locuL CONIROWWI fl CONDUITA INTERPERSONAi.A

Rezumat

Mihaela Mustatea

Universitatea Ovidius din Constant

Facultatea de Psiho/ogie ~; $tiinfele Educafie

lntr-o fume a relatiilor cu altii, unde prin fiecare contact suntem tranformafi $i transformam la randu nostru, modalitatea in care explicam rezu/tate/e acfiunilor noastre va influenfa, intr-o oarecare mdsurd, natura relafiilor pe care le stabilim cu ceilalfi. Oamenii i$i justified rezultate/e diferitelor situafii in care sun implicafi ape/and fie la o explicafie internd, pe baza cdreia controlul este apreciat ca aflandu-se in propria persoand, fie la o explicafie externd, instanta de control fiind vazutd in situafii, in ceilalfi, in destin, in $ansd. Tn cadrul interaqiunilor nemijlocite $i bilaterale dintre oameni, persoane/e cu variabila de personalitate numita foe al controlului intern vor fi pregdtite a-$i asuma responsabilitatea aqiunilor proprii, vor define control asupra for $i asupra situafiei interacfionale, prezentdndu-se celorlalfi asemeni unor arhiteqi a, ordinii $i ai coerenfei. Persoanele cu locul controlufui extern, convinse ca nu pot interveni pentru a aduce o modificare importantd asupra propriilor viefi sau in propriife activitafi, i$i vor considera intrega existenfd ca fiind un lung $ir de intampldri prestabilite $i contro/ate de forte externe for. Lucrarea de fafd se axeazd pe studiul specificu/ui pe care credinfele interne sau externe ii pot imprima conduitelor interpersona/e.

Cuvinte cheie: locul controlului, conduita interpersonala, relatii interumane

Abstract In a world where relationships with others are essential, a world where by each contact we are being

changed and, in turn, we make a change on others, the way we explain the outcome of our actions will affect, to some extent, the nature of the relationships we establish with others. People justify the results of differen situations in which they are involved by cal/ing either on an internal belief, the instance of control being thei own person or on an external belief, case in which control is seen in situations, in others, in fate or chance. Under direct and bilateral interactions between people, internals will be ready to assume responsibility for their actions, will be able to control themselves and the interactional situation, giving others the impression of true architects of order and consistency. On the other hand, externals, convinced they can not intervein to bring a significant change in their fives or in their activities, will consider their whole existence as a long series of events preestab/ished and controlled by external forces. This paper focuses on the study of the specifi aspects that internal and external beliefs can bring to interpersonal behaviors.

Keywords: locus of control, interpersonal conduct, interpersonal relationships

1. Locul controlului Termenul"locul controlului"a intrat relativ recent in vocabularul psihologiei, nefi­

ind cuprins in diqionarele psihologice clasice ale deceniilor al VII-lea ~i al VIII-lea. In disertatia ,,Changes in Expactancy in skill and c;hance situations'; Phares a intui primul semnificatia pe care o are locul controlului in explicarea proceselor psihice, introducand $i prima scala Likert pentru masurarea diferentelor individuale relativ privind locul controlului, scala a caror itemi vor fi considerati de Phares, intr-o lucrar mai tarzie, ca masurand internalismul $i externalismul (Chelcea, 2007).

Rotter (1966) descrie conceptul de loc al controlului astfel: in cultura noastra atunci cand un subiect percepe o intarire ca fiind in totalitate determinata de anumita aqiune din afara sa, aceasta intarire este perceputa ca rezultat al $ansei, al hazardului, destinului, sau ca aqiune a altor persoane foarte puternice sau chiar total

11

imprevizibila datorata unor factori din rr.area c~ "'.X";"= a, b ...:a r.im"1.~ratoare. tunci cand individul percepe intarirea i n ac ere intr-un control extern. Daca, dimpotriva pe

pinde de propriul comportament sau de caractenstial e sa~.=. ,.-...:rc.-v-.;:::1

punem ca este vorba de o convingere intr-un control inte

Este evidenta importanta termenului de intarire, concept me Rotter, eel care a integrat, pentru prima data, locul controlulu i in teoria inva;ari so­iale ~i studiul personalitatii. Prin )ntarire" Phares (1976, apud Chelcea ~i colab .. 2002)

Intelege" orice are un efect asupra aparitiei, direqionarii sau modului comportamen­ului': Tntarirea este necesara invatarii, dar efectul unei intariri subsecvente unui com­

portament nu depinde de un simplu proces de percepere sau de inregistrare pasiva, individul fiind nevoit sa stabileasca o relatie de cauzalitate intre comportamentul lui ~i intarire (Deschamps, Clemence, 1996). Atunci cand oamenii cred ca pot controla evenimentele viitoare, ace~tia vor incerca sa-~i exercite controlul pentru a obtine re-ultate pozitive, important fiind faptul ca perceperea controlului determina incercarea

de obtinere a acestuia. Bandura (1997) indica, prin conaeptul de eficacitate proprie, convingerea unei persoane in capacitatea sa de a-~i mobiliza resursele cognitive si motivationale necesare in depa~irea unor obstacole ~i experiente aversive. Locul controlului se refera la credintele generalizate ale oamenilor, nesituationale, despre ceea ce determina intarirea, astfel un individ poate considera fie capropriul comporta­ment determina urmarile, fie ca nu exista o legatura intre comportament ~i urmari, ele datorandu-se norocului, sortii sau unor forte exterioare individului. Locul controlului reprezinta o caracteristica a personalitatii, facand parte din situatia psihologica (Schul-

, Schultz, 2005). Cu cat mai des un comportament a dus la o anumita intarire, cu atat mai puternice sunt expectantele persoanei cu privire la obtinerea aceleia~i intariri, pe baza comportamentului respectiv, in situatii ulterioare.

Locul controlului, considerat drept expectanta generalizata de problem-solving, indica aspectul comportamentului pe~ceput ca fiind instrumental in atingerea scopu­lui, fara a se tine cont de natura specifica a telului sau a intaririi (Weiner, 1992 . Convin­gerea privind locul controlului reprezinta o tendinta autoatributiva, stabilizata ~i generalizata (Sintion, 2007). Persoane cu o localizare externa i~ folosesc convingerile ca o rationalizare defensiva pentru a justifica insuccesele sat. in amici!)area ~ecului. Convingerile privind locul controlului unei persoane pot f. intr-at2·r ,je inteme :neat sa reprezinte o negare a fortelor reale din afara contro':... ui. Un ,~ G:J: a~ ge atentia asupra fortelor exteme duce la o cheltuiala inefidenta de tim_::, ~ d: ,:ner-; e 'Organ, Bateman, 1986).

Locul controlului reprezinta lpersonalitat;; ind:·.idua!e (Pha·es

2.

~i a

o relatie amentul

continuu aqiunile. lnteraqiunea, privita ca reciprocitate dinamica, implica ideea de "feedback': de "cuplaj retroactiv': sau de "retroaqiune" (Golu, 1974). in procesul interaqiunii, fiecare individ se adapteaza la celalalt, producandu-se o ajustare a comportamentelor ambilor indivizi. Reciprocitatea adaptarii provine din faptul ca pe de o parte, fiecare aqioneaza, percepe ~i este perceput simultan, iar pe de alta parte, fiecare se adapteaza la un lucru la care el insu~i a contribuit. 0 caracteristica principala a reciprocitatii este aceea ca ea motiveaza partile sa continue schimbul in care sunt angajate, recprocitatea devenind un mecanism de satisfacere ~i generare a motivelor de interaqiune interpersonala (Mamali, 1974).

lnteraqiunea a doua persoane are loc intr-o situatie concreta, ale carei elemente le structureaza, la randul lor, manifestarile ~i perceptiile. Perceptiile, afectele, intentiile ~i comportamentele sunt influentate de variabilele . situationale ale interaqiunii. Repetarea interaqiunilor stabile~te o legatura, o relatie interpersonala. Relatia interpersonala poate fi definita ca o "uniune psihica, con~tienta, directa, bazata pe o legatura inversa complexa, uniune ce cuprinde minimum doua persoane" (Golu, 1974).

lndividul uman, ca personalitate, se define~te prin raportare la ceilalti ~i prin raportarea celorlalti la el (Zlate, 2002). lnterpersonalul constituie un tot unitar care are propriile sale dimensiuni cognitive, afective, conative, valorice. Se remarca, in relationarea interpersonala, caracterul psihologic, fiind implicate doua surse psi­hice, ambele inzestrate cu toata gama funqiilor, insu~irilor, starilor ~i trairilor psi­hice; individul participa cu intreaga sa personalitate. Caracterul con~tient al legaturii evidentiaza faptul ca, pentru a intra in relatii de tip interpersonal, oamenii trebuie sa fie con~tienti, sa-~i dea seama unii de altii, de existenta, nevoile ~i insu~irile lor, de natura ~i scopul raporturilor ce se stabilesc intre ei. Caracterul direct al legaturii indica necesitatea prezentei "fata in fata" a celor doi parteneri, realizarea unui contact minim perceptiv. Existenta celor trei caracteristici este obligatorie pentru orice act interpersonal, dar totodata relatiile sunt sociale prin faptul ca au loc ~i depind de contextele sociale in care traiesc indivizii, sunt psihologice (subiective), initiatorul ~i purtatorul lor fiind omul, cu psihologia sa proprie, au un caracter moral, prin in­termediul lor urmarindu-se realizarea binelui sau raului, fie in raport cu sine, fie in raport cu altii, sunt partial subiective, prin interventia proprie, partial obiective, prin mediul social in care se desfa~oara, iar atat timp cat presupun influenta sociala, au un caracter formativ.

Stabilirea relatiilor interpersonale nu este un proces aleatoriu, cu o dinamica haotica ~i imprevizibila. in mod selectiv, pe baza perceperii ~i valorizarii partenerului, omul stabile~te relatii interpersonale, in funqie de avantajele pe care acest proces ~i partenerii le pot oferi, dar ~i de dorinta evitarii unor neajunsuri ~i insecuritati persoa nale sau sociale (Milcu, 2005).

3. lnternalism Ji externalism in conduita interpersonala Locul controlului, in calitate de caracteristica stabila a personalitatii prin car

persoana atribuie, fie fortelor externe, fie propriilor capacitati ~i eforturi respon sabilitatea rezultatelor activitatii sale, prezinta un rol important in cadrul conduitei interpersonale. Lefcourt (1982) sustine faptul ca, indiferent de experienta traita, daca aceasta nu este perceputa ca rezultat al aqiunii proprii, nu este eficienta in modifi-

13

carea modalitatii ln care persoana funqioneaza ?i apredaz:a asoect::l_~

Diferentele de convingeri in materie de control inte urmarindu-se doua axe principale: reu?ita (?colara, universitara :::-ro!eS daptarea (sociala ?i emotionala). lnternii reu$esc mai bine dee.a~ extemii, sunt mai

motivati ln vederea reu?itei, sunt mai eficienti in culegerea ?i prelucrarea ir~ormatiei ?i raspund mai bine exigentelor situatiilor, pastrandu-?i totodata stapan irea de sine. Se remarca faptul ca internii, spre deosebire de externi, sunt chiar mai putin supu?i la tul­burari de personalitate ?i de comportament (Maltby ?i colab., 2007). Cu privire la inter­nalitate, Mccombs (1991) accentueaza rolul de,,sine ca agent': credintele, motivatia $i performanta academica cunoscand valori pozitive. Masura ln care o persoana alege sa

e auto-determinata presupune con?tientizarea de catre persoana respectiva a sursei agentului ?i a controlului personal. Ward ?i Kennedy (1992, apud Kim, 2002) sustin fap­ul ca internali?tii, controland evenimentele vietii, se a?teapta sa controleze ?i situatiile

m care sunt implicati, iar aceasta expectanta ii va plasa deseori ca agenti ce controleaza rezultatele situatiilor respective. Asertivi, extravetiti, auto-directivi, internali?tii se simt puternici ?i l?i asuma responsabilitatea rezultatelor aqiunilor ~i interaqiunilor (Lef­court, 1982).

O serie de studii a evidentiat faptul ca internali?tii au mai multa incredere in sine, sunt mai lini~titi ~i mai binevoitori, sunt mai populari (Nowicki, Roundtree, 1971, apud Sintion, 2007). Maturi din punct de vedere social, internali$tii sunt mai inclinati spre comportament prosocial. Exetrnali?tii se manifesta printr-o nelini?te ?i lngrijorare sporita, toleranta mai mica fata de ceilalti, agresivitate crescuta, popularitate scazuta (Krasiko, 2007). Tntr-un studiu experimental realizat pe copii s-a evidentiat faptul ca cei care credeau ca au putina influenta asupra rezultatelor pe care le obtin tind sa ifie mai dependenti de indicii verbali ?i nonverbali transmi?i de ceilalti in construqia realitatii (Bugental ~i colab., 1992, apud Chelcea, 2005). Tn ceea ce prive?te comunicar­ea nonverbala, cercetarile au evidentiat faptul ca oamenii cu loc intern al controlui l~i aranjeaza, pentru vizitatori, biroul ~i scaunele intr-un mod lmbietor, primitor, deschis (Johns, 1998).

Crowne ?i Liverant (1963, apud Chelcea ~i colab., 2002) utilizand modelul experi­mental al lui Asch, au evidentiat faptul ca internali~tii au o mai mare rezistenta la pre­siunea grupului decat externali~tii. Biondo $i MacDonald (1971, apud Lefcourt, 1982) remarca faptul ca, indiferent de stilul influentei, externali?tii se compliaza in numar mai mare decat internali?tii, care se manifesta ln opozitie fata de coercitia evidenta ?i ind sa evolueze in sensul opus acesteia. Phares (1976, apud Chelcea $i colab., 2002),

urmarind o serie de studii cu privire la vulnerabilitatea externali?tilor $i internali~tilor la presiune, evidentiaza faptul ca internali~tii l?i schimba atitudinea lntr-o mai mare masura in cazul mesajelor contraatitudinale scrise, iar externali~tii in cazul mesajelor persuasive orale. Pe baza unei serii de studii, Chelcea, Motescu ?i Tighel (Chelcea ~i colab., 2002) evidentiaza faptul ca persoanele care au credinta in controlul intern, comparativ cu persoanele care au credinta in controlul extern, sunt mai rezistente la zvonuri.

Silverman ~i Shrauger (1970, apud Sintion, 2007) evidentianza faptul ca, in relatiile lor sociale, internali~tii par a fi atra~i de oameni pe care ii pot manipula. Referitor la cele trei aspecte ale trebuintei de relationare cu altii, indicate de Schutz: inculziunea, con­trolul, afeqiunea (Golu, 1974), un local controlulu i extern coreleaza pozitiv cu incluzi-

14

unea, iar un local controlului intern se asociaza cu controlul. Rubin (1993, apud Kim, 2002) indica faptul ca externali$tii tind sa fie mai anxio$i atunci cand comunica cu altii, tin sa vada interaqiunea mai putin fructuoasa $i satisfacatoare decat internali$tii

in situatia de conflict interpersonal, internalismul este pozitiv asociat tehnicilo integrative, pe cand externalismul este pozitiv relationat tehnicilor de evitare $i sar

·casm (Canary, Cunningham, Cody, 1998, apud Kim, 2002). in practica de atingere a scopurilor, internali$tii se vor folosi de sentimente pozitive, bazandu-se pe rela\ionar $i rationalizare, pe cand externali$tii vor face uz de cererea directa, manipularea sen timentelor pozitive $i negative, de evitare (Canary, Cody, Marston, 1986, apud Kim, 2002). Avtgis $i Rancer (1997, apud Kim, 2002) sustin faptul ca externali$tii, spre de­osebire de internali$ti, tind sa evite sau sa se retraga din situa\iile interpersonale aversive $i sa manifeste nivele mult mai inalte de agresivitate verbala.

Berger $i Metzsger (1984, apud Kim, 2002) evidentiaza faptul ca internali$tii dispun de mai multe strategii de comunicare $i sunt mult mai receptivi la ceilalti. Numarul de relatii pe care le stabile$te individul (externalistul intrunind un numar mic) $i rezistenta la influenta sociala (mai mare in cazul internali$tilor) sunt apreciate ca fiind consecinte sociale ale locului controlului.

in ceea ce prive$te relatia dintre locul controlului $i asertivitate, se remarca faptul ca externali$tii, spre deosebire de internali$ti, vor utiliza, in situatia interaqionala, mai multe tactici bazate pe coercitie (Bugental $i colab., 1973, apud Kim, 2002). Controlul este esen\ial pentru o comunicare interpersonala competenta, dar un control exce­siv ar reprezenta o situatie problematica, la o exterma, cei cu gradioase convingeri ale controlului ar putea fi eficienti personal, dar iritanti social, pe cand, la cealalta extrema, cei experimentand sentimentul neputintei sociale vor fi deprimati $i retra$i din circuitul social (Breders, 1987, apud Kim, 2002).

Se poate afirma faptul ca internalitatii ti este asociata valoarea sociala. Studiile comparative demonstreaza ca personele numite, in limbaj curent, ,,oameni bine" (popula\ii favorizate economic, personal de conducere, americani anglo-saxoni, barbati) au $ansa de a fi mai interni decat ,,oamenii mai putin bine" (populatii defa­vorizate economic, muncitori, americani de origine africana, mexicana, portoricana, femei). Un grup format din subieqi interni se comporta intr-o maniera mai interesanta, mai utila sau mai valoroasa din punct de vedere social, se angajeaza cu placere in activitati ce solicita exercitiul de aptitudini sau abilitati, cauta mai multe informatii inainte de a lua o hotarire $i sunt mai atra$i de reu$ita decat externii care prefera jocurile hazardului (Beauvois, Dubois, 1998; Dubois, 2003).

Dezirabilitatea unui loc al controlului intern nu ar trebui exagerata. Oamenii cu un loc al controlului extern deseori se bucura de o viata fericita $i lipsita de griji, pe cand internali$tii, in condi\iile unor cirsumstante obiective exterioare, obstacole in calea ambitiei $i trebuintei de realizare pot deveni instabili mental, nevrotici, anxio$i, depresivi (Pansu, 2006). Localizarea interna a controlului trebuie relationata cu o competenta adecvata, eficienta personala, inteligenta $i oportunitatile obiective.

Obiectivele cercetarii Aceasta lucrare are drept obiectiv general evidentierea specificului pe care ii

imprima conduitei interpersonale localizarea diferita a controlului. in acest sens, obi ectivele subordonate ale acestui studiu privesc urmatoarele aspecte:

15

01

: Evidentierea unei relatii de asociere intre locul controlului ~i fatete ale conduitei interpersonale.

02

: Evidentierea unei relatii intre locul controlului ~i inteligenta emotionala.

03

: Elaborarea unui chestionar de stima de sine pentru a evidentia existenta unei relatii intre locul controlului $i stima de sine.

0 4

: Realizarea unei comparatii intre internali$ti $i externali~ti cu privire la orientarea cestora in raporturile cu ceilalti.

05

: Cercetarea comparativa a locului controlului la femei $i la barbati.

lpotezele cercetirii

11

: Se prezuma ca urmatoarele tendinte comportamentale: dominarea, sociabili­atea, p,on-conformismul, activismul, facilitarea interaqiunilor, altruismul, creativita­ea, obie~tatea in aprecieri $i cooperarea se asociaza intr-o masura mai mare locului ·

conlrolului intern decat celui extern. r .•.

\: Se prezuma ca exista o corelatie negativa/inversa intre locul controlului $i inteligenta emotionala.

13

: Se prezuma ca exista o corelatie negativa/inversa intre locul controlului $i stima de sine.

14

: Se prezuma ca internali$tii, fata de externali$ti prezinta o atitudine constructiva, asertiva in raporturile cu ceilalti.

15

: Se prezuma ca femeile sunt orientate extern comparativ cu barbatii.

Lotul de cercetare

Lotul de cercetare este compus din 40 de subieqi, membrii ai Diviziei Materiale, Departamentul Aprovizionare in cadrul ~antierului Naval Daewoo Mangalia, Heavy Industries. Ace$tia lucreaza impreuna, sala de lucru compunandu-se din $iruri de bi­rouri, avand astfel posibilitatea unei mai bune interaqiuni $i a unei vederi de ansam­blu. Reprezinta un grup organizat, cu istorie ~i evolutie comuna pe mai multi ani, de~i gradul de vechime in cadrul departamentului difera.

Lotul se compune din 22 de barbati (55%) $i 18 femei (45%), dupa cum se remarca m figura 1.

Gen ·~ .Femei

Figura 1. Distribufia e~antionului in funefie de gen

16

Din punct de vedere al nivelului de pregatire profesionala, se remarca faptul ca, dintre cei 40 de participanti, 14 (35%) au studii superioare (economi~ti, ingineri), iar 2 · (65%) au studii medii, aspecte observate ~i pe baza figurii 2, care prezinta distributia e~antionului in funqie de nivelul de pregatire.

....... ........... • stuca ...

Figura 2. Distribufia e$antionului in funefie de pregatire

Participantii la acest studiu au varste cuprinse intre 21 ~i 55 de ani, remarcandu-se faptul ca eel mai mare numar de participanti (16) se inregistreaza in grupa de varsta 31-35, intre celelalte grupe de varsta diferentele fiind mici .

.., ... 112'-259111 .28.309111 .3'-359111 • .....,9111 CJ,11-459111 .48,.609111 •s,-ss 1111

Figura 3. Distribufia e$antionului in funcfie de vdrsta

lnstrumente utilizate

in aceasta cercetare instrumentele folosite au fost:

Chestionarul de stima de sine,,078708 MSS" (instrument propriu)

Consultand lucrarile de specialitate care trateaza stima de sine, chestionarul cu prinde, in stadiu incipient, 26 de intrebari cu raspuns precodificat. Scala de raspuns a intrebarilor a fost scala grafica, avand 5 trepte de intensitate -foarte rar/niciodata, rar, uneori, des ~i foarte des/intotdeuna, tip Likert. Dupa ce chestionarul a fost inspectat d un expert in domeniu, pentru a confirma ca nicio regula a construqiei intrebarilor nu a fost incalcata, acesta este pretestat pe un e~antion de convenienta. in urma analizei formei distributiei pe fiecare intrebare, eliminand, intrebarile cu distributie anormala, chestionarul se restructureaza, continand 16 itemi. in ceea ce prive~te consistenta interna, am folosit trei metode: 7. metoda test-retest, la care am obtinut un coefi­cient de corelatie al rangurilor Spearl'!j1f n p=.764, pentru 35 de participanti, indicand

o corelatie semnificativa, sustinuta de un test al diferentei mediilor nesemnificativ 1(Z=1.92, p=.054), 2. coeficientul Cronbach-Alpha, a carui valoare .59, la un numar mai mic de itemi, este accepatata ~i 3. coeficientul split-half, a carui valoare p=.528, pentru n = 35, la p = O.Ql, indic~ o corelatie semnificativa.

Scala ,,Locul controlului" (adaptata de S. Chelcea, 2001, dupa Nowicki-Strick­land, 1973)

Tn studiile privind locul controlului ~i acceptarea valorilor sociale ~i locul contro­lului ~i emergenta zvonului, S. Chlecea ~i colaboratorii sai (1994, apud Chelcea, 2001) adapteaza ~i etaloneaza ,,The Nowicki-Strickland Scale for Children': elaborata de Stephen Nowicki, Jr ~i B. Strickland, in 1973, republicata de Rita Aero ~i Elliot Weiner (1981, apud Chelcea, 2001). Tn forma adaptata scala presupune, ca ~i scala originala, O intrebari, cu raspunsuri dihotomice (DA/NU), oferind descrierea intaririi compor­amentale in diferite arii precum: afilierea, atingerea scopurilor, dependenta. Scorul

poate varia intre O ~i 40 de puncte, un scor mic indicand credinta persoanei in controlul intern, iar un scor mare credinta in controlul extern. Conform etalonarii pe populatia (adolescenti ~i tineri) din Romania, persoanele care obtin intre O si 1 O puncte sunt con­siderate internaliste, cele care obtin 11-16 puncte sunt ambivalente, iar cele cu 17-40 de puncte sunt externaliste.

Chestionar pentru determinarea comportamentului interpersonal (varianta I, Zlate, 2002)

Personalitatea interpersonala se define~te ca fiind personalitatea individului, a~a cum este ea perceputa de catre toti membrii grupului ~i cum se releva ea grupului in ansamblul sau. Bales propune o metoda proprie de determinare a particularitatilor personalitatii interpersonale, centrandu-se pe cateva tendinte comportamentale opuse manifestate de individ in grup (dominare-supunere; sociabilitate-izolare; con­servatorism-radicalism}, alaturi de care Zlate (2002) introduce: tendinte de cooperare sau de retinere, tendinte de facilitare a interaqiunilor pozitive sau de a fi tensional, endinte spre comportamente creative sau non-creative, tendinte spre altruism sau

egoism, tendinte spre obiectivitate sau subiectivitate in aprecieri. Varianta propusa de Zlate (2002) presupune ca fiecare membru al grupului sa indice care dintre cele doua ;tendinte comportamentale opuse este specifica celorlalti membri ai grupului, inclusiv sie~i. Validarea metodei s-a realizat pe baza unor investigatii sistematice ale compor­tamentului interpersonal efectuate asupra unor categorii de grupuri ~colare, de muna, de sportivi, de cadre didactice universitare, concluzia fiind ca tipurile de personalitate interpersonala stabilite prin aceasta metoda exprima mai adecvat comportamentul interpersonal real al subieqilor in cadrul grupului.

Test de inteligenta emotionala (Wood, Tolley, 2007)

lnteligenta emotionala determina potentialul detinut in vederea invatarii abilitatilor practice, bazate pe cele cinci elemente ale inteligentei emotionale: auto­reglarea, con~tiinta de sine, motivarea, empatia ~i abilitatile sociale (Wood, Tolley, 2007). Folosirea sentimentelor potrivite (autoreglarea) se bazeaza pe cunoa~terea pro­prie (con~tiinta de sine}, care poate facilita ~i identificarea sentimentelor altor oameni (empatie). Cele cinci dimensiuni sunt evaluate pe baza a cinci serii de teste, continand intre 18 ~i 35 de intrebari. Scorul fiecarui test este folosit pentru calcularea unui scor total, indicand nivelul inteligentei emotionale.

18

Chestionar pentru cunoa$terea celor patru modalitati de reactie: fuga, atac, manipulare, asertivitate (adaptat de M. Roco, 2004, dupa Chalvin, 1992)

Cand cineva trebuie sa faca fata reaqiilor celorlati, cand are nevoie de ei sau can trebuie sa rezolve o neintelegere cu alte persoane, diferitele reaqii pot fi rezumate d patru atitudini tipice: sa fugi, sa ataci, sa manipulezi, sate afirmi (D. Chalvin, 1999, apu Roco, 2004). Daca primele trei atitudini nu dau rezultate satisfacatoare pentru rezolva rea problemelor ~i asigurarea unor bune relatii cu ceilalti, ultima varianta, sa fii asertiv sa te afirmi in mod constructiv conduce la cele mai bune rezultate. Testul presupun 60 de intrebari, cu doua variante de raspuns:,,mai curar:id adevarat" ~i,,mai curand fals'; acordandu-se cate un punct raspunsurilor ,,mai curand adevarat': Se insumeaza punc1 tele pe fiecare atitudine, iar numarul maxim de puncte indica atitudinea dominanta in relationare.

Prezentarea Ji interpretarea datelor

Verificarea ipotezei nr. 1

In scopul verificarii acestei ipoteze am folosit rezultatele obtinute la scala ,,L ocul controlului"(adaptata de Chelcea, 2001 dupa Nowicki-Strickland, 1973) ~i la chestiona rul pentru determinarea comportamentului interpersonal (varianta I, Zlate, 2002). Este conceput un tabel de asociere 3x2, cu urmatoarele modalitati: locul controlului - in tern, ambivert, extern ~i tendinte comportamentale opuse.

Tabel 1. Tabe/ de asociere tendinte·comportamentale- LOC

llanin ~ Salllale lmtn IWlmislt ... ldnll Pasilbll Cldaraa

Freq. obs. 10 5 14 2 5 11 14 2 Loe Freq. lll· 7.5 7.5 10.0 6.0 8.4 17.6 10.1 5.9 intern %<inLOC 66.7% 33.3% 87.5% 12.5% 31.2% i 68.8% 87.5% 12.5%

Freq. obs. 5 6 6 5 6 !5 6 4 Ambivert Freq. tti. 5.5 I 5.5 6.9 I 4.1 5.8 I 5.2 6.3 3.7

%<inLOC 45.5% I 54.5% 54.5% I 45.5% 54.5% I 45.5% 60.0% .40.0% Freq. obs. 4 18 5 18 10 13 4 8

Loe Freq. Ul- 6.0 I 6.0 8.1 I 4.9 6.8 I 6.2 7.6 4.4 extern %dinlOC 33.3% I 66.n. 38.5% I 61.5% 76.!Wt I 23.1% 33.3% 66.7%

c

far:llft Tensime llnism &Jaw Creali- ... ~ Smid, CllpetTe lidri, mte D'eillmte mte date ....

Freq. obs. 14 1 12 3 12 3 12 4 10 6 Loci Freq. Ul- 9.7 I 5.3 8.1 I 6.9 8.3 I 6.7 8.o I 8.o 8.2 7.8

%dinLOC 93.3% j 6.7% 80.0%1 20.00A 80.oet. I 20.0% 75.0%' I 25.0% 62.5% 37.5% Freq. obs. 6 I 4 4 I 5 5 I 6 5 16 4 5

AIIBI Freq. ill· 6.5 I 3.5 4.9 I 4.1 6.1 I 4.9 5.5. I 5.5. 4.6 4.4 %dinLOC 60.0% I .40.0% 44.4%1 56.6% 45.5% I 54.5% 45.5% 54.5% 44.4% 55.6% Freq. obs. 4 I s 3 18 4 18 3 10 5 7

LocE Freq. ltl- 7.8 I 4.2 6.0 I 5.0 6.6 I 5.4 6.5 6.5 6.2· 5.8 %dinLOC 33.3% I 66.7% 27.3%1 n.n. 33.3% I 66.7% 23.1% 76.9% 41.7% 58.3%

Pe baza tabelului de asociere se poate remarca faptul ca persoanele cu un lo al controlului intern sunt precepute, in ceea ce prive~te relatia interpersonala, ca manifestand tendinte accentuate spre: facilitarea interaqiunilor (93.3%), activism ~i sociabilitate (87.5%), altruism ~i creativitate (80%), obiectivitate in aprecieri (75%), non-conformism (68.8%). Persoanele cu un loc al controlului extern sunt percepute interpersonal orientate, cu precadere

1g5pre: conformism ~i subiectivitate in aprecieri

(76.9%), egoism (72.7%), non-creativitate, psivism, tensionarea interaqiunilor (66.7%), izolare (53.5%).

Tabel 2. Rezultate x2 tendinfe comportamenta/e- LOC

lame Smmlall Cnrnism .ktirism fdn Alnism Crealibte llil:tilal2 .... ~ hlire Jlm.alulm Pasimte Tllliinre E!)liiil ~ Slmtibl! Wnsaiism 3.091 7.769* 6.025* 8.705* 10.673* 7.582* 6.475* 7.860* 1.418

P 1.213 .021 .049 .013 .005 .023 .039 .020 .492 * Semnificativ pentru 2 grade de libertate, la nivelul de semnificatie a < 0.05

Dupa cum se observa ~i pe baza reprezentarii grafice, internalismul, spre deosebire e externalism, se asociaza, intr-o mai mare masura urmatoarelor tendinle comporta­

mentale: facilitarea interaqiunilor, activismul, sociabilitatea, altruismul, creativitatea, biectivitatea in aprecieri, non-conformismul. Asocierile dintre internalism ~i tendinla pre dominare, respectiv dintre internalism ~i tendinla spre cooperare sunt statistic

nesemnaificative; nu se poate afirma ca nu exista o asociere, dar datele studiului nu au putut pune in eviden1a aceasta asociere

I I

LOC - DOMINARE LOC - SOCIABILITATE LOC - NONCONFORMISM -. , ............... ---

LOClfHM ~ l9CunM -LOC - ACTIVISM -------

lOC~ ......... tee RR• LOC

LOC-CREATIVITATE

--

............ .. __ _ ...................

-LOC toc.lnf•

I. J.

r l f.

_ .. a=::=:--

........ ,,...,_,. IIKDflM

LOC - FACiLITARE ·­-...... -~ ........ ..._

lOClfttM ~ lOC"Ul'IM

_ .. ~~ LOC - OBIECTIVITATE

I J

lOC"-• ............ lOUXft"9

I J

J I

I J

LOC llfflM ..........., ltc ......,_ -LOC - AL TRUISM ,.._ ---­.................

lOCMt,M -·· lK(l(ll• ..... LOC - COOPERARE -------

I.OC I.OC

· Figura 4. Reprezentarea grafica a asocierii dintre locul controlului ~; tendinfele com-portamentale

20

Verificarea ipotezei nr. 2

Testarea ipotezei presupune corelarea scorurilor obtinute la scala,,Locul controlu ui· (adaptata de Chelcea, 2001 dupa Nowicki-Strickland, 1973) cu scorurile pentru eel mai inalt nivel al inteligentei emotionale, obtinute la testul de inteligenta emotionala Wood, Tolley, 2007). Scorurile inalte la scala ,,Locul controlului" indica externalitatea,

iar scorurile mici internalitatea, iar pentru testul de inteligenta emotionala, scoruril mari indica un inalt nivel al inteligentei emotionale, iar cele mici, un nivel scazut.

Tabel 3. Rezultatele verificdrii corelafiei dintre Jocalizarea controlului ~i inteligenf emofiona/a

Mc die Aball5e std

Locul 15.05 9.167 controlului

Ko ogorov-Smirnov

z Sig.

.846 .472

Proccduri de calcul statistic

Pc baza testclor Kolmogarov­Smimov ncsemnificativc, care indici distribupa rczultatelor ca fiind nonnall sc va utiliza un

t-----+--+-----+---t----t test de corclatic parametric.

In.tcligcnta 70.60 14.197 ·778 cmoponala

.581 coeficientul de corclap.c Bravais-Pcarson.

Rczultat

r = --0.821, p<0.01. Ipoteza se confirmi. Calculului marimii cfectului indica faptul c1 cxternalitateaf'mtcmalitatca se asociazli 67"/o cu nivclul scizut/ridicai al intcligentci emoJionale.

Printr-un nivel scazut al inteligentei emotionale, externalistul nu dispune de ca- ---• pacitatea de auto-observare ~i con~tientizare a sentimentelor pe masura ce acestea apar, de control al emotiilor astfel incat ele sa fie adaptate situatiei (con~tientizarea cauzei care a generat un anumit sentiment; gasirea de metode de a controla te-merile ~i nelini~tile, mania ~i tristetea), de canalizare a emotiilor spre atingerea unui anume scop, de auto-control al emotiilor. Prin sensibilitate fata de sentimentele ~i problemele celorlalti ~i capacitatea de a privi din punctul lor de vedere situatiile, prin con~tientizarea faptului ca oamenii simt diferit fata de diferite lucruri, internalistul se adapteaza cu succes diferitelor relationari, fiind capabil de a vibra cu viata afectiva a celuilalt, potentandu-~i astfel capacitatea de a-~i mentine relatiile ~i de a _crea unele noi.

O.ot 10.ot :'Ill.» - 0000

LH ... , ...........

Figura 5. Nor de puncte scald ,,Locul controlului" - test inteligenfd emofionald

Derivand ipoteza anterioara ~i propunand spre verificare ipoteza conform careia se inregistreaza diferente semnificative intre internali~ti, ambiverti ~i externali~ti in

21

privinta celor cinci dimensiuni ale inteligentei emotionale, notate cu unrmatorii in­ici numerici: 1.-auto-reglarea, 2.-con~tiinta de sine, 3.-motivarea, 4.-empatia ~i .-abilitatile sociale, se obtin urmatoarele date:

label 4. Rezu/tate/e verificarii diferenfei Jocalizarii controlului in raport cu cele 5 di­mensiuni ale inte/igenfei emofionale

Koliiiogorov­Medie IAbatere I Smimov I

std. z I sig..

Loci 18.75 3.08 .634 .817

Procedurl de calcul statistic

L Amlll 14.54 3.38 .734 .654 Pebazatestelor 11 Loe£ 12 3.62 .416 .995 Kolmogorov-Smimov,

Loci 28.81 3.22 .496 .966 nesCJDDificativc, 2. Ambi 21 .n 4.36 .672 .757 distribupafiindnumall,

11 Loe£ 20.23 4.32 .623 .833 sevautilizaanalizade Lod 19.18 2.34 .379 .999 variantlANOVA(one-

3. Ambl 14.18 3.40 .602 .862 way ANOVA), prcadmi

R, :tateANOVA

Test Levene Statistic: I ~ .123 I .885

1.108 .341

.178 .838

11 Loe£ 12.38 3.01 .430 .993 statisticUolosit!penttua Lod 18.06 2.71 .463 .983 in<!icam~incare~~e i-1 _-=57=1=---+-j -=_57=0,....+I ~1 .. ~s=1=·,-l-1-ooo........-<I

4. Ambl 16.18 3.51 .449 .988 tr~~anttoaneaumedii 11 Loe£ 11 .84 3.15 536 936 difente, pebazacalrulului I Lod 14.18 2.42 :114 :sa1 varian.~eidintresc~p I 1.964 1.155 I 2133~ I 000 I

5. Ambi 9.27 2.19 _406 _997 amediilorpe~antloanc.

Loe£ 8.53 2.43 .454 .986 Analiza de varianta ANOVA este globala, indicand o diferenta semnificativa intre

internali~ti, ambiverti ~i externali~ti in privinta dimensiunilor inteligentei emotionale, 'ara a indica intre care dintre grupe exista aceasta diferenta. Analiza trebuie urmata de omparatiile post-hoc. Tn tabelul 5 se remarca rezultatele comparatiilor multiple intre ele trei grupe, obtinute prin aplicarea testului Tu key al diferentei semnificative oneste

l(HSD).

label S. Comparafii multiple Tukey HSD

Grupuri Oiferenta ---,---

(J) I medii ~) I Sig. I (I) 1. I 2. I 3 . 4. I 5. 1. I 2. I 3. I 4 . I 5 . Loci ILocEl6.75* 18.58* 16.80* 16.21* 15.64* l.0001-0001.000I.OOOI.OOO

Ambil4.20* 17.08* 15.00"' 11.88 14.91* l.008!.000!.000!.2791.000

Amb Loci -4.20* -7.08*-8.00* -1.88 -4.91* .008 .000 .000 .279 .000

LocE 2 .54 1.49 1. 79 4.33* . 73 .167 . 625 .292 .004 . 732.

LocE Lod -6.75* -8.58* -6.80* -6.21* -8.64* .000 .000 .000 .000 .000

Ambi-2.54 -1 .49 -1 .79 -4.33* - .734 .167 .625 .292 .004 .732. • . Diferenta dintre medii este semnificativa la nivelul 0.05.

Diferentele semnificative in funqie de localizarea controlului cu privire la cele cinci dimensiuni ale inteligentei emotionale valideaza faptul ca internali~tii prezinta un nivel ridicat al inteligentei emotionale, iar externali~tii un nivel scazut al aces­teia. lnternalistul, spre deosebire de externalist ~i de ambivert folose~te, in cadrul interaqional, sentimente exprimate adecvat, in aceasta aptitudine bazandu-se pe con~tiinta de sine. Tn ceea ce prive~te con~tiinta de sine, internalistul, spre deosebire de externalist ~i ambivert, este orientat spre a-~i identifica ~i valorifica adecvat propri­ile sentimente, spre exprimarea lor coerenta, spre posibilitatile de a reflecta asupra propriilor simtaminte, ganduri, comportamente, fiind mai deschis catre ceilalti. Spre deosebire de externalist, internalistul $i ambivertul manifesta empatie, pe baza careia

n

i~i vor ajusta comportamentul. Prin preluarea initiativei ~i prin optimism, internalistul, spre deosebire de externalist ~i de ambivert, va initia aqiuni, se va implica in viata d relatie, maifestand siguranta de sine ~i incredere in propriile forte, hotarare, angajare perseverenta in ceea ce realizeaza. Dand dovada de tendinta accentuata spre a stabili relatii cu altii, in mod sincer, spre deosebire de externali~ti ~i ambiverti, internali~tii se vor afla permanent in situatii interaqionale care le vor largi universul cunoa~terii de sine ~i cunoa~terii celorlati. Abilitatile sociale bine dezvoltate ale internali~tilor vo determina o buna intelegere cu ceilalti, fiind astfel mentinuta o imagine clara despr propria persoana, cu con~tientizarea propriilor nevoi.

Verificarea ipotezei nr.3

Pentru testarea statistica au fost corelate scorurile obtinute la scala ,,Locul contro­lului" (adaptata de Chelcea, 2001 dupa Nowicki-Strickland, 1973) ~i la chestionarul de stima de sine ,,078708 MSS': instrument propriu. Scorurile inalte la scala ,,Locul contro­lului" indica externalitatea, iar scorurile mici indica internalitatea, iar pentru testul de stima de sine, scorurile mari indica un inalt nivel al stimei, iar cele mici, un nivel scazut.

Tabel 6. Rezu/tate/e verificarii statistice a corelafiei dintre loca/izarea controlului ~, stima de sine

Kolmogorov-Medic A babe Smimov Proccdura de calcul statistic Rczultat

std z Sig. Pc baza tcstclor Kolmogaov- r =-0.720, p<0.01.

Locul 15.05 • 9.16 . 846 . 4n . Smimov ncsmmificativc, care Ipoteza se confirmi .

controlului indicl distributia rczultatelor ca Calculului marimii fund nonnala SC Va utiliza un cfcctului indica faptul cl test de corcla~c parametric, extcmalitatdmtemalitatca

Stimadc 52.15 15.31 .776 .584

cocficientul de caelapc sc asociaza 51% cu nivclul smc Bravais-Pcarson. sclzut/ridicat al stimei de

sine.

,I ... j

•.1111 - lll# - -LMUl clNWOWut

Figura 6. Nor de puncte sea/a ,,Locul controlului" - test inteligenfa emofionala

Stirna de sine este "cheia de bolta" a sistemului personalitatii, a comportamentelor interpersonale ~i sociale ale indivizilor. Olton (1985, apud Sintion, 2007) a identificat o

23

•"

corelatie semniticativa intre stima de sine ~i internalism. 0 stima de sine ridicata pre­upune valorizarea superioara a trasaturilor pozitive ~i devalorizarea celor negative, oncepte de sine mult mai dare ~i mai articulate, a~teptari pozitive in legatura cu efor­urile ~i rezultatele viitoare, oamenii prezentand ~anse mai mari de a ti fericiti, adaptati i satisfacuti, ti ind perseverenti ~i nedezarmand in fata e~ecului, aspecte care se pliaza

'internalistului. Ar ti de notat faptul ca internalismul ~i stima de sine la nivele mult prea lridicate determina efecte dezadaptative in raport cu ceilalti ~i cu sine, fiind de dorit un nivel optim al eel doua variabile.

Verificarea ipotezei nr. 4

In vederea testarii acestei ipoteze, pentru cei 40 de subieqi, separati in trei catego­rii: internali~ti, ambiverti ~i externali~ti, pe baza sistemului de cotare al scalei ,,Locu­lui controlului" sunt utilizate scorurile obtinute la scala asertivitate ale chestionarului pentru cunoa~terea celor patru modalitati de reaqie: fuga, atac, manipulare, asertivi­ltate (adaptat de M. Roco, 2004 dupa Chalvin, 1992)

label 7. Rezultatele verificarii diferentei localizarii controlului in raport cu asertivita­tea

) Kolmogorov- Rczultatc ANOVA ~die IAbatcrc Smimov Proccdwi de calcul

I

std. z Sig. statistic Test Levene Statistic Sig. F Sig.

Lod 7.31 2.21 .725 .670 Pc baza tcstelor ,. ..

Kolmogorov-Smimov, .159 .854 4.213 .022 e Antbi

6.09 2.38 .575 .663 ncscmnificativc, distribupa fund

LocE nonnali, sc va utiliza 4.84 2.26 .896 .771 analiza de varianta

ANOVA. lpoteza conform careia exista diferente semniticative intre internalisti, ambiverti

~i externali~ti In privinta asertivitatii este connrmata. Analiza g comparatiile post-hoc, aplicand testul Tu key HSD.

Tabel 8. Comparatii multiple Tukey HSD

Grupuri Diferen\a

(I) (J) medii (hi)

Loci LocE 2.46"" Ambi 1 .22

Ambi Loci -1 .22 LocE 1.24

LocE Loci -2.46"" Ambi -1.24

Sig. .017 .367

.367

.386

.017

.386

" . Diferenta dintre medii este semnificativc'!i la nivelul 0.05. Diferenta evidenta se inregistreaza intre localizarea interna ~i externa a controlu-

lui. Persoanele orientate intern, spre deosebire de persoanele orientate extern, vor ti mult mai constructive in raportarea la ceilalti, sustinandu-~i propriul punct de vedere, intelegand ~i respectand pozitia celorlalti, fiind oneste cu cu propria persoana ~i cu ceilalti, manifestand tendinta anticiparii ~i sustinerii reu~itei sociale.

Fiind luate in considerare ~i celelalte 3 atitudini: de fuga, de atac ~i de manipulare, este explorata ~i relatia de asociere dintre localizarea diferita a controlului ~i atitudinile de reaqie in situatii critice.

24

label 9. Tabel de asociere moda/itafi de reacfie - LOC

RJ&A I uac MANIPI.I.AIE I ASERTMT AlE Freq. obs . 2 14 3 17

Loe Freq. ttl- 3 .6 I 3 .6 3.2 I 5 .6 intern % dinLOC 12.5% I 25.0% 18.8% I 43.8%

Freq. obs . 2 11 4 14 Ambivert Freq. ttl- 2.5 I 2 .s 2.2 I 3 .B

% dinLOC 18.2% I 9.1% 36.4% I 36.4% Freq. obs . 5 14 1 13

Loe Freq. ttJ... 2.9 I 2 .9 2 .6 I 4 .6 extern % dinLOC 38.5% I 30.8% 7 .7% I 23.1%

Se remarca faptu l ca, din totalul internali~tilor, 43.8% aleg, ca modalitate de reaqie, asertivitatea, secondata de atac (25%), manipulare (18.8%) ~i 1n ultimul rand

ga (12.5%), pe cand externali~tii, aleg fuga (38.5%), apoi atacul (30.8%) asertivitatea 23.1 %) ~i manipularea (7.7%). Ambivertii aleg ca modalitati de reaqie, 1n mod egal,

anipularea ~i atitudinea asertiva (36.4%), apoi fuga (18.2%) ~i atacul (9.1 %). Aspectele evidentiate sunt observabile ~i pe baza reprezentarii grafice.

1 1

f l

LOClfflRII MBMR'I' LOC

LOCEX'mUI

AlllUlN .,UGA .ATM: .IIAIIPULMI • .UllfflYITAR

Figura 7. Reprezentarea grafica a asocierii dintre locul controlului $i modalitafi de reacfie

Verificarea ipotezei nr. 5

Pentru a testa aceasta ipoteza sunt folosite rezultatele obtinute la scala ,,Locul con­trolului" (adaptata de Chelcea, 2001 dupa Nowicki-Strickland, 1973) pentru cei 40 de participanti, dintre care 22 sunt de genul masculin, iar 18 de genul feminin.

label 10. Rezu/tate/e verificarii statistice a diferenfei de localizare a controlului in'--­funcfie de gen

Kolmogorov-LOC Medie Abatere Smirnov Procedura de calcul statistic Rezultat

std z Sig. Testele Kolmogorov-Smimov, Pentru. variante egale,

Barbap 14.36 9.43 .685 .708 nesemnificative, indica o t=-.519,1--.,._607. Ipoteza distribupe nonnalaa este infumata statistic, media

Femei 15.88 9.02 .737 .699

rezultatelor, f olosindn-se testul t barbaplor nu difera '---...: pentru. e~antioaneindependente semnificativ deaf emeilor.

J, 25

....

:·

: •

Numeroase studii au evidentiat internalismul barbatilor (De Man, Simpson-Hou­ley, Curtis, 1985, apud Flammer, 1997), dupa cum ~i sondaje efectuate in randul

1unui public larg au aratat ca oamenii au numeroase convingeri in ceea ce prive~te iferentele dintre barbati ~i femei (Ashmore, Del Boca ~i Wohlers, 1986, apud Moscovi­i, 1998). Extinderea rolurilor sociale ale femeii moderne ofera posibilitatea de a scapa e dependenta economica, fiindu-i oferite ~i oferindu-~i oportunitati care sa contri­

buie la propria afirmare ~i astfel diferenta dintre femei ~i barbati, cu privire la locul ontrolului nu mai este atat de evidenta. Daca, in mod traditional, supraincarcarea ro­

:1ului, natura rutiniera a muncii gospodare~ti, slujba subplatita, cu recompense inferio­are comparativ cu ale barbatilor determinau femeilor un sentiment scazut in ceea ce prive~te controlul asupra propriilor vieti, actual se remarca faptul ca acestea incep a se 1afirma cu succes in domenii ~i pe planuri in care excelau numai barbatii.

4. Concluzii Demersul de cercetare privind implicatiile pe care localizarea diferita a controlului

le are pentru conduita interpersonala a vizat, in primul rand, evidentierea unei relatii de asociere intre locul controlului ~i fatete ale conduitei interpersonale. Pe baza rezultate­lor studiulul, portretul perceput in cadrul relatiilor interpersonale, al persoanei cu o lo­calizare interna a controlului este urmatorul: stimuleaza stabilirea de relatii intre mem­brii grupului atat in plan afectiv, cat ~i in plan aqional, este orientata spre sociabilitate ~i spre activism, reu~ind deseori sa creeze interactiuni pozitive, o atmosfera placuta, prin comunicare ~i implicarea efectiva, dinamica in relationarea cu ceilalti, manifesta

ezinteres fata de propria persoana, direqionandu-se spre celalalt, este interesata de noutatea, originalitatea ~i utilitatea sociala a aqiunilor ~i, mai ales, a rezultatelor aqiunilor sale ~i ale grupului, se deta~eaza mult mai u~or de impresiile personale, de­:ormatoare, incercand sa realizeze, cu privire la ceilalti, aprecieri cat mai realiste, nu se pliaza tuturor influentelor, aqionand selectiv, pe baza propriilor convingeri. External­istul este perceput ca fiind orientat spre subiectivism, conformism, egoism, pasivitate ~i comportament non-creativ, izolare ~i tensionarea interaqiunilor. Ambivertul este perceput ca fiind orientat spre activism ~i facilitarea interaqiunilor, spre sociabilitate, apropiindu-se, prin egoism, subiectivism, conformism, comportament non-creativ, ex­ernalistului.

Pe baza corelatiei negative intre locul controlului ~i inteligenta emotionala, por­retul internalistului poate fi completat cu abilitatea de a con~tientiza, de a accesa ~i

genera emotii ~i de a-~i asista propriile ganduri, de a intelege emotiile ~i cuno~tintele emotionale ~i de a-~i controla reflexiv propriile emotii, de a promova dezvoltar­ea intelectuala ~i emotionala. Cu referire la cele cinci dimensiuni ale inteligentei emotionale (autoreglare, con~tiinta de sine, motivatie, empatie, abilitati sociale), internali~tii, spre desosebire de externali~ti ~i ambiverti i~i exprima adecvat sentimen­tele, detinand o mai buna capacitate de dirijare ~i control a propriei stari emotionale, manifesta tendinte mult mai accentuate spre auto-cunoa~terea ~i intelegerea senti­mentelor, i~i canalizeaza adecvat sentimentele pentru a atinge anumite scopuri, ~i spre a a stabili relatii cu ceilalti ~i a-i influenta. Spre deosebire de externali~ti, internali~tii ~i ambivertii sunt orientati asemanator empatic, fiind mult mai orientati spre a identifica ~i descifra sentimentele celorlalti.

Tn ceea ce prive~te stima de sine, pe baza corelatiei inverse confirmate statistic intre locul controlului ~i stima de sine, internalistul prezinta un nivel ridicat al stimei de

26

sine, iar externalistul un nivel scazut al stimei de sine. Stirna de sine ridicata presupune valorizarea superioara a trasaturilor pozitive, concepte de sine mai dare, a$teptari poz itive fata de eforturile $i rezultatele viitoare, $anse de a fi adaptati $i satisfacuti, aspect care se pliaza internalistului.

Prin atitudinea asertiva, internalistul, spre deosebire de externalist, detine capaci tatea crescuta de autoafirmare, de exprimare onesta, directa $i clara a opiniilor $i a drepturilor proprii fara agresivitate $i fara a-i leza pe ceilalti. Fiind luate tn considerar $i celelalte trei atitudini de reaqie: fuga, atacul $i manipularea, este subliniata orien tarea internali$tilor spre atitudini asertive $i tendinta predilecta a externali$tilor de a raspunde prin fuga.

Referitor la localizarea diferita a controlului tn funqie de gen, nu se tnregsitreaza tjiferente semnificative, aspect explicabil datorita tendintei semnificative de egalizare a nivelurilor de raspundere, de participare tn viata sociala ale femeii $i ale barbatului.

Dupa cum se observa, se poate sustine faptul ca localizarea interna a controlu­lui este dezirabila unei adaptari optime la contextul interaqional. lnternalistul, prin orientarea spre dimensiuni interpersonale precum: facilitarea interaqiunilor, activism, sociabilitate, altruism, creativitate, obiectivitate tn aprecieri, non-conformism, printr­un nivel tnalt al inteligentei emotionale $i al autostimei, printr-o atitudine costructiva, asertiva tn raporturile cu ceilalti, indiferent de gen va adopta o conduita interpersonala care ti va asigura succesul $i valorificarea interaqiunilor tn care este implicat.

Bibliografie selectiva

Bandura, A. (coord.) (1997), Self-efficacy in changing societies, Cambridge University Press, New York;

Beauvois, J.L., Dubois, N. (1998), "Credinte interne $i credinte externe': tn Moscovici, S. (coord.), Psiho/ogia sociala a relafiilor cu celalalt, Editura Polirom, la$i;

Chelcea, S., Ivan, L., Chelcea A. (2005), Comunicare non-verbala: gesturile ~i postura. Cuvintele nu sunt de-ajuns, Editura Comunicare.ro, Bucure$ti;

Chelcea, S., Motescu, M., Tighel, V. (2002), "Locul controlului $i acceptarea valorilor sociale-cercetari experimentale': tn Neveanu, P.P., Voicu, G., Studii ~i sinteze de psi­ho/ogie contemporana, Editura Academiei Romane, Bucure$ti;

Chelcea, S. (2001 ), Metodologia cercetarii sociologice. Metode cantitative ~i calitative, Editura Economica, Bucure$ti;

Deschamps, J.C., Clemence, A. (1996), "Notiunea de atribuire tn psihologia sociala': tn Neculau A. (coord.), Psihologie sociala. Aspecte contemporane, Editura Polirom, la$i;

Dubois, N. (2003), A Sociocognitive Approach to Social Norms, Routledge, London, UK;

Flammer, A. (1997),,,Developmental analysis of control beliefs': tn Bandura, A. (ed.), Self-efficacy in changing societies, Cambridge University Press, New York;

27

,' •,

....

.....

/ .

Johns, G. (1998), Comportamentorganizationa/, Editura Ecomonica, Bucure$ti;

Lefcourt, H.M. (1982), Locus of Control: Current Trends in Theory and Research, Law­rence Erlbaum Associates, Hillsdale, New Jersey;

Kim, M.-S. (2002), "Internal Control Ideology and Interpersonal Communication" in Kim, M.-S., Non-western perspectives on human communication: implications for theory and practice, Sage Publications, Thousand Oaks, CA;

Krasiko, V.G. (2007), Psihologie sociala, EuroPress Group, Bucure$ti;

Maltby, J., Day, L., Macaskill, A. (2007), Personality, Individual Differences and lnteli­gence, Harlow: Pearson Prentice Hall, London;

Mamali, C. (1974), lntercunoa~tere, Editura ~tiitifica, Bucure$ti;

Mccombs, B. (1991 ), Metacognition and motivation in higher level thinking, Ameri­can Educational Research Association, Chicago, IL;

Milcu, M. (2005), Psihologia relafiilor interpersonale. Compefitie ~i conflict, Editura Polirom, la$i;

Moscovici, S. (1998) (coord.), Psihologia socia/a a relatiilor cu ce/alalt, Editura Poli­rom, la$i;

Organ, D.W, Bateman, T.S. (1986), Organizational behavior: an applied psychological approach, Business Publications, Dallas, TX;

Pansu, P. (2006), "The internality bias in social judgements: A sociocognitive ap­proach': in Columbus, A., Advances in Psychology Research, 40, pp. 75-11 O;

Pantelimon, G. (1974), Psihologie sociala, Editura Didactica $i Pedagogica, Bucure$ti;

Roco. M. (2004), Creativitate ~i inteligenta emofionala, Editura Polirom, la$i;

Rotter, J.B. (1966), "Generalized expectancies for internal locus of control of rein­forcement': Psychological Monographs, 80, 1, nr. 60;

Sintion, F. (2007), /ntroducere in psihologia sociala, Ovidius University Press, Constanta;

Schultz, D.P., Schultz, S.E. (2005), Theories of Personality, Wadsworth!Thomson, Bel­mont, CA;

Stanciulescu, E. (1996), Teorii sociologice ale educafiei, Editura Polirom, la$i;

Weiner, B. (1992), Human Motivation: Metaphors, Theories, and Research, Sage Pub­lications, Thousand Oaks, CA;

Wood, R., Tolley, H. (2007), lnteligenta emofionala prin teste. Cum sa va evaluati ~i sa vii cre~teti inteligenta emotionala, Editura Meteor Press, Bucure$ti;

Zlate, M. (2002), Eu/ ~i personalitatea, Editura Trei, Bucure$ti;

Prim it: Mai 201 O; Acceptat: Noiembrie 2010

28