Cultura, Pattern, Arhetip

8/17/2019 Cultura, Pattern, Arhetip

1/74

CULTURĂ

TIPARE CULTURALE


2/74

CULTURA

• Alfred Kroeber şi Clyde Kluckhohn audeterminat până prin anii `5 ai!ecolului trecut nu mai pu"in de #$%de de&ni"ii' ca mai târ(iu' )ole! !ăamintea!că de *5+


3/74

• „Cultura constă din modele impliciteşi explicite ale comportării şi pentrucomportare, acumulate şi transmise

prin simboluri, incluzând şi realizărilelor în unelte.


4/74

• Miezul esenţial al culturii constă dinidei tradiţionale, apărute şiselecţionate istoric, şi, în special, dinvalorile ce li se atribuie; sistemele decultură pot f considerate, pe de o

parte, ca produse ale acţiunii şi, pe

de altă parte, ca elemente cecondiţionează acţiunea viitoare.

• A+ L+ Kroeber' Clyde Kluckhohn' Culture. ! Critical "evie# o$Concepts and %efnitions+ ,aper! of the ,eabody )u!eum ofAmerican Archeolo-y and .tnolo-y' /ar0ard Uni0er!ity' 0ol+ 1L233'nr+#' Cambrid-e' )a!!' #45*' p+ ##+


5/74

• Abraham )ole! de(0oltă şi el o de&ni"ie aculturii 6n !i!temul !ău cibernetico7informa"ional8 9& caracteristică esenţială a

finţei umane este de a trăi într'o ambianţă pe care ea însăşi şi'a creat'o. (rma lăsată deacest mediu artifcial în spiritul fecărui omeste ceea ce numim )cultură*, termen atât

de încărcat de valori diverse, încât rolul săuvariază simţitor de la un autor la altul şi pentru care s'au +ăsit peste - dedefniţii...,


6/74

• )ole! propuneo reinterpretare a culturii dinper!pecti0a comunicării !ociale -enerali(ate:prin ma!!7media; şi a „ciclurilor socio'culturale pe care le parcur- me!a


7/74

• Cei mai mul"i antropolo-i din şcoalaamericană au de&nit cultura ca un !i!tem decredin"e' idei şi modele comportamentale

6n0ă"ate 6n eperien"a !ocială şi tran!mi!eprin !ociali(are şi acultura"ie+• ACULTURB3. !+ f+ ,reluare de către o

comunitate a unor elemente de cultură

materială şi !pirituală !au a 6ntre-ii culturi aaltei comunită"i aDate pe o treaptă !uperioarăde de(0oltare+ E Fin fr+ acculturation+ Gur!a8F.1 H4 :*4;+


8/74

• Cultura cuprinde principalele valori materiale şi spirituale, teoretice şisimbolice, norme şi reguli, idei,

reprezentări, imagini şicomportamente n care seobiecti!ează modul de e"isten#ă

speci$c uman şi prin intermediulcărora !ia#a socială se reproduce şise dez!oltă n integralitatea sa+

• Apud Iri-ore Ieor-iu' lucr. cit. 2e(i şi de&ni"ia de dic"ionar8 F.1 H4 :#44;+


9/74

• Obiectul cultural poate $ de$nitca un produs al acti!ită#ii decrea#ie sau de trans%ormare pecare omul o realizează cu oanumită inten#ie şi ntr&unanume scop'


10/74

AR/.T3,' ,ATT.RJ

– o !itua"ie' un model de comportament!au prototip al unor !itua"ii' modele decomportament i obiecte copiate !au

imitate – o idee &lo!o&că platoniciană referindu7

!e la formele pure care intruchipea(acaracteri!ticile fundamentale ale unuilucru


11/74

– o idee motenită 6n incontientulcolecti0' model de -ândire' ima-ine etc+'care e!te uni0er!al pre(ent 6n p!ihicul

indi0idual' la fel ca 6n p!iholo-ia lui Mun- – un !imbol con!tant recurent !au moti0 6n

literatură' pictură !au mitolo-ie :acea!tăutili(are a termenului !e re-ă!eşte atât

6n antropolo-ia comparati0ă cât şi 6nteoria arhetipală la Mun-;+

– http8NNen+Oikipedia+or-NOikiNArchetype

http://en.wikipedia.org/wiki/Archetypehttp://en.wikipedia.org/wiki/Archetype


12/74

• AR(ET)P !+n+ :Qn &lo(o&a lui ,laton; Concept carede!emnea(ă modelul prim' ori-inar' ideal alobiectelor !en!ibile' con!iderate ca repre(entăriimperfecte i copii ale !ale+ =iecare din modulii

ance!trali uni0er!ali ai intuiSiei i intelectului careapar' potri0it terminolo-iei p!iholo-ice7reli-ioa!e' 6n0i!uri i 6n mitolo-ie+ Repre(entare' tip ori-inar'prim+ Tip' model după care !e face o lucrare

manu!cri! ori-inal' prim' după care !7au făcut altecopii ale aceleiai opere ori-inal+ fr+ arc01t2pe'cf+ lat+ arc0et2pum' -r+ arc0et2pos arc0e E

6nceput' t2pos E tipV+ Gur!a8 FJ :#4$;

http://dexonline.ro/sursehttp://dexonline.ro/surse


13/74

• PLAT*+• 3deile' ca %orme mentale pure' au fo!t

imprimate 6n !uDet 6nainte de a ne nate 6n lume+•

.le au caracter -eneral' 6n !en!ul că ntrucipează caracteristicile %undamentaleale unui lucru, mai de-rabă decâtparticularităSile !ale !peci&ce+

• Teoria formelor !e referă' de re-ulă' lacon0in-erea că lumea materială nu e!te lumeareală' ci doar o Wima-ineW !au o WcopieW a lumiireale+


14/74

• Fupă ,laton' Gocrate recunoate două lumi8lumea aparentă' care !e !chimbă 6n modcon!tant' i o lume ne!chimbată de formene0ă(ute care pot & cau(a a ceea ce e!te e0ident+

• Qn dialo-ul Crat2los' Gocrate 6ntreabă8 9Gpre ce 6şia"inteşte tâmplarul pri0irea când face !u0eicaXY+3ar ră!pun!ul 0ine imediat8 !pre o altă !u0eică'!au' dacă nu are o alta la 6ndemână' tâmplarul

pri0eşte mai de-rabă !pre Ideea de -u!eică+Aşadar' tâmplarul privind 3deea de /uveicăproduce !u0eica !en!ibilă+


15/74

• Qn dialo-ul 4imaios' ,laton 0orbetede!pre idei !au forme inteli-ibile camodele ideale pe care le imitălucrurile !en!ibile' in!erându7le 6ntr7un model inte-rat 6n care !untrecuno!cuSi 5 factori8 Femiur-ul'

care !imboli(ea(ă puterea cau(ală'principiul or-ani(ator al uni0er!ului3deile' ca forme inteli-ibile imitabile'

)ateria !au Khora' GuDetul lumii i


16/74

• -.' AU/U-TI+• Ceea ce se a0ă n mintea noastră nu este un

lucru, ci o imagine sau o reprezentare a lui'Ju !untem deci 6ndreptăSiSi !ă


17/74

• )intea !e 6nală a!upra obiectelormateriale' dar nu !e poate 6nelaa!upra ima-inilor pe care le are+Ace!te imagini sunt n minte 1i,ciar dacă nu sunt obiectele

nsele, sunt ni1te mesa2e despre

obiecte'


18/74

• Con%orm -%' Augustin, mintea areacces 1i la altce!a dec3t la ceeace i %urnizează sim4urile'


19/74

• A5*L. 6A-TIA+• >a!tian e!te amintit ca unul dintre pionierii

conceptului de 9unitate psiică a omeniriiY7ideea că toSi oamenii 6mpărtăe!c un cadru

mental de bază'• .l a !u!Sinut că actele mentale ale tuturor

oamenilor' de pretutindeni de pe planetă' !untproduse ale mecanismelor $ziologice

caracteristice speciei umane :ceea ce a(i amputea numi motenire -enetică' pri0ind or-ani(areai funcSionarea !i!temului neuroendocrin uman;+


20/74

• =iecare minte umană motenete ocompletare a 9ideilor elementareY:.lementar-edanken;' i' prin urmare'

minSile tuturor oamenilor' indiferent dera!ă !au cultură' funcSionea(ă 6n acelaimod+

• Alături de 9ideile elementareY' >a!tianpropune conceptul de 9idei populareY:2olker-edanken;' referitoare la culturaunui popor+


21/74

• Fei 0orbete de informatorii indi0iduali'>a!tian a con!iderat că obiectul de cercetarenu e!te !tudiul indi0idului 6n !ine' ci' maide-rabă !tudiul 9ideilor populareY !au al9mentalului colecti0Y al unui anumit popor+

• 93deile elementareY !unt !ur!ele din care9ideile populareY !e de(0oltă+ Fin acea!tă

per!pecti0ă' -rupul !ocial are un fel de !piritde -rup' un fel de 9!uDetY !ocial:Ie!ell!chaft!!eele;' 6n care mintea indi0idualăe!te 6ncorporată+


22/74

• ,rin cercetare etno-ra&că' !cria >a!tian'putem !tudia le-ile p!iholo-ice alede(0oltării mentale' ele de(0ăluindu7!e 6n

di0er!e !etări -eo-ra&ce+ A!tfel' 6n limba


23/74

• IUGTA2 MUJI• AR(ETIPUL• 3ma-ine primordială aparSine incon!tientului colecti0• Le-e' principiu' re-ula primordială' apartinând

!upramentalului• AR/.TZ, s. n. #+ :&l+ la ,laton; modelul prim' iniSial' ideal

al obiectelor !en!ibile' con!iderate ca repre(entăriimperfecte i copii ale !ale+ [ &ecare din moduliiance!trali uni0er!ali ai intuiSiei i intelectului care apar'potri0it p!iholo-iei abi!ale' 6n 0i! i 6n mituri+ *+ tipori-inar' prim+ \+ ori-inal :manu!cri!' operă; după care !efac reproduceri+ : fr+ arc01t2pe' lat+ arc0et2pum; )FJ


24/74

• Aretip' .lemente !tructurale primordialeale p!ihicului uman+ Arhetipul e!te pentrup!ihic ceea ce e!te paternul

comportamental pentru biolo-+ C+I+Mun-• Arhetipurile !unt' 6n concep"ia !a' tiparele

!tructurante ale 0ie"ii p!ihice+ )odeleinconştiente moştenite -enetic'

arhetipurile or-ani(ea(ă 0ia"a mentală 6naceeaşi manieră 6n care in!tincteleor-ani(ea(ă 0ia"a !omatică+


25/74

• Aretipuri :după Mun-;8• -inele+ Totalitate p!ihică' compleă' alcătuită dintr7o

con


26/74

• .ormarea con4inuturilor aretipale'• Mun- identi&că trei !ur!e şi modalită"i

ma


27/74

• Arhetipurile !unt' 6n concep"ia !a'tiparele !tructurante ale 0ie"iip!ihice+

• 7odele inconştiente moştenitegenetic, ace!tea or-ani(ea(ă 0ia"amentală 6n aceeaşi manieră 6n care

in!tinctele or-ani(ea(ă 0ia"a!omatică+


28/74

• Feşi individuaţia e!te un proce! ce pre!upune!epararea 6n componente func"ionale a!inelui ori-inar' indi0idul nu e!te pără!it

niciodată de nostalgia stării de totalitate'pe care o re!imte ca pe un paradi! pierdut+• Re-re!ia la !en(a"ia de fu(iune ini"ială e!te 6ntotdeauna un prile< de reconectare la

sursele !itale ale $in#ei de ad3ncime, cepermite un nou 6nceput' o nouă ieşire 6nei!ten"ă+


29/74

• Ginele e!te' după Mun-' o imago 5ei n om• 3ma-inea luminoa!ă a unui copil di!in' care

apare 6n mituri' 6n literatură !au 6n 0i!uri' 6ncărcată de o !emni&ca"ie tran!cendentă' de opromi!iune de tran!formare şi de 6mplinire' e!te'după p!iholo-ia analitică, un simbol al sinelui'

• =i-ura copilului !e aDă la cele două etremită"iale liniei de e0olu"ie p!iholo-ică a indi0iduluiuman+ La 6nceput' ea e!te o e"presie a sineluiprimiti!, a fătului din fa(a intrauterină' al căruiaparat p!ihic !e aDă şi el 6n !tare embrionară+


30/74

• Copilul ori-inar' ce !e 6nal"ă din ape !au din hao!'care ie!e din pântecul matern al pământului !audin oul co!mic' !imboli(ea(ă emer-en"a !pirituluidin materie' naşterea indi0idului dotat cu

conştiin"ă+ 2oluntar !au in0oluntar' mito-raful !au!criitorul care ima-inea(ă -ene(a lumii şi aumanită"ii !e tran!pune 6n cele mai 0echi ima-inişi intui"ii pe care le are de!pre propria !a naştere+

•

Copilul di!in e!te şi un simbol al sineluiteleologic]' pe care omul' 6n e0olu"ia !ap!iholo-ică' 6ncearcă !ă7l refacă la un ni0el!uperior+


31/74

• Far ade0ărata re-ă!ire de !ine e!te cea 6n careindi0idul reuşeşte !ă reinte-re(e 6ntr7un totcomponentele !cindate ale per!onalită"ii !ale+

• -inele matur, -inele teleologic poate & ob"inut

printr7o con2unc#ie a conştiin#ei şi ainconştientului' a păr"ilor anta-oni!te aleaparatului p!ihic :eul şi anima' per!ona şi umbra;'!imboli(ată printr7o nuntă alchimică+

•

Fupă C+ I+ Mun-' !cenariul narati0 al miturilor' alepopeilor' al ba!melor şi al operelor literare care 6nfă"işea(ă o 5uesta urmea(ă ale-oric liniaindividuaţiei umane+


32/74

• PATTER+• ,ATT.RJ ,BT^JN s. n. model !peci&c' tipar

repre(entând !impli&cat !tructura unui fenomen!ociolo-ic' lin-0i!tic' p!iholo-ic+ : fr+'

en-l+ pattern;• Termen u(ual in p!iholo-ia americana' de!emnând

un prototip' un model functional' o !tructura !auforma de or-ani(are -enerala' con!iderata in ceea

ce are ea de&nitoriu' ca o con!telatie de raporturifara a !e face referinta la continut+ =ormacaracteri!tica a acti0itatii' intr7o anumita ma!ura!tereotipi(ata+


33/74

=3_3CA CUAJT3C^

• Ce e!te o cuantăX• )a ,lank' 6n #4' con!ideră o

cuantă' o cantitate di!cretă' care numai poate & de!compu!ă :o cuantăde lumină' numită foton' e!te unfa!cicul di!cret de ener-ie ce nu mai

poate & de!compu!;' :0e(i un ban!au un cent;


34/74

=3_3CA CUAJT3C^

• ipote(ă care 0ine din!pre cele mai noicercetări 6n &(ica cuantică :IGUA)3; punearhetipul 6n le-ătură cu ei!tenSa aa7(i!elorcorpuri ener-etice din afara corpului &(ic8

• corpul 0ital' corpul mental' corpul!upramental i corpul etatic+

• Re-ă!ite 6n -ândirea 0eche indiană i chine(ă i eploatate 6n medicina orientală' ele !u!cită intere!ul' datorită modului

6n care 6i -ă!e!c o eplicaSie raSională prin intermediul &(iciicuantice i datorită rolului tot mai mare pe care par !ă7l aibă 6n clari&carea unor fenomene con!iderate până acum caparanormale' e(oterice !au !upranaturale+


35/74

• Facă luăm 6n con!iderare cele cinci corpuri8• .tatic• Gupramental•

)ental• 2ital• =i(ic'• Gupramentalul oferă contete pentru 6nSele!urile

mentale' funcSiile 0itale i !entimentele a!ociate'precum i le-i ale micărilor &(ice' de(0ăluinda!tfel principiile i le-ile fundamentale aleei!tenSei co!mice+


36/74

• CAU8ALITATE 5E-CE+5E+TĂ• biectele cuantice !unt unde de posibilitate :cand nu le pri0im'

!e comportă precum undele apei in care !7a aruncat o pietricică;

• Unda cuantică nu se propagă n spa4iu&timp, ci n domeniulposibilită4ii :/ei!enber- E poten6ă;

• C3nd pri!im, unda 9colapsează:; sau este colapsată,de!enind particulă+ Ceea ce !e propa-a 6n po!ibilitate' de0inelocali(at 6n actualitate ca un e0eniment 6n !paSiu7timp ceea ce 6n

poten6ă deSinea mai multe faSete' capătă acum o !in-ură faSetă+• ]Termen folo!it 6n &(ica cuantică cu !en!ul de tran!formare in!tantanee'

printr7un !alt cuantic' a unei unde de po!ibilitate 6n particulă' a undeipropa-ate 6n particulă locali(ată' ca e0eniment 6n !paSiu7timp+


37/74

• .0enimentele produ!e prin colap!ul undelor de po!ibilitate !untre(ultatele ale-erii contiente' ale cau(alităSii de!cendente:liberă' impre0i(ibilă;+ – ContiinSă – Creier –

Celule' inclu!i0 neuroni – )olecule – Atomi – ,articule elementare i interacSiunea dintre ele+

• Cau(alitatea a!cendentă caracteri(ea(ă -ândirea materiali!tă+•

Fuali!mul !pirit7materie :Fe!carte!; nu reuete !ă -ă!ea!căliantul dintre cele două+ =i(ica cuantică' punând pe primul plancontiinSa' 6i recunoate ace!teia rolul de liant :eemplul minte7creier' colap!ate !imultan i funcSionând pe ba(a 9ierarhiei 6ncurcateY etc+;+


38/74

• )ă!urarea cuantică ne a


39/74

• A trăi .perinSele mentale !unt 6n!oSite de acti0ităSi di!tincte lani0elul diferitelor re-iuni din creier'

dar e"perien4a este unitară+ Cum!e 6ntâmplă ace!t lucruX Ră!pun!ul!e aDă 6n nonlocalitatea cuantică

1i n rolul con1tiin4ei'


40/74

• Rolul creierului Facă nu ei!tăcreierul' nu ei!tă colap! i nicicontienti(are' nu ei!tă nici !ubiect

i nici a-ent al cau(alităSiide!cendente dar dacă nu ei!tăcolap!ul' nu ei!tă nici creier

actuali(at+ GoluSia o repre(intăapariSia !imultană dependentă+


41/74

• ContiinSa' prin intermediul ilu(ieiunei ierarhii ră!turnate 6n mă!urareacuantică' de0ine atât !ubiect' cât i

obiecte:e;• 93erarhia ră!turnatăY e!te unul dintre

cele mai importante principii ale

naturii+ Jimeni nu e!te 9primulY' 9celmai importantY etc+


42/74

• PR*CE-AREA I+C*+


43/74

• Procesarea incon1tientă E !untem contienSi' darnu contienti(ăm' proce!ăm po!ibilităSile' dar nu nede!părSim de ace!tea' adică nu colap!ăm undele depo!ibilitate+ Ienerea(ă ambi-uitate la ni0elul -ândirii

E core!punde propa-ării undei 6ntre două mă!urători+• Intui4ia !e produce bru!c i di!continuu+ Core!punde

!altului cuantic+• ,roce!area incontientă -enerea(ă o mulSime de

po!ibilităSi' intuiSia e!te colap!ul uneia dintre ace!tepo!ibilităSi+• 7ani%estarea con!tă 6n 0alori&carea noii idei'

obSinute prin intuiSie+


44/74

• C*+A ? PRI+CIPIU .U+5A7E+TAL ?5U7+E8EU, @+ *RICE =ARIA+TĂ C*+.E-I*+ALĂ ?.*R>A 5I=I+Ă

• Con1tiin4a e!te liantul dintre creier' minte'

!upramental' colap!ate concomitent :ca i corpul 0ital icel etatic' de altfel;+• .a face po!ibilă !coaterea de la ni0elul de proce!are

incontientă' prin intuiSie ca !alt cuantic' aaretipurilor ca in!ariante, conte"te pentru

n4elesurile mentale, %unc4iile !itale 1isentimentele asociate, precum 1i legi alemi1cărilor $zice' de(0ăluind a!tfel principiile i le-ilefundamentale ale ei!tenSei co!mice+


45/74

-I+ELE' C*+-TRUIREA CREIERULUI C*+-TIE+TA+T*+I* 5A7A-I*

• C*RPUL ETATIC• C*RPUL -UPRA7E+TAL• C*RPUL 7E+TAL• C*RPUL =ITAL• C*RPUL .I8IC


46/74

• Culturile apar i e0oluea(ă prine%ortul colecti! al creiereloromene1ti timp de multe -eneraSii'

ba unele culturi chiar di!par 6n ace!tproce!+ .le au ne0oie de creiere careau fo!t de


47/74

• ContiinSă contienSă• )intea con!tientă are la ba(ă corpul• )intea apare atunci când acti0itatea circuitelor mici

e!te or-ani(ată 6n reSele mari' alcătuind patternuri

momentane+• Ge creea(a o hartă care repre(intă re(ultatul

carto-ra&erii lumii i propriilor acSiuni+• )intea contientă apare când un proces al sinelui

!e adau-ă unui proces de bază al min4ii+• ,roce!ul !inelui e!te indi!pen!abil pentru

contiinSăNcontienSă


48/74

• )intea pre(intă un a!pect di!continuu' 6n raportcu re!tul or-ani!mului' &ind diferită ca natură deace!ta+

• per!pecti0ă inte-rată a!upra ob!er0ării i

!tudierii minSii8 – ,er!pecti0a martorului direct a!upra minSii contiente

indi0iduale :per!onală' pri0ată i unică;+ – ,er!pecti0a comportamentală :!ă ob!er0ăm

comportamentul celorlalSi care au minte contientă; – ,er!pecti0a cerebrală :!ă !tudiem creierul; – Căutarea antecedentelor !inelui i conStiinSei de7a

lun-ul e0oluSiei


49/74

• )intea contientă re(ultă din funcSionarea perfectcorelată a câte0a locuri din creier' ade!ea a maimultor locuri8

• Gectoare !peci&ce ale !e-mentului !uperior al

trunchiului cerebral• !erie de centre dintr7o re-iune numită talamu!• Re-iuni !peci&ce' dar 6ntin!e din corteul cerebral• ,rodu!ul ultim' contiinSa' apare din acele locuri ale

creierului !imultan' ca o !imfonie+ ,aradoul e!te cădiri


50/74

• ContiinSaNcontienSa nu 6n!eamnă ima-ini ale minSii' cior-ani(are a conSinutului minSii' centrată pe or-ani!mulcare produce i moti0ea(ă acel conSinut e!te i ce0a maimult8 adică o minte capabilă !ă tie că un a!emeneaor-ani!m e 0iu' ei!tă+

• Creierul reuete !ă cree(e patternuri neurale carecarto-ra&a(ă lucrurile cuno!cute !ub formă de ima-ini Eparte importantă a proce!ului de a & contient E ima-iniorientate 6n per!pecti0a or-ani!mului+

• 3ma-inile !unt pre(ente 6ntr7un Du continuu' dar ele aparSinminSii incontiente fără apariSia proce!ului !inelui+ Foarace!ta face ca ima-inile !ă &e in0adate de !entimente i !ăapară !inele cuno!cător care le face !ă de0ină ale noa!tre+


51/74

• ,roto!inele pă!trea(ă ima-inile mintale alecorpului+ 3!i are ori-inea 6n corte' parte0eche a creierului comună multor !pecii+

•

Gtructurile proto!inelui nu !e măr-ine!c !ă!e refere la corp' ci !unt conectate cu corpul+• Corpul e!te piatra pe care !e con!truiete

proto!inele+

• ,roto!inele e!te pi0otul 6n


52/74

• ,roce!ul !inelui e!te indi!pen!abil pentrucontiinSăNcontienSă

• -inele e!te un proce!' mai 6ntâi ca sine&obiectdinamic ba(at pe acSiuni ale minSii' pe tră!ături

de comportament' pe o anumită po0e!te a 0ieSii' iapoi ca sine&cunoscător ? sine martor, cuori-inea 6n !inele Eobiect dinamic' mult mainede&nit' mai di!per!at' !upărător de di!cret'

dea!upra !inelui7obiect :continuitate 6ntre celedouă;+• 9acum pricepi' acum nu pricepi' dar 6ntotdeauna

!imSiY


53/74

• Ginele cuno!cător trebuie -enerat 6n creier'-enerând concomitent !ubiecti0itatea+

• illiam Mame! 0orbete de!pre douăcaracteri!tici paradoale ale !inelui8 unitatea 6ndi0er!itate :&ecare e!te unic; i pre(enSa unuinucleu de !imilaritate :care ne apropie;+

• Ginele E martor e!te cel care permite 0edereaminSii :de cele mai multe ori 6nceSoată;+)artorul e!te acel ce0a 6n plu! care de(0ăluiepre(enSa e0enimentelor cerebrale implicite' pecare le numim mintale+


54/74

• Ginele e!te martor i prota-oni!ttotodată' iar mintea cu prota-oni!te!te o minte :per!onală' pri0ată i

unică;• Ginele e!te cale de acce! la

cunoatere' dar una &abilă+ RaSiunea

i tiinSa !unt cele care corectea(ătreptat intuiSiile 6nelătoare -eneratede !inele nea!i!tat+


55/74

• G3J.L. 7 Firi


56/74

• ,roto!inele produce !entimentele primordialecare 6i au ori-inea nu la ni0elul corteului' cila ni0elul trunchiului cerebral :toate!entimentele de emoSie !unt 0ariaSiunimu(icale complee ale !entimentelorprimordiale;+

• Furerea i plăcerea !unt e0enimentecorporale :carto-ra&ate 6n creier;!entimentele primordiale !unt un tip !pecialde ima-ine -enerată -raSie interacSiuniiobli-atorii dintre corp i creier


57/74

• IraniSa dintre corp i creier e!te problematică+• Trunchi cerebral E !entimente primordiale E

ima-ini -enerate E percepSii•

.ul material – ,roto!ine 7 6nceputul minSii contiente E 6ntrunchiul cerebral i 6n corte :relaSia creier7corp;

– Ginele nucleu care pune 6n relaSie or-ani!mul cuobiectul

• .ul !piritual :!ocial; – Ginele autobio-ra&c


58/74

• ,rotecSia i -e!tionarea 0ieSii E re-larea 0ieSii Ehomeo!ta(ia E !unt reali(ări clare ale contiinSei' darnu !unt doar apana


59/74

• 7intea con1tientă apare n istoria reglării !ie4ii'• Celula bacteriană E amoeba !implă E capacitate adaptati0ă nu

au creier+• 2iermele E creier !implu E controlea(ă comportamentul• 3n!ectele i petii E creier relati0 !implu E -enerea(ă i

comportament i minte :creierul 6ncepe !ă -enere(e!entimente primordiale E apare o formă primară a capacităSiide percepSie;

• Reptilele' pă!ările i mamiferele E proce! or-ani(at al !inelui Edebutul minSii contiente elaborate E un !ine7 nucleu+

• amenii au !inele nucleu i !inele cuno!cător' dar i lupii'maimuSele' mamiferele marine' elefanSii' pi!icile i' mai ale!'câinii+

• /omeo!ta(ia !e etinde 6n !paSiul !ociocultural+


60/74

• Atât homeo!ta(ia de ba(ă :produ!ă necontient; câti cea !ocioculturală :produ!ă de mintea contientă;funcSionea(ă ca admini!tratori ai 0alorii biolo-ice+

• ,rima e!te o motenire !tatornică' a doua e!te fra-ilă'

6n de!făurare :e0oluSiile culturale duc la !chimbări 6n-enom;+• ContiinSa umană a făcut po!ibile funcSia limba


61/74

• Organismele unicelulare posedă ceva de genul uneihotărâri indiscutabile, de neclintit, de a rămâne înviață atâta timp cât genele din nucleul lormicroscopic le comandă să o facă.. În guvernareavieții lor a intrat o tenacitate de a rămâne, a rezista

și a se impune până în clipa în care unele gene dinnucleu vor suprima această voinșă de a trăi,

permițândui celulei să moară.• Atitudini i intenSiiX Fa' chiar dacă de neeplicat 6ncă+• 2oinSa precedă cunoaterea eplicită i deliberarea pri0ind

condiSiile de 0iaSă+ Jucleul i citopla!ma interacSionea(ă ifac calcule complee' de!tinate !ă menSină celula 6n 0iaSă+3n!truite de materialul -enetic al celulei+


62/74

• Cunoaterea a!cun!ă a -e!tionării 0ieSii precedeeperienSa contientă a ace!tei cunoateri+

• Qntr7ade0ăr' mintea contientă a omului a date0oluSiei o nouă orientare' tocmai prin oferirea de

opSiuni' făcând po!ibilă o re-lare !ocioculturalărelati0 Deibilă' aDată dincolo de or-ani(area !ocialăcompleă pe care in!ectele !ociale' de eemplu' oetalea(ă 6n mod !pectaculo!+ AF %*

•

!u subestimez conștiința, dar supraestimezgestionarea neconștientă a vieții și sugerez căea reprezintă proiectul pentru atitudinile șiintențiile minții conștiente. AF %*


63/74

• -inele dintr7un creier contient repre(intă an!amblul de 0oinSeeprimate printr7o !in-ură 0oce+ 2oinSe eprimate deor-ani!mele unicelulare' fără creier pot !ă de0ină minte datorităneuronilor+

• Jeuronii E celule unice' cu nucleu citopla!mă i membrană ' dar

ei pre(intă o diferenSă funcSională i o diferenSă !trate-ică+• 5i%eren4a %unc4ională E capacitatea neuronului de a produce

!emnale electrochimice capabile !ă !chimbe !tarea altor celule:alSi neuroni' celule endocrine' celulele &brei mu!culare;+Contribuie i la crearea minSii+ ,roduc i propa-ă curent electric+

•

5i%eren4a strategică E neuronii ei!tă 6n folo!ul tuturorcelorlalte celule din corp+ .i nu !unt e!enSiali pentru menSinerea0ieSii' dar ei a


64/74

• Qn creierul mai de(0oltat' reSelele de neuroni a


65/74

• 2iaSa cere ca or-ani!mul !ă pă!tre(eun ansamblu de inter!ale aleparametrilor necesari' .i!tă' un

inter!al magic numitomeostatic iar starea deecilibru se nume1te

omeostazie'


66/74

• Unde i când !7a implantat ideea homeo!tatică 6n i!toria 0ieSiiX

• Unde e!te !ur!a 0aloriiX• 3n!trucSiunile -enetice au du! la apariSia unor

in!trumente capabile !ă reali(e(e ceea ce lani0elul or-ani!melor noa!tre complee !7ade(0oltat ca emoSii' 6n !en!ul lar- al termenului+

• =aloarea este legată direct sau indirect desupra!ie4uire+ La oameni, 1i de calitateaacestei supra!ie4uiri sub %orma stării debine'


67/74

• 3nter0alul homeo!tatic tolerabil E nece!ar pentru!upra0ieSuire+

• 3mportanSa micării :plantele nu au neuroni nu aunici minte;

• Capacitatea de a !imSi• Caracteristici minime pentru a supra!ie4uiB

să simtă interiorul 1i e"teriorulorganismului, să aibă o politică de reac4ie 1i

să se mi1te• ,lan homeo!tatic• .i!tenSa !timulentelor :recompen!a i pedeap!a;


68/74

• )ecani!mul de re-lare a 0ieSii+ 95ar numintea con1tientă a creat acestmecanism' Realitatea ne dă peste

cap intui4ia' -uccesiunea istorică s&a petrecut, de %apt, in!ers': AF $5• ,lanul homeo!tatic i in!trumentele

!ale a!ociate de !timulare i predicSieau prote


69/74

• amenii au cu !i-uranSă cel maia0an!at sistem moti!a4ional,completat cu o in$nită

curiozitate, o puternică pornirespre e"plorare 1i sistemeso$sticate de a!ertizare, pri!ind

ne!oile !iitoare, toate de!tinate !ăne menSină pe partea bună adrumului+Y AF $


70/74

• Qn proce!ul fundamental al contiinSei'inter!alele optime se e"primă n minteacon1tientă ca sentimente plăcute,inter!alele periculoase, ca sentimentenu asa de plăcute, ciar dureroase+

• "entimentele pot servi drept barometreale gestionării vieții.

•

"entimentele au in#uențat societățileși culturile și toate activitățile șicreațiile lor dintotdeauna.


71/74

• Firi


72/74

• Creierul E tra!atura !a di!tincti0ă e!tecapacitatea de a crea ăr4i cartogra$ereaD

• Ge informea(ă• =ace hărSi• Creea(ă ima-ini :principala monedă de !chimb a

minSii noa!tre;• Imaginea ? pattern mintal ? pattern neural ?

artă :creierul nu e de!părSit de minte:Fe!carte!;

• (ăr4i dinamice ăr4i !izuale, ăr4i auditi!e,ăr4i !iscerale


73/74

• Ideea de !aloare le orientea(ă i leierarhi(ea(ă+ 2aloarea e!te dată dedi!po(iSiile ce ne orientea(ă re-larea

0ieSii :opSiuni de editare E !elecSii0alorice;

• )intea necontientă i mintea

contientă


74/74

• 7intea 1i creierul ? inseparabileAF

• =ac parte din corpul &(ic' dar mintea

are o natură 6ncă mi!terioa!ă'caracter non&(ic' dei hărSilede!enate 6n minte ar putea a0ea

caracter &(ic !pune Fama!io+• Patternurile sunt imagini

mentale'

Cultura, Pattern, Arhetip

Documents

Transcript of Cultura, Pattern, Arhetip