DATE PRELIMINARE PRIVIND CONŢINUTUL DE PROTEINE LA SANGER.pdf

5
  77 DATE PRELIMINARE PRIVIND CONŢINUTUL DE PROTEINE SERICE LA AR IS TI CH TH YS NO BI LI S ŞI  HY PO PH TH AL MIC HT HY S MO LI TR IX PRELIMINARY DATA ON THE SERUM PROTEINS CONTENT IN  AR IS TI CHTHYS NO BI LI S AND HY PO PHTHAL MI CH THYS MO LI TRIX VASILE GABRIELA, CIORNEA ELENA Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” Ia şi Abstract.  It was studied the content in serum proteins in two cultured species  fro m the Acc umula ti on Ez ăreni, district of Jassy, namely - Aristichthys nobilis (bighead carp) and Hypophthalmichthys molitrix (silver carp). Statistically analysis evidences that between the concentration of serum  pro tein s in tw o sp ec ies un der st ud ied th er e ar e di ffe re nce s. INTRODUCERE  Ni vel ul prote in elor ser ic e tot ale es te , în pr im ul nd, un in dicato r sinte ti c al statutului nutri ţ ional al organismului, prezentând în acela şi timp varia ţ ii ample calitative ş i cantitative în func ţ ie de specie, vârstă, sex, temperatura apei, hran ă şi, mai ales, de starea de sănătate a pe ş tilor (P ARENT et al., 1981; HILLE, 1982; C IOFU şi colab., 1990; B AU  et al., 1994; ARTENIE şi colab., 1995). Majoritatea autorilor sus ţ in că valorile normale ale proteinemiei la pe şti sunt cuprinse, în general, între 0,9 ş i 4,0g% (W EDEMEYER , 1981) , îns ă, exist ă şi autori care au evidenţ iat valori mai ridicate ale proteinemiei la exemplarele din râuri (3,6 - 6,8g%) ş i, mai ales, la cele crescute în lacuri (11,9 - 12,7g%) ceea ce s-ar putea explica prin co nţ inutul mai mare de proteine al hranei (M UNTEANU , 1971). Semnificaţ ia fiziologic ă a proteinemiei este deosebit de important ă deoarece o diminuare a valorilor normale a acestui parametru sugereaz ă apari ţ ia unor posibile infec ţii cu urmări grave asupra creşterii indivizilor respectivi (P RICOPE şi colab., 1990; R EHULKA, 1996). Datele din literatura de specialitate indic ă faptul c ă, în general, în cazul pe ştilor de cultur  ă proteinemia se men ţine în limite mai puţ in variabile comparativ cu pe ştii s ălbatici, ca urmare a controlului calitativ al hranei utilizate de c ătre piscicultori (C REACK , 1972).  MATERIAL ŞI METODE Cercet ările experimentale s-au realizat pe exemplare de  Ar is tic ht hy s n ob il is  (novac) şi Hypophthalmichthys molitrix  (sânger) în vârst ă de trei veri din Acumularea Ez ăreni, jude ţul Ia şi. Materialul biologic de analizat a fost recoltat prin rezec ţia pedunculului caudal, iar proteinele au fost determinate colorimetric prin metoda Lowry cu reactivul fosfowolframic (A RTENIE şi colab., 1981). Pentru fiecare prob ă în parte s-au realizat câte trei doz ări paralele, datele prezentate în aceast ă lucrare reprezentând media acestor repeti ţii. În final rezultatele

Transcript of DATE PRELIMINARE PRIVIND CONŢINUTUL DE PROTEINE LA SANGER.pdf

  • 77

    DATE PRELIMINARE PRIVIND CONINUTUL DE PROTEINE SERICE LA ARISTICHTHYS NOBILIS I

    HYPOPHTHALMICHTHYS MOLITRIX

    PRELIMINARY DATA ON THE SERUM PROTEINS CONTENT IN ARISTICHTHYS NOBILIS AND HYPOPHTHALMICHTHYS MOLITRIX

    VASILE GABRIELA, CIORNEA ELENA

    Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iai

    Abstract. It was studied the content in serum proteins in two cultured species from the Accumulation Ezreni, district of Jassy, namely - Aristichthys nobilis (bighead carp) and Hypophthalmichthys molitrix (silver carp).

    Statistically analysis evidences that between the concentration of serum proteins in two species under studied there are differences.

    INTRODUCERE

    Nivelul proteinelor serice totale este, n primul rnd, un indicator sintetic al statutului nutriional al organismului, prezentnd n acelai timp variaii ample calitative i cantitative n funcie de specie, vrst, sex, temperatura apei, hran i, mai ales, de starea de sntate a petilor (PARENT et al., 1981; HILLE, 1982; CIOFU i colab., 1990; BAU et al., 1994; ARTENIE i colab., 1995). Majoritatea autorilor susin c valorile normale ale proteinemiei la peti sunt cuprinse, n general, ntre 0,9 i 4,0g% (WEDEMEYER, 1981), ns, exist i autori care au evideniat valori mai ridicate ale proteinemiei la exemplarele din ruri (3,6 - 6,8g%) i, mai ales, la cele crescute n lacuri (11,9 - 12,7g%) ceea ce s-ar putea explica prin coninutul mai mare de proteine al hranei (MUNTEANU, 1971). Semnificaia fiziologic a proteinemiei este deosebit de important deoarece o diminuare a valorilor normale a acestui parametru sugereaz apariia unor posibile infecii cu urmri grave asupra creterii indivizilor respectivi (PRICOPE i colab., 1990; REHULKA, 1996). Datele din literatura de specialitate indic faptul c, n general, n cazul petilor de cultur proteinemia se menine n limite mai puin variabile comparativ cu petii slbatici, ca urmare a controlului calitativ al hranei utilizate de ctre piscicultori (CREACK, 1972).

    MATERIAL I METODE Cercetrile experimentale s-au realizat pe exemplare de Aristichthys nobilis (novac) i Hypophthalmichthys molitrix (snger) n vrst de trei veri din Acumularea Ezreni, judeul Iai. Materialul biologic de analizat a fost recoltat prin rezecia pedunculului caudal, iar proteinele au fost determinate colorimetric prin metoda Lowry cu reactivul fosfowolframic (ARTENIE i colab., 1981). Pentru fiecare prob n parte s-au realizat cte trei dozri paralele, datele prezentate n aceast lucrare reprezentnd media acestor repetiii. n final rezultatele

  • au fost prelucrate statistic, realizndu-se un studiu comparativ ntre valorile proteinemiei la cele dou specii de ciprinide de cultur analizate.

    REZULTATE I DISCUII Concentraia proteinelor serice la Aristichthys nobilis variaz n limite destul de restrnse (8,51 - 12,11g%), ceea ce s-ar putea explica prin aceea c exemplarele provin din amenajri piscicole, hrana fiind administrat constant i coninnd cantiti ridicate de protein. Se poate afirma deci, c rezultatele obinute n acest caz concord cu datele din literatura de specialitate (MUNTEANU, 1971).

    0

    2

    4

    6

    8

    10

    12

    14g%

    1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

    Probe

    Fig. 1 - Concentraia proteinelor serice la Aristichthys nobilis

    Un alt obiectiv al cercetrilor noastre l-a constituit calcularea limitelor

    superioar i inferioar ale intervalelor de confiden utiliznd valorile medii i ale deviaiei standard, pe baza valorii critice t (, n-1), dat de = 0,05 i n-1 grade de libertate, adic cu o probabilitate de 95%.

    Aa cum reiese din figura 2 intervalele de confiden ale proteinemiei la novac sunt restrnse, n general, cel mai mic interval nregistrndu-se n cazul probei trei (11,840-12,039g%), n timp ce intervalul maxim s-a evideniat la proba nou (9,090-13,597g%).

    0

    2

    4

    6

    8

    10

    12

    14

    16

    1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

    Probe

    g%

    Fig. 2 - Limitele intervalelor de confiden ale proteinemiei la Aristichthys nobilis

    n ceea ce privete specia Hypophthalmichthys molitrix valorile obinute pentru concentraia proteinelor serice sunt ncadrate ntr-un interval destul de uniform (7,38-10,98g%), la o parte din probele analizate remarcndu-se concentraii proteice mai sczute comparativ cu novacul (fig. 3). 78

  • 02

    4

    6

    8

    10

    12

    g%

    1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14Probe

    Fig. 3 - Concentraia proteinelor serice la Hypophthalmichthys molitrix

    Analiza intervalelor de confiden evideniaz existena unor limite mult mai restrnse, n cazul a 50% din probe limitele superioare i inferioare fiind extrem de apropiate de valoarea medie a proteinelor serice (fig. 4).

    0

    2

    4

    6

    8

    10

    12

    14

    1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

    Probe

    g%

    Fig. 4 - Limitele intervalelor de confiden ale proteinemiei la Hypophthalmichthys molitrix

    Pentru a verifica posibila diferen ntre concentraia proteinelor serice la cele dou

    specii de ciprinide de cultur, s-a aplicat testul ANOVA model unifactorial cu numr egal de observaii n celul, fiind formulate ulterior ipotezele nul (H0) i alternativ (H1) ale testului (FOWLER et al., 2000). Deoarece valoarea calculat a factorului (7,787) este mai mare n comparaie cu valoarea critic (4,225) se respinge ipoteza nul i se accept ipoteza alternativ adic, exist diferene ntre cele dou specii din punct de vedere al concentraiei proteice (fig. 5).

    0

    2

    4

    6

    8

    10

    12

    14

    1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

    Probe

    g%

    Novac Snger

    Fig. 5 - Reprezentarea comparativ a proteinemiei la Aristichthys nobilis

    i Hypophthalmichthys molitrix

    79

  • 80

    CONCLUZII Analiza rezultatelor experimentale preliminare obinute ne-a permis formularea

    urmtoarelor concluzii: La speciile de ciprinide cercetate concentraia proteinelor serice concord cu

    datele din literatura de specialitate, variind n limite destul de omogene. Limitele intervalelor de confiden sunt, n general, destul de restrnse att la

    novac ct i la snger, cu meniunea c la acesta din urm limita superioar i inferioar este foarte apropiat de valoarea medie.

    Prelucrarea statistic a datelor obinute relev existena unei diferene ntre nivelul proteinelor serice la novac i snger.

    BIBLIOGRAFIE 1. Artenie Vl., Tnase Elvira, 1981 - Practicum de biochimie general. Ed. Univ. "Al. I. Cuza",

    Iai, 291 p. 2. Artenie Vl., Tnase Elvira, Misil Elena - Rada, Misil C., 1995 - Comportamentul

    biochimic al pstrvului curcubeu (Oncorhynchus mykiss) crescut n condiii controlate, n ape termostatate. Acvacultura i pescuitul, Univ. Dunrea de Jos Galai, pp. 234 - 237.

    3. Bau F., Parent J.P., Vellas F., 1994 - Evolution saisonnire de paramtres sanguins chez divers teleoesteens captures dans une retenue. Ichtyophysiologica Acta, Vol. 16, pp. 63 - 89.

    4. Ciofu Elena, Platon C., Strat Adriana, Huian Gh., 1990 - Aspecte ale dinamicii unor parametri biochimici la speciile Hypophtalmichthys molitrix i Aristichthys nobilis n timpul perioadei de reproducere. Ecofiziologie - Biochimie, pp. 26 - 31.

    5. Creack Y., 1972 - Le jeune exprimental chez la carpe: mtabolisme azote et quilibre hydrominral. These 3-eme cycle, UPS Toulouse, p.223.

    6. Fowler J., Cochen L., Jarvis P., 2000 - Practical statistics for field biology. Second Edition, Ed. by John Wiley & Sons, Ltd., England, pp. 186 - 207.

    7. Hille S., 1982 - A literature review of blood chemistry of rainbow trout. Salmo gairdneri Rich., J. Fish Biol., Vol. 20, pp. 539 - 569.

    8. Munteanu Monica, 1971 - Les protines sriques totales a quelques espces des cyprinids du lac de barrage Bicaz et de la rivire de Bistritza. Lucr. Stat. Stejarul, Vol. 4, pp. 551 - 555.

    9. Parent J. P., Vellas F., 1981 - Effects de variations thermiques chez la truite arc-en-ciel (Salmo gairdneri Rich.). Cahier du lab. de Montereau, Vol. 11, pp. 29 - 40.

    10. Pricope F., Battes K.W., 1990 - Modificri serologice i hematologice la crapul de cultur (Cyprinus carpio) bolnav de hidropizie cronic acut. Lucrrile S. C. P. Piscicol - Iai, Vol. 1, pp. 321 - 324.

    11. Rehulka J., 1996 - Blood parameters in common carp with spontaneus spring viremia. Aquaculture International, Vol. 4, pp. 175 - 182.

    12. Wedemeyer V., Mc Leay D.J., 1981 - Methods of determining the tolerance fishes to environmental stressors. Stress in Fish, Academic Press, London, pp.247 - 275.