Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie

8/18/2019 Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie

1/37

Psihiatriamodele, concepte, ipoteze


2/37

Psihiatria, specialitatea medicală ce tratează tulburările psihiceţinând cont de determinismul, substratul şi expresivitatea clinică aacestora, susţine şi menţine sănătatea mentală a indivizilor

Importante în studiul și însușirea abilităților psihiatrice:◦

aptitudinile înnăscute de a decela cât mai del sentimentele !ață de persoana din!ața noastră◦ !elul în care sunt transmise"induse reacțiile, emoțiile, experiențele către persoana

respectivă◦ !elul în care persoana din !ața noastră provoacă în noi diverse tipuri de reacții,

emoții

#uma acestor reacţii intră în fenomenul contratransferului

Contratransferul:◦ se poate produce în orice moment, e că suntem conştienți de el, e că nu◦ poate controlat pe măsura dobândirii experienței◦

devine un instrument de lucru util în analiza trăirilor pacientului

Analiza contratransferului în „prima zi de psihiatrie”


3/37

$a contactul cu su!erinţa psihică:

◦ %rupul celor care simt o imensă milă - empatici, receptivi, contaminațide su!erință, cu dorința de a &se' o!eri

◦ %rupul celor care își reactualizează unele frici primitive ( sentimentindenit în care cel în cauză nu se simte bine în situaţia respectivă, arvrea să o părăsească, să !u%ă, nu are explicația motivaţiei şi etiolo%iei!ricilor ce îl stăpânesc

◦ %rupul recțiilor de tip ”apărare” ) studnții îşi setează mintea și

comportamentul într(o atitudine rezumată simbolic în a nu simţi nimic sau a ba%ateliza impactul pe care su!erinţa psihică îl poate aduce

◦ %rupul a căror apărare se constituie după mecanisme hipomaniacale,de activism şi umor – a bagateliza, a râde și a banaliza (în sens pueril '

Contactul cu psihiatria-Tipuri sauTipologii de reacţii ale studenţilor în clinica psihiatrică -


4/37

*ecesitatea de +ranare+ a proceselor de comunicare pentrutineri psiholo%i " psihiatri:

◦ cunoaşterea altuia, ce începe şi se desăvârşeşte prin cunoaşterea de sine

◦ eperiența acumulată de(a lun%ul timpului, datorită experienței, seactivează laturi ale psiholo%ului ce interacţionează di!erenţiat &mai bine "mai rău' cu faţete ale personalităţii unui alt -u

◦ ra!nări ale aptitudinii de utilizare a propriului contratrans!er a.utăacuitatea simţului clinic şi !acilitează comunicarea autentică şi directă cu

pacientul

◦ puterea psihică a specialistului a/at lân%ă pacientul psihiatric cupotenţial ostil, a%resiv prin intuiţie şi senzitivism crescut, aceşti bolnavisimt trăirile dominante din celălalt

Contratransferul - comunicarea de lainconştient la inconştient


5/37

"ntre#ări frecvente ale studenților la primelecursuri sau seminarii:

Prezentarea modelului stress $ diateză%&'

0oala psihică este ereditară1 #e transmite1

2e a determinat ca pacientul să !acă un episod1 3i dacănu se supăra din cauza (lui) X , s(ar mai întâmplat1

4e ce nu se poate rezolva doar prin psihoterapie1

5oate lucrurile pe care un pacient le trăieşte au le%ăturăcu copilăria lui1


6/37

Prezentarea modelului stress $ diateză%('

2oncepţia modernă asupraetiolo%iei bolilor psihice porneştede la modelul stress $ diazetă

)iateza însumează posibilii!actori care au !ăcut ca cel încauză să e intern construit

într(un anume !el

( din perspectivă

biolo%ică 6vulnera#ilitate

( din perspectivă

psiholo%ică 6fra*ilitate

+lementele care iau partela alcătuirea diatezei

reprezintă, de !apt ( ecare

în parte ( modeleetiopatolo*ice, supoziţii în

sine în ceea ce priveşteapariţia bolii psihice


7/37

A,C %antecedentele heredo - colaterale'

◦ transmiterea nu este una de tip mandelian◦ ceea ce se transmite nu este o anumită boală psihică, ci

predispoziţia pentru a avea trăsături de personalitate dinspectrul respectiv

◦ această transmitere a trăsăturilor dintr(un anumit re%istru )care nu semnică neapărat patolo%icul ) poartă numele deheritabilitate

◦ nu întotdeauna 782 !amiliale pentru bolile psihice sunt

cunoscute &relevanţa anumitor comportamente depinde detoleranţa %rupului social din care cei în cauză !ac parte'

◦ Denegarea este ma.or implicată, motiv pentru careatitudinea terapeutică trebuie aleasă cu %ri.ă şi în nici un caznu trebuie să e culpabilizantă9

odelul stress $ diateză- elemente etiopatolo*ice. supoziţii %&' -


8/37

A,C %antecedentele heredo - colaterale'

odelul stress $ diateză- elemente etiopatolo*ice. supoziţii %(' -

• între ; şi ; = daca amândoi părinţiiau boala, între ? şi @ = daca unul din bunicieste su!erind

/chizofrenie ) procenteestimative re!eritor la

transmisia bolilor psihice

• au !ost studiate în principal 5ulburarea a!ectivăbipolara şi 5ulburarea depresiva recurenta

• An cazul unui copil cu un părinte bipolar, riscul detransmitere 6 ?> =,

• in cazul în care ambii părinţi su!eră de aceastăboală, riscul creşte până la >; ) B> =9

0olile afective ( procenteestimative re!eritor la

transmisia bolilor psihice

• chiar dacă există mai multe persoane bolnave într(o!amilie, !orma clinică " coloratura emoţională nu semenţine întotdeauna &există pacienţi schizo!reni curude de %radul I a!ective şi invers9'

Corma clinică " coloraturaemoțională


9/37

0olile avute demamă în timpul

sarcinii

( bolile de etiolo%ie virală,in!ecţionasă sau toxică

( acestea pot in/uenţadezvoltarea neuro )psihică a copilului

( la !el și medicamentelecontraindicate utilizate în

această perioadă

Ipoteza*eurodezvoltării

( aspect etio ) pato%enic

( postulează existenţaunei mi%rări inadecvate aneuronilor dintr(una din

cele trei !oiţe embrionare în alta

( conduce ulterior, înviaţa adultă, la !ormareaunor circuite neuronale

dis!uncţionale

Ipoteza*eurode%enerăr

ii

( aspect etio ) pato%enic

( o parte din neurori încep să se distru%ă

precoce, încă dinperioada vieţii

intrauterine

odelul stress $ diateză- 1poteze le*ate de viaţa intrauterină -


10/37

odelul stress $ diateză- 1poteze le*ate de afectarea anatomică cere#rală-

A

• studii e!ectuate post – mortem pacienţilor cu schizo!renie arată atroi dediverse %rade ale anumitor re%iuni

• re%inuea ma.or implicată este cortexul prefrontal dorso – lateral(CPD!"

• această zonă cerebrală este considerată a cea mai importantă în patolo%iaschizo!reniei

0

• acelaşi lucru poate valabil şi pentru pacienţii de peste ; de ani, cu epidoadedepresive repetate în istoria lor de viaţă

• în cazul lor, re%ăsim pe 25 un %rad moderat de atroe corticală

2

• asupra acestui !apt putem in!era, în calitate de psihiatri, că organicitatea, odatăinstalată, !ace mai %rea recuperarea din orice episod psihiatric

• evoluţia va trenantă, iar răspunsul la tratament va întârzia să apară, va incomplet şi vor necesare combinaţii şi doze crescute


11/37

• acestea pot interemis!erice sauintraemis!erice

• explică mai ales patolo%ia înscrisă pe liniadezor%anizării %ândirii tulburările !ormale,precum şi inadecvarea comportamentală

Ipoteza !uncţională (circuite neuronale

de!citar sau

inadecvat conectate

• etiolo%ia infecţiei cu virusul para*ripalA

• se re!eră tot la schizo!renie• statistic vorbind, schizo!renia este mai mult

răspândită în rândul celor născuţi înanotimpul rece, când virusul este mai activ

Ipoteză le%ată deor*anicitate şi

perioada perinatală

odelul stress $ diateză1poteze funționale2 1poteze le*ate de or*anicitate2


12/37

odelul stress $ diateză1poteze 013C,11C+2

#chematic vorbind, patolo%ia psihiatrică înseamnă ) la nivelul !antei sinaptice ) o cantitate prea mare sau prea mică dintr(un anumit neurotransmiţător

Deceptorii sunt situaţi la di!erite niveluri, ceea ce a !ăcut posibilă crearea de variate medicamente, cumodalităţi di!erite de acţiune

Ermătorului neuron va prelua impulsul descărcat de primul dintre aceştia

-ste o patolo%ie situată la nivelul !antei sinaptice, acolo unde se întâlnesc ramicaţiile axonului terminalcu dendritele următorului neuron

-xplicația modernă a problematicii psihice F a!ectarea transmisiei neuromediatorilor chimici


13/37

odelul stress $ diateză1poteze 013C,11C+ $ )opamina2

)opamina esteresponsabilă de tot ceea ce înseamnă patolo*ie

psihotică

An situaţia în care nivelul ei în !antasinaptică este mai crescut decâtnormal, apare simptomatologia

productiv# (halucinaţiile şi ideiledelirante"

An trecut, incapacitatea de aestima cu exactitate %radul lacare ar sufcientă blocarea

receptorilor presinaptici duceala apariția simptomelor de

coloratură ne%ativă

7ceastă nouă dimensiuneGdescoperită+ în schizo!renie poartănumele de dimensiune negativ#,

care este pusă în relaţie ) ca şiperturbare neurobiochimică ) cu

sc#derea dopaminei 9

An consecinţă, seconsideră că patolo%iaschizo!reniei este, de!apt, o perturbare a

activităii dopaminer%ice

Primele medicamenteinventate ( de tipul2lorpromazinei ( au avut ca

mecanism de acţiune#locarea receptorilor )(

presinaptici


14/37

odelul stress $ diateză1poteze 013C,11C+ $ /erotonina2

/erotonina 6 neurotransmiţător implicat în depresii, mai ales încele de intensitate uşoară şi medie

( scade la nivelul !antei, de aceea ma.oritatea antidepresivelor modernesunt construite într(o manieră cât mai selectivă

( există medicamente ce acţionează pe receptorii > 85 7 presinaptici &nu mai recapteazăserotonina din !antă şi lasă o cantitate mai mare disponibilă neuronului postsinaptic' 6 ##DI (urile ) prima treaptă în tratamentul actual al depresiilor

( depresia ce evoluează cu scăderea cantităţii de serotonină este una de tip anxios, însoţită de nelinişte psiho ( motorie

( depresia de intensitate ma.oră asociază, pe lân%ă scăderea serotoninei şi pecea a noradrenelineiH există şi episoade depresive ma.ore care asociazăsimptomatolo%ie psihotică


15/37

odelul stress $ diateză1poteze 013C,11C+ $ 4oradrenalina2

Patolo*ia maniacală este însoţită de o creştere anoradrenalinei în !anta sinaptică, ce se descarcă în exces dinloccus cerruleus9 7ceastă perturbare este răspunzătoare de:◦ accelerarea /uxului şi ritmului ideativ,◦ de creşterea ima%inaţiei şi creativităţiide◦ neliniştea ) psihomotorie,◦ nerăbare, impulsivitate

edicamentele indicate 5 stabilizatoare ale dispoziţiei timice -xistă şi tratamente mai noi care acţionează nu doar pe

receptorii noradrener%ici, ci şi pe cei *a#aer*ici edicamentele timosta#ilizatoare sunt aceleaşi implicate în

tratamentul tulburărilor de aspect epileptic &în psihiatrie sunt!olosite în mod uzual doze mai scăzute decât în neurolo%ie'9

Patolo%ia canalelor de clor şi de calciu, pe care acţioneazătranchilizantele de tip #enzodiazepinic


16/37

odelul stress $ diateză1poteza traumei !zice în timpul travaliului2

dacă a dus la un *rad oarecare de hipoie ( lasăamprente în !uncţionarea psihică ulterioară

cazurile extreme ( hemora*ii intraventriculare, cuconsecinţe sub aspectul debilităţii mintale de di!erite %rade

în psihiatrie 6 numeroşi pacienţi cu „indici de organicitate&semne neurolo%ice minore sau amprente -- '

corespondentul psiholo%ic este tot de tipul unei irita#ilităţi ) de data aceasta subiectiv comportamentală

)in punct de vedere psihoterapeutic ( acest potenţialde a se încărca tensionat determină modul de lucru cupacientul respectiv și !ormarea unei alianțe terapetice

)in punct de vedere psihiatric ( determină schema detratament a pacientului


17/37

odelul stress $ diateză1poteza traumei survenită pe parcursul micii copilării2

Jrice traumă cuconotaţieor*anică

survenită pe

parcursul miciicopilării

5rumatisme cranio (cerebrale cu sau!ără pierdere de

conştienţă

In!ecţii virale saubacteriene cu

a!ectare acreierului )menin%ite,ence!alite

Posibile reacţiiadverse ale unui

tratamentmedicamentos

specic


18/37

odelul stress $ diateză1poteza crizelor epileptice cu de#ut în copilăria mică2

6ipulconvulsiilor:

Convulsii fe#rile ( dacă

nu depăşesc ci!ra treisunt considerate a în%raniţele lar%i ale

normalităţii

Crizele parţial -complee

Crizele *eneralizate (dacă se repetă !recvent6 situaţii consecutive deoxi%enare insucientă a

creierului

6ipuri de efectenocive:

( momente repetate

de neoxi%enarecorespunzătoare

( situaţiile în care acestecrize survin !ără aură,

putându(se supraadău%a 522 ( uri, lovituri repetate

( tratamentul antiepilepticurmat pe termen lun%,

care, deşi are ca beneciiţinerea sub control acrizelor, are reacţii

adverse

+voluția îndelun*ată întimp a #olii:

Pentru un pacientepileptic, boala

modică inevitabilstructura şi

!uncţionarea psihicăa celui în cauză

prolul obţinut estecel al unei 6ul#urări

or*anice dePersonalite


19/37

odelul stress $ diateză- 7ulnera#ilizarea $ posi#ile cauze psiholo*ice -

• cuantum a/at în zona de 89 - &9 pentru 5ulburarea depresivă recurentă și p;nă la (<9 pentru 5ulburarea a!ectivă bipolară

• se re!eră la perioada de vârstă situată înaintede & ani ( capacitatea de reprezentaremintală !ace %reu accesibil un travaliu de doliu

• ipoteza !reudiană se re!eră la întoarcerea

furiei şi a*resivităţii spre sine, sub !ormadepresiei• Importantă nu este trauma &ce vine din

exterior', ci semni!caţia pe care copilul deatunci i-o atri#uie %fapt intern'

Pierderea precoce apersoanei de

ataşament

• obli%area la constituirea unui /upra - +u precoce• cadrul de viaţă ri*id• con=ictele parentale• !orţarea la o maturizare precoce• identicarea impenetrabil# cu un părinte• a trăi într(un climat cu eprimarea emoţiilor în

eces

Potenţiale cauzeale

vulnera#ilității


20/37

/tress 6 tri%%er &evenimentul declanşator al bolii psihice la un anumitmoment de timp şi în anumite condiţii'

Posi#ili tri**eri:◦ traumele psiholo%ice &de tipul separare, părăsire, abandon'◦ !actori le%aţi de instabilitatea nanciară recent apărută◦

decompensarea climaturlui securizant al !amiliei◦ con/icte recente

tri%%erul poate îmbrăca inclusiv !orma somaticului există situații în care !undalul declanșării bolii înclină în !avoarea

diatezei, iar altele în care tri%%er(ul este principalul !actor de acțiune #unt alte situaţii, a/ate la polul opus, în care diateza nu este

semnicativ încărcată, dar evenimentul declanşator este marcanttraumatizant, depăşind limitele experienţelor ma.orităţii9

nu există un răspuns %eneral valabil al cauzalităţii unei boli psihice,sarcina evaluatorului ind tocmai aceea de a .udeca procentual câtrevine ecăreia din părţile implicate

/tressul $ eveniment declan>ator al #olii psihice -


21/37

)e!nirea conceptelor clasicePsiho$# – %evro$# -Tulburare de personalitate

( are două accepţiuni

( ca şi sim#olism. eltrimite cu %ândul la ideeade dezordine în planulminţii şi su/etului

( similar cu maniera în carecancerul conrmă o dezordineîn somatic

5ermenul psi!otic

psihotic 6

halucinații

psihotic 6 ideidelirante

Anaccepțiunerestrânsă:


22/37

)e!nirea conceptului de Psihoză-&alucina'iile-

( sunt percepţii !ără obiect şi se pot întâlni la nivelul tuturor analizatorilor

( cele mai des întâlnite sunt cele auditive şi vizuale

( tipice psihiatriei &schizo!reniei sau depresiei' sunt cele auditive

( halucinaţiile vizuale ( atra%ă atenţia asupra unei posibile patolo%iicu implicaţii neuro ) anatomice ale creierului

( la primul episod ar indicat ca tomo%raa computerizată şielectroence!alo%raa să e investi%aţii de rutină

( în anumite cazuri este cunoscută le%ătura între patolo%ia tiroidiană şicea psihică


23/37

)e!nirea conceptului de Psihoză-deile delirante-

1deideliran

te

Idei neconformecu realitatea.

bizare, îndepărtatede !ă%aşul normal al

cursului %ândirii

-xistă boli psihicecare se

caracterizeazăeclusiv prin

halucinaţii, altelecare au numai

ideaţie delirantă

Kulte entităţinoso%race din acest

%rup asociazăpatolo*ia la nivelulpercepţiei cu cea de

la nivelul %ândirii

5ermenul psihoticeste similiar cuceea ce limba.ul

curent denumeşteGne#unie+


24/37

)e!nirea conceptului de Psihoză-Caracteristici de)nitorii -

7 psihotic

Impenetrabilitateala critică şi

contraar%umente

7lterareasemnicativă a

!uncţionării

Imposibilitateavindecării doar prin

psihoterapie, ciapariția necesității

tratamentuluimedicamentos

Inexistenţa criticiiasupra respectivelor

mani!estăripsihopatolo%ice

Antrea%a conduităeste dominată de odezordine interioară


25/37

#imptome din sferanevrozelor

depresia,anxietatea

atacurile de panică

di!eritele !orme de !obie

patolo%ia somato!ormăsau conversivă

termenul de Gnevrotic+ se opunecumva celui de Gpsihotic+,

deoarece niciodată un pacientnevrotic nu va prezenta halucinaţii

sau idei delirante9

Pacienţii nevrotici suntcei care su!eră şi(şi

conştientizeazărespectiva su!erinţă

sunt conştienți că nevroza reprezintă

o schimbare !aţă de starea de binepe care anterior o trăiau

își doresc să readucă starea anterioară în sul!etul, în mintea şi în corpul lor

simptomele de coloratură nevroticăa!ectează într(o mai mică măsură!uncţionarea socială şi ocupaţională

pacienții au critică asuprasimptomelor şi solicită a.utoruldeoarece doresc să le înlăture

)e!nirea conceptului de %evro$#


26/37

7ceastă tulburare era denumită, în trecut, psi!opatie

( anterior, termenul de psi!opatie era sinonim cu

dizarmonia

( actualmente, psihopatiadesemnează întrucâtva

personalitatea antisocială

( pentru coloratura extrem dene%ativă a cuvântului, el a !ost

astăzi înlocuit cu sinta%maG5ulburări de personalitate+

5ulburările de personalitatesunt considerate ceva maimult decât o personalitateaccentuată şi în nici un caz

nu sunt boli psihice

)e!nirea conceptuluiTulburare de personalitate (*"


27/37

)e!nirea conceptuluiTulburare de personalitate (+"

An dezvoltarea onto*enetică a individului, în !ormarea personalităţiisale se împletesc:◦ ereditatea,◦ mediul◦ educaţia

2hiar şi în a#senţa unor traume din eterior, uneori este sucientă

o nepotrivire între încărcătura pulsională cu care copilul se naşte şi ceeace mediul !ormal sau in!ormal îi poate o!eri

An alte cazuri, educaţia este inadecvată structurii lui prea încărcatetemperamental şi la di!erite momente de timp

)izarmonia de personalitate trebuie văzută ca o prelun%ire în toateariile vieţii sociale a unei dis!uncţionalităţi şi a unui potenţial con/ictual

4acă nevroticul este cel ce se c!inuie pe sine, pacientul cutulburare de personalitate îi c!inuie pe cei din "urul lui


28/37

• pacientul se prezintă la camera de *ardă sau direct lamedicul curant

• #ilet de trimitere ) de la medicul de !amilie"psihiatru• Internarea se solicită atunci când vechea schemă de

tratament nu mai controlează sucient simptomatolo%ia• nu vor înlocuite două medicamente în acelaşi timp• se vor urmări îndeaproape posi#ile reacţii neplăcute•

pacienţii acceptă internarea şi înţele% motivele ei

1nternare

voluntară

• pacienţi cărora le lipseşte critica bolii, ind necesară

intervenţia altcuiva pentru ca ei să poată intra încircuitul psihiatric

• psihotici, cei cu sindrom discomportamentalviolent precum şi cei care sunt aduşi consecutiv uneitentative de suicid sau pre$int# ideaţie şi

preocup#ri autolitice

1nternarenon -

voluntară

odalităţi de realizare a internării lapsihiatrie %&'


29/37

odalităţi de realizare a internării lapsihiatrie %('

odalități de a a?un*e în Camera de @ardă

%C2@2'

( după o tentativă suicidarăsunt trans!eraţi cei dintr(un

serviciu de toxicolo%ie alunui spital de ur%enţă

suprave%herea estecomponenta princeps înmana%ementul cazului

este un punct în care riscul de a

repeta tentativa este crescut&mai ales dacă este marca unuiepisod depresiv maor sever

endogen"

( ur%enţă psihiatricăhalucinaţii auditive

imperative

( Cie una sau mai multe voci

comentative &indi!erent deconţinutul vocilor'

( Cie o sin%ură voce caredictează &imperativ' actele

comportamentale alepacientului


30/37

odalităţi de realizare a internării lapsihiatrie %'

2riterii de o mai mică anver%ură clinică pt internarea non-voluntară:

instabilitateadeci$ional# a

pacientului

lipsa total# a

insight-ului

de$organi$areala nivelulgndirii

identicarea dispo$iţiei depresivemaore cu inhibiţie marată a %ândirii şiconduitei

răspunsuritan*enţiale saudiscurs

circumstanţial

.tacul de panic# poate consideratur%enţă psihiatrică, deşi în aceast caznu este necesară internarea non )

voluntară,


31/37

1nternarenon-voluntară

( atunci când evaluarea impune necesitatea internării non ) voluntare, iar!amilia nu înţele%e %ravitatea simptomelor pacientului

( necesar să li se explice ur%enţa situaţiei clinice care are pericol vital

( aparținătorii ( atenţionaţi asupra riscului ma.or de suicid al pacientuluiși al !aptului că depășește controlul voinței

( !amiliilor trebuie să li se explice !aptul că, şi daca pacientul în camerade %ardă promite că nu va mai repata %estul, el este într(un momentcritic şi !ra%il ( nu mai poate ţine sub control pulsiunile autodistructive

( tot ce se înscrie în aria problematicii suicidului, în sens psihiatric esteconsiderat a o perturbarea a instinctului de autoconservare, o boală

( acelaşi lucru este valabil şi în cazul celor care prezintă tulburăriperceptive al căror conţinut nu pare a periculos

ana*ementul situaţiei din camera de*ardă %&'


32/37

$e%ea sănătăţiimintale ) le*ea

B D B au*2(EE(

• internarea non ( voluntară poate solicitată depoliţie sau procuratură

• internarea non ) voluntară poate !ăcută de cătremedicul de !amilie sau de psihiatrul din policlinică

• solicitarea este completată de către medicul din

camera de %ardă, după o atentă evaluare a situaţiei

Aparținătoriipacientului

• ( necesar să li se explice condiţiile internării non )voluntare

• aparţinătorii trebuie să semneze că au !ost înştiinţaţi în le%ătură cu ce va urma

• $e%ea este ast!el alcătuită încât să prote.ezepacientul psihiatric ( ideea că aparținătorii îl pot luaacasă pe propria semnătură nu are nici o valoarele%ală

ana*ementul situaţiei din camera de*ardă %('


33/37

4upă emitereasolicitării deinternarenon $voluntară

( pacientul va suprave%heat permanent de către personalul mediu calicat înacest sens

( i se va administra tratament

dacă prezintă risc ridicat de a%resivitate, se poate !olosi contenţia

( solicitarea de internare non ) voluntară → se completează de către mediculpsihiatru specialist sau primar din camera de %ardă în dublu exemplar

( în interval de maxim B? de ore de la emiterea solicitării de internare non )volountară pacientul trebuie evaluat de către o comisie alcătuită din trei persoane&doi psihiatri şi un psiholo% sau medic de altă specialitate '

( această măsură trebuie aplicată numai după ce au !ost epuizate toate mi.loacelede convin%ere de necesitatea spitalizării

( pe toată durata internării non ) voluntare pecientul rămâne în salonul desuprave%here, respectându(i(se drepturile !undamentale

ana*ementul situaţiei din camera de*ardă %'


34/37

ana*ementul situaţiei din camera de *ardă

- evaluarea pacientului de către comisia medicală -

4upă evaluarea de cătrecomisie, poate apărea situația:

în care în intervalul de timpscurs de la momentul internăriipână la actuala evaluare,tratamentul administrat să îşi

!ăcut parţial e!ectul

ast!el, cel în cauză poate devenimai rezonabil

acest lucru îl poate !ace săaccepte în continuare sărămână în spital

moment în care semnează, în!aţa comisiei, consimţământulin!ormat, internarea devenindvoluntară

7 doua situație ce poateapărea după evaluare:

cea în care nu mai sunt îndeplinite condiţiile care audeterminat solicitarea lacamera de %ardă

pacientul re!uză să mai rămânăinternat şi va pleca acasăan%a.ându(se să respecteindicaţiile medicale şitratamentul prescris

An ast!el de cazuri se încadrează ameninţărilesuicidare care suntprovocate reactiv,patolo*ia psihotică saucea discoportamentală%intoicaţiei etanoliceacute sau consumului desu#stanţe',decompensările

personalităţilor#orderline

2ea de(a treia situație:

în care comisia considerănecesară continuareaspitalizării pt9 consolidareatratamentului început în

camera de %ardă

două săptămâni → perioada minimă necesarăpentru ca tratamentul

psihiatric să intre plenar înacţiune

2omisia de internare non )voluntară se va reîntrunipeste două săptămâni,când va evalua din nousituația celui în cauză


35/37

otivele internării sunt expuse sub două !orme: spusele pacientului sunt etranscrise exact, e transpuse şi cuanticate în terminolo%ia psihiatrică

Istoric al antecedentelor pacientului ( antecedentele personale ziolo%ice &7PC',antecedentele personale patolo%ice &7PP', antecedentele heredo ) colaterale &782',atunci când ele sunt prezente, şi invetarierea între%ului istoric psihiatric

4ebutul aparent este considerat a primul contact cu specialistul &psihiatru saupsiholo%', adică momentul în care cel în cauză recunoaşte că are o problemă şi solicităa.utor calicat

în cazul simptomatolo%iei discordante debutată insidios ( este %reu să stabilim unmoment anume al declicului bolii ) se desemnează, prin termenul de prodrom ,corte%iul de mani!estări atipice

*ecesar: determinarea decala.ului în timp, între debutul real şi cel aparent

2azul pacienților cu antecedente psihiatrice de peste ?; de ani → vârsta de debut,coloratura primului episod, !recvenţa internărilor &câte pe an', perioadele, numărul anilor şiintervalul de timp în care nu a necesitat internare

Alcătuirea foii de o#servaţie %&'


36/37

Alcătuirea foii de o#servaţie %('

se cer in!ormații desprecondiţiile de muncă şi viaţă ale celui în cauză

se obţin date despre partenerul de cuplu &căsătorii, divorţuri', numărulcopiilor, relaţionarea dintre aceştia, precum şi modalităţile concrete de trai9

in!ormaţii despre studiile pro!esionale ale pacientului, vechimea în muncăetc

detalii despre comportamentele addictive &și modicarea acestora întimp'

copilăria şi modalitatea în care ea a !ost receptată de către pacient


37/37

Alcătuirea foii de o#servaţie %'

$a nal, serealizează o

sinteză aistoricului bolii

• reia motivele internăriiactuale

• debutul episodului prezent• momentul accentuării

simptomatolo%iei

#e realizeazăexamenul zic

• investi%aţiilor uzuale &857,%licemie, probe hepatice şirenale'

• testările endocrinolo%ice• examinarea -- şi 25,

precum şi examenulpsiholo%ic

#e e!ectueazăanchetasocială

• la domiciliul pacientului• date despre !uncţionarea

lui socială, cu oameni şiprintre omeni din a!araspitalului de psihiatrie

Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie

Documents

Transcript of Modele, Concepte, Ipoteze in Psihiatrie