Romanian Geopolitics

R.edMva! The role of Sociology

GEOPOLITICA ROMANEASCA REDIVIVA!

BSEU

HOlUb SOGrOLOGIEI VlADIMIR TREBICI

SiDce £989, an im,-ta»t lfi'Ol!J! oL.&•manian

Sot::iiJlogil;ill baye B1Brtm up tlmir intr.i'cs'J, in

l!fMP<Jiffit2 bj' ~DUt ~at/ by ~g

papen OD tb.ill tmb_ied.

This artide refers, till the t»JC b:mtf. tQ tim tp>ldcn

period oF fltmuminn GeCipalitiCB ()936-JJUI..)

rrbcn ~.Ja:,own Mei~, polf@p/w's

IUJI} IBCWJ.wnilllti pul.JJJsheff gnuii. saientitiD war& 011

GctJpDlUit:s nJHI, <m tJrec o4her Jtand, lo tJte_ :pro1illl1t

CODJ:rib~ of&numis:p Koclolo{Psts 11Dd

~· It 401pbufs<:~~ · Ule Cba.nps in tbe

gooptJIUirvl c:QUtcltt fur RommziD(~

mtegntion, tbc 8J111CliNUJ&O of ~re.glops

in the &m.a.aiJm D~bDtNJ. D o>W

poliiJual trsat,W lllld tho 1sc1c or interest- ar

&rmaninn biRioritJDg, ecoaomiats, et:I)IDgif.lfJJ,

¢t/.rcr>Jiwilts .wJ political tn:iolJiiiiU, in po>politics.

P cincre Sell1Jie1e JX)Z] live ap!lrute dopA 1989 in istoria oulturii romane{lti suntcele «'! ~e ref.crli Ia recuperarea unci indelungate pc:rionde de

frusll;are ~~ igoomre a ~fiintelOf sociale, care au cunqsc~t cen mai sistetnatlcfi. i~iwre de ideologi.uu-e Ei politizare. Au fost repuse l'rt circuJarie ope(ete onor (:1ninentf oameni de $ti in~A care au ilnsttat - Jlrlnlre al!ele - lstoria, economia politid., sociologia, psihologia socialA, dl!ltlogr.dla $i ~t:agrnfia. A niven;!lrile ~i comemo­cao1e onor asementlll person all~, edfi!Jre<~ $1 ~"Cediturea operelor arestora - cete mai mull:e sob egida Acade'miei Romine- redivfva ~~ ea, dup_A 1990 - ate:>tA aceste eforturi care, evident, ~ cer contlllualc: cu oesl'llbita perseverent~ . Aula Academiei Romine a fosr marwa onOJ" evoc:;lri: Sabin Manuila, ~nton Golopelltia. Ttiilan 1-f=.ni,. ViclOJ" SIAvescu, N. ~rgcsco.-.Roegert, loo RMucan, LN. Angclesco. Ion Conca, Con.~tnntin Brlltescu - eqtiru>:nll sodologi, g.eografi ~- tconomi~ti . Cei ~e as!Azi nfla cu uimire c<~ntributii impo'rtante ale a<.-estor ioain ln$1. Se reinnRadll firuJ tnidi\iei, se incearr;.1 reintr:u:e<t in normalitate.

tn acesn cadru ne vom referi In geopoUtica romfuleasca, d6me111u care a cunll$CUI. 1n perioada 1936-1~. perloada de maxima. 1nfforire, retuat nsra~~ cu encrglc de o pleiacl! de sociol.ogi, 'in <:011di~ii noj, in c;nre problemele suni mull diferite de cele din perioada 1!)36-1944. Cll metodologii $i tehnici mnlt perfectionate fall! de trecm.

R£1/ISTA DE Ct;RCETAI!I SOCI AL~ . 2 /1 U 7 133 V.TREBICI

ESEU

Daca gcopolitica a fost prczenlll tot timpul m preoouparile istorlcil01: romini • Gheorghe I. Brnt.ionu flee~~ compa:raria cu domnul Jourdain, eroul lui Moliere , care f~cea pro7A f.lrA Sll $tie de ace,~! lucru • in sdumb, noile cOmlitil gtOpcllilice din perioada intettelica. ca si contac'tlll cu ~ala germanl (Fr. Ratul. R. .K"Jellen, Karl Haushofer) au f()!;t premisele care uu avot ca n:zultat oonslituirea unci adevlltam ~oli rorn.lnqti de gcopolitlca-, cum se poate vedetl 6'l din ed ilureu revi stel "Oeopolitica ·si Gcoistorln". apllrulll in anii 1941-1944. Semniflcativ este faptul d din comiretul de directie aJ pnhlica<iei fllce.1u parte: Gbcoq;be I 811ltmno {tstor:ic), dr. Sabin Manuila (igienist, dcmognf' fi mtistician), Mitcu Vuleanescu {SOCtolog $i eoQOOJIJist).Ion Conea (geograf. ~c $i sociolog ). Anroo Golopcnpa (sociolog, demograf ~~ statlsticllln). !!see - ca Sll spunern ~a - un ~t~ntion nl ~tiintelor care sunr obligate sl se tnr!lneasca tn cimpul geopoliticii • $tiinld. prin excclentJI, intenlisciplinara. Momenrol acesta se cere examinat mai atenL

Dad originca geopotiticii ger­mlllle este Jegalll de numele lui Friedricb Ratzel - printre ultcle pl\rintcle aruropogco­grafiei si al geognfiei politico • $i a]

~uedezu.lni Rudolf Kjcllen, profesor de "tcoria statului" ("Sraatslchtc"), !n schimb evolu1ia ulterioarl a IIICCsteia a implicat istorici ~~ politologi (K. Haushofer) $i,

baodnteles. oameru poltllct. Dintre toate $tilnll!le socialc, gcopohtica (caractCtUl ei del ~intfl a fOSl $i estc discutabil) avea finalimtea prnctic4 cu mai evidcntll. Jljotluni precum "spn!lu vital~, "puoctul central'', "Europa Central!", grani:t! "naru: ralfi'' ~i ''pOiltiea" , po(lOr $i teritoriu, rel!llti mu::rru¢ionalc, state marl si mici, erau folosire pentru a demonstra "drepturile" unui stat sau ale alruia, "legitimitatea" siAplinirii unui teritonu sau chtar a anexAni aJtor teriumi.

Or, geopoUtlca rom!Dea!CA t~i are spr:cificul sllu. Sa nu ~ uite c.1 dupa

m -. . .

inftptuirea Rom9ni01 Man (1918), problcmcle cele mai stringcnte crao consolidarea noului stlll · aceasra sl explica aparitia "sociologaei ualiullii" n pcof. D. Gusti, a "pedagogiei naliunii", a prot Sinuon Mcllcdinp - $i demonstrarca drcptu· rilor istorice ale poporului romtln asnpra teritoriului s;ro {294»49 kmp). Cn rezultat aJ Mnrii Umri, Romlnia a "mostenit'' on n~ de peste 5 milloane de "minoritari" (28,ltf. din populatia tot.115), din care: l 425.597 maglliari, 745.421 gcrmani. 728.115 evrei, 582.119 ucralneni, 409.113 tU4i. tn ru:e.WJ- cMditi•, .-,tutu! tomlill ~~. deopotrivl., ~ints se confruntl cu revizio­msmullllllJhiar. co imperialismul sovietic.

Un mament Important ern aparitia ~· dezvoltarea oclui de-al 3-lca Reich, cu baoc:conoseutcle-i intercse $i obicctlve in Estul Europei,ioclusiv RomAnia.

Ot'IOpolitica rom:lnens<;A, rriu -t-'tli

mnl autorin!i reprczentallti al sli, avea un CIIIJJC~r dt:fr:nsiv, de altfel ca 6i politlca_ statului romlin.

Gbcagbc I. Brll:iii.DU, care dadusc deJa c1teva stndii fundanlalule cu c~ geopolitic (de pildA, :woe Mllrit-Negre. de mare actuali:ure tn prezent) asemuia Romlnia cu o "sllinl cacpatid Ia un vad de lupi", s111ruind ca ciobanii sn fie vigJ ieu)i. Prin UllllllJ'e, opo:z:itie defCDSJVI1.

Ion Cooe.a, eel mni activ in c.lmpul geopolitidi fOI:llAne$11. se referea La ~mondJahzare" $i Ia uglobalizarc". adoclnd explicit problema demograflc!. eu eonse­cinll!le sale geopolitiee. Studiile sale pnvmd Carpajii. "eoloana. vcro:braiA a poporului romln" .$i "Tran!ilvania • inl.mJ a Rom!niei" r!mgn clasice prin demonstra­tia Qtiintil'u:a. StJ. mui nminllm cil lon Conea a fost primul care a 1ncen:at s4 fundamcn­teze geopolitics drept ~t.itnta cu obiect ~ mctode proprii.

Anl'llll Golopenti• Je deo~ in muhe privinte de Jon Conca. ca si de alii gcografl. Peruru el gcopol itica trebuie si fie 'inteteusii ca 5ti.in1a soeioll integmti "soeiologici na!iunii". El plcdcazll pentru

134 R EVIST A DE CfRCfTIR I SOCIA-I.E 2/1997

V.TREBICI

GEDPOLITICA ROMANEASCA REOIVIVA!

oousoHdn.tea sl;ltulul $i exeroiu1re0 plenntt a fwlotliJor sale,-..LtKillll aoCitB csto evident 111 I= Sl! de de1.:tonu N9S6), 1n cue il citcaza pe R. KjeDI!n w s.eocia acestuia privind &tafill-ca "fcmn1. dl!:_ vi~". ("Ber Staat als Lebeusform). Studiile uHerioa:re -dintte care lmportan1li deoscbitll are- eel privind pG]:llica cxtema - ..#«llt:lleliU aceasiA lllcc:. Fli:r! sll ncge lmponan1a "mondialir.llrii" $i a· l!Jlllriliei "nollor woe gll!.lpolitice". A,. O<!lopenl,ia stllruia asu(ml neoesltlltii roosolidhii ~tulut. Accenrul cade pe ~Wllfi,t iOll!ml. Mai mull, el for­mulei\Z<l Jifeen ca ·sUttul romlln sr1 Cllao~ pe rominii din nfan1 hotnrelor sale ("co118ll'ngem'') 'Iii sa-r s.prijine, v!\rind til ncl!$tia "prelungirea" starului romin. w­v::rrati ~li~. I~ea este·mai gcnel'll)~ m::eea n cb:noll$lelii t~:melnicc f.l Stll.ttlor vccine, apQi ,. ~llli1or Putm".

DL SBbio MBnuilll era preocupat. t:a $i A. Golopen\ia. de con~olida!ea Statulw~ romlln, de pr:ooesela etuice din intcriQI'. t d!i!Qrl\ln dasu:u) ustudiu cll»­graflc asopra p.opOrului romAn" (1940) .$i ·alte · studii GUm ar fl cele pdvind urbani­zarea ~ migratia .inb:ml in Romliord. Recent, un i610fic, Florian rraoasescu. a dC$00J)Crit1n ArhiveleSialului un proicct al Dr. S. Manuila privind scbimbul <lc popu­latii. Studiul i-a fost cemt. de lllll!'qalul Ankmescu.

in accst SU()C'int excurs is{oric, nn no-II{U ,reCerii la sMliile clasice ale, 1ui S. Mebed.inlr. Virulla Mlhiilescu., N..A. R&tulescu:. Vlcror ~· - tot.i geogra11 ins d.

DupA o tAccrc impusA timp de cincl dl:Cenii. geopolitica i&i face reaparil,ia in Romania. Coodarnnatll pcntru caracl&lll ei "impe.ril\list" , "fascL~t" $i ""rasist" aeopo­litita toe llil11ltll in ullimii ani tit numcr~ ~, lnolusiv lit cde cue o ign.orau sau ti £Onttsr.au C1atatterul c&tiin!ific (Franta, de ~,r.np)u)~

Conditiile 3Ces:tci revitali.zan a geQp(JJittcil lrebuio l;filll* 'in schimbll.rile impoaaatt ure au ant Joe pe barta

..Buroni ~be lice, iar mni ~nt, pe harta Europei CcotriO~ ~ de En. Cum ore ~lmt ~;~mooeute, nu vmn amillli dccl\t de b1ocllri:lcl3st-Vest, zone regionalc, intett$C oontradictorii... G.ranilele ca_ ~ teritorlile statelo:r. oomfint:i!e ptin Acordul db ta Helsinki, nu au dimilluat problcmcle_goo­politll:e. Catu1 Rominl_¢j es\(l intruc:4J,.Va p.artleular. Sillllltll tot J~GCio undc a ~czat-Q Dwnneze•• in 1sroci~ Rom!lnia - "stru de oeq:sitale ~ii" fN; furga) · m:e·un rol de mare imponantl in aceasta z.onli geopotiticl. Cu o papulatie de 22.810.035 si 0 $uPf'lfll!4 de 238.~81 kmp (co 56.000 kmp mai pulill da:lit .R(lmlloln Mare). conatclalia poli,licll intemationalll s-a sehimbat mult. A1,1 aplnlt, dupil 1991. Ucl'llina (600 J100 kmp ~i 52 mJiioane locuitori). Republil;a Moldova.(33.700 l;mp $i 4.3 milioanc loc:uitmi). R0011l'llia nu msi are g;ranllf comllTill ¢11 Fcderar!a Rust. Nu are 1Mjj froruiera ootiiUill. nlci cu P~onia, nici cu fosta Celloslovllcill. Mai ate- ca vecini: Ungllria. Bulgaria si lugQSl'avJu (Serbia $l Mun~enegru). to RomAnia, minoritarii, in num4T de 2.400.000., Gixca 10,3 % diu )JOpulalia Rom!initi, pWl anumite problcme. MitKJti tatea oea ma.i numeroasil e reorezintll mag!Jiarii (1.425.CXlO).

Integrarea euroatlantica a Romaniei, lirm!ri14 de. Statui Rom lin, dar $i do [l}llj9ritat~ cemtenltor s1!i1 cste un proecs 08le'" cere rozolvarea_ mu ltor pro­bleme. .inlenw $i exreme; Stabilitatta in ron(\, pri n 1oeheierea de tratate ou· vet:;io.ii sru (lfuguria ~~ tkruna. in $JlCClal}. asigurarca unei anwnJ[c dezvol£1iri econo­mioe $i a unui nivel decent de trai pcntru poplilalie seinscdu printre aceste coodi\ii..

v QCal.llllanl I &,togolitic, fWQGit a1fit de f:recvcnt <1e diplomlltii si mi[itl!rii n0$trl, a deverrit comun si publit<Oiu.i de lind. &te deci firese ca preooupmile gtopolibee sa impl~;~i slu~;~ta .

!ntr-adevAr, dup;I- 1989 asemenea procop4ri apar ~~ se Jnmultesc 'in Roml!nia. ln afara tendiatei IIOIIilale de recuperate a

RfVISJ~ QE CE .RCr:T.liJ SO CIALE • 211197 135 V.TREBICI

ESEU

unui segment importllllt a! istorlei n<Wtre, ~lui oe(.mai important to\ifne rtnalitlllii 'flt:'.l<:tice, Slujirii lnteu:selor Stutnlui Rom!n.

Ce consemncaz! lltetatllra noastr.'l dtn atlii 19~ J 996? A a(lArul la ] ~i ·o antologie 8 ge6politicil din Rornlitlia (Gh. :Suzatu, Jon Emil Emandi. Vasile CIICU}. P'oa:rte viguros particip4 sociologii. All!turi de prot nit BtCic:sC\1, se aflnnJ foarte tinerii SQciologi Dao Dungaciu $i Niou lonel Sava. 11 amintim ~~ pe prof. SeEgiu Tirn!l$ cu o sollda luorare cru:jcJopedic(.

A inccrcirt si subsem:ilatPl sll se implke in gcopolitieli., a1 prilejul dllcur· sulut oe ~tie Ia Adldemla Rom!nA, .lntitulat ''GeopoUtiCil si dCIJIQgrirfia tn Romania:' Anron Golopenjia': (1994). SG!d:iind problema romltnilor aflali fn-<if11111 graniteRn: Rominiel (tn speciil, 'Buc:ovina ~i R~l'llhia) , autaml s-aintillnlt ruie6ea cu problt.me geop<llilice. Ceu mal rece.ot.~

cx:perieu11i i-a fust ofuritli de pllrticipatea Ia Simpozionw rom!no-german · ~lnted'erenra

geopolitiell-istorie", Ia · care a ptezenta[ comonicarea '1Abordm geopotitice roma­oesl.i in perioadil irile!.:belicf" (23 mru 1997).

Bine'lnfcles, meditfuld Ia aceste probleme mi-am fonnulat uncle concluzil pc c:tto Jetmpartii$CSc aoum.

"Crod ~i milrtwisese cA geepeli­tica 1n RomAnia cste vitala aC\lm $Hn veciJ vecilor". Situatfa inrcml! si ext.emA a Romiilliei, schtn'!Mrlle ce-au intetverul -.~i

cele ce vor v¢oi! • 1n spa1iul geopolitic n1 :t.Oooi. n1 Europei si iJ lumii- cec un studiu permanent ii o informare competenrll a smtului $i a oplnlei pllblioe(3$ll cum certa A. Golopent)a).

Faptul eli sociologii un fost prinni care au rii:Spu 11s acesw i comandamom nl!lional csto onorabU, dar cste in!uitcient. Unde ne. sunt geogral'ii? La un ~ent­col6cviu al geografilnr a fost pt'e<llelltatA o comunicare. ~lon Conea, ctitorul _gcopo­Iiticii romlln~ti". Este eJCogerat, dcsi mel!itele Lui LConea·sunl inoonlllstabile.

Filnd intefdlseiplina.rll, !eopolilica cera implican:a 'sociologiei, istoMt, goo­,grntiiei, 1n primul rhd. Din parte-ne pledllm pe.ntru d:imeusiuoe demogr.tlicA a cr.rci im.portanl.ll tn lo:mea oonlemporanll a: crescutocoosldltrllbil.

Pe plan inleto, tendinteJe delllOl_ltafice rlin perii;Jatb. rm.-1996 suni negull~e. Natalitatea scade, mortaliuuea rtmilne 111 un oivcl 1nalt, sporol natural a devcnil negativ. oumJiiul popula(iei Romaniei &cade an de an. Numai: to uttimii patru ani 0 i~uarie 1992 ~ I ianullrie l997) numlirul ~a.redl.os cu 228.17l per· soane:: ln unnttoarcic douA dccenii populatill Romftntei V1..1i cu dolfi milloaoe {ltliWJDe. mai micA, Sunt tot J;Jltli multe semne c{! poten~alul biologic al poporului romin sc:ode, se ~ f(jndul biologk. cu c:onsecinlt gnt~ in penpec­tiva indt:parta!JI.. Se scbitnb1- structur-a ~ici ~r repartipa tctitnrinH! .a populaliei Rom!inlei. ca 4 ;uu mai vorbim de acceJl·

tu11!U ~tr!nirii demograficc. Dacll este adevllmr c1 "istoria fhl!

demografie Illlllllne o eni~", tot alAr ne lldeviimt esle cA geopoliticro1 flirA demo­pafic CS1e oarbl.

Sttuatia demografic:i intcrna­~iooaUi geocreazli ~i ea pteocuplirl scdoa.se. ilwopa, spre care ni?;Uim cu atata tllrie, cunoaste ~ ca decUnul dcmografic. Un demograf fmnce2.. J . .C. Cbes.nais. a attas atentla 8Sllpi'A perspcctiveior demouafice ale EUropei, 'In lucra.rea. sa.~~'Le .cr6poscule de !'Occident. Dtmog;rapl1ie et. pOlilil]ue" (1995). Nu nverti:ca Raymood Aron l:d "Europa se sinueide prln denaLRlirate?" Se vnr sdlimha ecbilibtde <iemogt'llfice dintre mnrile·zon:e. "Nordul" \lllllierde ln favoa­rea "Surlului'', \)!rile dezvo!tate 1n f11voarea Ulrilor1n cDJTdc d~oJtnre.

Oare ll(eate tendin~e :au intere­&eazA gedpotitiC8?t Se votbcste tot mai des de "seo:uritatea demogreficA", componwlli 11 "sr=rillllli .n:~tionale".

0 problemA rclativ nuuli care nu poatll lasa indif=tl!. geopolitiea ·este cea

136 lH VISTA bE C E_R C E U Ill 1'0 t' l AtE 2/1 9!1 7

V.TREBICI

GEOPOLJTICA ROMANEAScA REDIVIVAI

t;reata de. "eumreb'lllni". Primele au ~i fu.~t numinuliZ!l;ll:: '"euJ;Qregiunea Prutului de Sus" ;~i ""elll"ote.gi~ DWJiirii de Jos" , desptr: care ~tlm. deocamdata, foarle putiu. Ca.t vor 11 unnAtoarele ~iuni?l

S,.a publicat "Carta verde a dezvoltMii regionalc in Rom~nia", avind ca autori ~u.vemul Romanici si Comisia European!. Disparit!!ile teritoriale sunt i mpresiooaote. Au fost propU§c opt n:giqnl dupa- nivelul de dezvoltare pe_nlnl ~a cele mai deJavorizate &a faca obiectul unor S~tegti.

Dacll n'e- iotrcbam lll!de sum geognfii , tot a tat de kgftl.rn_a cste intte­barea: undc: sunl ecoll0llli$f,ii int~esatl in g,eopololiticA?

Va tr.el/ut ~a. sec flsj)Und! .la o inttebue-alit de imponantil: p~.undc. l:lllCC "frontiera" dintre Est $i Vest. dintre Nord ~i

Sud, ur1de se op~ Europa? Uncle sunt romanii de peste hotare1 CAti sunt ~i cum W e~twitA stn.tul I'Oillin obliga.tl~ de a·i ocrt)ti?

Tratatul romfulo-ucr:aincan. recent ratiffcat, obi iga. oamenti de.. stiin!A sa se apiece asupra unor aspcc-te geopoliticc de -m l\Xim inrerC:s.

Din eompoiiCllta. Ucrainei rae parte .reg.iuaca Ccrniiuti. lljleasta tngl~J:band Nordttl Bucovinel. tinutul Herta ~ o parte din fostul judec Hotin o(Basarabja istorlcli). Un:ncaz~ regiunea Odessa, care tnglobeazll sudul Basarabiei istorice. Regtonca Trans· carpatjca ue in componenta sa o parte din Maramure~ul istoric. Romaru $f molcloyeni se ail! $i tn alie regiuni ale Uctainei. Siwa{ia c<>ns~mnat! .Ia tecensatnfull.ul eli n 1989 aiostUlTIIlitoarea:

Regiunea Romani si moldoveni din care;..romiini u . ~

l.CernAuti 2.0dessn >. TmnSCIU'J)lltidl

4. Nikolaev 5. Kirovo~

6. Aile regiuni

459.3:50 L84.836 149.534 -29.485 , ~_673

10.694 73.128

134.825 100317

29.485

5,023

Siluatia este aparent paradoxaiA: din cei nproape 400.000 de "moldoveoi'' ~i rom!ini. ac~a din urml delin circa 30%. Ei sunt coocennati In regiuniJe Cemllup ~i l'ransoarpatic4. Ceilalti sunl "~ldt~venj''.

Dacli?i includem ~i pc coi aflati 1n alte stitte din esr (Fedcrnpa Rusa, Kazahstnn, aile republici, numlirnllor se ridicll 1'1 7'73.000 (fAd! Moldova, cu 2 .725.000 de "moldo­veni").

Prin urmare, confonn trntntului mmJino--ucrainean, statui rom lin are d:repwl si obligatia de a se intercsa de soarta oelor 460.000 de "tnoldoveni" ~ rOIJliini. Cei din regfu.nile Cernl!up, Odessa $i Transcar­patlcli sa o.O! aeci Ia fronbm de tst norcJ. est a Romln ici. Romani! din regiunen. CcmAuti s.unt co:nccntra\i tn patru raioane

(Herta. Nouo.-Sulita. Hlibcx:a $i Storojinet), toate av&od granifa comuns cu Rom!lnia (judetele Suceava $i Boto$ani). Cum to llltimul limp se afumll. tot mai insis:tent disef.plina "sociol.ogia $i ~opolitica

frontierci", -aspectelo men'tiollJ!Ie m.ai sus mcrill1· sa rcdn! atenpa. Ucrainenii din regiunea Cem!up sunt 0110d0Ci" ~a si romini.i din accea$i regiunc. Canonic, ei ascultll drr palriarjlia Moscovei Iii llll de patriarhia autocefall (autoprocl.mnat!t) de­la Kiev. Regiunile dln V esl!ll Ucrainci {ftJsln pmvincic- Oalltia din fosta monarbie austro-ongarli) au popul.atie predominant gn :co-catolicll.

Bx.isfli 6i difelente privind nivelul de dezvoltare economicA si grndul de instro ire. !n plus, Ucrulna are prob lerrte

REVI$TA OE C'ERCETAR I SOCIAl£ :137 V.TREBICI

ESEU

etniee si geopolitice ptoptli. Ea are o suprafatl! de 603.700-kmp $i o populat)e de 51.452,030 (recmisAm§ntul dili 1989). Minoptarii in numnr de l4 milioane, detill Tl:J% din PIJpUJ'alia IOlllJ.1, tlin Uce!>tia pcs1c 1: T milioane;sunt H1$i, wnoentruti m Bi ales1n regiunile·e$ticc ale Ucrainel.

Nu ne rererim aici Ia problemele i ltlegr§ri i ettroaUantice ale Romfutiei ~i

U cralnei, dar vom face o scurtA mentiune in pri'vinla "eu~ghlnllor''. &islA o prima "euroregjtiD!:", intit1Jlatll "CarpaticA" crcata , in 1993. Siogurelc ioiOrm.a~ii le dcpnem din studiul geograJiror Peitc Delcll ~i Valeria AJexandrescu. (l"rtarisfrontlers 1n EtJrope. The C::arpatliians. Eurorogion", in Revue "Roumainc· de GWgraphie, tomme 39, IW-5. &iilt.m1 Academiei Roml!oc}. Aflam ea acea$UI "eurorcgiunc" sc comp~e din tcritorii apartinind Ungariei , Siovaciei, Poloniel, Uc::rainei $i Romanici

(fudetele Mammu~ $i Satu Mare). Sll)1f3fa~ ei es!e de 65.000 krtt', iar poplll8li8 sen\lidfla ~iilie lltilioane.

Ori. eum sc anuutn '(ormarea- u dooa eurorcgjoni ("Prutul de Sus" ·si ''Dunlrea de Jos'') c.w;pci!imcntol Carpatici trebule bl ne s.itllal ~i. evident, nu numai de geografi. Cclo dl:iba "eurol'.egluni" sunt ~pcclfieat.t 'i'o tratatnl mmiino-uo.raim:an. Ele sum legate de n!:C.eota "tnlatenila" {Romania. UCfllinasiRcpublica MQ)dova}.

Nu am inten(ionat <lcc!\r sa semnalam situaiille de mai sus, pentnJ a evwcnlla uec&itatea pregatiiii tem.einice B stDdiilor cu caracter goopoUtic. Salutlind itn(llicarea sOctologili)t ~~ geovaRto..- in aoost demc:n;;. ~p~mm ca ~i istodcH. po!i1ologii. emologii , cconomislii. ccologii sll-$i manifcste interesul pclilni aceastJI problematicll atat de importantJ. Viv8Jlt sc.queate/

•

•

' '

138 RE VI SII\ DE C£110ETilltl $0C:IA L E

V.TREBICI