INTRODUCTION · Web viewINTRODUCERE (scurtǎ descriere a cursului) M9-RO.1.TIPUL DE ACTIVITǍŢI...

1

Acest document nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Comisiei.

Coordonator: Confederaţia Muncitorilor din Cipru (SEK)Participanţi: Departamentul de Inspecţie a Muncii (CY)

Asociaţia pentru Siguranţa şi Protecţia Muncii (CY) Federaţia Angajatorilor şi Industriaşilor din Cipru (CY) Arbeit und Leben (D) Odense Techniske Skole (DK) Institutul Elen pentru Siguranţa şi Protecţia Muncii (EL)Kauno Kolegija (EN) Confederaţia Naţionalǎ a Sindicatelor Libere din România-FRĂŢIA (RO) Centrul de Cercetare, Universitatea Politehnicǎ din Bucureşti (RO)

MODUL DE INSTRUIRE PENTRU EVALUAREAMODUL DE INSTRUIRE PENTRU EVALUAREA

RISCURILOR LA LOCUL DE MUNCARISCURILOR LA LOCUL DE MUNCA

ÎN HOTELURI ŞI RESTAURANTEÎN HOTELURI ŞI RESTAURANTE

Dezvoltarea unui curs de pregǎtire cuprinzǎtor pentru evaluarea riscurilor la locul de muncǎ

CUPRINS

INTRODUCERE (scurtǎ descriere a cursului)

M9-RO.1.TIPUL DE ACTIVITǍŢI DIN HOTELURI ŞI RESTAURANTE

M9-RO.1.1.Structura personalului din hoteluri şi restaurante

M9-RO.1.2.Descrierea activităţilor personalului din restaurante

M9-RO.1.3.Descrierea activităţilor personalului din hoteluri

M9-RO.1.4.Noţiunea de risc profesional

M9-RO.1.4.1.Definiţii importante

M9-RO.1.4.2.Elementele principale ale riscului profesional

M9-RO.1.4.3.Clasificarea factorilor de risc profesional

M9-RO.1.4.4.Scopul evaluării riscurilor profesionale

M9-RO.1.5.Test de autoevaluare

M9-RO.2.RISCURI DE NATURǍ MECANICǍ

M9-RO.2.1.Factori de naturǎ mecanicǎ ai riscului profesional în hoteluri şi restaurante

M9-RO.2.2.Riscuri la folosirea echipamentelor de tǎiere manuale şi mecanice

M9-RO.2.2.1.Factori de risc şi impactul lor asupra sǎnǎtǎţii omului

M9-RO.2.2.2.Echipament personal de protecţie

M9-RO.2.3.Pericole asociate cu pierderea controlului unor echipamente

M9-RO.2.3.1.Factori de risc


M9-RO.2.4.Pericole asociate cu alunecări, împiedicări şi căderi

M9-RO.2.4.1. Factori de risc şi impactul lor asupra sǎnǎtǎţii omului



M9-RO.3. RISCURI DE NATURǍ FIZICǍ

M9-RO.3.1.Tipuri de factori de risc de naturǎ fizicǎ

M9-RO.3.2.Microclimatul neadecvat la locul de muncǎ, impactul asupra sǎnǎtǎţii omului, mǎsuri de protecţie a muncii

M9-RO.3.3.Iluminarea neadecvatǎ, impactul asupra sǎnǎtǎţii omului, mǎsuri de protecţie a muncii

M9-RO.3.4.Expunerea la materiale şi/sau suprafeţe fierbinţi sau reci

M9-RO.3.4.1.Impactul asupra sǎnǎtǎţii omului

M9-RO.3.4.2.Mǎsuri de protecţie a muncii

M9-RO.3.4.3.Primul ajutor

M9-RO.3.5.Zgomotul


M9-RO.3.5.2.Mǎsuri de protecţie a muncii


M9-RO.4.RISCURI DE NATURǍ CHIMICǍ

M9-RO.4.1.Substanţe chimice dăunătoare

M9-RO.4.2.Impactul substanţelor chimice dăunătoare asupra sǎnǎtǎţii omului

M9-RO.4.3.Mǎsuri de protecţie în cadrul lucrului cu substanţe chimice

M9-RO.4.4.Etichetarea substanţelor chimice

M9-RO.4.5.Fumul de ţigarǎ la locul de muncǎ, impactul asupra sǎnǎtǎţii omului, mǎsuri de protecţie a muncii


M9-RO.5.RISCURI DE NATURǍ BIOLOGICǍ

M9-RO.5.1.Factori biologici ai riscului profesional, impactul asupra sǎnǎtǎţii omului

M9-RO.5.2.Mǎsuri de protecţie – Principii de bazǎ pentru o igienǎ corespunzătoare

M9-RO.5.3.Mǎsuri de protecţie – Igiena şi sănătatea personalului

M9-RO.5.4.Mǎsuri de protecţie – Depozitarea deşeurilor şi materialelor industriale

1

M9-RO.RO.5.5.Mǎsuri de protecţie – Curăţarea, spălarea şi dezinfectarea

M9-RO.RO.5.6.Mǎsuri de protecţie – Deratizarea şi dezinsecţia

M9-RO.RO.5.7.Mǎsuri de protecţie - Piscina

M9-RO.RO.5.8.Test de autoevaluare

M9-RO.RO.6.RISCURI DE NATURǍ ELECTRICǍ

M9-RO.RO.6.1.Aparatura electricǎ şi mǎsurile de protecţie

M9-RO.RO.6.2.Tipuri de riscuri de naturǎ electricǎ şi impactul asupra sǎnǎtǎţii omului

M9-RO.RO.6.3.Mǎsuri de protecţie a muncii

M9-RO.RO.6.3.1.Cinci reguli de bazǎ în ceea ce priveşte siguranţa

M9-RO.RO.6.3.2.Marcaje de siguranţǎ


M9-RO.RO.7.FOC ŞI EXPLOZIE

M9-RO.RO.7.1.Pericol de foc şi impactul asupra sǎnǎtǎţii omului

M9-RO.RO.7.2.Pericol de explozie cauzatǎ de gaz, mǎsuri de protecţie

M9-RO.RO.7.3.Mǎsuri de protecţie împotriva incendiilor

M9-RO.RO.7.3.1.Mijloace de bazǎ pentru combaterea incendiilor

M9-RO.RO.7.3.2.Ieşiri de urgenţǎ şi cǎi de evacuare

M9-RO.RO.7.4.Marcaje de siguranţǎ pentru incendii


M9-RO.RO.8. RISCURI ERGONOMICE

M9-RO.RO.8.1.Ce este ergonomia?

M9-RO.RO.8.2.Probleme cauzate de lucrul ‘stând în picioare’ şi mǎsuri de prevenire

M9-RO.RO.8.3.Volumul de muncǎ fizicǎ depus la manevrarea materialelor şi mǎsuri de prevenire

M9-RO.RO.8.4.Cantitatea de muncǎ în cazul lucrului dinamic şi mǎsuri de prevenire

M9-RO.RO.8.5.Lucrul la calculator. Pericole şi mǎsuri de prevenire

2

M9-RO.8.6 Test de autoevaluare

M9-RO.9 RISCURI PSIHOLOGICE

M9-RO 9.1. Condiţii de muncǎ, cerinţe şi organizarea muncii

M9-RO.9.2. Violenţa şi hărţuirea

M9-RO.9.3. Stresul la locul de muncǎ

M9-RO.9.4. Organizarea muncii şi timpul liber

M9-RO.9.5. Condiţii de muncǎ pentru femeile însărcinate şi pentru femeile care au născut de curând

M9-RO.9.6. Personal angajat cu contract temporar sau sezonier

M9-RO.9.7. Test de autoevaluare

M9-RO.10. FORMULAR PENTRU EVALUAREA RISCURILOR

M9-RO.11. REFERINŢE PE INTERNET

3

M9-RO.3. FACTORI DE NATURǍ FIZICǍ AI RISCULUI PROFESIONAL

M9-RO.3.1.Tipuri de factori de risc

M9-RO.3.2.Microclimatul neadecvat la locul de muncǎ, impactul asupra sǎnǎtǎţii omului, mǎsuri de protecţie

M9-RO.3.3. Iluminarea neadecvatǎ, impactul asupra sǎnǎtǎţii omului, mǎsuri de protecţie a muncii

M9-RO.3.4.Expunerea la materiale şi/sau suprafeţe fierbinţi şi reci


M9-RO.3.4.2.Mǎsuri de protecţie

M9-RO.3.4.3.Primul ajutor

M9-RO.3.5.Zgomotul


M9-RO.3.5.2.Mǎsuri de protecţie


Scurtǎ descriere a capitolului (M9.3.jpg)

Acest capitol tratează factorii de risc de naturǎ fizicǎ legaţi de diversele pericole de naturǎ fizicǎ asupra sǎnǎtǎţii omului. Următorii factori de risc de naturǎ fizicǎ la care sunt expuşi cel mai adesea angajaţii din sectorul hotelier şi de alimentaţie publică (cu precădere personalul din bucătărie şi cel de servire, precum şi personalul care se ocupǎ de menaj) se împart în:

Microclimat neadecvat

Iluminare neadecvatǎ

Contactul cu suprafeţe şi/sau materiale fierbinţi şi reci

Zgomot

Obiectivele acestui capitol sunt:

Explicarea tipurilor de factori de risc de naturǎ fizicǎ

4

Analiza celor mai întâlnite tipuri de factori de risc de naturǎ fizicǎ care pot afecta personalul din bucătărie şi cel de servire, precum şi personalul care se ocupǎ de menaj

Discuţia asupra impactului celor mai întâlniţi factori de risc de naturǎ fizicǎ asupra sǎnǎtǎţii omului

Prezentarea mǎsurilor şi echipamentele de protecţie pentru prevenirea sau minimalizarea impactului negativ asupra sǎnǎtǎţii omului

Acest capitol va ajuta personalul de conducere să determine factorii de risc profesional de naturǎ fizicǎ în sectorul hotelier sau al restaurantelor, să evalueze fiecare situaţie în parte şi să aplice mǎsurile de prevenire adecvate pentru a reduce riscurile.

M9-RO.3.1. Tipuri de factori de risc de naturǎ fizicǎ

Angajaţii din domeniul hotelier şi de alimentaţie publică sunt expuşi la următorii factori de risc de naturǎ fizicǎ:

Microclimat neadecvat la locul de muncǎ

Iluminare neadecvatǎ

Contactul cu materiale şi/sau suprafeţe fierbinţi

Contactul cu materiale şi/sau suprafeţe reci

Zgomot

Vibraţii ale mâinilor şi ale braţelor

Infrasunete

Câmpuri electrice

Radiaţie electromagneticǎ

Factorii de risc care pot afecta sănătatea angajaţilor din sectorul hotelier şi de alimentaţie publică vor fi analizaţi in detaliu.

M9-RO.3.2. Microclimatul neadecvat la locul de muncǎ, impactul asupra sǎnǎtǎţii omului, mǎsuri de protecţie

Microclimatul la locul de muncǎ este influenţat de:

temperaturǎ

5

umiditate

viteza aerului

radiaţie termicǎ

Când toţi aceşti parametrii sunt echilibraţi, angajatul se simte bine şi poate lucra eficient, fiind expus la riscuri minime. Totuşi existǎ cazuri în care unul sau mai mulţi dintre parametrii menţionaţi nu corespund cu cerinţele de protecţie a muncii, afectând astfel sănătatea şi siguranţa angajatului.

Pentru evaluarea microclimatului trebuie luaţi în considerare următorii parametrii:

temperatura aerului

umiditatea aerului

viteza aerului

radiaţia termicǎ

cantitatea de muncǎ

îmbrăcămintea şi durata totalǎ de expunere.

Luând în considerare toţi parametrii care influenţează microclimatul de la locul de muncǎ, organizarea angajaţilor din domeniul hotelier şi al alimentaţiei publice (vezi: M9-RO.1.2), activităţile angajatului, precum şi uneltele şi echipamentul folosit, vom observa cǎ personalul din bucătărie este cel mai adesea expus la pericole cauzate de mediul inadecvat (căldura, umiditate, zgomot).

Efectul temperaturilor înalte asupra sǎnǎtǎţii omului:

probleme cardiace şi a vaselor de sânge

probleme respiratorii

nivel scăzut de săruri şi de apă în corp.

Factorii mai sus menţionaţi cauzează epuizare fizicǎ, obosealǎ, lipsǎ de concentrare, greşeli şi accidente de muncǎ.

Pentru prevenirea efectelor negative ale microclimatului la locul de muncă trebuie îndeplinite următoarele condiţii:

aerisire naturalǎ şi sisteme de aer condiţionat pentru controlul temperaturii, al umidităţii, pentru reducerea condensului, eliminarea fumului şi a prafului

6

ventilaţie mecanicǎ adiţionalǎ (deasupra sobelor, grătarelor, cuptoarelor, a aragazelor etc.)

instalarea de paravane demontabile, ce pot fi uşor accesibile şi curăţate sau a altor tipuri de protecţie pentru gurile de aerisire

mǎsuri de protecţie împotriva luminii directe a soarelui (obloane, ferestre reflectorizante sau care preiau căldura)

îmbrăcăminte de lucru adecvatǎ

pauze de lucru în camere special amenajate

distribuitoare de apǎ rece

instrucţiuni la locul de muncǎ pentru noii şi, în special, pentru tinerii angajaţi care sǎ sublinieze accidentele cauzate de căldura şi modul de prevenire a acestora, precum şi mǎsurile de prim ajutor

M9-RO.3.3. Iluminarea neadecvatǎ, impactul asupra sǎnǎtǎţii omului, mǎsuri de protecţie a muncii

Iluminarea este unul din cei mai importanţi factori de risc de naturǎ fizicǎ în bucătăria de restaurant din cauza genului de activitate desfăşurata în acest loc, şi anume prepararea mâncării. Locurile destinate gătitului trebuie iluminate adecvat pentru a preveni alţi factori de risc, cum ar fi tăierea, înţeparea, alunecarea sau arderea.Trebuie avute în vedere următoarele atunci când se evaluează iluminarea:

nivelul general de iluminare

nivelul de iluminare dintr-un loc anume

distribuirea egalǎ a luminii

surse de luminǎ orbitoare: lămpi, lumina soarelui, reflectări

amplasarea de surse de iluminat sigure deasupra zonelor de gătit pentru prevenirea amestecării cioburilor în mâncare (de exemplu: becurile trebuie prevăzute cu o protecţie de sticlǎ, tuburile de neon trebuie protejate cu zǎbrele sau plase pentru a nu cădea)

accesul pentru curăţenie şi curăţire

Iluminarea neadecvatǎ poate avea drept consecinţe:

obosirea ochilor

7

iritarea ochilor

ameţealǎ

proastă orientare

vedere deterioratǎ

Problemele menţionate mai sus constituie posibile cauze de traume şi accidente de muncǎ (răniri, arsuri, alunecări, căderi etc.).

Pentru a evita efectele negative ale iluminării neadecvate trebuie luate următoarele măsuri:

corpurile de iluminat trebuie sǎ respecte cerinţele în domeniu

să se înlocuiască la timp becurile şi tuburile de neon arse sau defecte

să se facă curăţarea regulatǎ a corpurilor de iluminat

să se întreţină periodic sistemul de iluminat de urgenţǎ

M9-RO.3.4. Expunerea la materiale şi/sau suprafeţe fierbinţi sau reci

M9-RO.3.4.1 Impactul asupra sǎnǎtǎţii omului

Contactul cu materiale şi/sau suprafeţe fierbinţi sau reci este specific muncii personalului din bucătărie şi al chelnerilor (M9-RO.1.2; M9-RO.1.3), având în vedere tipul de lucru, ustensilele şi echipamentul folosit.

Următorul lucru trebuie luat în considerare pentru evaluarea acestui factor de risc profesional: sunt luate mǎsuri pentru prevenirea arsurilor şi a opăriturilor?

Contactul accidental cu materiale solide, lichide sau gazoase fierbinţi poate cauza arsuri (opăriri) de diferite grade

Efectele negative asupra sǎnǎtǎţii omului depind de:

Temperatura suprafeţei

Durata contactului

Tipul de suprafaţǎ

Partea corpului expusǎ (de exemplu: faţǎ, mâini)

Mărimea suprafeţei afectate

8

Eficienţa echipamentului de protecţie folosit

Exemple de riscuri:

Suprafeţe fierbinţi - plite electrice, grătare, boluri, proţapuri

Lichide fierbinţi – ulei fierbinte, apǎ fiartǎ, băuturi fierbinţi

Vapori fierbinţi etc.

M9-RO.3.4.2 Mǎsuri de protecţie

Trebuie luate următoarele mǎsuri pentru prevenirea riscului de arsuri:

Respectarea regulilor de protecţie a muncii

Folosirea mânerelor, a suporturilor şi a materialelor rezistente la căldura

Folosirea vaselor şi a tigăilor de mărimi adecvate

Fierberea cu capacul pus pentru ca lichidul să nu dea în foc

Folosirea mănuşilor de protecţie

Folosirea de şorţuri şi încălţăminte rezistente la căldura

Folosirea echipamentului individual de protecţie

Instruirea regulatǎ a angajaţilor în ceea ce priveşte protecţia muncii şi a acordării primului ajutor in caz de accident

Aşezarea farfuriilor cu mâncare fierbinte în mijlocul tăvii pentru a prevenii opărirea altor angajaţi sau clienţi în cazul vărsării accidentale

Evitarea umplerii până la refuz a ceştilor de cafea şi de ceai sau a farfuriilor cu supǎ

Avertizarea clienţilor, în special a copiilor, în cazul în care mâncarea este fierbinte

Întotdeauna se va folosi o cârpǎ uscatǎ pentru şters întrucât cea umedǎ este o mai bunǎ conductoare de căldura.

M9-RO.3.4.3 Primul ajutor

1. Îndepărtaţi hainele de pe zona rănita cât mai repede posibil

2. Dacǎ existǎ posibilitatea, folosiţi apǎ rece pe zona rănita timp de cel puţin 5 minute imediat după accident

9

3. Dacǎ apa nu este disponibilǎ, folosiţi spirt de 70˚; are acelaşi efect răcoritor asupra pielii opărite ca şi apa

4. Acoperiţi suprafaţa de piele opărita şi rănita cu un bandaj steril sau cu un prosop curat

5. Important – nu aplicaţi nici un fel de unguent şi consultaţi un doctor.

M9-RO.3.5. Zgomotul

Zgomotul este unul dintre cei mai vechi şi cei mai răspândiţi factori de risc profesional întâlniţi la angajaţii din hoteluri şi din restaurante, în special la personalul din bucătărie şi cel de servire (M9-RO.1.2; M9-RO.1.3).

Potenţiale surse de zgomot:

Muzica tare în baruri, restaurante şi discoteci;

Echipament zgomotos (ventilatoare, maşini de spălat vase, mixere, tocătoare etc).

Pentru evaluarea zgomotului trebuie luate în considerare următoarele:

Dacǎ angajaţii lucrează cea mai mare parte a zilei în condiţii de zgomot

Dacǎ angajaţii folosesc echipament care produce zgomot mai mult de 30 minute pe zi

Ce mǎsuri au fost luate pentru a evita aceasta.

M9-RO.3.5.1 Efectul zgomotului asupra sǎnǎtǎţii omului

Zgomotul puternic are efecte negative asupra sǎnǎtǎţii omului şi a eficienţei muncii. Când lucrează într-un mediu zgomotos, omul se obişnuieşte cu zgomotul, totuşi, zgomotul accentuează oboseala şi afectează auzul. Principalul efect negativ asupra sǎnǎtǎţii cauzat de expunerea la zgomot este pierderea auzului.

În plus, expunerea la un zgomot de 90-100 dB are drept urmări:

Vederea deficientǎ

Schimbări în ritmul respirator şi al pulsului

Creştere a tensiunii sangvine

Atenţie deficitarǎ

În unele cazuri, încetinirea reacţiilor.

10

Zgomotul poate deveni un factor crucial în producerea de accidente, poate cauza stres şi poate afecta sănătatea împreunǎ cu alte riscuri ce pot apărea la locul de muncǎ.

În primul rând, gradul de afectare a sistemului auditiv depinde de intensitatea zgomotului şi de durata acestuia.

Nivelurile acustice permise în locuinţă şi la locul de muncǎ sunt controlate de HN 33-1:2003 (http://www.vdi.lt/norminia/hn.htm).

Nivelul zgomotului din locuinţă şi din mediul de lucru sunt estimate, potrivit rezultatelor măsurătorilor, prin comparaţie cu valorile respective din Nivelul de zgomot permis (NZP).

Nivelul de zgomot permis (NZP) reprezintă nivelul zgomotului ce nu poate cauza stări de rău şi nu poate afecta sănătatea în timpul expunerii de scurtǎ sau lungǎ duratǎ.

Protejarea angajaţilor de expunerea la zgomot este stipulatǎ în directiva UE din 2003, care a intrat în vigoare în toate statele membre UE în februarie 2006. Directiva UE menţionează cǎ nivelul de zgomot la care sunt expuşi angajaţii într-o săptămâna nu va depăşi valoarea limitǎ de 87 dB(A) şi introduce condiţia ca riscurile cauzate de expunerea la zgomot sǎ fie eliminate de la sursǎ sau reduse la minim.

M9-RO.3.5.2 Mǎsuri de protecţie

Expunerea la zgomot poate fi redusǎ prin:

proiectarea adecvatǎ a clădirilor şi amenajarea acusticǎ a acestora (nivelul zgomotului în zonele închise este redus cu 10-15dB datorită reflectării de pereţi, de tavan şi de diferite obiecte, comparativ cu spaţiile deschise)

instalarea de despărţituri ce au ca rol izolarea sunetului, montarea adecvatǎ a boxelor şi poziţionarea lor pentru direcţionarea adecvatǎ a sunetului

instalarea unui sistem automat de control al sunetului

la achiziţionarea de echipament nou se va lua în considerare nivelul de zgomot, a scopului şi a capacităţii

organizarea orelor de lucru într-o manierǎ în care angajatul sǎ fie petreacă, cât mai puţin timp în zonele cu zgomot intens

Crearea de oaze de linişte (zone izolate fonic destinate odihnei angajaţilor)

Transferarea angajaţilor cu probleme auditive sau a celor sensibili la zgomot către alte zone de lucru cu mai puţin zgomot

11

http://www.vdi.lt/norminia/hn.htm

Mǎsurile mai sus menţionate nu reduc efectele zgomotului în toate cazurile pentru cǎ natura muncii din sectorul analizat nu permite folosirea de echipament de protecţie (dopuri, antifoane sau cǎşti de protecţie).

M9-RO.3.6 Test de auto-evaluare

Bazat pe lista de informaţii de mai sus despre factorii de risc din diferite locuri de muncǎ (biroul administrativ, clădirea hotelului, restaurant şi bucătărie).

Încercaţi sǎ numiţi tipurile de mǎsuri de protecţie pentru prevenirea acestor pericole.

Completaţi formularul de mai jos folosind modelul. Vǎ puteţi verifica cunoştinţele

Factori de risc de naturǎ fizicǎ Angajat Rău cauzat

Mǎsuri de protecţie esenţiale

Activitate/sursǎ Descriere pericol

12

M9-RO.4 PERICOLE DE NATURǍ CHIMICǍ

M9-RO.4.1. Substanţe chimice dăunătoare

M9-RO.4.2. Impactul substanţelor chimice dăunătoare asupra sǎnǎtǎţii omului

M9-RO.4.3. Masuri de protecţie în lucrul cu substanţele chimice

M9-RO.4.4. Însemnarea substanţelor dăunătoare

M9-RO.4.5. Fumul de ţigarǎ la locul de muncǎ, impactul asupra sǎnǎtǎţii omului şi mǎsuri de protecţie

M9-RO.4.6. Test de auto-evaluare

Scurtǎ descriere a capitolului

Acest capitol se ocupǎ de analiza factorilor de risc de naturǎ chimicǎ la care sunt expuşi angajaţii care folosesc diferite substanţe şi compuşi chimici în munca lor (vezi: M9-RO.1.2, M9-RO.1.3 descrierea tipului de muncǎ din hoteluri şi restaurante):

Scopurile acestui capitol:

Explicarea definiţiei substanţelor chimice periculoase

Analiza impactului substanţelor chimice asupra sǎnǎtǎţii omului

Mǎsuri de siguranţǎ existente pentru prevenirea sau minimalizarea efectelor negative asupra sǎnǎtǎţii omului.

Informaţiile prezentate în acest capitol vor ajuta managerii la determinarea factorilor de risc de naturǎ chimicǎ în domeniul hotelier şi cel al restaurantelor, la evaluarea fiecărei situaţii în particular şi la luarea mǎsurilor de protecţie adecvate pentru prevenirea sau minimalizarea riscului.

M9-RO.4.1. Substanţe chimice dăunătoare

Substanţele chimice dăunătoare sunt substanţele ce pătrund în organismul uman prin:

sistemul respirator

sistemul digestiv

piele

şi au un impact negativ asupra sǎnǎtǎţii omului.

13

Substanţele chimice dăunătoare se pot găsi în următoarele stări:

lichide

gaze

vapori

aerosoli

fum de tutun.

Luând în considerare genul de activităţi desfăşurate în hoteluri şi restaurante, precum şi uneltele şi echipamentele folosite (vezi: M9-RO.1.2, M9-RO.1.3), putem vedea cǎ ajutoarele din bucătărie, cameristele şi personalul de curăţenie sunt cel mai adesea expuşi la riscuri de naturǎ chimicǎ atunci când folosesc:

diferite substanţe de curăţare (pentru podea, pereţi, ferestre, mobilǎ)

substanţe dezinfectante

deodorante de camerǎ

înălbitori

detergenţi pentru rufe.

Personalul din bucătăria restaurantului este expus efectelor substanţelor periculoase în timp ce gătesc, din cauza:

vaporilor proveniţi de la mâncarea în fierbere

vaporilor proveniţi de la uleiul în fierbere

dioxidului de carbon (automat de distribuit de băuturi)

Personalul de servire din restaurante este expus la:

fumul de ţigarǎ

Pentru evaluarea riscurilor de naturǎ chimicǎ trebuie luate în considerare şi implementate următoarele:

substanţele şi compuşii chimici folosiţi de angajaţi

substanţele dăunătoare produse în timpul lucrului

toate substanţele folosite trebuiesc înregistrate într-un tabel.

14

Având în vedere aceastǎ listǎ, trebuie stabilite următoarele (angajatorul va folosi datele privind siguranţa înscrise pe diagrama furnizatǎ de producătorii sau furnizorii de substanţe şi compuşi chimici):

caracteristicile substanţelor şi compuşilor chimici

substanţele compuse

clasificarea şi marcarea substanţelor specificând ipoteza evaluării. Sunt evaluate efectele de tipul “toxicitate acutǎ”, “iritarea pielii”, “iritarea mucoasei” “potenţialul mutagen”?

Scopul şi maniera de utilizare

Tipuri de riscuri/efecte ce ţin seama de contactul cu pielea şi de posibilitatea de răspândire în aer

Echipament de protecţie adecvat, înlocuiri, mǎsuri organizatorice şi tehnice.

Având în vedere informaţiile de mai sus, substanţele chimice trebuie inspectate şi trebuie verificată implementarea mǎsurilor de siguranţǎ.

M9-RO.4.2. Impactul substanţelor chimice dăunătoare asupra sǎnǎtǎţii omului

Impactul substanţelor chimice dăunătoare depinde de:

concentraţie

toxicitate

modul de pătrundere în organismul uman.

Ţinând cont de viteza cu care îşi fac efectul, substanţele chimice dăunătoare se împart în:

Substanţe chimice dăunătoare cu efect acut

Substanţe chimice dăunătoare cu efect cronic.

Substanţele chimice au efecte diferite asupra organismului uman, depinzând de sistemul imunitar şi sensibiliatea la diferiţi alergeni.

Cele mai des întâlnite efecte sunt probleme ale sistemului respirator şi alergii ale pielii Rinită acutǎ

Tuse

Senzaţie de sufocare, spasme bronşice

Ochi înlăcrimaţi

15

Ochi iritaţi, ochi roşii

Piele uscatǎ, înăsprita, iritatǎ şi/sau înroşitǎ

Diferite mâncărimi.

Dacǎ apar oricare dintre simptomele de mai sus, se va întrerupe imediat contactul cu substanţa dăunătoare (de exemplu: spălarea mâinilor, clătirea ochilor, aerisirea şi pǎrǎsirea zonei în care a fost folositǎ substanţa)

Este posibil ca simptomele sǎ nu apară imediat după folosirea substanţei, ci câteva ore mai târziu. Astfel nu poate fi determinatǎ o legătura directǎ între activitatea desfăşurata şi substanţa folositǎ. Dacǎ o reacţie alergicǎ se atenuează sau dispare în timpul pauzei saptamanale, reapărând apoi în timpul zilelor de lucru, rezultǎ cǎ simptomele alergice sunt un efect al substanţelor chimice folosite la locul de muncǎ.

Toxicitatea substanţelor chimice este caracterizatǎ de aşa numitele “fraze de risc”.

Tipul de “frazǎ de risc” este indicat prin litera “R” şi un cod numeric ce aratǎ toxicitatea substanţei periculoase. Dacǎ substanţa are ca efect starea de confuzie, fraza de risc constǎ în mai multe grupe de cifre (de exemplu: R28/27/48).

După toxicitate substanţele periculoase sunt clasificate astfel:

Gradul de toxicitate al substanţei sau compusului chimic

Simbolul de pericol

Indicarea pericolului

Fraze de risc Scurtǎ descriere

Substanţe şi compuşi foarte toxici

T+ Foarte toxic R28 R27 R26R39

Foarte toxic dacǎ este înghiţit

Foarte toxic în contact cu pielea

Foarte toxic dacǎ este inhalat

Periculos: are efecte foarte grave şi ireversibile

Substanţe şi compuşi toxici

T Toxic R25R24R23R39

R48

Toxic dacǎ este înghiţit

Foarte toxic: pericol de efecte grave ireversibile în contact cu pielea şi în cazul înghiţirii

Pericol de vătămare gravǎ a sǎnǎtǎţii prin expunerea prelungitǎ

16

Substanţe şi compuşi dăunători

Xn Dăunător R22R21R20R65

R40

R48

Dăunător în cazul în care este înghiţit

Dăunător în contact cu pielea

Dăunător dacǎ este inhalat

Dăunător: poate afecta plămânii dacǎ este înghiţitǎ.

Expunerea prelungitǎ pune în pericol sănătatea

Substanţe şi compuşi corozivi

C Corozivǎ R35R34

Arsuri grave Arsuri

Substanţe şi compuşi iritanţi

Xi Iritantǎ R38R36R41R37

Iritǎ pielea Iritǎ ochii Poate afecta grav

ochii Iritǎ cǎile

respiratoriiSubstanţe şi compuşi de sensibilizare

Xn Dăunător R42R43

Poate cauza alergii dacǎ este inhalat

Poate cauza alergii în contact cu pielea

Substanţe şi compuşi cancerigeni

T

Xn

Toxic

Dăunător

R45R49R40

Poate cauza cancer Poate cauza cancer

dacǎ este inhalatǎ Pericol de efect

ireversibilSubstanţe şi compuşi mutageni

T

Xn

Toxic

Dăunător

R46

R40

Poate cauza efecte genetice transmisibile ereditar

Poate cauza afecţiuni iremediabile

Substanţe şi compuşi toxici care afectează aparatul reproductiv

T

Xn

Toxic

Dăunător

R60R61R62R63

Poate afecta fertilitatea

Poate dǎuna fătului Constituie un

pericol pentru făt

17

M9-RO.4.3. Mǎsuri de protecţie în lucrul cu substanţe chimice

Angajaţii (personalul de curăţenie, cameristele, personalul auxiliar din bucătărie) care folosesc substanţe chimice trebuie sǎ cunoască pericolul pe care acestea îl prezintă, gradul de risc şi mǎsurile de protecţie obligatorii. De obicei aceste informaţii se găsesc în lista cu instrucţiuni privind siguranţa, precum şi în prospectul din ambalaj.

Pentru a evita riscurile datorate substanţelor chimice, se recomandǎ urmarea regulilor de mai jos:

CITIŢI PROSPECTUL ŞI URMAŢI INSTRUCŢIUNILE DE FOLOSIRE

AFLAŢI DE UNDE PUTEŢI OBŢINE INFORMAŢII DESPRE SIGURANŢA UTILIZĂRII SUBSTANŢELOR CHIMICE ŞI PURTAŢI ECHIPAMENTE DE PROTECŢIE.

ASIGURAŢI-VǍ CǍ ŞTIŢI SǍ ACORDAŢI PRIMUL AJUTOR ÎN CAZUL ÎN CARE PRODUSELE CHIMICE PĂTRUND ACCIDENTAL ÎN CǍILE RESPIRATORII, MEMBRANA MUCOASǍ SAU PIELE.

NICIODATĂ NU DEPOZITAŢI SUBSTANŢELE CHIMICE ÎN RECIPIENTE DESEMNATE PENTRU ALTE SCOPURI, DE EXEMPLU: STICLE PENTRU BĂUTURI.

NICIODATĂ NU DEPOZITAŢI SUBSTANŢELE CHIMICE ÎN RECIPIENTE FǍRǍ ETICHETǍ.

NU AMESTECAŢI SUBSTANŢELE CHIMICE. POATE FI FOARTE PERICULOS.

18

INFORMAŢI AUTORITĂŢILE DESPRE O EVENTUALǍ DEFECTARE A ECHIPAMENTULUI SAU O POSIBILĂ SCURGERE A PRODUSELOR CHIMICE SAU A CONTAINERELOR AVARIATE.

NU VǍ ABATEŢI DE LA REGULAMENT. ÎNVĂŢAŢI SǍ LUCRAŢI ÎN SIGURANŢĂ LA LOCUL DE MUNCǍ.

ÎN CAZUL ÎN CARE OBSERVAŢI O POSIBILǍ EROARE, INFORMAŢI PERSOANA RESPONSABILǍ.

FOLOSIŢI NUMAI PRODUSE EVALUATE ŞI CERTIFICATE DE CĂTRE

INSTITUŢIILE CE CONTROLEAZĂ SUBSTANŢELE DĂUNĂTOARE.

În cazul diagnosticării unei alergii cauzate de substanţe chimice sau când o persoanǎ este alergicǎ, aceasta trebuie sǎ evite contactul cu alergenul. Dacǎ acest lucru este imposibil trebuie implementate următoarele:

Utilizarea echipamentului de protecţie

Limitarea duratei de lucru cu alergenii pentru minimalizarea efectelor substanţei chimice.

Pentru evitarea şi prevenirea efectelor negative ale substanţelor chimice trebuie respectate următoarele reguli:

Ventilaţie corespunzătoare

Ventilaţie mecanicǎ în toate incintele în care se produce fum şi vapori de ulei (deasupra grătarelor, cuptoarelor şi tigăilor); trebuie de asemenea prevenit curentul de aer

Întreţinerea regulatǎ a paravanelor şi filtrelor de ventilaţie pentru a asigura o funcţionare eficientǎ a sistemului mecanic de ventilaţie

Uleiul nu trebuie încălzit în continuu ci numai atunci când este necesar

Uleiurile trebuiesc verificate şi înlocuite frecvent

19

Este necesarǎ instalarea unui sistem de alarmǎ care sǎ funcţioneze tot timpul în pivniţe sau magazii unde sunt depozitate recipientele cu acid carbonic

M9-RO.4.4. Însemnarea substanţelor periculoase

Angajaţii care lucrează cu orice fel de substanţe sau compuşi chimici trebuie sǎ fie cunoască nu numai semnele de avertisment ci şi de simbolurile de toxicitate ce se găsesc pe etichetele ambalajului substanţelor chimice:

Xi (IRITANT) -Substanţele chimice iritante ce afectează pielea, ochii şi cǎile respiratorii, cum ar fi detergenţii şi îngrăşămintele chimice.

Xn (DĂUNĂTOR) – Substanţe dăunătoare în cazul inhalării, la contactul cu pielea sau dacǎ sunt înghiţite, cum ar fi substanţele de curăţat sau vopseaua. Astfel de substanţe trebuie manipulate folosind mănuşi şi echipament de protecţie respirator.

C (COROZIV) – Substanţele corozive, cum ar fi detergenţii pentru instalaţiile sanitare, detergenţii praf pentru vase, detergenţii cu acţiune puternicǎ trebuiesc manevrate cu mănuşi evitând astfel contactul direct.

F (UŞOR INFLAMABILE) – Produsele conţinute în vaporizatoarele cu aerosoli sunt foarte inflamabile şi nu trebuie depozitate în apropierea focului deschis sau a echipamentelor de încălzire.

F+ (FOARTE UŞOR INFLAMABILE) –Substanţele foarte uşor inflamabile trebuie protejate de temperaturi mai mari de 50˚C. Este interzisǎ pulverizarea lor în foc deschis sau pe suprafeţe fierbinţi. Nu trebuiesc depozitate în apropierea surselor de foc.

T (TOXIC) – Substanţele marcate astfel sunt foarte dăunătoare prin inhalare, la contactul cu pielea sau prin înghiţire.

T+ (FOARTE TOXIC) – Substanţele şi preparatele chimice marcate astfel pot cauza efecte grave ireversibile. Acestea sunt clasificate drept cancerigene, periculoase pentru aparatul reproductiv sau cauzatoare de leziuni genetice ereditare.

O (OXIDANTE) – Explozive având sau nu contact cu aerul.

20

Iritant Foarte inflamabil

Dăunător Toxic

Coroziv Foarte toxic

Uşor inflamabil Oxidant

21

Fumul de ţigarǎ la locul de muncǎ, efect asupra sǎnǎtǎţii omului şi mǎsuri de protecţie

Aceastǎ secţiune tratează problema fumului de ţigarǎ sau a fumatului pasiv.

Administratorii, barmanii, ospătarii şi debarasatorii care lucrează în baruri, restaurante, cafenele şi în alte locuri de alimentaţie publicǎ petrec mult timp în zone poluate cu fum de ţigarǎ. Pericolul depinde de concentraţia de fum şi de timpul petrecut în mediul poluat de fum. Rezultatele testelor au dovedit cǎ fumatul pasiv are acelaşi efect cu fumatul a 0,1-2 ţigări.

Fumatul pasiv pe termen lung poate fi cauza unor boli mai grave. Copiii sunt în special mai sensibili la efectele diferitor substanţe nocive.

Respirarea aerului poluat cu fum de ţigarǎ:

Accelerează starea de obosealǎ

Înrăutăţeşte starea de sănătate

Reduce eficienţa muncii

Iritǎ membrana mucoasǎ a ochilor şi a cǎilor respiratorii la persoanele sensibile sau bolnave, poate cauza migrene, bronşite, astm, crize de anginǎ pectoralǎ

Declanşează boli alergice.

Factorii mai sus menţionaţi cresc posibilitatea de accidente la locul de muncǎ.

S-a dovedit ştiinţific cǎ niciun sistem de ventilaţie nu poate elimina compuşii chimici dăunători ce se degajǎ dintr-o ţigaretǎ aprinsǎ. Astfel, sistemele de ventilaţie mecanicǎ în baruri, cafenele, restaurante şi alte incinte în care sunt serviţi clienţii reprezintă doar o măsura auxiliarǎ pentru protecţia angajaţilor de efectul dăunător al expunerii la fumul de ţigarǎ.

Singurul mod de a proteja atât angajaţii, cât şi clienţii de efectele periculoase ale fumului de ţigarǎ este interzicerea fumatului în baruri şi restaurante.

Mai multe ţǎri au rezolvat deja aceastǎ problemǎ implementând o măsura foarte progresivǎ recomandatǎ de Organizaţia Mondialǎ a Sǎnǎtǎţii prin interzicerea fumatului în baruri, restaurante şi alte incinte desemnate servirii clienţilor. Măsura a intrat în vigoare în Irlanda, Italia, Malta, Norvegia, Suedia precum şi în mai multe state din SUA. Au fost efectuate sondaje cu scopul de a introduce măsura de interzicere a fumatului. 47% dintre norvegieni au susţinut măsura (un an mai târziu acest procentaj a ajuns la 58%), 59% în Irlanda, în Suedia 85% au susţinut interzicerea fumatului în restaurante şi 77% au susţinut interzicerea fumatului în baruri şi cluburi.

22

Cercetările au arătat cǎ efectele pozitive ale interzicerii fumatului s-au făcut simţite destul de repede. După trei luni de la interzicerea fumatului în New York cantitatea de cotinină, principalul metabolit al nicotinei din plasmǎ, din sângele angajaţilor din baruri, restaurante şi cafenele s-a redus cu 85%. Din procentul de 74% dintre angajaţii care se plângeau de probleme respiratorii, la 59% dintre ei simptomele au dispărut după interzicerea fumatului la locul lor de muncǎ. Aceastǎ măsura nu a protejat doar nefumǎtorii de fumatul pasiv, dar a şi redus răspândirea fumatului şi cantitatea de ţigǎri fumate pe zi de către fumători. În Italia unul din 10 fumători a renunţat la fumat în primele şase luni, 6.6% au fumat mai puţin.

Adesea existǎ teama unui efect economic negativ cauzat de interzicerea fumatului în restaurante, baruri şi cafenele, dar cercetările au arătat cǎ măsura de interzicere a fumatului nu a avut niciun efect sau a avut un efect pozitiv asupra volumului de vânzări în cafenele, restaurante şi baruri. În New York sumele cheltuite în baruri au crescut cu 8,7% în timpul primului an în comparaţie cu anul precedent, iar numărul angajaţilor din acest domeniu a crescut. În Irlanda volumul vânzărilor s-a redus cu 4.4 % în primul an de la interzicerea fumatului (2004), aceasta nefiind însǎ o urmare a interzicerii fumatului: vânzările au scăzut ca urmare a creşterii preţurilor din 2001, stilului de viaţǎ în schimbare, factorilor demografici. În Norvegia numărul clienţilor din cafenele, restaurante şi baruri a rămas acelaşi.


Având în vedere lista de factori de risc de naturǎ chimică, enumeraţi mai sus, la

care sunt supuşi angajaţii din domeniul hotelier şi cel al restaurantelor, denumiţi

mǎsurile de siguranţǎ pentru prevenirea acestor pericole.

Completaţi formularul de mai jos după model. Vǎ puteţi verifica astfel cunoştinţele:

Factori de risc de naturǎ chimicǎ Angajat Rău cauzat

Măsuri de protecţie necesare

Activitate/sursǎ Descrierea pericolului

23

M9-RO.5 RISCURI DE NATURǍ BIOLOGICǍ

M9-RO.5.1. Factorii de risc profesional de naturǎ biologicǎ şi impactul asupra sǎnǎtǎţii omului

M9-RO.5.2. Mǎsuri de protecţie – Principiile de bazǎ ale unei bune igiene

M9-RO.5.3. Mǎsuri de protecţie – Igiena şi sănătatea personalului

M9-RO.5.4. Mǎsuri de protecţie – Depozitarea deşeurilor şi a materialelor industriale

M9-RO.5.5. Mǎsuri de protecţie – Curăţarea, spălarea, dezinfectarea

M9-RO.5.6. Mǎsuri de protecţie – Eradicarea rozătoarelor şi a insectelor

M9-RO.5.7. Mǎsuri de protecţie - Piscina.



Scopul acestui capitol este prezentarea factorilor de risc profesional de naturǎ biologicǎ din domeniul hotelier şi cel al restaurantelor, precum şi expunerea angajaţilor din bucătărie la riscurile de naturǎ biologicǎ caracteristice pregătirii, manevrării şi stocării produselor alimentare.

Acest capitol urmăreşte:

Definirea factorilor de risc biologic şi a tipurilor de cazuri

Posibilele mǎsuri de prevenire existente pentru reducerea efectelor negative asupra sǎnǎtǎţii omului

Luarea în discuţie a mǎsurilor ce trebuie implementate pentru asigurarea unei utilizări sigure a piscinei

Informaţiile prezentate în acest capitol vor ajuta administratorii la determinarea factorilor biologici de risc profesional în domeniul hotelier şi al restaurantelor, pentru evaluarea fiecărei situaţii în particular şi luarea mǎsurilor adecvate pentru prevenirea sau reducerea riscurilor.

M9-RO.5.1. Factorii de naturǎ biologicǎ ai riscului profesional şi impactul asupra sǎnǎtǎţii omului

Factorii biologici sunt:

Microorganismele (bacterii, viruşi, paraziţi, ciuperci, etc.)

24

Materia de origine biologicǎ

Componentele naturale ale organismelor (aminoacizii, vitaminele, proteinele etc.)

Pentru cǎ materia biologicǎ este de obicei invizibilǎ, evaluarea expunerii este dificilǎ.

Materia biologicǎ, cu care angajaţii pot avea contact şi care îi pot afecta pe aceştia:

Substanţe naturale sau organice: de exemplu: pământ, argilǎ, substanţe din plante)

Materia de origine animalǎ (pui, porc, vitǎ, ouǎ etc)

Mâncare

Pudrǎ organicǎ (de exemplu: fǎinǎ)

Deşeuri sau apǎ rezidualǎ

Sânge sau alte lichide organice (de exemplu: lichidul provenit de la dezgheţarea cărnii)

Luând în considerare genul de activităţi ale angajaţilor ce lucrează în domeniul hotelier sau cel al restaurantelor, precum şi uneltele şi echipamentul folosit de aceştia (vezi: M9-RO.1.2, M9-RO.1.3) putem observa cǎ tot personalul din bucătărie implicat în procesul de pregătire, depozitare şi manevrare a mâncării este cel mai adesea expus la factori de risc biologic.

Factorii de risc biologic pot cauza trei tipuri de îmbolnăviri:

Infecţii cauzate de paraziţi, viruşi sau bacterii, de exemplu: gastroenteritǎ, hepatita A, Roto virus.

Alergii cauzate de praf organic sau de mucegai, de exemplu: praf de fǎinǎ, acarieni de enzime etc.

Otrăvire sau intoxicare, e.g. intoxicare cu salmonela, o boalǎ ce se transmite prin mâncare cauzatǎ de o procesare termicǎ insuficientǎ a alimentelor sau de contactul cu alimente gătite sau negǎtite.

Microorganismele pot pătrunde în interiorul corpului uman în diferite feluri:

Sub formǎ de picături mici cu aerosoli prin cǎile respiratorii

Pe cale gastrointestinalǎ – prin tractul digestiv

Transmisibil – în sânge prin înţepătura unei insecte

25

Prin contact – prin piele sau membrana mucoasǎ

Patogeneza microbilor (abilitatea de a cauza boli) depinde de proprietăţile genetice ale acestora şi de multe alte circumstanţe. Microbii se împrăştie şi se multiplicǎ în locul în care au pătruns în corp, cauzează un proces de infecţie care depinde de cantitatea de microbi, proprietăţile acestora (virulenţǎ şi toxicitate), locul prin care au pătruns şi imunitatea organismului.

M9-RO.5.2 Mǎsuri de protecţie – Principiile de bazǎ ale unei bune igiene

Având în vedere factorii de risc biologici discutaţi în capitolul anterior, putem concluziona cǎ unul dintre principalele moduri de evitare a efectelor negative ale acestor factori atât asupra angajaţilor, cât şi a clienţilor o constituie principiile unei igiene adecvate.

Pentru evaluarea riscurilor biologice din punctul de vedere al practicării unei igiene adecvate, trebuie determinate:

Existǎ o evidenţǎ a primirii şi expedierii produselor alimentare în cadrul întreprinderii?

Existǎ o evidenţǎ a depozitǎrii produselor alimentare în cadrul întreprinderii?

Existǎ o evidenţǎ a temperaturii şi a duratei de procesare în cadrul întreprinderii?

Existǎ o evidenţǎ a curăţeniei în cadrul întreprinderii?

Existǎ documente care confirmǎ faptul cǎ angajaţii cunosc legislaţia cu privire la manevrarea produselor alimentare?

Dacǎ angajaţii care se ocupǎ de pregătirea mâncării au cunoştinţele necesare în ceea ce priveşte igiena

Dacǎ angajaţii care manevrează mâncarea au analizele medicale la zi?

Dacǎ întreprinderea are contract cu un laborator de analize acreditat pentru testarea materiei prime alimentare, produselor alimentare, a apei şi a apei reziduale?

Dacǎ întreprinderea are contract cu o companie de exterminare a dăunătorilor?

Dacǎ întreprinderea are contract cu o companie de colectare şi manevrare a deşeurilor?

26

M9-RO.5.3 Mǎsuri de protecţie- Igiena şi sănătatea personalului

Igiena şi sănătatea angajatului sunt unele din principalele moduri de evitare a riscurilor legate de factori biologici. Toţi angajaţii ce lucrează cu alimente trebuie sǎ urmeze regulile de mai jos:

Înainte de a începe lucrul, toţi angajaţii care se ocupǎ de manevrarea alimentelor trebuie sǎ aibă analizele medicale la zi. Examenele medicale trebuie efectuate anual.

Angajaţii care manevrează alimentele trebuie sǎ deţină certificate care atestǎ faptul cǎ au absolvit un curs de igienǎ.

Angajaţii bolnavi care prezintă cel puţin unul dintre aceste simptome: diaree, hepatitǎ, febrǎ, durere în gât cu febrǎ, secreţii nazale, din ochi sau urechi, răni infectate sau deschise, dermatitǎ contagioasǎ ce poate fi transmisǎ prin alimente nu au acces în locurile în care se manevrează alimentele.

Toţi angajaţii întreprinderii trebuiesc informaţi în legătura cu regulile de igienǎ a mâinilor şi sǎ urmeze regulile de la locul de muncǎ.

Mâinile trebuiesc spălate înainte de muncǎ, după fiecare pauzǎ, înaintea începerii unei noi operaţii, în cazul contactului cu alimente stricate, diferite deşeuri, după folosirea toaletei, după contactul cu bani etc.

Deasupra chiuvetelor trebuie amplasate instrucţiuni de spălare a mâinilor.

La fiecare chiuvetǎ trebuie sǎ se găsească prosoape de unicǎ folosinţǎ.

Nu este permisǎ folosirea de uscătoare electrice în zonele în care se manevrează alimentele.

Toţi angajaţii care se ocupǎ cu manevrarea alimentelor trebuie sǎ deţină cel puţin trei seturi de haine pentru a schimba hainele murdare cu unele noi.

Toţi angajaţii trebuie sǎ cunoască aceste cerinţe, sǎ fie instruiţi periodic, pregătiţi şi examinaţi. Prevenirea şi controlul ajutǎ la evitarea unor epidemii.

M9-RO.5.4. Mǎsuri de protecţie – Depozitarea deşeurilor şi a materialelor industriale

Manevrarea corectǎ a deşeurilor alimentare, curăţarea echipamentului de spălat vase şi a zonelor respective şi răcirea incintelor reprezintă o măsura esenţialǎ în prevenirea înmulţirii bacteriilor şi a microorganismelor.

În timpul evaluării riscurilor trebuie determinate următoarele:

27

Dacǎ deşeurilor alimentare şi nealimentare rezultate din procesul de pregătire a mâncării sunt colectate şi depozitate în recipiente speciale, prevăzute cu saci de polietilenǎ?

Dacǎ recipientele pentru gunoi sunt uşor de curăţat şi dezinfectat?

Dacǎ deşeurile alimentare şi cele nealimentare sunt depozitate afarǎ, în containere închise, departe de zonele în care se manevrează alimentele?

Dacǎ deşeurile sunt sortate, în cazul în care acest lucru este necesar?

Dacǎ recipientele pentru deşeuri sunt golite atunci când conţin 2/3 deşeuri?

Dacǎ sacii de plastic sunt legaţi şi depozitaţi afarǎ în containere?

Dacǎ recipientele pentru deşeuri sunt curăţate, spălate şi dezinfectate cel puţin o datǎ pe zi?

Dacǎ la locul de muncǎ nu existǎ substanţe care pot contamina alimentele?

Dacǎ incintele sunt ventilate pentru a evita formarea de mucegai?

Dacǎ incintele sunt curăţate după program?

M9-RO.5.5. Mǎsuri de protecţie - Curăţare, spălare, dezinfectare

Principalul scop în menţinerea curăţeniei în incinte este prevenirea înmulţirii bacteriilor şi a microorganismelor, prin eliminarea mizeriei şi a deşeurilor organice. Lituania ca şi alte ţǎri europene are un număr de reguli, norme şi dispoziţii ce asigurǎ curăţenia în întreprinderile de preparare a alimentelor.

În timpul procedurii de curăţare, spălare şi dezinfectare, trebuie stabilite următoarele:

Dacǎ detergenţii folosiţi la curăţenie pot fi utilizaţi în industria alimentarǎ?

Dacǎ substanţele chimice sunt folosite conform indicaţiilor producătorului?

Dacǎ existǎ reguli (planuri) privind curăţarea, spălarea şi dezinfectarea incintelor, echipamentului şi suprafeţelor Următoarele reguli sunt stabilite:

Obiectele care urmează sǎ fie curăţate şi dezinfectate

Frecvenţa curăţării obiectelor

Moduri şi metode de curăţare

Dacǎ procedurile şi programele privind curăţarea, spălarea şi dezinfectarea incintelor echipamentului şi suprafeţelor existǎ şi sunt implementate

28

Dacǎ existǎ documente ce confirmǎ regulile, procedurile şi programele?

Dacǎ uneltele folosite la curăţenie sunt etichetate (după destinaţia fiecărei unelte)?

Dacǎ existǎ reguli în ceea ce priveşte spălatul vaselor?

Dacǎ personalul se conformează regulilor pentru spălatul vaselor?

Dacǎ existǎ reguli de protecţie a muncii în ceea ce priveşte substanţele de curăţenie şi dezinfectare?

Dacǎ personalul foloseşte mănuşi de protecţie?

M9-RO.5.6 Mǎsuri de protecţie – Eradicarea rozătoarelor şi a insectelor

Combaterea dăunătorilor reprezintă o măsura foarte importantǎ de prevenire a riscurilor biologice, pentru cǎ aceştia transmit multe boli infecţioase.

Pentru evaluarea combaterii dăunătorilor trebuie stabilite următoarele:

Dacǎ existǎ contract cu o companie de exterminare a dăunătorilor

Dacǎ mǎsurile privind combaterea dăunătorilor sunt aplicate regulat

Dacǎ mǎsurile privind combaterea dăunătorilor sunt eficiente (existǎ urme ce dovedesc existenţa dăunătorilor)

Dacǎ deşeurile alimentare şi cele nealimentare sunt colectate în mod regulat şi depozitate în recipiente închise?

Dacǎ în incintele în care se manevrează alimentele existǎ ambalaje sau lucruri nefolositoare?

Dacǎ sunt luate toate mǎsurile pentru prevenirea accesului dăunătorilor în zonele în care sunt manevrate şi stocate alimentele? De exemplu: dacǎ uşile sunt bine închise iar gurile de aerisire sunt echipate cu paravane?

Dacǎ mǎsurile de combatere a dăunătorilor corespund cu cerinţele legale pentru ca alimentele sǎ nu conţină pesticide (HN 90:2000)

29

Aspecte interesante în ceea ce priveşte dăunătorii:

1. Dăunătorii cum sunt şoarecii, şobolanii, gândacii de bucătărie, ploşniţele sau insectele târâtoare transmit diferite boli infecţioase.

2. Gândacii de bucătărie cauzează nu numai pagube materiale contaminând alimentele, dar au şi un efect psihologic negativ dând naştere fobiilor. În plus, exterminarea gândacilor necesitǎ o cantitate mare de insecticide care poate duce la otrăvire dacǎ substanţele chimice nu sunt folosite corespunzător.

3. Rozătoarele nu doar consumǎ alimentele, ci le contaminează cu excremente, urinǎ, pǎr, măruntaie. Potrivit unor autori, pierderile rezultate din contaminarea cauzatǎ de rozătoare sunt de 10 ori mai mari decât alimentele distruse.

M9-RO.5.7. Mǎsuri de protecţie - Piscine

Apa din piscinǎ constituie mediul perfect pentru proliferarea diferitelor microorganisme (bacterii, ciuperci şi alge). Bacteriile care se răspândesc rapid pe suprafeţele piscinelor sau în apa murdarǎ pot cauza îmbolnăviri şi infecţii celor ce înoată în piscinǎ.

Pentru protejarea înotătorilor de efectele negative asupra sǎnǎtǎţii lor, calitatea apei din piscinǎ trebuie să fie în conformitate cu cerinţele HN.

Pentru asigurarea sǎnǎtǎţii si siguranţei utilizatorilor piscinei trebuie luate în considerare următoarele:

Piscinele trebuiesc proiectate, instalate şi remodelate în conformitate cu legile şi normele în vigoare

Suprafaţa şi pereţii piscinei, vestiarele şi duşurile trebuie sa fie impermeabile şi rezistente la mucegai şi alte ciuperci, curăţate regulat şi dezinfectate cu ajutorul agenţilor chimici

Trebuie amenajatǎ o camerǎ specialǎ pentru dozarea şi filtrarea agenţilor chimici

Toate piscinele trebuiesc prevăzute cu sisteme de dozare şi filtrare separate

Un număr necesar de echipamente sanitare trebuie instalate în incinta de serviciu

Apa din piscinǎ trebuie filtratǎ şi dezinfectatǎ

Substanţele dezinfectante trebuiesc certificate şi aprobate

Microclimatul din zona piscinei trebuie sǎ corespundǎ cu cerinţele HN

Trebuie instalat un sistem de ventilare şi de încălzire corespunzător

30

Trebuie utilizat un sistem de agenţi chimici şi factori fizici (cum ar fi razele UV ) pentru dezinfectarea apei din piscinǎ

Piscinele trebuie curăţate şi dezinfectate după un program specificat de normele de igienǎ (de exemplu: suprafaţa fundului piscinei trebuie golitǎ şi periatǎ de cel puţin 2 ori pe săptămâna, iar pereţii o datǎ la 2 săptămâni. Apa trebuie eliminatǎ din piscinǎ şi din întreg sistemul o datǎ pe an (în piscinele mici, o datǎ la 3 luni), suprafaţa fundului piscinei şi pereţii trebuie curăţaţi şi dezinfectaţi folosind echipament de mare presiune. După curăţare şi dezinfectare suprafeţele trebuie spălate cu apǎ curatǎ.


După analizarea factorilor de risc biologic mai sus menţionaţi şi a pericolelor de naturǎ biologicǎ întâlnite la locul de muncǎ, completaţi formularul de mai jos după model. Vǎ puteţi verifica astfel cunoştinţele:

Factori de risc biologic Angajat Rău cauzat

Mǎsuri de protecţie necesare


31

M9-RO.6 PERICOLELE DE NATURǍ ELECTRICǍ

M9-RO.6.1. Aparatura electricǎ şi protecţia muncii

M9-RO.6.2. Tipuri de pericole de naturǎ electricǎ şi impactul asupra sǎnǎtǎţii omului

M9-RO.6.3. Mǎsuri de protecţie a muncii

M9-RO.6.3.1.Cinci reguli de bazǎ în ceea ce priveşte protecţia muncii

M9-RO.6.3.2.Marcaje de siguranţǎ

M9-RO.6.4.Test de auto-evaluare


Acest capitol prezintă şi analizează factorii de risc de naturǎ electricǎ întâlniţi de către angajaţii care folosesc aparaturǎ electricǎ la locul de muncǎ (vezi M9-RO.1.2 şi M9-RO.1.3 Descrierea activităţii angajaţilor din hoteluri şi restaurante).

Obiectivele acestui capitol:

Explicarea definiţiilor echipamentului electric şi siguranţei în ceea ce priveşte electricitatea

Discutarea pericolelor de naturǎ electricǎ şi efectele acestora asupra sǎnǎtǎţii omului

Mǎsurile de protecţie existente pentru prevenirea sau minimalizarea efectelor negative asupra sǎnǎtǎţii omului

Informaţiile prezentate în acest capitol vor ajuta administratorii din domeniul hotelier şi al restaurantelor să stabilească factorii de risc de naturǎ electricǎ, pentru a putea evalua fiecare situaţie în detaliu şi a lua mǎsurile corespunzătoare pentru prevenirea sau minimalizarea riscului.

M9- RO.6.1 Aparatura electricǎ şi protecţia muncii

Aparatura (echipamentul) electricǎ se referǎ la orice aparat, dispozitiv, cablu, conductor, aparataj, izolaţie, material, aparat de măsurare sau fir folosit pentru controlul, generarea, alimentarea, transformarea, transmiterea sau utilizarea curentului electric. (M9.6.1.jpg)

Echipamentele electrice sunt împărţite în:

Fixe – Acestea sunt echipamentele electrice instalate într-un loc de muncǎ anume (cuptoare electrice, grătare, sobe)

32

Portabile – Orice echipament prevăzut cu un cablu şi ştecher ce poate fi uşor deplasat dintr-un loc în altul (de exemplu: echipamentul de birou cum ar fi copiatoarele, fax-urile, calculatoarele de birou, echipamentul de bucătărie cum ar fi aparatura de mixat, tăiat, tocat, bătut, aparatura de menaj cum ar fi fierul de călcat, echipamentul de curăţenie cum ar fi aspiratoarele, dispozitivele de curăţat podele)

Având în vedere genul de activităţi al angajaţilor din domeniul hotelier şi a restaurantelor, precum şi al echipamentelor şi uneltelor folosite (vezi: M9-RO.1.2, M9-RO.1.3) putem observa cǎ majoritatea angajaţilor folosesc echipamente electrice şi sunt expuşi la pericole de naturǎ electricǎ.

Protecţia electricǎ în primul rând se referǎ la:

Mǎsuri de ordin tehnic

Mǎsuri organizatorice

Norme legale

care sunt folosite pentru protecţia angajaţilor faţǎ de efectele periculoase sau riscante ale curentului electric, arcului electric, câmpului electromagnetic şi electricitatea staticǎ .

M9-RO.6.2 Tipuri de pericole de naturǎ electricǎ şi efectul lor asupra sǎnǎtǎţii omului

Rănile cauzate de electricitate apar atunci când curentul electric trece prin corpul uman:

după un contact direct cu părţi aflate în diferenţǎ de potenţial

în timpul unei prezenţe neautorizate într-o zonǎ aflatǎ sub tensiune în care se creează un arc electric într-un gol de aer aflat între corpul uman şi zona sub tensiune.

Pentru evaluarea riscurilor de naturǎ electricǎ trebuie stabilite următoarele:

Dacǎ existǎ posibilitatea unui contact direct cu un conductor electric sau o parte metalicǎ aflatǎ sub tensiune (de exemplu: dacǎ este închis panoul electric)

Dacǎ existǎ reguli scrise privind utilizarea echipamentului electric (instalări, întreţinere, reparaţii, modificări) şi dacǎ acestea sunt respectate

Dacǎ frecvenţa întreţinerii echipamentului electric este stabilitǎ

Din cauza condiţiilor periculoase de utilizare a echipamentului portabil de bucătărie, acesta trebuie inspectat lunar

Verificările tehnice complete şi testările trebuie efectuate lunar

Echipamentul electric din hoteluri trebuie inspectat vizual la fiecare 6-12 luni

33

Verificările tehnice complete şi testările trebuie efectuate la fiecare 1-5 ani.

Dacǎ existǎ persoane responsabile pentru protecţia împotriva riscurilor electrice

Dacǎ persoane responsabile pentru protecţia împotriva riscurilor electrice au calificările şi permisele necesare

Dacǎ angajaţii care folosesc echipamentul electric au primit pregătirea necesarǎ

Dacǎ se respectǎ instrucţiunile de operare a echipamentului electric

Dacǎ echipamentul electric, cablurile, întreruptoarele, prizele sunt în condiţii bune de funcţionare

Curentul electric poate cauza leziuni interne şi externe:

Arsuri de diferite grade

Metalizarea pielii

Cicatrice

Inflamarea membranei ochiului

Dereglări ale respiraţiei

Dereglări ale vaselor de sânge

Fibrilaţie ventricularǎ

Pierderea cunoştinţei

Moartea

Efectul curentului electric depinde de:

intensitatea curentului

durata impactului

calea parcursǎ de curent

rezistenţa organismului

Primul lucru care trebuie luat în considerare atunci când se acordǎ primul ajutor este întreruperea efectului periculos al electricităţii:

Întreruperea curentului de la panoul electric

34

Îndepărtarea rănitului de sursa de electricitate prin folosirea unui obiect neconductor cum ar fi o bucatǎ de lemn sau de plastic

Acordarea primului ajutor în funcţie de tipul leziunii (aplicarea unui bandaj steril pe ranǎ sau arsurǎ după dezinfectarea extremităţilor rănii cu o soluţie de iod 5%, efectuarea de respiraţie artificialǎ sau resuscitare cardiopulmonarǎ

Chemarea ambulanţei şi transportarea rănitului la spital

M9- RO.6.3 Mǎsuri de protecţie a muncii

Pentru a evita accidentele cauzate de electricitate la locul de muncǎ trebuie implementate următoarele:

Instalarea de protecţii pentru protecţia împotriva contactului direct sau indirect cu curentul electric

Inspecţia regulatǎ a condiţiei tehnice a echipamentului electric în conformitate cu documentaţia legalǎ şi instrucţiunile producătorului pentru asigurarea unei funcţionǎri în siguranţǎ

Asigurarea unei întreţineri şi reparaţii periodice a echipamentului electric se va face numai de către specialişti calificaţi

Folosirea de echipament testat şi corespunzător

Conectarea echipamentului electric la sursa de curent electric se va face numai de către personalul calificat. Înainte de alegerea conexiunii se va verifica ce tip de sursǎ de curent se potriveşte cu echipamentul

Echipamentul trebuie instalat şi utilizat respectând cerinţele în vigoare (de exemplu: grătarele nu trebuie amplasate în apropierea peretelui sau a unui perete despărţitor construit din materiale inflamabile, suprafeţele înconjurătoare trebuie izolate termic cu materiale de bunǎ calitate)

Organizarea de instructaj şi pregătire a angajaţilor

Informarea angajaţilor despre operarea şi manevrarea echipamentului electric

Asigurarea respectării instrucţiunilor de operare a echipamentului

Marcarea zonelor periculoase.

Una dintre cele mai importante condiţii pentru asigurarea protecţiei electrice este utilizarea unui DDR – dispozitiv diferenţial la curent rezidual.

DDR – este un dispozitiv ce deconectează circuitul în cazul în care detectează un curent neechilibrat între fazǎ şi nul.

35

Conform legislaţiei NEC (National Electrical Code), în unele ţǎri este necesarǎ instalarea de DDR în anumite zone (bǎi, bucătarii, garaje, zone exterioare, subsoluri, pivniţe neterminate, lângă baruri, piscine şi staţiuni climaterice), mai ales în zonele în care se foloseşte apa.

Atunci când folosiţi maşini şi unelte electrice portabile, este interzisǎ:

repararea oricărei maşini, unelte electrice sau a instalaţiei electrice aferente

ţinerea în mânǎ a firelor şi cablurilor de la maşini şi uneltele electrice

atingerea uneltelor de tǎiere şi a celor cu pǎrţi în mişcare, demontarea răzuitoarelor în timpul funcţionǎrii maşinii-unelte

lucrul stând pe o scarǎ simplǎ

lăsarea echipamentului electric conectat la sursa de curent sau la un comutator nesupravegheat.

M9-RO.6.3.1 Cinci reguli de bazǎ în ceea ce priveşte siguranţa

DeconectaţiFolosiţi marcaje de interzicereAsiguraţi-vǎ ca nu existǎ tensiuneÎmpǎmântaţi pentru a asigura descărcareaAcoperiţi sau întrerupeţi elementele adiacente aflate sub sarcinǎ.

M9- RO.6.3.2 Semne de avertizare

Zonele periculoase trebuie marcate prin semne pentru a avertiza asupra pericolelor de naturǎ electricǎ:

36

Opriţi când nu se utilizează Pericol de înaltǎ tensiune Pericol de moarte

M9- RO.6.4 Test de autoevaluare

Având în vedere lista cu informaţii de mai sus despre echipamentele electrice utilizate în diferite locuri de muncǎ (birouri administrative, incintele hotelurilor, restaurantelor şi bucătăriilor), încercaţi sǎ numiţi pericolele ce implicǎ utilizarea acestor echipamente şi mǎsurile de protecţie pentru prevenirea lor.

Completaţi tabelul de mai jos folosind modelul. Vǎ puteţi verifica astfel cunoştinţele:

Factorii de risc de naturǎ electricǎ Angajat Rău

cauzatMǎsuri de protecţie necesareActivitate/sursǎ Descrierea

pericolului

37

http://www.labelsourceonline.co.uk/Scripts/prodView.asp?idproduct=1736



M9-RO.7 FOC ŞI EXPLOZIE

M9-RO.7.1. Riscul de incendiu şi impactul asupra sǎnǎtǎţii omului

M9-RO.7.2. Riscul de explozie de gaz, mǎsuri de protecţie

M9-RO.7.3. Mǎsuri de prevenire a incendiilor

M9-RO.7.3.1. Mijloace de bazǎ pentru combaterea incendiilor

M9-RO.7.3.2. Cǎi de evacuare şi ieşiri de urgenţǎ

M9-RO.7.4. Semne de avertizare împotriva incendiilor

M9-RO.7.5. Test de autoevaluare


Acest capitol se ocupǎ de analiza factorilor de risc pentru incendii şi explozii la care sunt expuşi angajaţii din domeniul hotelier şi al restaurantelor.

Având în vedere genul de activităţi, precum şi uneltele şi echipamentele folosite, putem observa cǎ personalul din bucătăria restaurantului este cel mai adesea expus la pericolul de incendiu şi explozie.


Explicarea noţiunii de factori de risc pentru incendii şi explozii

Discutarea influenţei acestora şi efectul lor asupra sǎnǎtǎţii omului

Metodele şi mǎsurile existente pentru prevenirea incendiilor şi a exploziilor

Prezentarea marcajelor de siguranţǎ

Informaţiile oferite în acest capitol vor ajuta administratorii la stabilirea factorilor de risc de incendii şi explozii în domeniul hotelier şi al restaurantelor, la evaluarea situaţiilor individuale şi, respectând recomandările oferite, în luarea mǎsurilor de prevenire adecvate pentru minimalizarea riscurilor.

M9-RO.7.1 Riscul de incendiu şi impactul asupra sǎnǎtǎţii omului

Focul este un fenomen chimic şi fizic complicat având adesea drept rezultat pagube materiale, dar care constituie şi un pericol pentru sănătatea şi viaţa omului.

Pentru evaluarea riscurilor de incendii trebuie luate în considerare următoarele:

38

Dacǎ existǎ suficientǎ protecţie a clădirilor împotriva incendiilor

Dacǎ în clădire existǎ instalaţii pentru gaz

Dacǎ sistemul de ventilaţie întruneşte condiţiile necesare

Dacǎ echipamentele de ventilaţie sunt întreţinute periodic

Dacǎ filtrele sistemului de ventilaţie sunt schimbate la timp

Dacǎ operarea şi întreţinerea echipamentului electric se desfăşoară în siguranţǎ (M9-RO.2)

Dacǎ în procesul de gătit se utilizează foc deschis. Existǎ şi alte surse de foc deschis: lămpi cu ulei, lumânări?

Dacǎ uleiul folosit pentru gătit este încălzit în continuu

Dacǎ oamenii fumează în locuri special amenajate

Dacǎ existǎ scrumiere adecvate.

Posibilele efecte ale incendiilor :

Arsuri de diferite grade

Intoxicarea cu fum. Fumul conţine foarte multe gaze toxice care formează amestecuri în timpul incendiului. Aceste amestecuri sunt mult mai periculoase decât fiecare dintre gaze luate separat. Aceste amestecuri pot ajunge la mari distanţe de locul incendiului

Pagube materiale

Posibile pierderi de vieţi omeneşti

M9-RO.7.2 Pericol de explozie cauzatǎ de gaz, mǎsuri de prevenire

Gazul natural este un tip de combustibil folosit în procesul de pregătire al alimentelor. Gazul nu este o substanţǎ toxicǎ. Când gazul este pornit acesta nu emite praf, cenuşǎ sau fum. Explozia poate avea loc numai dacǎ amestecul de gaz şi oxigen prezent într-un spaţiu închis intrǎ în contact cu scântei sau cu o flacăra.

Pentru evaluarea pericolului de explozie cauzatǎ de gaz trebuie avute în vedere următoarele:

Dacǎ instalaţia de gaz este întreţinutǎ periodic

39

Dacǎ întreţinerea tehnicǎ a instalaţiei de gaz este efectuatǎ de către specialişti calificaţi

Dacǎ echipamentul care funcţionează pe bazǎ de gaz este utilizat corespunzător. Dacǎ oamenii care utilizează echipamentul pe gaz respectǎ condiţiile de siguranţǎ

Dacǎ piesele vechi şi uzate ale echipamentului pe gaz sunt înlocuite la timp

Dacǎ angajaţii cunosc procedurile de siguranţǎ în eventualitatea unei scurgeri de gaz

Dacǎ angajaţii sunt instruiţi periodic asupra procedurilor de urgenţǎ şi prim ajutor

Dacǎ existǎ un sistem de ventilaţie.

Mǎsurile de protecţie care asigurǎ un mediu sigur de lucru sunt:

Testele pentru scurgerile de gaz din ţevile instalaţiei trebuie efectuate periodic, precum şi verificarea condiţiei tehnice a acestora

Instalarea de detectoare de gaz în bucătărie

Instalarea şi aprobarea echipamentului trebuie efectuatǎ de către specialişti certificaţi

Întreţinerea tehnicǎ periodicǎ a echipamentului exploatat, precum şi înlocuirea la timp a pieselor uzate

Un sistem care sǎ asigure ventilaţia necesarǎ

Instruirea iniţialǎ a angajaţilor, precum şi pregătirea practicǎ

Un plan de acţiune de urgenţǎ.

M9-RO.7.3 Mǎsuri de prevenire a incendiilor

Diferite mǎsuri de prevenire sunt folosite pentru a preîntâmpina incendiile în clădiri:

Obstacole pentru împiedicarea răspândirii focului

Mijloace de a creşte rezistenţa construcţiilor la foc (învelişuri, panouri rezistente la foc)

Mijloace pentru reducerea inflamabilităţii materialelor

Sisteme pentru detectarea incendiilor (sisteme complexe ce utilizează o combinaţie de detectoare de fum, căldura, flacăra)

Sisteme de stingere a incendiilor (sisteme complexe proiectate pentru detectarea automatǎ sau manualǎ a incendiului şi stingerea acestuia)

40

Mijloace de bazǎ pentru stingerea incendiilor (proiectate pentru stingerea incendiilor de mici dimensiuni aflate în prima fazǎ: extinctoare, hidranţi, haine rezistente la foc, etc.)

Plan de acţiune de urgenţǎ în caz de incendiu

Ieşiri de evacuare sigure, care nu sunt încuiate sau blocate

Semne indicatoare pentru ieşirile de evacuare

În conformitate cu cerinţele UE, în plus faţǎ de mǎsurile de siguranţǎ pentru evaluarea pericolului în combaterea incendiilor şi administrarea situaţiilor de urgenţǎ la locul de muncǎ, în fiecare departament trebuie sǎ existe o echipǎ de salvare alcătuita din persoane numite de către angajator.

Aceastǎ echipǎ trebuie dotatǎ cu echipament corespunzător şi antrenatǎ sǎ reacţioneze la situaţiile de incendiu, sǎ încerce sǎ stingă focul şi sǎ asigure evacuarea oamenilor. Persoanele în conducere vor fi numite în funcţie de mărimea întreprinderii sau de factorii specifici de risc de incendiu determinaţi în timpul evaluării. Cu alte cuvinte, persoanele din conducere vor fi responsabile pentru următoarele lucruri:

Implementarea mǎsurilor de prevenire a incendiilor,

Evacuarea angajaţilor în eventualitatea unui pericol direct,

Procedurile de administrare de urgenţă,

Primul ajutor – Persoanele responsabile pentru acordarea primului ajutor trebuie numite de către angajator în funcţie de mărimea companiei şi genul de activitate. Cel care acordǎ primul ajutor trebuie sǎ fi urmat un curs de pregătire în acordarea primului ajutor la locul de muncǎ şi sǎ deţină un certificat valabil pentru acordarea primului ajutor la locul de muncǎ. Aceştia îşi pot asuma responsabilităţile unei persoane în conducere pentru: 1) a se ocupa de o persoanǎ rǎnitǎ, inclusiv chemarea unei ambulanţe dacǎ este necesar; 2) a se ocupa de trusa de prim ajutor, de exemplu: re-echiparea trusei de prim ajutor.

M9-RO.7.3.1 Mijloacele principale pentru combaterea incendiilor

Extinctoare (apǎ, spumǎ, dioxid de carbon, pulbere)

Haine rezistente la foc (pentru incendiile de micǎ amploare şi substanţe care ard fǎrǎ flacăra, de exemplu: grăsime arzând. Hainele rezistente la foc sunt confecţionate din fibrǎ de sticlǎ)

Hidrante

Furtunuri de incendiu

41

M9-RO.7.3.2 Cǎi de evacuare şi ieşiri de urgenţǎ

Condiţii pentru evacuarea în siguranţǎ a oamenilor din clădire:

Cǎile de evacuare şi ieşirile trebuie sǎ fie lipsite de obstacole

Uşa ieşirii de urgenţǎ trebuie sǎ se deschidă în afarǎ; aceasta nu trebuie sǎ fie încuiatǎ

Dacǎ la locul de muncǎ este instalatǎ o uşǎ automatǎ, aceasta trebuie prevăzuta cu un mecanism de deschidere

Uşa transparentǎ trebuie marcatǎ vizibil la o înălţime corespunzătoare

Cǎile şi ieşirile de evacuare trebuie marcate cu indicatoare corespunzătoare şi vizibile. În cazul unei defecţiuni a sistemului electric, trebuie ca sistemul de iluminare de urgenţǎ sǎ funcţioneze

Dacǎ nu existǎ posibilitatea construirii de cǎi de evacuare din clădiri, trebuie implementate mǎsuri corespunzătoare

Uşile incintelor trebuie sǎ se închidă şi sǎ se deschidă cu uşurinţǎ, asigurând o evacuare rapidǎ a oamenilor în afara clădirii sau în locuri sigure indicate în planurile de evacuare

M9-RO.7.4 Semne de avertizare în cazul incendiilor

Semnele de avertizare în cazul incendiilor trebuie poziţionate în conformitate cu condiţiile impuse de legi şi norme. Numărul semnelor de avertizare trebuie să fie într-un număr suficient.

Semne pentru indicarea cǎilor de evacuare (ieşire de incendiu)

Semne pentru indicarea echipamentului de combatere a incendiilor

Semne de informare

Semne de interzicere

Semne de avertizare


După analizarea factorilor de risc de explozie menţionaţi mai sus, încercaţi sǎ denumiţi pericolele la care sunteţi expuşi la locul de muncǎ. Completaţi tabelul de mai jos după model. Vǎ puteţi verifica astfel cunoştinţele:

42

Factori de risc de incendiu şi explozie

Angajat Rău provocat



43

M9-RO.8 – PERICOLE ERGONOMICE

M9-RO.8.1 Ce este ergonomia?

M9-RO.8.2 Probleme rezultate din munca în poziţia ‘stând în picioare’ şi mǎsuri de prevenire

M9-RO.8.3 Cantitatea de muncǎ fizicǎ la manevrarea materialelor şi măsuri de prevenire

M9-RO.8.4 Cantitatea de muncǎ dinamicǎ şi mǎsuri de prevenire

M9-RO.8.5 Munca la calculator. Pericole şi mǎsuri de prevenire

M9-RO.8.6 Test de autoevaluare


Acest capitol analizează definiţia ergonomiei, a factorilor de risc profesional de naturǎ ergonomicǎ la care sunt expuşi angajaţii din domeniul hotelier şi al restaurantelor, precum şi efectele acestor factori asupra sǎnǎtǎţii omului.


Analizarea noţiunii de factori de risc de naturǎ ergonomicǎ

Analizarea în detaliu a factorilor de risc ergonomic importanţi cunoscuţi de către angajaţii din restaurant: personalul de bucătărie şi cel de servire (angajaţii cel mai adesea expuşi factorilor de risc ergonomic) şi personalul administrativ

Discutarea efectelor celor mai importanţi factori de risc ergonomic asupra sǎnǎtǎţii omului

Mǎsurile existente de prevenire sau minimalizare a efectelor negative asupra sǎnǎtǎţii omului.

Informaţiile prezentate în acest capitol vor ajuta administratorii la determinarea factorilor de risc ergonomic în domeniul hotelier şi cel al restaurantelor, la evaluarea fiecărei situaţii în particular şi în luarea de mǎsuri pentru prevenirea sau minimalizarea riscurilor.

M9-RO.8.1. Ce este ergonomia?

Intensitatea muncii a crescut recent, astfel încât pentru cel puţin o pătrime de timp de lucru, din ce în ce mai mulţi angajaţi se confruntǎ cu o lipsǎ de timp determinatǎ de termeni limitǎ stricţi, ceea ce determinǎ în mod direct probleme de sănătate şi accidente la

44

locul de muncǎ. Astfel, din ce în ce mai des este vehiculatǎ noţiunea de “ergonomie” (M9.8.1.jpg).

Existǎ un răspuns scurt pentru întrebarea referitoare la noţiunea de ergonomie. Ergonomia este ştiinţa care se ocupǎ cu crearea unui mediu de lucru şi a unor unelte mai uşor de folosit.

Principalii factori de risc profesional de naturǎ ergonomicǎ sunt:

Ridicarea greutăţilor

Mişcările repetate

Cantitatea de muncǎ de naturǎ staticǎ

Poziţia corpului la locul de muncǎ

Poziţia înclinatǎ a corpului la locul de muncǎ

Distanţa parcursǎ la locul de muncǎ

Efortul datorat atenţiei

Monotonia, etc

Ţinând seama de datele celui de-al Treilea studiu european referitor la condiţiile de lucru ale angajaţilor din 2000, cele mai întâlnite probleme de sănătate legate de condiţiile de lucru sunt:

Durerile de spate (33%)

Stresul (28%)

Dureri ale muşchilor gâtului şi umerilor (23%).

În următoarele capitole vom discuta efectul factorilor mai sus menţionaţi asupra muncii angajaţilor din industria hotelierǎ: personalul de bucătărie, personalul de servire şi personalul hotelului (cameristele, femeile de serviciu, portari, etc.).

M9-RO.8.2 Probleme cauzate de munca în poziţia stând în picioare şi mǎsuri de prevenire

Lucrul în poziţia ‘stând în picioare’ reprezintă o poziţie obişnuitǎ pentru bucătari, ospătari, barmani, persoanele care spală vasele, recepţioneri şi alţi angajaţi. Statul în picioare este o poziţie naturalǎ a corpului care nu reprezintă un pericol pentru sănătatea omului.

45

Totuşi lucrul în poziţia în picioare în mod repetat poate avea multe efecte negative asupra sǎnǎtǎţii omului:

Umflarea picioarelor

Senzaţie de îngreunarea a picioarelor, probleme de circulaţie în zona picioarelor

Varice, inflamări frecvente ale picioarelor

Traume minore ale şoldurilor, genunchilor şi coloanei vertebrale

Într-o perioadǎ mai mare de timp pot apărea boli reumatice

Dureri de spate

Alte probleme de sănătate.

Pentru evitarea problemelor cauzate de munca în picioare, angajaţii trebuie sǎ ia în considerare următoarele mǎsuri:

Sǎ aibă posibilitatea de a schimba poziţia din când în când

Sǎ aibă destul spaţiu de mişcare la locul de muncǎ (de exemplu: bucătarul, recepţionerul)

Sǎ aibă echipamentul şi mijloacele necesare la îndemânǎ pentru a fi uşor accesibile fǎrǎ sǎ se aplece sau sǎ se întoarcă

În cazul în care se lucrează la masǎ, înălţimea acesteia trebuie ajustatǎ pentru a se potrivi tipului de muncǎ

Dacǎ munca necesitǎ statul în picioare pe toatǎ durata schimbului, este necesar un suport corespunzător pentru picioare pentru a putea schimba poziţia corpului din când în când

Munca sǎ fie organizatǎ în aşa fel încât angajaţii sǎ beneficieze de o pauzǎ pe durata schimbului.

M9-RO.8.3 Cantitatea de muncǎ fizicǎ în timpul manipulării de materiale şi mǎsuri de prevenire

Manipularea materialelor este unul dintre cele mai întâlnite cauze ale durerilor de spate şi accidentărilor la locul de muncǎ

Muşchii spatelui sunt solicitaţi în timpul ridicării, cǎratului, introducerii sau scoaterii. Uneori când o încărcătura este manevratǎ necorespunzător, când este prea grea sau când este necesarǎ o înclinare sau întoarcere prea intensǎ, pot apărea următoarele pericole:

46

Ruperea tendoanelor şi ligamentelor intra-vertebrale;

Suprapunerea vertebrelor, etc.

Caracteristicile încărcăturii, cum ar fi greutatea, forma, suprafaţa, condiţiile de prindere şi ridicare, poziţia corpului înainte şi după ridicare, ca şi numărul de mişcări repetate, sunt de asemenea foarte importante.

Având în vedere tipul de muncǎ, acest factor de risc este de cele mai multe ori întâlnit la personalul din bucătărie (bucătari, spălători de vase) şi la personalul de servire (ospătari, barmani).

Pentru reducerea factorilor de risc ce apar în timpul manevrării de materiale, munca fizicǎ intensivǎ trebuie redusǎ cât mai mult cu putinţǎ:

Încărcăturile grele trebuie cǎrate de doi sau mai mulţi oameni

Dacǎ este posibil, încărcăturile trebuie împinse, trase sau rostogolite (de exemplu: butoaiele cu bere)

Dacǎ este posibil, trebuie folosite cărucioare pentru a căra farfuriile şi mâncarea

Greutăţile mari trebuie ţinute la nivelul mijlocului

Vasele pline nu trebuie ridicate

Greutăţile mari trebuie depozitate pe rafturile de jos pentru a fi mai uşoarǎ aşezarea sau ridicarea lor

Lucrurile uşoare trebuie ţinute pe rafturile de sus

În timpul orelor de muncǎ sunt necesare pauzele

Munca intensǎ trebuie efectuatǎ intermitent cu o muncǎ mai puţin intensǎ

La selectarea personalului, trebuie luate în considerare capacitatile angajatului astfel încât acestea corespundǎ muncii

Angajaţii trebuie instruiţi sǎ ridice greutăţi în mod corect şi sigur (spatele drept, folosirea muşchilor picioarelor susţinerea greutăţii cât mai aproape de corp)

M9-RO.8.4 Cantitatea de muncǎ dinamicǎ şi mǎsuri de prevenire (M9.8.4.jpg)

Munca efectuatǎ într-o poziţie nenaturalǎ a corpului necesitǎ mai multǎ energie:

Persoanele care spală vasele lucrează de obicei într-o poziţie aplecatǎ, iar munca lor implicǎ acţiuni repetate ale mâinilor, încheieturilor şi umerilor

47

Ospătarii cară de obicei tăvile cu mâncare în poziţii ale corpului incomode

Bucătarii pregătesc mâncarea folosind mişcări repetate ale mâinilor, încheieturilor şi umerilor

Drept rezultat, apar oboseala, durerile musculare, senzaţia de disconfort şi creşte riscul de rănire sau accidente.

Modalităţile prin care se pot reduce aceşti factori de risc sunt:

Reorganizarea muncii, astfel încât partea monotonǎ a muncii sǎ fie realizatǎ cu echipamente corespunzătoare, de exemplu: maşini de spălat vase, malaxoare, echipament de tǎiere, etc.

Dacǎ acest lucru nu este posibil, în procesul de pregătire al mâncării trebuie utilizate unelte bine ascuţite, pentru ca forţa fizicǎ sǎ fie redusǎ la un nivel minim

Trebuie utilizate unelte cu mânere ergonomice confortabile

Echipamentul de bucătărie trebuie sǎ fie mobil pentru a reduce efortul de ridicare, încordare, efortul de întoarcere, aplecare: vasele de dimensiuni mari trebuie transportate pe platforme dotate cu roţi.

Dacǎ nu existǎ posibilitatea utilizării unei maşini de spălat vasele, pentru reducerea riscului cauzat de spălarea manualǎ:

Folosiţi chiuvete mai înalte pentru a reduce efortul de aplecare inutilǎ

Folosiţi suporturi pentru picioare pentru a permite schimbarea poziţiei din când în când prin aşezarea unuia dintre picioare pe suport, evitând în acest fel efortul prelungit asupra spatelui în timpul perioadelor lungi de stat în picioare

Folosiţi stropitori cu apǎ la spălarea vaselor mari şi grele pentru a evita ţinerea acestora sub jetul de apǎ

Folosiţi perii cu mânere lungi pentru ca fundul vaselor mari sa fie uşor de curăţat, farǎ a fi nevoie de aplecare

Folosiţi perii aspre pentru spălarea suprafeţelor murdare. Acest lucru poate uşura procesul de spălare şi reduce efortul muscular

Folosiţi substanţe chimice care facilitează procesul de spălare

Folosiţi mănuşi cu suprafeţe aspre pentru ca procesul de spălare sǎ fie mai uşor

48

M9-RO.8.5. Munca la calculator. Pericole şi mǎsuri de protecţie

În ziua de astăzi este greu de imaginat un loc de muncǎ în administraţie fǎrǎ calculator personal, folosirea îndelungată a calculatorului fiind un factor important de risc profesional care afectează sănătatea. Cercetările au arătat faptul cǎ lucrul la calculator poate cauza afecţiuni de vedere, a sistemului muscular şi osos precum şi a oboselii crescute.

Lucrul la calculator este strâns legat de diferite poziţii necorespunzătoare ale corpului cauzate de:

Poziţia palmelor îndreptate prea mult în exterior în timpul folosirii tastaturii

Poziţia gâtului prea aplecatǎ din cauza unui birou prea jos

Presiunea asupra coloanei vertebrale cauzată de un scaun inconfortabil

Poziţia necorespunzătoare a coatelor cauzatǎ de înălţimea neadecvatǎ a biroului.

Factorii cheie, a căror schimbare şi modificare poate afecta pozitiv calitatea muncii şi reduce pericolul afecţiunilor, sunt prezentaţi în tabelul de mai jos:

Poziţia la locul de muncǎ Scaunul şi biroul Mişcarea Accesorii de

calculator

Absenţa suporturilor pentru mâini

Poziţia incomodǎ a mâinilor

Spaţiu limitat pentru picioare

Prea puţin spaţiu pentru lucru pe birou

Scaun incomod

Spaţiu prea mult pentru lucru

Înălţime nereglabilǎ a biroului şi scaunului

Mişcări monotone ale mâinilor şi braţelor

Poziţia înaltǎ a tastaturii

Unghi de vedere prea larg

Reflexii ale ecranului

Principii de bazǎ pentru prevenirea riscurilor:

Loc de muncǎ ergonomic

Diversificarea atribuţiunilor

Posibilitatea de a schimba poziţia de lucru

49

Pauze scurte


După analizarea factorilor de risc ergonomici mai sus menţionaţi, încercaţi sǎ denumiţi pericolele la care sunteţi expuşi în locul de muncǎ şi mǎsurile de prevenire corespunzătoare. Completaţi tabelul de mai jos după model. Vǎ puteţi verifica astfel cunoştinţele:

Factori de risc ergonomici

Angajat Rău cauzat



50

M9-RO.9 FACTORI PSIHOLOGICI AI RISCULUI PROFESIONAL

M9-RO.9.1. Condiţiile de lucru, cerinţele şi modul de organizare la locul de muncǎ

M9-RO.9.2. Violenţa şi hărţuirea

M9-RO.9.3. Stresul la locul de muncǎ

M9-RO.9.4. Organizarea muncii şi a timpului liber

M9-RO.9.5. Condiţiile de lucru pentru femeile gravide şi pentru femeile care au născut de curând

M9-RO.9.6. Personalul cu contract temporar sau sezonier



Acest capitol analizează principalii factori de risc psihologic la care sunt expuşi adesea angajaţii din hoteluri şi restaurante. De asemenea, acest capitol se ocupǎ cu analiza efectelor negative cauzate de condiţiile de muncǎ necorespunzătoare, cu organizarea ineficienta şi cu atmosfera de stres care afectează sănătatea angajaţilor.


Sublinierea factorilor tipici de risc psihologic, violenţa şi stresul întâlnite de către personalul de servire din restaurant (barmani, ospătari) şi de către personalul din bucătărie (bucătari, ajutori de bucătari)

Analiza organizării timpului de odihnǎ şi de muncǎ

Dezbaterea condiţiilor de muncǎ pentru femeile însărcinate şi mamele tinere

Analiza condiţiilor pe care trebuie sǎ le respecte angajatorul atunci când angajează personal cu contract temporar

Mǎsuri de protecţie existente pentru factorii de risc psihologic.

Informaţiile prezentate în acest capitol vor ajuta managerii unei companii la stabilirea factorilor de risc psihologic în domeniul hotelurilor şi al restaurantelor, la evaluarea fiecărei situaţii individuale şi, având în vedere recomandările oferite, la luarea mǎsurilor preventive corespunzătoare pentru reducerea riscurilor.

51

M9-RO.9.1 Condiţii de lucru, cerinţe şi organizarea muncii

Doar salariul nu garantează performanţe ridicate din partea angajaţilor unui nou loc de muncǎ. Existǎ cinci factori a căror implementare asigurǎ rezultate de muncă mai eficiente din partea angajaţilor:

Un loc de muncǎ confortabil – Angajatul trebuie sǎ se simtă confortabil şi sigur la locul de muncǎ pentru a se putea concentra la postul sǎu.

Muncǎ plăcuta – Angajatul trebuie sǎ se ocupe de munca pentru care a fost angajat şi care îi place. Altfel atât angajatul, cât şi angajatorul vor fi nemulţumiţi; rezultatele nu vor fi cele aşteptate şi angajatorul se va găsi în situaţia iniţialǎ: căutarea unui nou angajat, organizarea de instructaj, alte cheltuieli.

Entuziasm – Angajatul trebuie sǎ primească periodic atribuţii mai complicate pentru care este nevoie de mai multǎ responsabilitate şi pricepere. Altfel, oricât de plăcutǎ este munca, aceasta poate deveni plictisitoare ceea ce va conduce la o eficienţǎ scăzuta a angajatului.

Cantitate de muncǎ adecvatǎ - Cantitatea de muncǎ nu trebuie sǎ depăşească posibilităţile angajatului. Altfel angajatul va fi suprasolicitat atât fizic, cât şi psihic ceea ce va conduce la o eficienţǎ scăzuta a muncii.

Relaţiile dintre membrii personalului - Eficienţa angajatului depinde în mare măsura de relaţiile dintre membrii personalului şi de relaţia angajator-angajat. Când relaţia angajat-angajator se bazează pe fricǎ şi nu pe respect, când angajaţii se ponegresc unul pe celǎlalt în secret, când existǎ concurenţǎ neloialǎ între colegi, atunci relaţiile de la locul de muncǎ se transformǎ într-un război reciproc, energia irosindu-se pe divergenţe şi nu pe muncǎ.

M9-RO.9.2 Violenţa şi hărţuiala

Potrivit rezultatelor studiilor efectuate în Uniunea Europeanǎ, 4% dintre angajaţi au trecut prin experienţe violente la locul de muncǎ. Violenţa este mai frecventǎ în cadrul companiilor a căror activitate este legatǎ de lucrurile de valoare (bănci, farmacii). Totuşi, de curând s-a observat o tendinţǎ a violenţei de a se manifesta şi în alte tipuri de întreprinderi, mai ales în domeniul serviciilor (doctori, asistente, profesori, angajaţi ai restaurantelor şi barurilor, etc.)

În timpul evaluării acestui factor de risc profesional trebuie luate în considerare următoarele:

Dacǎ angajaţii au parte de violenţǎ externǎ la locul de muncǎ.

52

Prin violenţa externǎ la locul de muncǎ se înţelege jignirea, ameninţarea, agresiunea fizicǎ şi psihicǎ îndreptatǎ spre angajat de către persoane care nu lucrează în aceasta. Violenţa poate fi de naturǎ rasistǎ sau sexualǎ.

Dacǎ angajatul lucrează cu bani sau alte obiecte de valoare

Dacǎ angajatul lucrează singur

Dacǎ securitatea angajaţilor şi a clienţilor este asiguratǎ, dacǎ existǎ personal de pazǎ

Dacǎ angajatul intrǎ în contact cu clienţi cu potenţial agresiv din cauza intoxicării cu alcool sau droguri

Dacǎ existǎ un număr suficient de angajaţi pentru servirea clienţilor

Dacǎ existǎ un număr suficient de angajaţi pentru celelalte departamente ale companiei.

În fiecare caz, izbucnirile de violenţǎ au un caracter individual, depinzând de circumstanţele care conduc la apariţia acesteia, cât şi de caracterul uman. Rezultatul violenţei se manifestǎ prin:

Motivaţie şi satisfacţie reduse

Stres

Leziuni fizice şi sociologice rezultate din apariţia diferitelor temeri şi fobii

Absenteism crescut

Deteriorarea relaţiilor de lucru

Probleme la angajare.

Factori de prevenire pentru reducerea riscului de violenţǎ:

Atmosfera de la locul de muncǎ

Organizarea muncii

Pregătirea şi instruirea angajaţilor.

Prevenirea violenţei se realizează în douǎ etape:

1. căutarea evitării actelor de violenţǎ sau reducerea lor ca număr

2. acordarea ajutorului şi îndrumării necesare unei persoane victimǎ a unui act de violenţǎ.

53

M9-RO.9.3 – Stresul la locul de muncǎ

Stresul (##17##) la locul de muncǎ este pe locul doi între cele mai frecvente probleme de sănătate legate de locul de muncǎ. Posibile cauze ale stresului la locul de muncǎ:

Factori psihologici (organizarea şi administrarea muncii, cum ar fi cerinţe mari şi un control insuficient al atribuţiilor, o cantitate de muncǎ prea mare, termeni limitǎ, violenţa şi intimidarea la locul de muncǎ)

Factori de naturǎ fizicǎ (condiţii necorespunzătoare în mediul de lucru, cum ar fi căldura, frigul, zgomotul, uneltele folosite, etc.)

Pentru evaluarea acestui factor de risc trebuie luate în considerare următoarele:

Dacǎ angajaţii lucrează într-un mediu corespunzător

Dacǎ uneltele folosite sunt într-o stare bunǎ şi pot fi folosite cu uşurinţǎ

Dacǎ munca este bine organizatǎ, de exemplu dacǎ existǎ un număr suficient de angajaţi pentru servirea clienţilor

Dacǎ pauzele sunt organizate corespunzător: dacǎ angajaţii au destul timp pentru a se odihni şi a servi masa

Dacǎ existǎ o servire rapidǎ şi exactǎ a clienţilor

Dacǎ existǎ posibilitatea apariţiei unor conflicte cu clienţii din cauza servirii întârziate sau necorespunzătoare

Dacǎ munca efectuatǎ de angajaţi corespunde calificărilor şi capacităţii acestora

Dacǎ angajaţii sunt pregătiţi şi instruiţi suficient pentru munca încredinţatǎ.

Indiferent de condiţiile ce favorizează stresul, reacţiile organismului uman sunt aceleaşi:

Înteţirea respiraţiei

Lipsǎ de oxigen

Creştere sau dereglare a ritmului cardiac

Transpiraţie abundentǎ

Spasme stomacale.

În timp, stresul poate cauza următoarele afecţiuni psihice:

Stări psihice schimbătoare şi depresie

54

Memorie ineficientǎ

Lipsǎ de concentrare.

Stresul la locul de muncǎ poate cauza depresie, nelinişte, nervozitate, obosealǎ şi afecţiuni ale inimii. Astfel se poate ajunge la o eficienţǎ scăzuta, precum şi la creativitate şi competitivitate reduse.

Mǎsurile de protecţie pentru reducerea riscului de violenţǎ sunt:

Îmbunătăţirea atmosferei de la locul de muncǎ

Organizarea muncii

Informarea şi instruirea angajatului.

M9-RO.9.4 Organizarea muncii şi a timpului liber

Pentru organizarea muncii şi timpului liber trebuie luatǎ în vedere respectarea directivei 2003/88/EB din 4 noiembrie 2003 ce se ocupǎ de anumite aspecte ale organizării timpului de lucru.

Principalele aspecte ce trebuie avute în vederea realizării de programe de lucru sunt:

Fiecare angajat are dreptul la o perioadǎ de odihnǎ zilnicǎ de 11 ore consecutive la fiecare perioadǎ de 24 de ore

La fiecare perioadǎ de 7 zile fiecare angajat este îndreptăţit la o perioadǎ de odihnǎ minimǎ de 24 de ore pe lângă cele 11 ore zilnice de odihnǎ

Atunci când ziua de lucru este mai lungǎ de 6 ore, fiecare angajat este îndreptăţit la o pauzǎ

Durata medie de lucru pentru fiecare perioadǎ de 7 zile, inclusiv ore suplimentare, nu trebuie sǎ depăşească 48 de ore

Fiecare angajat are dreptul la un concediu plătit anual de 4 săptămâni care nu poate fi înlocuit cu platǎ în bani cu excepţia cazului în care contractul de muncǎ încetează

Orele de lucru obişnuite pentru angajaţii din turele de noapte nu trebuie sǎ depăşească media de 8 ore pe zi într-o perioadǎ de 24 de ore.

55

M9-RO.9.5 Condiţii de lucru pentru femeile gravide şi pentru cele lǎuze

Pentru evaluarea riscurilor la locul de muncǎ, trebuie acordatǎ o atenţie deosebitǎ locurilor în care lucrează femeile gravide şi tinerele mame.

Dacǎ existǎ posibilitatea ca munca sǎ dăuneze unei viitoare mame sau copilului ei, trebuie luate toate mǎsurile posibile pentru eliminarea riscurilor.

Dacǎ aceşti factori dăunători nu pot fi eliminaţi, angajatorul este obligat sǎ amelioreze condiţiile de muncǎ pentru ca femeia gravidǎ sǎ nu sufere de pe urma acestor factori.

Dacǎ factorii de risc nu dispar după îmbunătăţirea condiţiilor de muncǎ, femeia trebuie mutatǎ pe alt post în cadrul aceleiaşi firme având acelaşi salariu.

Dacǎ nu este posibilǎ mutarea femeii gravide pe un alt post (loc de muncǎ), în care sănătatea ei şi a copilului sǎ nu fie afectate, aceasta este îndreptăţita la un concediu prenatal, perioadǎ în care va primi salariu mediu pe economie.

Nu existǎ pericole specifice lucrului în schimbul de noapte. Totuşi, dacǎ femeia nu este de acord sǎ lucreze în acest fel, dovedind printr-un certificat cǎ astfel sănătatea îi este pusǎ în pericol, trebuie sǎ beneficieze de muncǎ în schimbul de zi. Dacǎ din motive reale nu este posibilǎ înlocuirea schimbului de noapte cu schimbul de zi, angajatul are dreptul la concediu până la începerea concediului prenatal sau a celui postnatal, până când copilul împlineşte un an. La începutul concediului prenatal angajatul trebuie sǎ primească salariu mediu pe economie.

Cei mai întâlniţi factori de risc care pot afecta sănătatea unei mame tinere sau a unei femei gravide şi/sau sănătatea copilului ei sunt:

Activităţi ce necesitǎ aplecarea sau ridicarea

Temperatura înaltǎ de la locul de muncǎ, lipsa lichidelor, oboseala cauzatǎ de un regim de temperaturǎ necorespunzător

Munca în picioare, volum de lucru mare

Hipertensiune cauzatǎ de diferite situaţii stresante

Greţuri cauzate de începerea lucrului dimineaţa

Greţuri cauzate de diferite mirosuri

Posibilitatea de a aluneca, mai ales în ultima perioadǎ a sarcinii.

Pentru prevenirea factorilor mai sus menţionaţi trebuie implementate următoarele mǎsuri:

56

Munca efectuatǎ de către femeie nu trebuie să necesite eforturi fizice mari. Aceasta trebuie sǎ beneficieze de atribuţiuni uşoare la locul de muncǎ

Trebuie sǎ beneficieze de pauze şi de posibilitatea de a bea lichide

Trebuie sǎ beneficieze de pauze scurte pentru a sta jos şi a se odihni

Trebuie sǎ beneficieze de un program de lucru flexibil precum şi de un loc de muncǎ adecvat

Trebuie folositǎ încălţăminte corespunzătoare, iar lichidele vărsate trebuiesc curăţate imediat.

M9-RO.9.6 Personalul angajat temporar sau pe bazǎ de contract sezonier

În domeniul hotelier sau al restaurantelor angajaţii lucrează de multe ori pe bazǎ de contract temporar sau sezonier.

Din cauza incompetenţei şi a lipsei de instruire aceşti angajaţi sunt expuşi unui risc crescut.

Principala condiţie care asigurǎ siguranţa şi sănătatea angajaţilor pe bazǎ de contract temporar este ca aceştia sǎ beneficieze de acelaşi instructaj ca cei angajaţi permanent.


După analiza informaţiilor de mai sus, denumiţi factorii de risc psihologic la care sunt expuşi angajaţii din hoteluri şi restaurante.

Încercaţi sǎ enumeraţi mǎsurile de prevenire pentru eliminarea sau minimalizarea acestor riscuri.

Completaţi tabelul de mai jos folosind modelul. Vǎ puteţi verifica astfel cunoştinţele:

Factori de risc psihologic Angajat Rău cauzat


Activitate/ sursǎ

Descrierea pericolului

57

M9-RO.10. FORMULARE DE EVALUARE A RISCULUI

Pericol Cine este afectat Rău cauzat Mǎsuri de protecţie necesare

Sursǎ Descrierea pericolului

Factori de risc de naturǎ mecanicǎUnelte de tǎiere mecanice şi manuale (maşinǎ de tocat, maşini de tăiat, cuţite,frigări, cârlige,

unelte de desfăcut conserve, etc.), obiecte ascuţite (conserve, margini ascuţite,vase de sticlǎ).

Efecte mecanice asupra corpului uman

Personalul de bucătărie şi de servire, personalul de curăţenie.

- Tăieturi, -Răni.

- Nu deschideţi niciodată capacul maşinii în timpul funcţionǎrii acesteia;- Nu atingeţi sistemele de blocare şi de siguranţǎ; - Nu introduceţi nimic în recipient în timpul funcţionǎrii maşinii;- Nu apăsaţi ingredientele cu mâna;- Nu supraîncărcaţi maşina;- Verificaţi siguranţele periodic;- Opriţi alimentarea cu energie electricǎ în timp ce efectuaţi reparaţii la maşinǎ;- Opriţi alimentarea cu energie electricǎ în timp ce curăţaţi maşina;- Manevraţi cu atenţie toate obiectele ascuţite (cuţite şi discuri de tǎiere, benzi, rǎzǎtoare, frigări); - Depozitaţi toate uneltele şi instrumentele în locuri desemnate;- Montaţi suporturi corespunzătoare pentru cuţite;- Depozitaţi sticla şi cutiile de conserve în recipiente separate;- Dacǎ este posibil, utilizaţi echipament de protecţie (şorţuri de protecţie, mănuşi speciale rezistente la tǎiere.

59

Echipament mobil şi piese în mişcare scăpate de sub control

Cădere şi balans, răsucire şi alunecare, cădere, desprindere, întindere şi împrăştiere.

Personalul de bucătărie şi cel de servire

Traumatisme, sfâşieri şi jupuiri -Poziţia maşinilor şi a echipamentului trebuie sǎ fie stabilǎ;-Materialele trebuie încărcate şi descărcate corespunzător;-Forma, dimensiunile şi capacitatea rafturilor trebuie ajustatǎ în funcţie de obiectele depozitate pe ele;-Se vor utiliza margini de protecţie pentru a nu permite căderea obiectelor aflate la înălţime;-Angajaţii vor fi instruiţi asupra procedurilor corecte de încărcare-descărcare.

Absenţa balustradelor, scări abrupte, scări defectuoase şi instabile

Alunecări, împiedicări şi căderi

Personalul de bucătărie şi de servire

- Ligamente încordate ale

braţelor şi picioarelor;

- Tendoane rupte;

-Oase fracturate;

-Combinaţii neaşteptate de

leziuni, de exemplu picior rupt şi

mânǎ arsǎ;

-Moarte.

- Organizarea corespunzătoare a locului de

muncǎ;

- Coridoarele trebuie iluminate corespunzător,

fǎrǎ obstacole, firele şi cablurile electrice trebuie

fixate conform cerinţelor;

- Scurgerile trebuie curăţate imediat folosind

substanţe corespunzătoare (detergenţii chimici pot

fi utilizaţi în funcţie de natura lichidului vărsat);

- Balustradele, mânerele şi alte mijloace de susţinere vor fi amplasate în locuri incomode- Treptele trebuie acoperite cu material

antiderapant, dotate cu balustrade, iluminate

corespunzător; nu trebuie sǎ fie prea abrupte;

- Situaţia podelei trebuie inspectatǎ periodic.

60

Factori de risc fizicCondiţii de microclimat Mediu de lucru neadecvat:

- Temperatura;- Curent de aer;- Ventilaţie insuficientǎ;- Umiditate;-Echipament care emite căldura;-Echipament necorespunzător.

Angajaţii din bucătărie

-Obosealǎ;- Lipsa de oxigen poate cauza somnolenţǎ, ceea ce duce la scăderea atenţiei, greşeli şi accidente;- Probleme cardiace;- Pierderea de lichide ceea ce poate duce la leşin.

- Asigurarea unui regim normal de temperaturǎ în zona de lucru;- Instalarea de sisteme de ventilaţie deasupra echipamentelor care emit căldura pentru asigurarea volumului de aer proaspăt;- Asigurarea unui echipament de lucru adecvat;- Asigurarea protecţiei împotriva luminii directe a soarelui; - Dotarea cu dozatoare de apǎ rece; - Asigurarea de condiţii de odihnǎ pentru angajaţi în timpul pauzelor- Informarea angajaţilor noi, în special a celor tineri în legătura cu problemele de sănătate cauzate de căldura, precum şi cu mǎsurile de prevenire şi de prim ajutor.

Corpuri de iluminat murdare;Orbire;Umbre;Luminǎ intermitentǎ;Absenţa iluminării de urgenţǎ.

Luminǎ insuficientǎ Toţi angajaţii Diferite tipuri de traume: împiedicare, cădere, lovire etc.

- Corpurile de iluminat trebuie sǎ corespundǎ cerinţelor în vigoare;- Înlocuirea oportunǎ a becurilor şi tuburilor de neon sparte sau defectuoase;- Curăţarea periodicǎ a corpurilor de iluminat;- Întreţinerea periodicǎ a sistemului de iluminare de urgenţǎ.

Suprafeţe încinse (tăvi de copt, oale, plǎci, etc.), lichide fierbinţi (grăsime fierbinte, apǎ fiartǎ, mâncare fierbinte), abur încins

Contactul cu materiale fierbinţi

Angajaţii din bucătărie, barmanii, ospătarii.

Arsuri de diferite grade - Conformitatea cu regulile de protecţie a muncii;

- Utilizarea mânerelor, suporturilor şi a materialelor rezistente la căldura;

- Utilizarea vaselor şi a tigăilor de marine corespunzătoare;

61

- Utilizarea de capace la fierbere pentru a evita răsfierberea;

- Utilizarea mănuşilor de protecţie şi a suporturilor pentru vase;

- Utilizarea de şorţuri şi încălţăminte rezistente la căldura;

- Utilizarea de echipament de protecţie;- Instructajul periodic al angajaţilor asupra protecţiei muncii şi primului ajutor în eventualitatea unui accident;

- Poziţionarea vaselor cu mâncare fierbinte în mijlocul tăvii;

- Evitaţi umplerea până la refuz a ceştilor de cafea şi ceai precum şi a farfuriilor cu supǎ;

- Avertizarea clienţilor, în special a copiilor, dacǎ mâncarea este fierbinte;

- Întotdeauna folosiţi o cârpǎ uscatǎ deoarece o cârpǎ umedǎ este o mai bunǎ conductoare de căldura.

Muzica la volum mare; echipament zgomotos (maşini de spălat vase, malaxoare, maşini de tocat carne, etc).

Zgomot Ospătari, barmani, personal din bucătărie

-Obosealǎ, - Pierderea auzului;-Respiraţie şi puls neregulate;- Creştere a tensiunii arteriale;- Atenţie diminuatǎ;- Reacţii întârziate.

- Utilizaţi materiale izolatoare fonic;- Amplasaţi în mod corespunzător boxele şi reglaţi direcţia acestora; - Instalarea de sisteme de limitare automate pentru muzicǎ; - Dacǎ este posibilǎ, amplasarea echipamentului zgomotos în locuri separate;- Schimbarea pieselor uzate ale echipamentului cu unele noi pentru evitarea zgomotului inutil;- La achiziţionarea de echipament nou, trebuie acordatǎ atenţie la caracterul zgomotos al acestuia; - Amplasarea de zone liniştite, unde angajaţii se

62

pot odihni.Factori de risc chimic

Diferite feluri de detergenţi, odorizante, înălbitori, detergenţi pentru rufe

- Evaporarea substanţelor chimice;-Toxicitatea;- Pătrunderea în organismul uman

Personalul ajutător din bucătărie, cameristele, personalul de curăţenie

- Rinitǎ acutǎ- Tuse- Senzaţie de sufocare, spasme bronhice- Înlăcrimarea ochilor- Ochi iritaţi, ochi roşii- Uscarea pielii, crăparea pielii, iritarea şi/sau înroşirea pielii- Diferite erupţii.

- Citiţi şi respectaţi instrucţiunile de pe prospect; -Obţineţi informaţii în legătura cu substanţele chimice şi îmbrăcămintea de protecţie;- Asiguraţi-vǎ cǎ ştiţi sǎ acordaţi primul ajutor în cazul în care produsele chimice pătrund în cǎile respiratorii, în membrana mucoasǎ sau în piele; - Niciodată nu depozitaţi substanţe chimice în recipiente proiectate în alte scopuri (sticle pentru băuturi);- Niciodată nu depozitaţi substanţe chimice în recipiente ne-etichetate; - Nu amestecaţi substanţele chimice;- Informaţi autorităţile în legătura cu avarierea echipamentului, scurgerea de produse chimice sau a containerelor avariate; - Întotdeauna respectaţi regulile;- Învăţaţi sǎ lucraţi în siguranţǎ la locul de muncǎ;- Dacǎ observaţi nereguli, informaţi administratorul;-Utilizaţi numai produse aprobate şi certificate de către instituţiile de control a substanţelor chimice.

63

Ulei în fierbere - Evaporarea substanţelor periculoase.

Personalul din bucătărie

- Tuse-Senzaţia de sufocare, spasme bronşice- Lăcrimarea ochilor- Ochi iritaţi, ochi roşii.

- Ventilaţie corespunzătoare- Ventilaţie mecanicǎ în toate zonele în care existǎ fum şi vapori de ulei deasupra grătarelor, a cuptoarelor, a tigăilor; - Întreţinerea periodicǎ a paravanelor şi filtrelor de la sistemele de aerisire pentru asigurarea unei funcţionǎri eficiente a sistemului de ventilaţie;- Uleiul trebuie încălzit numai atunci când este necesar, nu în mod constant;- Uleiul trebuie înlocuit şi verificat periodic.

Fum de ţigarǎ -Mediu poluat cu fum Administratori, Barmani, Personalul de servire

- Creşte starea de obosealǎ;- Înrăutăţeşte starea fizicǎ;- Reduce eficienţa muncii;- Iritǎ membrana mucoasei ochilor şi a căilor respiratorii la persoanele sensibile sau bolnave;-Pot cauza migrene, bronşitǎ, astm, crize de anghinǎ pectoralǎ;-Favorizează apariţia alergiilor.

- Ventilaţia mecanicǎ;- Interzicerea fumatului.

Factori de risc biologic- Substanţele naturale sau organice: (de ex. pământ, lut, substanţe vegetale);- Substanţe de origine animalǎ (pui, porc, vitǎ, ouǎ etc.);- Mâncare ;- Praf de origine

- Microorganisme (bacterii, viruşi, paraziţi, ciuperci, etc.);- Substanţe de origine biologicǎ- Compuşii naturali ai organismelor (aminoacizii, vitaminele, proteinele etc.)

Angajaţii din bucătărie

- Infecţii cauzate de paraziţi, viruşi sau bacterii, gastro-enterite cauzate de infecţii sau viruşi, hepatita A, Roto virus etc.;- Alergii provocate de mucegai sau de praful de naturǎ organicǎ ( praful de fǎinǎ, particule de enzime etc.;-Otrăvirea sau intoxicarea, (intoxicarea cu salmonela, o afecţiune

- Respectarea regulilor de igienǎ; - Respectarea regulilor de depozitare a deşeurilor şi a materialelor industriale;-Respectarea regulile privitoare la curăţenie, spălare, dezinfectare.

64

organicǎ ( fǎinǎ);- Lichide reziduale;- Sânge sau alte fluide organice (lichidul provenit de la carnea îngheţatǎ).

transmisǎ prin mâncare cauzatǎ de o procesare termicǎ insuficientǎ a produselor alimentare sau de contactul cu produse gătite sau crude).

Factori de risc de naturǎ electricǎ

Echipamentul electric instalat într-o anume zonǎ de lucru (cuptoare electrice, grătare, sobe)

Echipament electric portabil:- copiator; -fax; -calculator ;-imprimantǎ; etc;-maşinǎ de tăiat

legume;

-filtru de cafea;

-blender de cocktail,

-maşina de spălat vase,

etc.

Dispozitive folosite în interiorul hotelului

- Contactul direct cu

un conductor electric sau cu o

piesǎ metalicǎ aflatǎ sub

tensiune;

- Întreţinerea

echipamentului electric nu

este efectuatǎ periodic;

- Angajaţii care

lucrează cu echipament

electric fǎrǎ a beneficia de

instructaj;

- Echipamentul

electric nu respectǎ

instrucţiunile de folosire;

- Echipamentul electric, cabluri, întrerupătoare, prize este defect sau nu

Bucătari şefi, bucătari

Personalul din administraţie

Bucătari şefi, bucătari, barmani, ospătari, angajaţii din bucătărie

Clienţi, personalul de curăţenie

- Arsuri de diferite grade

- Metalizarea pielii

- Cicatrice

- Inflamarea membranei

ochilor

- Afecţiuni ale aparatului

respirator

- Afecţiuni ale vaselor

sangvine

- Fibrilaţie ventricularǎ

- Pierderea cunoştinţei

- Moartea.

- Instalaţi sisteme de protecţie pentru

contactul direct şi indirect cu obiecte aflate sub

tensiune.

- Inspectaţi periodic condiţia tehnicǎ a

echipamentului electric în vederea respectării

normelor legale şi a instrucţiunilor producătorului.

- Asiguraţi-vǎ cǎ echipamentul electric

este întreţinut periodic şi reparat numai de către

specialişti calificaţi.

- Folosiţi echipament testat şi

corespunzător.

- Asiguraţi-vǎ că echipamentul electric

este conectat la reţeaua electricǎ de către personal

calificat. Verificaţi tipul de conexiune care se

potriveşte echipamentului dumneavoastră.

- Asiguraţi-vǎ cǎ echipamentul este folosit

65

(dipozitiv de curăţare a podelelor; aspiratoare; uscătoare de păr; fiare de călcat; televizoare, lămpi, etc.

funcţionează corespunzător. respectând normele în vigoare - Organizaţi cursuri de pregătire şi instruire a angajaţilor. - Asiguraţi-vǎ cǎ echipamentul este folosit conform instrucţiunilor.- Marcaţi zonele periculoase.

Factori de risc de incendiu şi explozieGrăsimea încinsăAcumulările de ulei din conductele de aerisire, Foc deschis (lumânări, lămpi cu ulei, etc.)Echipament pentru afumat.

- Grăsimea încinsǎ care se poate aprinde;- Acumulările de ulei din conductele de aerisire;- Afumarea alimentelor în locuri necorespunzătoare, echipament supraîncălzit; -Materiale inflamabile folosite la decoraţiuni sau nerespectarea regulilor de siguranţǎ la exploatarea aparaturii electrice poate cauza incendii.

Personalul de la restaurant şi cel din bucătărie.

- Arsuri de diferite grade;- Intoxicarea cu fum; - Pagube materiale;- Posibile pierderi de vieţi omeneşti.

- Mijloace care cresc rezistenţa construcţiilor la incendiu (paravane şi panouri rezistente la foc, etc.);- Mijloace pentru reducerea gradului de inflamabilitate al materialelor;- Sisteme pentru detectarea incendiilor;- Sisteme pentru combaterea incendiilor; - Mijloace de bazǎ pentru combaterea incendiilor; - Planuri de urgenţǎ în caz de incendiu;- Cǎi de evacuare sigure, descuiate şi fǎrǎ obstacole;- Semne pentru indicarea ieşirilor de evacuare.

Utilaje pe bazǎ de gaz. Exploziile pot avea loc în cazul unei scurgeri de gaz.

Personalul de la restaurant şi cel din bucătărie.

- Arsuri de diferite grade;- Intoxicarea cu fum; - Răniri; - Pagube materiale;- Posibile pierderi de vieţi omeneşti.

- Verificarea şi controlul periodic al instalaţiei de gaz pentru descoperirea eventualelor scurgeri;- Instalarea şi aprobarea echipamentului trebuie efectuatǎ de către specialişti;- Întreţinerea periodicǎ a echipamentului în exploatare şi înlocuirea oportunǎ a pieselor;- Un sistem de ventilaţie eficient;- Instruirea iniţialǎ şi periodică a angajaţilor, precum şi pregătirea lor practicǎ;- Plan de urgenţǎ.

Factori de risc ergonomicLucrul în poziţia ‘stând Lucrul în poziţia ‘stând în Bucătari, ospătari, - Picioare umflate; - Posibilitatea de a schimba poziţia de lucru din

66

în picioare’ picioare’ în mod obişnuit barmani, spălători de vase, recepţioneri

- Senzaţie de îngreunare a picioarelor, probleme de circulaţie în zona picioarelor;- Varice, inflamări dese ale picioarelor;- Microtraume în zone şoldurilor, genunchilor şi a coloanei vertebrale;- Afecţiunile reumatice pot apărea de-a lungul unei perioade mari de timp;- Dureri de spate.

când în când- Posibilitatea de a avea destul spaţiu de mişcare la locul de muncǎ (bucătar, recepţioner) -Sǎ aibă echipamentul şi mijloacele necesare la îndemânǎ, pentru a avea acces la ele fǎrǎ sǎ se întoarcă sau sǎ se aplece- Dacǎ masa ce constituie zona de lucru are înălţimea necesarǎ şi corespunzătoare tipului de muncǎ - Dacǎ se lucrează în picioare pe toatǎ durata schimbului, trebuie prevăzut un suport pentru picioare corespunzător pentru a permite schimbarea poziţiei de lucru din când în când- Organizarea muncii într-o aşa manierǎ încât angajatul sǎ se poată odihnii în timpul schimbului.

Ridicarea de greutăţi (vase, farfurii cu mâncare, cutii cu sticle, etc)

- Greutăţile pot fi prinse necorespunzător, pot fi prea grele sau mişcări exagerate de aplecare sau întoarcere.

Angajaţii din bucătărie sau restaurant, ospătarii, barmanii.

- Luxaţii ale ligamentelor şi tendoanelor;-Fracturi;-Hernii sau dislocări ale coloanei vertebrale etc.

- Greutăţile mari trebuie cǎrate de doi sau mai mulţi oameni;- Dacǎ este posibil, greutăţile trebuie împinse, trase sau rostogolite (butoaie cu bere);- Dacă este posibil, ar trebui utilizate cărucioare pentru alimente şi farfurii cu mâncare;- Greutăţile mari trebuie ţinute la nivelul şoldului;- Oalele pline nu trebuie ridicate;- Lucrurile grele trebuie depozitate pe rafturi mai joase pentru a fi mai uşor de ridicat;- În timpul orelor de lucru sunt necesare pauze;- Munca solicitantǎ trebuie alternatǎ cu o muncǎ mai puţin solicitantǎ;- La selectarea personalului, trebuie avut în vedere ca volumul de muncǎ sǎ nu depăşească puterea de muncǎ a angajatului;

67

- Angajaţii trebuie instruiţi sǎ ridice greutăţile în mod corect şi sigur.

Lucrul într-o poziţie incomodǎ

Mişcări repetitive ale mâinilor şi încheieturilor, poziţie incomodǎ a corpului

Spălători de vase, ospătari, bucătari

- Obosealǎ, - Dureri musculare;- Senzaţie de disconfort, pericol de rănire şi accidente.

- Reorganizarea muncii în aşa fel încât munca monotonǎ sǎ fie realizatǎ folosind echipamentul necesar;- În procesul de pregătire a mâncării trebuie utilizate instrumente bine ascuţite pentru a necesita cât mai puţin efort fizic;- Trebuie utilizate instrumente cu mânere ergonomice confortabile ;- Echipamentul din bucătărie trebuie sǎ fie mobil pentru a fi posibilǎ reducerea numărului de acţiuni de ridicare, care necesitǎ efort, întoarcere, înclinare şi aplecare.

Factori de risc psihologicViolenţa şi hărţuirea Jignirile, ameninţările,

agresiunile fizice şi psihologice

Întreg personalul din hoteluri şi restaurante

- Satisfacţie şi motivaţie reduse la locul de muncǎ;- Stres;- Daune fizice şi sociologice care au ca rezultat apariţia diferitelor fobii şi temeri;- Absenteism crescut;- Relaţii de muncǎ deteriorate;- Probleme la angajare.

Factori preventivi pentru reducerea pericolului de violenţǎ:

Atmosfera de la locul de muncǎ Organizarea muncii Pregătirea şi instructajul

angajaţilor

Stresul la locul de muncǎ

-Factori psihologici (organizarea şi administrarea muncii, de ex. cerinţele mari de la locul de muncǎ şi controlul insuficient al volumului de muncǎ, volum

Întreg personalul din hoteluri şi restaurante

- Depresie;- Anxietate; - Nervozitate; - Obosealǎ şi boli cardiace. - Aceasta are drept rezultat scăderea eficienţei angajaţilor, a creativităţii şi

- Angajaţii trebuie informaţi în timp util despre schimbările din organizarea lucrului;- Respectaţi programul schimburilor şi zilelor libere;- Organizaţi corespunzător munca în aşa fel încât numărul de angajaţi de pe turǎ sǎ fie pe măsura

68

de muncǎ prea mare, termeni limitǎ, intimidarea şi violenţa la locul de muncǎ);- Factori de naturǎ fizicǎ (condiţii neprielnice în atmosfera de lucru, cum ar fi: căldura, frigul, zgomotul, instrumentele, etc.).

competitivităţii. fluxului de clienţi;- Distribuiţi în mod corect angajaţilor turele mai puţin preferate;- Sǎ aveţi un număr de angajaţi de rezervǎ pentru perioadele de vacanţǎ, zilele de sărbătoare, zile aglomerate sau cazuri de îmbolnăviri; - Acordaţi angajaţilor ocazia de a se implica în planificarea orelor de lucru;- Coordonaţi domeniile de activitate;- Distribuiţi zonele de lucru în mod corespunzător.

69

INTRODUCTION · Web viewINTRODUCERE (scurtǎ descriere a cursului) M9-RO.1.TIPUL DE ACTIVITǍŢI...

Documents

Transcript of INTRODUCTION · Web viewINTRODUCERE (scurtǎ descriere a cursului) M9-RO.1.TIPUL DE ACTIVITǍŢI...