I

.Lìteratura fernìnìnà", un caz particularal margìnalìtàtìì literare

LI, Margine, margìnal, margìnalìtate, margìnalìzare

o analìzà comparativa a ìntràrìlor acestor termeni in The OxfordEnglish Dictionary (1989). Le Grand Robert de la Lanque Française(1989) sì Dictionarui limbii romane (1965-2009) scoate in evìdenta'iteva amanunte relevante (sì) din perspectiva unui studiu de men-I Iìtàtì. Dìferenta dintre tratarea termenilor cu pricina in primeledouà mari Iucràrì lexìcografìce amintite sì maniera in care sint definiteI eleasì notìunì in dìctìonarul rornànesc este, fara exagerare, zdro-httoare - fììnd. evident, direct legata de o dìferentà de anverguravulturala asupra careìa nu cred ca e cazul sa mai ìnsìstam. Pe scurt,Ir i sìnt elementele care atrag cu deosebire atentìa de-a Iungul acestuit xcurs cornparatìv. in primul rind. in dìctìonarul Oxford sì in Le Grandl? bert termenii sint inregìstratì cu toata bogatìa lor semantìcà, mul-I plele acceptìunì derivate dìn sensul de bazà se succed pedant, culurgì exemplìftcàrì, acuratetea defìnìtìilor mergìnd pinà la nuantàrì deuu te; mai mult chìar, e urrnàrìtà aiei inclusiv evolutìa semnatìca aIermenìlor. se specifica, de pìldà, in ce epoca a aparut cutare saul'Idare acceptìune a cuvintuluì. Prin contrast, in Dictionarui limbii,IIlIlane lucrurile sint mult mai sìmplu transate, ne Intìmpìnà aìcì ot al ut toare parcimonie; defìnìtììle sint lapidare, iar sensurile lnregìs-1'.11 nu smt atìt de numeroase cum ar fi fost de asteptat. in al doilea," I(l, daca in cele douà mari dìctìonare se insista asupra acceptìunìlor

111'1 Iogìce, politice sì axìologìce ale conceptelor de "margine" st .mar-111 uil", in Dictionarul ìimbii romane aceste sensuri sìnt, ca sa spunem1 n, rnargìnalìzate : nu sint explicitate, ci doar vag insinuate: pentru,IIIHr~ln ", e indicat ca sinonim cuvintul "periferie", iar .rnargìnal" -111 ('Il. ul r ne ìntereseaza - e echivalat cu "secundar". ,.Amar-1llIlIlIza" in. arnna ; ( ) situa la margìnea unui obiect, a unuiIl 1HIIII 'Il ( le," , I r( H/W UV.a dtrnìnua. redu e (pe nedrept) valoarea,1Il1P11I I 11l(I 11111'1 1)('1, o uu-, Il 1111 " 11I('ru,, un I id 1prin n gliJar inIl!11c1 voli, p.llIlI\ 11111\'111 ('1111. •• l'('(ko P 1111 ,IH'(.I·(lt'fllIl(1t ìucl ud

pn ,I< Itlt'OIO/' (' . Al' '\ t I 111 t IIIJlI'I

bllll. al', 111 cn r pmdìt dll!>. I

(..p r oana ar trai te ìn margtn I·t (11,11111:1111111 In rrnel ":N.B. : in Dictionarui limbii romàne cuvintu] nu apru « I ('H ubstantìv,ci doar ca adjectiv) st exemplifica prin douà ìtat le murìtoare dinRoland Barthes sì din Michèlle Perrein. Sa mai adaugam, in sfìrsìt, cadin dìctìonarul romànesc Itpseste termenul de .margtnalttate". (ilgàsìm doar in Marele Dictionar de Neologisme sì, desìgur, in dìctìo-narele de socìologìe.]

Asemenea lacune "lingvistice" relevà (incà] slabul interes in culturaromana pentru o problema delìcata, controversabilà, dar totodataofertanta intelectual, ce antreneaza reflectìa asupra crìtertìlor sì meca-nismelor excluderii, asupra legttìmìtàtiì arrumìtor ìerarhìì sau, pur sìsimplu, asupra roluluì sau a furictìeì "minorilor", a .margtnaltlor" inansamblul unuì sistem de valori. A discuta despre acestìa din urrnànu implica pozìtìonarea mantheìca fie in tabàra conservatoare, fiesub stindardul Resentimentului - chìar dacà, asa cum ne avertìzeazaBarthes, orice enunt presupune o articulare ideologica. O dìscutìefructuoasa despre .rnargìnaltr' st/aau .mìnorìì" literaturii romane nuar trebuì sa vizeze, cred, contestarì canonìce radicale sì cu atit maiputìn contestarea legìtìmìtàtìì esteticului ca prìncìpal crìtertu de valo-rizare a literaturii sì de constituire a canonului. Adecvatà ar fì maidegraba o largire a interesului pentru fenomenul literar autohton,dinspre "centru" sì valorile de virf (mai greu atacabile) catre zoneleliminale, fara vreo intenti e de "discriminare pozìtìva" sì mai ales farapretentìa de a renunta la ideea de ìerarhìe.

Este important sa le acordàrn atentìe sì scrtìtorìlor "marginali"pentru cà acestìa nu sin t doar prezente pìtorestì, ci contribuie laconfigurarea unuì cadru: farà eì nu exìsta .vìata ltterarà" - creeazaernulatìe, intrettn un climat propìce creatìeì, constìtuìe fundalul pecare se profìleaza ìndìvìduatìtattìe importante, dar un fundal mobil cecontìne intotdeauna un poteritìal inovativ. (Càcì, sa nu uìtàm, Iìtera-tura nu este doar un act individuaI, e sì un fenomen social.) Ràmìnede discutat, desìgur, ce raport se stabìleste intre marginalitate sìvaloare sì in ce masurà noti une a de .scrtìtor margìnal" si aceea de.scnìtor minor" interfereazà ori se suprapun. Pentru ca, e cert, exìstàmarginali "minori" sì marginali conjuncturali - care (numai) intr-unarrurnìt context de receptare au fost .cotatì' mai jos decit ar fì meritat,dar pe care relecturi ulterioare li redescopera sì li revalorìzeazà.Recuperarea rnargìnalìlor unei epoci dìn Isteria unei literaturi com-porta lnsà sì riscul supravaìonzarn. Ar putea fì Iegìtìrnà, de exemplu,revalorizarea unor prozatori interbelici precum M. Blecher, H. Bonciu,C. Fàntàneru, O. Sulutìu - dupà cum, nepropusa pinà acum, arputea fì legìtìmà reevaluarea unor prozatoare ca Ticu Archip, AnìsoaraOdeanu ori Sorana Gurian -, dar consider cà ar fì excesiv sà-ì asezam

6

1I11I1I11\I,lrll o p n r-r nrrrrn Y lon , I .nrrrn1111 111 IIlov\ \1\11,1101 ll'1I In Pnp,Hlnl li '111l vu. Llvìu R 'br 'Un au

1111I l'd '. 'Il.

I I I al u lìntat, IO I i Ump, a un di curs asupra scrtìtortlor111 Il l'Inali nu pr upun obltgatorìu o ontestare canonica. A scrìe ~1III!'i',,- d i tori literara (sau o ìstorte - partìala ori globala - a unei

IIt I I \I uri) in care sa fie inglobati sì autorii de plan secund ori tert nuIlIlpll' in mod necesaro supraevaluare a acestora. Termenul de .JstorteI 11('r turìì" si termenul de "canon" se suprapun doar ìn parte: canonulI k. prtn deftnitie, restrìctiv, limitat la valorile mari, avind sì o dimen-

11111 dìdactìcà, selectivitatea sa e elìtìstà ; in timp ce istoria IìteraturìtI Il' teaza si valorile de al doilea sì al treilea plan sì nu se defìneste

111mai ca sumà de Indìvtdualìtàtì (de opere individuale de exceptìe), ciIl I n d esential ca naratiune care da seama despre fenomene, contexte,l. ctonìcì, relatìì. Cano~ul este ìmpersonal, rezultatul unui consensIl \11 individual, transgeneratìontst, se constituie in tìmp : istoria lite-, \ t urii, cind nu e o istorie dìdactìcà. are o componentà subìectivà,.1111 010 de rìgorìle oblìgatorìì ale genului: farà a fì totusì fìctìune. e unI t nariu plauzibil, desfasurat in logica "adevàrului-coerenta". Afir-

uuruìle de mai ìnaìnte vìn Intr-un conflict asumat cu anumite presu-IHli',lt,ii formulate de G. Càlinescu in prefata la Istoria ... sa:

.Jstorta Iìterara este o istorie de valori (...). Multi istorici literari ìstinchipuie cà operele de mina a doua sìnt mai importante, in~ucit ~Iezugràvesc o epoca sì cà prìn urmare istoricul se cade sa studìeze oncefenomeno(...) Se confundà deci istoria sptrìtuluì public cu istoria operelorde arta ca rezultate aie efortului artistico (...) Eminescianismul este unprodus al lui Eminescu. (...) Nu existà in ìstorta literara lìteratura me-dìocrà dar reprezentatìvà dacà n-arn definit Intìì valorile estetice absolute.O istorie Iìterarà fara scarà de valori este un nonsens, o istorie socialàarbìtrarà" .

I spectul pentru o "scara de valori" estetica nu ìntrà in sa in con-Iradìctìe cu examinarea componentei sociale pe care o includeliierarui.

in cartea de fata propunerile de reevaluare a unor autoare nu seìtueazà sub zodia mult-invocatelor (sì la noi, dupà 1989) contestàrì

. au bàtàlìt canonìce. Sint propuneri ce au in vedere, mai degraba, oaltfel de abordare a prozei autoarelor interbelice iritr-o (deocamdatàIpotetica) noua istorie a literaturii romà~e. ~ fi vorb,:' mai pr.e~is, de

abordare nediscriminatorie, netendentìoasà, care sa nu mal ìzolezesa-numita .Jìteraturà fernìnìnà" in expeditive capìtole-ghetou desti-

nate exclusiv autoarelor - ca in Istoria lui G. Càlìnescu, dar sì ca insintezele istoricilor de dupà el (Ov. S. Crohrnàlnìceanu, 1.Negoìtescusau Dumitru Micu), ci sà le (rejìntegreze firesc pe autoare - in functìede formula adoptatà, de Weltanschauung, de afmìtàtì Iìvrestì etc. -intr-urr flux al istoriei (~i al vìetìì literare) la care, de altminteri, aupartìcìpat nu separat, ci alàiuri de confratìì lor scriitori.

7

Bianca Burta-Cerriat

Nu in cele din urrnà, e necesar sa precìzàm cà o dìscutìe despremarginali sì margìnalìtate in literatura romana trebuie sa tìna seamade partìcularttatìle contextului mai mult decit de teoriile decano-nizante (sìgur, nici ele de ìgnorat) importate de peste Oceano Pentrucà, e ltmpede, margìnalìì nostri au cu totul alt profil decìt margìnalììloroSì motìvele excluderìì. atunci cind e vorba despre o excludere, sintsensibil diferite. De pìldà, dìscutììle purtate la noi in ultimul deceniucu privire la postcolonialism si literaturile postcoloniale. in afarà defaptul cà nu fac decit sa gloseze in jurul unor presupozìtìì, teze sìteorii .de ìrnport", sint sterile sì rìscà sa alunece ìntr-un (chiar dacaoportun) conformism academic. Ocupindu-ne de margìnalìì altora, Iììgnoram cu superbie pe ai nostri. Ìnaìnte de a aborda teoretic "con-ceptul de negntudìne" (vezi Léopold Sédar Senghor) sau "scriituralesbìanà" (veziMonique Witting). s-ar cuveni poate sa dìscutam despretìpurìle /cazurtle de margìnalìtate specifice spatìuluì cultural romànesc.

1.2. Margìnalttatea/rnargìnalìzarea .Jìteraturìt femìnìne"

Un caz particular al margtnalìtatìì literare - ce ne prìveste indeaproape -este reprezentat. tndubìtabìl, de literatura scrìsa de femei. Ar fi fost deasteptat ca dupà prabusìrea regìmuluì comunist sì cu atit mai multdupà 2000. cind apele s-au asezat in mediul literar rornànesc sì,totodatà, cìnd se produce un nou "desant" (dupà cel interbelic) alscriitoarelor - manifestat in poezìe, in prozà, in teatru, in eseu sì maitimid in critica -. sa aparà in sfìrsìt càrtì care sa analìzeze, nu doardin perspectiva studiilor de gen, ci ai (poate mai ales) dìntr-o per-spectìvà a istoriei sì a criticii Iìterare. suficient de consistenta darinsuficient cunoscuta .Jiteraturà femìnìnà" publìcatà la noi (deja) de-alungul unui veac. Ìntr-un incitant st bine documentat articol dinrevìsta Apostrof(an. IV. nr. 6. 1993. p. 3). "Care e prima autoare dinliteratura romana?". prozatoarea sì eseista Dora Pavel schìta pre-misele unei abordàri sistematice - istorice st, in egala màsurà, ìnte-rogatìv-crìtìce - a literaturii noastre femìnìne, fara ca. din pacate. sarevìnà ulterior mai pe larg asupra provocàrìi lansate. Cercetàrìlor desocìologìe fernìnìstà (Laura Grunberg, Valentina Marìneasa, VladimirPasti) sì abordàrìì istorice a emancìpàrìì femeii romane (StefaniaMìhàìlescu, Constanta Vintìlà Ghìtulescu, Maria Bucur, Alin Ciupalà]nu li s-au adaugat, in cercul lìteratìlor, prea numeroase tnvestìgatìì(istorice si critice) ale .Jtteratunt feminine" sau analize ale cìmpuluìliterar romànesc - in diferite epoci - din punctul de vedere al parti-cìpàrìì femeilor la vìata lìterara l.

l. :-llll f\ll '1(' ('()lItdbu\1I pc 11'(' I I tl'rul\ (con r ,tlz dI' 111 I \I, 111 1111I 111l 'lat l''h'\ "I Il Il'101 11111'11(11Il"1l11(' I tl<'!') Il \' ti Itell Il, 1111111 I ti • I ,I '~I<-III'I

Fotografie de grup eu seriitoare uitate

Pornind de la evìderrta (decoricertantà) ca nu exìsta deocarndatà osìntezà (fie sì partìalà) cu privire la aparìtìa sì evolutia femeii-scriito~ein spatìul romànesc, cartea de fata ìncearca sa conture~e o~.harta ~prozei autoarelor din prima jumàtate a secolului ~ in~~~tindmd~oseblasupra epocii interbelice (cu prelungirile sale dm anu 40. d~ pinà l~instaurarea comunismului). Pe aceasta hartà formele de relìef vor fì,pe cìt posìbtl. clar marcate. tìnindu-se seama cu consecventa derealele diferente de altitudine ce le plaseazà pe prozatoarele noastrelnterbelice pe o treapta sau alta a ierarhièi estetice. Tema "afirmariiScriitoarei in literatura romana" nu va fi abordatà, ca atare, de peversantul unor teorii fernmìste ostile notìurnì de ìerarhìe ; cele ~itevapropuneri de reconsiderare a unor autoare vor fi intem.eiat~ - H~tr-omaniera asumat "conservatoare" dar nicidecum obedìentà fata depresupozitiile patriarhalismului! - pe argumentele crit~culu~ lite~a~.

In prìm-planul cartìì se aflà opt ìndìvìdualìtàtì aIe scrìsuluì femm~nInterbelic - Ticu Archìp, Sand a Movìlà, Henriette Yvonne Stahl. LUCiat)emetrius. Anìsoara Odeanu, Cella Serghì, Ioana Postelnicu sì So~anaGurtan - privite ca "personaje" intr-un scenariu.~miCromo~ograf~~) al

fìrrnàrtì" in Iìteratura. Am numit cele opt studìì de caz "blOgrafllale~mor esecurì exemplare", pentru cà in sttuatììle de fata unei afir~~plìne de promisiuni nu i-a urmat sì consolidarea pe te~m~n ~edlU stlung a unei pozìtìì cvasì-centrale (in orice caz, nepenfence) .mtr-unvnnon exttns al literaturii romane. Cauzele acestor "e~ecun exe~-pl re" sì ìmplìcìt ale margìnalìzàrn autoarelor, in dìscutìe - margl~unlìzare ce merge uneori pinà la evasi -cornpleta Ignorare - stau numaiI) rrtìal in functìonarea unor "diabolice" mecani~me de e~cludere (pe.-rìtertì de gen) ale cìmpuluì literar interbelic - incà dommat, e _ade-v. rat, de regulile patriarhatului. "Ratarea" (dacà nu cumva cuvmtulI le prea dur) scriitoarelor micromonografiate in acea~t~ l,:crare are:.It Iapt, douà surse mai importante. M~i gre,: ~~ d~f~mt m t~rmem\Il ' tsì. cu ràdàcìnì in imponderabilul psìhologìeì (mdIVldu_alesr ~o.lec-Ilv deopotrìval st, mtr-adevàr. ìntr-o pre_a.i~d~lu~g~ta tradìtìe a

t. ierìì" fernìrune, cea dìntìì sursa este de gaslt m msasi structura de;H r onalitate a autoarelor pe care le-am examinat, in insuficienta lo:dI ( rrnìnare, in insuficienta lor consecventa. in ~nsuficient~ 10rJo~adI a depasì nìste ìnerttì st nìste bariere care. pinà la urma, sìnt m\11111 màsurà (si)interioare. Cele mai sernnìfìcatìve dintre prozatoareleuonstre interb~lice sint, in felullor. nìste revoltate -literatura lor este.111fili ran, una a revoltei fata de arbitrariul unor legì st regulì ce"Wç d sc libertatea (ìnclusìv pe cea ìnterìoara a) femeii. Numai ca,

Z rhurtu Ftltpa . V zt : Ltana Coz a, Prozatoare aIe literaturii romane ~ode.rne.Ilthlloll;e , Ikvl \('1 ..I1\1011lu", l'ad a, 1994 sau Confesiuni aIe eulUlfemtntn,l' 111111I I \I ,Ilt'! I ,l 11(" ti, 2 (dnr I monografltle consacrate Hortenslel1',1' 111ti lkllftl' ('Il I J) 1111'11)1111111,") '1 ''..kll,1 Zuhurtu Flllpn, tlldli de /liIfllllll'f 1/'111111111,l' 1111\11 I l'llch l (. lllu'llI' ti, .()O

Bianca Burta-Cernat

din varìì motive, aceastà .revolta" s-a oprìt la jurnàtate de drum.Aceasta in condìtììle in care prozatoarele in chestiune (si ìndeosebtTicu Archip, Anìsoara Odeanu sau Sorana Gurian) prornìteau nun~~ai ni~t.e noutatì tema tice - rezultate din asumarea uneì (ineditepma atuncì) perspective .femìnìne'' asupra lumii -, ci niste inovatii lanivelul discursului prozastic. Ele au ratat astfel ocazìa de a infi~maprejudecata - exprimata undeva, bunàoara, de un Pompiliu Constan-tmes_cu- conform càreìa scriitoarele nu pot fi .Jruttatoare de curente",nu smt capabile de inovatìe tehnìcà, pentru cà le-ar lipsi apetentapentru ideile generale '. "

A doua importanta cauza a .ratàrtì" acestor scriitoare tine de oconjunctura ìstorìca nefavorabìla : ascensiunea cornuntstìlor 'la putere(du~a alegerile falsificate din noiembrie 1946- intìmplàtor primele ale-gen ?enerale _laca~e voteaza sì femeile !...) st instaurarea unui regìmtotahtar (dupa abdìcarea Regeluì sì proclamarea Republicii - in decem-brie 1947 - sì dupà màsurìle represive aplicate in 1948: nationali-zarea, mstttutìonalìzarea cenzurii etc.) au obturat, o stìrn prea bine,evolutìa fìreascà a celor mai multi dintre scrtìtorìì debutatijafirmatiin anii interbelici. Autoarele n-au fàcut nici ele exceptìe, cu atit maìmult, poate, cu cìt literatura lor a parut noului regim vietata din startde aspìratììle unui .Jndrvìcìuausm mìc-burghez'', dacà nu chiar de _Incà mai subversìvà - viziunea unui decadentism dizolvant. Pentru aputea ~ubli~a in continuare, prozatoarele in dìscutìe (cu exceptìaSo~anel Gunan, care a ales exilul) au fost nevoite sa se inregìmentezenoìlor com~n?amente tdeologìce, làsìnd in urrnà, ca intr-un exìl petermen nelìrmtat, vechea lor Iìteraturà introspectiva, pe alocuri infu-za~ de estetisr.n' individualista. Gestullor a avut doua maligne con-secìnte : 1) Scnsullor din anii comunìsmuluì a ìnsemnat un recul infata ìnovatìeì sì, in cele din urrnà, blocajul intr-un conventionalism~mp~s de curnìntenìa generala a epocìì": 2) Pe termen ~ai lung,imagmea lor a fost compromìsa - cel putìn in ochii judecatortlor intran-sigenti ai cedàrilor din anii comunismului.

In cìuda reziduurilor unei mentalìtatì patriarhale, epoca ìnterbelìcàa rep:ezentat, sì in spatìul rornànesc, momentul fast al unui inceputde afìrrnare a femeii in vìata publìcà sì, pe cale de consecìnta alpatrun~ere femeii-scriitoare in Cetatea Literelor. Chiar sì pentru' unnostalgtc al patriarhatului precum G. Ibràìleanu feminismul sì, odatàcu acesta, literatura femeilor au semnìfìcatìa unei necesìtatt a vremurilor

l. ..Arta prìvtta ca problematìca de curioastere este o p r pt·('( Ivl\. il tntelìgenteìbarbatestì. (... ) Nu este semnlflcat1v ca scrtttoarel . Il 111 fo I ntctodata Inltìatoare d curente $1 n-au subtllizal Il UPI"1 IIIVI' Il 11\11111I khnl ? Un111 lIn!'! I~ur. dtrcct st urnan tilla bnzn 111"1101" (1'lIIlIplllli ('11I1 IIlIUIi' tu..I.IWII IknH'1111l , -MIII('1l l'lIg •• ", Il VI/'"II'" 111 I 111 • ti/I 1'1/' »)Ali ( " '. p, ,

1111 I IIt 11111111, 1IIIIIIIII\c' 1111 In! Il dll" "I I , 101 Il, 111 Il Il I ·VOiltl •••• 1 dll

Fotoqrafie de grup eu seriitoare uitate

moderne'. Dupà acumulàrile primelor douà decenii ale secolului XXImai cu seama dupà acumulàrile .anìlor nebunì" ce au urmat incheìerìì

tnzboìuluì. .Iìteratura ferninìnà" se contureazà tot mai vizibilcaferwmen. ocial, in sensul ca femeia scrììtoare nu mai este un .caz" izolat, oI xceptìe de la regula scrisului ca ocupatìe prin excelenta masculinà,t'Io prezentà al càreì firesc incepe sa fie acceptat - in pofida orìcàroruhìectìì aì ironii - chiar sì de catre aceia care nu sin t neapàrat adeptììdi cursului emancipator. Nurnàrul autoarelor de lìteraturà (fie sì de

11 doilea sau al treilea raft. ..) sporeste continuu, scrisul femeilor cunos-1 rnd o evolutìe dinspre diletantismul doamnelor din high life - carora111 a doua jurnàtate a secolului al XIX-Iea statutul social le ingàduìaI ~azul de "a crea", Intre douà reuniuni mondene, sub imboldultnsptratìeì" sì al unui preaplin al inimii - catre o anume profesiona-

I zure, al càrei simptom este in primul rind intrarea femeii nu doar in(lI sa culturalà, in calitate de colaboratoare, ci sì in presa cotìdìanà,I Iztarìstà retribuita cu un salariu lunar. Scrisul feminin nu mai este,1 ndar, un lux, ci o necesitate de (auto)expresie sì uneori o sursa deIl,11. .. Contestata sau intìrnptnatà cu simpatie, curtoazie ori doar curio-unte. .Jìteratura femìnìnà" - cu provocàrile sale ~i cu presupusa-iIH ìfìcìtate In jurul careìa critica ìnterbelìca a glosat obsesiv - devine,Iti r cele douà ràzboaìe, nu ezìt sa subliniez acest lucru, una dintreIl III le importante ale dezbaterilor din cìmpul literar. Anii '30 mar-I 1II aza "triumful" Scriitoarei (descrìs de contestatari ca o consecìnta

1 •• 1 mìnìzarìì'' Iìteraturtì / culturii romane a momentului) sau, pentruI IIUfolosi cuvinte mari, Iegìtìmarea prezenteì Scriitoarei (ca personaj1Il ric) in spatìul literar jcultural rornànesc. Sint anii de virf ailitI raturii feminine". Nìcì un alt deceniu, nici o alta epoca ulterìoara

dlll Istoria literaturii romane nu o va maiavea ca figura privilegiata(d, l contestata, uneori virulent) pe femeia-scriitoare. Sì aceasta nupc ntru cà democratizarea relatììlor "de gen" in cimpul literar ar fi11 IIIS, cu timpul, un echilibru ideal, in asa fel incit, de exernplu,Illd(' 'area unei càrtì sa faca abstractìe de persoana autoruluì /autoa-Il l, In virtutea inatacabilului princìpìu (devenit de mult o banalitate)

prefer sa citez o formulare a lui E. Lovinescu - "arta nu cunoasteI ,virsta, regìune sì. chiar, in ultima analìzà, natìonalìtate'P. Din

l' ,at . nu acesta este motivul pentru care lìpseste din dezbaterileI c 11'1 d -a doua jumàtatì a secolului trecut o tema a femeìt-scrtìtoare.

(" a intìmplat. de fapt, dupà .desantul" literar feminin din aniiIO, li àruì euforie se prelungeste, in ciuda ràzboìuluì. st in deceniul

1'11111'11110 'Vl'O ere al irtttculut d la Via~aroméi.neascain prìvìnta femlnlsmululI I .\1t\'1 li \1111 1'\"1111111111'" VII fa,- . obl 'c 111 unul apttol separat.

I 1.0 vII 1(' 1'11, 111 tll 'll( , Il I~I 0/1/(10 srrl'lltl,d.femlnln In Romania (d Màr-111 I MUII'I VIlj.\lIy '11;1' t 11·1\/111 , Il,laclt' ('1\).1';<1, Ihl('()vhll. 11\1\'1111' Il. l :-\,

ti V VII

111111('(1 lìurf a- ernatFotografie de grup eu scriiiaore uitate

I ( rcetàrì viitoare. Dacà insist totusì atit de multo in acest preambul,I upra ideii ca discursul comunist a exercitat. la noi. o actìune inhi:l, torte asupra literaturii femeilor este pentru cà, totodatà, socotesc caInvìzibìlìtatea", cvasi-ignorarea. azi, a prozatoarelor interbelice de care

I1I ocup aici este cauzatà ìntr-o importanti màsurà tot de ceea ce s-aIldimplat dupà 1948 in societatea rornàneascà si implic~t in cimpullitI rar rornànesc. "Recuperarea" in comunism a unora dìntre acesterutoare - prin anexarea lor ideologica - nu a fost una autentica sì aI III (are) ca efect perverso pe termen medìu, tocmai compromiterea

\"1 "est -etìca". Mai mult decìt atit : Lucia Demetrius. Cella Serghì,111ma Postelnicu si celelalte nu au fost .recuperate" veridico ci intr-unuiod orwellian. prìn vinovatajideologizata ignorare a contextului in,Il s-a produs intrarea Scriitoarei in literaturd.

In continuare "masculina" prin excelentà, critica lìterara din vre-1111 \ comunismului a preluat din critica ìnterbelìcà doar prejudecatile.Il pìcìunìle, rezervele de prìncìpìu legate de literatura scrìsà de ferneì,

1111 i- evident totusi in anii '20-'30 - spiritul comprehensiv. toleranta,111 ìozìtatea fata de'un fenomen sincron cu modernitea lìterara. Chiar

\ \t'I nu in mod prograrnatìc (ci. probabìl, in virtutea un or mecanisme,h Il rceptìe sì de gindire induse de aerul viciat ìdeologìc ~l ti~p~~Ui):I\tt 'a perioadei 1948-1989 a lasat impresia unei perfecte invìzibtlttàtì

ttl 1\'. nu chiar tnexìstente) a unei componente feminine a cimpuluiliti Il r interbelic. in locul unei prezenie, s-a vàzut astfel o absençèi.1111111 dintre obiectivele Iucràrìi de fata este acela de a le reaseza pe, IItloarele interbelice in tabloul mare al epocii lor - de unde au fost'I vr-lltan decupate. A le reaseza la locullor ìnseamnà totodatà sì a leIIl «Ira mtr-o formula (in nìste formule), st a le (re)evalua estetic st11111',Ticu Archìp, Henriette Yvonne Stahl. Sanda Movilà, Lucia

l', uu-trtus. Anisoara Odeanu. Cella Serghì, Ioana Postelnìcu, Sorana111 ìnn se plaseazà sì tìpologìc. sì valoric (cu distin::tiile sì n~antaril.e

h Ilg are pe care le voi face pentru fiecare caz m parte) m pro~-IIllt ti, unor autentìcìetì ca Holban. Sebastiano Blecher, Sufutìu,I 111.\0 ru - pentru a nu mai spune cà aceste prozatoare nu sìnt\11111' loferioare unor "marginali" (cu toate acestea mai .vìzìbìlt" decit\I l pr um Pericle Martìnescu. 10n Biberi sau Dan Petraeìncu ..

111)ll nsia Papadat-Bengescu - singura scrììtoare care s-a afìrrnatI 111io literatura romana sì al càreì loc central in canonul critic1t \I nu st in canonul didactic de unde, surprìnzator, ca urmare aIl 101111 i" currtculare din ultimii ani pare sa fi fost exclusa ...) nu maiI\IHII I:, r d, n gocieri - benefìctaza de o abordare "privilegiata".

Il "'\Il c u btogr Ci , altminteri cunoscut, este urmarìt fragme~tar.111 I ru-vn dìntr pun l l ale de artìculatìe - in douà (sublcapìtoleIlIlI'hIn': I butut scrtlt ar il Via(a rorndneuscd, respectìv consacra-

I! I I 1111'('lIl1d,,1 , '/)111 I()/Ili ,('n. \Il r p ntru an Iizà d io piratiI 111111'111 l', li Il l' Ipllol. 1)\ '1111, "Ilw 11'11.1111'111>11<1:11 IkIW(\ ('Il, «romnnIl I I t,'III! 1111~", "l'I Il 1/ 1'111' Il pl le d\ Inlc'l PII t 11\',111 ti p\l(tl\ 111

\ Il 111 t l'? I Ipoteza mea este cà "patriarhatul de stat'" instaurat odatàvu pul r a comunista, la sfirsttul anilor '40. a anulat - in cimpulIil .rar, ca sì la nivelul intregtì socìetàti rornànestì - orice preterrtìe de.rnancìpare femìnìnà sì a pus capat pentru multa vreme orìcàreìdi cutìì despre condìtìa femeii scriitoare, tema considerata frivola,.rnìc-burgheza", in orizontul noilor obiective politice sì sociale. Presu-pusul feminism promovat ìntr-un regìm comunist totalitar nu are,evident, nimic de-a face nici màcar cu femìnìsmul socialist sì cu atìtmai putìn cu acela pe care il teoretìzeaza st incurajeazà social-demo-cratìì ~i liberalii interbelici. Sintagma .femìnìsm comunist" este, defapt, o contradìctìe in termeni pentru cà, desprins din reflectìa EpociiLuminilor, fernìnìsmul este in esenta sa legat de o conceptìe indivi-dualista. In mod firesc, tema afirmdriifemeii (!?iScriitoarei) ca indiui-dualitate nu-sì gàseste locul intre temele de reflectìe ale unui mediuintelectualjliterar dependent de autoritatea unuì regìm politic colec-tivist. Sì. totodatà, nu-st poate gasi locul nìcì in literatura autoarelorepocii comuniste. Surprìnzàtor cìt de putìne sìnt prozatoarele romanede prìrn-plan in anii comunismului! in afara de Gabriela Adames-teanu sì de Dana Dumitriu, mai exìstà numai cìteva cu relativavizibilitate. Desì numeroase autoarele care au scrts proza, la noi,Intre 1948 sì 1989 sì, in unele cazuri (cum este cel al subevaluateiAlice Botez). desì remarcabile prin talent, prtntr-o acuta constììntà aIìterarttàtìì (pentru cà prozatoarele postbelice, multe cu studii filo-Iogìce, s-au profesionalizat) sì chiar prìntr-o anumìtà fortà ìnovatìvà,ele smt, practic, .Jnvìzìbìle".

In cimpul lìterar al anilor de comunism mecanismele excluderii pecrìterìì de gen par sa functìoneze cu infinit mai multa precizie decit incimpul lìterar interbelic. Dincolo de un discurs adesea declarat mìso-gin, societatea romàneasca din anii '20-'30 a perrnìs, ca pe o conse-cinta fìreascà a moderrnzàrìì, emanciparea femeii - fapt dovedit, intrealtele, de avintul pe care il ia literatura scrisà de femei. Prin contrastoin deceniile de dupà 1948, faldurile somptuoase ale propagandeicomuniste sì. in acelasì tìmp, ale unui discurs ce se pretinde favorabilemancipàrtì nu fac decit sa ascundà o realitate: ìntoarcerea la cutu-mele sì la regulile patriarhatului - dar ale unuì patriarhat cu mult maiputernic (intrucìt mai inselàtor). ìdentìfìcabìl, cum excelent demon-streazà Mihaela Miroiu in Drumul cdtre autonomie (2004). cu o politicade stat dìscretìonara sì opresìva.

Examinarea fenomenului de margìnalìzare a Scriitoarei in cirnpulliterar din perioada comunista - fenomen indisolubil legat de, maigenerala, discriminarea femeii in societatea comuni. l<"t- ou face,desìgur, obiectul cartìì de fata. ci indica v nt \lHI PJ('lIltHl un i

I, V(':r.1 Mlh 1("1 I MI ()Iu, " QIII!IIII 111, po te'OIIlIIlII l'I" 1\ /1111111111, I /"'/lIII(J/IIJ11llt"

'/,'/1/1/ /101/111'1'/1'1111111 Il', 1'.(lIhll 11'1111111I'1, l, I '1111 1

Bianca Bur'ta-Cer nat

deloc accesate in exegeza de pinà a um a autoarei, propunindu-sìtotodatà sa deconstruiasca anurnìte clìsee de receptare ce obtureazàIastazì ca sì ieri) lectura fara prejudecatì (lìterare sì neliterare) a operei.marìì europene".

Ìncercind sa schìteze un cirnp al receptarìì prozei .femìnìne" inperioada ìnterbelìca, ca sì un cirnp al relatìtlor intretìnute de autoarecu lumea lìterarà, lucrarea de fatà se ìntereseazà totodatà, desì nusistematic, sì de identificarea unor trasàturì ale asa-riumìteì "scriiturifernìntne", dar afìrrnà ca o asemenea scrììturà e dependenta de unanurnìt context istoric sì cultural mai degrabà decit de nìste deter-mìnàrì bìologìce ori ontologìce. Implicit, studiul meu Isì asuma opolemica purtatà cu asa-nurnìtul .femìnìsm al dìferenteì", pledindpentru o readucere in dìscutte a notìunìì - privilegiate in vìziuneaunui feminism liberal- de subiect cultural neutru din punct de vederesexual sì, in consecìnta, impotriva unei abordàrì enclavizate (excesivde atente la "diferençele de gen") a literaturii scrise de femei.

II

Autoare, càrtì, tendìnte, formule.O hartà a prozei feminine in intervalul

1919-1948

Il, l . Proza doamnelor de altàdatà

111 mul 2005, dupà publicarea seducàtoruluì sàu eseu despre "inti-IIllt:ltea secolului 19", Ioana Pàrvulescu marturìsea intr-un interviu

uneorì i~i ìmagìneazà cum ar fi fost dacà, nàscutà la 1880, ~i-étrfì1III at o carte in 1906... Ipotezà contrafactuala ìncìtantà, dar CareIdc .iltzeazà o epoca. netìnìnd seama de susceptìbtlìtàtìle pe care l~-arIl lr .zìt, in urma cu un secol st mai bine, orice pretentìe a u.nei

111 unne - fie st a unei doamne din high life - de a serie lìteraturà. PeI I Ilrsitul secolului al XIX-Iea, o tinàrà aspirantà la gloria liter~lor1111 c' m Elena Vàcàrescu, dornnìsoarà de onoare a regìneì ElisabHa,l''IIV aca zimbete malìtìoase atunci cìnd ieì cìteste versurile in public

III tuncì cìnd conferentìazà l. Sì chiar sì mai tirzru, in epocaIIIII Ibelìcà, o scrììtoare emancipata precum prìntesa Martha Bibe(Scu

1\ (tne pe un ton de badìnaj (cu prìlejul unei anchete tnìtìate del' I l Nouuelles Littéraires) cà

"o femeie care vrea sa-si exercite puterea de seductìune se fereste c<ì deIII\' a marturìseasca a fi o scriitoare. (... ) Iar cind o femeie vrea sa-i Iaca

IIl' pre ambìttìle Uterare si mondene ale .Elencuteì" Vàcàrescu relateazà I>aul1'.11111Mlclescu in cartea sa de memortl, Dm Bucurestu trdsurùor cu cai. POVestriIl''suete. Edìtura Vremea, Bucurestì, 2007 [edìtìa a Il-a). pp. 128-132. Nu1IIIIIIaipentru domnt1 misogini. dar chìar si pentru doamnele dìn lume a bunauvupatìtle scrtìtortcestì ale unel femel irisemnau .fumurì st gargaunì": "M<tma

C' rupaca greu cu felul et [al Elenel Vacàrescu] de a avea fumurt si garg~unl( .). de a s vedea mare poeta. ìncununata cu laurt, aplaudata, ovatlonata.ttllbulnd si a, la rindu-t. dtstìnctn. cununì, ramurt de palmìer tlnerelorI rlentc I g rnll r itri al vtttoruluì. Mama zeflemlsea :;;1parodia prtmele eì111'1"1 l' Il cl' ve I{krln', p« .ar I o ot a la nlv l d ravase de placìnta .... dar

1"- .I·;kllc'u( \. Il!tIl1(' Il o eh' curu]n. Mut t 1"'/;h..1 • IO tuona sa-si r cìte odeleI 1111l(kl' C'I Il ti"hll(' I (111 '(/Iltc'\III(C' 1\ P111, I • rrlvrr Il d1111 ti, '. ('1'11 ,1'1" 1,,,lhll "pltltlll.t elI' YVIIIIIII' Ilc'c'V(. ),l't1I1I1'h' -1111Il cle-

• Il,,t ,Il I 1'\1 fili I 1111 111 1\1 tel I Il.,, I Ic \IO I "