ROM

NIA

INFO PE WIND.IT

CALL YOUR COUNTRYSUNA N ROMNIA

DE LA 5 CENTI PE MINUT.

Nr. 42, An X 9 - 15 noiembrie 2012 gazeta@stranieriinitalia.it s\pt\m=nal al rom=nilor din Italia pre] 1,20

Reg. Trib. Roma nr. 118/2003 del 17.03.2003 g Tariffa Roc: Poste Italiane S.P.A. Sped. in Abb. Post. - D.L. 353/2003 (cpnv. in L.27/02/2004 n. 46) art. 1 comma 1 DCB-ROMA

WWW.WIND.IT/PORTAITUOIAMICI

PENTRU TINE50% DIN NCARCARILE EI

TIMP DE 6 LUNI

ROMNIA

PORTA I TUOI AMICI IN WIND

Conecteaz`-te la comunitate!

www.gazetaromaneasca.com

www.gazetaromaneasca.com

Sorin Cehan

Cu pu]in timp `n urm\, ampublicat `n Gazeta Rom=neasc\un material intitulat Cursurilede limba rom=n\ sunt inutile, `ncare se vorbea de aceast\inven]ie a ultimilor ani pentrudiaspora rom=neasc\: cursuripl\tite de statul rom=n, pentrucopiii rom=nilor din str\in\tate.

Statul rom=n a ajuns s\ fac\acest curs obligatoriu `n [colileitaliene: p\rin]ii de la o [coal\din Ladispoli s-au revoltat at=tde tare `nc=t cazul a ajuns `n IlMessaggero: nu vor cursuri delimba rom=n\ nici gratis!

Cursul de limb\, cultur\ [iciviliza]ie rom=neasc\ este pre-dat de persoane care uneori aupreg\tirea necesar\ la limbarom=n\ [i la pedagogie, alteorinu, iar selec]ia se face printr-unconcurs deobicei anun]at deform\, care are destul de multecriterii subiective de evaluare.

(continu\ la pag. 3)

Campionna]ional`n Italia

A organizatsalonul c\r]iide la Milano

Victor Ponta la Roma

Nu vrem cursuri de rom=n\pag. 3

pag.15

pag. 2

Cursuri inutile Triumful lui Cornel Mihai Andrie[

Consilier la 22 de ani

pag. 4

A ob]inut un loc `n Consiliul local din Montevarchi (l=ng\Arezzo, `n regiunea Toscana), dup\ ce un consilier a fost arestatpentru trafic de droguri. Cornel a candidat anul trecut pe listelePartidului Democrat [i a ob]inut 47 de voturi, dar fiind primulcandidatul neales, a intrat acum `n consiliu. Am luat decizia s\particip la alegeri pentru c\ avem nevoie ca hot\r=rile care suntluate `n prim\ria `n care tr\im s\ ]in\ cont de rom=ni.

pag.13

Pomeni electoralef\r\ alcool [i m=ncare

Guvernul a stabilit cecadouri se pot oferi n cam-panie: candida]ii nu au voies\ `mpart\ aleg\torilor ali-mente, b\uturi sau bani.

Lucian Bute, din nou campion

La jum\tate de an dup\pierderea titlului mondial IBFla supermijlocie, pugilistulrom=n l-a `nfruntat [i `nvinspe rusul Denis Grachev.

pag. 19 pag. 30

Traiul este tot maiscump `n ]ar\

~n acest an, s\rb\torile deiar n\ vor fi [i mai s\race. Sepreconizeaz\ noi scumpiri carevor stoarce [i mai mult buzuna-rele deja goale ale romnilor.

pag. 25

Gazeta Rom=neasc\ 9 noiembrie 20122 SPECIAL

Prim-ministrul Victor Ponta a efectuat pe 31octombrie o vizit\ ofi cial\ la Roma, unde aavut o `n t=lnire cu Mario Monti, pre[edinteleConsiliului de Mini[tri italian.

Cei doi nu au f\cut declara]ii, nici `nainte,nici dup\ `nt=lnire. Comunicatul guvernuluiitalian spune c\ cei doi premieri au discutat,`ntre altele, despre intra rea Rom=niei `nSchengen. Mario Monti a confirmat sus]inereaIta liei pentru eforturile Rom=niei de a intra `nspa]iul Schengen. Premierul Monti [i-a expri-mat speran]a ca Rom=nia s\ completeze rapidadoptarea recomand\rilor Comisiei Europene`n cadrul Me canismului de Coope rare [iVerificare instituit pentru a ajuta realizarea pro-greselor a[teptate `n materie de reform\ judi-ciar\ [i lupt\ `mpotriva corup]iei [icriminalit\]ii organizate.

Un comunicat oficial de la Bucure[ti afirm\c\ vizita s-a `nscris `n cadrul dialogului peri-odic bilateral, av=nd ca obiectiv schimbulaprofundat de opinii [i coordonarea pozi]iilorpe teme de actualitate ale agendei europene.

Conform comunicatului, su biec tele centraleale convorbirilor cu omologul italian au vizatstadiul rela]iilor bilaterale [i func]io narea Par -teneriatului Strategic Con so lidat, agenda euro-

pean\ de cre[tere, viitoarea perspectiv\ finan-ciar\ a UE, precum [i procesul de extindere.

~n ceea ce prive[te rela]iile bila terale, cei doioficiali au accentuat nivelul excelent al coop-er\rii `n diverse domenii [i dinamica dialoguluipolitic. `n context, premierul rom=n VictorPonta a subliniat interesul pentru cre[tereaprezen]ei investi]ionale italiene `n economiarom=neasca, `n domenii precum energia, infra-structura, agricultura etc., inclusiv `n regiuniledefavorizate.

A fost analizat\ oportunitatea particip\riifirmelor italiene la licita]ii publice pentru

lucr\ri de infrastructur\ [i derularea de partene-riate public-private. A avut loc un schimb deidei privind de programele de m\suri econom-ice ale guvernelor celor dou\ ]\ri [i a fost expri-mat interesul p\r]ii rom=ne `n a beneficia deexperien]a italian\ privind eficientizarea chel-tuielilor `n administra]ia public\.

~n finalul comunicatului se spune c\ a fosteviden]iat\, de ase menea, sus]inereaautorit\]ilor italiene pentru comunitatearom=neasc\ din Italia.

Deci care a fost scopul vizitei? Ne l\mure[tepu]in Ziarul Finan ciar, care scrie c\ Victor Pon -ta a venit la Roma pentru a-i cere premieruluiMonti s\ sus]in\ pozi]ia Rom=niei la stabilireaBugetului UE pentru perioada 2014-2020.

Rom=nia a avut alocat la ultimul buget UE,din 2007 - 2013, 34 de miliarde de euro, fon-duri structurale [i de coeziune care, `n opiniaBucure[tiului, ar trebui s\ r\m=n\ `n exerci]iulfinanciar viitor m\car la acela[i nivel. ~n primulr=nd pentru c\ nu am reu[it s\ cheltuim ace[tibani - am absorbit sub 10% din banii aloca]i -este foarte posibil s\ primim mult mai pu]inisau chiar deloc.

Acesta pare s\ fi fost motivul principal alsosirii intempestive a lui Victor Ponta la Roma.

De ce s-a `nt=lnit Ponta cu Mario Monti

~nt=lnire fulger pe 31 octombrie la Roma

9 noiembrie 2012 Gazeta Rom=neasc\ SPECIAL 3

Chiar dac\ e gratis, nu vremcursul de rom=n\ pentru copiiino[tri. Da]i-ni-l mai degrab\ pe celde englez\. Lec]iile de limba [icultura rom=n\ au declan[at orevolt\ la institutul [colar CorradoMelone din Ladispoli, una dintre[colile mari, frecventat\ zilnic de941 de elevi de la trei ani `n sus:225 de str\ini, dintre care 182 dena]ionalitate rom=n\.

Un procent mai mare fa]\ decel al ora[ului: din 42.000 delocuitori, peste 5.000 sunt rom=ni.Dar de ce s\ te pl=ngi de oportuni-tatea oferit\ de directorul RiccardoAgresti copiilor de la gr\dini]\ [idin [coala elementar\?

Cursul este obligatoriu, fiindinserat `n orarul di dactic normal.

Suntem deja mul]i - spuneComitetul p\rin]ilor de la Melone- cei care nu accept\m ca fiilorno[tri s\ le fie predat\ rom=na `nmod obligatoriu, lu=nd spa]iul al -tor materii importante. Nu `mp\ r -t\[im aceast\ ini]iativ\ [i ceremscutirea de la acest curs. Am fipreferat ca a doua limb\ predat\ `n

mod gratuit s\ fie engleza, av=nd`n vedere c\ trebuie s\ o pl\tim a[acum facem pentru cursurile demuzic\ [i gimnastic\.

Nemul]umirea este at=t demare `nc=t unii p\rin]i au anun]atc\ `[i vor transfera copiii la alte[coli.

Il Messaggero a stat de vorb[cu directorul [colii, CorradoMelone.

Domnule director, cum sespune `n rom=n\ grossoguaio?

Voi `nv\]a acest lucru cur=nd,

`ns\ nu `n]eleg - spune directorul[colii care are pe birou dou\steaguri tricolore: cel verde-alb-ro[u [i cel albastru-galben-ro[u -de ce sunt at=tea pl=ngeri pentruun curs gratuit.

Apropo, cine pl\te[te?Totul este `n sarcina guvernu-

lui rom=n, `n urma unui acord cucel italian. Nu-mi place s\-ldefinesc curs de limb\, ci maimult o cunoa[tere a unei culturisor\ cu a noastr\: suntem tot `ncadrul limbilor [i tradi]iilor latine.Ini]iativa a fost propus\ profeso-rilor, care au considerat-o util\pentru copii, [i a fost introdus\ `npropria program\ care nu esteobiect de discu]ie cu p\rin]ii.

Din punct de vedere didacticeste vorba de o `mbog\]ire deinvidiat, fiindc\ introduce [i diver-sificare cultural\, av=nd `n vederec\ rom=nii sunt una dintre comu-nit\]ile cele mai integrate `nLadispoli.

Poate este mai util\ engleza.Crede]i c\ nu mi-ar fi pl\cut

ca Anglia s\ fi pus la dispozi]ie `nmod gratuit un profesor de limb\matern\ cu materialul aferent pen-tru curs? ~n schimb, `n fa]a unorrepetate t\ieri ale investi]iilor pen-tru [coal\, nu ne r\m=ne dec=t s\organiz\m cursul de englez\ cuplat\ pentru copiii de la gr\dini]\.

Cazul Melone a ajuns deja `naten]ia Consiliului local: ~ntr-unsistem tot mai european - spuneconsilierul local al majorit\]ii [ime mbru al comisiei de Educa]iePublic\, Stefano Fierli - sunt ne -cesare instrumente pentru inte-grare plec=nd tocmai de la cei maimici, `ns\ `ntr-un asemenea pr oi -ect cred c\ trebuie ascultat\ opiniap\rin]ilor fiindc\ planul fo rmativeste valid numai dac\ este accep-tat de ei. Familiilor le r\m=nedreptul de a decide edu ca]ia dingr\dini]e a propriilor copii.

Nu vrem nici gratis cursurile de limba rom=n\

P\rin]ii copiilor de la o [coal\ dinLadispoli, localitate l=ng\ Roma, serevolt\ contra cursurilor de limbarom=n\, pe care conducerea [coliiCorrado Melone unde `nva]\ 182 de

copii rom=ni vrea s\ le impun\ obligato-riu acestor copii. Il Messaggero a scrisdespre subiect pe 31 octombrie, subtitlul sugestiv Il corso di lingua romenaanche gratis non lo vogliamo.

Cursuri inutile(continu\ de la pag. 1)Dar pentru c\ am `ndr\znit s\ punem la `ndoial\

utilitatea acestor cursuri, am fost ataca]i de p\rin]i[i profesoare [i f\cu]i `n tot felul.

~ndr\zneam s\ aprindem lumina `n mica lor `nc\ -pere `ntunecat\, atr\g=nd, de exemplu, aten]ia asupralipsei de transparen]\ a organiz\rii, dar [i a inutilit\]ii`n sine, dincolo de incompeten]a celor care le predau.

Aceste cursuri, din p\cate, sunt inutile [i statulrom=n arunc\ sute de mii de euro de poman\., eraconcluzia materialului semnat de Andi R\diu.

Apriti cielo!, ar spune italienii. Au s\rit ca ar[iclien]ii acestor cursuri.

Un p\rinte rom=n din Italia a s\rit la g=tul jurna-listului: Argumentele aduse de domnul jurnalistsunt lipsite de form\ [i fond. Exist\ gre[eli de expri-mare [i ortografie ` n textul dvs, domnule jurnalist.

Un domn care se prezint\ ca so] al unei profesoa-re de LCCR: Am citit articolul dumneavoastr\ la`ndemnul unor prieteni care [tiau c\ so]ia mea esteprofesoar\ la acest curs [i am decis s\ v\ r\spund `ncalitate de p\rinte a doi copii. Da, domnule reporter

cred c\ este foarte util acest curs, eu vreau ca odrasle-le mele s\ [tie diferen]a `ntre ziarist, jurnalist [i repor-ter, care este mare. Da, domnule reporter eu vreau caodraslele mele s\ [tie s\ citeasc\ [i s\ `n]eleag\rom=ne[te, s\ iubeasc\ tot ceea ce este rom=nesc pen-tru c\ odat\ [i odat\ tot acolo ne `ntoarcem.

Un anonim a venit cu o idee pentru p\rin]iinemul]umi]i de articol: Copiii merg cu aceea[ipl\cere? Crede]i c\ le face]i vreo favoare c\-i b\ga]i`n confuzie [i c\ nu-i l\sa]i (m\car pe ei) s\ `nve]elimba italian\ la perfec]ie? O idee: `n Rom=nia sevorbe[te 24/24 rom=ne[te. De ce nu o lua]i u[or, `ndirec]ia aia?

Apoi au s\rit cu gura mai multe profesoare LCCR,care [i-au l\udat marfa mai ceva ca hangiul vinulbotezat cu ap\. Cursul se nume[te de limb\, cultur\[i civiliza]ie rom=n\ [i presupune competen]e didac-tice peste medie, dac\ nu excep]ionale. Dar dac\ `nRom=nia ` nv\]\m=ntul este la p\m=nt, din cauza sala-riilor mici, a haosului [i a incompeten]ei [efilor(mini[tri ai Educa]iei plagiatori numai la noi seputeau `nt=mpla), cum o fi extensia sistemuluirom=nesc de `nv\]\m=nt `n str\in\tate? Mai bun\ `nniciun caz. S.C.

Copiii de la [coala Melone, obliga]i s\ `nve]e rom=ne[te

Directorul [colii, nedumerit

Cornel Mihai Andrie[, un rom=n de 22 deani, a devenit consilier local din parte Parti -dului Democrat `n localitatea Montevarchi(l=ng\ Arezzo, `n regiunea Toscana).

El a ob]inut un fotoliu `n Consiliul localdin zona Valdarno dup\ ce candidatul care aavut mai multe voturi dec=t el la ultimelealegeri administrative (mai 2011), LeonardoSimioni, a demisionat. Primul pe list\ dintrecei neale[i a fost tocmai Mihai CornelAndrie[.

Contactat de Gazeta Rom=neasc\, proas -p\tul consilier s-a prezentat ca fiind o per-soan\ ce `n mai pu]in de zece ani a trecut dela stadiul de emigrant care se love[te demulte probleme, la o persoan\ integrat\, real-izat\ [i cu proiecte ambi]ioase.

M\ numesc Cornel Mihai Andrie[, suntn\scut pe data de 25 ianuarie 1990 la B\lan,`n jude]ul Harghita. Am copil\rit p=n\ lav=rsta de 13 ani `n satul Buruiene[ti, com.Dolje[ti, jude]ul Neam]. Ulterior am ajuns `nItalia, unde `mprejur\rile nu au fost tocmaiu[oare, av=nd `n vedere c\ nu cuno[teamlimba italian\ [i nici modul de via]\ `n nouasocietate. Cu toate acestea, am reu[it s\ m\integrez, s\ m\ adaptez societ\]ii noi, iar `nprezent sunt student `n al treilea an laFacultatea de Architectur\, sec]ia IndustrialDesign din Floren]a. Pasiunea mea este pic-tura [i `ncerc `n mod deosebit s\-i descop\rsecretele, s\ m\ perfec]ionez prin observarea,studierea [i chiar `ncercarea de a reproduceoperele pictorilor.

Pre[edinte de asocia]ie

Rom=nul a `nfiin]at o asocia]ie cu scopulde a-[i ajuta cona]ionalii. Sunt pre[edinte alasocia]iei SiSempreInsieme ce a fost `n -fiin]at\ `n urm\ cu un an [i jum\tate. Deciziade `nfiin]are a acestei asocia]ii a venit `nurma alegerilor electorale locale, observ=ndnecesit\]ile compatrio]ilor mei de aici, dinlocalitatea Montevarchi. Mi-am luat inima `ndin]i [i am pornit acest proiect, chiar dac\ nuintrasem la acel moment `n consiliu. Scopulera acela de a `ncerca s\-i ajut pe cona]ionaliimei dup\ posibilit\]ile pe care le aveam.

Proiecte electorale

L-am rugat pe t=n\rul consilier s\ nedescrie motivele pentru care a ales PD [i cuce proiecte electorale s-a prezentat `n fa]aaleg\torilor, `n special a rom=nilor. Am luatdecizia s\ particip la alegerile electorale pen-tru c\ avem nevoie ca hot\r=rile care suntluate `n prim\ria `n care tr\im s\ ]in\ cont deprezen]a [i parteciparea noastr\, a rom=nilor,ca cea mai numeroas\ comunitate de str\ini,`n societate.

Alegerea Partidului Democrat a venit pen-tru c\ sunt convins c\ nu este doar un numede partid, eu cred `n valorile men]ionate `npropriul statut [i posibilitatea oferit\ tinerilorde a se manifesta `n via]a politic\ prin diferiteactivit\]i.

Am ob]inut 47 de voturi din aproximativ800 de reziden]i rom=ni din localitateaMontevarchi. Punctele principale au fost

parteciparea comunit\]ilor str\ine `n via]a [iactivit\]ile din localitatea unde tr\iesc [imuncesc. Am `ncercat de asemenea s\ expliccompatrio]ilor mei c=t de important estepartecipare noastr\ la vot, faptul c\ neimplic\m direct [i `n via]a politic\ a urbei.Am `ncercat s\ nu fac doar promisiunide[arte [i tocmai de aceea am `nfiin]at ulteri-or o asocia]ie

Sprijin pentru rom=ni

Cornel Mihai Andrie[ ne-a mai declarat c\nu are leg\turi cu politica rom=neasc\ iarprincipala sa preocupare este aceea de a creao comunitate rom=neasc\ unit\. Av=nd `nvedere c\ sunt la prima mea experien]\ `nconsigliu, `ncep cu g=ndul de a fi un punct dereper pentru rom=ni [i de a reu[i s\ form\m osocietate c=t mai unit\, comunicativa [i trans -parent\. Despre politica rom=neasc\ nu potspune prea multe, a[ vrea totu[i s\ fie un spri-jin pentru rom=ni [i nu un motiv de`ntristare.

Andi R\diu

Gazeta Rom=neasc\ 9 noiembrie 20124 SPECIAL

Cel mai t=n\r consilierrom=n din Italia

Mihai Cornel Andrie[ s-a n\scut `n1990 `n Transilvania, dar [i-a petrecutprimii ani din via]\ `n comunaBuruiene[ti, l=ng\ Ia[i. La 13 ani,p\rin]ii, stabili]i `n Italia, `l aduc cu eila Montevarchi. Este pasionat de art\ [is-a specializat `n reproduceri dup\ pic-tori renumi]i.

Consilier local la 22 de ani

Alegerea t=n\rului rom=n a fost oficial-izat\ pe 29 octombrie `n Consiliullocal. Simioni, predecesorul rom= -nului, a fost constr=ns s\ demisioneze dup\ce a fost arestat pentru posesie de droguri.

Pre[edintele Consiliului Local, LucianoTaddeucci, a citit public scrisoarea dedemisie pe care Leonardo Simioni a prezen-tat-o pe 13 octombrie, cu o s\pt\m=n\ `nainteca povestea cu drogurile s\ devin\ public\.Iat\ textul scrisorii de demisie a predece-sorului lui Andrie[: Prin prezenta `mi depundemisia irevocabil\ din func]ia de consilierlocal [i de pre[edinte de Comisie, din gravemotive personale. Reafirm stima [i consid-era]ia mea fa]\ de figura primarului [i a`ntregului consiliu, fa]\ de grupul de con-silieri din care fac parte [i fa]\ de [eful degrup. V\ doresc o munc\ rodnic\ [i pozitiv\,Leonardo Simioni.

9 noiembrie 2012 Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 5

William Br`nz\, parlamen-tar de diaspora, candidat la unnou mandat la alegerile din 9decembrie, vorbe[te desprenerealiz\rile din acest mandat,dar [i de o nou\ abordare pen-tru urm\torul. Primul pas:implicarea aleg\torilor `nactivitatea politic\ din colegiu.

Domnule deputat, ce v\reprosati ca nerealiz\ri n acestmandat?

Nu am reu[it s\ determin opozi]ie clar\ a statului romn fa]\de romnii din str\in\tate.Ambasadele [i consulatele s-aureformat prea pu]in.

M\ doare atitudinea unorfunc]ionari din Consulate fa]\ deromni. Ace[tia nu au n]eles c\st\pnul lor este Romnul.

Aceasta mo[tenire este vi-zibil\ peste tot. Anul acesta, nurma cutremurului din Italia,Ambasada a reac]ionat nu trziu,ci foarte trziu.

Eu m-am deplasat la fa]a locu-lui [i l-am sunat pe ministrul deExterne de la acea vreme, cern-du-i s\ intervin\, [i abia atunci aufost luate m\suri. A[a ceva nu seva mai ntmpla n noul man-dat.

Ce v\ propune]i s\ face]i nurm\torul mandat?

Vreau s\ schimb paradigmareprezent\rii unui parlamentar aldiasporei. De aceea, am propusaleg\torilor s\ facem mpreun\programul meu electoral.

Ei vin cu propunerile, iar juri-ul - Mihai Ricci, fost consilier alCasei Regale, jurnali[ti dinDiaspora, Andi R\diu de la

Gazeta Romneasc\ din Italia,Cristian Radu de la Rom=nuldin Spania [i Andrei B\din, real-izator B1 TV - prime[te prop-unerile [i decide care sunt cele10. Acestea vor fi trecute n pro-

gramul meu electoral. C[tig\torii vor face parte

dintr-un Consiliu Consultativ almeu pentru diaspora [i vorurm\ri mplinirea acestor idei nmandatul meu de parlamentar

din legislatura 2012-2016. Ample dezbateri am avut `n

Fran]a, Marea Britanie, Grecia,Italia, [i voi ajunge n Spania, adoua mea ]ar\, la Zaragoza,Barcelona [i Castellon, unde [i-au anun]at prezen]a la `nt=lnirefoarte mul]i rom=ni.

~l ve]i avea contracandidatdin partea USL pe VictorSocaciu. Nu v\ teme]i c\ o s\ v\ncnte aleg\torii?

Respect orice contracandi-dat, orice idee a acestuia pentrucomunitatea romneasc\. Eusunt n fiecare week-end ntr-ocomunitate romneasc\.

Am ntlniri cu mii de romni.i provoc pe contracandida]ii meis\ vin\ la una din aceste ntlniri,unde, n fa]a a mii de romni, s\avem o dezbatere despre unproiect coerent pentru romni.

William Br`nz\: Am propus aleg\torilor s\ facem `mpreun\ programul meu electoral

Ce ar trebui s\ fac\, `n opinia voastr\, unparlamentar al diasporei pentru electoratuls\u? Care ar trebui sa fie principalelepuncte din programul s\u politic 2012-

2016? La aceste `ntreb\ri v\ a[teapt\ s\ r\spunde]ideputatul William Br`nz\, iar cele mai bune idei vorfi premiate.

Deputatul de diaspora (Colegiul Europa de Vest)William Br`nz\, pre[edintele Comisiei parlamentarepentru rom=nii din afara grani]elor ]\rii, a demarat,pe 18 octombrie 2012, proiectul G=nde[te pentruRom=nia, pentru implicarea activ\ a diasporeirom=ne[ti.

Timp de patru ani, deputatul Br`nz\ a preluat [i areu[it s\ `ndeplineasc\ parte din cererile diasporei.Acum deputatul Br`nz\ dore[te s\ creeze un cadruprin care diaspora s\ aib\ un cuv=nt de spus, iarpropunerile venite de la membrii comunit\]ilorrom=ne[ti s\ intre `n dezbaterea public\ dinRom=nia `n vederea concretiz\rii acestora `ntr-un

timp c=t mai scurt.Deputatul a ini]iat `n acest sens pe site [i pe con-

tul s\u de facebook un concurs prin care s\ premiezecele mai bune 10 idei [i propuneri venite de larom=nii din str\in\tate. Aceste propuneri vor deveniparte a programului deputatului Br`nz\ pentru man-datul de parlamentar `n legislatura 2012-2016. C=[ -ti g\torii concursului vor deveni membri ai Comi te -tului Consulativ al deputatului (consilieri onorifici),care va urm\ri punerea `n practic\ a propunerilor.

C=[tig\torii concursului vor primi 10 premii,const=nd `n tablete Serioux GoTab S770, 7,512MB, 4GB, Wi-Fi, Android 2.3.

Data limit\ a primirii propunerilor este 1 decem-brie.

Propunerile vor fi trimise la adresa de e-mail:william@williameuropa.eu, cu men]iuneaConcurs de idei.

Detalii pe www.williameuropa.eu,www.facebook.com/william.brinza

www.gazetaromaneasca.compove[tileromnilordin Italia

pe net

[tiri, comentarii, forum,informa]ii legale...cu un singur click

Gazeta Rom=neasc\ 9 noiembrie 20126 ACTUALITATE

N\scut la Oradea, Ovidiu Gala ajuns `n Peninsul\ `n 2001 [i a`nfiin]at la Roma o firm\ de re pa -ra]ii de televizoare [i calculatoa -re, Aalabserv. S-a implicat `n po -litic\ iar 2008 a f\cut campanieelectoral\ pentru candida]ii Parti -dului Democrat Liberal la parla-ment. Ulterior, `n 2010, a fost ex -c lus din organiza]ia PDL Italia.

~n iulie 2012, rom=nul s-alansat pe postul Hora TV cu omelodie popular\ despre via]a deimigrant `n Italia:

Este vorba mai mult demuzic\ etno, nu muzic\ popular\tradi]ional\, ne spune OvidiuGal din Rom=nia, unde se afl\pentru a `nregistra un alt video-clip, intitulat Roma, Roma.

Pasiunea mea pentru muzicatradi]ional\ este mult mai veche.De la v=rsta de 12 ani am `nv\]ats\ c=nt la vioar\ de la al]i muzi-can]i, cum s-ar spune, dup\ ure-che. ~n 1991, am ob]inut locul Ila Festivalul de interpretareinstrumental\ M=ndru-i cante-cu-n Bihor, care se organizeaz\`n fiercare an. Apoi am studiat [iorg\. ~n Rom=nia eram invitatdeseori la nun]i, botezuri, petre-ceri, pentru a c=nta at=t vocal, c=t[i instrumental.

Odat\ cu sosirea `n Italia,muzica a fost l\sat\ temporardeoparte, pentru c\ obiectiveleerau altele: Nu au fost ocazii s\

c=nt, nu se prea cerea muzic\tradi]ional\ acum c=]iva ani, nuera acel patriotism. A[a c\ m-amocupat de electronic\. Mi-amdeschis o firm\ de servicii, repartelevizoare [i calculatoare.

Dorin]a de a c=nta din nou s-aren\scut cu ocazia unui botez:un prieten l-a invitat pe OvidiuGal s\ fie solistul seratei.

Dup\ acel botez, mi-a revenitdorin]a de a c=nta. MelodiaVia]a mi-am luat-o `n m=inidespre imigran]i, s-a n\scut prac-tic `n trafic, `n timp ce mergeamla un client. Am `nceput s\ o fre-donez [i versurile au venit de lasine. Apoi am `nregistrat [ivideoclipl la Hora Tv.

~n prezent, Ovidiu Gal esteinvitat s\ c=nte la petrecerilerom=nilor din Roma [i `mprejuri-mi: M\ duc la botezuri, nun]i [ilucrez la a o a doua pies\, pe care

o `nregistrez `n Rom=nia. C=ntorice: blues, rock, etno, chiar [imanele. Nu am l\sat `ns\ firmade electronic\, lucrez `n paralel.

~n leg\tur\ cu experien]a luipolitic\, Ovidu Gal ne spune:Am r\mas dezam\git [i dezin-teresat de politica din Rom=nia.Nu comentez candidaturile, darcred c\ partidele din ]ar\ trebuies\ candideze rom=ni din str\in\ -ta te pe listele diasporei. Nu ex -clud `ns\ implicarea `n politicadin Italia, mai ales la nivellocal. Miruna C\jv\neanu

Polemici pentru o transmisiune tv de lasediul din Piemonte cu ocazia meciului Juve-Napoli. Scand\rile pline de ur\ ale suporter-ilor [i gluma nefericit\ a prezentatorului:i napoletani puzzano. Comitetul deredac]ie se scuz\, jurnalistul a fost sus-pendat.

Scandal asupra redac]iei Rai din Piemonte`n urma unei interven]ii transmise cu ocaziapartidei Juventus-Napoli, la Torino.

Interviurile luate la por]ile StadionuluiJuventus de jurnalistul Gian Piero Amandolaar fi trebuit s\ indice climatul de dinainteapartidei. De la sloganurile suporterilor de lacele dou\ echipe, se alunec\ `ns\ cu rapiditatec\tre scand\rile a doi juventini `mpotrivanapolitanilor (O Vezuviu spal\-i tu). Apoi,un alt suporter alb-negru spune: Napolitaniisunt peste tot, precum chinezii [i jurnalistulcare ia interviuri `n mod incredibil afirm\: ~idistinge]i dup\ miros.

~nregistrarea transmisiunii a f\cut turulre]elelor de socializare, `nso]it\ de proteste

ale napolitanilor, `n timp ce [i site-ul supor-terilor alb-negri, Canale Juve, s-a disociat.Acest stereotip continuu privind napolitanii[i Sudul este inacceptabil, a comentat pri-marul din Napoli, Luigi De Magistris,explic=nd c\ atunci c=nd a v\zut `nregistrareavideo a avut o explozie de indignare, [i pen-tru c\ acel jurnalist `n mod absolut nu inter-preta g=ndul torinezilor, cu care noi avem o

rela]ie extraordinar\.De la echipa de [tiri din Piemonte au sosit

scuze pentru ceea ce a fost prezentat\ ca oeroare neinten]ionat\. O not\ a Comitetuluiredac]ional al Rai din Torino subliniaz\ c\ [icolegul protagonist al episodului a recunos-cut c\ a fost victima unui incident cauzat degraba cu care a trebuit s\ monteze imaginile.Tentativa de a ironiza aspectele cele mai vul-gare ale suporterului de stadion - adaug\Comitetul redac]ional - s-a transformat `ntr-oglum\ nefericit\ pentru care este corect s\cerem scuze.

~ntre timp Rai a comunicat c\ jurnalistuleste suspendat din serviciu [i `mpotriva sainstitu]ia a deschis o procedur\ disciplinar\[i s-a scuzat `n mod profund fa]\ de to]icet\]enii din Napoli [i fa]\ de to]i italieniipentru transmisiunea incalificabil\ [iru[inoas\. Rai - se cite[te `ntr-o not\ difuzat\de biroul de pres\ - este [i va fi mereu `nprimele r=nduri `n lupta `mpotriva oric\reiforme de rasism [i stupiditate care o`nso]e[te.

Via]a mi-am luat-o`n m=ini

Departe de ]ara meaLucrez `n ItaliaM-am obi[nuit cu astaN-am ce face, asta-i soarta.

Via]a mi-am luat-o-n m=ini{-am plecat printre str\iniPentru c\ am emigratDe toate mi-am cump\rat

P\cat c\ la noi `n ]ar\Nu-i salariul ca afar\De-ar fi numai pe jumateN-am merge-n str\in\tate

Amar\ str\in\tate,E[ti frumoas\ pe o partePe-alt\ parte e[ti ur=t\Noroc c\ ai mult\ valut\.

Ovidiu Gal, fost lider PDL Italia, s-a apucat de c=ntat

P\cat c\ la noi `n ]ar\ /Nu-i salariul ca afar\

Ovidiu Gal, `ntreprinz\tor rom=n la Roma [i fostlider al Partidului Democrat Liberal `n organiza]iadin capitala Italiei, [i-a redescoperit de cur=nd pasi-unea pentru muzica popular\.

Ovidiu s-a `ntors la muzic\

Scandal dup\ transmisia Rai de la meci: Napolitanii put

Reporterul a fost de acord cu suporterii

9 noiembrie 2012 Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 7

Parlamentul este ` n ` nt=rziere ` nprivin]a drepturilor omului. {i `ntimp ce se a[teapt\ modificarealegii privind cet\]enia, poate fiimportant\ pentru integrare [i con-ferirea cet\]eniei de onoare gen-era]iilor secunde.

Roberto Saviano a intervenitasupra reformei cet\]eniei,coment=nd ordinea de zi prezen-tat\ `n consiliul local din Bolognade consilierul Partidului DemocratLeonardo Barcel.

Ordinea de zi propus\ de expo-nentul PD a fost programat\ pen-tru discu]ii `n plen pe 7 noiembrie[i cere conferirea cet\]eniei deonoare fiilor de imigran]i n\scu]i`n capitala emilian\.

Din ultimul recens\m=ntrezult\ c\ popula]ia de originestr\in\ rezident\ la Bologna aajuns la 52.500, adic\ 13,7% dintotalul cet\]enilor. Num\rul mino-rilor de p=n\ la 18 ani este de

10.800. Cei cu v=rsta cuprins\`ntre 0 [i 16 ani n\scu]i la Bolognasunt `n num\r de 7.056.

Barcel a prezentat ini]iativa cape un gest simbolic care lanseaz\un mesaj de civiliza]ie, avemnevoie de o ]ar\ multicultural\ `n

care diferen]ele s\ se `nt=lneasc\ [i`n care diversitea cultural\ s\ fieconsiderat\ o bog\]ie [i nu o prob-lem\.

Saviano, care printre altele estecet\]ean de onoare al Bolognei, s-a ar\tat `n schimb `n favoarea pro -punerii cu o postare pe pagina sade Facebook. Prim\ria din Bolo -gna - a scris Saviano - propune s\se dea cet\]enia de onoare fiilor deimigran]i. Majoritatea, compact\,e de acord, opozi]ia nu.

La Bologna - aminte[teSaviano - str\inii reziden]ireprezint\ 13,7% din popula]ie [inum\rul celor sub 16 ani n\scu]i laBologna este de 7.056. Aceast\propunere serve[te la favorizareaintegr\rii lor `n a[teptarea caParlamentul, mereu `n `nt=rziere`n materie de drepturi ale omului,s\ discute modific\rile la legea

cet\]eniei. Nu g\sesc aceast\ prop-unere a fi o provocare, ci un gestimportant.

Numeroase interven]ii desus]inere din partea majorit\]ii.Sergio Lo Giudice (Pd) a ]inut s\precizeze c\ tema cet\]eniei pen-tru fiii de imigran]i n\scu]i ` n Italiaeste o tem\ central\ a propuneriiguvernului de centru-dreapta [ic\ s\ se dea cet\]enia de onoare,a[a cum s-a f\cut deja ` n multe alteora[e ale Italiei, ar fi un gest sim-bolic care anticipeaz\ conferireacelei reale. Potrivit lui CorradoMelega (Pd), aceast\ distinc]ienu divide ci repar\ o nedreptate:procedura parlamentar\ va filung\ [i prin acest gest simbolicputem s\-i facem pe ei s\ ` n]eleag\c\ suntem dispu[i s\-i primim `ncel mai bun mod posibil.

Popolo delle Libert a anun]atc\ se opune: consilierul MicheleFacci a spus c\ e o provocare,ar `nsemna s\ se denatureze`ns\[i institu]ia cet\]eniei deonoare.

Valentina Castaldini (Pdl) aspus c\ nu s-ar schimba nimic:Ce anume comport\ conferireacet\]eniei de onoare? Care estecotitura? Ce anume se schimb\ `nstatutul acestor persoane? R\spun-sul meu este zero, nu se schimb\nimic: nu outem s[ ne batem jocde 7.000 de copii.

Potrivit lui Lorenzo Tomassini(Pdl) a spus: Copiii nu sunt `ntre-ba]i: [i dac\ nu vor cet\]eniaonorific\?

Saviano: Cet\]enie pentru fiii str\inilor

Un drept, Parlamentul`n `nt=rziere

Balotelli: Rasi[tii? Pu]ini [i stupizi, nu ai ce le face

Mario Balotelli cucere[te copertas\pt\m=nalului Time [i `i eticheteaz\ dreptpu]ini [i stupizi pe rasi[tii care atac\ cuinsulte [i gesturi de dispre] presta]ia sa de peterenul de fotbal.

Edi]ia interna]ional\ a prestigiosuluis\pt\m=nal american celebreaz\ `n ultimulnum\r primul juc\tor negru care areprezentat Italia. {i printre alte lucruripoveste[te atacurile pe care le sufer\ dincauza culorii pielii sale, de la nu exist\ ital-ieni negri p=n\ la caricatura din Gazzettadello Sport care pe timpul ultimelor

Europene l-a portretizat drept King Kong.Italia, p\m=ntul pe care s-a n\scut, `nc\ nu l-a acceptat `ntru totul,

scrie Time, subliniind c\ Supermario a trebuit s\ a[tepte s\ `mplineasc\18 ani pentru a putea ob]ine cet\]enia a ceea ce este ]ara lui.

Includerea sa reflect\ o mai larg\ schimbare social\. Italia a devenitmai multietnic\ [i a f\cut-o mult mai rapid dec=t multe alte ]\rieuropene.

S\pt\m=nalul aminte[te c\ atunci c=nd s-a n\scut Balotelli, `n 1990,numai un rezident din 100 era str\in, acum raportul este de 1 la 12.Mul]i dintre ace[ti imigran]i sunt negri, [i mul]i fac munci umile, `ns\[i iese la iveal\ o clas\ medie neagr\ de fii de imigran]i, n\scu]i [i cres-cu]i `n Italia, numit\ uneori Genera]ia Balotelli.

C=nd nu eram faimos - spune Balotelli - aveam o mul]ime de pri-eteni, aproape to]i italieni. Rasismul a `nceput c=nd am `nceput s\ jocfotbal. Rasi[tii sunt pu]ini, [i nu ai ce s\ faci `n privin]a lor. Sunt per-soane stupide. Eu sper s\ pot ajuta Italia s\ fie o ]ar\ modern\ precumAnglia sau America.

Renzi (Pd): Cine se na[te`n Italia este italian

Cine se na[te `n Italia esteitalian, a scris pe Facebook pri-marul din Firenze [i candidat laalegerile primare din partea cen-tru-dreapta, Matteo Renzi (foto).Ast\zi Mario Balotelli este pecoperta Time - observ\ Renzi -.[i inspir=ndu-se din experien]asa s\pt\m=nalul reflecteaz\asupra identit\]ii europene. Ar

trebui s\ muncim mult pe acest subiect, ajung=nd p=n\ la serviciulcivil obligatoriu european. ~ntre timp, `ns\, s\ `ncepem cu lucrurisimple: cine se na[te `n Italia este italian, concluzioneaz\ Renzi.

Roberto Saviano sus]ine dreptul la cet\]enie a celor n\scu]i aici

Gazeta Rom=neasc\ 9 noiembrie 20128 ACTUALITATE

Dac\ nu e r\zboi, pu]in mailipse[te. Complice fiind criza, ital-iencele redescoper\ meseria de`ngrijitoare [i dau asaltul la un fort`n mod tradi]ional condus defemeile din estul european.

Cu ce sunt mai bune? Niciostr\in\ nu va [ti vreodat\ s\g\teasc\ sau s\ calce ca noi. ~nfond, asigur\ cei din sector, con-curen]a cu colegele rom=nce,ucrainence [i moldovence se joac\[i pe acest teren. Dar situ a]ia edur\ pentru toate: `n aceast\perioad\ familiile se descurc\ sin-gure `n materie de asisten]\.

Monopolul sectorului r\m=ne`n m=inile imigrantelor, `ns\ feno -me nul re`ntoarcerii italiencelor lameseria de `ngrijire a b\tr=nilorsin guri sau bolnavi exist\ [i `nc\cum.

Acest lucru se poate m\sura, deexemplu, din `nscrierile la cur-surile specifice de formare activec=te pu]in `n toat\ Italia.

Federica Rossi Gasparrini estepre[edinta Federcasalinghe: Nu -mai `n ultimii doi ani la Milano,Roma [i Udine num\rul de ital-ience `nscrise s-a triplat. Acela[ilucru este valabil [i `n cazul celorpeste 40 de cursuri organizateanual de Acli Colf. De fapt -

observ\ Raffaella Maioni, respon-sabil na]ional - printre participanteexist\ o aglomerare de cona]ionalede-ale noastre.

Tendin]\ `n cre[tere

O tendin]\ confirmat\ de oper-atorii profesionali. La Torino Ale -ssandra Riminucci este respon -sabila cu familia la ObiettivoLavo ro: Datele arat\ c\ num\rul`ngrijitoarelor torineze angajateprin intermediul agen]iei noastre acrescut de la 948 `n 2008 la 1.757`n 2010, o cre[tere de 85%.

Date pentru explicarea c\roranu este necesar\ deranjarea soci-

ologilor. Dar cine sunt aceste`ngrijitoare italience care sere`ntorc? Portretul robot estemereu acela[i: `ntre 45 [i 50 deani, diplom\ de gimnaziu, un locde munc\ (pierdut) `n spate, un so][omer. Deseori, apoi, este vorbade persoane divor]ate cu copii.

Cu siguran]\, majoritatea lucr\ -toarelor domestice (`ngrijitoare [imenajere) continu\ s\ fie str\ine:potrivit unui studiu Censis din2010 majoritatea dintre ele suntimigrante (71,6%). Sosesc dinRom=nia (19,4% dintre cazuri),Ucraina (10,4%), Polonia (7,7%)[i Basarabia (6,2%).

C=te sunt? Tot potrivit Censis,1.538.000 [i lu cre az\ `n 2.412.000de familii italiene.

Cu ce se disting italiencele deimigrante? Italiencele - mai ex -pli c\ Maioni - av=nd propria lo cu -in]\ nu tr\iesc cu persoana de asi-stat, ci prefer\ s\ lucreze cu ora.

Pe l=ng\ v=rst\ (str\inele suntmai tinere), o alt\ diferen]\ estenivelul de educa]ie: cel al imi-grantelor este pu]in mai ridicatfa]\ de cel al colegelor n\scute `nItalia. 37,6% posed\ o diplom\ debalcalaureat, 6,8% o licen]\, fa]\de 23,2% [i respectiv 2,5 `n r=ndullucr\toarelor domestice italience.

R\zboi

Licen]e, diplome: [i totu[i cefac `ngrijitoarele? Se ocup\ deigiena personal\ a b\tr=nului,g\tesc, fac cump\r\turi, pl\tescfacturile, supravegheaz\ adminis-trarea de medicamente. C=t c=[ ti -g\? Depinde. C=nd exist\ un con-tract regulamentar se pleac\ de la6,30 de euro pe or\. ~n general -mai spune Maioni - cona]ionalelenoastre prefer\ s\ lucreze la negrupentru compensa]ii mai mari: 10euro pe or\.

Dar sunt [i multe care renun]\dup\ c=teva luni. Vilma Gabutti,de la asocia]ia torinez\ Asai,spune: Nu este u[or, trebuie s\ aide-a face cu persoane v=rstnicecare deseori nu vor s\ accepte fap-tul c\ au nevoie de ajutor.

Italiencele r\m=n cele mair=vnite. Vilma Gabutti adaug\:Rudele caut\ figura fiicei afec-tuoase capabil\ s\ le `nlocuiasc\[i s\ le atenueze sentimentele devinov\]ie. Vor s\ fie `n stare s\vorbeasc\ `n dialect [i s\ g\teasc\m=nc\rurile locale. Pentrug\tirea c\rora str\inele `ncep s\ se`nghesuie la cursuri. Una pestealta, r\zboiul `ngrijitoarealor abiaa `nceput. (sursa: La Stampa)

Badante, italience la concuren]\ cu rom=ncele

Nicio str\in\ nu [tie s\ g\teasc\ [i s\ calce ca noi

Str\inele suntmai educate dec=titaliencele dinacest domeniu

Fa]\ de anul trecut, la Torino s-adublat num\rul italiencelor care s-au angajat ca `ngrijitoare. Meseriade badante a devenit, `n timpuri

de criz\, atr\g\toare pentru ital-ience, care intr\ astfel `n concuren]\cu rom=ncele [i alte femei dinEuropa de Est. La Stampa face o

radiografie a fenomenului: italien ce -le se `ntorc la o meserie uitat\. Carear fi atu-ul lor? Nicio str\in\ nu [ties\ g\teasc\ [i s\ calce ca noi.

Cre[te num\rul elevilor cu cet\]enie str\in\`n Italia. Acest lucru este ar\tat de raportulElevi cu cet\]enie neitalian\ `n sistemul[colar italian. A.S. 2011/20112) publicat decur=nd de serviciul de statistic\ al MinisteruluiEduca]iei. Acesta a num\rat 755.939 de elevistr\ini (cel pu]in ]in=nd cont de pa[apoartelelor), 8,4% din popula]ia [colar\.

Fa]\ de anul [colar precedent, se `nreg-istreaz\ o cre[tere de 45.676 de unit\]i, cu6,4% ` n plus. Este o inversare a tendin]ei, dac\avem `n vedere c\ `n ultimii ani rata decre[tere a sc\zut, oprindu-se `n anul [colar2010/2011 la 5,4%. Cre[terea - subliniaz\

raportul - este datorat\ ` n mod esen]ial elevilorcu cet\]enie neitalian\ n\scu]i `n Italia (44%dintre elevii str\ini `n total, echivalentul a334.284 de unit\]i) mai degrab\ dec=t consis-ten]ei fluxului migratoriu.

Sunt circa dou\ sute de ]\ri de provenien]\.La nivel na]ional, cei mai numero[i sunt cei141.050 de elevi rom=ni, echivalentul a 18,7%din `ntreaga popula]ie str\in\, urma]i dealbanezi (circa 103.000, echivalentul a 13,6%)[i marocanii (96.000, 12,7%), `ns\ dac\ neconcentr\m pe fiecare regiune `n parte clasa-mentul cet\]eniilor se poate modifica `n modsensibil.

Regiunile italiene cele mai industrializate [iastfel cu cea mai mare ofert\ de munc\ suntcele cu o prezen]\ mai mare de elevi cu cet\ -]enie neitalian\: un sfert din totalul elevilorstr\ini, 185.000, este concentrat ` n Lombardia,urmeaz\ Veneto (89.000), Emilia Romagna(87.000) [i Lazio (72.000). Pe ultimele locurisunt Molise (1600) [i Valle DAosta (1500).

Raportul redimensioneaz\ [i alarmaprivind a[a-numitele clase-ghetou. La nivelna]ional, procentul claselor cu peste 30% elevistr\ini este de 5,3%, `ns\ dac\ nu se introduc`n calcul elevii str\ini n\scu]i `n Italia procen-tul scade la 1,7%.

756.000 de fii de imigran]i `n b\ncile [colilor

PORTA I TUOI AMICI IN WIND

PENTRU MAI MULTE INFO DESPRE COSTURI, CONDIII I LIMITRI, INTR PE WIND.ITADU-I PE AMICII TI N WIND. BONUS MAX 50/LUN. EXPIR PE 13 IANUARIE 2013.NOI TUTTI INTERNATIONAL. PENTRU INFO DESPRE RILE STRINE PENTRU CARE OFERTA ESTE DISPONIBIL INTR PE WIND.IT PENTRU A SUNA N STRINTATE, DUP EPUIZAREA CELOR 240 DE MINUTI, CONTINUI S BENEFI-CIEZI AUTOMAT DE TARIFELE AVANTAJOASE PREVZUTE DE CALL YOUR COUNTRY, FR PLATA COSTULUI LUNAR CORESPUNZTOR.

PORTA I TUOI AMICI IN WIND

NOI TUTTI INTERNATIONAL19PE LUNAVIZITEAZA WWW.WIND.IT/PORTAITUOIAMICI

PREZINTA-NE AMICII TAISI NOI TE RENCARCAM.

I PRIMETI TIMP DE 6 LUNI50% DIN VALOAREA NCRCAT DE EI PN LA UN MAXIM DE 300 EURO.

240 MINUTE REALE PENTRU A SUNA N ROMANIASI LA TOATE NUMERELE N ITALIA. TARIFARE LA SECUNDA SI FARA TAXA DE CONECTARE.

Gazeta Rom=neasc\ 9 noiembrie 201210 FLAGRANT

Concediat\ pentru consum de alcool, i-a luat la b\taie pe angajatori

~ngrijitoare be]iv\ [i agresiv\

Rudele unei femei de 96 de ani,grav bolnav\ [i constr=ns\ s\ steala pat, au decis s\ o conce diezepentru c\ `n diferite ocazii [i-audat seama c\ se prezenta beat\ lamunc\. ~ngrijitoarea rom=nc\, nua fost de acord [i - din nou `n starede ebrietate - a agresat rudeleb\tr=nei femei [i a `ncercat s\ fac\la fel cu poli]i[tii. Finela R\cariu,de 39 de ani, cu numeroaseantece den te, a fost arestat\ pentruleziuni, amenin ]\ri, ultraj [i dis-trugere. Pe 30 octombrie acomp\rut la tribunal `n fa]a unuijudec\tor, care a validat arestarea.

Episodul a avut loc la Sassari ` ndup\-amiaza de luni 29 octom -brie, scrie La Nuova Sardegna.

Rudele femeii asistate au sur-prins `ngrijitoarea beat\ [i au invi-tat-o s\ p\r\seasc\ locuin]a, comu-nic=ndu-i [i `ntreruperea raportu-

lui de munc\ care `ncepuse `n lunaiulie.

~ns\, la fel ca `n alte ocazii,`ngrijitoarea rom=nc\ a refuzat s\p\r\seasc\ locuin]a [i a `nceput s\insulte [i s\ amenin]e rudeleb\tr=nei. ~n acel moment a fostcerut\ interven]ia poli]iei [i la fa]alocului au sosit agen]ii uneipatrule. La vederea poli]i[tilor,Finela R\cariu s-a `ndreptat c\trecamera ocupat\ de ea [i s-a a[ezat`n pat: pe comod\ au fost g\site

dou\ sticle de coniac.~ngrijitoarea a reac]ionat `ntr-o

manier\ ur=t\ [i la cererilepoli]i[tilor [i a `ncercat s\-iloveasc\ de mai multe ori cu pum-nii [i picioarele (unul dintre agen]ia suferit leziuni u[oare). `n acelmoment a fost cerut\ interven]iaoperatorilor de la 118 [i `ngriji-toarea a fost dus\ la spital pentruun tratament sanitar adecvat.Agen]ii urmau s\ o denun]e `nstare de libertate, `ns\ mai t=rziu

rom=nca a p\r\sit spitalul [i s-a`ndreptat din nou spre locuin]ab\tr=nei din care a fost ` ndep\rtat\.

A `nceput s\ ia la [uturi u[a dela intrare [i vroia s\ intre `n aparta-ment. Astfel poli]i[tii au fostchema]i pentru o a douainterven]ie de c\tre locatarii blo -cului, teroriza]i de urletele [i deatitudinea violent\ a femeii. Lavederea agen]ilor, Finela R\cariua `ncercat o nou\ agresiune `ns\ afost blocat\ [i arestat\.

Dus\ la birourile chesturii,`ngrijitoarea rom=nc\ a continuats\ fie violent\ [i mai t=rziu a dis-trus [i u[a uneia dintre camerele desiguran]\.

Pentru b\tr=na doamn\ asistat\[i pentru rude a fost sf=r[itul unuico[mar. Au povestit c\ au `ncercat`n mai multe ocazii s\ suspenderaportul de munc\ `n termeni ami-abili, `n special dup\ ce li s-a con-firmat de mai multe ori c\ `ngriji-toarea a fost descoperit\ beat\ [i,a[adar, incapabil\ s\ efectueze sar -cinile care i-au fost `ncredin]ate.

Femeia a fost g\sit\beat\ la munc\

~ngrijitoarea rom=nc\, arestat\ `mpre-un\ cu concubinul ei, este acuzat\ de sus-tragerea cardului bancar cu care, `n numaio lun\, a ridicat peste 7.500 de euro. S-a`nt=mplat la Verona.

Potrivit cotidianului LArena, rom=nca aprofitat de `ncrederea unei femei infirme pen-tru a-i goli, cu complicitatea concubinului,contul bancar. Victima `n[el\toriei este ofemeie de 60 de ani rezident\ la Verona, afec-tat\ de o foarte grav\ infirmitate din cauzac\reia are nevoie de asisten]a a dou\ `ngriji-toare pe timpul zilei.

{i una dintre acestea, o imigrant\ rom=nc\de 35 de ani, este acuzat\ c\ a abuzat de situa]iadificil\ a femeii [i de un card l\sat `ntr-un ser-tar l=ng\ care se afla, la vedere, num\rul secretpentru efectuarea tranzac]iilor.

Acum femeia [i complicele s\u, [i acesta dena]ionalitate rom=n\, sunt ` nchi[i ` n penitencia-rul din Montorio cu acuza]ia de furt cu circum-stan]a agravant\ de sustragere [i utilizareinjust\ de card bancar, de `n[el\ciune `n daunaunei persoane invalide [i de abuzare a raportu-lui profesional.

Totul a `nceput `n aprilie, c=nd RodicaCotuna, de ani de zile `n Italia, rezident\ `npartea de Est a Veronei, intr\ `n casa doamnei

pentru a-i oferi asisten]\. La patru s\pt\m=nidup\ angajare, sora femeii asistate `[i d\ seamade frecvente ridic\ri de bani din contul curentcu ajutorul cardului, [i cu o frecven]\ `naparen]\ nemotivat\.

Din 20 aprilie p=n\ `n 19 mai au fost ridica]i7.500 de euro. ~nceputul a fost soft. Primaridicare a fost de 250 de euro, apoi de 400, iar250, 300, 500 [i a[a mai departe. Apoi saltul decalitate: 1.350 euro, 1.225, 1.750...

{i orele la care s-au ridicat banii erau sus-pecte. Figurau ridic\ri efectuate `n aceea[i zi la7.55, la 7.59, la 8.02 sau seara la 19.09, la19.12 [i la 19.14 [i mereu pe timpul orarului demunc\ al noii `ngrijitoare.

O frecven]\ `n mod absolut neobi[nuit\,care i-a determinat pe responsabilii institu]ieibancare s\ semnaleze ciud\]enia surorii femeiide 60 de ani. Banca spune c\ au existatnenum\rate ridic\ri de bani, ce se ` nt=mpl\?, a`ntrebat-o sora femeii asistate pe bolnav\.

~n acel moment lovitura de teatru: `ngriji-toarea, care probabil a ascultat conversa]ia din-tre cele dou\ surori, dintr-o dat\ anun]\ c\ tre-buie s\ se `ntoarc\ de urgen]\ `n ]ara de originedin cauza unor probleme de familie [i dispare.

Consistenta lips\ de bani, cu toate acestea,este denun]at\ la chestur\ [i agen]ii Echipeimobile se pun s\ lucreze. La anchetele Echipei

mobile a chesturii colaboreaz\ [i banca carefurnizeaz\ anchetatorilor imaginile `nregistrate`n luna mai de instala]ia de supraveghere video[i care au surprins un b\rbat, identificat apoi afi Daniel Amari]ei, de 25 de ani, concubinulRodic\i Cotuna.

Femeia de 60 de ani l-a recunoscut, dinimagini, a fi persoana care deseori o `nso]ea peasistenta sa. ~n casa b\rbatului anchetatorii aug\sit [i jacheta, cu croial\ neobi[nuit\, pe careo purta subiectul imortalizat de camerelevideo. Nici urm\, `n schimb, de bani. Ambiirezult\ a nu avea antecedente penale. Cei doiau fost aresta]i. Acum se fac anchete privindeventuale trimiteri de bani `n Rom=nia [i pen-tru a se stabili dac\ exist\ [i al]i complici.

Opera]iunea a fost ilustrat\ pe 2 noiembriede [eful Echipei mobile din Verona, RobertoDella Rocca, care `i invit\ pe to]i cei care auavut raporturi de munc\ cu femeia arestat\ [i audescoperit fapte anormale s\ le semnalezepoli]iei.

A jefuit-o pe b\tr=na pe care o `ngrijea

Rodica Cotuna [i Daniel Amari]ei

9 noiembrie 2012 Gazeta Rom=neasc\ FLAGRANT 11

Fraud\ la bancomat cu furculi]a

Primul client a tastat codulPIN pe tastiera bancomatului, darapoi a r\mas `n mod inutil `na[teptare ca banii s\ ias\ din fantaaparatului. ~n final a plecat. Aldoilea a f\cut la fel. {i la felurm\torii trei. Atunci a fost mo -mentul c=nd au venit rom=nii cufurculi]a, cum au botezat-o ca -ra binierii, un fel de c=rlig cu careunul dintre ei a extras pl\cu]a demetal care bloca bancnotele [ime canismul de eliberare a ban-ilor s-a repus `n func]iune elibe -r=nd banii solicita]i `nainte deghinioni[tii clien]i. Circa 2.000de euro pe care trei rom=ni - Io nelMarius Bilu], de 31 de ani, cumici antecedente, Viorel Vidu [iMarian Sergiu D\bu lea nu, de 33[i 27 de ani, f\r\ antecedente pe -na le - i-au b\gat `n buzunar [i auplecat.

Toat\ scena a fost surprins\ decamerele de supraveghere videoale institu]iei de credit din zonaViale Marconi, la Roma. Tehnicautilizat\ este cea de cash trapping(blocarea numerarului), pe ca repotrivit carabinierilor cei trei auimportat-o la Roma din nordulItaliei.

Sisteme similare au ap\ruttotu[i de mai multe ori la furtu rilede rest din parcometre unde fantapentru monede este blocat\ tot cuun obiect asem\n\tor furculi]ei.

Rom=nii au fost bloca]i pe 31octombrie de investigatorii de launitatea din Trastevere `n timp ce`ncercau s\ retrag\ 1.400 de eurocaptivi `n bancomatul de laCariparma de pe via FrancescoGrimaldi, [i acela[i lucru l-au

f\cut la banca geam\n\ de pe viaStefano Jacini, la Vigna Clara. {i`n aceste cazuri carabinierii auvizionat `nregistr\rile camerelorde supraveghere pentru a reconsi-tui mi[c\rile ho]ilor care au fostaresta]i. Rom=nii au fost repu[i `n

libertate `n a[teptarea procesului.To]i stau `n Capital\ f\r\ domicil-iu stabil (numai Bilu] rezult\ a firezident la Anzio) [i sunt consid-era]i de carabinieri speciali[ti `ncash trapping care ar putea p\reaun truc facil, dar `n realitate nueste deloc, subliniaz\ investiga-torii. Alte arest\ri au avut loc laVerona [i Guidonia, pentruacela[i tip de infrac]iune cu fur-culi]a.

Pe 22 octombrie, Andrei Han -ca, de 20 de ani, [i Selin Hutino -vic, de 39, ambii reziden]i la Lo -vere, `n provincia Bergamo, petim pul procesului cu procedur\di rect\ au recunoscut c\ au folo sitfurculi]a la Brescia, la Lo ve re

[i `n alte zone. Au fost aresta]itocmai c=nd pozi]ionaser\ fur -culi]a. Un sistem ingenios: ri -dicau o sum\ modest\ dar `n ain tes\ retrag\ banii pozi]io nau fur-culi]a `n interiorul fantei prin careies bancnotele. Din exterior nu sevede nimic `ns\ bancomatul nuface ca bancnotele s\ ias\, baniir\m=n=nd bloca]i `n dispozitiv.

Pe 5 noiembrie, la Guidoniaau fost aresta]i doi rom=ni de 20[i 30 de ani, care au plasat o fur-culi]\ `ntr-un Postamat, bloc=ndastfel ie[irea banconotelor retra sede o femeie, chiar dac\ pe ec ranopera]iunea era corect efec tu at\.Clienta a plecat, pentru a reclamala banc\, dar a [i sunat la cara-binieri, care au sosit rapid [i s-aupostat la p=nd\. La c=teva minuteau intervenit rom=nii, ca re auscos dispozitivul [i apoi ba nii, obancnot\ de 50 de euro pe carevoia s-o scpat\ femeia. Cei doi aufost aresta]i `n flagrant.

Investigatorii le recomand\tuturor `n cazul `n care banii nuies din bancomat, dac\ pe displayopera]iunea rezult\ `ncheiat\, s\nu plece [i s\ apeleze la 112 sau113.

Dac\ nu ies banii,suna]i la 112

Rom=nii au inventat o nou\metod\ de fraud\ la bancomat,pun=nd pe jar autorit\]ile italiene:cash trapping, sau furculi]a esteo metod\ simplu de folosit, greu de

depistat [i aplicat\ deja pe scar\larg\. Au fost aresta]i rom=ni carefoloseau aceast\ metod\ la Roma,Verona [i Guidonia `n doar c=tevazile, dar metoda se extinde cu

repeziciune. Popula]ia este sf\tuit\s\ sune imediat la 112, `n cazul `ncare din bancomat nu ies banii,dup\ ce pe ecran se indic\ oopera]iune normal\.

Cu bicicleta pe autostrad\ Automobili[tii care mergeau cu vitez\ pe autostrada A3, `n

apropiere de Vibo Valentia, s-au trezit dintr-o dat\ cu un biciclist `nfa]\ [i au alertat poli]ia rutier\.

Agen]ii au intervenit astfel [i l-au identificat pe biciclist, P.P.G.de 42 de ani, rom=n, muncitor agricol, `n timp ce pedala lini[tit `napropierea racordului din zona Serre.

B\rbatul a explicat poli]i[tilor c\ vroia s\ se duc\ s\ se`nt=lneasc\ cu un amic `n Catanzaro, dar agen]ii, dup\ ce l-au mus-trat, l-au amendat cu 40 de euro.

C\lcat de tramvai la ScandicciLuni 29 octombrie,

`n jurul orei 15, unb\rbat a fost lovit deun tramvai `napropierea sta]ieiResistenza, laScandicci (provinciaFirenze), [i a murit.Victima, rom=n de 59de ani rezident laScandicci, nu avea

asupra sa documente [i a fost identificat numai seara t=rziu, dup\ cec=teva rude s-au prezentat la carabinieri pentru a denun]a dispari]iaacestuia de acas\. Dup\ ce a primit `ngrijiri de la personalul de la 118,a fost internat la spitalul din Careggi cu prognostic rezervat, `ns\starea sa a fost considerat\ critic\ `nc\ din primele momente. Potrivitinforma]iilor, b\rbatul a disp\rut de acas\ `n ziua de duminic\ 28octombrie. Luni `n jurul orei 15, potrivit reconstituirilor, a fost lovitde tramvai `n timp ce traversa [inele `n dreptul unei treceri pietonaleignor=nd semaforul ro[u.

Cer[etor mort de frig la GenovaProbabil frigul este una dintre cauzele mor]ii rom=nului de 42 de

ani, f\r\ domiciliu stabil, g\sit pe 30 octombrie la Genova, `ncartierul Nervi, de un operator ecologic.

B\rbatul era f\r\ via]\ l=ng\ casa sa din carton [i p\turi, obi[nuitulrefugiu de urgen]\ care probabil nu a fost suficient pentru a-l ]ine laad\post de temperaturile rigide din aceste ultime zile. Pe timpulnop]ii termometrul a ar\tat din nou valori foarte joase [i se crede c\omul str\zii nu a rezistat frigului.

Erau singuri pe strada pustie dela Vicenza, la ora 4 diminea]a,c=nd au sosit pe [antierul din zonaPomari cu toate cele necesare pen-tru o alimentare cu comustibil.~ns\ cineva, trezit din somn dincauza zgomotului, a urm\rit de lafereastr\ toate fazele furtului [i, `ndirect, a povestit ce se `nt=mplacarabinierilor care, `ntre timp, autrimis dou\ patrule.

Un furt de carburant pe un[antier din zona Pomari a fostdejucat de un cet\]ean ghanez carea anun]at 112 [i care, p=n\ lasosirea militarilor, a ]inut la curentcentrala operativ\ cu precizieprivind ceea ce f\ceau ho]ii. Ceicinci rom=ni au fost aresta]i:Nicolae Bumbu, de 58 de ani, f\r\ocupa]ie; Nicolae Florin Bumbu,muncitor de 30 de ani; Sebastian

Humaciu, de 27 de ani, transporta-tor auto; Radu Humaciu, de 34 deani, muncitor [i Marius Ciobanu,de 26 de ani.

C=nd au sosit militariiumpluser\ deja c=teva bidoane cumotorin\.

V\z=nd ma[inile carabinierilor,to]i au luat-o la fug\, dar `n celedin urm\ au fost prin[i.

Carabinierii au recuperat cin-cizeci de litri de motorin\ care aufost deja v\rsa]i `n dou\ bidoane,iar alte doisprezece recipiente aufost puse sub sechestru `mpreun\cu instrumentele de lucru g\sitepe [antier [i `n furgonet\: o p=lniecu un furtun, patru [urubelni]e [idoi cle[ti pe l=ng\ un ambalaj culame pentru fer\str\u. Magistratula dispus ca cei cinci s\ fie judeca]i`n libertate.

Gazeta Rom=neasc\ 9 noiembrie 201212 FLAGRANT

Ho]ii de motorin\

Florin Bumbu Marius Ciobanu Nicolae Bumbu

Sebastian HumaciuRadu Humaciu

Ho]ii au fostprin[i c=nddeja aveaudou\ bidoanepline cumotorin\

Halucina]ii provocatede alcool, a c\zut de laetajul trei

Un b\rbat de 60 de ani, cu grave problemede alcoolism, a c\zut la dou\ noaptea de la bal-conul de la etajul trei al unei case din San Stinodi Livenza (provincia Venezia(. A primit ime-diat `ngrijiri [i acum este internat la spitalulAngelo din Mestre.

B\rbatul a c\zut dup\ ce a `ncercat s\coboare pe o fr=nghie din cearceafuri de la bal-conul situat la etajul al treilea al locuin]ei fiicei

sale, unde locuia de ceva timp. Rom=nul de 60de ani a primit `ngrijiri din partea medicilorunei ambulan]e de la Suem din Caorle [i a fostimediat transferat la spitalul din Portogruaro.

Dup\ ce a fost supus unei transfuzii a fostdus de urgen]\ la spitalul din Mestre unde seafl\ `n condi]ii foarte grave. La fa]a locului auefectuat anchete carabinierii. Accidentul s-aprodus la aproximativ ora 2 noaptea. Fiicadormea, iar tat\l se afla `n sufragerie. La unmoment dat b\rbatul a luat c=teva cearceafuri,le-a legat de balcon [i a `nceput s\ coboare, `ns\acestea nu erau prinse bine [i astfel b\rbatul ac\zut. Fiica s-a trezit brusc. Duc=ndu-se `nsufragerie a observat fereastra deschis\, s-a dus

la balcon [i [i-a v\zut tat\l la p\m=nt pr\bu[it`ntr-un lac de s=nge. Femeia de 39 de ani a `n -ceput s\ urle. Vecinii au chemat 118 [i for]ele deordine. Medicii de la Suem au ajuns la fa]a lo -cului [i i-au acordat `ngrijiri medicale. Ini]ialb\rbatul era con[tient. ~ns\ odat\ ajuns la spitalst area sa s-a `nr\ut\]it. A fost intubat [i supus lanumeroase transfuzii. A suferit o fractur\ insta-bil\ a vertebrelor cervicale, fractura femuruluist =ng [i fracturi multiple la bazin. }in=ndu-seco nt de gravitatea r\nilor a fost transferat la spi-talul Angelo din Mestre unde este internat cuprognostic rezervat `n sec]ia de Terapie in te -nsiv\. A fost supus unei interven]ii chirurgicalela cap [i acum se lupt\ `ntre via]\ [i moarte.

Transporta ha[i[ `n stomac, arestat\Avea peste 250 de grame de ha[i[ `n stomac [i i s-a f\cur r\u. A riscat

grave probleme de s\n\tate [i o interven]ie chirurgical\ cet\]eanarom=nc\ Cristina Andrea Karacsony, de 24 de ani, f\r\ niciun ante -cedent penal [i, se pare, abia sosit\ `n Italia, la Lazise, unde era g\zduit\de o prieten\.

Carabinierii din Peschiera del Garda (Verona) efectuau un control peDrumul Regional 11 [i o furgonet\ a f\cut o dep\[ire periculoas\, astfelc\ militarii au somat [oferul s\ opreasc\.

La volanul vehiculului era un cet\]ean maghrebian cunoscut pentruantecedentele sale de trafic de stupefiante. Pe scaunul pasagerului se af -la femeia, care imediat a ` nceput s\ se pl=ng\ de dureri de burt\. Militariiau `ntrebat-o dac\ are nevoie de o ambulan]\, `ns\ ea nu a vrut-o.

Carabinierii au `nceput s\ redacteze procesul verbal pentru contra-ven]ia rutier\ [i femeia a `nceput s\ vomite, astfel fiind apelat serviciul118. Dup\ cum a explicat pe 30 octombrie c\pitanul unit\]ii din Pes -chiera, Mario Marino, medicii i-au efectuat o ecografie abdominal\ [i audescoperit o serie de ovule `n burta femeii. Unul dintre ele se a[ezasetransversal `ntr-o parte de intestin [i era cel care `i provoca dureri.

A `nceput astfel evacuarea indus\ de medicamente, dar acel ovul nuavea nicio inten]ie s\ se mi[te [i medicii de la Pederzoli au preg\tit salade opera]ii, dar `n final a ie[it [i acel ovul. Cet\]eana rom=nc\ a fost apoiarestat\ pentru de]inere de droguri `n scop de trafic.

Obligat\ de familie s\ se prostitueze la 13 ani

Treisprezece ani [i deja constr=ns\ s\ se v=nd\ pe strad\ de sora ei [ide o alt\ t=n\r\ rom=nc\. Poli]ia municipal\ din Verona a arestat cuacuza]iile de inducere, favorizarea [i exploatarea prostitu]iei dou\rom=nce de 18 [i 23 de ani. Datorit\ semnal\rii unui agent, nucleul depoli]ie judiciar\ a reu[it pe 30 octombrie diminea]a s\ descopere ceea cese `nt=mpla `n apropierea unei benzin\rii de pe via Palladio, la c=]ivametri de sta]ia Porta Nuova.

Fata de 13 ani era `n mod continuu abordat\ de clien]i de toatev=rstele [i provenien]ele [i se punea de acord cu cele dou\ mai mari pen-tru presta]ie. Dup\ circa o or\ de supravegheri, agen]ii au v\zut c\micu]a a urcat `n ma[ina unui client, care s-a `ndreptat c\tre un c=mpizolat din localitatea Spian.

Aici tr\ia fata `mpreun\ cu p\rin]ii [i sora, `n acel moment absen]i. {iacolo era o barac\ `n care s-ar fi consumat raportul dac\ agen]ii nu ar fiintervenit cu promptitudine. Clientul a fost denun]at ` n stare de libertate,`n timp ce cele dou\ exploatatoare au fost arestate [i acum se afl\ ` nchise`n penitenciarul din Montorio. ~n urma verific\rilor efectuate a reie[it c\fata, analfabet\ [i chiar incapabil\ s\ disting\ cifrele, se vindea pe strad\de cel pu]in o s\pt\m=n\. Micu]a a fost imediat `ncredin]at\ unui centruspecializat din provincia Padova, `ns\ imediat dup\ a reu[it s\ fug\.

9 noiembrie 2012 Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 13

Atunci c=nd Jacqueline Miu, cadirectoare a editurii MJM, a deciss\ organizeze un T=rg de carte laMilano, s-a g=ndit c\ astfel vareu[i s\ prezinte publicului dinPeninsul\ [i o parte din culturarom=neasc\, chiar prin prezen]ascriitorilor contemporani la eveni-ment. Contactul direct cu autorulunor opere literare este de un mareimpact chiar [i pentru cona]ionaliistabili]i `n Peninsul\.

Ca o furnicu]\, am dorit s\ leaduc oamenilor ceea ce probabil`n via]a lor n-ar fi g\sit nic\ieri,prezen]a scriitorilor rom=nim\rturise[te Jacqueline.

La prima edi]ie a Salonului In -ter na]ional de carte de la Milanoau fost prezente aproape 250 deedituri, chiar din Japonia, StateleUnite ale Americii [i Bolivia. DinRom=nia `ns\ a participat doar sc -r iitorul Adrian Munteanu, scriitorc\ruia i s-a decernat Premiul Int e -r na]ional pentru literatur\ Nux.

Jacqueline Miu a solicitat [iprezen]a unor edituri din ]ara noa -str\, `ns\, poate pentru c\ eveni-mentul se afl\ doar la `nceput, edi-torii din Rom=nia nu s-au `nghe-suit s\ participe la aceast\ poart\comercial\ foarte apetisant\, a[acum o nume[te directoarea.

Sacrificii pentru succes

Jacqueline Miu are de [apte anio agen]ie de voiaj [i aceast\ edi-tur\ de c\r]i, la care au ap\rut p=n\acum 475 de titluri.

Sunt de 36 de ani `n Italia, darnu am pierdut nici un minut limbarom=n\, poveste[te bucure[tean-ca. Mama ei este rom=nc\, tat\lfrancez, iar de la v=rsta de opt ania fost adoptat\ de Italia.

Din ]ar\, femeia m\rturise[te c\`i lipse[te doar p\m=ntul, pe ca -re nu a mai p\[it de mul]i ani, dincauza volumului ridicat de munc\.

De[i nu avea probleme finan-ciare, Jaqueline a `nceput s\lucreze de pl\cere mai mult dec=tde nevoie de la v=rsta de 15 ani.

A absolvit dou\ facult\]i, una dearte [i alta de matematic\, iarast\zi, ca manager, munce[te chiar18 ore pe zi.

Sunt m=ndr\ c\ sunt rom=nc\[i oriunde m\ duc, m\ simt caacas\ spune bucure[teanca, `ntimp ce urm\rea desf\[urareaevenimentelor din cadrul T=rguluide carte de la Milano.

Tot ceea ce am realizat p=n\acum am f\cut prin sacrificii.Vreau s\ transmit celor tineri c\f\r\ un ideal, f\r\ un sacrificiu,nimic nu las\ o amprent\. Noi nuvrem s\ l\s\m amprente dec=t `nspiritual altora, ca s\ nu murim.Nu ne intereseaz\ paginile, foto -grafiile, c=t trebuie s\ ne intere-seze o vorb\ bun\ care cl\de[teceva. Eu cred `n lucru acesta sub-liniaz\ Jacqueline.

~n timpul liber, rom=nca sejoac\ scriind povestioare. Amfoarte multe pasiuni. A[ fi fostorice pe acest p\m=nt, a[ fi fost ojurnalist\, un `not\tor, un muzi-cian, orice, pentru c\ sunt curioa -s\. Deci eu scriu din curiozitate.Ceea ce scriu sunt personaje carenu tr\iesc cu mine. Reprezint via]alor, dar este o pasiune pentru c\ tuvezi o lume care poate deveni maibun\ `ntr-o lume care este foartegreoaie. E ca [i cum ai pune os\m=n]\ [i ai a[tepta s\ ias\ pomul.Este nevoie de mul]i ani ca s\-l`nve]i s\ creasc\.

Bagaj de tradi]ii

~ntrebat\ ce p\rere are desprecomunitatea de rom=ni din Italia,Jaqueline r\spunde promt:P\m=ntul este al tuturor. Nu esteal rom=nilor, al italienilor sau alamericanilor. Este un p\m=nt, darspre deosebire de al]ii, noi,rom=nii avem o tradi]ie. Ne putemmi[ca cu bagajul nostru de tradi]iica s\-i mai `mbog\]im [i pe al]ii,a[a cum al]ii ne ` mbog\]esc pe noi.

Eu cred ` ntr-o conformitate cul-tural\. To]i scriem, to]i avem pro-bleme, to]i m=nc\m. Depinde doar

calitatea omului care pleac\ din]ar\. Dac\ omul e bun, e bun ori-unde, dac\ e r\u e r\u oriunde [i nu

mai conteaz\ dac\ e rom=n, ital-ian, albanez, negru sau alb con-sider\ Jaqueline Miu. C.V.

Salonul de carte de la Milano, organizat de o bucure[teanc\

Sunt m=ndr\ c\ sunt rom=nc\Ini]iativa Salonului Interna]ional de carte de la

Milano, organizat pentru prima dat\ `n acest an,apar]ine unei rom=nce. Este vorba de Jacqueline Miu, obucure[teanc\ stabilit\ de 36 de ani `n nordul Italiei.

Premiu pentru Adrian MunteanuScriitorul rom=n Adrian Munteanu, 64 de ani, a primit Premiul

Interna]ional de Literatur\ NUX, la prima edi]ie a SalonuluiInterna]ional al C\r]ii de la Milano, 26 - 29 octombrie 2012, mani-festare aflat\ sub `naltul patronaj al Comisiei Europene.

Premiul se acord\ pe baza unei monitoriz\ri f\cute timp de maimul]i ani, poetul rom=n av=nd 7 volume de sonete publicate ` n perioa-da 2005-2011.

~nainte de premiere, scriitorul a dat publicit\]ii o scrisoare `n care`[i exprima m=hnirea c\ nicio institu]ie rom=neasc\ nu a fost intere-sat\ de t=rgul de carte de la Milano.

La Milano voi fi singur, a fost concluzia amar\ a scriitoruluirom=n, care s-a sim]it abandonat de institu]iile din propria ]ar\.

Iat\ c=teva fragmente din scrisoare: Pe parcursul lunilor din urm\, organizatorii au trimis adrese tutur-

or institu]iilor rom=ne[ti care `[i asum\ sarcini culturale, adrese princare anun]au c\ un scriitor rom=n urmeaz\ s\ deschid\ seria premiiloracestui eveniment, `[i exprimau onoarea de a celebra cultura rom=n\`n Europa, [i `i invitau s\ devin\, `n mod gratuit, parteneri ai mani-fest\rii. Singura lor obliga]ie, mai mult moral\, era aceea de a popu-lariza evenimentul, de a se l\uda cu truda [i izb=nda scriitorului care`i reprezint\. Pentru aceasta, sigla institu]iei respective ar fi tronat pesite-ul T=rgului milanez de carte. Singura institu]ie care a r\spunsacestei invita]ii a fost Prim\ria Bra[ov, ora[ul meu natal, a c\rei sigl\se poate vedea pe site-ul www.saloneinternazionaledellibro.it.

~n privin]a institu]iilor centrale din Rom=nia, de la MinisterulCulturii p=n\ la I.C.R., televiziuni [i radiouri, T|CERE!!! `n prelun-girea aceleia[i inexplicabile atitudini venite de sus, nici o editur\ dinRom=nia nu va fi prezent\ la Milano.

(...) Din afara ]\rii [i-a exprimat dorin]a de a fi partener al T=rguluiAmbasada Rom=niei la Roma. Numai c\ totul urma s\ r\m=n\ lanivelul unei declara]ii. O persoan\ din cadrul ambasadei,r\spunz\toare de leg\turile cu comunit\]ile rom=ne[ti din peninsul\,doamna Ramona Raus, a schimbat, o vreme, amabile mesaje cu orga-nizatorii, promi]=nd c\, ne`nt=rziat, va fi la Milano, la ceremonie.Apoi schimbul de mesaje a `ncetat brusc. Aflu abia acum c\, `ntretimp, persoana respectiv\ a fost mutat\ (...)

R\spunsul Academiei di Romania a fost cel mai concis : T\cere.Am repetat mesajul dup\ o lun\, cu acela[i rezultat.

Adrian Munteanu [i Jacqueline Miu

Gazeta Rom=neasc\ 9 noiembrie 201214 ROM+NI ~N ITALIA

Sorin [i-a `nfruntat destinul la19 ani. Dup\ terminarea liceului[i imediat dup\ ce a urmat un ande facultate, a plecat la munc\ `nGrecia, unde a lucrat 4 ani:Grecii sunt reci, nu sunt ca ital-ienii, noi suntem latini, e altceva.~n Grecia `n 5 ani de zile abiadac\ mi-am f\cut 5 prietenigreci, `n Italia `n primul an poateaveam 20 de amici.

Din 2001 p=n\ `n 2011 a lucratla Trezorerie (Ministero delTesoro), la `ntre]inere. Dup\ zeceani de munc\ `ntr-un singur loc,Sorin decide c\ e timpul s\schimbe ceva [i pleac\ `nRom=nia `n vacan]\. ~n Italia seinteresase de pre]urile pentru ter-mopane pentru c\ voia s\-[i`mbrace balconul. Pre]urile `ns\`n Italia erau exorbitante. A[a c\a c\utat `n Rom=nia. Face c\ut\ripe google, caut\ furnizori [i pro-duc\tori, viziteaz\ show room-uri, se deplaseaz\ la fabrici.

C=nd a realizat c\ produselero m=ne[ti sunt de calitate [i la ju -m\tate de pre] fa]\ de Italia, a de -cis s\ fac\ o prob\ [i s\ aduc\ ma -

rf\ `n Italia. Treaba a mers [i a ur -mat deschiderea unui magazin,Porte e Finestre. Concomi tent, seocup\ [i de lucr\ri de amenajare,renovare a caselor. Nu a fost u[or[i c\ a trebuit s\ sch imbe c=]ivafurnizori neserio[i.

~n timp ce vorbe[te cu mine, `isun\ non stop celularul. ~l `ntrebcum `i merge afacerea, av=nd `nvedere criza. ~mi spune c\ dincauza perioadei de var\, au fostc=teva luni mai slabe din punctde vedere al afacerii, dar se pre-

conizeaz\ o ameliorare. ~ntreb dac\ are [i clien]i

rom=ni: `mi spune c\ a avutfoarte pu]ini, dar lucrurile se potschimba pe m\sur\ ce rom=nii `[icump\r\ case `n Italia.

Vise `mplinite

Sorin a plecat `n lume adoles-cent [i `ntre timp a devenit cap defamilie. S-a `ndr\gostit `n Italiade o fat\ rom=nc\; s-au c\s\torit[i au avut o feti]\, na[terea feti]ei

fiind cel mai frumos moment `nItalia.

E primul rom=n care `mir\spunde c\ nu a avut momentenegative `n Italia sau episoade derasism. S-a integrat perfect [ispune f\r\ s\ ezite: S\ [tii c\ m\po]i considera un rom=n fericit.Am avut mereu de munc\, am ofamilie, am o feti]\, am o cas\aici alta `n Rom=nia, ma[in\. Amrealizat ceva, nu pot s\ m\ pl=ng.Poate c\ am avut noroc s\ am unloc de munc\ stabil, [i so]ia meaa avut un serviciu destul de bun,fiind educatoare la gr\dini]\.

M\ simt stranier c=nd m\duc `n Rom=nia. Sincer s\ fiu,mai bine ca aici, nu-i. ~nRom=nia trebuie s\ stai `ntot-deauna unde sunt bani, ca s\ po]itr\i decent. Unde nu sunt bani,nu ai ce s\ faci.

~ncearc\ s\ defineasc\ secretulsuccesului lui: un dram de noroc,mult\ munc\, seriozitate. Si multoptimism: c=nd `l `ntreb ce `[idore[te pentru viitor, spune: Cumagazinul `nainte.

Ruxandra Dr\goescu

M\ simt stranier c=nd m\ duc `n Rom=nia

Magazinul Porte e finestre:Via Filippo Corridoni, 106San Cesareo, RM, 00030

Sorin G=rmacea tr\ie[te din 2001`n Italia, l=ng\ Roma. Are 36 de ani [ieste din Bac\u. A plecat din ]ar\ la 19

ani [i a muncit `nt=i `n Grecia, [i apoi`n Italia. {i-a `ntemeiat o familie, ades chis un magazin de termopane [i

consider\ Italia ca fiind casa lui. Pra -g matic, serios, responsabil, Sorin estedemonstra]ia vie c\ dac\ vrei, po]i.

Sorin G=rmacea a pus pe pcioare o afacere profitabil\

S=mb\t\, 3 noiembrie, a avut loc primaconferin]\ a organiza]iei Diaspora Pro gre -sist\ - ROSA, intitulat\ Diaspora Rom= -neasc\ - Valoare Adaugat\ a Rom=niei. Laeveniment au participat rom=ni din Grecia,Belgia, Germania, Italia, Rom=nia. Invita]ispeciali au fost Ioannis Maronitis reprezen-tand Clubul Unesco, Piraeus [i Florin P=rvu,consul la Ambasada Rom=n\ din Atena.

Programul zilei a constat `n prezent\ri,discursuri [i dezbateri centrate pe problemelecu care se confrunt\ cet\]enii rom=ni dindiaspora. S-a mai discutat despre atragereafondurilor europene [i cre[terea for]ei soci-et\]ii civile, `n vederea progresului.

Agenda 2013 a Diasporei Progresiste(www.diasporaprogresista.eu) a fost supus\dezbaterii [i adoptat\. Printre cele mai impor-tante activit\]i propuse pe anul 2013 senum\r\ demararea unui mecanism de asis-ten]\ gratuit\ a asocia]iilor [i funda]iilorrom=ne[ti din str\in\tate [i din Rom=nia, `n

vederea atragerii de fonduri; promovareaEchilibrului de Gen; constituirea unei re]elecaritabile pentru ajutorarea grupurilor vul-nerabile din Rom=nia; `nt\rirea dialoguluidintre societatea civil\ [i autorit\]ile rom=ne[i la nivel european; metode de `nt\rire acoeziunii etnice a rom=nilor afla]i pe teritoriistr\ine etc.

Participan]ii la conferin]a din 3 noiembrieau propus [i adoptat Declara]ia de la Atena aDiasporei. Iat\ c=teva fragmente:

Binele tuturor rom=nilor poate fi ap\ratprin dezvoltarea unor eforturi de bun\credin]\, voluntare [i creative ale rom=nilordin str\in\tate, direct propor]ionale cunevoile reale ale oamenilor. Contribu]ia vol-untar\ a cet\]enilor rom=ni din str\in\tateeste indispensabil\ pentru impunerea deBune Practici `n Rom=nia, ]ar\ aflat\ `n plinproces de degradare, la toate nivelurile,afect=nd negativ vie]ile rom=nilor, pun=nd `npericol siguran]a na]ional\ [i buna dezvoltare

a noilor genera]ii de rom=ni.(...) ~mbun\t\]irea coeziunii sociale a

rom=nilor din str\in\tate presupune [i elim-inarea raporturilor distructive dintre diaspor\[i ]ar\. Diaspora Progresist\ `[i p\streaz\deschiderea c\tre dialogul cu Rom=nia, cuoameni angaja]i la fel ca noi, `n vederea pro-gresului na]iunii. Rela]ia diasporei cuautorit\]ile rom=ne trebuie s\ se bazeze pedialog [i pe respect reciproc, nu pe manipu-lare `n mas\, doar `n scopuri electorale.

Atena, Conferin]a diasporei progresiste

Planuri mari la Atena

9 noiembrie 2012 Gazeta Rom=neasc\ ROM+NI ~N ITALIA 15

De[i Gabriel a sosit `nPeninsul\ `n urm\ cu abia treiluni [i `nc\ nu vorbe[te binelimba italian\, presa local\ l-aomagiat pe t=n\rul rom=n cafiind campionul din Abbruzzo.~n spatele succesului s\u se afl\`ns\ o munc\ [i o carier\ de totrespectul, `nceput\ `n Rom=nia.

Gabriel a fost de 9 ori consec-utiv campion na]ional alRom=niei, are 3 particip\ri culotul Rom=niei la campionatulbalcanic, `n 2009 ob]in=nd titlulde campion.

Sincer s\ fiu, eram sigur c\voi c=[tiga, datorit\ experien]eide 12 ani de Taekwondo `nRom=nia, ne-a declarat dup\concurs proasp\tul campion.Pot spune c\ adversarii mei dincompeti]ie nu au fost la nivelulmeu, cu excep]ia finalei.

Superioritatea rom=nului edemonstrat\ [i de scorurileob]inute `n partidele dinainteafinalei: 9-0 ; 14-2 ; 7-2 .14-12.

E adev\rat, dup\ meciuri amfost bine primit [i felicitat inclu-siv de c\tre adversari.

Oricum, t=n\rul sus]ine c\mereu are ceva de `nv\]at [i c\, `ntrei s\pt\m=ni de antrenamente la

clubul italian, a `nv=]at noi tehni-ci de lupt\.

Sosit de trei luni

Gabriel, orginar din Bucure[ti,a sosit `n Italia `n vara anului2012, `mpreun\ cu mama lui,care l-a sus]inut [i `ncurajat `nc\de mic. Tat\l, fost poli]ist, `mpre-un\ cu cele dou\ surori mai mariale lui Gabriel, de 26 [i 28 de ani,muncesc `n Peninsul\ de maimul]i ani.

Carolina Dornea nu a vrut s\-[i lase copilul s\ creasc\ singur [ia stat `mpreun\ cu el, `ntr-unapartament din cartierul Militari.~nscris la liceul sportiv MirceaEliade din capital\, s-a antrenatde patru ori pe s\pt\m=n\ laClubul Dacic din capital\.

Gabi a fost mereu bun la[coal\ [i de mic s-a remarcat casportiv. L-am `nscris la o sal\ desport de l=ng\ cas\, unde a`nceput s\ practice taekwondo. Afost imediat remarcat, iarantrenorii m-au sf\tuti s\-l `ncu-rajez, pentru c\ are poten]ial. A[aa ajuns la clubul Dacic [i, dato -rit\ muncii unui antrenor foartebun, au `nceput s\ soseasc\medaliile [i rezultatele.

Dup\ ce b\iatul a dat bacalau-reatul, familia s-a re`ntregit `nItalia. P\rin]ii, `mpreun\ cuGabriel, s-au stabilit laCasacanditella, o mic\ localitatede l=ng\ Chieti. Primul g=nd al

t=n\rului a fost s\ se `nscrie la osal\ de Taekwondo. Antrenoriis\i [i-au dat seama imediat decalit\]ile t=n\rului rom=n [i, `nc=teva s\pt\m=ni, Gabriel avealocul asigurat `n finala de laRimini, fiind singurul sportiv dinChieti participant la competi]ie.

Via]a din Italia `mi ofer\,cred, mai multe oportunit\]idec=t cele pe care le aveam `nRom=nia. Apreciez modul devia]\ al italienilor, civiliza]ia [ieducatia lor. Mie mi se par prim-itori. De[i `mi lipsesc prieteniidin ]ar\, `ncerc s\ m\ integrez,necunosc=nd `nc\ foarte binelimba italian\- ne spuneGabriel.

El [i-ar dori s\-[i terminestudiile `n ]ar\, unde s-a `nscrisdeja la o facultate. Doresc s\`mi termin studiile `n Rom=nia [is\ fac o specializare `n domeniulsportului aici.

~n 2013, rom=nul va da exam-en de centur\ neagr\ `n Italia [i`[i propune s\ ob]in\ un titlu lacampionatul regional din lunamartie.

O familie reunit\

Speran]a Carolinei este ca fiulei s\ ajung\ s\ lupte pentru omedalie olimpic\. De[i familia s-a reunit abia de c=teva luni real-izeaz\ c\ greut\]ile [i dep\rtareas-au transformat mai degrab\`ntr-un liant la fel de puternic cafor]a lui Gabriel pe ringul delupt\.

Am c\utat s\ nu se simt\familia dezbinat\. Cu prilejuls\rb\torilor de Cr\ciun [i Pa[tesau vacan]e veneam `mpreun\ cuGabi `n Italia, unde era restulfamiliei. Am trecut prin multegreut\]i, dar copiii ne-au ]inutaproape [i abia a[teptam s\ fim`mpreun\.

{i aici, `n Italia, e greu, maiales c\ mama lui Gabriel nu [i-ag\sit de lucru, din cauza uneiopera]ii. Nu sunt c=inii cu cov-rigi `n coad\, cum s-ar spune pela noi. Dar parc\ altceva este.Traiesc cu speranta ca baiatulmeu va deveni un mare sportivaici, apreciat si recunoscut.

Fericirea, pentru familiaDornea, `nseamn\ a sta `mpre-un\ [i ne mul]umi cu pu]in, de[inici `n Rom=nia nu muream defoame, ci ne-am descurcatmereu. Aici este parc\, o alt\lume, cu alte perspective.

Miruna C\jv\neanu

Gabriel, campionul din AbruzzoSunt o mam\ fericit\, fiul meu e

campion na]ional italian, au fostprimele cuvinte ale Carolinei Dor -nea, c=nd a aflat c\ fiul s\u, Gabriel,a urcat pe cea mai mare treapt\ a

podiumului la Campionatul Italiande taekwondo, centura ro[ie seniori,organizat de FITA Federa]ia Italian\Taekwondo. Pe 28 octombrie, laRimini, Gabriel, `n v=rst\ de 19 ani,

a ridicat cupa, fiind cel mai bun lacategoria sa de greutate - 87 de kg -[i `mbog\]ind astfel palmaresul [coliide taekwondo hwarangdo E. Negri,din Abruzzo.

Un rom=n a ajunscampion na]ionalitalian la taekwondo

Mie italienii mi se par primitori

Aici nu sunt c=inii cu covrigi `n coad\

Gabriel, dreapta, dup\ ce a c=[tigat titlul na]ional italian

De mic a practicat acest sport

Gazeta Rom=neasc\ 9 noiembrie 201216 ROM+NI ~N ITALIA

La Pavia se afl\ `n acest mo entcirca 12 copii rom=ni bolnavi dediverse forme leucemie, `m pr eun\cu p\rin]ii lor. Paradoxul s\ r\cieivrea ca transplantul ne ce sar vin-dec\rii acestei maladii s\ costecirca 120.000 de euro, bani pl\ti]idin bugetul Ro m= niei. La aceast\sum\ se adaug\ un alt efort finan-ciar considerabil, cel al familiilormicu]ilor, care ajung s\-[i v=nd\tot ce au pentru a face fa]\cheluielilor co nexe: transport,chirii, m=ncare etc.

Din p\cate, acesta este scenari-ul optimist. Cel pesimist presu -pune lipsa formularului botezat debirocra]i E112. {i `n primul [i `n aldoilea caz, f\r\ ajutorul asocia -]iilor umanitare pentru str=n ge reade fonduri, familiile micu ]ilor nupot face mai nimic.

Cezara

Sistemul rom=nesc este deco[mar. Cheltui mult pe [p\gi, pemedicamente [i ob]ii un tratamentinuman, ne spune ElizaMihalache (42 de ani), mamaCezarei (12 ani).

Cezara a fost dignosticat\ culeucemie limfoblastic\ tip B, `naugust 2010. A fost internat\ ini -]ial la Spitalul Fundeni din Bucu -re[ti, perioad\ pe care mama ei odescrie cu un singur cuv=nt:co[mar. Experien]a din Capita l\s-a l\sat cu un protest numitManifestul Cezarei [i publicatpe blogul prin care familia a so li -citat ajutor pentru tratament (aju-torpentrucezara.wordpress.com).

Cit\m din manifest: Doctoriivin de regul\ la ora 08.00 [i la13.00, cel t=rziu 14.00, pleac\.Vizita medical\ dureaz\ doarc=teva minute [i de regul\ nu e[tiinformat nici de evolu]ia bolii, nicide tratamente adjuvante sau alteposibilit\]i de tratare in alt\ parte.

(...) Punc]iile medulare [i lombarese fac pe viu, ca la vite, cu treiasistente care ]in copilul, plus unuldin parin]i [i doctorul careac]ioneaza cu o sering\ enorm\. ~ntimpul punc]iilor copiii url\ de ]ise rupe inima, dar nu se faceanestezie sub motivul c\ este per-iculoasa pentru organism.

A[a cum era de a[teptat, protes-tul i-a ridicat tot spitalul `n cap,dar i-a [i facilitat ob]inerea formu-larului E112, blocat p=n\ atunci cudiferite scuze.

Tratamentul Cezarei din Ro -m= nia nu numai c\ a fost ineficie -nt (din cauza analizelor insuficie -nte i-a fost administrat\ o chimi o -terapie gre[it\), dar i-a cauzat [ialte c=teva probleme; contagiereacu un parazit, probleme la rinichi[i ficat. Totul a costat circa 15.000de euro [i aproape un an de trata-ment pierdut. Emo]iile Cezarei [i afamiliei ei nu au luat sf=r[it.

~n acest moment se afl\ `ntr-opauz\ de tratament, merge la spitaldoar pentru controale, astfel c\locuie[te cu mama ei cu chirie laperiferia nord a ora[ului Pavia.Eforturile financiare sunt consis-tente, doar chiria se ridic\ la 610euro pe lun\, plus cheltuieli. Baniiprovin de la tat\l Cezarei, r\mas s\munceasc\ `n Rom=nia, dineconomii [i dona]ii.

Copiii de la Pavia

{i totu[i, acest caz este unuldintre cele mai bl=nde. Pe

holurile sec]iei de pediatrie amcunoscut-o pe Ana (4 ani) care seplimb\ sub atenta privire a mameiei, dar legat\ la o coloan\ portabil\de perfuzii, de care sunt ag\]ate [ini[te aparate medicale foarte com-plicate.

Printr-o u[\ a c\rei prag sub-semnatul nu a avut t\ria s\-ltreac\, am z\rit un alt copil rom=n,umflat de morfin\ [i totu[i contor-sionat de durere `ntr-o pozi]ienefireasc\. Doar o minune `l maipoate salva.

Sufer\ de o tumor\ desmoplas-tic\ `ntr-o form\ rar\, dar care dig-nosticat\ corect [i la timp ar fiputut `nsemna salvarea. Ghinionulde a te na[te `n Rom=nia.

De pe o teras\ am putut salutacu alt copil rom=n, aflat `n cameraseptic\ dup\ opera]ia de transplantde m\duv\. ~n[iruirea ar puteacontinua cu pove[tile fiec\ruiadintre cei peste 20 de micu]i cares-au perindat pe aici `n ultimii doiani. ~ns\ toate au un numitorcomun: fuga de sistemul sanitarrom=nesc.

Milioane de euro

Un simplu calcul arat\ c\ statulrom=n a cheltuit peste 2.000.000de euro doar pentru cazurile de laPavia, de[i scenariul se repet\ [i laalte clinici din Europa. Potrivitdatelor puse la dispozi]ie deAsocia]ia Bubu li na din Rave -nna, `n Rom=nia se af l\ 5.000 decopii bolnavi de leucemie. {i a[a

cum am aflat de la medicul rom=nGiani Huci din Milano, `nRom=nia exist\ doar o clinic\ dinTimi[ioara care poate duce acesttratament p=n\ la cap\t.

Capacitatea acesti clinici pen-tru astfel de cazuri este de dou\paturi. Nu numai c\ este insufici -ent, dar este [i motiv de confuziepentru anumi]i func]io nari dinMinisterul S\n\t\]ii, care refuz\ s\elibereze formularul E112 pemotiv c\ tratamentul poate fi f\cut[i `n Rom=nia, ne-a declaratHuci.

Speran]e puse `n voluntari [i dona]ii

Aici intervin Funda]ia MereuAproape [i Asocia]ia Bubuli na(denumire dat\ `n amintirea nu -melui de alint al unei pacienterom=nce de nici trei ani, decedat\dup\ doi ani de tratament `nRom=nia, n.r.) care `n limita posi-bilit\]ilor se ocup\ de birocra]iaob]inerii formularului [i de medi-atizarea cazurilor pentru a ob]inedona]ii. Pe de alt\ parte [i `n modabsolut voluntar, copii de la Pavia[i familiile lor sunt ajutate de doc-torul Huci, care le face viziteaproape s\pt\m=nale.

Cam tot ce se face cu ace[ticopii `n Italia s-ar putea face [i `nRom=nia. Ar trebui doar s\ pri -ceap\ cineva din minister ce `n -seamn\ day-hospital [i s\ nu ]in\ omam\ [i un copil bloca]i `n spital,`ntr-un singur pat, c=nd tratamen-tul dureaz\ doar 4 ore pe zi.Transplantul de m\duv\ se poateface [i la noi, iar camerele septicenu sunt imposibil de realizat. Iarmedicamentele cump\rate depacient, apar oricum [i `n decon-turile spitalelor, deci sunt pl\titep=n\ la urm\ [i de stat, ne-a maideclarat doctorul Huci.

Cornel Toma

Pavia, speran]a copiilor cu leucemie

O simpl\ vizit\ `n sec]ia de pediatrie a SpitaluluiPoliclinic din Pavia eviden]iaz\, dac\ mai era nevoie,incon[tien]a criminal\ a sistemului sanitar rom=nesc.Milioane de euro proveni]i din bugetul Rom=niei suntcheltui]i `n Italia pentru tratamente care ar putea fiexecutate foarte bine [i `n spitalele de acas\. Ar putea.Lipsesc `ns\ dou\ elemente cheie; voin]a [i umanitateaunei bune p\r]i a personalului medical.

Cezara a fost diagnosticat\ cu leucemie limfoblastic\. Mama ei spune c\ la Bucure[ti, se cheltuie degeaba pe [p\gi [i medicamente

9 noiembrie 2012 Gazeta Rom=neasc\ MOLDOVA 17

La `nchiderea oficial\ a cam-paniei Nimeni nu e singur pep\m=nt, care a avut loc la Romape 28 octombrie, nu am vrut s\m\ duc. Dar so]ia mea s-a dus.

- Eu [tiu c\ nu-s singur pep\m=nt, i-am zis so]iei. C\ doarte am pe tine! [i apoi mi-a spus-o[i Adrian P\unescu, dar nu fu onoutate nici atunci; nu mergpentru c\ [tiu dinainte c\ \[tia vors\ m\ informeze [i s\ m\ sensi-bilizeze. Ah, s\ m\ sensibi-lizeze! [i nu-s suficient de sensi-bil?

- Nu, nu e[ti, pentru c\ nu vreis\ m\ sco]i `n lume, trebuie s\ m\duc eu singur\, de parc\ a[ fi anim\nui! Da, sunt o femeie anim\nui [i m\ duc s\ v\d specta-colul Oameni ai nim\nui!

- A, bine zici, vor ar\ta [ispectacolul cela al lui DumitruCrudu, s\-mi spui cum a fost,vizionare pl\cut\!

- Mul]umesc, dar o s\-]i par\r\u, am plecat.

- Du-te, du-te.{i s-a dus.

P=n\ c=nd so]ia mea se`ntoarce, s\ ne `ntreb\m care esteatitudinea moldovenilor fa]\ deemigra]ie. Moldovenii au emi-grat dintr-o neagr\ disperare, darnu numai. Au emigrat din disper-are atunci c=nd s-au v\zut f\r\lucru sau f\r\ salariu. Nu, `npropozi]ia anterioar\ nu exist\nicio contradic]ie, `n Moldovasf=r[itului de secol XX era posi-bil s\ ai un serviciu, dar s\ nu aisalariu, c\ci salariile nu se pl\ -teau uneori cu anii. Dar ne m=na`n lumea deschis\ nu numai dis-perarea, dar [i pofta de c=[tig;c\ci se [tie c\ moldovenii, chiar[i `n odioasa Uniune Sovietic\,porneau `n aventuri comercialeeroice, v=nz=nd de exemplusemin]e pr\jite de floarea-soare-lui la Moscova, Leningrad [iVladivostok. Apoi b\rba]ii maimergeau, ca sezonieri, [i la t\iatp\dure `n Siberia. Iar cu baniic=[tiga]i `[i f\ceau o cas\ maiar\toas\, `[i cump\rau ma[in\.Deci, emigra]ia s-a produs [idintr-o sete s\n\toas\ [i foartenormal\ de bani.

C\ efectele acestei emigra]iiau fost poate [i nepl\cute uneori -asta e altceva. Oamenii no[tri n-

au prea luat-o `n tragic. Familiidistruse? Se mai distrugeau [i-nvremuri mai bune. Copii aban-dona]i? Sinucideri? Ce s\-i faci,tr\im vremuri grele, la r\zboi cala r\zboi. De cea mai mareimportan]\ au fost `ns\ victoriilerepurtate de o[tile emigran]ilormoldoveni pe frontul muncii; am

biruit Occidentul `n lupt\ dreapt\[i l-am silit s\ ne pl\teasc\ untribut de miliarde de euro, iar totaurul acesta a plouat binef\c\tor[i peste Moldova. Acesta eadev\rul, restul e p\l\vr\geal\.

{i atunci cum apreciem `nde -m nurile pe care le fac unii ca s\ne `ntoarcem? Sunt f\]arnice [imincinoase. Eu zic c\ `n Moldo -va nu trebuim nim\nui [i c\ an -ume `n Moldova vom fi cu ade -

v\rat oameni ai nim\nui, pen-tru c\ nu exist\ o mare cerere defor]\ de munc\ [i nici oferte sal -ariale avantajoase; g\l\gia carese face nu e de dragul nostru, cide dragul banilor no[tri. Dar, m\rog, laud\ celor care se `ntorc, [iinvestesc, [i `nving. {i laud\Silviei Dumitrache [i proiectuluiTe iube[te mama, care ne sen-sibilizeaz\ `ntr-adev\r, spun= -ndu-ne nou\, celor care poate amuitat ori nu am [tiut, despre copii,c\ au un suflet fragil [i cefacem cu spectacolul Oameni ainim\nui de Dumitru Crudu?

Iat\ c\ s-a `ntors acas\ [iomul nim\nui, adic\ so]ia mea.

- Ei, ]i-a pl\cut spectacolul?Ai v\rsat o lacrim\ amar\ pealtarul devastat al familiei [i aliubirii conjugale tr\date?

- Nu r=de degeaba, c\ specta-colul a fost bun. At=t numai c\toate istoriile pe care le `nsce-neaz\ sunt cam negative [i camlacrimogene Unele femei dinsal\ au [i l\crimat. Dar au fostcategoric `mpotriva autorului

c=nd acesta a atins problemaintegrit\]ii morale a moldo -vencelor, corupte sexual deb\rba]ii italieni: Noi nu ne d\mchiar a[a de u[or!

- Ha, p\i asta-i o noutatefoarte bun\!

- ~n rest, cred c\ adev\rul l-aspus o femeie care a zis cam a[a:Suntem gata s\ trecem printoate greut\]ile posibile, numais\ ne p\str\m locul de munc\.Dar nu conteaz\ p=n\ la urm\niciun adev\r, oamenii s-au`nt=lnit, au schimbat o vorb\ [i `nfelul acesta nu s-au sim]itoameni ai nim\nui, ca tine!..

Peste c=teva zile am citit `narticolul Raisei Ambros, de pewww.piuculture.it, cu titlulMoldavi: non emigrate, tornatea casa, aceste cuvinte care serefer\ la campania Nimeni nu esingur pe p\m=nt [i la specta-colul Oameni ai nim\nui:

Nu mai emigra]i, veni]iacas\. Acesta a fost mesajuldirect [i indirect al campaniei deinformare [i sensibilizare amigran]ilor moldoveni Nimeninu e singur pe p\m=nt, care a`nceput `n prim\var\ [i a poposit`n cele mai importante ora[e aleItaliei. Spectacolul Oameni ainim\nui de Dumitru Crudu,promotor al mesajului-cheie alcampaniei, nu a prea pl\cut pub-licului `n cea mai mare partefeminin care a umplut sala

{i mai scrie Raisa Ambros `narticolul ei: Oare c=]i moldo -veni se vor `ntoarce acas\ `nurma acestei campanii? A reu[itoare campania s\-[i ating\ obiec-tivul? Efectele negative ale emi-gra]iei moldovene[ti sunt camacelea[i ca [i `n alte ]\ri. Din feri-cire, sunt mult mai numeroaseefectele pozitive. Diasporamoldoveneasc\ e `n continu\cre[tere, fiii se reunesc cu p\rin]iiemigran]i. Genera]iile ulterioare,ca [i cele dint=i, vor fi o resurs\pentru Italia. Sigur, orice om ar fifericit s\ tr\iasc\ `n ]ara sa al\turide oamenii dragi, dar numai dac\exist\ condi]ii. ~n caz contrar ebine s\ aib\ dreptul de a-[i alegeliber ]ara [i felul de trai.

Am observat, `n atitudinilemele critice nu sunt chiar singu-rul pe p\m=nt.

Victor Dru]\

So]ia mea este om al nim\nui

Oare c=]i moldo venise vor `ntoarce acas\ `n urma acesteicampanii?

Nimeni nu e singur pe p\m=nt, `nt=lnirea de la Roma

Gazeta Rom=neasc\ 9 noiembrie 201218 POLITIC

Dan Diaconescu [i-a ]inutpromisiunea [i va candida, `n 9decembrie, pentru un post de dep-utat `n colegiul 6 din T=rgu Jiu,acela[i colegiu `n care va candida[i pre[edintele PSD, Victor Ponta.

Inamici declara]i din cauzaafacerii Oltchim, patronul OTV[i actualul premier, vor fi person-ajele cele mai importante ale aces-tui scrutin, iar disputa se anun]\unasenza]ional\. ~n urm\ cupatru ani, actualul premier intra `nParlament cu voturi de peste 50%`n acela[i colegiu. Am ales cel maiimportant colegiu din Rom=nia,colegiul lui Victor Ponta. (...) Aicise va juca finala pentru postul de

prim-ministru. 9 decembrie esteultima zi `n care Victor Ponta vamai fi prim-ministru `n Rom=nia,a proclamat acesta.

La `nceputul lunii octombrie,liderul PPDD declara c\ a fostrugat de mul]i speciali[ti `npolitic\ s\ `ngreuneze accesulciocoiului Ponta `n viitorulParlament. Adversitatea dintreactualul premier [i realizatorul tv aluat na[tere `n luna septembrie,c=nd DD a c=[tigat licita]ia de pri-vatizare a combinatului chimicOltchim R=mnicu-V=lcea, dar nua mai pl\tit banii. La acel moment,Ponta a declarat c\ Diaconescu artrebui s\ r\spund\ penal pentrufarsa pus\ la cale.

Campanie electoral\ cu dosare [i jigniri

Dan Diaconescu a fost audiat,luni, 5 noiembrie, de c\treprocurorii DNA, fiind acuzat de`n[el\ciune `n dosarul Privatiz\riiCombinatului Oltchim R=mnicu-V=lcea. DD a c=[tigat licita]ia dela Oltchim, din septembrie,oferind cel mai mare pre], `ns\ nu

a putut aduce banii pe caresus]inea c\ `i de]ine. El a pierdutastfel garan]ia de aproximativ130.000 de euro, depus\ pentru aparticipa la licita]ie.

Ponta, c=inele de Ponta mi-af\cut-o!, a spus realizatorul tv`nainte de intrarea `n sediul DNA.

Ponta a [i declarat public c\ ardori arestarea mea dac\ s-ar putea`nainte de alegeri ca s\ nu-l `ncurcla Colegiul 6 de deputat. Nu mi-eteam\, prefer s\ pl\tesc cu liber-tatea mea pentru eliberareapoporului rom=n.

Pe numele lui Dan Diaconescuprocurorii au `nregistrat opl=ngere penal\ depus\ de Ofi -ciului Participa]iilor Statului [iPrivatiz\rii `n Industrie (OPSPI).DD este acuzat de `n[el\ciune `nform\ continuat\ prin inducerea `neroare a statului rom=n [i a opinieipublice `n ce prive[te de]inereasumei de circa 200 milioane de leinece sar\ pentru cump\rarea pa -che tului majoritar de ac]iuni de]i -nut la Oltchim de statul rom=n.

La r=ndul s\u, patronul Otv adepus pl=ngeri `mpotriva pre-mierului Victor Ponta. DanDiaconescu a mai explicat c\ vreas\ demonstreze c\ exist\ un plan alguvernului pentru a vinde Oltchi -mul pe o sum\ de nimic unuiconcern mondial, concern pe c