]'|ABIIN S l'lARIIl'l

cRrsilAl\l PAIRA$C0l'llu

Aril [nlIALA HASIRIjII

l,ll{ il410fi

TRAIISATLAl'1il[

HUMANITASBUCURE$TI

Cuprins

Argument.

Libertateaamericani ...... ....... 7

Corectitudinea politici i7Eliteleamericane.. 68

Universititile americane qi elita academici 83

Liberalism clasic, liberalism modern, progresism 86

,,Miezul bun" al Americii 88

Actorii liberalismului 9i ai conservatorismului 90Antiamerican ismul intern si extern.

InfluengaAmericiiasupralumii. ....... ro4

Etica muncii qi capitalismul american ilJConcreretea libertilii gi a egalitigii rz6

Bitilia limbajului. r29

Infrastructura liberti;ii gi producgia de libertate rJr

Ateismul gi credinla; -ismele lumii moderne. . . . . t4z

Declinul american: realitate sau inchipuire? . . . . r5t

Lumeapost-adevirului.... .. 16o

Daci Statuia Libertigii ar disparea . . . 166

Libertatea americana

- Curn e Statuia Libertdyii? Cum aratd? Ce se afld ind-

untrul ei? $i, mai ales, ce nu se uede' dar este ,,conlinut" in ea?

- pe4Tnna Libertate, Lad.1 Liberty, cum o numesc' cu

afecgiune, americanii, nu mai este de multi vreme o simplistatuie, un monument care atragetur$tii, un reper aI oragului

New York, a cirui intrare in port o strijuie;te. Este un sim-

bol al girii, egal caforgi cu drapelul national, cu Declaragia

de independenti gi vulturul libertigii, cu Casa Albi ;i cu

Constitutia Americii. Iar valoarea ei de simbol priveqte mai

multe dimensiuni.Pentru imigrangii din primele mari valuri de nou-venigi

europeni de la sfhrsitul secolului al XIXlea si inceputul se-

colului )O(, care cilitoriseri cu coribiile sau vaPoarele' tra-

versAnd Oceanul Atlantic, Statuia Libertigii a fost primullucru pe care l-au zilritinnoua lor gari, dupi siptimani lungi

de cilitorie anevoioasi qi primejdioasi. La sosire, imigrangii

erau debarcagi pe insula Ellis, aflata in apropiere, unde erau

luagi in evidengi si li se ftceau controalele medicale gi vamale,

proces care dura citeva zile; in tot acest timp, priveau me-

reu la imensa doamni cu torla inil;ati in mAna dreapti;icu cartea legii in mAna stAngi. in familiile acestor imigranli,

oriunde s-au stabilit ei, povestea venirii in Statele Unite 9i a

contactului cu statuia care i-a amulit, i-a emogionat 9i li s-a

8 aunnrca ra nAscRucE. uN DIALoc TRANSATLANTTc

intipirit in minte a fosr mereu istorisita, generatii dupi gene_ratii, si a intrat in memoria urmasilor, care au relatat_o, la rAn_dul lor, chiar daci aflaseri de statuie doar din povesti sau dinfotografii. Pentru acesria, Lady Liberry .r,. ,i-bolul ajun_gerii in locul iAvnit si al inceputului unei viegi noi.

Penffu toti locuitorii tirii, statuia este cel mai puternicsimbol a ceea ce inseamni libertatea americand. Nimeni nuse indoieste ci aici libertatea esre adevarati ;i la un nivel cumult mai inalt decAt in alte tiri. Nu este vorba numai de as-pectele legale, garanrate ale libertitii, ci de spiritul de a tesimti liber, de a sti, fb"ra dubii, ca nu trebuie si ceri niminuivoie sau si umbli dupi aprobiri ca si alegi unde vrei si tri-iesti, ce vrei si faci, cum si-gi planuiesti viitorul. penffu ame_ricani, sratuia simbolizeazd. si libertatea alegerii, a deciziei,impreuni cu toare celelalte libertiti (gi drepturi) americane:libertatea cuvAntului, libertatea (9i dreptul) de a detine arme,libertatea de a te ruga in ce religie vrei, libertat.a (gi dreptul)de a vota, libertatea asocierii, libertatea (;i dreptul) d.

" .r.,

fi acuzat daci. nu ti se poate dovedi vinovitia, libertatea dea pune orice fel de intrebare, de a contesta, de a protesta, li_bertatea de a avea orice convingeri politice doregti.

- Care e pe scurt, in citeua repere, pouestea acestei statui?

- Citeva lucruri, printre care si numele adevdratal mo_

numentului, nu sunt cunoscure de majoritatea oamenilor.Autorul statuii diruite de poporul francez celui american,Fr6ddric Auguste Bartholdi, a intitulat-o Li bertatea ruminkndlumea (La Libertd iclairant le monde). El a primit comandade a consffui statuia, iar cel care avusese ideea a fost EdouardLaboulaye, scriitor si om politic, presedintele Asociatiei fran-ceze penffu abolirea sclaviei. Este interesanr cd. Laboulaye apromovar proiectul unui dar simbolizAnd libertatea, des_

LIBERTATEA AMERICANA

tirrtt Americii, numai dupi ce Rizboiul Civil American s-a

irrcheiat cu victoria celor care sustineau abolirea sclaviei in

lrrrir, in anul 1865. Pentru multi francezi, instalarea statuii

irrtr'-o tari deveniti liberi a semnificat si doringa multor fran-

r'c'zi de a indepirta regimul opresiv al lui Napoleon III' Mai

rrrtrlt, Laboulaye avorbit in numele nagiunii franceze cind,rrlcgAnd America pentru instalarea unui simbol internagio-

rrrrl al libertigii, a definit Statele Unite ca locul maximei li-lrcrtagi planetare din epoci.

Statuia a fost transportati sub forma a 35o de fragmente

1re fiegata francezd.Is?re si a ajuns la New York la 17 iunie rB85'

( lonsiruirea soclului gi asamblarea statuii au durat destul de

rrrult gi s-au impiedicat mereu de lipsa de bani. Cel care a

tlcclansat o campanie nagionali pentru colectarea de fonduri

;i a contribuit in mod esential la realizareaproiectului a fost

z.iarristul american Joseph Pulitzer, faimos 9i azi pentru

premiul de jurnalistica anual care-i poarta numele.

Inaugurarea,la care a luat parte pregedintele Grover Cle-

vcland, a avut loc la z8 octombrie 1886. Se implinesc, iati,

r3r de ani de la ridicarea statuii.Un alt aminunt mai putin cunoscut este ci Statuia Liber-

titii, care impresioneazdptinsenzalia de masivitate, este de

fapt construiti din foi de cupru susfinute de o scheli meta-

lici, proiectati de inginerul Gustave Eiffel. Este aceeagi teh-

nica de construclie - prin asamblarea unor bArne metalice

astfel incit si se asigure stabilitatea - folositi si in alt mare

proiect al sau, turnul Eiffel din Paris' Geniul sculptorului

se videgte in crearea unei statui care, degi goali pe diniuntru,di o puternici ;i convingitoare impresie de masivitate 9i

forti, iar geniul inginerului Eiffel sti in aceea ci a ridicat un

monument de dimensiuni atit de mari, intr-un loc bintuitde furtuni puternice, unde a rezistat atAt de multa vreme'

1

l

Io AMERICA LA RASCRUCE, UN DIALoG TRANSATLANTTC I

Statuia este de culoare verzuiedar nu fiindci "

Arr rrop-lsiti, ci din cauzaoxidirii cuprului, expus la umiditatea si sa_ j

linitatea golfului New york. lJ

Bartholdi a ales pentru trisiturile chipurui infhgisarea i

mamei sale' charlotte Bartholdi, iar modelul statuii e de ei- ,

sit in istoria veche, la alte statui celebre care l-r,, lrrrpir"t !. I

sculptor: zeita dragostei la babilonieni, Istar, sculptura din ;

Grecia antici a zeului Helios (soarele), zeitaLibertas din ,

Roma anricd., preluati dupi modelul babilonian, Colosul i

din Rhodos, staruia Libertifi poeziei, a sculptorului italianPio Fedi, aflata la monumenrur poetului Niccorini, in bisericaSfbnta Cruce din Florenta, si un proiect al lui Bartholdi in_susi, intitulat Egipt, care urma si fie instalat la intrarea inCanalul Suez, proiect nerealizat.

- Neu York? De ce nu un alt ora;?

- De ce nu a fost instalati sratuia in capitala tirii si s_a

ales New Yorkul? Fiindci acolo era poafta cea m"r. j. irr_ ,

trare a imigrantilor europeni, inclusiv a zecilor de mii de l

franceziveniti in Lumea Noui. pe soclul statuii este inscrisiinspirata poezie a Emmei Lazarus care se incheie astfel (in

:

traducere liberi): ,,Di-mi-i mie pe istovitii si nevoiasii tai, /Trimite-mi multimile ce tAnjesc dupi libertate, / Lasa-i sivini.la mine pe toti pribegii din tirAmurile tale, / Trimi_te-mi-i mie pe sirmanii fhri adipost, / pe cei loviti de fur_tuni! / Ridic torga care si. le lumineze poarta de Aur.,,

statuia a fost instalati pe mica insuli Bedloe, din golful .

New York, ;i numele insulei a fost schimbat, printr_,r, ".,al Congresului din ry56, in Insula LibertaEii. in primii ani,

Statuia Libertigii a avur si rolul de far al portului. Ar fi dementionat numeroase ami"nunte despre constructia in sine,

LIBERTATEAAMERICANA II

r ur)l ar fi dimensiunile, greutatea, orientarea, dar cele mai im-

prlrtante sunt caracteristicile care au valoare simbolici"( loroana a fost fbcuti dupi modelul zeitei babiloniene

l;trtr, folosit gi pentru emblema organizatiei francmasone'

l,;rboulaye era mason. Din coroana se desprind gapte raze

(rr'prezentAnd cele ;apte mari 9i cele ;apte continente) care

rc indreapti, ca ;i privirea statuii, spre Lumea Veche' Torga

lrrrrrineazi drumul celor care se indreapti citre Lumea Noui

li ('ste un far care attage privirile celor de pe tirmurile inci

rr..'cliberate.

Statuia este de sex feminin, ca 9i numele popular al girii,

Arnerica, si poate fi considerati o reprezentare a ideii de li-

l)cl'tate, dar gi a Protecgiei materne, a umanitigii si compa-

rirrnii feminine.Cartea din mina stingi este o carte a legii, simbol al Con-

stitugiei americane, pe care este inscrisi data de nasiere a

S t atelor Unite - 4 iulie ry7 6. Labotlaye eta un bun cunosci-

tol al Constitugiei si istoriei americane 9i a publicat cirgi pe

:rccst subiect. VegmAntul, o robi lungi pAni la pamAnt, pre-

( u m a zeigelor si a preoteselor, denoti starea supraumani a

l,ibertigii, o idee transformati in ceva palpabil, tridimensio-

rral, pimAntean, dar nu chiar omenesc. La picioarele statuii

sunt cizute lan;urile 9i citugele sftrAmate de marea putere

cliberatoare.O observagie: Statuia Liberti.gii se bucuri de o mult mai

rnare afecgiune decAt se intAmpla in mod obi;nuit cu alte

rnonumente. in Statele LJnite, unde libertatea de exprimare

csre garantata de Amendamentul constitutional r si este frec-

vent incilcati, se intimpla adesea si asigti la batjocorirea

steagului american, care este ars, minjit sau s{lgiat in public,

dar nu am vizut sau auzit despre nici un caz de pingirire a

T2 AMERICA LA RASCRUCE. UN DIALOG TRANSATLANTIC

statuii newyorkeze. De asemen ea, vizitareaStatuii Libertatiise afli pe primul loc pe lista de dorinte a oricirui

"-.ri."rr.Existi o serie de locuri ;i tradifli care alcituiesc acel nu_cleu ce conferi identitatea si unicitatea stateror Unite: i"r,rl"Manhattan, Casa Albi, Holywood, Disne).rvorld, or"rtrl LmVegas, sistemul de autostrazi, Memorialui Lincoln, Capito_liul,_ Pentagonul, intinsele cdmpii din nord, -orr,r-.rrt.rlRushmore, de;erturile Arizonei etc. Ele sunt inglobate inltermenul ,,Americana". in sAnul Americanei ,. ,idi.i

".."creade a geniului francez, inchinati acelei libertiti americaneunice, care a debutat ca un monument gigantic, ca si devinisimbolul de neconrestat al afectiunii si-pltriotismului celor ,

care triiesc pe pimAntul marcat de statuia lui Bartholdi.

., - Cum ar f fost S.UA (aca ar f pariat mai ales pe ega_

litate, gi nu, in primul r,ind, pe ideea-de libertate?

- Cred cd. ar fi semi.nat cumva cu ceea ce esre Franta in

Prezent.La data nasterii Statelor LJnite, nu existau state bazate

pe libertate sau srare ftri clase/caste. Existau regare si imperii;existau fie aurocrarii, fie imperii cu un parlam"ent,'p.irr."r.se putea face auzitdo parte a vocii poprll"r.; purerea aparti_nea insi monarhiei si clasei superioare din parlament.

Fuseseri cAteva excepgii, cAteva rr"r. r.p,rblicane precumRepublica Venetiana, dar acelea au fost republici

"rirro.r"_tice sau oligarhice, asa cum fusese gi Republica Ateniani inAntichitate.

. E uimitor chiar si asti.zi cum au purur pirintii FondatorisA creeze penrru prima datd,, firi. nici un model, un star aci"rui structuri si constea intr-o societate ftri clase, in carenu numai ci s-a declarat libertatea, dar eaa si fost 1icuti po_sibili printr-un insrrument atAt de eficace cum esre Con_stitutia americani".

LIBERTATEAAMERICANA 13

Revolutia Francezi a emis programul ,,Libertate, Egali-

tate, Fraternitate", dar evolugia primei republici franceze nu

a fost deloc conformi programului. Franga postrevolutionari

a evoluat intAi spre Marea Teroare, apoi spre un stat milita-rist, apoi spre un imperiu, cu clase rigide gi cu privilegii re-

instaurate. Potrivit lui Lucian Boia (Franya, ltegemonie sau

rlec lin?, Humanitas, Bucuregti, 2oro), Revolugia F tancezd'

clin ry89 a fost mai mi.rlt ideologici decAt politici ;i mai

mult politici decAt economici. Iar Franga revolugionari, cu

clurata ei atit de scurti, devine mai degrabl'lunintetmezzo

intre doua monarhii.Si luim cele trei notiuni centrale din programul Revo-

lugiei Franceze: Libertatea deja devenise piatra de temelie a

statului american in momentul in care a fost enungati de

l:rancezi, iar celelalte doui, Egalitatea si Fraternitatea' att

rimas la stadiul de utopii, niciodati indeplinite.

Marea Revolutie Francez| a fost o mare promisiune ne-

reaLizatl.. Ca ;i Comuna din Paris, ca gi comunismul care

clerivi. din ea. Dintre marile revolu$i din epoca moderna,

lcvolugia americani a realizat cel mai mult: o rapidi extin-

dere a gilrii, aproape la dimensiunile unui continent' o

clezvoltare economici spectaculoasi si, mai ales, o libertate de

clurati. Ca si nu mai spunem ci nu a eguat intr-un stat to-

talitar, aga cum s-a intimplat in Franga si Rusia.

Dupi mai multe incerciri ;i dupi numeroase suferinge

;i pierderi, Franga a ajuns un stat democratic, dar tot nu are

o egalitate reali, fiindc5. nu e posibil sL egalizezi societatea.

lar daca ar fi posibil, egalitatea ar putea duce la consecinga

cle nedorit a uniformizirii sociale.

in Statele LJnite, egalitatea nu a fost gi nu este priviti ca

rtn scop in sine. Dupa modelul american, oamenii sunt egali

in fata lui Dumnezeu, care le di tuturor o gansi egali. Ceea

14 AMERICA LA RASCRUCE. UN DIALOG TRANSATLANTIC

ce Ac oamenii cu qansele lor este foarte diferit, in acordcaliti.gile 9i defectele lor, iar gradul reusitelor si esecurilor esinfluengat de multipli fa.toti istorici si sociali.

Egalitatea americani inseamna si egalitatea in faga legiSpre deosebire de multe ti"ri, statul american are o justiqibazati,pe conceprul de nevinovLtie aacuzatului, pan'i.la jvedirea vinovi.tiei: astfel, in procesul de judecata povara nse afla pe umerii acuzarului, ca si. trebuiasci si-si dovedeascinevinovitia, ci pe ai oamenilor acuzirii, care trebuie si.monstreze vina. Procurorii americani nu au legituri. cu tri.bunalele, unde vin numai in zilele de judecati, ca.si acuzatiigi avocagii acesrora. Procurorii sunt subordonati Ministeru.lui Justitiei, care esre o parre a executivului, dar nu sijudecitorii, care sunt subordonati tribunalelor, org nir teierarhic si avAnd forul care le conduce in Curtea Supremi.Astfel, judecdtorii si tribunalele americane nu sunt conrro-late de guvern.

CAt despre fraternitate, nimic din istorie nu ne indrep_ti.teste si credem ci oamenii sunt dornici sau capabili sifraternizeze. Cu o singuri exceptie: crestinii din epoca tim_purie a religiei lui Christos.

Au existat si exista oameni izola,ti sau grupuri mici deoameni care iau in serios egalitatea deplini si tratarea fieci_rui membru al grupului ca un frate adevirat: monahii, falan_sterienii, unele culte protestante etc. Dar pentru marea masi.a omenirii nu fraternizarea se numi.ri pe lista priorititilor,ci goana dupi" avere, lupta pentru putere si dominare, in_depirtarea concurentilor. . .

in ziua de azi, ^u"'j^vorbindu-se

din ce in ce mai des dejustivie sociald, care este o formi. de anihilare a codurui juri-dic in favoarea acuzatilor, privigi ca victime sociale care au

LIBERTATEAAMERICANA I'

ncvoie de o compensatie. Nu numai ci aceasti conceptie si

;r'rrcticarea ei nedreptagesc victimele, dar pericliteazi viitorulolicarei nagiuni care abandoneaza justigia adevS-rati.

De asemenea, presa politici de stinga aduce mereu in

rliscutie combaterea inegalitdyii de uenit. Cine a urmirit cam-

lnnia electorali americani pentru postul de pregedinte din

:tn6 a avut de nenumirate ori prilejul si-l audi pe Bernie

Srrnders, autodeclarat socialist, dar cu idei evident comu-

rriste, repetAnd ideea egalizilriiveniturilor in majoritatea dis-

r rrsurilor sale. Confruntati cu o concurenti neasteptat de

lruternid" din partea lui Sanders, Hillary Clinton a adoptat

;i ca ideea de a desfinya inegalitatea de uenituri. Sub aceasti

sintagmi se ascunde ideea socialisti a nagionalizirii, dar -i r r vatAnd din experien ga dezastruoasi a nation alizilrii,,mij loa-

,..'lor de productie" de citre statele socialiste - noii socialisti,

r u numele de ,,progresigti" (reclamindu-se de la ceea ce as

rrrrmi, cu un barbarism, ,progresivism" - din englezesculpro-

3rcssiuism, insemnind de fapt totProgresism)' nu mai vor sisc incurce cu mijloacele de producgie (de fapt, intreaga pro-

1 rietate privata) : ei urmiresc acum nagio nalizatea venituri-

hrr, pe care si le redistribuie. Alegitorii americani, care nu

;rLr nici o experienti personali cu regimurile comuniste, nu

inteleg ce se ascunde sub acegti termeni noi si se plaseazi,

t'Lr naivitate, de partea socialigtilor, perceputi drept politicieni

t'rrre urmS,resc binele universal, care Yor si promoveze egali-

rrrtea ;i fraternitatea. Promisiuni care, degi goale, au lucrat

irr rrecut si continua si lucreze.

CitAndu-l pe comentatorul politic Charles Krauthammer,

,,nu intAmplitor tn portul New York avem o Statuie a Liber-

tiitii, nu o Statuie a Egalititii".