.

Articolul 2 al legii din 1905 se refer ! la “licee, colegii, spitale, închisori, armat!”. În practic!,

regimul aplicabil acestor institu#ii nu este acela"i pentru toate cazurile, fiind adaptat pentru situa#iilespecifice fiec!rei institu#ii58. Exist! astfel capelani "i responsabili pentru Asisten#a spiritual!, care

53 Recunoa"terea caracterului de “utilitate public!” este indiferent de caracterul confesional, criteriile de acordare fiindconsiderate în func#ie de obiectivele sociale pe care "i le propune "i le realizeaz!.54 A. Bamberg, Hopital et Eglises, Cerdic, Strasburg, 1987, p. 408. 55 Ca un exemplu poate fi dat! interdic#ia de executare a întreruperii voluntare a sarcinii. Vezi A. Bamberg, Hopital et

Eglises.56 Brigitte Basdevant-Gaudemet, “Etat et Eglisses en France”, în Gerhard Robbers (ed.), Etat et Eglises..., p. 140.57 N Guimezames, “Rapport présenté au colloque de Madrid” , nov. 1992, în Les Eglises et le droit du travail; dans les pays de la communauté

européenne, Madrid, 1993, pp. 83-103.58 Brigitte Basdevant-Gaudemet, “Etat et Eglisses en France”, în Gerhard Robbers (ed.), Etat et Eglises..., p. 151.


16/31

16

sunt integra#i în structurile acestor institu#ii, p!strându-se specificul "i nevoile speciale ale fiec!reiaîn parte.

d) Rolul Bisericilor în activitatea educativ"

În ceea ce prive"te rolul educa#iei religioase în societatea francez!, trebuie men#ionat faptul c! sistemul constitu#ional francez garanteaz! fiec!rui cet!#ean dreptul de a avea acces la o educa#ieconform! cu propriile convingeri, garantând p!rin#ilor dreptul de a-"i educa copiii dup! propriile

preferin#e în materie religioas!, Dup! 1905, în "colile publice pot exista omonieri (capelani), darStatul nu are obliga#ia de a asigura finan#area acestora. Diverse texte59 reglementeaz! acest fapt.Omoneriile sunt create de c!tre rectorul academiei, la cererea p!rin#ilor, func#ionând dup! caz fie îninteriorul, fie în exteriorul institu#iei. Ele sunt finan#ate prin cotiza#iile p!rin#ilor sau prin contribu#iaepiscopiilor, responsabilul omoneriei fiind numit de c!tre rector la propunerea autorit!#ii religioase.

În regiunea Alsace-Moselle, în cele trei departamente, înv!#!mântul religios se desf !"oar ! înlinii generale conform regulamentului în vigoare existent înainte de 1871. În "colile publice primaresau secundare, înv!#!mântul religios este integrat în ansamblul de materii existent în programelegenerale, iar profesorii sunt în principiu remunera#i de c!tre Stat60. Familiile î"i p!streaz! libertateade a decide înscrierea copiilor la aceste cursuri.

În universit!#ile de stat, înv!#!mântul se dore"te a fi “laic”. Aceast! laicitate a condus la sfâr "itulsecolului al XIX-lea la o situa#ie în care problemele religioase au fost încetul cu încetul eliminate din

programele de studiu. Istoria Bisericii a "tiut s!-"i men#in! locul în facult!#ile de litere, facult!#ile dedrept n-au l!sat decât un loc restrâns dreptului ecleziastic, iar dreptul canonic nu este studiat decât

prin intermediul Istoriei Dreptului61 .Al!turi de universit!#ile de stat, înv!#!mântul superior liber este organizat prin legea din 12 iulie

1875. În 1880, în plin! perioad! de r !zboi anticlerical, republicanii au interzis acestor institu#ii s! secalifice drept “universit!#i”. Acestea eliberau propriile lor diplome, care nu sunt diplome de stat.

Dup! 1970, au fost multiplicate conven#iile dintre universit!#ile de stat "i institu#iile de înv!#!mântsuperior liber, permi#ând studen#ilor s!-"i prezinte examenele în fa#a unor jurii mixte "i astfel s! poat! ob#ine diplome de Stat "i în acela"i timp diplomele institu#iei “libere”62.

e) Finan#area cultelor

În ceea ce prive"te finan#area cultelor în Republica Francez!, trebuie men#ionat faptul c! lucrurile au evoluat în decursul timpului, în func#ie de conjunctura istoric! "i social!. Sub VechiulRegim63 , Biserica poseda un important patrimoniu, care îi permitea s!-"i asigure mijloacele necesare

pentru o bun! activitate. Prin decretul din 2 noiembrie 1789, constituan#ii au decis na#ionalizarea bunurilor clerului, iar aceste bunuri au fost vândute pentru a se acoperi deficitul din bugetul Statului,în timp ce în contrapartid! Statul asigura salarizarea clerului.

În perioada concordatar !, Statul "i colectivit!#ile locale, mai ales comunele, au continuat s! finan#eze mai mult sau mai pu#in generos, dup! putin#!, cele patru culte recunoscute. Era vorbadespre plata salariilor, finan#!ri pentru între#inerea construc#iilor "i construirea de noi cl!diri, ajutoare

pentru repara#ii. În mare parte, acest regim este "i azi în vigoare în cele trei departamente din estulFran#ei64.

59 Decretul din 22 aprilie 1960, Decizia din 8 august 1960, Circulara ministerial ! din 22 aprilie 1988.60 În practic!, în "colile primare se face din ce în ce mai mult apel la voluntari.61 Vezi P. Coulombel, “Le droit privé français devant le fait religieuse depuis la séparation de l’Eglise et de l’Etat” , în

Revue trimestrielle de droit civile, Paris, 1956, pp. 1-54.62 Pentru detalii, vezi P. H. Prelot, Naissance de l’enseignement superieur libre, la loi du 12 juillet 1975, PUF, Paris,

1987, p. 139.63 Înainte de Revolu#ia Francez!.64Vezi Fr. Menssner, Le financement des Eglises, Cerdic, Strasburg, 1984, p. 259.


17/31

17

Articolul 2 din legea din 1905 a suprimat bugetul cultelor "i implicit salariile clerului,interzicând orice subven#ie din fondurile publice pentru culte. Aceast! dispozi#ie este respectat! pân! în zilele noastre. În consecin#!, religiile posed! dou! surse de finan#are: din fonduri private pe de-o

parte "i ajutoare indirecte din partea Statului, care nu sunt considerate subven#ii, pe de alt! parte.Între altele, asocia#iile ce nu sunt cultuale, dar care graviteaz! în jurul Bisericilor, sunt abilitate s!

primeasc! subven#ii publice. Dac! aceste asocia#ii declarate conforme cu legea din 1901 nu suntrecunoscute de utilitate public!, nu pot primi decât dona#ii “de mân!”, iar particularii care le fac, nu

beneficiaz! de nici o facilitate fiscal!.Dup! 1905, finan#area din fonduri private este sursa normal! "i fundamental!. Fiecare Biseric!

este liber ! s! decid! maniera în care ea crede de cuviin#! s!-"i colecteze resursele "i s! afectezesumele de care dispune. Astfel, în Biserica Reformat! din Fran#a, resursele provin din dona#ii f !cutede c!tre credincio"i "i acestea iau dou! forme: în primul rând cotiza#ii regulate, dar de o manier ! liber ! pentru fiecare credincios al asocia#iei parohiale, precum "i ofrande aduse de c!tre credincio"icu ocazia cultului. Fiecare Biseric! local! î"i gireaz! propriile fonduri, în acela"i timp func#ionând "iun principiu de solidaritate, care î"i propune s! atenueze diferen#ele de ordin financiar existent între

parohiile s!race "i cele mai puternice. Pastorii sunt salariza#i în func#ie de vârst! "i situa#ie familial!,"i nu în func#ie de localitate. În Biserica Romano-Catolic!, dona#iile din partea credincio"ilor ocup! un loc important, iar utilizarea "i reparti#ia acestor resurse se face în cadrul fiec!rei episcopii. ÎnBiserica Ortodox!, fiecare parohie se auto-administreaz! din punct de vedere financiar "i contribuieîn m!sura posibilit!#ilor la între#inerea episcopiilor. Datorit! num!rului mic de credincio"i ortodoc"idintr-o parohie, nu poate fi vorba despre o salarizare a preo#ilor, ci cel mult de un ajutor acordatacestora, ocazional, clericii fiind obliga#i în general s! lucreze ca "i angaja#i într-un alt domeniu.

Dup! 1905, pot fi identificate ajutoare indirecte din partea Statului, care sunt acordate cultelor.Câ#iva clerici sunt pl!ti#i de c!tre Stat, f !r ! a fi vorba despre o violare a legii din 1905. Ace"tia suntcei care asigur ! serviciul religios în închisori sau spitale sau personalul Bisericii- profesori în "colile

private, dac! aceste "coli au un contract cu Statul pentru aplicarea legii din 1959. Statul poate deasemenea acorda garan#ii pentru împrumuturile angajate de c!tre asocia#iile cultuale sau diocezane

pentru construirea de noi edificii de cult65. Pentru a veni în sprijinul asocia#iilor cultuale, le suntînchiriate de c!tre Stat terenuri "i cl!diri, pretinzându-se o chirie simbolic! de 1 fr. pe an (este vorba,dup! p!rerea mea, de un sprijin deghizat, care î"i propune, al!turi de alte m!suri amintite deja, s! fac! mai blând! legea din 1905).

Regimul fiscal aplicabil cultelor "i asocia#iilor diocezane este foarte favorabil66. Articolul 238 bis din Codul General de Impozite, autorizeaz! firmele "i particularii s! reduc! din beneficiul lor "idin profitul impozabil într-o oarecare limit!, prin dona#iile f !cute pentru operele "i organismele deinteres general. Consiliul de Stat, printr-un aviz din 15 mai 1962, estimeaz! c! aceast! m!sur ! seaplic! asocia#iilor cultuale pentru resursele afectate construc#iei sau între#inerii edificiilor de cult, sau

pentru opere cu caracter filantropic, educativ, social sau cultural. În anul 1962, aceste deduceri nu se

puteau aplica dona#iilor afectate pl!#ii clericilor.Statul este proprietar pentru edificiile de cult construite înainte de 1905. În aceast! calitate, elasigur ! marile repara#ii de care au nevoie aceste imobile. Posibilit!#ile de deduceri fiscale în favoareaasocia#iilor cultuale au menirea de a atrage fonduri pentru sprijinirea cultelor . Materia este guvernat! de legea din 23 iulie 1987, zis! “legea lui Mécénat”. Cu aceast! ocazie, suma deducerilor fiscale estecrescut!, dar aceste deduceri sunt autorizate "i pentru dona#iile de cult, cu alte cuvinte pentrudona#iile care servesc la retribuirea clericilor 67.

Modelul francez a fost mult! vreme considerat cel mai radical, Biserica fiind mult! vremeobstruc#ionat!. Guvern!rile succesive socialiste au urm!rit o discreditare a vie#ii religioase, adesea

65Art. 11 al legii din 26 iulie 1961, permite departamentelor "i comunelor s! acorde aceste garan#ii de împrumut.66

Pentru detalii, vezi J. Gueidan, X. Delsol, P. Desjonqueres, Cultes et religions, impôts, et charges sociales, L. G. D. J.,Paris, 1991.67 J. P. Durand, “Cronique de droit civil ecclésiastique” , în L’année canonique, 1988 , pp. 443-462.


18/31

18

religia fiind ridiculizat!. Cu toate acestea, Statul francez, dup! cum am putut observa deja, a începuts! în#eleag! c! Bisericile pot juca un rol pozitiv în via#a social!, ele putând fi un factor deculturalizare "i de echilibru. Semnul c! Statul a f !cut progrese în recunoa"terea importan#ei sociale aactivit!#ilor Bisericii a fost "i este recunoa"terea mai multor institu#ii ecleziastice drept institu#ii deutilitate public!. Fran#a nu poate s! neglijeze aceast! latur ! pozitiv! a convie#uirii dintre Biseric! "i

Stat, deoarece în domeniul educa#ional, la nivelul înv!#!mântului preuniversitar, Biserica Romano-Catolic! este cea care de#ine cele mai performante "coli, f !r ! ajutorul c!rora sistemul educa#ional arintra într-o mare criz!.

Aspectele pozitive din aceast! coabitare a f !cut ca în ultimii ani s! se observe din ce în ce maimult încercarea de a defini o separa#ie pozitiv!, care încearc! s! speculeze pe marginea prevederilorlegale, pentru a sprijini activitatea Bisericii.

Dup! cum am ar !tat, legea din 1905 interzice orice subven#ie din partea Statului pentruactivit!#ile cultuale, dar se g!sesc din ce în ce mai multe porti#e pentru a sc! pa de aceast! interdic#ie.În general, parohiile sau episcopiile înfiin#eaz! pe lâng! asocia#ia cultual! o asocia#ie cultural! conform legii din 1901, asocia#ie care poate primi subven#ii din partea Statului sau a comunelor. Suntatribuite adesea imobile sau terenuri, folosindu-se trucul chiriei de un franc pe an "i sunt acordate

scutiri de impozite "i taxe, care sprijin! într-un mod indirect Biserica.Prin Legea din anul 1905, toate imobilele care au apar #inut pân! la acel moment Bisericii sunt

na#ionalizate. La început, aceast! na#ionalizare a fost privit! ca o crim! împotriva Bisericii, dar încele din urm! acest abuz a fost convertit într-un avantaj. Biserica utilizeaz! dup! nevoi imobilele, darStatul este cel care este obligat s! le între#in!. Aceasta face ca la aceast! or ! Biserica s! fie mul#umit! de aceast! solu#ie, deoarece datorit! seculariz!rii din secolul nostru, ea nu ar putea acoperi acestecheltuieli de între#inere "i renovare a Bisericilor.

Toate aceste ultime preciz!ri vin s! confirme faptul c! Statul francez începe s! recunoasc!, chiardac! nu de o manier ! deschis!, rolul "i locul important pe care-l ocup! Bisericile în societateacontemporan! "i c! se preocup! de soarta cultelor, mai ales de cel catolic.


19/31

19

LOCUL !I ROLUL RECUNOSCUTBISERICILOR ÎN BELGIA

Pentru Belgia, fundamentul rela#iilor dintre Biseric! "i Stat se g!sesc în Constitu#ia din anul1831. Cu toate c! au fost realizate multe amendamente, principiile fundamentale care guverneaz! rela#ia dintre Biseric! "i Stat au r !mas acelea"i. Atmosfera anului 1830, an în care Belgia se declaraindependent!, înc! se mai simte în via#a social!. În acea perioad!, tinerii liberali nu se mul#umeaunumai cu propagarea înv!#!turilor liberale, dar doreau în acela"i timp "i o protec#ie constitu#ional!

pentru acestea. La acel moment, Biserica progresist! belgian! era dispus! s! mearg! cot la cot cuace"ti politicieni, pentru a reu"i s! sus#in! elaborarea unei noi Constitu#ii. “Scrisoarea prin#ului Méan,arhiepiscop de Mechelen, c!reia i s-a dat citire înainte de începerea discu#iilor Adun!rii Congresului

Na#ional din 17 decembrie 1830, a avut f !r ! nici o îndoial! o influen#! major ! pentru forma pe care aluat-o redactarea final! a articolelor 14, 15, 16 "i 117 din Constitu#ia din 1831”68. Acest fundamenteste realizat prin articolele 19, 20, 21 "i 181 din Constitu#ia ast!zi în vigoare.

Pe parcursul elabor !rii Constitu#iei, grupul liberal anticlerical a renun#at la tentativa sa de aintroduce o supraveghere guvernamental! absolut! pentru Biseric!, dar politicienii catolici n-au mai putut sus#ine pentru mult timp pozi#ia privilegiat! a Bisericii lor 69.

a) Actualul statut juridic al cultelorCu toate c! secularizarea a atins "i Belgia, fenomenul religios ocup! un loc important în

societatea belgian!.Libertatea religioas! "i liberul exerci#iu public al religiei sunt garantate de c!tre articolul 19 din

Constitu#ie, sub rezerva unor ac#iuni criminale s!vâr "ite în exerci#iul acestor libert!#i. Totodat!,Belgia este parte la mai multe tratate interna#ionale, printre care sunt : Declara#ia universal! adrepturilor omului din 1948, Conven#ia de salvgardare a drepturilor omului "i a libert!#ilor

fundamentale din 1950, precum "i Pactul interna#ional relativ la drepturile civile "i politice din 1966.Articolul 2 din Constitu#ia belgian! d! o garan#ie cu caracter negativ libert!#ii religioase precizândc!: “nimeni nu poate obliga pe cineva la acte sau ceremonii ale vreunui cult "i nici s! observe zilelelor de odihn!”. Articolul 21 precizeaz! faptul c! “Statul nu are dreptul de a interveni nici în numirea"i nici în instalarea clericilor, nici s! îi apere pe ace"tia în fa#a r !spunderilor fa#! de superiorii lorierarhici. Acest articol este interpretat ca o recunoa"tere constitu#ional! a autonomiei interne aBisericii70 "i a independen#ei acestei institu#ii.

În ceea ce prive"te Statutul juridic al clerului, în Belgia exist! anumite incompatibilit!#i. Uncleric nu poate s! fie membru într-un juriu care trateaz! crime calificate71, iar clericii pl!ti#i de c!treStat nu pot s! fac! parte din Parlament. Exist! alte incompatibilit!#i pentru un cleric, cum ar fi cea cufunc#ia de Consilier de stat, membru al unui organism de control a conturilor, câteva func#ii în Curteade Arbitraj, judec!tor, grefier, guvernator de provincie, grefier de provincie, comisar de district "imembru al Consiliului municipal72 .

Exist!, de asemenea, legi ordinare, regulamente "i dispozi#ii referitoare la rela#ia dintre Biseric! "i Stat, cum ar fi articolul 268 din Codul penal, care pedepse"te clericii ce într-un discurs publicatenteaz! la autoritatea public!, articolele 143 "i 144 din Codul penal care sanc#ioneaz! tulbur !rile "idezordinea public! cu privire la culte, articolele 145 "i 146 din Codul penal privitoare la lovirea unui

68 Rik Turfs, “Etat et Eglises en Belgique”, în Gerhard Robbers (ed.) Etat et Eglises…, p. 16. Aceste articole au devenitarticolele 19,20, 21 "i 181 din Constitu#ia în vigoare ast!zi.69 Vezi pentru detalii E Huyttens, Discutions du Congrès national de Belgique, I, Société typographique belge, Bruxelles,1844.70

Rik Turfs, “Etat et Eglises en Belgique”, în Gerhard Robbers (ed.) Etat et Eglises…, p. 17.71 Art 224. 6 din Codul de procedur ! civil!.72 Rik Turfs, “Etat et Eglises en Belgique”, în Gerhard Robbers (ed.) Etat et Eglises…, p. 35.


20/31


21/31

21

În domeniul cultural, Bisericile -"i în special Biserica Catolic!- joac! un rol foarte important. Îndomeniul educa#ional, înv!#!mântul catolic ocup! un loc foarte important. El devanseaz! înv!#!mântul public, deoarece 60% din elevii belgieni din înv!#!mântul secundar frecventeaz! o"coal! care apar #ine re#elei de înv!#!mânt catolic. $i alte religii organizeaz! înv!#!mânt de toategradele78 . Al!turi de aceast! re#ea a înv!#!mântului liber, exist! îns! o re#ea bine pus! la punct a

înv!#!mântului de Stat. În privin#a înv!#!mântului religios în "colile organizate "i administrate dec!tre puterea public!, se ofer ! posibilitatea alegerii între studierea unei religii recunoscute sau a uneimorale nonconfesionale. În plus, to#i elevii supu"i obliga#iei "colare au dreptul, pe cheltuialacomunit!#ii, la o educa#ie moral! "i religioas!79.

La nivel universitar, nu exist! leg!tur ! între universit!#ile publice "i înv!#!mântul teologic.Facult!#ile de teologie protestant! sunt independente "i nu mai fac parte din universit!#ile mai mari.În ceea ce prive"te teologia catolic! la nivel universitar, ea este înv!#at! la Universitatea catolic! dinLouvain "i din Leuven, acestea fiind cele mai importante universit!#i catolice din Belgia.

d) Sprijinirea de c"tre Stat

a activit"#ilor BisericilorArticolul 181 din Constitu#ie prevede subven#ionarea de c!tre Stat a activit!#ilor de formare

moral!. El precizeaz!: “Salariile "i pensiile clericilor se afl! în sarcina Statului; sumele necesare pentru a se face fa#! acestor cheltuieli sunt prev!zute în Buget”. Paragraful 2 adaug! urm!toarele:“Salariile "i pensiile delega#ilor organiza#iilor recunoscute prin lege, care ofer ! o asisten#! moral! dup! o concep#ie filosofic! neconfesional!, sunt în sarcina Statului...”

Am v!zut astfel c! membrii clerului sunt pl!ti#i de c!tre Stat. În ultima vreme se observ! din ceîn ce mai mult tendin#a ca "i laicii care lucreaz! pentru Biseric! s! fie pl!ti#i, iar Statul continu! s! finan#eze activit!#ile religioase "i seculare, pe baza unei egalit!#i, cu îndeplinirea urm!toarelorcondi#ii:

-S! existe dorin#a organiza#iilor interesate;-S! existe un num!r minim de membrii;-Acceptarea de c!tre institu#ia finan#at! a unei democra#ii pluraliste. Sistemul existent ofer ! de

asemenea "i avantaje fiscale, deoarece imobilele utilizate pentru cult nu sunt impozabile.

e) Asisten#a religioas" în institu#iile publice

Asisten#a religioas! este asigurat! "i în institu#iile în care exist! persoane care nu au posibilitateade a participa la servicii religioase datorit! faptului c! nu pot p!r !si acea institu#ie. În aceast! categorie intr ! "i închisorile. Decretul regal din 21 mai 1965, ofer ! fiec!rui de#inut posibilitatea de afi asistat din punct de vedere spiritual80. Exist! astfel câ#iva capelani apar #inând religiilor

recunoscute, care sunt pl!ti#i de c!tre Statul belgian, dar doar capelanii catolici sunt autoriza#i s! organizeze o zi de reflec#ie "i beneficiaz! de o remunerare mai important!. Pentru spitalele publiceexist! doar o reglementare limitat! "i nu exist! o finan#are din partea Statului. Un decret regal din 21octombrie 1964 dispune doar c! reprezentan#ii Bisericilor "i consilierii laici pot s! p!trund! liber înspital la cererea pacientului.

Decretul regal din 17 august 1927 poate fi considerat ca fundament pentru organizareaserviciului religios în armat!. Cultele catolic, protestant "i evreu au profitat de acest drept pân! ast!zi. Capelanii din armat! sunt numi#i de c!tre Stat la propunerea autorit!#ii religioase, dar ei nusunt considera#i ca "i func#ionari ai guvernului.

78

În septembrie 1981 a fost deschis! la Bruxelles prima "coal! islamic!.79 Art. 24 paragraful 3 din Constitu#ie.80 Moniteur belge, 25 mai 1965.


22/31

22

LOCUL !I ROLUL RECUNOSCUTCULTELOR ÎN ITALIA

Dup! o perioad! de criz! în rela#iile dintre Biserica Catolic! "i noul Stat federal al Italiei realizatdup! unirea federal! din anii 1860-1870, politica moderat! predominant! în guvernul italian dup!

promulgarea în 1871 a legii privind garan#iile, a permis o oarecare relaxare în ceea ce prive"te rela#iadintre Biseric! "i Stat. Dup! cel de-al II-lea r !zboi mondial, partidul fascist a angajat o politic! dereconciliere cu Biserica, politic! ce se va dezvolta pe baza concluziilor acordului de la Latran din1929. Fasci"tii au creat Statul Vatican "i au restituit Bisericii o parte dintre privilegiile pe care le-a

pierdut în perioada liberal! în problemele legate de c!s!torii, în problemele economice "i îndomeniul înv!#!mântului religios în "colile publice.

Proclamarea Constitu#iei republicane în anul 1948, a creat posibilitatea revizuirii dispozi#iilorconcordatare. Totu"i reforma dreptului civil ecleziastic nu a putut fi realizat! decât în anii 1980, dup! un serios proces de secularizare81, care a transformat societatea italian! de o manier ! semnificativ!82.

Toate acestea s-au întâmplat într-o #ar ! cu profunde tradi#ii catolice. Cu toat! aceast! preponderen#!, este dificil de stabilit num!rul catolicilor practican#i. În statisticile interna#ionale,Italia face parte din #!rile cu un num!r mare de credincio"i, în mare majoritate catolici, fiind a doua#ar ! din Europa occidental!, dup! Irlanda, în ceea ce prive"te participarea la via#a de cult. Num!rulcredincio"ilor practican#i a crescut din anul 1981 pân! în anul 1990 cu 12 procente, astfel 53% din

popula#ia #!rii ar practica o dat! pe lun! cultul catolic83, dar doar 30% dintre cet!#eni particip! regulatla cultul duminical, iar în anul 1990, ateii convin"i erau în propor #ie de 3 procente. Încrederea înBiseric! a crescut în ultimii 10 ani cu 2 procente, 63% din popula #ia #!rii având o mare "i cert! încredere în Biseric!. Tot 63% dintre italieni cred c! Biserica r !spunde la nevoile spirituale, 41%cred c! ea r !spunde la nevoile de familie iar 36% consider ! c! Biserica r !spunde la nevoile sociale.Statisticile privitoare la înv!#!mântul din Italia arat! c! mai mult de 90% din elevi sunt înscri"i

pentru înv!#!mântul religios catolic. Se mai precizeaz! c! 42% din contribuabili vars! Bisericii o parte din impozitul pe venit "i c! 70% din c!s!toriile religioase au loc dup! ritul catolic.Dintre celelalte confesiuni, musulmanii au dep!"it num!rul martorilor lui Iehova, datorit!

curentului de imigrare provenind din #!rile Africii de Nord. Biserica Ortodox! este de asemenea prezent!, f !r ! s! se constituie îns! într-o comunitate foarte important!. Trebuie constatat! deasemenea "i o prezen#! a evreilor "i a noilor grup!ri religioase.


Într-o astfel de #ar !, unde tradi#iile puternice se confrunt! cu o realitate politic!, social! "icultural! puternic secularizat!, principiile constitu#ionale de drept civil ecleziastic italian vizeaz! pe

de o parte egalitatea indivizilor în domeniul religios "i garantarea unui sistem de cooperare întreBiserici "i Stat, pe de alt! parte.

În Italia, fiecare dispune de dreptul de a alege liber confesiunea sa religioas! "i de a se manifestaliber în toate formele, individual sau colectiv, s! încerce s! promoveze "i s! exercite cultul de omanier ! privat! sau public!, cu condi#ia de a nu exista rituri care atenteaz! la bunele moravuri84. Deasemenea, “to#i cet!#enii au aceea"i demnitate social! "i sunt egali în fa#a legii, f !r ! distinc#ie desexe, de ras!, de limb!, de religie, de opinii politice "i de condi#ii personale "i sociale”85. “Toate

81 În anul 1970 a fost legalizat divor #ul, iar în 1978 a fost legalizat avortul.82 Silvio Ferrari, “Etat et Eglises en Italie”, în Gerhard Robbers (ed.) Etat et Eglises…, p. 17.83

Ancheta în leg!tur ! cu valorile europenilor, în Yves Lambert, Religions et Laicité…, p. 259.84 Art. 19 din Constitu#ia Italiei.85 Art. 3 alin. 1 din Constitu#ia Italiei.


23/31

23

confesiunile sunt în mod egal libere înaintea legii”86, iar “confesiunile necatolice dispun de dreptulde a se organiza, urm!rind propriul lor statut, în m!sura în care ele nu intr ! în conflict

Prezentare Tari Reprezentative Din Ue

Documents

Transcript of Prezentare Tari Reprezentative Din Ue