1

~ Emily Brontë ~

Wuthering Heights

Chapter 1

1801

I have just returnedfrom a visitto my landlord,the solitary neighbourthat I shall be troubled with.This is certainlya beautiful country!In all England,I do not believe thatI could have fixed on a situationso completely removedfrom the stir of society.A perfectmisanthropist’s heaven.

~ Emily Brontë ~

La Răscruce de Vânturi

Capitolul 1

1801

Adineauri m-am întorsdin vizitafăcută proprietarului meu,vecinul cel posacde care o să fiu chinuit.Acesta e cu siguranţăun ţinut minunat!Din toată Anglia,nu cred căaş fi putut alege un alt locmai la adăpostde agitaţia societăţii.Un desăvârşitrai al mizantropilor.

2

And Mr. Heathcliffand Iare such a suitable pairto divide the desolationbetween us.A capital fellow!He little imaginedhow my heart warmedtowards himwhen I beheld his black eyeswithdraw so suspiciouslyunder their brows,as I rode up,and when his fingerssheltered themselves,with a jealous resolution,still further in his waistcoat,as I announced my name.

- Mr. Heathcliff ?I said.A nod was the answer.

Iar domnul Heathcliffşi cu minesuntem parcă anume făcuţisă ne împărtăşim dezolareaîntre noi.Straşnic bărbat!Nu cred că şi-a închipuitcum mi s-a încălzit inimade simpatie pentru elcând i-am zărit ochii cei negriretrăgându-i-se atât de suspiciospe sub sprâncene,în timp ce eu mă apropiam călare,şi când degetelei s-au ascuns,cu o hotărâre acră,şi mai adânc în jiletcă,la auzul glasului meu.

- Domnul Heathcliff ?am spus eu.Răspunsul a fostun semn făcut din cap.

3

- Mr. Lockwood,your new tenant,sir.I do myselfthe honourof callingas soon as possibleafter my arrival,to express the hope thatI have not inconvenienced youby my perseverancein soliciting the occupationof Thrushcross Grange.I heard yesterdayyou had had some thoughts …

- Thrushcross Grangeis my own,sir,he interrupted,wincing.I should not allow any one

- Sunt Lockwood,noul dumneavoastră chiriaş,domnule.Am luat asupră-miîndrăznealade a veni în vizităimediatdupă sosirea mea aici,pentru a-mi exprima speranţa cănu v-am plictisit prea multstăruindsă închiriezThrushcross Grange.Am auzit ieri căaţi avea oarecare griji ...

- Thrushcross Grangee proprietatea mea,domnule,m-a întrerupt elschimonosindu-şi faţa.N-aş îngădui nimănui

4

to inconvenience me,if I could hinder it …Walk in!

The “walk in” was utteredwith closed teeth,and expressed the sentiment“Go to the deuce”Even the gateover which he leantmanifestedno sympathising movementto the words.And I thinkthat circumstancedetermined meto accept the invitation:I felt interested in a manwho seemedmore exaggeratedly reservedthan myself.When he sawmy horse’s breast

să mă plictisească,dacă mi-aş putea permite …Intră!

Acest "intră" a fost şuieratprintre dinţi,vrând să spună mai curând"Du-te dracului"Nici măcar poartade care se sprijinean-a arătato mişcare binevoitoarela aceste cuvinte.Cred cătocmai amănuntele acesteam-au făcutsă-i primesc invitaţia:mă interesa să cunosc un omcare păreaşi mai posacdecât mine.Cînd văzu căpieptul calului meu

5

fairly pushing the barrier,he did put out his handto unchain it,and then, sullenly,preceded meup the causeway,calling,as we entered the court:

- Joseph,take Mr. Lockwood’s horse;and bring up some wine.

“Here we have the wholeestablishment of domestics,I suppose”was the reflectionsuggested bythis compound order.“No wonderthe grass grows upbetween the flags,and cattle are

împinge cu hotărâre poarta,întinse mînaşi-i scoase lanţul,apoi, posomorât,o porni înaintea meape alee,strigând,după ce intrarăm în curte:

- Joseph,ia calul domnului Lockwoodşi adu nişte vin.

"Omul acesta constituieîntregul personal de serviciu,presupun”a fost gândulsugerat deaceastă multiplă poruncă.“Nu-i de mirare căiarba creşteprintre lespezişi că numai vitele

6

the only hedge-cutters”

Joseph was an elderly,nay, an old man,very old, perhaps,though hale and sinewy.

- The Lord help us!he soliloquisedin an undertoneof peevish displeasure,while relieving me of my horse,looking, meantime,in my faceso sourly thatI charitably conjecturedhe must have need of divine aidto digest his dinner,and his pious ejaculationhad no reference tomy unexpected advent.Wuthering Heights isthe name of

mai tund gardurile vii"

Joseph era un om vârstnic,ba chiar bătrân,poate chiar foarte bătrân,deşi părea voinic şi vânjos.

- Domnul să ne apere!mormăi elmorocănos,

ajutându-mă să descalec,uitându-se, în acelaşi timp,la mineatât de acru, încâteu, indulgent, am vrut să cred căavea nevoie de ajutor cerescpentru a-şi mistui cinaşi exclamaţia lui plină de evlavienu avea nici o legătură cusosirea mea neaşteptată.“La răscruce de vânturi” estedenumirea

7

Mr. Heathcliff ’s dwelling.“Wuthering” beinga significant provincial adjective,descriptive ofthe atmospheric tumultto which its station is exposedin stormy weather.Pure, bracing ventilationthey must have up thereat all times, indeed.One may guessthe power of the north windblowing over the edge,by the excessive slantof a few stunted firsat the end of the house;and by a range of gaunt thornsall stretching their limbsone way,as if craving alms of the sun.Happily,the architect had foresightto build it strong:

reşedinţei domnului Heathcliff.

O poreclă provincială potrivităpentru a evocavuietul vântuluila care este expusă aşezareape timp de furtună.Aer tăios şi receprobabil există acolotot timpul, desigur.Se poate ghiciputerea vântului de miazănoaptece bate peste creste,judecând după apriga înclinarea câtorva brazi pitici,sădiţi în apropierea caseişi după nişte tufe prăpădite,care îşi întind crengileîntr-o singură parte,cerşind parcă pomană de la soare.Din fericire,arhitectul a fost prevăzătorşi a clădit casa solid:

8

the narrow windowsare deeply set in the wall,and the corners defendedwith large jutting stones.Before passing the threshold,I paused to admirea quantity of grotesque carvinglavished over the front,and especiallyabout the principal door,above which,among a wilderness ofcrumbling griffinsand shameless little boys,I detected the date “1500” andthe name Hareton Earnshaw.I would have madea few comments,and requesteda short history of the placefrom the surly owner;but his attitudeat the door

îngustele ferestrelesunt conturate adânc în zid,iar colţurile sunt protejatecu pietre mari, ieşite mult în relief.Înainte de a trece pragul,m-am oprit să admirmulţimea de sculpturi groteştiîmprăştiate pe faţadă,şi cu precădereîn jurul intrării principale,deasupra căreia,printre nenumăraţi grifonicare începuseră să se fărâmiţezeşi amoraşi lipsiţi de pudoare,am descoperit data — 1500 —şi numele Hareton Earnshaw.Aş fi vrut să faccâteva comentariişi să solicitun scurt istoric al loculuide la ursuzul meu proprietar;dar atitudinea lui,aşa cum stătea în faţa uşii,

9

appeared to demandmy speedy entrance,or complete departure,and I had no desireto aggravate his impatienceprevious toinspecting the penetralium.One stopbrought usinto the family sitting-room,without any introductorylobby or passage.They call it here“the house”pre-eminently.It includeskitchen and parlour,generally;but I believeat Wuthering Heightsthe kitchenis forced to retreat altogetherinto another quarter.

părea să-mi cearăori să intru cât mai repede,ori să plec definitiv,iar eu nu doreamsă-i accentuez nerăbdareaînainte dea fi pătruns în sanctuarul său.Urcând o singură treaptă,ne aflarămîn odaia principală,fără să mai trecem prin vreungang sau vestibul.E numită prin partea locului"casa"cel mai adesea.Cuprindeşi bucătăria şi camera de primire,de obicei;dar eu cred căla Răscruce de Vânturibucătăria cu toate rosturile eia fost silită să se retragăîn cu totul altă parte.

10

At leastI distinguisheda chatter of tongues,and a clatter of culinary utensils,deep within;and I observed no signs ofroasting, boiling, or baking,about the huge fireplace;nor any glitter ofcopper saucepans andtin cullenderson the walls.One end, indeed,reflected splendidlyboth light and heatfrom ranks ofimmense pewter dishes,interspersed withsilver jugs and tankards,towering row after row,on a vast oak dresser,to the very roof.The latter

Cel puţin,eu desluşeamglasuri pălăvrăgindşi zgomot de vasevenit de departe;şi n-am văzut urme deprăjit, fiert sau coptîn preajma căminului uriaş;şi nici strălucindvase de aramă şistrecurători de tinicheape pereţi.Însă într-un capăt al încăperiise răsfrângeau minunatatât lumina cât şi căldura,din rânduri deenorme farfurii de cositor,împrăştiate printreibrice şi oale de argint,aşezate rânduri-rânduripe un imens bufet de stejar,înalt până-n tavan.Acesta

11

had never been under-drawn:its entire anatomy lay bareto an inquiring eye,except wherea frame of woodladen with oatcakes andclusters of legsof beef, mutton, and ham,concealed it.Above the chimney weresundry villainous old guns,and a couple of horse-pistols;and, by way of ornament,three gaudily-painted canisters

disposed along its ledge.The floor wasof smooth, white stone;the chairs - high-backed,primitive structures, painted green.One or twoheavy black oneslurking in the shade.

nu fusese niciodată vopsit:întreaga lui structură era vizibilă,pentru un ochi cercetător,exceptând un loc în careo stinghie de lemnde care erau atârnate turte de ovăzşi nenumărate hălci de carnede vacă, berbec şi porc,îl acoperea.Deasupra căminului se aflaumai multe puşti vechi, prăfuiteşi o pereche de pistoale;şi, de dragul ornamentului,trei cutii de metal,pictate în culori ţipătoare,înşirate pe marginea unui raft.Pardoseala erade piatră albă, lustruită;scaunele - cu speteze înalte,rustice, vopsite în verde.Unul sau douăscaune masive, negrese întrezăreau în umbră.

12

In an arch under the dresserreposeda huge, liver-colouredbitch pointer,surrounded bya swarm of squealing puppies;and other dogshaunted other recesses.The apartment and furniturewould have beennothing extraordinaryas belonging toa homely, northern farmer,with a stubborn countenance,and stalwart limbsset out to advantagein knee-breeches and gaiters.Such an individualseated in his arm-chair,his mug of alefrothing on the round tablebefore him,is to be seen

În firida de jos a bufetuluista culcatăo căţea roşiatică, voinică,din neamul prepelicarilor,înconjurată deo ceată de căţeluşi care scânceau;şi alţi câinimai bântuiau şi alte unghere.Locuinţa şi mobilieruln-ar fi avutnimic deosebitdacă ar fi aparţinutunui obişnuit fermier din nord,cu faţa dârză,cu picioare puternice,scoase în evidenţăde pantaloni bufanţi şi jambiere.Un asemenea personaj,aşezat în fotoliul său,cu cana de berespumegând pe masa rotundădin faţa lui,se poate găsi

13

in any circuitof five or six milesamong these hills,if you goat the right time after dinner.But Mr. Heathcliffforms a singular contrastto his abode and style of living.He is a dark-skinned gipsyin aspect;in dress and manners,a gentleman - that is,as much a gentlemanas many a country squire.Rather slovenly, perhaps,yet not looking amisswith his negligence,because he hasan erect and handsome figure;and rather morose.Possibly,some people might suspect himof a degree of under-bred pride;

pe orice razăde cinci sau şase mileprintre aceste coline,dacă te ducila ora potrivită, după-amiază.Dar domnul Heathcliffoferea un contrast izbitorfaţă de casa şi stilul lui de viaţă.Părea un ţigancu pielea tuciurie, ca înfăţişare;ca îmbrăcăminte şi purtare,un gentleman – adică,atâta cât poate părea gentlemanun om care trăieşte la ţară.Fiind bine făcut la trup,nu arăta rău,cu toată lipsa lui de cochetărie,deoarece aveao înfăţişare plăcută;chiar dacă morocănoasă.Poate căunii l-ar fi putut bănuide o îngâmfare de proastă calitate;

14

I have a sympathetic chordwithinthat tells meit is nothing of the sort.I know, by instinct,his reserve springsfrom an aversionto showy displays of feeling,to manifestationsof mutual kindliness.He’ll love and hateequallyunder cover,and esteem ita species of impertinenceto be loved or hated again.

No, I ’m running on too fast:I bestow my own attributesover-liberally on him.Mr. Heathcliffmay haveentirely dissimilar reasons

dar inima mea binevoitoaredin mineîmi spunea cănu poate fi vorba de aşa ceva.Îmi dădeam seama, din instinct,că rezerva lui izvorăştedin sila pe care o are pentruorice exteriorizare a sentimentelor,pentru orice manifestarea unei simpatii reciproce.Iubeşte şi urăşteîn aceeaşi măsurăîn ascuns,şi i s-ar păreao obrăznicieca cineva să-i aratecă-l iubeşte sau îl urăşte.Ba nu, mă cam pripesc:îi dăruiesc propriile mele însuşiricu prea multă generozitate.Domnul Heathcliffe posibil să aibămotive cu totul diferite

15

for keeping his handout of the waywhen he meetsa would-be acquaintance,to those which actuate me.

Let me hopemy constitutionis almost peculiar.My dear motherused to sayI should never havea comfortable home;and only last summerI proved myselfperfectly unworthyof one.While enjoyinga month of fine weatherat the sea-coast,I was throwninto the companyof a most fascinating creature.

pentru care îşi ţine mânadeopartecând întâlneşteo eventuală cunoştinţă,decât cele care mă caracterizeazăpe mine.Îmi place să cred căstructura mea sufleteascăe oarecum unică.Scumpa mea mamăîmi spunea căn-o să am niciodatăun cămin comod;şi chiar vara trecutăm-am doveditcu desăvârşire nedemnde a-l avea.În timp ce-mi savuramo lună de vreme frumoasăpe malul mării,întâmplarea m-a adusîn companiacelei mai fermecătoare făpturi.

16

A real goddess in my eyes,as long asshe took no notice of me.I never told my lovevocally;still, if looks have language,the merest idiotmight have guessedI was over head and ears.She understood me at last,and looked a return:the sweetestof all imaginable looks.And what did I do ?I confess it with shame:shrunk icily into myself,like a snail;at every glanceretired colder and farther;till finallythe poor innocentwas led to doubther own senses,

O adevărată zeiţă în ochii mei,atâta vreme câtnu m-a băgat în seamă.Niciodată nu mi-am destăinuitiubirea prin viu grai,dar dacă privirile pot vorbi,atunci până şi cel mai mare idiotşi-ar fi putut da seama că eramîndrăgostit de ea până peste cap.În cele din urmă m-a înţelesşi mi-a răspunscu cea mai dulce privirece se poate inchipui.Ştiţi ce-am făcut?O mărturisesc cu ruşine:glacial, m-am retras în mineca un melc;la fiecare privire caldă de-a eim-am retras mai rece, mai adânc,până când, în cele din urmă,biata făptură nevinovatăa ajuns să aibă dubii cu privirela propriile ei simţăminte

17

and, overwhelmed with confusionat her supposed mistake,persuaded her mammato decamp.By this curiousturn of dispositionI have gained the reputationof deliberate heartlessness;how undeserved,I alone can appreciate.

I took a seatat the end of the hearthstoneopposite thattowards whichmy landlord advanced,and filled up an interval of silenceby attempting to caressthe canine mother,who had left her nursery,and was sneaking wolfishlyto the back of my legs,her lip curled up, and

şi, năucită de nedumerirecu privire la presupusa ei eroare,îşi convinse mamasă plece din localitate.Această bizarăatitudinemi-a creat reputaţia unuiom cu desăvârşire lipsit de suflet;cât de nemeritată,numai eu pot exprima.

M-am aşezat pe un scaunla capătul căminului,opus celuispre carepăşea gazda mea;şi, ca să-mi fac de lucru,am încercat să mângâicăţeaua,care îşi părăsise culcuşul şi puiişi se strecurase ca o lupoaicăîn spatele meu,cu buza răsfrântă, şi

18

her white teethwatering for a snatch.My caress provokeda long, guttural gnarl.

- You’d betterlet the dog alone,growled Mr. Heathcliffin unison,checkingfiercer demonstrations

with a punch of his foot.She’s not accustomedto be spoiled …not kept for a pet.

Then,stridingto a side door,he shouted again: “Joseph!”Joseph mumbled indistinctlyin the depths of the cellar,

cu dinţii ei cei albiumeziţi şi pregătiţi să mă înşface.Mângâierile mele provocarăo mârâială îndelungă şi răguşită.

- Ai face mai binesă laşi căţeaua în pace,mârâi şi domnul Heathcliffpe acelaşi ton,iar pentru a împiedicaunele demonstraţii mai fioroasedin partea ei,îi trase un picior.Nu-i învăţatăcu mângâierile …n-o ţin pentru răsfăţ.

Apoi,făcând vreo câţiva paşi marispre o uşă lăturalnică,strigă din nou: “Joseph!”Joseph mormăi ceva neînţelesîn fundul pivniţei

19

but gave no intimationof ascending;so his master dived down to him,leaving me vis-à-visthe ruffianly bitch anda pair ofgrim shaggy sheep-dogs,who shared with hera jealous guardianshipover all my movements.Not anxiousto come in contactwith their fangs,I sat still;but, imaginingthey would scarcely understandtacit insults,I unfortunately indulged inwinking and making facesat the trio,and some turn ofmy physiognomyso irritated madam,

nedând nici un semncă are de gând să vină sus,aşa că stăpânul său coborî la el,lăsându-mă singur, faţă-n faţăcu căţeaua aceea ameninţătoare şio pereche decâini ciobăneşti, flocoşi şi fioroşi,care împreună cu ea îmi urmăreaucu mare băgare de seamătoate mişcările.Nedorindsă intru în contactcu colţii lor,am stat nemişcat;dar, crezând cănu vor înţelegeinsultele tacite,am avut nefericita idee dea mă strâmba şi schimonosila cele trei animale,până când una dinstrâmbăturile meleo enervă atât de mult pe doamna,

20

that she suddenlybroke into a furyand leapt on my knees.I flung her back,and hastenedto interpose the tablebetween us.This proceedingaroused the whole hive:half-a-dozenfour-footed fiends,of various sizes and ages,issued from hidden densto the common centre.I feltmy heels and coat-lapspeculiar subjectsof assault;and parrying offthe larger combatantsas effectually as I couldwith the poker,I was constrained

încât bruscse înfurieşi sări pe genunchii mei.Am azvârlit-o cât coloşi m-am grăbitsă interpun masaîntre noi.Această mişcarea răsculat întreaga haită:o jumătate de duzinăde monştri cu patru labe,de diferite dimensiuni şi vârste,ieşiră din vizuinele lor ascunseşi veniră spre centrul încăperii.Îmi simţeamcălcâiele şi pulpanele jacheteidevenind obiectul precisal asaltului lor;apărându-mă de ataculcelor mai puternici adversari,cât de eficient puteam,cu vătraiul,am fost constrâns

21

to demand, aloud, assistancefrom some of the householdin re-establishing peace.Mr. Heathcliff and his manclimbed the cellar stepswith vexatious phlegm.I don’t thinkthey movedone second faster than usual,though the hearth wasan absolute tempestof worrying and yelping.Happily,an inhabitant of the kitchenmade more despatch.A lusty dame,with tucked-up gown,bare arms,and fire-flushed cheeks,rushed into the midst of usflourishing a frying-pan.And used that weapon,and her tongue,

să cer în gura mare ajutorde la cineva din casăpentru a restabili pacea.Dl. Heathcliff şi omul luiurcară treptele pivniţeicu o indiferenţă jignitoare.Nu cred căşi-au iuţit pasulcâtuşi de puţin,cu toate că în jurul căminuluise stârnise o puternică larmăde lătrături şi chelălăieli.Din fericire,cineva din bucătăriefu mult mai prompt.O femeie corpolentă,cu fusta suflecată,braţele goaleşi obrajii rumeniţi de focse repezi în mijlocul nostruînvârtind o tigaie.Şi îşi folosi acea armăşi limba

22

to such purpose,that the storm subsidedmagically,and she only remained,heavinglike a seaafter a high wind,when her master enteredon the scene.

- What the devil is the matter ?he asked,eyeing mein a manner thatI could ill endure,after this inhospitable treatment.

- What the devil, indeed!I muttered.The herd of possessed swine

could have had

cu aşa hotărâreîncât furtuna se potolica prin farmec,rămânând doar ea,suflând din greu,ca mareadupă un vânt năpraznic,când stăpânul intrăpe scenă.

- Ce dracu s-a întâmplat ? întrebă el,măsurându-mă din priviriîntr-un mod pe caregreu l-am putut înduradupă această primireatât de puţin ospitalieră.

- Ce dracu, într-adevăr!mârâii eu.Turma de porciîn care-au intrat demoniinu putea să aibă

23

no worse spirits in themthan those animals of yours,sir.You might as wellleave a strangerwith a brood of tigers!

- They won’t meddlewith personswho touch nothing,he remarked,putting the bottle before me,and restoring the displaced table.The dogs do rightto be vigilant.Take a glass of wine ?

- No, thank you.- Not bitten, are you ?

- If I had been,I would have set my signeton the biter.

duhuri mai reledecât jivinele dumneavoastră,domnule.Tot atâta eradacă părăseaţi un străinîn mijlocul unei haite de tigri!

- Nu se leagăde oameniicare nu se ating de nimic,remarcă el,punând sticla în faţa meaşi împingând masa la locul ei.Bine fac câiniidacă sunt atenţi.Bei un pahar de vin?

- Nu, mulţumesc.- Nu te-au muşcat, nu?

- Dacă m-ar fi muşcat,îi învăţam eu minte.

24

Heathcliff ’s countenancerelaxed into a grin.

- Come, come,he said,you are flurried,Mr. Lockwood.Here, take a little wine.Guests are so exceedingly rarein this housethat I and my dogs,I am willing to own,hardly knowhow to receive them.Your health,sir?

I bowedand returned the pledge;beginning to perceive thatit would be foolishto sit sulkingfor the misbehaviour

Faţa lui Heathcliffse destinse într-un zâmbet.

- Haide, haide,zise,eşti cam emoţionat,domnule Lockwood.Poftim, gustă puţin vin.Oaspeţii sunt atât de rariîn această casă,încât nici eu şi nici câinii mei,trebuie să recunosc,nu prea ştimcum să-i primim.În sănătatea dumitale,domnule!

Mă înclinai,făcându-i aceeaşi urare;îmi dădeam seama căar fi o prostiesă mă îmbufnezdin pricina obrăzniciei

25

of a pack of curs.Besides,I felt lothto yield the fellowfurther amusementat my expense;since his humourtook that turn.He, probably swayedby prudential considerationof the follyof offending a good tenant,relaxed a littlein the laconic styleof chipping offhis pronouns and auxiliary verbs,and introducedwhat he supposed would bea subject of interest to me:a discourse on theadvantages and disadvantagesof my present place of retirement.I found him very intelligent

unei adunături de dulăi.Şi, în afară de asta,nu vroiamsă-mi las gazdasă se mai distrezepe socoteala mea,căci atitudinea luicam înspre acolo tindea.Iar el, probabil mânatde prudentul considerentcă ar fi o prostiesă te pui rău cu un chiriaş bun,renunţă în oarecare măsurăla stilul său laconicde a înghiţipronumele şi verbele auxiliare,şi începu să vorbească despreceea ce considera el că ar fi putut fiun subiect de interes pentru mine:o discuţie despreavantajele si dezavantajelereşedinţei mele actuale.Omul mi se păru foarte inteligent

26

on the topics we touched.And before I went home,I was encouraged so far asto volunteer another visittomorrow.He evidently wishedno repetition of my intrusion.I shall go, notwithstanding.It is astonishinghow sociable I feel myselfcompared with him.

cu privire la subiectul atins.Înainte de a pleca acasăam fost încurajatsă mai fac o vizităşi mâine.El, fireşte, nu doreasă repet incursiunea în casa lui.Totuşi, mă voi duce.E uimitorcât de sociabil mă simt euîn comparaţie cu el.