8/12/2019 Creanga de Aur - Demonstratie Roman Corintic

1/2

Creanga de aur

de M.Sadoveanu

-argumentare roman corintic-

Creanga de aur, roman publicat in 1933, cuprinde o fictiune plasata in epoca de

formare a poporului roman. Sadoveanu, care e cel mai mare creator de roman istoric din

literatura noastra, nu recompune insa tabloul mediului social, politic si economic al Daciei

romanizate, ca intr-o veritabila evocare istorica. El imagineaza o parabola, o naratiune plina de

simboluri. Potrivit clasificarii realizate de Nicolae Manolescu in Arca lui Noe, romanul in

discutie apartine corinticului, fiind, asadar, non-psihologic si non-realist. Scriitorul e preocupat

de comunicarea unui sens existential major prin simboluri, mituri.

Creanga de aur se deschide printr-un prolog in care se pregateste alunecarea in epocaultimilor preoti ai lui Zalmoxis (deceneii). Subiectul propriu-zis urmareste initierea sacerdotala a

ultimului conducator spiritual al dacilor, Kesarion Breb. Acesta a fost trimis de pontiful si

totodata predecesorul sau sa petreaca 7 ani in Egipt, iar apoi sa mearga in Bizant pentru a-si

defini initierea. Egiptul ii ofera modelul abstract al lumii pe care il va verifica mai tarziu in

Bizant, dupa care se va retrage definitiv in Muntele ascuns : invatatura, experienta si

renuntarea. Despre initiere nu stim foarte multe ; mai degraba suntem pusi in fata experimentarii;

in Bizant, Kesarion exerseaza invatatura prin contactul cu lumea politica, sociala si religioasa

.Bizantul este Infernul in care salasluiesc oameni pe al caror obraz Breb stie sa citeasca semnele:

vasilisa este o lupoaica, Constantin este dragonul (Isauritul), Stavrikie este vulpea, Platon

Starculsemn al sfinteniei. Breb are intuitie ; el banuieste gandurile episcopului de la

Sakkoudion sau pe ale capitanului de corabie; Manolescu considera ca : modelul lui

Kesarion este unul abstract si metafizic, imaginea unei masini a lumii ale carei legi ajunge a le

stapani destul de bine. Iar mandatul lui este unul transcedental. .

Personajele nu sunt decat niste marionete ale destinului. Kesarion stie aceasta si se ridica

deasupra tuturor celorlalte personaje, incercand sa inteleaga lucrurile. El are constiinta fatalitatii:

lumea este o carte cu hieroglife care poate fi citita; de scris, o scrie Dumnezeu. Citind-o, omul

devine intelept, supunandu-se necesitatii; revolta presupune tulburarea , de aceea este exclusa.

Lucrurile par sa se petreaca intr-un basm; printul cel frumos soseste pe neasteptate la casalui Filaret si a Teosvei; alegerea fetei este o rasplata meritata pentru frumusetea si virtutea ei, dar

si pentru credinta Teosvei si sfintenia lui Filaret; este un basm ceremonios si despre putina

magie. Fisura basmului este reprezentata de momentul in care Kesarion, din postura de mesager,

este nevoit sa o jertfeasca pe Maria Isaurianului, aceasta urmand sa suporte umilinte infioratoare.

Constiinta incarcata de vinovatie caci eu am fost solul care am adus o floare curata si am

aruncat-o intr-o volbura prihanita il va pedepsi cu post negru si cu rugaciune pentru 8 zile, iar

8/12/2019 Creanga de Aur - Demonstratie Roman Corintic

2/2

intrebarea fara raspuns de ce sufera nevinovatul va accentua suferinta si remuscarea lui

Kesarion. Manolescu si Sadoveanu il acuza si il sanctioneaza pentru vanitatea de a crede ca stie

toate raspunsurile. Kesarion, ultimul deceneu este vulnerabil prin remuscare. Breb va suporta si

va infrunta nu numai remuscarea, ci si impasul si tragedia caci binele face rau: Maria este

victima inocenta , ea nu stie ca i se decide soarta, pentru ea, pentru inocenti, viata este un joc

lipsit de gravitate. In momentul in care Kesarion ii promite si perechea condurului, el se

transforma intr-un erou problematic , astfel ca basmul se transforma in structura romanesca. Ar fi

ramas basm daca Kesarion nu s-ar fi indragostit de Maria si el stie si recunoaste ca dragostea

aceasta sta la baza tuturor nefericirilor : marita stapana, nefericirea nu ti-a adus-o purtarea

Imparatului, ci iubirea mea ; degradarea eroului din solul binelui in mesagerul raului

transforma basmul in roman.