Documente atașate

1

FRISAROM ENGINEERING S.A. Str.Hristo Botev, nr.10,ap.5, Bucureti Tel/Fax: 0040.21.315.63.23 CF RO398829 email: [email protected]; www.frisarom.ro

Denumirea lucrarii: AMENAJARE PARCARE IN INCINTA

CENTRULUI MEDICAL BUFTEA

Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN ILFOV

Faza: P.T.

Proiect nr.: P 2155/ 2014

2


FOAIE DE GARD

Denumirea lucrarii: AMENAJARE PARCARE IN INCINTA

CENTRULUI MEDICAL BUFTEA

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN ILFOF

Proiectant: S.C. FRISAROM ENGINEERING S.A.

Faza : P.T.

Proiect : P 2155/ 2014

LISTA DE SEMNATURI

Director general : ING. GAVRILA CRACIUN

Sef Proiect: ING. IONUT DOBRE

Proiectanti: ING. ION CICU

ING. PETRE DUMITRESCU

TEH.PR. TUDOR STEFANESCU

TEH.PR. ELENA ILIE

3


BORDEROU

A. PIESE SCRISE

1. FOAIE DE GARDA SI LISTA DE SEMNATURI

2. BORDEROU

3. MEMORIU TEHNIC

4. CAIETE DE SARCINI

5. DEVIZE DE LUCRARI:

- SUPRASTRUCTURA DRUM

- AMENAJARI PARCAJE ZONA RELAXARE, GHENA GUNOI SI

ACCES INTRARE (ZONA EST)

- AMENAJARI TROTUARE

- IMPREJMUIRI INCINTA SI GHENA GONOI

- AMENAJARE SPATII VERZI

B. PIESE DESENATE SCARA PLANSA

1. PLAN DE SITUATIE 1:200 Pl.nr. 1

2. PLAN DE SITUATIE RIDICARE TOPO 1:200 Pl.nr. 2

3. PROFIL TRANSVERSAL TIP I SI DETALII 1:50; 1:10 Pl.nr. 3

4. PROFIL TRANSVERSAL TIP II SI DETALII 1:50; 1:10 Pl.nr. 4

5. PROFIL TRANSVERSAL TIP III SI DETALII 1:50; 1:10 Pl.nr. 5

6. PROFIL TRANSVERSAL TIP IV SI DETALII 1:50; 1:10 Pl.nr. 6

7. DETALII IMPREJMUIRE 1:50 Pl.nr. 7

4


MEMORIU TEHNIC

1. OBIECTUL PROIECTULUI

Obiectul documentatiei il constituie realizarea lucrarilor de amenajari exterioare in incinta

"Centrului Medical" - Buftea.

2. BAZA DE PROIECTARE

Documentatia s-a intocmit avand ca baza de proiectare:

- tema de proiectare stabilita de beneficiar

- ridicarea topografica

3. AMPLASAMENTUL LUCRARII

Centrul Medical se afla in orasul BUFTEA, judetul ILFOV, pe strada Studioului si se

invecineaza la vest cu Studiourile MEDIA PRO.

4. LUCRARILE PROIECTATE

Lucrarile de amenajari exterioare in incinta "Centului Medical" sunt:

a) DRUM DE ACCES

Pentru asigurarea circulatiei rutiere in incinta Centrului Medical accesul la platformele de

parcare s-a proiectat un drum de acces din str. Studioului.

Drumul are latimea partii carosabile de 3,50m si un sistem rutier format din: 4cm BA 16;

5cm BAD 25; 15cm piatra sparta si 20cm balast. Incadrarea partii carosabile se face cu borduri

din beton de ciment 20 x 25cm pe fundatie din beton.

Drumul este cu sens unic, cu o banda de circulatie determinata de distanta existenta intre

cladirea Centrului Medical si imprejmuire pe laturile de sud si vest.

Circulatia auto se desfasoara spre dreapta de la poarta de acces in incinta, prin ocolirea

Centrului Medical si intrare sau iesire din cele trei platforme de parcare.

Drumul este incadrat cu borduri mari din beton de ciment pe fundatie din beton.

5


b) PARCARI AUTO

Platformele de parcare sunt amplasate conform planului de situatie in partea de nord (8

locuri); vest (10 locuri) si sud (8 locuri).

Platformele de parcare au o suprastructura din pavele autoblocante de 8cm grosime pe 4cm

nisip; 15cm beton Bc10 si 15cm balast.

Incadrarea suprastructurii se face cu borduri mari 20 x 25cm din beton de ciment pe fundatie

din beton.

c) AMENAJARE LOCURI DE RELAXARE, GHENA DE GUNOI SI ACCES INTRARE

(zona est a cladirii)

Locurile de relaxare amplasate de o parte si cealalta a scarilor de intrare in Policlinica.

Suprastructura acestora este formata din pavele autoblocante de 8cm grosime pe 4cm nisip si

10cm balast. Incadrarea acestora se va realiza cu borduri din beton de ciment mici pe fundatie

din beton.

Suprafata platformei de la ghena de gunoi are o suprastructura si incadrare identica cu cea de

la locurile de relaxare.

Zonele de relaxare vor fi dotate cu 11 banci de odihna si 4 cosuri de gunoi.

d) AMENAJARI TROTUARE

Trotuarele pentru circulatia pietonala proiectate sunt:

- trotuarul cladirii policlinicii;

- trotuarele de acces de o parte si cealalta a drumului de acces in incinta Policlinicii.

Suprastructura trotuarelor este formata din 3cm BA 8; 10cm beton de ciment si 10cm balast.

Incadrarea acestora se realizeaza cu borduri mici (10 x 15cm) din beton de ciment pe

fundatie din beton.

e) IMPREJMUIRI INCINTA SI GHENA DE GUNOI

Suprafata de teren ocupata de incinta Policlinicii se va imprejmui cu un gard bordurat,

diametrul barei 5mm, dimensiune ochi in zona bordurata 50 x 50mm, inaltimea panou bordurat

H = 2035mm, lungime panou L = 2510mm cu stalpi metalici zincati dispusi la distanta de 2,50m

interax; pe laturile nord, vest si sud.

6


Pe partea de acces in incinta, imprejmuirea este conform proiectului de amenajare P1755, cu

gard decorativ intocmit de S.C. GENERAL CONCEPT S.R.L.

Pentru accesul in incinta Policlinicii au fost proiectate o poarta auto si una pietonala.

Portile sunt metalice cu rame din otel sistem gard bordurat inclusiv accesoriile metalice

montate.

Imprejmuirea de la ghena de gunoi este tot din gard bordurat.

f) AMENAJARE SPATII VERZI

Amenajarile pentru realizarea spatiilor verzi constau in degajarea terenului, mobilizarea

manuala teren, semanare gazon si udare.

Deasemeni cele doua zone de relaxare sunt delimitate pe partea de est cu un gard viu.

g) INSTALATII DE ILUMINAT EXTERIOR

1. Instalatiile de iluminat exterior urmaresc marcarea acceselor si a platformelor de acces

pietonal si auto precum si iluminatul parcarii.

2. Corpurile de iluminat alese vor avea design adecvat si vor fi echipate cu surse luminoase

avand puteri si temperaturi de culoare corespunzatoare functiunii.

Se propune amplasarea pe teren a unor stalpi de 6m dotati cu corpuri de iluminat cu

descarcare in vapori de sodiu, de putere 250w, cu grad de protectie IP65.

Comanda iluminatului exterior se va realiza automat cu ajutorul unui intrerupator

crepuscular.

Traseele electrice se executa cu cabluri de cupru de tip CyABy montate ingropat la h=0,9m.

h) GAZE

Lucrarile pentru repozitionarea conductelor de gaze de racordare la cladirea Policlinicii sunt

cuprinse in documentatia atasata , intocmita de S.C. TRAIAN CONSTRUCT S.R.L.

5. NORME DE PROTECTIA MUNCII

Constructorul si beneficiarul vor respecta:

7


- LEGEA nr. 319/2006 din 14.07.2006, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 646 din

26.07.2006, a securitatii in munca.

- Hotararea de Guvern nr. 971 din 26.07.2006, privind cerintele minime pentru semnalizarea de

securitate si/sau sanatate la locul de munca publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 683 din

09.08.2006.

Verificat, Proiectant,

Ing. I. Cicu Ing. P. Dumitrescu

FUNDAIE DIN BALAST

Obiect i domeniu de aplicare

Prezentele instruciuni se refer la condiiile tehnice generale de calitate ale straturilor de

fundaie din alctuirea sistemelor rutiere nerigide i rigide pentru drumuri i platforme.

Fundaia din balast se realizeaz ntr-un singur strat a crui grosime este stabilit prin proiect

conform profilului transversal tip n conformitate cu STAS 6400-84.

Acest strat se ia n considerare la calculul de dimensionare a sistemului rutier, iar grosimea

lui se include n grosimea total a sistemului rutier stabilit pentru prevenirea degradrilor din

nghe-dezghe conform STAS 1709/1-90; 1709/2-90 i 1709/3-90.

REFERINE

STAS 6400-84 Lucrri de drumuri. Straturi de baz i de fundaie

STAS 1598/1-89 Lucrri de drumuri. Prescripii generale

STAS183/1-95 Lucrri de drumuri. mbrcmini din beton de ciment

SR 1120-95 Lucrri de drumuri. Straturi de baz

SR 662-02 Agregate naturale

Elemente geometrice i abateri limit

Limea straturilor de baz i de fundaie se stabilete conform STAS 2900-89 i STAS

1598/1-89.

Patul drumului n cazul terasamentelor executate din pmnturi necoezive sau n cazul

terasamentelor prevzute cu strat de form trebuie s aib aceleai pante n profil transversal i

aceleai decliviti n profil longitudinal ca ale suprafeei mbrcminilor, admindu-se aceleai

tolerane ca ale acestora.

Patul drumului n cazul terasamentelor executate din pmnturi coezive, fr strat de form

trebuie s aib o pant de minimum 4% n profil transversal. n profil longitudinal trebuie s aib

aceleai decliviti ca cele ale suprafeei mbrcminilor, admindu-se aceleai tolerane ca ale

acestora.

Pantele n prfil transversal i declivitile n profil longitudinal ale suprafeei straturilor de

fundaie i de baz sunt aceleai ca i ale mbrcminilor sub care se execut i sunt date n

standardele respective de mbrcmini : SR 174/1-02, STAS 175-87, SR 179-95, SR 183/1-95, SR

1120-95, SR 6978-95 i STAS 9095-90.

Denivelrile admisibile n profil transversal ale straturilor de fundaie sunt cu 0,5 cm

diferite de cele admisibile pentru mbrcminile sub care se execut.

Denivelrile admisibile n profil longitudinal ale suprafeei straturilor de fundaie sub

dreptarul de 3,00 m sunt de maximum 2 cm n cazul straturilor de fundaie din pmnt stabilizat

mecanic, agregate naturale, balast amestec optimal, piatr spart i piatr brut i de maximum 1,5

cm n cazul straturilor de fundaie din agregate naturale stabilizate cu liani hidraulici sau cu liani

puzzolanici.

Denivelrile admisibile n profil longitudinal ale suprafeei straturilor de baz din macadam,

agregate naturale stabilizate cu liani hidraulici (inclusiv puzzolanici) i mixturi asfaltice sunt

conform standardelor respective : SR 179-95, STAS 10473/1-87 i SR 7970-01.

Denivelrile admisibile n profil longitudinal ale suprafeei stratului de baz din beton de

ciment sub dreptarul de 3,00 m sunt de maximum 1 cm.

Materiale

Materialele din care se execut straturile de fundaie trebuie s ndeplineasc condiiile de

calitate n conformitate cu prevederile standardelor respective de materiale dup cum urmeaz :

- agregate naturale neprelucrate, conform SR 662-02; - piatr brut, piatr spart, criblur, nisip de concasaj, pavele, calupuri, conform STAS

663-84;

- zgur expandat, conform STAS 8177-68;

Pentru execuia stratului de fundaie se va utiliza balast cu granula maxim de 71 cm.

Balastul trebuie s provin din roci stabile, nealterabile la aer, ap sau nghe, nu trebuie s

conin corpuri strine vizibile (bulgri de pmnt, crbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente

alterate.

Balastul trebuie s ndeplineasc caracteristicile calitative artate n tabel :

CARACTERISTICI CONDIII DE

ADMISIBILITATE

METODA DE VERIFICARE

CONFORM STAS

Sort

Coninutul de fraciuni % maxim : sub 0,02 mm

07,1 mm

31,571 mm

3

15-70

>30

1913/5-85

4606-80

Granulozitate continu 4606-80

Coeficientul de neuniformitate

(Un) min.

15

Echivalent de nisip (EN), mm 30

Uzura cu maina tip Los Angeles (LN) % max.

30

Apa necesar compactrii stratului de balast poate s provin din reeaua public sau din alte

surse, dar n acest caz nu trebuie s conin nici un fel de particule n suspensie.

EXECUIA STRATURILOR DE FUNDAIE

Straturile de fundaie pot fi alctuite din :

- agregate naturale (nisip, balast, mpietruiri vechi); - balast, amestec optimal; - piatr spart, amestec optimal; - agregate nturale stabilizate cu liani hidraulici (ciment); - agregate naturale stabilizate cu liani puzzolanici (zgur granulat, cenu de

termocentral sau tuf vulcanic mcinat, activate);

Execuia straturilor de fundaie ncepe numai dup recepia terasamentelor, conform STAS

2914-84, n cazul execuiei acestora direct pe patul drumului sau dup recepia substraturilor de

fundaie, conform STAS 6400, n cazul prevederii n sistemul rutier a unuia din aceste straturi.

Execuia straturilor superioare de fundaie se face numai dup recepia straturilor inferioare

de fundaie.

Execuia straturilor de fundaie din balast i nisip se face conform indicaiilor menionate mai

sus.

Execuia straturilor de fundaie din pmnt stabilizat mecanic se face conform

STAS 8840-83.

Execuia straturilor de fundaie, suporturilor drenante, anticapilare sau izolante din balast i

nisip necesit urmtoarele operaiuni :

- aternerea i nivelarea la ablon a nisipului sau a balastului n straturi cu grosime de max. 15 cm (nainte de compactare);

Grosimea materialului aternut nainte de compactare poate depi 15 cm n cazul utilizrii

unor utilaje de compactare ale cror caracteristici tehnice indic grosimi de compactare mai mari de

15 cm. n acest caz grosimea de aternere a materialului va fi stabilit pe antier nainte de nceperea

execuiei.

- adugarea prin stropire a cantitii necesare de ap pentru asigurarea umiditii optime de compactare determinat prin ncercarea Proctor modificat, conform STAS 1913/13-83.

- compactarea nisipului prin pilonare sau vibrare i a balasturilor prin compactare i vibrare, conform prevederilor din standard 6400.

Execuia straturilor termoizolante din zgur expandat sau zgur granulat de furnal nalt se

efectueaz conform reglementrilor tehnice n vigoare.

Compactarea straturilor de baz i de fundaie

La compactarea straturilor de baz i de fundaie trebuie s aib n vedere urmtoarele :

- parametrii utilajelor de compactare s fie conform prevederilor din STAS 9348-80, STAS 9652-80 i STAS 9831-80;

- deplasarea utilajelor s fie liniar, fr erpuiri, iar ntoarcerea lor s nu aib loc pe poriunile care se compacteaz sau care sunt de curnd compactate;

- fiile succesive de compactare s se suprapun pe minimum 20 cm lime; - numrul trecerilor pentru realizarea compactrii se stabilete la nceperea fiecrei lucrri. Acostamentele se completeaz i se compacteaz odat cu straturile de fundaie sau de baz,

astfel nct acestea s fie n permanen ncadrate de acostamente asigurndu-se msurile de

evacuare a apelor.

Pentru a realiza o compactare uniform a straturilor de baz sau de fundaie pe toat limea

lor, nu este indicat montarea anticipat a bordurilor sau a benzilor de ncadrare.

Dup montarea bordurilor sau a benzilor de ncadrare, compactarea terasamentelor din

acostamente se face cu utilaje corespunztoare limii acestora.

Denivelrile care se produc n timpul compactrii straturilor de baz sau de fundaie sau care

rmn dup compactarea acestora se corecteaz cu materiale de aport de acelai tip i se

compacteaz.

Suprafeele cu denivelri mai mari de 4 cm se decapeaz dup contururi regulate pe toat

grosimea stratului, se completeaz cu material de acelai tip i se recompacteaz.

Caracteristicile optime de compactare ale balastului se stabilete de ctre laborator nainte de

nceperea lucrrilor de execuie.

Prin ncercarea Proctor modificat conform STAS 1913/13-83 se stabilete :

Du max.PM greutatea volumetric n stare uscat, maxim exprimat n g/cmc

Wopt PM umiditatea optim de compactare, exprimat n %

Caracteristicile efective de compactare se determin de laboratorul antierului pe probe

prelevate din lucrare i anume :

Du max.ef. greutatea volumetric n stare uscat, maxim exprimat n g/cmc

Wef umiditatea efectiv de compactare, exprimat n % n vederea stabilirii gradului de

compactare qc

qc = du ef x 100

du max PN

Stratul de balast trebuie compactat pn la realizarea gradului de compactare de 98 100%.

REGULI I METODE DE VERIFICARE A CALITII LUCRRILOR

Verificarea calitii materialelor

Verificarea calitii materialelor se face pe toat durata execuiei lucrrilor, conform

prevederilor standardelor respective de materiale.

Verificarea se face de ctre laboratorul de antier sau laboratorul central al ntreprinderii

constructoare, iar determinrile care nu pot fi efectuate de acestea, de ctre un laborator de

specialitate.

Verificarea elementelor geometrice

Suprafaa straturilor de baz i de fundaie se verific n profil transversal i longitudinal,

pentru a corespunde datelor i abaterilor limit prevzute n STAS 6400-84.

Limea straturilor de fundaie se verific conform STAS 2900-89 i STAS 1598-89 i dac

corespunde datelor din proiectul de execuie.

Verificrile se fac la distane de max. 200 m una de alta.

Grosimile straturilor de fundaie trebuie s corespund datelor prevzute n proiectul de

execuie al lucrrii i prevederilor prezentei documentaii.

Verificarea grosimii straturilor de fundaie se face prin sondaje cel puin unul la 200 m de

drum.

Cotele profilului longitudinal se verific n axa drumului cu aparate de nivel i trebuie s

corespund celor din proiect.

Verificarea execuiei lucrrilor

Se verific compactarea straturilor de fundaie.

Straturile de fundaie din agregate naturale (balast, nisip) trebuie compactate astfel :

- pentru drumurile din clasele tehnice IV i V s se realizeze un grad de compactare de minimum 98% din densitatea n stare uscat maxim determinat prin ncercarea Proctor

modificat conform STAS 1913/13-83 n cel puin 93% din punctele de msurare i de

minimum 95% n toate punctele de msurare;

- pentru drumurile din clasele tehnice I, II i III pn la realizarea unui grad de compactare de minimum 100% din densitatea n stare uscat maxim determinat prin ncercarea

Proctor modificat conform STAS 1913/13-83 n cel puin 95% din punctele de msurare

i de min.98% n toate punctele de msurare.

Densitatea efectiv se determin prin nlocuirea cu nisip conform STAS 1913/15-75 i STAS

12288-85.

Umiditatea se determin conform STAS 1913/1-82.

Verificrile se vor face n cel puin un punct la 250 m lungime de band de drum.

Controlul calitii lucrrilor pentru stratul de fundaie din agregate naturale stabilizate cu

liani hidraulici (inclusiv liani puzzolanici) se efectueaz conform STAS 10473/1-87 i STAS

10473/2-86 i a celorlalte reglementri tehnice n vigoare.

Verificarea capacitii portante la nivelul straturilor de fundaie sau a straturilor de baz se efectueaz prin msurri cu deflectometrul cu prghie conform reglementrilor legale n

vigoare.

Verificarea uniformitii execuiei se efectueaz prin msurri cu deflectometrul cu

prghie conform reglementrilor legale n vigoare.

Toate operaiile care privesc controlul calitii materialelor i al execuiei lucrrilor

conform reglementrilor prezentului standard, vor fi urmrite i verificate de beneficiar.

Rezultatele tuturor msurtorilor, determinrilor i verificrilor specificate n prezentul standard vor fi inute la zi n documentaia de execuie a antierului, ce va constitui

documentaia de control n vederea recepiei lucrrilor.

RECEPIA LUCRRILOR

Recepia straturilor de fundaie se execut n trei etape : pe faze, preliminare i finale.

Recepia pe faze se efectueaz astfel :

La terminarea execuiei unui strat component i nainte de executarea unui strat component,

imediat superior. Cu aceast ocazie se verific respectarea proceselor tehnologice aplicate n

execuie, limi, grosimi, pante transversale i suprafaare, calitatea materialelor folosite, calitatea

execuiei lucrrilor i capacitatea portant la nivelul stratului executat.

Se verific exactitatea rezultatelor determinrilor nscrise n registrele de laborator.

Se ncheie procesul verbal de recepie conform reglementrilor legale n vigoare,

specificndu-se eventualele remedieri necesare.

Nu se trece la executarea stratului urmtor pn cnd nu se execut aceste remedieri.

La terminarea execuiei straturilor de fundaie i a stratului de baz i nainte de executarea

mbrcmintei, se efectueaz aceleai verificri ca i la recepia pe faz.

Rezultatele se consemneaz ntr-un proces verbal de recepie respectnd aceleai indicaii

artate mai sus.

Recepia preliminar a fundaiei sau a fundaiei i stratului de baz se face o dat cu recepia

preliminar a ntregii lucrri conform reglementrilor legale n vigoare.

Comisia de recepie va examina lucrrile fa de prevederile documentaiei tehnice aprobate,

fa de documentaia de control i procesele verbale de recepie pe faz, ntocmite n timpul

execuiei lucrrilor.

Verificarea grosimii straturilor de fundaie i de baz, la aprecierea comisiei se poate face

prin sondaje, cte dou pe kilometru sau n aceleai puncte n care se fac sondaje pentru verificarea

grosimii i calitii mbrcminii.

Recepia final

Recepia final a stratului de baz i de fundaie se face odat cu mbrcmintea, dup

expirarea perioadei de verificare a comportrii acesteia.

Recepia final se va face conform reglementrilor legale n vigoare.

NCADRAREA PRII CAROSABILE

GENERALITI


Prezentul standard se refer la bordurile de beton cu feele aparente netede sau cu model, n

culoare natural sau colorate, utilizate pentru trotuare, spaii verzi, alei de pietoni, piste de cicliti

etc.

Clasificare

Funcie de locul de utilizare, bordurile se execut n patru tipuri :

- tip A, utilizate la trotuarele adiacente prii carosabile, precum i la ncadrarea prii carosabile a strzii cu borduri denivelate (cnd trotuarele sunt separate prin fii verzi de

partea carosabil sau cnd nu se prevd trotuare);

- tip B, utilizate ca borduri ngropate la marginea aleilor de pietoni i a fiilor care ncadreaz trotuarele, la chenarele spaiilor verzi etc.;

- tip P, utilizate la partea central a intrrilor carosabile; - tip I, utilizatela prile laterale ale intrrilor carosabile.

Funcie de lime i form, bordurile tip A i tip B se execut n dou, respectiv trei mrimi,

conform tabelului 1.

Funcie de execuie, bordurile se produc n dou variante:

- varianta I, executate n ntregimedin acelai beton cu agregate din roci dure; - varianta II, executate din dou straturi, cel de baz din beton obinuit iar cel de uzur de

min. 30 mm din beton cu agregate din roci dure.

Funcie de modul de prelucrare a feelor vzute, bordurile se execut :

- nefinisate, la care feele vzute sunt aa cum rezult din turnare, fr nici o prelucrare ulterioar;

- finisate, la care, dup turnare, feele vzute se prelucreaz prin splare sau frecare.

Funcie de modul de colorare a feelor vzute, bordurile se execut :

- necolorate; - colorate.

Funcie de modul de prezentare a feelor vzute, bordurile se execut:

- fr model; - cu model.

Notare

Bordurile se noteaz indicnd n ordine tipul, mrimea, lungimea, varianta, modul de

prelucrare a feelor i numai cnd este cazul culoarea i modelul, precum i numrul prezentului

standard.

Exemplu de notare pentru o bordur tip A, mrimea 1, lungime 1000, varianta I, nefinisat, necolorat i fr

model : Bordur A1 x 1000/I/nefinisat SR EN 1340/2004.

Forma i dimensiunile bordurilor :

tip A cu seciunea 20 x 25 cm i lungimea 100; 33 cm

cu seciunea 24 x 25 i lungimea 100; 33 cm

tip B cu seciunea 10 x 15 cm i lungimea 75; 50 cm

cu seciunea 12 x 15 cm i lungimea 100; 75 ; 50 cm

tip P cu seciunea 60 x 30 cm i lungimea 40 cm

tip I cu seciunea 30 x 50 cm i lungimea 60 cm

Bordurile pot fi cu laturile perpendiculare cu faa teit sau rotunjit.

Materiale

Materialele din care se execut bordurile sunt :

Ciment Pa 35, SR EN 1971/02.

Agregate de balastier cu granulaia de 0 31,5 mm i/sau agregate sfrmate din roci dure,

SR EN 12620/08.

MODUL DE EXECUIE

ncadrarea prii carosabile se va realiza cu bordurile din beton de ciment cu seciunea i

dimensiunile menionate n proiect, aezate pe o fundaie din beton clasa Bc 7,5 cu seciunea de

15 x 30 cm.

Aducerea la cot a bordurilor comport urmtoarele operaiuni :

- aternerea betonului pentru fundaie pe patul pregtit anticipat - aternerea pe poziie a bordurilor noi - corectarea nivelului acestora - rostuirea bordurilor cu mortar de ciment Execuia ncadrrilor trebuie s respecte condiiile impuse de SR EN 1340/2004 care

reglementeaz tipurile de borduri utilizate, sistemul de notare, forme i dimensiuni, caracteristicile

fizice ale betonului.

REGULI PENTRU VERIFICAREA CALITII

Verificarea calitii se face pe loturi de max. 3000 borduri de aceleai dimensiuni, format,

variant i finisare prin :

- verificri de lot; - verificri periodice.

Verificrile de lot constau din :

- verificarea formei i dimensiunilor; - verificarea aspectului.

Verificri n vederea recepiei

Verificarea la recepie a lucrrilor se va face prin examinarea suprafeelor, lucrrile trebuind

s se ncadreze n prevederile acestor specificaii.

Se vor face verificri la :

- aspectul i starea general - elementele geometrice (grosime, planeitate) - rosturi - corespondene cu proiectul

Condiiile privind aspectul mbrcminilor la partea carosabil care trebuiesc ndeplinite

sunt urmtoarele :

- Abaterea de la planeitate (sgeata maxim) a feelor vzute este de max.3 mm sub dreptarul de 2 m lungime

- Deformri pe feele vzute mai mari de 2 mm nu se admit - Abaterea de la unghiul drept de 3mm/m i max. 10 minute n gradaia sexagesimal - tirbituri de max. 3mm la lungime i de 2 mm la adncime la 25% din lot. La muchiile rotunjite nu se admit tirbituri.

Bordurile se vor monta n ceea ce privete partea vzut conform indicaiilor date n proiect.

Se va avea n vedere ca la intrarea n curi i la intersecii bordurile de ncadrare s se

monteze n poziie semingropat, astfel ca s uureze trecerea autovehiculelor i a persoanelor cu

handicap ce se deplaseaz n scaune rulante conform indicaiilor din plana cu detalii.

MARCARE, DEPOZITARE I LIVRARE

Bordurile se marcheaz, cel puin una la 50 buci, pe o fa neaparent, cu marca fabricii i

SR EN 1340/04.

Bordurile se depoziteaz n rnduri, pe stive de max.1,5 m nlime. ntre rnduri se

recomand a se aeza ipci.

Bordurile se livreaz la vrsta de 28 zile sau dac au atins rezistena corespunztoare la

ncovoiere.

Bordurile se transport cu orice mijloc de transport, aezarea n vehicul trebuie s fie astfel

nct s asigure integritatea n timpul transportului.

Este interzis ncrcarea sau descrcarea lor prin rostogolire sau aruncare.

Fiecare lot de livrare trebuie s fie nsoit de documentul de certificare a calitii, ntocmit

conform dispoziiilor legale n vigoare.

FUNDAIE DIN BALAST LA TROTUARE I ALEI


Prezentele instruciuni se refer la condiiile tehnice generale de calitate ale straturilor de

fundaie trotuare i alei.

Fundaia din balast se realizeaz ntr-un singur strat a crui grosime este stabilit prin

proiect conform profilului transversal tip n conformitate cu STAS 6400-84.

REFERINE

STAS 6400-84 Lucrri de drumuri. Straturi de baz i de fundaie

STAS 1598/1-89 Lucrri de drumuri. Prescripii generale

SR 183/1-95 Lucrri de drumuri. mbrcmini din beton de ciment

SR 1120-95 Lucrri de drumuri. Straturi de baz

SR 662-02 Agregate naturale

Elemente geometrice i abateri limit

Limea straturilor de baz i de fundaie se stabilete conform STAS 2900-89 i STAS

1598/1-89.

Patul trotuarelor trebuie s aib aceleai pante n profil transversal i aceleai decliviti n

profil longitudinal ca ale suprafeei mbrcminilor, admindu-se aceleai tolerane ca ale

acestora.

Patul drumului n cazul terasamentelor executate din pmnturi coezive, fr strat de

form trebuie s aib o pant de minimum 4% n profil transversal. n profil longitudinal trebuie

s aib aceleai decliviti ca cele ale suprafeei mbrcminilor, admindu-se aceleai tolerane

ca ale acestora.

Pantele n prfil transversal i declivitile n profil longitudinal ale suprafeei straturilor de

fundaie i de baz sunt aceleai ca i ale mbrcminilor sub care se execut i sunt date n

standardele respective de mbrcmini : SR 174/1-09, STAS 175-87, SR 179-95, SR 183/1-95,

SR 1120-95, SR 6978-95 i STAS 9095-90.

Denivelrile admisibile n profil transversal ale straturilor de fundaie sunt cu 0,5 cm

diferite de cele admisibile pentru mbrcminile sub care se execut.

Materiale

Materialele din care se execut straturile de fundaie trebuie s ndeplineasc condiiile de

calitate n conformitate cu prevederile standardelor respective de materiale dup cum urmeaz :

- agregate naturale neprelucrate, conform SR 662-02; - piatr brut, piatr spart, criblur, nisip de concasaj, pavele, calupuri, conform STAS

663-84;

- zgur expandat, conform STAS 8177-68;

Pentru execuia stratului de fundaie se va utiliza balast sau nisip.

Balastul trebuie s provin din roci stabile, nealterabile la aer, ap sau nghe, nu trebuie

s conin corpuri strine vizibile (bulgri de pmnt, crbune, lemn, resturi vegetale) sau

elemente alterate.

Apa necesar compactrii stratului de balast poate s provin din reeaua public sau din

alte surse, dar n acest caz nu trebuie s conin nici un fel de particule n suspensie.

EXECUIA STRATURILOR DE FUNDAIE

Straturile de fundaie pot fi alctuite din :

- agregate naturale (nisip, balast, mpietruiri vechi); - balast, amestec optimal; - piatr spart, amestec optimal; - agregate nturale stabilizate cu liani hidraulici (ciment); - agregate naturale stabilizate cu liani puzzolanici (zgur granulat, cenu de

termocentral sau tuf vulcanic mcinat, activate);

Execuia straturilor de fundaie ncepe numai dup recepia terasamentelor, conform

STAS 2914-84, n cazul execuiei acestora direct pe patul drumului sau dup recepia

substraturilor de fundaie, conform STAS 6400, n cazul prevederii n sistemul rutier a unuia din

aceste straturi.

Execuia straturilor superioare de fundaie se face numai dup recepia straturilor

inferioare de fundaie.

Execuia straturilor de fundaie din balast i nisip se face conform indicaiilor menionate

mai sus.

Compactarea straturilor de baz i de fundaie

La compactarea straturilor de baz i de fundaie trebuie s aib n vedere urmtoarele :

- parametrii utilajelor de compactare s fie conform prevederilor din STAS 9348-80, STAS 9652-80 i STAS 9831-80;

- deplasarea utilajelor s fie liniar, fr erpuiri, iar ntoarcerea lor s nu aib loc pe poriunile care se compacteaz sau care sunt de curnd compactate;

- fiile succesive de compactare s se suprapun pe minimum 20 cm lime; - numrul trecerilor pentru realizarea compactrii se stabilete la nceperea fiecrei

lucrri.

Pentru a realiza o compactare uniform a straturilor de baz sau de fundaie pe toat

limea lor, nu este indicat montarea anticipat a bordurilor sau a benzilor de ncadrare.

Dup montarea bordurilor sau a benzilor de ncadrare, compactarea terasamentelor din

acostamente se face cu utilaje corespunztoare limii acestora.

Caracteristicile optime de compactare ale balastului se stabilete de ctre laborator nainte

de nceperea lucrrilor de execuie.

Stratul de balast trebuie compactat pn la realizarea gradului de compactare de

98 100%.

REGULI I METODE DE VERIFICARE A CALITII LUCRRILOR

Verificarea calitii materialelor

Verificarea calitii materialelor se face pe toat durata execuiei lucrrilor, conform

prevederilor standardelor respective de materiale.

Verificarea se face de ctre laboratorul de antier sau laboratorul central al ntreprinderii

constructoare, iar determinrile care nu pot fi efectuate de acestea, de ctre un laborator de

specialitate.

Verificarea elementelor geometrice

Suprafaa straturilor de baz i de fundaie se verific n profil transversal i longitudinal,

pentru a corespunde datelor i abaterilor limit prevzute n STAS 6400-84.

Limea straturilor de fundaie se verific conform STAS 2900-89 i STAS 1598-89 i

dac corespunde datelor din proiectul de execuie.

Verificrile se fac la distane de max. 200 m una de alta.

Grosimile straturilor de fundaie trebuie s corespund datelor prevzute n proiectul de

execuie al lucrrii i prevederilor prezentei documentaii.

Verificarea grosimii straturilor de fundaie se face prin sondaje cel puin unul la 200 m de

drum.

Cotele profilului longitudinal se verific n axa drumului cu aparate de nivel i trebuie s

corespund celor din proiect.

Verificarea execuiei lucrrilor

Se verific compactarea straturilor de fundaie.

Straturile de fundaie din agregate naturale (balast, nisip) trebuie compactate astfel : ca s

se realizeze un grad de compactare de minimum 98% din densitatea n stare uscat maxim

determinat prin ncercarea Proctor modificat conform STAS 1913/13-83 n cel puin 93% din

punctele de msurare i de minimum 95% n toate punctele de msurare;

Recepia final

Recepia final a stratului de baz i de fundaie se face odat cu mbrcmintea, dup


Recepia final se va face conform reglementrilor legale n vigoare.

FUNDAII PENTRU TROTUARE DIN BETON DE CIMENT

DOMENII DE APLICARE :

Trotuarele din beton sunt utilizate mai ales adiacent strzilor i drumurilor publice,

pistelor de bicicliti i la alei.

n prezentul capitol sunt cuprinse fundaiile acestor trotuare.

REFERINE :

SR EN 13450-03 Agregate naturale pentru drumuri

SR EN 1008-03 Ap pentru betoane i mortare

STAS 388-95 Liani hidraulici. Ciment Portland

SR 662-02 Lucrri de drumuri cu agregate naturale de balastier

STAS 8400-84 Straturi de baz i de fundaii

ELEMENTE GEOMETRICE

Stratul din beton de ciment se aplic pe o fundaie din balast sau nisip.

Grosimea acestui strat variaz ntre 7 i 10 cm i este specificat n proiect.

De asemenea se specific marca betonului.

Pentru stratul de fundaie se va consulta capitolul de ,,FUNDAII din caietul de sarcini.

Panta transversal a trotuarelor este de 1-2%.

Abateri limit, panta profilului transversal este de 2,5 mm/m.

MATERIALE

Materialele din care se execut mbrcmintea din beton de ciment sunt :

- nisip natural, sort 0-3; 3-7; 0-7conform SR 662

- cribluri, sort 8-16; 16-25.. conform SR 667

- piatr spart, sort 25-40 conform SR 667

- pietri, sort 7-16; 16-31; 16-40. conform SR 662

- ciment, CD 40 conform STAS 10092

- ciment P42. conform STAS 388

- ciment P40. conform STAS 388

- ap. conform STAS 790

PRESCRIPII GENERALE DE EXECUIE

Prepararea i transportul betonului

Prepararea betonului se face n instalaii de betoane cu amestecare forat prevzute cu

sisteme automate sau semiautomate de dozare pentru toi componenii betonului.

Productivitatea practicat a staiei de betoane trebuie s fie cel puin egal cu cea a

utilajului de punere n oper a betonului spre a se evita staionarea acestuia.

Dozarea agregatelor, a cimentului i a cenuei de central termoelectric, se face

gravimetric.

Dozarea apei i a soluiei de aditivi se face volumetric cu dozatoare automate sau cu

cntare.

La dozarea materialelor componente ale betonului se admit urmtoarele abateri :

3% pentru fiecare sort n parte i 2% pentru ntreaga cantitate de agregare;

2% pentru ciment, ap i aditivi;

3% pentru cenu de central termoelectric.

Durata minim de malaxare trebuie s fie de cel puin 60 s de la introducerea ultimului

component.

Betonul preparat se transport cu autobasculante cu ben etane i curate, protejat n

condiii atmosferice defavorabile (ploi, vnt, ari) care pot s modifice caracteristicile sale.

Durata de transport a betonului se consider din momentul terminrii ncrcrii

autobasculantei i sfritul descrcrii acesteia la punctul de lucru i nu poate depi valorile din

tabelul 6 dect dac se utilizeaz aditivi ntrzietori recomandai n acest scop de un laborator de

specialitate.

Temperatura amestecului de beton, C Durat maxim de transport, min

15< t 30 45

t 15 60

Timpul care se scurge de la prepararea betonului pentru stratul de rezisten i pn la

complecta finisare a suprafeei stratului de uzur nu trebuie s depeasc timpul de ncepere a

prizei betonului determinat conform STAS 1759.

NOT Nu se admite punerea n lucrare a betonului care prezint nceput din priz

EXECUIA STRATURILOR DIN BETON DE CIMENT

Execuia stratului de mbrcminte din beton de ciment ncepe numai dup recepia

stratului de fundaie de balast sau de nisip pilonat.

Execuia straturilor de beton de ciment necesit urmtoarele operaiuni :

- amenajarea stratului suport conf.STAS 183/1-95; - stabilirea compoziiei betonului clasa Bc 15 (Beton Bc 200) conform reglementrilor

tehnice n vigoare;

- prepararea i transportul betonului - aternerea i transportul betonului - compactarea i finisarea suprafeei Betonul se pune n oper pe platforma pregtit anticipat. Operaia se execut manual.

mbrcmintea se execut ntr-un strat.

Protejarea betonului proaspt turnat n mbrcminte se face n dou faze i anume :

a) n prima faz care se consider de la terminarea strierii betonului i pn la nceperea prizei acestuia, protejarea se efectueaz prin acoperiuri de protecie fixe sau mobile;

b) n faza a doua, betonul se protejeaz prin aplicarea de pelicule de protecie (fluid de protecie, polisol sau alte produse chimice similare);

mbrcminile de beton de ciment se execut n intervalul de temperatur + 35C.

Temperatura betonului la punerea n oper nu va fi mai mare de 30C.

Pentru a se evita apariia fisurilor i a crpturilor datorate variaiilor de temperatur a

tasrilor inegale i din necesitate de construcie, fundaia din beton a trotuarelor se execut cu

rosturi transversale.

Rosturile vor fi ulterior umplute cu mastic, dac este specificat n proiect.

Masticul bituminos pentru colmatare are urmtoarea compoziie :

- bitum D 80/120.30%35%

- DANUVAL, tip I cu inserie textil sort B..10%...8%

- filer60%57%

REGULI I METODE DE VERIFICARE A CALITII

Calitatea betoanelor

Calitatea betoanelor care se folosesc se verific conform SR 183/1-95.

Controlul calitii betonului i al materialelor componente se face n staiile de betoane,

conform STAS 1799.

Interpretarea rezultatelor ncercrilor efectuate pe betoanele de ciment rutiere se face n

conformitate cu prevederile tehnice n vigoare privind executarea mbrcminilor de beton de

ciment.

Verificarea calitii betonului din lucrare se efectueaz prin extragerea de carote din

mbrcminte.

Calitatea stratului de beton

Calitatea mbrcmintei, apreciat prin calitatea betonului pus n lucrare se consider

corespunztoare dac :

- nu se constat vizual defecte de execuie (goluri n suprafaa sau laturile mbrcmintei, segregri, exfolieri, fisuri, crpturi, etc.)

- calitatea betonului livrat este corespunztoare din punct de vedere al rezistenelor la ncovoire determinate pe epuvete prismatice i al rezistenelor la compresiune

determinate pe epruvete cubice sau fragmente de prisme cu seciunea de 150 mm

confecionate la staia de betoane, precum i al rezistenelor la compresiune

determinate pe carote;

- controlul prin metode nedistructive arat c betonul are o structur corespunztoare. Verificarea denivelrilor suprafeei se efectueaz n timpul execuiei, imediat dup prima

trecere a vibrofinisorului i la recepie, cu ajutorul dreptarului de 3,00 m lungime i al unei perii.

Verificarea pantei transversale se face cu dreptarul, cu bolobocul i cu o pan gradat

avnd lungimea de 30 cm, grosimea de maximum 3 cm i nlimea la capete de 1,5 cm i

respectiv 9 cm.

Gradaiile pe partea superioar a penei trebuie s fie corespunztoare diferenelor de

nlime de 1mm.

Verificarea pantei transversale se face n mod obligatoriu n dreptul profilelor prevzute

n proiect i ntre aceste profiluri la cererea comisiei de recepie.

RECEPIA LUCRRILOR

Recepia straturilor de fundaie se execut n trei etape : pe faze, preliminare i finale.

Verificri n vederea recepiei

Verificarea la recepie a lucrrilor se va face prin examinarea suprafeelor, lucrrile

trebuind s se ncadreze n prevederile acestor specificaii.

Se vor face verificri la :

- executarea stratului de fundaie

- aspectul i starea general

- elementele geometrice (grosime, planeitate)

- grosimea stratului de beton

- rosturi

- corespondene cu proiectul

Acolo unde prescipiile sau datele din proiect nu au fost respectate, sau dac aspectul

lucrrilor nu este corespunztor (mbrcmintea fisurat, rosturi cu muchii tirbite, etc.)

Consultantul poate decide nlocuirea local sau pe suprafee mai mari a lucrrilor i refacerea n

condiiile prescrise n specificaii.

Se ncheie procesul verbal de recepie conform reglementrilor legale n vigoare,

specificndu-se eventualele remedieri necesare.

Nu se trece la executarea stratului urmtor pn cnd nu se execut aceste remedieri.

La terminarea execuiei straturilor de fundaie i nainte de executarea mbrcmintei, se

efectueaz aceleai verificri ca i la recepia pe faz.

Rezultatele se consemneaz ntr-un proces verbal de recepie respectnd aceleai indicaii

artate mai sus.

Recepia preliminar a fundaiei sau a stratului de mbrcminte se face o dat cu recepia

preliminar a ntregii lucrri conform reglementrilor legale n vigoare.

Comisia de recepie va examina lucrrile fa de prevederile documentaiei tehnice

aprobate, fa de documentaia de control i procesele verbale de recepie pe faz, ntocmite n

timpul execuiei lucrrilor.

Verificarea grosimii stratului de fundaie i de mbrcminte, la aprecierea comisiei se

poate face prin sondaje, la distane de 200 m.

Recepia final

Recepia final a stratului de fundaie se face odat cu mbrcmintea din beton, dup


PAVAJ DIN PAVELE AUTOBLOCANTE

Generaliti

mbrcminile din pavaj de pavele autoblocante sunt alctuite din elemente prefabricate din

beton presate sub diferite forme, dimensiuni i grosimi de culori diferite, putnd fi folosite cu succes la

pavaje i pavimente.

Se execut pe strat de nisip. Colmatarea rosturilor este obligatorie.

Referine

SR 183-1:1995 Lucrri de drumuri. mbrcmini din beton de ciment. Condiii

tehnice generale de calitate

STAS 863-85 Lucrri de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescripii de

Proiectare

STAS 6400-84 Lucrri de drumuri. Straturi de baz i de fundaie. Condiii tehnice

generale de calitate

Obiect

Prezentele instruciuni stabilesc prescripii privind realizarea pavajului de pavele de beton

prefabricate autoblocante fasonate, realizate cu mrci superioare, destinate pentru carosabil.

Domeniu de aplicare

Pavajele de pavele autoblocante se aplica in prezenta documentatie la parcajul auto.

In scopul asigurarii unui aspect placut padimentului, pavarea se va executa cu pavele

autoblocante in doua culori (rosu si galben) asezate alternativ in forma de tabla de sah.

Prevederi generale

Pavajele se aaz pe fundaie prin intermediul unui substrat de nisip.

Umplerea rosturilor pavajului este obligatorie.

Se vor respecta prevederile din agrementul tehnic MLPAT pentru pavele de beton prefabricate

fasonate realizate cu mrci superioare, destinate pentru carosabil.

La recepia pavelelor se vor identifica condiiile de calitate prevzute n certificatele de garanie

ale furnizorului.

Condiii tehnice

nlimea pavajului este de 8cm parcajul auto.

Grosimea stratului de nisip este de 5 cm dup pilonare.

n profil transversal mbrcmintea din pavele are panta unica:

Panta pavajului este ntre 2,5 i 3%.

n profil longitudinal panta se incadreaza in STAS 863.

Denivelri i abateri

Denivelrile maxime n lungul drumului sub dreptar de 3 m sunt de 8 mm.

Denivelrile maxime n profilul transversal al drumului sub ablon sunt de 5 mm.

Nu se admit denivelri i abateri care favorizeaz stagnarea apei.

Se admit abateri limit :

- la limea prii carosabile fa de valoarea din proiect, max. 2 cm; - la cotele profilului longitudinal fa de valoarea din proiect 3 cm, cu respectarea pasului

de proiectare

Pentru asigurarea scurgerii apelor s-au prevzut pante transversale i longitudinale.

Mrimea rosturilor

Dup terminarea tuturor operaiunilor de executare a pavajelor, rostul are o lime ntre

5 i 8 mm.

Aezarea pavelelor de beton prefabricate se va face n fucnie de forma i instruciuni de

utilizare ale productorului.

Aezarea pavelelor pe nisip

Execuia pavajului din pavele prefabricate din beton autoblocante este similar cu cel al

pavajului de pavele normale i abnorme.

Standardul care reglementeaz modul de execuie a lucrrilor de pavaje este SR 6978-1995.

Dup executarea ncadrrilor i verificarea fundaiei, se aterne un strat de nisip n grosime de 5

cm, care se niveleaz i se piloneaz, apoi se aterne un al doilea strat de nisip afnat, n care se aeaz

calupurile sortate, fixndu-le prin batere cu ciocanul.

Aezarea pavelelor se face cu 2 cm mai sus dect finala pavajului.

Dup aezarea pavelelor se face prima batere cu maiul, fr s se stropeasc cu ap, btndu-se

bucat cu bucat, verificndu-se suprafaa cu dreptarul i ablonul i corectndu-se eventualele

denivelri. Se mprtie apoi nisip pe toat suprafaa pavajului, se stropete abundent cu ap i se

freac cu peria, mpingndu-se nisipul n rosturi pn la umplerea lor.

Dup aceast operaie, se execut a doua batere cu maiul i se cilindreaz cu un cilindru

compresor de 6-8 tone, dup ce s-a aternut un strat de nisip de 1-1,5 cm grosime.

Neregularitile rmase dup aceast operaie se suprim prin scoaterea pavelelor i revizuirea

grosimii stratului de nisip, adugndu-se sau scondu-se material.

Baterea se face cu un mai mecanic sau cu unul manual de circa 25 kg 30 kg.

Umplerea rosturilor

Umplerea rosturilor se face conform indicaiilor din proiect, unde se specific i limea pe care

trebuie s o aib rosturile dintre pavele.

Pentru rosturi umplute cu nisip

Dup ce au fost epuizate lucrrile de aternere, batere i compactare a pavelelor, se va trece la

umplerea rosturilor cu nisip.

Pentru aceasta se mprtie un strat de nisip de circa 1 cm grosime pe toat suprafaa pavajului,

se freac cu peria mpingndu-se nisipul n rosturi pn la umplerea lor.

Dup aceast operaie nisipul rmas n plus se adun n grmezi i se evacueaz de pe

platform.

Verificarea lucrrilor n timpul execuiei

Materialele se verific pentru a corespunde condiiilor tehnice de calitate prevzute n

standardele respective.

Verificrile i determinrile se execut de un laborator de specialitate atestat, pe probe luate

conform prescripiilor din standardele respective.

Controlul executrii lucrrilor trebuie s se fac n permanen de organul de control tehnic.

nainte de executarea pavajelor, se verific dac fundaia ndeplineste condiiile prevzute de

STAS.

Se verific profilele transversale i longitudinale, denivelrile, abaterile, mrimea rosturilor,

conform prescripiilor din prezenta documentaie.

n profilul longitudinal, verificarea se face cu un dreptar de 3 m lungime, aezat pe axa

drumului sau a strzii i pe primul rnd de pavele de lng bordurile de ncadrare sau de lng rigol.

n profilul transversal, verificarea se face cu un ablon avnd profilul drumului sau strzii.

Pentru msurarea denivelrilor, se folosete o pan gradat avnd lungimea de 30 cm, limea

de max. 10 cm i grosimea la capete de 1,5 cm i 9 cm.

Rezultatele verificrilor se trec n evidenele de antier (carnet de msurri, registru de

laborator) care alctuiesc documentele de control i se cuprind n cartea construciei.

Recepia lucrrilor

Recepia preliminar a lucrrilor de pavele se face n condiiile respectrii prevederilor legale

n vigoare, a prevederilor din agrementul tehnic MLPAT pentru pavele de beton prefabricate fasonate

realizate cu mrci superioare, destinate pentru carosabil i condiiile de calitate prevzute n

certificatele de garanie ale furnizorului.

Pavelele se recepioneaz atunci cnd toate lucrrile prevzute n documentaie sunt complet

terminate.

Recepia final se face dup o perioad de un an de verificare n exploatare de la data recepiei

preliminare i se va efectua n conformitate cu dispoziiile legale.

IMBRACAMINTE DIN ASFALT LA TROTUARE

Domeniul de aplicare

Trotuarele asfaltate sunt utilizate mai ales adiacent strazilor, drumurilor publice.

Se mai pot executa si in cazul unor alei pietonale in zona plantata sau accesul in

zone in care nu sunt drumuri.

Prevederi generale

Trotuarele cu imbracaminte asfaltica sunt aplicate de regula pe:

- fundatie din beton;

- pavaj din bolovani de rau;

- asfalt existent;

In proiect se specifica ce tip de fundatie se va executa, dimensiunile trotuarului,

ale fundatiei, precum si incadrarea trotuarelor.

Pentru structura fundatiei vezi capitolul respectiv din caietul de sarcini.

Referinte

STAS 174-1-2009 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bitumoase.



STAS 10144/2-91 Strazi. Trotuare, alei pietonale si piste de biciclisti.

STAS 10144/3-91 Elemente geometrice.

SR EN 1340/2004 Borduri de incadrare.

Elemente geometrice

Asfaltul turnat la cald ca imbracaminte la trotuare sau alei este in grosime de 3

cm.

In profil transversal poate avea panta intre 1 si 3%.

Abaterile limita la panta profilului transversa este de 2,5 mm/m daca

imbracamintea se realizeaza mecanizat si de 5mm/m pentru turnare manuala.

Materiale

Materiale din care se executa stratul de asfalt al imbracamintei trebuie sa

indeplineasca conditiile de calitate precizate in standardele respective de materiale, dupa

cum urmeaza:

Agregate naturale neprelucrate si prelucrate:

- nisip natural, sort 0-3, conform SR 662-02;

- nisip grauntos, sort 3-7, conform SR 662-02;

- nisip dublu concasaj, sort 0-3, conform SR 667-2000;

- criblura, sort 3-8 si sort 8-16, conform SR 667-2000;

FILER

- filer de calcar ; in conditii justificate tehnic so economic, filerul de calcar se poate

folosii in adaos cu max. 2% filer de var stins in pulbere.

LIANTI

- bitum neparafinos pentru drumuri tip D 25/40 si tip D40/50, conform STAS 754-99 ;

- emulsie bitumoasa cationica cu rupere rapida, conform SR 8877/1,2-2007.

PRESCRIPTII GENERALE DE EXECUTIE

Pprepararea mixturilor asfaltice turnate

Prepararea la cald a mixturilor asfaltice turnate se poate face in :

- instalatii speciale (malaxoare mecanice sau statii fixe) cu sau fara incalzire prealabila a materialelor;

- instalatii pentru prepararea la cald a mixturilor bituminoase cilindrate, prevazut cu sisteme de incalzire la malaxor si respectiv uscatoare-incalzitoare pentru filer.

Temperatura la care se prepara mixtura asfaltica esye de 190...210C indifferent de

tipul instalatiei(malaxoare mecanice , statii fixes au instalatii pentru prepararea la cald a

mixturilor bitumoase cilindrate).

Prepararea mixturilor asfaltice trebuie supravegheata continuu de catre laboratorul

santierului in ceea ce priveste:

- dozarea fiecarui sort de agregate;

- incadrarea in dozajul de bitum;

- temperatura bitumului la introducere in malaxor. In cazul incalzirii prealabile a

bitumului se evita incalzirea prelungita sau repetata a aceleiasi cantitati, verificandu-se in

acest caz punctul de inmuiere prin metoda inel si bila (I.B) a bitumului, conform SR EN

1427-07;

- temperatura filerului si a agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din

uscatorul de filer, respectiv din toba de uscare a agregatelor;

- functionarea corecta a dispozitivelor de cantarire sau dozare volumetrica.

Transportul mixturilor asfaltice

Transportul se face in autocisterne prevazute cu dispozitive de amestecare si de

incalzire sau malaxoare mecanice mobile.

Punerea in opera a mixturilor asfaltice

Straturile de uzura din mixturi asfaltice turnate, se pot executa in tot timpul anului

cu conditia ca stratul suport sa fie uscat, iar temperatura aerului sa fie peste +5C In

periaodele in care aceste conditii nu pot fi realizate executia se intrerupe.

Temperatura la asternerea mixturii asfaltice turnate trebuie sa fie de minim:

- 170C pentru asfaltul turnat;

- 180C pentru asfaltul turnat dur;

Asternerea se face cu repartizoare prevazute cu vibratoare sau manual cu drisca de

lemn, turnate intr-un strat.

Imbracamintea asfaltica se aplica pe fundatia din beton sau din bolovani de rau

numai dupa ce in prealabil a fost curatata cu peria si numai dupa ce suprafata a fost

amorsata cu solutia cationica cu rupere rapida.

Tratarea suprafetei proaspat turnata se face cu 2...3Kg/m 2 nisip, sort 0-3 si se

compacteaza cu un rulou de 40..50kg.

. REGULI SI METODE DE VERIFICARE

Verificarea materialelor

Materialele folosite la executia mixturilor bitumoase se verifica in conformitate cu

prevederile standardelor respective de materiale, precizate de SR 174/1-2009.

Verificarea compozitiei si caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice si

imbracamintilor gata executate

Verificarea compozitiei si caracteristicilor fizico-mecanice pe mixturi asfaltice

prelevate de instalatia de preparare si de la asternere consta in:

- verificarea continutului de bitum conform STAS 1338/2-87;

- verificarea granulozitatii agregatului natural conform SR EN 13450-03 si STAS 1338/2-

87;

- verificarea caracteristicilor fizico-mecanice prevazute conform STAS 1338/2-87;

Verificarile se efectueaza pe cate doua probe de 10 Kg fiecare, prelevate de la preparare

sau de la asternere pentru fiecare 200 t de mixtura. La lucrarile cu cantitati de mixtura sub

200 t se preleveaza cate doua probe pentru fiecare lucrare.

Verificarea imbracamintilor gata executate consta in verificarile compozitiei cat si

verificarea elementelor geometrice ale acestor imbracaminti.

Probele se iau cel putin 30 zile de la darea in circulatie a imbracamintei.

Verificarea elementelor geometrice se face in conformitate cu prevederile SR

174-1-09.

Rezultatele verificarilor

Rezultatele verificarilor se consemneaza in evidentele de santier(carnet de

masuratori, registru de laborator, evidenta de consum, cartea constructiei) care alcatuiesc

documentatia de control.

Beneficiarul, prin delegatii sai, are obligatia de a verifica periodic datele inscrise

in documentatia de control.

RECEPTIA LUCRARILOR

Receptia preliminara si cea definitiva a lucrarilor se face in conformitate cu prevederile

SR 174/1-09.

CAIET DE SARCINI PENTRU

MIXTURI ASFALTICE

Prezentul caiet de sarcini se refera la straturile de baza si imbracamintile bituminoase

cilindrate executate la cald din mixturi preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos pentru

drumuri si strazi.

In acest proiect se va utiliza :

- pentru stratul superior, de uzura BA16, - pentru stratul inferior, de legatura BAD25,

conform SR174/1-2009.

1. Natura, calitatea si prepararea materialelor

1.1. Agregate pentru imbracaminti bituminoase

Pentru prepararea imbracamintilor bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi de agregate naturale

prelucrate si neprelucrate care trebuie sa respecte conditiile SR 662/2002 in cazul agregatelor de

balastiera (nisip0-4, pietris 4-31) si SR 667/2000 in cazul agregatelor de cariera (nisip de concasaj 0-4,

cribluri 4-8, 8-16, 16-25).

1.2. Filer

Se va folosi filer de calcar care va trebui sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- treceri pe ciurul de 0,09 mm. min. 80%,

- umiditatea la expeditie max. 2%.

Nota: In conditii justificate tehnic si economic se poate inlocui partial filerul de calcar prin filer de var

stins in pulbere in procent de maxim 2 % dar numai in amestec cu filerul de calcar.

1.3. Lianti

Pentru realizarea mixturilor asfaltice pentru drumuri se foloseste bitum de tip D60/80.

Principalele caracteristici tehnice ale acestuia sunt prezentate in tabelul nr. 1

Tabel 1

CARACTERISTICI

TEHNICE

CONDITII DE

ADMISIBILITATE

METODE DE VERIFICARE

(Nr. STAS)

Penetratie la 25 C

(in zecimi de mm.)

60-80

SR EN 1426/2007

Ductibilitate (cm.) la 5 C,min

25 C,min

4

100

SR61/1997

Punct de inmuiere ( C) 49-55 SR EN 1427/2007

In cadrul studiilor preliminare efectuate de catre antreprenor, in functie de calitatea bitumului si de

natura agregatelor se va stabili necesitatea aditivarii bitumului

2. Controlul calitatii materialelor inainte de anrobare

Determinarile si verificarile se vor executa in laboratorul de santier si vor fi cele enumerate mai jos:

- Bitum

* penetratia la 25 C ,STAS 42/68, * punctul de inmuiere prin metoda inel si bila, SR EN 1427/2007.

- Criblura

* natura mineralogica (examinare vizuala), * granulozitatea si forma granulelor , * determinarea continutului de fractiune < 0,09 mm,STAS 667/01, * continutul de argila .

- Pietris

* natura mineralogica (examinare vizuala), * granulozitatea si forma granulelor, STAS 4606/80,

partea levigabila, STAS 4606/80. - Nisip natural

* granulozitatea si forma granulelor, STAS 4606/80,

continutul de corpuri straine: humus, mica, etc., STAS 4606/80,

echivalent de nisip, - Nisip de concasaj

granulozitatea STAS 4606/80, STAS 667/2001

continutul de corpuri straine: humus, mica, etc. STAS 4606/80,

coeficient de calitate .

3. Modul de fabricare al straturilor

3.1. Compozitia mixturilor

Compozitia mixturii asfaltice cu care se va executa lucrarea care face obiectul prezentului proiect se

stabileste pe baza unui studiu preliminar tinand seama de respectarea conditiilor tehnice precizate in

prezentul caiet de sarcini. Studiul il face antreprenorul pe santier sau la laboratorul central, sau il

comanda la un laborator specializat si va trebui sa comporte cel putin urmatoarele incercari:

Incercarea Marshall (stabilitate la 60 C, indicele de curgere-fluaj la 60 C, densitatea aparenta,

absorbtia de apa) pentru 5 continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant

retinut. La confectionarea epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1-84, numarul de lovituri va fi de

75 pentru straturile destinate strazilor de categoria I, II si III.

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor vor trebui sa fie conform tabelelor nr.2 si nr.3 pentru

imbracaminti .

Tabel 3

Caracteristica Tipul mixturii asfaltice

BA 16

BAD 25

Caracteristici pe cilindri confectionati

la presa de compactare giratorie:

-Volum de goluri la 80 de giratii,%,max 5,0 -

-Volum de goluri la 120 de

giratii,%,max - 9,5

Rezistenta la deformatii permanente:

Fluaj dinamic la 40C si 1800 pulsuri,

10-4

mm,max 7600 -

Modulul de elasticitate la

15C,Mpa,min:

-zona climaterica calda 4200 3600

-zona climaterica rece 3600 3000

Rezistenta la oboseala:numarul de

cicluri pana la fisurare la 15C,min - 4 x 105

Continutul optim de liant se stabileste in conformitate cu prevederile STAS1338/1-84 si SR EN

12697-6 si 7/2007 in tabelul nr. 4.

Dozajele de agregate, liantul, filerul precum si unele adaosuri care se dovedesc necesare se stabilesc in

functie de greutatea totala a materialului granular in stare uscata

Formula stabilita va fi prezentata beneficiarului sau consultantului acestuia care va decide daca o

accepta.

Tabel 4

Clasa tehnica a drumului (categoria strazii)

Tipul mixturii asfaltice I, II III IV, V

Continutul de liant in % din masa mixturii

Ba16 6,0-7,0 6,3-7,3 6,5-7,5

Bad 25 4,0-5,0 4,0-5,0 4,0-5,0

3.2. Controlul fabricatiei

Mixturile asfaltice produse in statiile de preparare centralizata, sunt supuse incercarilor preliminare de

informare, controlului de calitate si receptie care se face cu frecventa indicata in tabelul nr. 5.

Prevederile indicative din tabelul nr. 9 nu exclud obligativitatea dotarii centralelor de fabricatie cu dis-

pozitive de control .

Tabel 5

Faza de

executie

Natura controlului sau a

incercarii

Categorie

control Frecventa controlului sau a

incercarii A B C

Studiu Studiul compozitiei x pe fiecare tip de produs

Fabricatie Controlul reglajului statiei de

preparare si al duratei de

malaxare

x

x

inaintea inceperii fabricatiei

fiecarui tip de produs

Determinare continut de bitum

si filer

x

Zilnic

Granulometria

amestecului

x

Zilnic

Temperatura agregatelor

minerale si a bitumului

x

permanent

Temperatura mixturii la iesirea

din malaxor

x

permanent

Stabilitatea la 60 C x la fiecare 400 tone

Indicele de curgere. Fluaj x la fiecare 400 tone

Absorbtia de apa x la fiecare 400 tone

A - Incercari preliminare de informare; B - Control de calitate; C - Control de receptie

4. Modul de punere in opera

4.1. Transport

Transportul pe santier al mixturii asfaltice se efectueaza cu autobasculante cu bene metalice. Acestea

trebuiesc curatate perfect inainte de incarcare. Pentru curatare se interzice folosirea de substante sau

produse susceptibile de a dizolva sau de a se amesteca cu liantul.

Volumul de mijloace de transport va fi astfel determinat incat la punerea in opera sa nu existe

intreruperi.

Indiferent de distanta de transport si de conditiile atmosferice, autobasculantele vor fi obligatoriu

echipate cu o prelata care se intinde dupa terminarea incarcarii.

4.2. Lucrari pregatitoare

a. Pregatirea stratului suport Inainte de asternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curatat. Acolo unde este cazul, suprafata se va

rectifica prin asternere de binder sau prin turnare de beton, asa cum prevede proiectul.

b. Amorsarea Este obligatoriu sa se execute amorsarea suprafetei pe care urmeaza sa se astearna covorul asfaltic in

urmatoarele cazuri:

- strat de baza din imbracaminte asfaltica veche decapata,

- strat de baza din beton sub asfaltul decapat,

- strat de baza din beton nou turnat

Pentru amorsaj se va folosi o emulsie cationica de bitum cu rupere rapida. Emulsia va fi de asa natura

incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii covorului asfaltic. Liantul va trebui sa fie compatibil cu

cel utilizat la prepararea covorului asfaltic. Se indica sa se foloseasca un amorsaj cu bitum pur de 0,3-

0,5 Kg/m. in functie de compactitatea stratului suport.

Amorsarea se va efectua pe o distanta maxima de 100 m. in fata vibrofinisorului.

4.3. Asternerea imbracamintii asfaltice

Punerea in opera a mixturii pentru realizarea covorului asfaltic se va face cu ajutorul unui finisor

capabil sa faca repartizarea si asternerea fara sa produca segregarea ei, cu respectarea profilelor,

respectiv a grosimilor fixate prin plansele cuprinse in proiect.

Inainte de asternerea stratului de imbracaminte asfaltica, pe suprafata pregatita se va asterne un strat

antifisura din material geosintetic,dupa cum este cazul.

4.3.1 Temperatura de asternere

Asternerea mixturilor bituminoase se face la o temperatura a mediului ambiant de peste +10 C, in

perioada martie - octombrie, asa cum prevad normativele in vigoare.

Temperaturile mixturilor asfaltice vor trebui sa aiba la asternere si compactare valorile din tabelul 6.

Masurarea temperaturii se va efectua in masa mixturii din buncarul finisorului. Temperatura se va fixa

definitiv in timpul punerii la punct a modului de compactare pentru a se obtine compactarea optima.

Mixturile a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul nr. 6 vor fi refuzate neputandu-se

reincalzi la fata locului.

Se vor trata in acelasi fel si mixturile care se racesc in bena autobasculantelor ca urmare a unor pene

accidentale.

Tabel 6

Tipul

Temperatura ( C )

minimala la asternere

Temperaturi minime la compactare

( C)

liantului Inceput Sfarsit

Imbracaminte Binder + imbrac. Binder + imbrac.

D60/80 145 140 110

4.3.2. Asternerea

Mixturile asfaltice (atat binderul cat si imbracamintea de asfalt) se vor asterne intr-un singur strat, in

mod continuu si uniform atat din punct de vedere al grosimii cat si al afanarii.

Daca asternerea nu se poate face pe intreaga latime a drumului, antreprenorul va stabili impreuna cu

beneficiarul si consultantul acestuia latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale.

Viteza de asternere cu finisorul se va corela cu cadenta de sosire a transporturilor de mixtura de la

statiile de preparare si va fi cat se poate de constanta pentru a se evita opririle si a asigura o turnare

continua.

In buncarul utilajului de asternere va trebui sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a se evita

o raspandire neuniforma a materialului.

Suprafata executata va fi urmarita permanent de catre un lucrator calificat pentru a fi corijata imediat

orice denivelare flagranta, sau defect de asternere cu ajutorul unui suport de material proaspat depus cu

grija in fata lopetii.

4.3.3 Rosturi longitudinale si transversale

Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie regulate si etanse.

Rostul longitudinal al unui strat nu se va admite sa se suprapuna cu rostul longitudinal al stratului

imediat inferior, indiferent de natura acestuia. Se va admite un decalaj de ordinul a 20 cm. si se va

urmari sa nu se afle sub urma rotilor.

Rosturile care separa zilele de lucru se vor realiza cu atentie pentru a asigura o tranzitie perfecta si

continua intre suprafata veche si cea noua.

Rosturile transversale ale diferitelor straturi se vor decala fata de stratul imediat inferior cu cel putin

1,00 m.

Marginea benzii vechi se va decapa pe intreaga latime eliminand o lungime de banda de cca. 30 cm.

Suprafata astfel creata prin decapare va fi badijonata cu emulsie de bitum exact inaintea realizarii

benzii noi.

4.3.4 Compactarea

Atelierul de compactare va fi propus de antreprenor si aprobat de beneficiar sau consultantul acestuia

dupa incercarile de etalonare in primele zile de la inceperea lucrului. Incercarile in vederea etalonarii

se fac sub responsabilitatea antreprenorului, beneficiarul sau consultantul putand cere interventia unui

laborator agreat care sa efectueze in acest scop, pe cheltuiala antreprenorului incercarile de

compactitate pe care le va considera necesare.

Urmare acestor incercari antreprenorul propune beneficiarului:

- sarcina fiecarui utilaj,

- planul de mers al fiecarui utilaj in vederea asigurarii unui numar constant de treceri in fiecare

punct al stratului,

- viteza de mers a fiecarui utilaj,

- presiunea de umflare a pneurilor in limitele 3-9 bari,

- temperatura de asternere (cu respectarea normelor).

Metoda propusa va fi satisfacatoare daca se permite sa se atinga in cel putin 96% din masuratorile

efectuate, procentul de 100% a densitatii aparente obtinut in timpul studiului privind compozitia

mixturii. Cele 4% de masuratori restante nu vor trebui sa aiba o compactitate inferioara procentului de

96% din densitatea aparenta. Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de numarul

punctelor de asternere.

Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata incat sa se obtina valori optime

ale caracteristicilor fizico-mecanice de deformabilitate a suprafetei (deflexiuni caracteristice)

Compactarea se executa in lungul drumului de la margine spre ax. Pe sectoarele in panta sau cu panta

transversala unica, se executa de la marginea mai joasa spre marginea mai ridicata.

Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se evita valurirea imbracamintii.

Suprafata se va urmari in permanenta astfel incat micile denivelari care apar sa se corecteze imediat

dupa prima trecere a rulourilor compresoare, pe toata latimea de lucru.

Atelierul de compactare, este alcatuit conform reglementarilor in vigoare pentru imbracaminti

bituminoase, din:

- Compactor pe pneuri de 160 KN,

- Compactor cu rulouri netede de 120 KN

Numarul de treceri pentru asigurarea compactarii optime va fi stabilit prin incercari preliminare astfel

incat sa se asigure un minim de 98% a gradului de compactare stabilit prin metoda Marshall.

Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu sorturi de protectie. Ele nu vor lucra la distanta mai mare

de 50 m. in spatele finisorului.

Antreprenorul are obligatia de a efectua incercarile de etalonare si de a supune tehnologia de

compactare beneficiarului sau consultantului.

Se vor respecta prevederile SR 174/2-1997.

4.3.5 Suprafatarea

Pentru ca suprafata stratului suport sa fie considerata satisfacatoare trebuie ca denivelarea maxima

masurata pe un strat sub rigla de 3 m. sa ramana in toate punctele inferioara limitelor de toleranta

indicate in tabelul 7.

Tabel 7

NATURA PROFILULUI DENIVELARI MAXIME (mm.)

Strat de baza Strat de legatura Strat de uzura

- in sens longitudinal 15 8 4

- in sens transversal 20 10 7

Nota: Abaterile maxime in profil transversal pot fi de 3% in toate cele 3 cazuri.

4.3.6 Tratateaea suprafetei dupa executare

Dupa executarea imbracamintilor se procedeaza la inchiderea porilor prin raspandire de 2-3 Kg/m.

nisip sort 0-4 mm. (de preferinta de concasaj) bitumat cu 2-3% bitum prin cilindrare, exceptie facand

betoanele asfaltice rugoase.

Pentru sectoarele care se executa dupa 1 octombrie sau in zone umbrite ori cu umiditate excesiva,

beneficiarul poate aproba inchiderea porilor suprafetei prin badijonare. Badijonarea se realizeaza

prin stropire cu bitum sau cu o solutie cationica cu rupere rapida de 60% bitum diluata cu apa

nealcalina si raspandire de nisip sort 0-4 mm. cu un continut de fractiune sub 0,09 mm. cat mai redus,

in cantitatile aratate mai jos:

a. - stropire cu bitum 0,5 Kg/m.

- raspandire de nisip (preferabil de concasaj) 3-5 Kg/m.

b. - stropire cu emulsie cationica de 60% bitum diluat cu apa0,8-1 Kg/m.

- raspandire de nisip 3-5 Kg/m.

5.Conditii impuse statiei de preparare

5.1. Consideratii generale

Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita

obtinerea performantelor cerute pentru diferitele categorii de mixturi prevazute de prezentul caiet de

sarcini.

Centralele de preparare trebuie sa fie automatizate si sa fie dotate cu aparatura de cantarire etalonata,

pentru dozarea componentelor mixturilor si cu dispozitive de blocare a prepararii in caz de

nerespectare a programului de preparare (lipsa agregate, intrerupere apa, etc.)

Tolerantele admise la prepararea mixturilor sunt cele prezentate in tabelul nr. 8

Se va acorda atentie respectarii continutului de liant si se va urmari prin observatii vizuale ca

anrobarea fractiunii celei mai mari a granulelor de agregate sa fie corespunzatoare

Temperaturile la iesirea din statie vor trebui sa fie cuprinse intre 160 C 180 C pentru mixturi cu

bitum de tip D60/80. Valoarea lor va fi stabilita tinand seama de temperatura ceruta la asternerea

mixturii si de pierderile pe parcursul transportului si al asteptarii la turnarea in cuva finisorului de

asfalt.

5.2. Stocarea si incalzirea liantului

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a caror capacitate

sa fie egala cel putin cu consumul mediu zilnic.

Rezervoarele vor fi prevazute cu o joja etalonata in prealabil si de o instalatie de incalzire a liantului

pana la temperatura necesara care sa nu admita supraincalzirea liantului inainte de folosire.

5.3 Dozarea liantului

Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa dispuna de un sistem de alimentare si dozare a

liantului, volumetric sau gravimetric.

Abaterea pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin reteta exprimata in procente de masa

in valoare absoluta admisa in cazul straturilor de legatura si de uzura este de 0,3%.

5.4 Stocarea si dozarea filerului de aport

Filerul trebuie sa fie stocat la statia de preparare a mixturilor asfaltice in silozuri prevazute cu

dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita dozarea lui cu precizie .

5.5 Stocarea agregatelor

Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa aiba depozitul de agregate astfel dimensionat

incat sa poata stoca cel putin necesarul pentru productia statiei pe 10 zile

Depozitarea agregatelor se va face la sol, pe platforme betonate special amenajate, impartite cu pereti

despartitori pe sorturi si etichetate vizibil.

Se vor lua toate masurile care se considera necesare pentru a nu se impurifica sorturile intre ele in

depozit.

5.6 Incalzirea si uscarea agregatelor

Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa dispuna de mijloace mecanice corespunzatoare

pentru uscarea si introducerea uniforma a agregatelor in malaxor cu scopul obtinerii unei productii

constante si la parametrii stabiliti.

Se va urmari ca temperatura agregatelor sa nu antreneze aprinderea si arderea liantului.

5.7 Dozarea agregatelor

Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa dispuna de o instalatie de dozare care sa poata

alimenta malaxorul cu agregate conform retetei stabilite.

Abaterile admise pentru agregatul total stabilit prin reteta, sunt conform SR 7970/2001 si SR 174/2/09

cele din tabelul 8.

Tabel 8

STRAT DE BAZA STRAT LEGATURA SI UZURA

Agregat Abatere Agregat Abatere

> 3,15 mm. 8% > 0,63 mm. 5%

< 0,9 mm. 2% 0,20-0,63 mm. 4%

Agreg. Concasate 20% 0,09-0,20 mm. 3%

< 0,09 mm. 2%

5.8 Malaxarea

Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa fie echipata cu un malaxor capabil sa produca

mixturi asfaltice omogene, in conditiile de temperatura cerute.

Cuva malaxorului va fi obligatoriu inchisa in timpul lucrului pentru a preveni pierderea materialului

prin dispersie.

Actionarea sibarului de golire va fi blocata pe perioada malaxarii pentru a preveni descarcarea

accidentala (sau intentionata) a mixturii inainte de terminarea malaxarii.

Durata de malaxare se va stabili in functie de tipul instalatiei de preparare, de tipul mixturii si se va

stabili in timpul operatiunii de reglare a statiei de preparare la inceputul fabricatiei.

6.Controlul punerii in opera

6.1.Controlul nivelmentului

Verificarea cotelor de nivel se va face zilnic in ax si la marginile drumului (intre 0,2 si 0,3 m. de la

marginea stratului) in fiecare din profilele transversale si in toate celelalte puncte caracteristice ale

proiectului precum si in toate punctele solicitate de beneficiar sau consultant.

Tolerantele in raport cu cotele proiectate sunt:

2,5 cm. pentru stratul de baza

1,5 cm. pentru straturile de uzura si de legatura

Tolerantele se considera acceptabile daca sunt respectate in proportie de 95%.

6.2.Controlul denivelarilor

Controlul denivelarilor se efectueaza la suprafata fiecarui strat:

- in sens longitudinal cu rigla de 3 m. lungime,

- in sens transversal cu rigla de 3 m. numai pentru pante plane.

Controlul longitudinal se va face prin trecerea riglei in ax a fiecarei benzi de asternere, in dreptul

fiecarei sectiuni transversale proiectate sau in oricare din locurile indicate de beneficiar sau consultant.

Controlul transversal va fi efectuat in toate profilele transversale proiectate si in orice profil indicat de

beneficiar sau consultant

Denivelarea maxima masurata va trebui sa se inscrie in valorile din tabelul nr. 7.

In caz de necesitate beneficiarul va putea solicita evaluarea denivelarilor si cu echipamente specifice

(APL, Bumpintegrator, etc.)

7.Controlul compactarii

7.1. Se poate face prin autocontrol si ocazional.

A. Autocontrolul se face de catre antreprenor pe parcursul executiei urmarindu-se in permanenta:

- cadenta mijloacelor de transport,

- utilajele atelierelor de compactare,

- elementele definite si aprobate pe perioada incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers, viteza,

presiunea pneurilor,

- distanta maxima dintre finisor si cilindrul compactor cel mai indepartat)

In cazul unui autocontrol ineficient, beneficiarul are dreptul sa opreasca lucrul si sa oblige

antreprenorul la remedierea celor constatate.

B. Pe parcursul executiei beneficiarul are dreptul sa efectueze controale, fie in cadrul celor de

autocontrol fie in afara acestora pentru a se asigura ca nu sunt abateri semnificative a rezultatelor

obtinute.

Daca se constata rezultate inferioare densitatii de referinta stabilite cu ocazia studiului de alcatuire a

produsului, beneficiarul va opri lucrarile si va solicita incercari noi, anuland modalitatile de

compactare fixate initial.

Daca nici aceste noi incercari nu conduc la obtinerea densitatii de referinta, se vor lua hotarari noi.

7.2 Frecventa controalelor

Frecventa controalelor va fi cea din tabelul nr. 9.

Tabel 9

Faza

executie

Natura controlului Categorie

control

Frecventa

A B C

Executarea

lucrarilor

Temperatura asternere x permanent

Etalonare atelier compactare x

x

1. inceperea lucrarilor

2. ocazional

Control ocazional de compactare prin carotare x x o carota la 250 ml. drum

Controlul

profilelor

Controlul cantitatii medii asternute x x la sfarsitul fiecarei zile

Controlul nivelmentului x conf. 6.1.

Controlul denivelarilor x conf. 6.2.

A - Incercari preliminare de informare,

B - Control de calitate,

C - Control de receptie.

7.3 Controlul rugozitatii

Controlul rugozitatii stratului de uzura va fi determinata prin masuratori cu pendulul SRT sau prin

metoda inaltimii de nisip si se va urmari respectarea valorilor minime prevazute de STAS 8849/83.

8.Conditii geometrice si abateri limita

Abaterile de latime vor putea avea urmatoarele valori:

5 cm. pentru latimea unei cai de rulare,

2,5 cm. pentru latimea unei benzi de stationare.

Abaterile de grosime locale admise sunt pentru fiecare strat in parte: 10%.

9.Conditii de receptie

A. Receptia pe faze determinante stabilite prin proiectul tehnic privind straturile executate se va face

cu respectarea SR174/2-1997.

B. Receptia la terminarea lucrarilor se va efectua conform cu prevederile SR174/2-1997.

C. Receptia finala se face dupa expirarea perioadei de garantie si va respecta prevederile SR174/2-

1997 si ale Legii 10/95.

10. Norme de protectie a muncii.

Constructorul va respecta in organizarea procesului de lucru, normele de protectie a

muncii prevazute in Legea securitatiisi sanatatii in munca nr.319/14.07.2006.

Punctele de lucru se vor semnaliza conform normelor n vigoare, operatiile de

semnalizare i costul acestora fiind n sarcina antreprenorului si nefiind cuprinse n prezentul

proiect.

Tronsoanele deschise spre executare vor fi iluminate si semnalizate corespunzator,

indiferent ca lucrul se desfasoara pe timp de noapte sau nu.

Constructorul va respecta :

LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA NR.319/14.07.2006 Echipamente tehnice,echipamentul individual de protectie de lucru.

- Dotarea cu echipament individual de protectie.

- Acordarea materialelor igenico sanitare si a alimentelor de protectie

- Obligatiile executantului.

- Obligatiile beneficiarului.

- Cai de circulatie.

- Semnalizarea riscurilor la locul de munca

- Echipamente portabile si unelte manuale.

- Dotarea cu echipament individual de protectie.

- Organizarea de santier , a locurilor de munca si a activitatilor.

- Semnalizarea lucrarilor de drumuri.

NORME METODOLOGICE PRIVIND CONDITIILE DE INCHIDERE A CIRCULATIEI SI DE INSTITUIRE A RESTRICTIILOR DE

CIRCULATIE IN VEDEREA EXECUTARII DE LUCRARI IN ZONA

DRUMULUI PUBLIC SI/SAU PENTRU PROTEJAREA DRUMULUI cf.

Ord.MI/MT 1112/411/08.06.2000

Cap.4.3- Incarcarea si descarcarea bitumului si a mixturilor asfaltice.

Cap.4.4.1- Decaparea.

Cap.4.4.3- Tratamente.

P.S.I. a) NORME GENERALE DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR,

aprobate cu Ordin nr.775/1998.

b) LEGEA NR.307/12.07.2006 privind apararea impotriva incendiilor.

NORME DE PRIM AJUTOR. - HG nr.971/2006 PRESCRIPTII MINIME PENTRU SEMNALIZAREA DE

SECURITATE SI/SAU DE SANATATE LA LOCUL DE MUNCA.

Cap.L Fracturi membre superioare.

Cap.M Fracturi membre inferioare.

Cap.N Raniri provocate de corpuri straine.

Cap.O Primul ajutor in caz de lesin,insolatie.

Cap.P Transportul victimei.

HGR 1425:2006 privind apr.de Norme metodologice de aplicare a Legii 319/06.

Semnalizarea punctelor de lucru se va executa conform normelor in vigoare,

operatiunile de semnalizare si costul acestora fiind in sarcina antreprenorului si nefiind

cuprinse in prezentul proiect.

Semnalizarea de noapte este obligatorie indiferent daca se lucreaza noaptea sau nu.

Tabel 2 Tipul

mixturii

asfaltice

Tipul

bitumului

Clasa

tehnica a

drumului

Categoria

tehnica a

strazii

Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall

Stabilitatea(S)

la 60C, kN,min

Indicele de

curgere(I),mm

Raport S/I,

kN,mm

Dens.aparen

kg/m3,min

Absor.apa,

% vol

BA 16

BA 16a

D 60/80

D 60/80a

II II 8,5 1,53,5 2,45,6

2300 25

III III 7,5 1,54,0 1,85,0

IVV IV 6,5 1,54,5 1,44,3

D 80/100

D 80/100a

II II 8,0 1,54,0 2,05,3

III III 7,0 1,54,0 1,74,6

IVV IVV 6,0 1,54,5 1,34,0

BAD 25

BAD 25a

D 60/80

D 60/80a

IV IIV 5,0 1,44,5 1,13,3

2250 25 D 80/100

D 80/100a

IV IIV 4,5

Documente atașate

Documents

Transcript of Documente atașate