©oaumzzr'q nn 2 (Pevspectise po&tice

Femeile rome $i feminismul

Abstract: This article explores the understanding of the way in which Roma women and the Roma issue are

placed in the context ofjeminist political theories, in the case ojRomania. after aver i4 years of potlticaiandsocial mobilization. tt also underlines the needjor ciar$cation ojthe role and position of the Roma womenin the poiitica{ construction of Roma identity, as welt as an analysis of the power relations that impose upon

women to wear the identity markers of the group. The research thatlfarms the basis af this arUcte a!$o startsfrom the ebsewation that, up to now, the impact exerted byfemate Roma activists andjemtnists on thepoliciesjor Roma and their gender component has not been evaluated. leaving their actions anonymous.

Keywordstradition

rights, Roma women. feminism. intersectionality, discrimination.

in 20 de ani de activism civic, am font o observatoare gi Tn ace-la$i bmp actor secundar ce a luat parte direct sau indirect, ce a be-neficiat direct sau indirect, din mecanismele de reprezentare a ro-milor Tn viata publica. Tn acelagi bmp, privind cu ochelari realitateadin jurul meu, acegtia, ochelarii, mi-au ridicat o serie de intrebiri lacare vreau sa incerc sa gasesc raspuns.

Analiza, fundamentati teoretlc, este necesari pentru a intelegemai bine unde ne plasam ca femei rome in contextul teoriilor politi-ce feministe dupe o mobilizare socials gi politico de peste 14 ani Tn

jurul chestiunilor negate de femeile rome. O alta necesitate vine dinnevoia de clarificare a roluluigi pozitiei femeilor rome in constructia

politicia identitatii rome, precum gio ana-lizi a relaliilor de putere ce impun femeilorsi poarte mircile identitare ale grupului.

Dupe o istorie recenti de 14 ani, incare femeile rome activiste au navigat in-tre migcarea privind drepturile pentru roma

gi cea pentru drepturile femeilor, este nevoie de o analizi a actiuniide mobilizare a femeilor rome dar $io analizi a relatiei cu aces-te migcari socials. Fin aceastg analizi nu ne putem imagina oviziune asupra societatii pe care vrem si o construim, cu romii gifemeile rome ficind parte integranta gi egala.

Pe lange toate cele enumerate mai sus, necesitatea teoretizgriactiunii colective a femeilor rome la navel european are mai multecurse: nevoia de clarificare ideologica a feminlsmului/ feminismelorfemeilor rome; lipsa studiilor teoretice asupra acestui tip de acliune

Nicoleta Bitedrd. SNSPA(nicoletabitu@yahoo.com)

Articolul de fate pornegte motivational, de la experienta perso-nals. Provocirile primate din jur au fast in relalie cu barbatiigi feme-ile colegi gi colege din migcarea romilor ce se intrebau gi mi intre-

]34 @oGuiesjor (hama 'women

bau de ce vreau si separ lumea Tn doug, sau ci nu vid cite probleme au comunitatile deromi cu discriminarea gi rasismul gi eu mai aduc in discutie gi probleme negate de statutulfemeilor rome. Aceasta pentru ci disculia despre situatia drepturilor femeilor rome aducein spatiul public incilcarea drepturilor femeiigia copiilor. nu numai ca membre gi membriai comunitatii de romi, tinte ale rasismului, ci gi ca victime ale violirii drepturilor, abuzulfiind fdcut ficuti de un/o alt/a membru/a al aceleiagi comunitati rome, dar nu neaparat.

Feminismul rom. indiferent de tip sau orientare, este o provocare la coerenta unlver-salitati drepturilor gia cetateniei atunci and statele adopta politico pentru comunitatilede roma. Acestea se adopts, dar mai ales se exerciti (de obicei) numai de litre barbatiiromi, egalonul reprezentativ al experientelor de luat in calculul politic. Este ca gi and, depeste doug secole, feminismul nu ar fi existat gi nu ar fi cerut universalitatea drepturilor gicetateniei pentru ambele sexe:

Este adevirat ci, Tn contextual actual, and fenomenul discriminirii impotriva romilora rimas la un navel ridicat in tarile europene; - mai ales in ceea ce privegte raportareaacestor cazuri de citre victime citre institutiile specializate gi neTncrederea ci eventua-lele plangeri ar schimba situatia - discutia despre drepturile femeilor rome, apare ca unpotential risc de alimentare a prejudecatilor gi stereotipurilor.

Pentru a ilustra aceste conflicte gi provocari, precum gi faptul ci disculia Tn spatiulpublic despre aceste probleme a evoluat, voi reda mai jos un extras din Dec/arabia ce/e/de a 7}eia Conferfr7le /nfema!/ona/e a rene//or/ome, (Spania, Granada, 23-25 octombrie

Femeite romejoaca un rol crucial in situatii de crizi. Ele se gasesc de cede mai multeori vutnerabife, ptasate Tn tiniile din tata $i Tn pozitii inechitabile de risc. Pentru ci stra-tegiile interne ale comunitatii nu sunk intotdeauna prietenoase cu femeile, noi trebuie s6jucam un rol cheie ant in prevenirea crizelor cit $i Tn procesul de reabilitare de dupe criz6.

Practicile culturale precum maridele timpurii/aranyate/folate, rapirea miresei, testareavirginitalii suet prevatente Tn anumite comunitati rome din Europa. Nu numai ci acesteavioleazd drepturile fundamentale ate omului, dar de asemenea plaseaza o barleri pentrudezvoltarea individuals $ia comunitatii. Femeile rome prezente la intilnire subliniazici siricia adanca, perpetuarea discriminirii $i excluderea nu fac decaf si intdreasciaceste practice. (...) '*

O alta motivatie pentru aceasti cercetare este aceea ci impactul asupra politlcilorpentru roma ;ia componentei lor de gen exercitat de citre femeile rome activiste gi femi-niste nu a fast evaluat pina in prezent, demersurile lor riminind anonime. In procesulde advocacy, elaborare cit gi implementarea a politicilor pentru romi din perioada 2000- 201 2, femeile rome activiste au jucat un rol important gi major, dar contributia acestoranu este mci vizibili gi mci documentati

Rolul pe care aceasti lucrare TI poate luca este de a contribui la cunoagterea de litremembrii migcarii romilor a unor aspecte negate de feminism gi mobilizarea femeilor rome,pe de o parte gi pe de alta parte contributie la mai buna cunoagtere, intelegerea gi politi-zarea experientelor feminine rome de citre colegele lor feministe.

In Romania gi in Europa majoritatea studiilor despre femeile rome s-au concentrat asu-pra situaliei femeii rome Tn famine gi societates sau pe accesul la diferite servicii precumcede medicaleo

In ultimii zece ani se remarci o cregtere a numirului de studio, rapoarte gi cercetiridespre femeile rome. Acestea sunt de mai multe tipuri: cede initiate de asociatii ale romi-

2011 )

?toiem6l]e 20]2 ?erspectine poCitice

lor', cede asociate cu sesiunile Comltetului de Evaluare a implementarii Conventiei Nati-unilor Unite pentru Eliminarea Discriminirii Tmpotriva femeilor8 sau cede cu subiecte mailargi dar cu o privire gi asupra femeii rome (European Women Lobby).

In ultimii ani, datoritd accesibilitalii fondurilor sociale europene pentru dezvoltarea re-surselor umane, Tn care femeile $i romii aunt inclugi in categoriile defavorizate, au fostimplementate gi proiecte in care cercetirile s-au axat pe accesul femeilor rome pe platamuncii9. Aceste fonduri au o influenza ;i asupra realitalii din viata unor femei rome cit gila cunoagterea experientelor femeilor rome pe plata mundi.

Cu toate acestea subliniez faptul ca tema privind contributia femeilor rome, a feminis-telor rome la politicile de azi, nu a font evidentiata indeajuns. Anonimatul marcheazi Tn-treaga activitate a femeilor rome activiste ce au contribuit la toate procesele de mobilizarea comunitalilor gi influentarea politicilor pentru roma. Rolul lucririi de fate este, pe langealtele, scoaterea din anonimat a acestora. Tn Drums/ cdtre aufonom/e -- beorf/ po//f/cefem/nlsfe, Mihaela Miroiu argumenteaza cauzele acestei invizibiliHti:

Este o experienta pe care femeile o Tmparta$esc cu torte categoriile de exclu$i saude marginali. Aceste categorii "nu au istorie". Para nu au luat parte la evolutia istorici.Sunk lipsite de identitate politico, par s6 nu alba interese proprio, ci pe pele ale grupurilorcirora +e surf auxiliary. Oamenii din astfel de grupuri ies din anonimat dear prim exceptie.in cazul femeilor, adesea exceptla inseamni calitatea lor funclionala pe lange un birbat(mama,soba,fiica eroului ficitor de istorie). Exists multe raliuni pentru aceasti "stare defapt". astoria a fest patriarhata"'o.

O alta temp care a dominat studiile gi cercetirile despre femeile rome au fost cele des-pre drepturile reproductive gi accesul la serviciile de sinitate. Incepand cu 2003. andse publica studiul despre barierele Tn accesul la serriciile de sinitate al femeilor rome,al fostului Centru de Monitorizare a Xenofobiei gi Rasismului(actuala Agentie Europeanspentru Drepturi Fundamentale). studiile despre sinitatea femeilor rome au aparut frec-vent, dar nu numaiin studio adresate special femeilor rome ci mai ales Tn cadrul studiilorgi cercetirilor despre starea de sinitate a romilor in general ':

Tot in contextul studiilor despre sinitatea femeilor rome apare in spatiul public discu-!ia despre sterilizarea femeilor rome din Cehia gi Slovacia. Aceasta s-a datorat in primulrand unum studiu elaborat de Centrul pentru Drepturi Reproductive, New York gi Centralslovac pentru Drepturile Civile gi ale omuluiTn 2003.

Au existat citeva articole gi studii de licenta sau masterat ce au abordat tema organi-zirii femeilor rome ': care aduc in discutie pe de o parte contributia diferitelor retele for-male sau informale ale femeilor rome, la punerea pe agenda international a problematiciilegate de femeile rome dar si imensa responsabilitate si autovictimizare pe care acesteao simt in legatura cu actiunile lor.

O alta dimensiune a acestor studii se refers la mobilizarea femeilor rome ''. Are ca-racter descriptiv gi este push in contextul elaboririi politicilor pentru romi, in special alDecades pentru Incluziunea Romilor.

in incheierea acestei parli, ca o concluzie, Miroiu spune Tn Drums/ cdfre aufonom/ei"Aceasta nu inseamni ci medium universitar plate sa fie scuzat de sindromul "turnului

de f?/de$". ih consecir7la, in mod special feminismul academic g/ stud///e de gen fr?cearcds contrazici paradigma cunoa$teril "ezotedce". in contextul nostru rom6nesc aceastait3seamni studierea condiliei femeilor $ia relaliilor de gen inclusiv in statusud care ade-sea sant /gnorafe de cdfre zona academics: tarancile, femeile rrome, mamele singure,

/36 ?oGK esjor (Rama women

prasU\ua\e\e, precum $ia unor problematici pe care cetelalte tipuli de studilo tree subticere: puterea in vi\a private, dubfa zi de munch, politicize reproductive. {...)"l '

Cine, ce mi de$ne$t€ calemeie, card swat ro ntlie'adw&ratd" s&u itu?

In decursul anilor in care am militat pentru drepturile femeilor rome am auzit frecventci inca nu e timpul pentru asemenea discutii. ci aceste discutii dad au loc trebuie sdalba loc intre noi. Tn interior.

Tn introducerea sa de la cartea 4inf / a woman, Bell Hooks explica de ce femeile deculoare nu se puteau uni pentru a gupta pentru drepturile femeilor:

(...,IFemeile de culoare, Tn prezent, nu se pot uni pentru a lupta pentru drepturile fe-meilor pentru ca nu am vazut .feminitatea"ca un aspect important al identitalii noastre.Socializarea in mediu rasist gi sexist ne-a conditionat si devalorizim femeia din noi gi sivedem rasa ca fiind singura eticheti relevanti a identitatii noastre ';.

Paralela dintre femeile de culoare gi femeile rome este valabili in cazul ignorarii identi-tatiide femeie gi recunoagterea ca identitari primary sau absolute, cea de apartenenla laetnia roma. Pe lange aceasta exista gi Tn sinul mi$carii romilor voci care nu recuno$teauproblemele femeilor rome ca fiind importante sau prioritare. Ca ilustrare a acestui feno-men este urmitorul dialog scris dintre femei rome activiste gi colegi, barbali roma.

In anul 2000, Centrul European pentru Drepturile Romilor de la Budapesta a initiat inpublicatia lor trimestriali o disculie la o masa rotunda cu titlul rene//e Rome in soc/efateamadodfa/g g/ cea roma. Toate intervenliile au fast raspunsuri, reactii la un articol scris deo tiniri activists roma cu parinlii de origine din Kosovo gi niscuti in Germanic, Sabi-na Xhemajli ''. Xhemajli incerca in articolul siu si scoati Tn evidenta rolurile diferite alefemeilor fate de barbati Tn interiorul comunitatii de romi, intitulandu-gi sugestiv articolulEverything we do not want to head '. De ce consider necesar si aduc in discutie aceasti

eerie de articole? Pentru ci reactiile la articolul Sabinei ilustreazi foarte bine tratareafemeilor rome ca avind doug identitali complet separate, ierarhice:

Cred ci (noi, romii) nu trebuie si vorbim despre drepturile femeilor. Dad o femeie areo problems gtie unde si mearga. Nu trebuie si ne administrim problemele separat gi inmod special, diferit, doar pentru cd suntem Rome gi femei"'

Sfatul meu pentru the este totugi si nu imparli romii Tn femei gi barbali sau homose-xuali gi lesbiene. Intoarce-ti atenlia mai degraba citre problemele globale ale romilor gi

discriminarea noastri gi fa din ele prioritatile tale. Hai si lucrim pentru a rezolva proble-mele tuturor romilor. Cind toate aceste probleme imense au fast rezolvate, putem folosiputerea noastri pentru a discuta are probleme intre noi. Ca si fiu dar gi spurt, pentrumoment, in ochii gagiilor nu egtio fab sau femeie mai intii ci egti TIGANCA.-v*

Cele doug citate ilustreazi ci nu avem de-a face numai cu o reactie a barbatilor ci gi

a unor femei rome, activiste. Bineinteles, atentia data problemelor gi drepturilor femeilorrome a crescut Tn mare parte grupurilor de femei rome activiste gialiatii lor barball romigifeministe nerome. Cu toate acestea tipurile de reaclii de mai sus continua.

in regalia cu grupurile de activigti mai traditionaligti, atunci and grupuri de femei aducin discutie diversitatea experientelor feminine atunci reaclia este ci nu sunt . chaco rom/romnie" (rom, romnie adevarata) pentru ci aceste femei, feministe discuti Tn spatiul pu-blic despre lucruri personale, tabs, de care neromii nu ar trebui si audi. Respectarea

noiem6rie 2012 <Perspective pofitice ]37

Romanipe-uluie invocat mai des in cazul femeilor. Nu putem si nu vedem ala evidentape care feministele valuluill au adus-o in atentia publica gi ciruia Ti datorim azi curajulde a vorbi Tn public despre aceste probleme aga zise private ale femeilor rome, ,,Ceea ceeste personal, este politic!".

A;adar, ca feminists roma mi se chestioneazi ant identitatea de femeie cit gi cea deroma "adevirati

In acest context ne ducem la ceea ce valullgi valulllde feminism a adus cu ele. gi aleciror principii sunk foarte importante gi actuale pentru drepturile femeilor rome. Dad incazul valuluil feminist, pentru femeile rome sunt importante numaio parte dintre reven-dicirile acestora la drepturi civile gi politice, precum accesul la educatie, vot gi accesul laprofesii de la care femeile rome au fast exclusel in cazul valuluill feminist, pentru femeilerome este esential in constructia agendei revedlcative pentru cd pornegte de la diferenta;i eliberare gi pe redefinirea conceptelor de public gi privat.

Din agenda celui de-al doilea val al feminismului urmitoarele obiectlve sunt inca ac-tuale pentru femeile rome: recunoagterea particularitatilor experientelor feminine, de li-tre femeile rome, pron prisma lor ca gi femei, admiterea mai multor tipuri de feminism,ibertatea in exercitarea drepturilor reproductive. Cea mai importanta dintre toate este

necesitatea politizarii problemelor femeilor rome, ant micropolitic in grupul minoritar citgi la Rivet macropolitic.

Pe de alta parte, grupuri feministe din Europa. la inceputul anilor 2000, nu includeaupe agenda lor chestiuni legate de femeile rome sau minoritare. La o prima intilnire in1999, la Budapesta cu reteaua coordonatoarelor programelor de egalitate de gen alefundatiilor nationale Soros, organizata de Programul retea al femeilor al Institutului pentruo Societate Deschisg, New York. Era prima intilnire a retelei dupe ce in 1999, Institutulpentru o Societate Deschisi a finantat gi sprijinit deschiderea pentru prima data a unuiprogram destinat exclusiv femeilor rome numit Inigiativa Femeilor Rome, fiend ;i primainitiative de acest gen a vreunei organizatii internationale.

La aceasti intilnire am intrat Tn contact cu un tip de reactii la agenda femeilor rome,care era Tn area periaoda ?ntr-o faze incipienta, nu foarte bine conturati. Aceste tipuri dereaclii erau: dar nu aunt tot femei ca gi celelalte? De ce ar trebui sa ahem un program di-ferit numaipentru femeile rome? De ce ar trebuisa fle separate? de ce ar trebui si lucrimimpreuna pentru ele? Este alegerea lor (a romilor) de a igi pastra culture gia fi izolali.

In concluzie, sunt gi femeie gi roma, in care dintre orientirile feministe mi incadrez nuimieste inca limpede, dar Tml este limpede ci doar format ai putea apa4ine uneia singure,conform teorille politice feministe, dar ce este dar este ci sunt o ,,problems' de gen pen-tru migcarea romilor gi una de ,,etnie" pentru grupuri de feministe nerome.

Regittturite de putere de gen

In acest context apar o serge de intrebiri care inca nu gi-au primit raspuns pana alumn cercetirile anterioare: impunerea unor valori democratice de gen, venite din partea

majoritatii au creat sau nu neale schimbari?; cum influenteaza ierarhiile de gen, patriar-hatul culturii rome prezenta gi reprezentarea Tn spatiul public a femeilor rome?l care aunttipurile de pozilii ocupate de femeile rome? $i, nu in ultimul rand, aceste mecanisme neoblige la performanta sau la autosuficlenta? Ne enclavizeazi sau ne emancipeaza? Cumdefinlm feminismul rom? Ce e diferit fate de celelalte experience feminine? Cum tratdm

738 (PoGuhsfor :Rama women

intersectionalitatea complicate: gen, rasa, zona geografica, stare socials?Pentru a putea raspunde la aceste Tntrebari, bineTnteles ci am nevoie de o abordare

teoretlci asupra realitatii deja construite. Pe parcurs, lecturile despre cetatenie, rasa $iclash socials sau cele despre feminism gi politico publice m-au ajutat dar nu m-au clarifi-cata

Culture, o scud,d

Ca gi Tn cazul migcarilor feministe and viata private, de famine era invocati ca giscuzi pentru non-interventia statului in privati9, Tn cazul migcarii femeilor rome este in-vocati cultura gi pastrarea identitatii, ca valori ce nu trebuiesc atinse. Feminismul romeste considerat de o parte din colege gi colegi roma, un curent ideologic ce plate duce laasimilarea comunitalii rome. la disparilia agendel publice pentru romi.

Toate acestea pentru ci nu e indeajuns de nuantat discursul feminist rom gi comuni-carea Tn scrip, despre feminism, este limitata, enclavizati Tntre activigti/e de drepturileomului, unde toatd lumea este de acord asupra originii comune a rasismului gia sexis-mului, dupe cum afirmd marea majoritate a criticilor mi;cariifemeilor rome. Construirea gi

expunerea discursuluifeminist rom la mai multe tipuri de audience sunt absolut necesarepentru definirea gidinamica sa, dar dear dupe ce acesta i$i stabilegte foarte bane cadrele

In mai multe randuri, in cadrul canferintelor internationale gi nationale femeile romeactiviste au fast foarte clare in ceea ce privegte cultura roma. Una dintre cede mai eloc-vente texte este cel adoptat de cele doug retele europene active la acea vreme, ReteuaInternationale a Femeilor Rome gi Initiativa Femeilor Rome (OSI), la masa rotunda cufemeile rome, organizata de Agentia pentru Drepturlle Fundamentale, Bucuregti, 2006,

(Femeile rome activists) Vrem si pastram cultura noastri roma dar Tn acelagi bmptrebuie si ne asumam, si recunoagtem ci exists practici ce violeazi drepturile femeilorrome" (Bucuregti, 2006)

Eniko Vincze explica foarte hine falsa dilemi: ori culture, ori feminism, in introducereace a saris-o la studiul despre mariajele timpurii Tn comunitatile de romi:

Deconstruirea iden de culture roma omogena pain introducerea perspectivei diferen-!ei de gen asupra comunitatii care traiegte pron aceasti culture ;io reproduce Tn vidacotidiand nu este un atac la identitatea culturali. [...]Feminismu] nu este un dugman a]celorlalte politico identitare chiar dad denunta Tn mod sistematlc esentialismele de oncefel, inclusiv pe pele propii.";'

in anul 1993, cu ocazia Congresului UE al Romilor din Spania, Sevilla femeile romeactiviste au organizat un grup de lucru gl Tn 1995, Consiliul Europei, Directia de Egalitatede eanse intre Femeigi Barbatia organizat o audiere a femeilor rome, ambele declaratiifinale ale participantelor pun accentul pe libertatea de exprimare a culturii rome, fifarestrangeri neficind nicio referire la eventuala incircare a drepturilor femeilor rome decitre unele practici.

Din 1993 pina in 2006, cultura a fast un permanent subiect al dezbaterilor femeilorrome ceea ce denote congtiinta nalionala, etnica, a femeilor rome activiste. dar, in ace-lagi bmp putem vedea evolutia discursului de la o culture asumati ari spirit critic pinala evidentierea unor practice culturale ce incalci drepturile femeilor rome ca indivizi, cafemei gi ca rome.

miem6f'ie 2012 q'evspecthe po€itice ]39

Mobllizarea romilor la nivel european, este un prices firav. marcat de fragmentary Tntrediferite organizalii international ale romilor gi de lipsa de democratie la care gi femeilecontribuie, dar care nu line cont de interesele grupurilor din interiorul comunitatii romemai vulnerabile, precum femeile gi copiii. Obsesia pierderii identitatii etnice face acesteprocese civice gi politice oarbe complet la diversitatea actuali din interiorul comunitatiideromi, oarbi la diferentele de gen, la diferentele de clasp chiar gi la diferentele de orientarepolitico. Aceasti rimine Tn continuare un obstacol in recunoagterea dinamlcii culturii, ingeneral, gia stoparli oricdrei imaginatii de constructie culturala, bazati pe un Romanipenou. modern. democratic.

Femeile rome pain multiplele roluri pe care le triiesc Tn fiecare zi reprezinta mistificaticultura roma.

Ce fe! de feminism ?

intrebarea aceasta sti la originea dorintei de clarificare gi analizi a actiunii civice depeste 13 ani, desfagurata de femei rome ce au rimas partial invizibile. Una dintre femi-nistele ce mi-au dat o posibila cheie de analizi a feminismului rom este Kimberly Cre-enshaw, care in 2000, in pregatirea Conferintei Mondiale pe Drepturile Omului de laDurban, a fast lidera unui grup de femei experte ale Natiunilor Unite pentru a asiguracomponenta feminists in dezbaterile Conferinlei.

in timpul acelei intilniri am descoperit ,,intersectionalitatea '. Dr Creenshaw este unadintre arhitectele acestul concept. De subliniat ci in area vreme tot o femeie era InaltComisar pentru Drepturile Omului al Natiunilor Unite, Mary Robinson, fosta Pregedinta a

Creenshaw definegte intersectionalitatea ca fiind:"...conceptualizarea problemei care intentioneaza sg captureze consecintele ant

structurale cit gi dinamice ale interactiunii dintre doug sau mai multe axe de subordona-re. Se adreseazi Tn special feluluiin care rasismul, patriarhalismul, dominarea de clash giBite sisteme discriminatoare creeazg baze inegale care structureazi pozitiile relative alefemeilor, raselor, grupurilor etnice, claselor, gi toate cele asemindtoare. In plus, se adre-seazi felului in care politico gi actiuniconcrete creeazi bariere ce sunt Tn sensul axelor ceconstituie dinamica lipsei de capacitare '"

Ca urmarea a acestei intAlniri Tn documentul declaralie al Conferintei de la Durban aufast recunoscute pentru prima data intr-un document al UN, experienta discriminirii triitidiferit de fetele gi femelle rome.

O concluzie este clara gi anume aceea ci problemele femeile rome se afli la inter-sectia dintre gen gi rasa. Dad adaugam gi dimensiunea bunistirii economize, atunciputem desena o realm intersectie. Este adevirat ci in spatiul european conceptul deintersectionalitate nu este ant de mult folosit, preferandu-se discriminarea multiple ca sise defineasci multiplele tipuri de discriminiri la care o femeie plate fi victims. In Roma-nia, de asemenea, acest termen a fast introdus in legea 202 . Legea egalitatii de ganse,ci urmare a lobby-ului gl coalizgrii dintre mai multe feministe rome precum lsabela Bini-ci Mihalache, Cdna Morteanu, Mihaela Gheorghe, Carmen Gheorghe gi subsemnata::

Feminismul rom putem spune ci igi afli Tnceputurile in anul 1998, band Programulpentru Participarea Romilor al Institutului pentru o Societate Deschisi a organizat o con-ferinta europeans a femeilor rome. cu scopul final de a Tnfiinla o organizatie internationale

I rlandei

.Po/iMs $or qp7na wolneli

a femeilor rome. Discutiile din timpul acelei conferinte au fost specifice pentru valul I citgi pentru value ll al feminismului. De la cerinte de egalitate Tn drepturi, specifice valului I,pina la recunoagterea diferentelor, specifics celui de-al doilea val. Atuncia fast gi mo-mentum creirii unei coalitii, solidaritali, prietenii dintre feministe rome gi nerome ce a pusbazele uneia dintre pele mai active retele ale femeilor rome din Europa. ( Este importantde mentionat numele acestora: Nicoleta Bitu, Azbija Memedova gi Debra Schultz, Anast-asia Posadaskaya- Vanderberg gi Eva Foldvari)

Datoriti experientelor diferite gia decalajelor istorice acumulate de comunitatea roma,feminismul rom, in 13 ani de existenta, trece practic prin revendicirile tuturor valurilorfeministe de pina alum, incercind si le recupereze Tn mod specific.

Alum, dad acesta este liberal, socialist sau marxist, este foarte greu de delimitat.Dad din feminismul liberal este dar ci egalitatea Tn drepturi:: este principals revendi-care cu care feminismul rom a Tnceput gi ci acesta ne da cadrul teoretic gi de actiunein care plasam libertatea de alegere a individului, implicit a femeii rome ca gi cetateanaa statelor de drept. Cu toate acestea, contactul cu grupuri feministe liberate Tn contextulactivismului international, a evidentiat limitarea acestora Tn a intelege diferentele dintreexperientele feminine, oarecum cu teama de a nu acapara agenda publica. Mai degraba,feminismul rom era considerat ca o concurenla din cauza atentiei de care se bucuri lanivel european in area vreme politicile pentru roma.

O alta dimensiune a feminismului liberal care pina acum s-a regasit mai frecvent lanoua generalie de feministe rome, este aceea a .depagirii obstacolelor Tn autoafirmare gimai putin pe victimism":'

Feminismul rom are dar elemente de feminism liberal, dar nu este liberal intrutotul gimci nu are cum, fiindci feminismul liberal actual este mai apropiat de clasa de mijloc.

Din perspectiva mea. important este aspectul solidaritatii gi al importanlei interventieistatului in anumite zone ale vieliiprivate, din cauza unor practice culturale ce incalci drep-turile femeii rome gi pentru ca, debi avem politici pe agenda statelor pentru femeile rome,situatia in comunitatile locale gl oportunitatile de a alege aunt in continuare limitate. Cuare cuvinte, egalitatea de ganse este dramatic diminuati in cazul lor.

Dad ne raportam la feminismul socialist, atunci feminismul rom are gi din acestaclemente ce i-au permis revendiciri gl care continua si aibi sens Tn actiunea socials.Acestea ar fi crearea de solidaritati locale, in comunitate, pentru realizarea de venituripentru femeile rome (vezi proiectele sustinute de OSI in Bosnia gi Herzegovina) gi nuTn cele din urmi necesitatea existentei egalitatil de ganse pe agenda feminismului rom.Fin egalitatea de ganse intre barbati gi femei, feministele rome nu gasesc spatiul pentruprogres. In ciuda acestor elemente ce dau send feminismului rom, ;i feminismul socialistla rindul sau nu include nevoile diverse ale femeilor FOMe2;

Tn cadrul audierii Comitetului de Egalitate de eanse intre Femei gi Barbali, al Parla-mentului European, eveniment premergator al adoptarii raportului Liviei Jaroka:' depsrefemeile rome Tn UE. precum gi cu ocazia audlerilor pentru numirea expertelor pentruInstitutule de Gen al UE. interventiile gi perceptia mea au fost marcate de sentimentul deneapartenenta. Tn ambele sltuatii silile erau monocolore: femei albe, de clasa mijlocie,aproape Tn intregime. Analizind directivele europene gi toate documentele pentru prega-tirea celor doug interventii, am realizat ci stau de vorbi cu o Europa a femeilor cu loc demunch, contracte sociale, educatie medie. Ma gandeam la femeile pe care le gtlam din te-ren gi nu puteam si mi opresc din a mi intreba dad adele politico le suet gi lor adresate.

noiem6rte 2012 9erspecthe poCitke /41

Aga cum voi incerca si argumentez in cercetiri ulterioare, raspunsul meu este negativ.Navigand prin teoriile feministe mi-a atras atenlia articolul luiMaxine Baca Zinn gi Bon-

nie Thornton Dill: "Theorizing Difference from Multiracial Feminism"2' Niscut din aceaginevoie de plasare a experienlelor feminine ale femeilor de culoare din Statele Unite gi

de acceptare a construcliei pe care dimensiunile etnice, de rasa, de blasi gi de orientaresexuali o au asupra genuluil feminismul multirasial Tn calitatea sa de teorie acopera olarge paleta a intereselor gi specificitatilor unum posibil feminism rom:

Cu toate ci femeile de culoare reprezinta mai multe use gi etnii- cu istorii gi culturidiferite a feminismul nostru este coerent in tratarea rasei lor ci bazd a diviziunii sociale,structurilor de putere, centrul luptei pentru putere, drept urmare o forte fundamentals Tnformarea vielilor femellor gi barbatilor":*

Aceasti teorie feminists acopera gi large diversitate din interiorul comunitatilor deromi. Ceea este dar este ci nu putem opera Tn cazul feminismului rom ce activeazi pre-ponderent in Europa cu acelagi concept de rasa. Eventual, putem numi feminismul romun feminism al multietnicltatii.

I Beneficiar alproiectului,,Constructla }iimplementarea unuiprogram doctoralinovator interdisciplinarcu prlvire la problematica romilor", proiect cofinantat de Uniunea Europeans prin FondulSocial EuropeansProgramul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane zoo7-zoa3'2 Miroiu. 2004.3 European Union Agency for FundamentaIRigths. goog4 Textuloriginaleste in limba englezi, traducerea Tn limba romaniapartine autoarei5 Surdu, 2006

6 Consiliul EuropeisiAgentia Europeana pentru Drepturi Fundamentale. zoo3.7 Gheorghe et al. 200g8 Romani CRISS, zoom.g Vincze. 201z.lo Mlroiu, zoo4P 5ozz Romani CRISS, zoog12 lszak. zoo8z3 Memedov, 2008.t4 Miroiu, zoom. 36.t5 Hooks,ag8t, It6 Toate articolele pot fi gisite la adresa http://www.errc.org/cikk.php?cikk=6z6, Bite persoane, activiste;i active;ti romice au contribuit la aceastidiscuTie sunt: Rozalija lhc, Liljana Kovatcheva. Ivan Ivanov }iNicoleta Bite.

z7 Katalin Stojka, Ungaria, http://www.errc.org/cikk.php?cikk=626. zoom, accesat z5 aprilie zolaz8 Martin Demirovski. Macedonia. http://www.errc.org/cikk.php?cikk=6z6, 2000, accesat z5 aprilie 20a2zg Miroiu, 2004.zo Bitu $i Morteanu, 200gl 2zz Creenshaw. zoom.

2z Toate aceste femei rome mentionate aunt de fapt grupulcare de-a lungultimpuluiau promovatdrepturile femeilor rome. neficind parte dintr-o singuriasociatie dar au militat oriunde s-au aflat pentrufemeile rome

J42 Folic esjor gBoma wome7z

z3 Miroiu, 2004z4 Dragomiri Miroiu, 2002z5 Iden.z6 Livid Jaroka este europarlamentara din Ungaria. roma, af18ndu-se la aldoilea siu mandatz7 Zinn Maxine Baca, Bonnie Thornton Dill. z996.z8 Tires et al. zoo3

Bibtiogrnfie

Bitu. Nicoleta. Cdna Morteanu. zoom- Dreptud/e cop/lulu/ sant negoc/abl/e?Cazulmariaye/or timpurif hcomunftdtfle de rom/ d/n Romania, RomaniCRISS ;i ReprezentanTa UNICEF Tn Romania.Center for Reproductive Rights and Poradna pre obcianske a ludske praia. in consultation with Ina Zion.zoom. BodyAnd Sour: Forced Sterilization And OtherAssautts On Roma Reproductive Freedom tn Slovakia.(www.reproductiverights.org)Creenshaw. Kimberly. zoom. Background paperjor the expel meeting on the Gender Re/cited AspectsaJ Raa Dfscrim/nat/on, World Conference Against Racism (http://www.scribd.com/doc/599u38z/Background-Paper-for-Expert-Meeting-on-Gender-Related-Aspects-of-Race-Discrimination-WCAR-Crenshaw, accesat la i5 august zola)European Monitoring Centre on Racism and Xenophobia. zoo3. Breaking the Barriers -- RomanaWomen arid Access to Pt/bf/c Hea/th Care, Luxembourg: Of6ce for Ofhcial Publications of the EuropeanCommunities.

European Union Agency for FundamentaIRigths. 200g. Data /rl rows Report/rhe Roma. Disponibillahttp://fra.europa .eu/fraWebsite/attachments/EU-MIDAS.ROMA.EN.pdf. Accesat la 23 august 20z2Gheorghe, Carmen. Cristina Mocanu, Ana Maria Zamhr. 200g Sind/cate/e ra inteneqla dintre gen Fr etn/eJAgentia de Dezvoltare Comunitari Tmpreun5.Hooks, Bell. z998. Afn't /A Woman - B/ack Women And Fem/n/sm, Boston:South end Press.Memedov, \dover. zoos. Romani Women's Movement And lts impact On Policy Making: ComparativeArabs/s Macedon/a AndSerbla, MAThesis. Central European University - Departement of Public Policy,Miroiu, Mihaela. Otilia Dragomir (ed.) 200z. Lexicon Feminist. la;i: Polirom.Torres, Rodolfo D. Louis F. Miron. Jonathan Xavier Inda (ed.}. z999. Race, /dent/ty and Citizenship. A reader:Massachusetts: Blackwell Publishing.Miraiu, Mihaela. zoom. Drama/ cdtre autonomic. Trod/po//t/ce/emfnJste. la$i: Polirom

Oprea. Alexandra. 2004. "Re - Envisioning SociaIJustice From The Ground Up: Including The ExperiencesOf RomaniWomen", Essex Human Rights Review (EHRR) a(a): zg-39.Surdu, Laura. MihaiSurdu (chord.). zoo6. Broadening theAgenda. The Status o#Romani Women /nRomania, Open Society InstituteRomaniCRtSS, Report afternat/vpentru rapodarea Roman/ei fa CEOaVq http://www.romanicriss.org/compresaCEDAW%20dr%zofemei%2006.pdf Accesat la 2 septembrie zolaRomaniCRISS, 200g. Sdndtatea {f comin/tatea roma. Anallzd asupra s/tuatfe/ d;n Romania.Vincze, Eniko(ed.). 20n. Access! Fema/for i Bdrbatffor de ernie roma /a munch decentd. Vida cot/diana,pont/cf {/pro/este, Editura FundalieiDesireZinc Maxine Baca, Bonnie Thornton Dill. t996. .Theorizing Difference from MultiraciaIFeminism 'Feminist Studies. 2z {2): 3zt-33t