PRC}TECTE D'D.*CTICE PE]\TRU PROMOVAREA GANDTRII CRITICEAsoa:iatia f.*etara gi Scrierea pentra Dezvoltarea Gdndirii CriticeRominia

Studium2007

This project was funded, in part, through a U"S. Embassy grant. The opinions, findingsand conclusions or recommendations expressed herein a.elhose of the Author(s) and donot necessarily reflect those of the Department of State.

Publicafia de fafd a fost realizatd cu sprijinul Arnbasadei Statelor Unite ale Americii laBttcuregti, c'are a co-finan{at proiectul ,,Tineri pentru democrafie: Ce presupune cefdleniaactivd?" Opiniile, constatarile gi concluziile sau recomandirile exprimate in aceastllucrare aparfin autorilor 5i nu reflectl neapdrat punctul de vedele al Departamentului deStat al Statelor ljnite ale Arnelicii.

Autori:B Alc ludita-Mirela, Cluj -NapocaBerincleiu Nicolae, Cluj-NapocaBlflndul Yalentin Cosmin, CradeaClrcu Anca, NhsdudCaf ari g Sirnona, Nf,sdudCherep Adrian a, Cluj-NapocaChicinaq Lumini{a, Cluj-NapocaChira Danieia, i{6s[udCoc Dorel Aiexandru, NSsdudDaradici l-adisla.u. DevaDetegan Laura, TurdaFicior lulia, NdsdudJucan Valentina, Cluj-NapocaKovacs Maria, Cluj-NapocaLauren! Claudia, Tdrgu MuregRoga Gabriela, Cluj-NapacaSeni Alis, N6s[udSeni loan, Nds6udSermegan Gabriela, NSsdudStdncescu Constanfa, Cluj-Napoca

Ursa Anca, Cluj-Napoca ;

Vicdretu Ariana-Stanca, Cluj -NapocaVoinea Constanfa, Oltenitra(Notd: proiectele didactice fdrb autor aufost adaptate de grupuri de profesoriparticipan,ti la atelierele de lucru dincadrul programului de formare Gdndirecriticd. invdlare activd)

Referenfi:V5cdrefu Ariana- S tancaRunceanu Laura-Elena

Coordonator: Maria KovacsDesign coperta: Zoltdn Kov6cs jr.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Romfrniei

Proiecte didactice pentru promovarea gAndirii critice /coord.: Kov6cs Mr{ria. - Cluj-Napoca : Stfdium, 2007ISBN 978-973-643-139-5

L Kovdcs, Maria (coord.)

37

ISBN 978-97 3 - 643 -r39 - s

Copyright @ Asociafia Lectur* Ei Scrierea pentru De4toltarea Gilndirii Critice Romdnja

CUPRINS

Cuvdnt inainte

I. Prezentarea proiectului ,,Tineri pentru democrafie: ce presupune cetifenia activil'l"

II. Proiectarea lecfiei care contribuie la dezvoltarea gdndirii critice

III. Proiecte didactice

ru. 1. Proiecte didactice pentru aria cuniculard ,,Limb[ gi comunicare"

IIl.2. Proiecte didactice pentru aria curricular6 ,,Matematicd gi gtiinfe ale naturii"

III.3. Proiecte didactice pentru aria curricular6 ,,Om gi societate"

III. 4. Proiecte didactice pentru aria curriculard o,Tehnologii"

m" 5. Proiecte didactice pentru aria curriculari,,Consiliere gi orientate"

IV. Asociafia Lectura qi Scrierea pentru Dezvoltarea Gdndirii Critice (ALSDGC)RomdniaV. Curriculumul programului ,,GAndire critic6. inv6tare activ6"

5

7

l1

27

29

75

109

183

193

243

245

cuvANT ixarNrn

Aceastd culegere de proiecte didactice se adreseazb cadrelor didactice din invdldmAntulpreuniversitar. Ea con{ine proiecte de lec}ie elaborate de profesori de diferite specialitdlicare urmbresc dezvoltarea gAndirii uitice gi implicarea activd a elevilor in procesul de

invdlare. Gdndirea criticd qi, in general, implicarea activd sunt precondilii ale cetitenieiactive, iar promovarea cetdleniei active este scopul proiectului ,,Tineri pentru democratie:

ce presupune cetdlenia activd?", in cadrul cdruia s-a realizat publicalia de fa1[. Lecfiileproiectate qi incluse in culegere sunt construite pe cadrul de invSlare specific programuluiLectura Si S*ierea pentru Dezvoltarea Gdndirii Critice (vezi wlmv.ryvct.net), definit de

succesiune a atrei faze: evocare - realizarea sensului - reflecfie. Acest cadru, precum qi

unele metode care faciliteazl, invdlarea activS, inv5larea in cooperare, implicarea activ6 a

eievilor in fiecare etapd a lecliei qi reflecfia, va fi exemplificat printr-o serie de proiecte inpaginile care urmeazd.

Cadrele didactice care au elabnrat aceste proiecte de lecfie au participat la cursul de

formare continud ,,Gdndire critic6. invdjare activd" oferit de Asociaf ia Lectura Si Scriereapentrlt Dezvoltarea Gdndirii Critice RomAnia" Ca parte a procesului 1or de dezvoltareprofesionald, pe durata programului de formare, ptofesorii gi-au intocmit portofolii incare, printre altele, au inclus c6teva proiecte didactice pebaza cdrora au predat lecgii care

vizau dezvoltarea gAndirii critice. Culegerea de fa15 contine o selecfie a celor mai reugiteproiecie. pe care considerlm c[ meritd sd le oferim ca exemple qi cititorilor noqtri.

Proiecieie didactice, care acoperd 100 ore, sunt grupate pe arii curriculare. in interiorulunei arii cun"iculare, ele sunt ordonate pe discipline qi pe ani de studiu, merg6nd de laproiecte care se adreseazd claselor de gimnaziu spre proiecte care se adreseazd. claselor de

liceu,

Pentru a facilita inlelegerea cadrului evocare - realizarea sensului * reflecfie, precum qi ametodelor qi strategiilor de invd{are exemplificate in proiecte, am inclus un capitolspeciai in care oferirn o descriere a demersului de proiectare a lecfiilor incluse, precum qi

o scurt[ explicitare a metodelor qi strategiilor utilizateo deoarece dorinla noastr[ este sd

inspiram cAt mai multe cadre didactice din RomAnia sd urmeze exemplul colegilor autoriai proiectelor didactice de faf6.

Asocialia Lectura qi Scrierea pentru Dezvoltarea Gdndirii Critice Romdnia doreqte sd

mullumeascd Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucuregti, care * prin finan{areape care ne-a acordat-o in cadrul programului Democracy Srnall Grants -' a fbcut posibil5aparifia prezentei publicafii. De asemenea, dorim sd mullumim partenerului ?n cadrulproiectului, Centrul de Consultanld gi Educalie pentru Tineret, pentru buna colaborarealanivelul qcolilor vizate de proiect, Nu in ultimul rdnd, mullumim formatorilor nogtri careau pregdtit profesorii autori gi le-au oferit sprijin in finalizarea proiectelor didactice gi inprocesul lor de dezvoltare profesionald.

Maria Kovacs

I. PREZENTAREA PROIECTULUI-TI\ERI PENTRU DEMOCRATIE: CE PRESUPUNE CET.4.TENIA ACTIVA?"

::: r:ctul. ,,Tineri pentru democrafie: ce presupune cetifenia activ6?" a pornit de la:::ieserea cd fiecare cetdfean este in acelaqi timp concetdleanul cuiva, cineva care

:i.este impreunb cu ceilalli. Cetdfenia presupune apartenen{a la o comunitate, din aceastd

':=enenfd deriv6nd drepturi gi obligafii. Cetdfenia intr-o societate democraticd implicd' -.--nomia individului, moderatd de responsabilitali gi de cunoagterea obligaliilor juridicei. :rcrale pe care le presupune viala impreund qi respectarea celuilalt.

- :-,:ctui a fost inspirat, printre altele, de rezultatele relativ ingrijor6toare (qi la adresa:- - riniei) ale Studiului asupra Educafiei Civice (Civic Education Study), rcalizatin 1999:; \-rociafia Internationald pentru Evaluarea Achizitiilor Educalionale (International-.::lu'iation for the Evaluation of Educational Achievement - IEA). Rezultatele studiului, *:-.: rrezentate in publicalia intitulat5 Citizenship and education in twenty-eight- . :.,:rries; Civic lcnowledge and engagement at age fourteen [Cetdlenia qi educalio tn,' ."i:eci si opt fdri, cunoqtinle despre civism si angajament civic Iq vdrsta de:-.;:'':tsprezece aniJ, (Torney-Purta et aL.,2001)', publicat ?n 2001 de International--ssurciation for the Evaluation of Educational Achievement (IEA), Amsterdam, Olanda.:.': r--rrtul ne oferd urmS.toarele concluzii :

- :levii din majoritatea !6rilor studiate infeleg valorile democratice fundamentale gi*s:liutiile democratice, dar le lipsegte inlelegerea profundd a acestor valori, respective".=-lrutii,

- linerii sunt de acord cd un bun cetdfean are obliga{ia de a participa la vot.- Eiei.ii care au mai multe cr.rnoqtinfe civice prezintd probabilitate mai ridicatd de a:=icipa in activit5li civice.: Scoliie care modeleazd practicile democratice sunt mai eficiente in predarea: io$tinlelor despre cetdfenie gi promovarea angajamentului civic.:. Cu excepfia votdrii, elevii sunt sceptici in leg[tur5 cu formele tradifionale de

':,:ajatnent politic, insd rnulli sunt deschigi la alte tipuri de implicare ?n viala civicd.- Crganiza[iile de tineret au potenlialul neexploatat de a influenla pozitiv preg6tirea::.. ica a tinerilor.- Elevii sunt atragi de televizor ca sursd de qtiri.: Elevii sprijind drepturile politice ale femeilor qi imigran{ilor.: Diferenfele de gen sunt minime in ceea ce privegte cunoqtinlele civice, dar substanfiale.: ;eea ce priveqte unele atitudini.- -i. Cadrele didactice recunosc importan{a educa}iei civice in pregdtirea tinerilor pentru:::a1enie.. -. {tat in democra}iile noi, cdt qi ?n cele cu tradilie, intAlnim modele diferite de: ;rogtinfe despre participarea democraticd qi atitudini fala de participarea democ raticd,..l. Elevi care provin din ldri cu sub 40 ani de depocrafie continud manifestd mai pufinfl.ncredere ?n institufiile publice. Se pare cd elevii de 14 ani din aceste !6ri, care au tr6it:-ajoritatea vielii lor intr-un sistem democratic, au niveluri cornparabile de (lips6 de)

:.::dnia a fbst una dintre cele 28 lari pafticipante la studiu.

incredere in instituliile guvernamentale cu cele ale adullilor din aceste ldri (adultii au fostsubiectii altor studii).

construind pe experienla acumulatd ?n mai multe proiecte precedente (veziwww.alsdgc"ro), prin implementarea proiectului ,,Tineri pentru democra{ie: ce presupunedemocrafia activ6?" ne-am propus sd motivdm liceenii sd-gi cunoasc[ drepturile qi sd ledezvoltbna abilitdli de exercitare a acestor drepturi, respectdnd drepturile celorlalli qi, ingeneral, promovdnd drepturile omului in clasa, pcoaia gi comunitatea lor. Proiectul a fostimpiementat ?n trei licee din judelele Mureq, Bistrifa qi Cluj (Colegiul Nafional A1. P.Ilarian Tf;rgu. Mureg, Colegiul Nafional G, Cogbuc Nds6ud, respectiv Colegiul NafionalN. Balcescu Cluj-Napcca). Procesul de implementare a inclus doud activit5li principale:a) fonnare pentru liceeni gi cadre didactice gi b) realizarea unor proiecte la nivelulliceeior beneficiare prin care s5 se promoveze drepturile ornului, respectiv sd sesolugioneze problerne ce {in de nerespectarea acestor drepturilor.

in inrptrementarea proiectului am considerat chexperienfa ,.cetdfeniei gcolare"2 este unbun frLmciament pentru dezvoltarea abilitbiilor de cetdlean activ. Transpunerea in practicileedueafionale a drepturilor gi responsabilitafllor de ,,cetdfean al qcolii" ar conduce la unmodel al geolii caspaliu crl legii. Dintre drepturile qi responsabilitdfile,,cetdfeanuluiqoolar" pe rare ie-arn promovat red6m:

" dreptr"rl la;o securitatea vieliio tratament echitabilo definirea gi pdstrarea diferenfelor dintre elevi prin mijloace pagnice -

dezvoltarea increderii in propria identitate qi a capacitdlii de a dezvolta noiiCenritdli;

o pafiiciparea la decizie, la toate nivelurile - aceasta insemndnd recunoaqtereafcrrmald a participarii elevului, structuri deschise, acces la luarea deciziilor qila consiliile gcolare;

o acees egai la informa{ie qi la bunurile globaler responsabilit5!i:

o s5 contribuie activ la acumularea gi pdstrarea bunurilor comune;o sd anticipeze consecinfele acliunilor sale asupra siguranlei qi bundstErii altora;o sd pdstreze patrimoniul cultural gi intelectual;o sd pafiicipe activ laprocesul de conducere.

Democratia participativd in sistemul de invdfdm6nt presupune implicarea elevilor inluarea deciziilor gi in conducerea qcolii, prin participare directd (discufii de grup inconsiliile elevilor, adundri generale sau parlamente ale elevilor) sau indirect, prin delegafisau reprezentanli alegi'.

in timp ce produsele principale rezultate de la liceenii beneficiari directi ai proiectului aufost mici proiecte de prornovare a drepturilor omului in cele trei licee participante la

' Comisia ONU pentru Guvemare Globali (1995)" Velea" Simona, http://www.civica-online.ro/cetatenieicetatenie democratica.html

;roiect, profesorii care au beneficiat de programe de formare continu6 (in domeniulpr,omov6rii drepturilor omului gi al g6ndirii critice gi inv6!5rii active) au elaboratEumeroase proiecte didactice care dezvoltd gdndirea criticd a elevilor - abilitate de bazdinr-o societate democraticd. o,A g6ndi critic inseamnd, a fr curios, a folosi strategii aleinvestigdrii: a pune intrebdri gi a cduta sistematic rispunsuri. Gdndirea criticd ac\ioneazd,pe mai multe niveluri, nu numai pentru a stabili faptele ci qi pentru a le gdsi cauzele qiirnPlicaliile. Gdndirea criticd inseamnd a folosi un scepticism politicos, a gdsi altemativeh atitudini deja fixate, a intreba ,,Ce ar fi dacd...?" G6ndirea critici inseamnd a adopta opozlSe pebaza unei ?ntemeieri argumentate qi a o apdra in mod rafional. inseamnd a {ine seama& agurnentele celorlalf; gi a le analizalogica" (Steele, Meredith gi Temple, 1998).4 bin acesteproiecte vd oferim o seleclie care considerim cI vd poate inspirapentru rcalizweaprocesului dedemocratizare a pred6rii.

\{aria Kovacs

' Steele, J.L., Meredith, K.S. gi Temple, C. (1998) - A Frameworkfor Critical Thinking Across the Cuniculum, GhidulI, preg[tit pontu proiectul Reading and Writing for Critical Thinking,

I- PROIECTAREA LECTIEI CARE CONTRIBUIE LA DEZVOLTAREAc-rtlnu cnttlcEs

STRUCTURA PROIECTULU DIDACTIC

I Lt-.rrr-rE DE LECTTELl. lroTrvA[rA:r De ce este valoroasi aceastd lectie?o Cr-rm se leagb ea de ceea ce am predat deja qi de ceea ce voi preda mai departe?. Ce ocazii de exersare a gdndirii critice oferd aceastd leclie?

L:L OBMCTIVELE:r Ce cunogtinle gi semnificafii vor fi explorate sau transmise? Ce vor putea face elevii

cu acestea?

13. IVALUARE:

" Ce dovezi vor exista cd elevul a invdlat lecfia?

r.{. RESURSELE $I MANAGEMENTUL TIMPULUI:r Cum vor fi gestionate resursele pi timpul pentru diversele activit6fi?

2- DESFA$URAREA LECTIEILI. EVOCARE:o Cum vor fi conduqi elevii cdtre formularea unor intrebiri gi scopuri pentru invdfare?

Cum vor ajunge sd-pi examineze cunoqtinlele anterioare?L2. REALIZAREA SENSULUII. Cum va fi explorat conlinutul de cdtre elevi? Cum iqi vor monitoriza ei inlelegerea

acestui con{inut?43. REFLECIrE:. Cum vor utiliza elevii sensul lecliei? Cum vor fi indrumafi sd caute informatii

suplimentare, rispunsuri la intrebdrile care mai existd gi rezolvdri pentru neclaritdgilerdmase?

r I.a ce concluzii ar trebui sd se ajung6 pdnd la sfArgitul lecfiei? in ce mdsurd este dedorit si se rezolve problemele ridicate?

3. DL?A LECTTEIXTINDERE:. Ce alte lucruri pot fi invdfate pornind de la aceast6 lecfie? Ce ar trebui s5 facd elevii

dupl ce s-a terminat leclia?

5 Acest capitol este o adaptare dupd Temple, C., Steele, J,, Meredith, K,, (1998). Ghidul Yl, Proiectareale4iilor gi evaluarea, din seria ghidurilor elaborate pentru Proiectul Lectura gi Scrierea pentru DezvoltareaG&rdirii Critice.

l1

DISCUTAREA STRUCTURII PROIECTULU DIDACTIC

Demersul de proiectare a lecliei a fost impdrlit in trei etape:o Inainte de leclie,o Desfb$urarea lecliei qi

c Dupd lecfie"

II"1. inairate de lec{ie

De obicei, atunci cAnd aleg subiectul unei lecfii qi se gdndesc cum poate fi abordat acestsubiect, prcfesorii ?qi pun ?ntrebdri de ordin general legate de importanla subiectuluirespectiri gi de scopurile gi obiectivele pe care le urmdresc. Profesorii care iqi propundezrroltarea gdndirii critice fac, insd, mai mult decit at6t: ei studiaz[ atent programaqcciarl, t6.,;thnrJ oporlunitd{iie pe care le oferd aceasta pentru rcalizareainvd!6rii active qi

dezvoltarea g6rrdirii critice.

I{"1.1. IlXotivatia

De ce este valoroasd aceastd lecfie?

Cum se ieagd ea de alte teme pe care le-au studiat elevii sau cum construiegte pe

deprinderi pe care pi le-au format deja?

Curn ii va pregbti pe elevi pentru a afla mai mult qi a infelege mai bine aceastd disciplinS?

Cum se leag6 de experienfa personald 9i de interesele elevilor?

Profesorii eficienli nu sunt roboli; ei predau din convingere, impdrtdgind cunogtinfele qivalorile lor" Ctriar dac6 unii elevi nu vdd relevan{a imediatd a anumitor lecfii pentru vialalor, un profesor adevdrat trebuie s-o sesizeze gi sd le poatd explica utilitatea ei.

Lecfiile pot fi utile ?n diferite feluri. Un fel de utilitate este legat de inv6larea in sine. Oleclie anume le poate da elevilor conceptele fundamentale pe care, in viitor, sd poatd cl[dialte cunoqtinle. De exemplu, un prof,esor poate insista ca elevii sd cunoascd deosebireadintre o constitu{ie qi un set de legi, pentru cd aceasta le va permite elevilor mai tdrziu sdinleleagd cum poate fi amendatd o lege.

Conlinutul lecfiei le poate fi util elevilor in viata lor de zi cu zi. O lecfie care ii face s[studieze un aspect al viefii in comunitatea 1or, de exemplu, poate fi utild pentru cd prin ease cultivd sentimentul de apartenenfb la acel loc Ai apreeierea a ceea ce ii inconjoard peelevi.

12

fr HnBf valoarea conferiti de confinut, o lectie poate fi important6 pentru cd ii invafa pe*ili re parcurgd procese de g6ndire; cu alte cuvinte, ii inva!6 sd gdndeascd. Astfel, la@rnrt proiectdrii unei lecfii, pe l6ng6 intrebdrile legate de confinutul lecfiei, profesorii

maesul de invdlare promovat de lectie,

Ihca lecgia ii va stimula pe elevi sd caute, si ofere rdspunsuri personale, sd dezbatE sau sdsnindd in vreun fel ceea ce au invitat, eava fi cu adev6.rat utild. O astfel de lecfie areffiate $ansele sd aducd la suprafald sensuri multiple ale temei abordate, sd-i activeze pe&ti gi sd le formeze deprinderi de gdndire gi comunicare utile pe termen lung.

}\tr orice material - gi de multe ori cu atdtmai pufin cel confinut in manuale - se preteaz1ur ugurinldla dezvoltarea deprinderile de g6ndire sugerate de setul de intrebfui de maiqs- De aceea, este o idee bun6 ca profesorii sd-gi pund aceste intrebdri in avans, cdnd aufin.a timp sd suplimenteze materialul din manual cu un articol dintr-un ziar, cuo povestiretral4 cu un paragraf sau o ilustra{ie care si deschidd posibilitdfi divergente de exploatarer lecgiei.

h final, indiferent de valoarea pe care consider6m noi cI o are lecfia, trebuie sd fimpegntili sd le explicdm elevilor in ce constd aceastb valoare. Acest aspect deseori estelrecut cu vederea gi agteptarea profesorului este cd elevul va inv6fa pentru cd sarcina luisste sa invefe. Mulfi elevi sunt obedienfi qi parcurg demersul propus ftrd sd se intrebe ,,lace bun?" Insd, incontestabil, gansele ca invdtarea sd fie profundd qi pldeutd penhu elevicresc atunci cdnd reuqim sd-i motivdm pentru lecfie ardtdnduJe cum le pot fi utile celeinvifate imediat sau pe viitor.

l3

dezvnltd aceast6 lecfie gdndirea criticd?

foforrnafii din aceastr lecfie pot fi descoperite sau construite de elevi?

poate fi ales sau structurat confinutul acestei lecfii pentru a stimula o gam6 largd de

i personale?

stmt cdteva dintre problemele importante din aceastd lecfie care pot fi interpretate inimulte feluri, sau care pot invita la exprimarea acordului sau dezacordului?

um poate fi examinatd tema din perspectivb interdisciplinard?

m':r poate fi folositd leclia pentru a dezvolta abilitalile de analiz6. investigafie gi

care sd poatd fi transferate qi la studierea altor teme?

aspecte ale temei invitd la continuarea investigaliilor sau la alt tip de acfiune care sE

ezeinvdtarea?

ll.l.2. 0biectivele lectiei

Ce cunogtin{e sau sensuri vor fi explorate sau transmise?

Ce vor putea face elevii cu acele cunoqtinle sau sensuri?

Ce abilit5li vor fi dezvoltate sau exersate?

Ce vaiori vor fi transmise sau ce atitudini vor fi incurajate?

Un pr6fesor poate avea mai multe obiective pentru una gi aceeagi lectie. Ideal este ca

obiectiveie sa fie atAt specifice cdt gi demonstrabile; iar unele dintre ele ar trebui sd

solicite g*.ndirea de nivel superior.

Gbie*tivele specifice trebuie sd fie clare. De exemplu, a spune cE elevii vor invSla despre

,,re-,,olulia dela i 848" nu este la fel de specific ca a Spune ca vor invdla despre ,,sufsele

filos*fice, pciitice gi artistice ale migcdrilor revolufionaxe de la 1848 ftr Franfa 9i inRorpirnia". z1 doua fcmlrlare este mai specificd, dar incd nu e demonstrabilS,

Este p,rare rnai imporlani sd spunem cd obiectivele demonstrabile descriu comportamente

observabile pe care sa le poatd demonstra elevii, sau produse pe care sd fie capabili sd le

creeze 0a urmare a ieefiei. Un exemplu de obiectiv demonstrabil poate fi urmdtorul:

,,Elevii vor fi capabili sb of,ere cel pufin doud exemple de influenle filosofice, politice qi

artistice asupra mi"<cdrilor revolulionare de la 1848 in Franfa qi Romdnia."

Acum obiectivul a devenit atAt specific cAt qi demonstrabil. Dar el nu soliciti operafiuni

de gdndire de ordin superior din partea elevilor.

$i mai important este niveiul de g6ndire pe care il reclamd obiectivul. Obiectivele care

necesit6 opera{iuni de gAndire superioard solicitd elevii sd fac6 mai mult decdt sd-qi

aminteasch sau sd inieleagd informaliile pe care le prezintd profesorul. Bineinples cd qi

rememorarea sau inlelegerea ideilor exprimate de profescr sau de o carte sunt aspecte

valoroase; dar profesorii preoeupali de dezvoltarea gdndirii critice iqi propun ca elevii lor

sd facd lucruri mai ambilioase cu ccnlinutul unei anumite leclii. Paleta operaliilor de

gdndire pe care le pot efectua elevii aratd in feiul urmdtor:

o Cuno$tinte: Capacitatea de a repeta o informalie sau o idee in fbrma in care a fost

auzitit.. in{elegene: Capacitatea cle a exprima o idee cu cuvintele proprii sau intr-un alt mod.

. Aplicare: Identificarea relevanlei unei idei pentru un alt caz; rczolvarea unei

problerne noi prin utilizarea unei strategii invilate care se dovedeqte relevantd pentru

noua situafie.

r Analiza: Identificarea oauzelor qi efectelor sau a altor constituonfi ai unei idei

complexe,

t4

' qlrprn; Combinarea mai multor idei intr-o idee nou6; crearea unei versiuni''ri idei; preluarea unei idei dintr-un rnediu sau gen gi adaptarea ei la unmzol'area unei probleme complexe fdcdnd apel la mai multe idei.

I fvrluerea: Judecarea adecvat5 a unei idei sau surse ca explicafie pentru o idee saum fenomen.

noi aaltul;

urffii profesorii le cer elevilor sE gdndeascd ?n feluri care nu intrdryrriile mai sus menfionate. C6teva formuldri alternative pe care

foarte uqor inle suger[m sunt

mnfrr,rrarele:

. si explice relevanfa temei saucotidiana proprie;

a unui detaliu din materialul predat pentru viafa

' s6 ofere exemple din propria lor experienf6 pentru ideile prezentate in lecfie;. sfl compare doud sau mai multe idei sau concepte;

' si ofere argumente care suslin un punct de vedere pe care l-ar putea adopta intr-orrcrblem6 pr ezerftatd in lectie ;. s6. adopte o pozifie gi s-o susfind in fafa unor contraargumente;

. si ofere un alt fel de a prezenta o idee sau sd schimbe anumite p6rfi gi sd explicerezultatul;

o si decidi ce trebuie sd gtie in leg5turd cu tema predat6;. sa decidi care este cel mai bun lucru de frcut in legdturd cu o problema apdrutd in

lecfe.

ftr#f,erent in ce termeni descriem operafiunile de g6ndire pe care le reclamd un anumit&he'crir'. ?nsumarea celor trei dimensiuni esenfiale - specificitatea, demonstrabilitatea qimirelele de gAndire variate - conduce profesorul la conceperea unor obiective a c6rorrcaiizare va avea carczultat invdlarea materialului, dar gi o activitate intelectual[ mai@nsa decdt cea care necesit6 simpla absorblie de date.

O ieclie va avea mai multe obiective. Pentru tema Revolulia din 1848, progresiarffectivelor ar putea fi urmdtoarea:I- Elevii vor numi cel pufin dou6 dintre influenlele filosofice, politice gi artistice

exercitate asupra activitdgii revolufionare de la 1848.a Elevii vor compara rolul studenfilor gi intelectualilor in activitdfile revolutionare de la

1848 9i in revolufiile din Europa Centrald a anului 1989.3. Elevii vor analiza in scris relafia dintre convingerile lor politice qi mipcdrile politice

din 1848.

O rrie de obiective ca acestea pot s[-i conducd pe elevi prin diverse nivele de gdndire:&bdndirea informaliilor, sesizarea implicafiilor acestor informalii, aplicarea sensurilorrcestora la propria lor via!6. DacE prin stabilirea obiectivelor profesorul va prevedea opnrogresie a gdndirii pe parcursul lecfiei, atunci rezultatele obfinute la finele lecfiei sigurrur justifica timpul investit in proiectarea atentd.

Ln alt set de intrebdri pe care ni le formuldm gi- chiar dacd nu le explicitdm in proiectulde lecgie, trebuie sd finem cont de ele in demersul nostru didactic - include: Ce trebuie s6

l5

qtie sau sd poatd face un elev pentru a invSfa din aceastd lecfie? Ce cunoqtinfe anterioare

trebuie s6 aibd despre confinut? Ce procese de gdndire 9i invdfare presupune lecfia?

Este o chestiune de bun simt sd men{iondm cd elevii trebuie sE aibd anumite cunoqtinle

dinainte pentru a putea inv6{a o lecfie noua. Piaget definea invalarea ca adSugare de

informalii noi la cunogtin{ell p" "*" le avem deja despre lume qi, ca extindere, in cadrul

procesuiui, a gamei Au iniontthii pe care suntem capabili sd le asimildm. Reiese de aici

ca elevii trebuie sa aib6 anumite cuno$tinfe pentru a profita la maximum de o anumitd

lecfie. Dacd nevoia lor de infonnalie nu este mare, poate fi suficient sd le oferim nigte

explicalii generaie (un ,,cadru de organizare") inainte de a intra in lec{ia propriu-zis6' Dar

dac6 ne'oia <ie informalie este mare, este nevoie ca programa sd fie orgu'izatd de aqa

manier6 inc6t ceea ce se inva! 6 azi sd" se a;eze in mod firesc pe ceea ce s-a invdfat ieri.

Un lucrg mai pulin evident, mai ales cAn<l incercdm metode noi de predare qi invifare,

este cii elevii trei:uie sd aib6 gi anumite deprinderi de gdndire qi invdlare formate anterior.

S6 presupune,rn, e1e exemplu, cE vrem sd foiosim metoda ,,ciorchinelui" in faza de evocare

a lecgiei ri"rpr. migcdrile revolugionare de ia 1848. DacE n-am folosit niciodata aceastd

nrctaddcu Jevii, invdlarea metodei poate carlzao concentrare mai mici asupra

problemelor de istorie Ia earc r'rem sd-i detenninim sd se gdndeascd. Pentru a evita acest

iir", "

de preferat si prezentam meto<la la o temS mai simpl6, inainte de a o folosi pentru

a extrage cri a.jutoruli; lCuil" eievilor despre inflalie. Nevoia de a dezvolta deprinderi de

?nvbiare prealabile apare pi cdnd dorim sdorgarrizdm grupuri de inv6fare prin cooperare,

sau si exers6ni deprinderi de muncd intelectuall. Dacd timpul petrecut pentru qearca

acestcr prernise are aa rczaltat faptul cd mai mulfi elevi reu$esc sd invefe lec[ia, inseamn|

cd existb o jristificare pentru timpul consumat in acest fel.

II.1.3. Evaluare

Ce dovezi varn avea cI elevii au invdfat confinutul lecfiei?

Ce dovezi vom avea cd elevii au invdlat si utilizeze ?n mod adecvat anumite procese de

gilndire qi invdfare?

Ce procese de gdndire ne agteptdrn sd parcurgd elevii? Cum vom gti cd au succes in acest

sens?

Ce strategii de invdfare gi ce procese de grup ne aqteptdm sd observlm la elevi?

De unde gtirn cd elevii folosesc in mod adeevat strategiile deinvdtare?

Este bine sd ne gdndim la modaHt[tile de evaluare inainte de a preda lecfia. O mare parte

din evaluare poate avea loc in timpul lecfiei, nu doar la sfdrgitul ei, cum se face in modtradilional.

l6

oh pe care le punem c6nd evaludm sunt de dou6 feluri. profesorii vor sd secilderii au invdfat materialul predat. Dar vor, de asemenea, s6 qtie dacd eleviiEigeasca gi sd invefe.

tlrrgementuI resurselor pi timpului

*cmcroie de texte speciale sau de un anumit text din manual? E nevoie de aparaturdlpilD lcsrie? Acum este momentul sd ne punem aceste intreb6ri.

F*nrltimpuluiesteunaspectdifici1.Profesorulpoatefacediversealegeri.DacdFimcmea este pentru.o

{1eura ora (50 minute), timpuliedicat activitElilor trebuie

-rE?!t cu mare atenfie. Nici profesorii foarte experimentafi nu pot anticipa exact cdtvaho ctivitate de grup pentru a-gi atinge scopul. Cu toate acestea, ei vor incerca sd fbcdffi'nffle si decurgd in mod eficient, folosindu-se de strategii cum ar fi instrucfiunilefrd-e inaintea formdrii grupelor, astfel inc6t elevii sa nu piarod timp p;;; cE nu le'Gdr ce au de frcut. Dacd o activitate de tipul ,,g6ndifi - lucrali i" p.rr"rri _

&$fu dupd doud sau trei.intervenfii, chiar daci runt-ui mulli elevi care vor sdfuca - 9i va incerca s5-9i aminteascd sd inceapb data viitoare cu acei elevi care nu aum mzia si intervind in aceast6 discutie. Profesorul poate sd-gi planifice o activitate de&nGhare a temei, care sd fie oplionald qi pe care elevii ,-o a..frloare in afara clasei, ind h care intrd in crizd, de timp qi unri. *p."te rdm6n insuficient tratate.

@ft posibilitate este sd planificdm mai multe lecfii deodatd. o strategie rezonabild este&r planifica o activitate do evocare la.sfhrgitul unli * gi a. u-i l6sa pe elevi si parcurg6mffiEfite de rcalizarc a sensului individuai (mai ales daca acestea presupun lectura unuih't' cmqrectarea, compunerea unui text etc.). Activitatea de refleciie p"it. d pr""i ficatanmtr inceputul orei urmrtoare sau pentru intreaga ord care urmeazd gi poate d urmate derl[fta$i de dezvoltare a temei individual-sau in grupuri mici (mai *.r auJproaurutful al activitaflor va trebui predat mai t0rziu) ruu a" o alt6 activitate de evocare, al cdreimp sa fie cel de a-i introduce pe elevi intr-o altd dimensiune a problemei sau intr-opUema noud.

& materiale qi alte resurse vor fi necesare?

- p a'€m nevoie pentru a atinge obiectivele pe care ni le-am propus?

17

I1.2. Desf6$urarea lec{iei

Cursul de formare Gdndire eritic6. invf,lare activd (promovat de Asocialia Lectura Si

Scrierea pentru !)emoltarea Gdndirii Critice RomAnia/ a pus accentul pe un model de

predare gi invdlare in trei pdrfi. Acest cadru trifazic, svocare - rcahzarea sensului -refleclie (E-R-R), st6,labazaplanului de leclie prezentat aici'

1I.2.1. Evocare

Cu.m ii vom determina pe elevi sd formuleze intrebdri autentice legate de temd qi scopuri

pentru propr:la lor inv[tare?

Cum se va concentra gdndirea elevilor pe tema lecliei?

Cum le vorn degtepta curiozitatea?

Ci-rm ?i vom ajuta sd-qi aminteascd de cunoqtintele anterioare?

Vom rjiscuta intii strategiile pentru etapa evocirii. Profesorul poate alege intre mai multe

strategii, care tcate servesc aceluiaqi scop: sd-i ajute pe elevi sd-qi aminteascd lucruriie pe

care ii gtin deja despre subiectul discutat gi sd le degtepte curiozitatea, ajutAndu-i inacelagi tiinp sa-qi stabilaascd scopuri pentru irrvdlare. Cu alte cuvinte, o strategie de

evocar* eficientS ?i rnotiveaz[ pe elevi sd invefe activ. Vom trece in revistS in continilare

un o,ffietrdu" de activit*1i sare pot fi utilizate in etapa de evocare, activitdfi care au fost

inciuse in prt:iectele didaetice prezentate in aceast[ culegere.

Cadrul de organizare- O scurtb preeentare a contextului, care sd degtepte curiozitatea in legdturd cu subiectul.

(De exemplg, pentru revoluiia de la 1848, profesorul poate citi fragmente dintr-un jurnal

scris in acia pirioadd, vorbind apoi pe scurt despre starea de spirit a autorului afa cum

reiese ea din aceste fragmente, inainte de a intra cu adevdrat in lec!ie.)

tntrebiri focalizatoare- intreblri la care se va rdspunde in prezentare sau in lecturd (de exemplu, la o lecfie de

gtiin![, intrebdrile focalizatoare ii pot face pe elevi sd anticipeze o demonstralie qi s6-9i

exprime motivele pentru care cred cd se va intampla un anumit lucru);

Brainstorming individual, in perechi sau frontal- Individual sau tn perechi, r^ui., toatd clasa, elevii noteazdtoate lucrurile pe care le qtiu

sau cred c6le qtiu d*rpt* un anumit subiect (de exemplu, tot ce le trece prin minte cdnd

aud cuvdntul,,alcooli" sau sintagma,,Uniunea European[");

Ciorchinele- Elevii se gdndesc la o temd qi folosesc o modalitate de organizarc gtaficd asemdndtoare

unui ciorchine de struguri pentru a ilustra relaliile dintre ideile asociate cu tema;

18

,raiYit3te dirijati de citire gi gindire- Affista metodd presupune fragmentarea unui text ?n aga fel incdt elevii sd parcurgd c6teun fragment, dupi care si aibd ocazia sd, discute ?nainte de a trece la citirea urmdtoruluiiffirynent. Dirijarea este exercitatd de cdtre profesor, care formuleazd intreb6rile la carecktii sd rdspundb dupd parcurgerea fragmentului, pentru a se asigura cd fragmentulpfficri-rs a fost infeles gi cd poate constitui bazawmdtorului fragment de parcurs.

Tcrueni dafi in avans- H-erilor li se dd o listi scurti de termeni (cel mult 5 cuvinte sau sintagme) dintr-un textri- b perechi, li se cere s6 anticipeze relalia dintre aceqti termeni in textul care urmeazb s[ffiE sudiat (de exemplu, inainte de studierea poeziei Emofie de toamnd, elevii suntmfilrtati sd scrie un paragraf coerent care sE includd urm6toarele cuvinte: toamnd, umbrd,w*pi ochi, pelin);

$trr - Vreau sI Etiu - Am invifat- C: grupuri mici sau cu intreaga c1as6, se trece in revistI ceea ce elevii qtiu deja despre o,rrn'qnitd iemd gi apoi se formuleazi intreblri la care se aqteaptd gSsirea rdspunsului inlLt'egE. Informaliile se pot include in primele doud coloane ale unui tabel cu trei coloane (aimma coioand urm0nd sd se completeze intr-un moment ulterior al lecfiei).

$crierea Iiberi- terii consemneazd ceea ce gtiu, simt sau ar vrea s6 gtie despre subiectul lecfiei inaintefu a incepe sd invefe aspecte noi sau mai profunde despre subiectul respectiv.

ruL2. Realizarea sensului

va fi explorat confinutul de cdtre elevi?

confinut va fi demonstrat sau prezentat? Cum?

,c vor face elevii pentru a ajunge la infeles, pentru a pdtrunde sensul celor invd{ate in

lec{iei?

Ilbitoarea parte a lecfiei este flexibili: Poate fi incheiatl intr-o singuri leclie sau poatefr pregatit6 ca o investigafie care dureazd cdteva zile sau cdteva s[ptdmdni. DouEp,eocupnri domind aceast6 fazd: una este transmiterea continuturilor cdtre elevi, iar arfun este de a-i face pe elevi sd interactioneze cu noile confinuturi, cdutAnd sauomstuind un infeles din lucrurile int6lnite.

in rceasta etap6 profesorul are la indemdnd o gamd bogatd de strategii gi metode (pentrumi multe astfel de metode, vezi Programul Gftndire critied. invdyare activd oferit deAscrialia Lectura Si Suierea pentru Dezvoltarea Gdndirii Critice Romdnia) gi vom trece@Ei in revista cdteva dintre cele pe care le-am inclus in proiectele didactice din prezentaoufiegere,

19

SINELG (Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii 9i g6ndirii)- Dupd brainstomring-ul axat pe cuno;tinlele lor existente deja despre subiectul lecfiei,

elevilor li se cere sd citeasci un text despre acel subiect pi sd il marcheze, insemn6nd

pasajeie care confinnd ceea ce deja qtiau ($ sau contrazic ceea ce credeau cd qtiu (-),

pasajele care of,erd idei noi, neagteptate (+), pi pasajele in legdturi cu care au intrebdri (?).

Jurnalul dublu- imp[rfind in dou6, pe verticala, paginile unui caiet, elevii nateazd in stdnga pasajele din

texi care ii se par importante, surprinzdtoare, chiar qocante, sau deosebite in vreun fel, iar

in coloana din dreapta ?gi consernneazdpropriiie cornentarii sau justificarea alegerii

pasajuh.ri respectlv.

Fredarca reciprere5- DupX ce un fragrnent de text este citit de un grup mic de elevi, elevii joac6 pe r6nd rolul

,,prcfbs+ruliJi", rezumAnd ceea ce tocmai s-a citit, pundnd intrebdri celorlalli elevi in

leg[a;ra cu textui eitit, l6murind lucrurile neclare gi anticipAnd confinutul fragmentului

urmdicr - trecAnd apoi rolul ,,profesorului" altui elev din grup.

Grupuni de inr'6{nre prin cooperare- Grr.ir:urile r,1e ?nvdiare prin colaborare pot propune intrebSri eare sd fie discutate in grup

gi ia care impreund si se afle rispunsuri, sau probleme ce uffneazdafi rezolvate in grup;

acestea pu:t cuprinde distribuirea de roluri pentru elevi (moderator, grefier, raportor etc.);

li se poate cere elevilor s6-gi predea unul altuia pdrli din materie; se pot propune sisteme

de notare care s[ reoompenseze ef,ortul elevilor de a-i invd]a pe colegii lor' O metodd de

invf,iare prin cooperare des exemplificatd in proiectele didactice incluse in culegere este

mozaicul"

Prelegenea intensi{icatb- Degi.profesorui piezint6 informalia printr-o expunere, el prefafeazd expunerea cu o

strategie pentru a readuee in mintea elevilor cunogtinlele anterioare despre subiect qi

ofer6 elevilcr, in cursui expunerii , oeazii multiple de a pune intreb6ri gi de a discuta

materialul prezentat.

Gfindifi * lucrafi in perechi - cornunicafi- Eleviior li se adreseizb o intrebare din leclia de zi,la care trebuie sd se g6ndeascd

individual (gi li se poate cere s6-gi consemneze in seris r6spunsul la intrebare). Apoi

elevii fonneazd perechi qi igi cornpard r[spunsurile; pe urm6, c6torva perechi li se cere sd

impirtdqeascd intregii clase rdspunsurile lor.

Ghiduri de studiu- Se db elevilor un ghid scris care la atrage atenfia asupra punctelor cheie ale textului Pi le

dirijeazd g6ndurile"despre acesta. De exemplu, in leclia despre rnamifere, intrebSrile

inciuse in gnia vizeazt.earacteristicile definitorii ale mamiferelor, clasificarea, arealul de

rdspdndire al unor subclase etc.

apoi

2A

.:.1

[-*"i i.rflrctie

il:i

i

confinutul lectiei?

'.:i.e discufiile reflexive sau prin ce terne scrise vom facilita reflec{ia?

utiiizarea deprinderilor sau conceptelor dobdndite?

;',''-rcare - realizarca sensului - reflecfie, reflecfia este etapa in care elevii se

,:. -.i in care le va folosi ceea ce au inv6fat; exploreaz[ implicafiile, privesc--nrna propriei experiente sau iau atitudine faid de problemele pe care le

:.-i. studiat. Putem extinde concepfia asupra acestei faze pentru a include qi.-,-.i cunogtinle. in disciplinele la care se invafd operafii, ium sunt

,. :tiiniele sau analiza literard, ceea ce este de dorit dupd ce s-a aiuns la:::iiminard a conlinutului - fie ca substitut, fie ca un complement al activitdfii- :ste practica dirijatS: apiicarea operaliei sau strategiei la noi probleme sau la

,,"i:ime de opliuni posibile pentru etapa de reflecfie. Alegerea va depinde de:u,riatd, de nivelul elevilor gi de timpul disponibil. Multe asemenea activitdli

:ate intr-o singurd ord; unele pot fi prelungite peste limitele unei ore, prin temeiontinudnd in alti zi. Un set de activitAf care-i ajutd pe elevi in faza de

ri exnuse mai ios.

':: i:t pentru aflarea reac{iei cititorului: - - - .: lbst eitit un text care provoac6 la rdspunsuri subiective, profesorul poate pune

: : -i'. :::ivate din intrebdrile generale: ,,Ce ali observat la acest text?" ,,La ce v-a, . i gindifi?" ,,Curn v-a fbcut sd v5 sirnfili?" intrebdri particularizate verificd

.. ',::.:r ..Care este cel mai important aspect al acestui text (sau parte de povestire,J"re este propozilia cea mai importanti din text?" ,,Care este cel rnai important

."-. :.:r iexi?" ,,Care este cel mai important procedeu stilistic folosit de autor?"

i;":r''rrrea la jurnalul dublu; - ,. , --:iii le cere elevilor sd arate celorlalli ce au scris in jurnalele lor de lecturd gi

;, "* ' :..;utia uimbtoare de rispunsul elevilcr.

xr, .:tigatii in cornun: -

- -.-.rul le cere elevilor sd discute pe marginea unei ,,intrebdri interpretative"'': -.:. e dinainte (o intrebare interpretativd este o intrebare real6, autenticd, legati direct-: .. :Srect al textului, la care existd o varietate de rdspunsuri adecvate, acceptabile).

*^r:i-mi mie ultimul cuvint: -:-=scnri ii pune pe elevi sd scrie un citat din text pe o fa![ a unei fige qi un comentariu: : - - lir pe cealalt6 fa!d, a figei. Toli elevii sunt invitali s6 comenteze citatul, dar ultimul- .:.: l1 are elevul care a consemnat citatul pe fiqd gi care a condus disculiile.

2l

Refeaua de discufii- perechi de elevi scriu o list6 de argumente pentru rSspunsuri pozitive sau negative la o

problemd ridicata printr-o ?ntrebare binara (de ex.: Este Ghita victima societalii?)'

Perechile se grupeazS apoi cu alte perechi pentru a g6si un rispuns definitiv'

Dezbateri- Deseori, ca o continuare a relelei de discufii, clasa este divizatd fizic in dou6' elevii

susfindnd cele doud r6spunsuriposibile - t.iti-battdu-qi literalmente pazilia, trecdnd in

ceaialta jumdtate aclasei cdnd iqi schimbi pirerea'

Eseul de cinci lzece minute- Elevii scriu repede gi eoncis despre un subiect pentru a-qi expune reflec{iile dupd ce l-au

studiat.

Fiqele de evaluare- Cdnci timpul e scurt, elevii sffiu pe o bucatd de hdrtie (1) Cea mai importantd idee

discntatd azi; {2)o ?ntrebare pe care o au asupra materialului; (3) un comentariu generai

asupra materialului.

[Iarta conceptelor - . ir r

- Dupd discutrarea unui subiect, elevii reprezint[ grafic conceptul 9i rela]ia dintre acesta qi

ideile conexe.

R.evenire la ,,$tiu I Vreau si ptiu / Am invifat"- in mrt*l*rea'lec1iei elevii revin ia tabelul $tiu - vreau sd qtiu * Am i1vat1! sl.

completeazfi a treia coloanS (Arn ?nvd]at) cu aspectele pe care le-au refinut din lecfie'

Uneie dintre ?ntrebirile lor s-ar putea sd rhm6nd ftrd rdspuns qi s-ar putea sE apard

i"oJtri"""i.l,,-"*r, caz intrebdrile pot fi folosite ca punct de plecare pentru investigalii

ulterioare.

11,2.4. incheiere

profesorul ar trebui sd decidd care incheiere e cea mai potrivitf, pentru lecfie. CAtd

detaliere este de dorit? catd detaliere se poate atinge la subiectulin cauz6? ExistS

anumite fapte, concepte 9i principii p. .ut. elevii qi le-ar putea insuqi de aici - qi sd gtie

ce au c6ptigat din asta? Toate acesto?ntrebhrile trebuie lilate in calcul in finalul lecfiei'

La orele de qtiin{e, de exemplu, lec}ia poate incepe cu anticiparea fenomenelor, observa{ii

gi discutare a cauzelor qi efectelor - toate acestea intr-un domeniu relativ extins' Dar este

C. p.".t. irnale ar trebui atinse, ce concluzii ar trebui trase din aceastd leclie ?

Citb detaliere este de dorit in tratarea subiectelor?

))

D[irimea.

'ffidf,e parte, existd oare anumite probleme care vor rimdne nelimurite, cel pulin'bdati? Dacd,da, putem recunoagte c[ acel aspect rdm6ne nelimurit qi s6 cerem ca

ItltdL aflate in conflict sd fie exprimate din nou. Putem discuta ce fel de investiga,tie at,' f,EcsE p€ntru elucidarea problemei.

Dmplu" dupi o discufie indelungatd, elevii caxe au participat la a dezbatere despretrae de protecfie socialI s-ar putea g6si grupali in doui tabere adverse: unii susfin camfurrrca trebuie sd fie generoasd qi sd protejeze, pentru ca astfel cei ramaqi in urm6 sdffideasci incredere in forlele lor gi sd-gi dezvolte atitudinile pozitive necesare ca sd,&ilhn cttdleni productivi. Allii spun ci societatea n-ar trebui sd fie generoas6 qi

mre. fiindcd asta submineazdiniliativa oamenilor, ii face lenegi gi dependenfi.

,hs caz maximum ce se poate obline intr-o leclie este formularea clarb a celor dou6FiL Prmerea lor in legEturd cu ideile debazdale gdndirii politice liberale qiGra?foare (sau cu idei din alte domenii, cum ar fi teologia, etica sau psihologianiela) gi discutarea cunogtin{elor qi investigafiilor necesare pentru rezolvarea problemei.D frft- aceastd parte a discufiei stabilegte programul in continuare pentru investigatiile4rilor. fie pentru toli elevii clasei fie numai pentru un grup restrdns de elevi foartehlcsafi de acest subiect.

z5

II.3. Dupd lec{ieDup6leclie pot urma activitafi de extindere.

Extindere

Spre ce alte cunoptinfe sau activititi ne conduce aceastd lec{ie?

Cum putern aplica procesele de aici in altd investigafie?

Ce intrebdri au rd.mas care mai trebuie aprofundate?

Ce-ar trebui sd mai fbcem. acum c[ am terminat aceasti lec{ie?

Activitalile de extindere servesc mai multe scopuri. Cel mai important dintre acestea estede a oferi elevilor asazia sd-qi dezvolte independent ideile qi sd exerseze independentaplica{iile pr:opuse de lecfie. Deoarece acestea se fac de obicei in afara clasei, e probabilca ele si ofure elevului opliunea extinderii invdlarii in afara gcolii, ?n comunitatea in caretr[iegte. {-In a} doilea avantaj al activitdlilor de extindere gi al cuprinderii lor in proiectulde lectie .;ste cd ele elibereazd, din timpul afectat lecfiei la clasd, perrnilAnd acoperirea gi aaltor aspecte.

Iatd cdte'u'a activitdfi de extindere eficiente.

Interviuri- Elerrii identificd persoane din comunitdlile lor care sunt exper{i in subiectul studiat gi leiau interviuri. Aseasta se face atunci cdnd subiectui studiat o permite. De exemplu,cetd{enii dintr-o localitate pot fi intervievali despre experien}a lor directf, in relaliileinteretnice. Sau pct vo.rbi despre felul in care familiile lor au fbcut fatd dificultdliloreconomice, Sau i;i pot povesti amintirile despre al doilea rdzboi mondial sauevenimentele din i989 sau alte asemenea evenimente istorice relativ recente.

Investiga{iile independente- Mai ales dupd epuizarea informafiei din manual, elevii pot fi indrumali spre bibliotecdpentru a afla mai multe.

Scrierea eseurilor- Elevii pot scrie eseuri ?n care igi expun pazilia ?ntr-o chestiune care s-a dezb6tut inclasd.

Afiqe- Dupd ce au adoptat o pozilie intr-o chestiune (cum ar fi proteclia mediului), elevii potrcaliza afiqe sau pot scrie articole pentru a-i mobiliza pi pe alfii sd facd ceva in problemarespectivS.

Dramatiziri- Grupuri mici de elevi, care se int6lnesc in afara orelor de curs, pot pune in scenddramatiz[ri ale unor texte sau fragmente, pentru a fi jucate ?n fafa intregii clase, in timpul

1/1

h ta{a persoanelor dintr-un azil de b6trAni sau in fafa pdrin}ilor la o serbare dinm din comunitate.

dezbdtuta in clasd poate fi evaluatd in gcoald sau in comunitate prinunui sondaj. Persoanele intre 15 gi 18 ani pot fi intrebate care este p6rerea lor

ffi"'rret. Pdrerile lor pot fi comparate cu ale persoanelor din altd categorie de v6rstS.

datelorfr s pot plasa in diferite puncte din localitate pentru a strdnge date, a le centraliza qi

la clasi. Pot, de exemplu, sd numere cdfi bdrbafi pi cdte femei au vdzut fumdnd;i sd compare cu numdrul total de bdrbali gi de femei din localitate / cartier (Pot

laci datele in funclie de cartier qi dacd da, de ce?).

tr elte problemeau invd!at un procedeu de analiz6,, pe un exemplu dat la clas6, elevii aplic6

i prrocedeu, pe cont propriu, in alt caz. Astfel, elevii pot discuta mdsura in caren piesa,,Iulius Cezar" de Shakespeare corespunde definiliei date de Aristotel

=gic. Apoi, pe cont propriu, pot aplica aceleagi criterii altor eroi din tragediile

25

III. PROIECTE DIDACTICE

27

[I.1. PROIECTE DIDACTICE PENTRUARIA CURRICUI,ARA LIMBA $I COMUNICARE (LC)

29

Tittul: Bivolul qi colofana * George Topirceanu

Clasa: aVI-aDisciplina: Limba gi literatura romdndAutor: Gabriela Roqa, $coala cu clasele I-Vm,,Constantin Brdncuqi" Cluj-Napoca

Motiva{iaElevii au posibilitatea sd-gi completeze cunoqtinlele prin descoperirea unei specii literare

noi, sd descopere asemdn[ri I deosebiri intre personaje animaliere gi tipuri umane. Astfel

textul literar poate fi valarizat gi dintr-o perspectivd pragmaticd, deoarece propune un

mod de a vedea lumea animalierd in mod analogic cu cea umanl. Prin folosirea

metode lor activ-p articipative se urmdre sc efecte preponderent formative.

Obiectivele lec{iei: La finalul activitafii, elevii vor fi capabili:o s[ utilizeze corect qi adecvat forrnele exprimdrii scrise in redactarea diverselor texte

literare pornind de la imaginir sd recunoascd in text modurile de expunere

c s5 descopere sensui in context al anumitor cuvinte

c sd identifice indicii spalio-temporalic sd realizeze planul simplu de idei al textuluio sd descopere structura textului

Evaluare: Produsul activitd{ii de la reflec}ie, in care elevii vor avea urmdtoarea sarcin6:

,,Imagineazii-fi o alt[ int6mplare la care sd participe aceleaqi personaje. Scrie o

compunere cu aceste personaje".

Resurse materiale qi de timP:o Carmen Iorddchescu: Sd dezlegbm tainele textelor literare, Editura Carminis, Piteqti,

2401r George Topirceanu: Fabule, Editura Univers, Bucuregti, 2001

. Florin troni16, Elena CArstocea: Limb6. Literatur[. Comunicare pentru clasa a VI-a,

Editura Art, Piteqti, 2AAlo Casetd audio ,,Pasdrea Colibri"o Fiqe de lucruc timp: 50 de minute

Metoder termeni da{i in avans, lectura activ6, eseul

30

DcfEgurarea lecfiei

r t r'rCAJ€

. Elevii primesa imagini cu animale qi li se cere sd redacteze un scurt text dialogat,narativ sau descriptiv pornind de la imaginea datd.

. Se citesc textele redactate de 3-4 elevi.

nt*lizarea sensului. :,evii citesc textul ,,Bivolul gi cofofana" gi fiecare elev noteazd cinci cuvinte pe care

:-a relinut,. -;rivitate pe grupuri: elevii se impart in patru grupe. Fiecare grupd primegte o fiqd de

::ru (vezi Anexa) gi rezolvi sarcinile.. l.:ld ce elevii rezolvd sarcinile de pe fiqe, fiecare grup prezintd r6spunsurile la

,.:::;rile cle lucru. Frofesorul sintetizeazi ideile pe tabl6 gi elevii noteazd cu tolii in

i *Uectie. : ;', ii vor avea urmdtoarea sarcind: ,rlmagineazd-ti o altd intdrnplare la care sd

:.:-:cipe aceleaqi personaje. Scrie o compunere cu aceste personaje."

t- tT,noere. : = :scultd in clasd ,,Puterea obignuinlei" recitatf, de Florian Pitig. Li se cere sd

:: -'.'olte, intr-o compunere de 15-20 de rdnduri, o idee relinutd din textul ascultat. in- :rprunere vor integra qi cele cinci cuvinte scrise la inceputul orei.

ANEXE

Fr$A I

Citili cu atentie paezia de la ... la: ,,Pe spinarea unui...tn loc"Notali:timpui.......spatiul.......personajele

Ce sens are cuvdntu | mirat? Dafi-i dou5 sinonime care sE se potriveascd in text.Mirat:Sinonime -

Extrageli ideea esenfiald a fragmentului.

Fr$A 2

Citifi cu atenfie de la .,. la: ,,- Ah, ce mare dobitoc...tn spinare"Clutafi in diclionar sensurile cuvdntului dobitoc. Scriefi-l pe cel care se potriveqte in text.Dobitoc =

Extragefi ideea esenfiald, a fragmentului.

Fr$A 3

Citifi cu atenfie de la ... la: ,,Ce s-a tntdmplat...tn trifoi"Care sunt pdrlile de vorbire folosite cel mai mult? De ce? Ce sugereazd?Care este sensul din text al cuvdntului zdreantd?

Extragefi ideea esenliall" a fragmentului.

Fr$A 4

Citili cu atentie de la ... la: ,,- Ce-ai gdndit tu...-n spate?..."Care sunt in fragrnent sensurile cuvintelor :

- javrd- potaie- slujbd

Extragefi ideea esentiald. a fragmentului.

lil

ru

T

IIJ

iltq4

nd

Ia

:a

fIil

If,-1

T'nilul. Sa fim creativi!" hu*a a YI-a /a VII-a I aYIII-aJrncrplina: Curs opfional Atelier de dezvoltare a creativitdsii literaret,u::r Ladislau Daradici, Deva

Itr4ir: i:r afiCil -. s:nmificafiei in literaturi nu poate fi neglijat in cadrul ateliereior de dezvoltare allr;. ,.idtii. Elevii sunt spontani, creativi, qocheazd.prin imagini qi combinalii inedite, dariffii ',i : :. .e scapd ideeo" O operd literari, ca sd existe, trebuie sd spund ceva. Aplicalia igi:r'' : -:: sa puni accent pe descifrarea semnificaliei operei, motivdnd, in acelagi timp,r r I realizarea unor crealii originale.

lr.nr,:ttir ele lec{iei: La finalul activitAlii, elevii vor fi capabili:n '. :rpiice caracterul semnificativ al operei literare;x '. -:ierpreteze sensul gi semnificafia unor texte;," : . ::zlizeze compuneri / eseuri inedite, respectdnd anumite cerinfe;*, i: ::anifeste interes pentru studiul literaturii.

iil ', r.rnrr€r eseurile redactate la reflecfie.

tuwunse materiale: prezentare powerpoint; coli flipchart, texte literare semnificative;l(ha* ',i e : activitatea individual[, in perechi gi pe grupe; analiza de text; exercifiul.

Iny,,llr : u rarea lec{iei

([ ,u1.11 pE

m r' ';.'.::atea se desfdgoard in sala de lecturd a gcolii. Este important calocatia s6 fie*"'. leciit sala obignuitd de clasd. Profesorul le cere elevilor si se g6ndeasc6 la o:: .'-ri preferatd. Elevii se ridicd de la mese qi se plimbd prin clasd pAnI profesorul:-: jintr-un clopolel de alamd" Elevii se opresc Ai vorbesc cate doi despre lectura

:*':::atd. Dupd aproximativ 2 minute, clopofelul sund iar6gi, elevii plimbdndu-se din: - Se opresc din nou qi discutd cu cdte un alt partener.

' : ''' .: sunt rugafi sI se aqeze. Li se cere sd reflecteze asupra urm[toarelor intrebiri:I t :e au optat pentru o lecturd sau alta? Oare ce urmdrim intr-o operd literard: ideile,ri::::: :i c alii le, r ealizatea artisticd, adevdrul, frumo sul ?

' r-. -;sorul il citeazd,pe Emerson, care spunea cd*Frumuselea are propria ei raliunex - r.'' Dar totuqi... Pe urmd, pe un fond muzical preclasic (Bach sau Vivaldi) se-*-. =uJifia poeziei eminesciene ,,Criticilor mei": "E ugor a scrie versuri/ Cdnd nimic"r,, -: -; spune,/ Insirdnd cuvinte goale/ Ce din coadd au sd sune.// Dar cdnd inima-li'*,;-'":'.:d" Doruri vii Si patimi multe,/ $-a lor glasuri a ta minte/ Std pe toat€ sd le-.' . . :!, ' Ca Si17ori tn poarta vielii/ Bat Ia porSile gdndirii,/ Toate cer inlrare-n;, r'r Cer veStmintele vorbirii. "

JJ

Realizarea sensuluir Activitate de gnrpe: ,,TJn puzzle literar". lJrmeazd un exercifiu de dezvoltare a gdndirii

critice qi a creativit6fii, constdnd in ,,recrearea" unui text care a fost fragmentat inifialin unitafi logice" Aplicalie este interactivl gi motiveazdmembrii grupei, incit6nd la

lectur6.r Participanlii se imagineazdin pielea autorului, adapt6ndu-gi gdndirea qi simlirea in

funclie de textul propus.o Se lucreazdpe 4 grupe. Fiecare grupd primeqte, in plic, pe fiqe de aceeagi mdrime,

fragmentele respective (Anexa 1). Acestea se distribuie membrilor grupei, dupd o

lecturd individuald, elevii apreciind daed fragrnentele lor sunt de inceput, de final etc.

in timpul apiicafiei, nu au voie sE comunice intre ei.

o Sarcini:r lrlumerotali fragmentele decupate in ordinea lor logic6;

' Dali un titiu adecvat poeziei.. "Ghicili" autorul"Sugestii: Cautali in fiecare secvenld (strofr, ?n cazul nostru), cuvintele / sintagmele-

cheie (sau termenii regenfi, in sens gramatical) de care s-ar putea lega sau de care ar

putea depinde, logic sau gramatical, una din strofele celelalte'

o Grupetre prezintd rezultatele activitdlii. Profesorul prezintl,la rdndul sdu, o posibild

schernd lcgic5 a poeziei lui Marin Sorescu (prezentare powerpoint):

I. Merg pe caleaferatd...;2. Din spatele meu vine wn tren...;3" Acest tren... nu rnd va aiunge niciodatd.'.;4. Sau chiar dacd va trece peste mine, se va gdsi un om care sd meargd...,'

5. {la rnine acurn tnfasa monstrultti.." etc'

Reflecfie. Astivitate individuala - Exercifiu de dezvoltare a creativitdlii. Elevii rdmdn pe cele 4

gruFe, lucrfind insl individual.r Ateliere: Vor realiza individual c6te un eseu I compunere dupd urmdtoarele cerinfe:

Grupa 1: Un exerciliu de empatie : ,,Dacd aq rt..." (o pasdre / un jurnal / o carte / un

ceas), fiecare elev primind o altd tem6;Grupa 2: O compunore cu titlul: ,,Planeta mea" (iqi vor imagina planeta lor proprie);

Grupa 3: Reporlerii (i)realitd[ii: ,,O qtire trdznftd" (elevii vor realiza mici reportaje / gtiri

pornind de la -l cuvinte, extrase la ?ntdmplare); (Anexa)

Grupa 4; Eseuri pe teme date (elevii acestei grupe vor rcaliza eseuri pe teme diverse, de

genul: ,,Visez...", ,,C€ vreau de la ceilolli", ,,Cine pldnge", ',C€ vdd orbii" etc'). (Anexa)

o Prezentarea lucrdrilor (toate lucrdrile vor fi prezentate);

c Nu se fac aprecieri de valoare, in schimb, elevii iqi vor putea pune unele intrebdri.

Extinderer Elevii vor comenta,laalegere, una din reflecliile:"Omul e un cocor care zboard pe dinlduntru." (Tudor Arghezi)ooLumea e o camerd: surddefi, vd rog!(Proverb american)

"Pdmdntul ar trebui sd-l transformdm in stea, cdci este. " (Lucian Blaga).

"Dacdfurnicii ii cresc pene, i se apropie sfarqitul'" (Proverb arab)

34

lll iiiilL

l""rtl

*r'ffE \{ I

'.,:,le tneu, cu vitezd,

": .;itzit nimic despre mine. "

:-:" dacd, brutal,3(Ste mine,

',.t:c se va mai gdsi un om":argd fnfa;a lui

: :.ccluri

:'":ie Ia spate. "

, " si cu mdinile la spate:,;iea feratd,-:i ,itcti drept

' '"i ccum" -: ':')ilStrLtlUi negrU

1 -;:ropie cu o vitezd fnspdimdntdtoare,. - ,--i ,ttd va *junge

ii' .]] r,- :

- -.r1 - martor mi-e Zenon bdtrdnul *-..- -: tjunge niciodatd,

" ,r '. -r, - -i ett mereu ttoi qvee un avans

i'-,.,i ..-i i.cruyile cere nu gdndesc,"

I

ANEXA 2Iatd o list6 posibih de 100 de substantive pe care le putefi folosi pentru ,,$tirile ttdznite"

(frecare elev extrage 3 cuvinte la intdmplare):

Abator, addpost, amprentd, arab, broscoi, balend, bibliotecd, bocnnc, cd{el, criminal,

cdrnat, copil, damigeqnd, d.actor, drac, diamant, eclipsd, elefant, englez, exomell,

extratereitru, foc,ftobri"A, foarfecd, film, gdscd, galaxie, gard, grajd, grddind, haiduc,

haind, hof, hemaragie, incendiu, ilustrafie, inel, inimd, iurnal, ioacd, iuriu, ieleu, lund,

lac, luneid,lamd, iartor, mdr, magnet, manus1riS, narCisd, naVetd, nOd, nUntd, nUCd, OU,

oaie, oald, omulef, oxigen, pistol, pand, peqte, palat, porc, rnnd, rdloi, rdzboi, ritual,

Sare, Scat)n, schelet, scriitor, $arpe, qonf, qcoAld, gurub, gtrand, tigru, tatuai, telefon,

tdlhar, trabuc, {igld, ldran, lintd, lurfure, figan, umbreld, urmd, urangutan, ureche,

vrabie, viezure, vard, vagon, zodie, zahdr, zmeuriq, zbor'

ANEXA 3

Posibile teme pentru eseuri

,,Cine pldnge?1'; ,,Afi unfir de iarbd"; ,,Suntern oarneni"; ,,Fereastrd deschisd Spre

lume"'; ,, Dacd aE fi, inger..."; ,,Ce vdd orbii" ; ,, Dorinla"; ,, Dacd aS trdi tntr'un tablou";

,,Sunt o statuie",' ,.Poveste imposibild"; ,,Dacd, aS fi negru"; ,,Viala unei frunze";,,CeSa in care voi locui"," ,,Destin de buburuzd"; ,,Povesteafluturelui",' ,,Cine n-are

prieteni..."; ,,Sing4rprintreCeitAlli"; ,,ZbOrimaginar";,,Neamnri"; ,,ZbOrdecoCOri";',,Ce

vrem de la al6l"; ,,Visttl"; ,,Dacd a$/i o pasdre.'."; ,,Dacd agfi unpeqte""';

,,Dacd aq fi un bdiat... "; ,,Dacd aq fi o fatd..."; ,,Dacd aS fi extrateresffu""'; ,,Zona

crepusculard" i ,, La limita imposibilullti" i ,,Iluzie Si realitate " '

36

,wr:'

fioult|

fl;/IE

triltrfi,fr

oaaoa

If

Ia

a

''rii nrfurL I zr acterizarca personaj elor : P aq a Has s an, de George Co$buclln*"r ,\'Ii-aIm,*:r: hna: Limba qi literatura romAndi$rilnr r ;abriela Roga, $coala cu clasele I-Vm ,,Constatrtin Brdncuqi" Cluj-Napoca

tqirirr:-" nfia,,irri , ::zvolt[ gAndirea criticd, pun6nd elevii in situa]ia de a-gi argunenta punctele de

r- '-, I,i: asetnenea, contribuie la consolidarea unor deprinderi de muncd ?n perechi sau

lnr| **-:,:. prin colaborare, de artalizit gi sintez[, cu scopul de a-qi exprima opiniillrmlli-::..:. Elevii au posibilitatea s[-qi reactualizeze gi s6-gi completeze cunogtin]eleirrLrir,

- ': -:- lcterizarea personajelor din operele epice, sb constate rolul stilistic al pbrfilorrllr "" :=. -sf ralizeze conexiuni intre literaturd, flm qi muzic6.

f t'",6",;{.1 ele lecfiei: La finalul activitdtii, elevii vor fi capabili:{ft ," -.iiifice qi sd clasifice personajele din baladS;,,* - - :Jerizeze eroii din opera lui Cogbuc;ril -: ,.'.zeze diverse exereilii de imaginalie pe temd datd;{,, , ' - .;,rpe r€ asemSnirile gi deosebirile dintre balada,,Paga Hassan" de George

,-."J Si t-rknul ?ov:

l[ u,,rr:.: compunere de 5 minute: ,,Relateazi o situalie in care ai dat dovadb de curajirillllllLlL, " : .-,,.aie."

lf,Mm.r.:.:rentul resurselcr qi al timpuluis * -- =

. . i. literar qi elemente de pavoazare, fiqe de lucru

tflf,lnffir i'!,r : I :rchine, brainstorm ing, mozaic

frurum:h*; rurea lec{iei

ilflfu,lrrrnur - r

- . r . -.r realiza in perechi, apoi cu toatd clasa, un ciorchine cu nucleul conducdtor.

iMuludrur^rca sensului- : : l: impart in grupuri de 4-5. in fiecare grup se va numdra de la 1 la 4, astfel

*'-: ,-..care elev sd aibd fie numdrul l, fte 2, fie 3, fie 4. Profesorul le imparte figele

"l -::: r vezi Anexe): fiqa I pentru elevii cu numdrul 1, figa 2 pentru cei cu numdrul

- r . ,., :iai departe. Timp de 1 minut, frecare elev igi citeqte sarcina de lucru descrisi-',,,, -' j"i .: o rezumd pe scurt (30 secunde de elev) colegilor de grup5. Dupd aceasta.:::,r "- :: impart in grupuri de ,,exper{i": elevii care au numdrul I vor constitui o grup6,

37

cei cu numirul 2 o alti_grupa etc. Grupele de exper{i lucreazd latezolvwea in comun

a sarcinilor de pe fiqa 1or de expert'

o CAnd experfii gi-au ierminat sarcina, se intorc in grupurile iniliale qi fiecare expert' pe

rAnd, incepdnd cu num6ru1 l,vaptezenta colegilor modalitatea de rezolvare a sarcinii

de pe fiqa la aare a lucrat.

o Laincheierea activitblii, profesorul cere catorva elevi s6 prezinte rdspunsurile la

sarcinile de lucru. Va'solicita rdspunsuri din grupe diferite 9i de 1a elevi care au lucrat

;;il;fr;it*. Corr"tu zioneazd.rlferitor la caracterizarea pefsonajelor (vezi Schem[

,""upitulutivd a lec{iei).

Reflecfier Elevii se vor gdndi, vor schila qi

lucrali in Perechi - comunicati,apoi vor relata, intr-o activitate de tipul g6ndili -o situalie in care au dat dovadd de curaj sau laqitate'

Extindere; lnainte de lecfie, elevii impreuna cu profesorul au vizionat filmul Troy (Troia)'

Sarcina elevilor in aceastilactivitate va fi si suie o compunere ln care:1clmpare

balada lui copbuc , Pasa Hassan,cu filmul Troy,urmilnd schema: cand? - unde? -Cine? - Cum?

:i.38

'z

N|IWIJ

lffim*r l,tr- LL CRU 1: MIHAMTEAZUL

,,,,1i,,r[tIl]llliliitt, ,, *I'- -i] Opef6;

'rlliitrrtltrrrrutiltu i: :::: este construit:

ftiltiltilrnlur ,lle;::- :l:atia moral6:

llllllllg1tililiii ,,:,,

iiilttmmu,,t

Citatul

Pe rodd-l zdreqte cdlare:.e:dnd / Prin Siruri cufulgeru-n ,ndnd"

Ca volbura tosmnei se-nvdrte.' .octld / $i intrd-n urdie ca.:.:u-r!rre oi, / $i-o frdnge.i: *'abd qi-o bate-napoi / gi-o-, irtrurd toatii"Dor iatd-l! E Vodd, ghiaurul

''.fjhai; / aleargd ndvald,::biund / Imprdstie singur pe:iri ii adund / cwtreierd cdmpul::iincl de pe cal / EI vine spre:tSa, e groazd 6i vai / cdvine'!trtUild"

.Srai, pagd, o vorbd de--;7r.)ap€ sd-{i spun / Cd nu te-:irt gdsit nicdierea".Stdi, pagd! Sd piard azi unul

.iit nai"Dor pasa-gi pierduse Si capul

.;: lirea! / Cufrdul pe coamd elitge nebun / cd-n gheard deiarit Ei-n gwrd de tun / mai:iuice-i oieires". Sdlbaticul vodd e-n zale 6iJier$i zalele-i zuruie crunte. /

Giganticd posrt-o cupold pei'tinte. $i vorba-i e tunet,rdsufletul ger, / Iar barda din:tdnga-i ajunge la cer, gi vodd-iin munte"

-, l,lihai Viteazul simbolizeazd

Procedee artistice/ Fieuri de stil

.*..;:ndn[ cu personajele de basm, reprezentdnd

39

r

FI$A DE LUCRU 2: PA$A HASSAN

Locul ocupat in oper6:Modul in care este construit:Dupd semnifi calia moral6:

eteazdtabelul de mai

Personajul Paga Hassan simbolizeazd..............Eroul se aseamdnd cu personajele de basm, reprezent6nd..........'.....

Dd un titlu pohivit strofei finale.

,, Hassen de sub poalapddurii acum / Lui Mihnea-itrimite-o Doruncd",, Hdrssan de mirare e negrupdmdnt / nu gtie de-i vis oriaievei / el vede cum zboard

fldcdii Sucevei / el vede

ghiaurul cd-i suflet de vdnt /Si-n fa{d puterile turcilorsunt / tdriile plevei"

,,Dar paga mai tare zoreSte /cu scdrile-n coapse fugaru-;ilovegte / Si gdtul i-l bate cupumnii-amdndoi / cu ochii de

sdnge, cu barbavdlvoi / elzboard SoimeSte"

,,fSi rupe cu mdnavestmdntul",,spahii din corturi se-ndeasd

dbit / sd-i deie

,,gi-n censul acela Hassan ajurat / sd zacd de spaimd olund"

40

ilI

Lor

\{cDu\uCo

I

$IHS I DE LUCRU 3: ARMATA TURCA

,, Lr,u'-- lcuP&t in operd:rll.(l,i14;; :;} care este construit:I u:lr',l semnifi catia morai6:*-um :::rl soldafilor furci:- ''i::,eteazd tabelul de rnai jos:

Tr-isitura Procedee artistice/ Fisuri de stil

Modalitf,{i decaracterizare

,,rnullimea pdgdnd"

,, se rupe deolaltd"

,,cad€-n mocirld, un valdupd val"

" ln spat e le -o S tir ii muntenes-aruncd / urldnd ianiceriiprin llinte $i.furn"

4l

r

PrincipaleIndividuale

FI$A DE LUCRU 4: O$TIREA ROMANA

Locul ocuPat in oPeri:Modul in care este construit:DupS semnifi ca;ia moral6:

Numdrul soldatilor romdni:Completeazd tabelul de mai jos:

Gdseqte un proverb potrivit atitudinii fald de lupti a oqtirii romane'

SCHEMA RECAPITULATIVA A LECTIE

PERSONAJELE

SecundareColective

ru

,,tn urmd-i se-ndeasd cu

vuiet, curgdnd, / Ostirearomdnd".

,,el vede cum zboard

fldcdii Sucevei'"

Mihai Viteazul

42

ficI]l

tE"!L

oa

aoa

Iil

n

a

a

I

I

II

PROIEGTUL LC 4

f itlul: Copacul nemuririi - poveste hindusiClasa: aVII-aDisciplina: Limba qi literatura romdnd.\utor: Gabriela Roqa, $coala cu clasele I-VIII,,constantin Brdncugi" cluj-Napoca

\Iotivatia:'evii au posibilitatea sb-pi completeze cunoqtinlele prin descoperirea unei modalitlli noi:: abordare a textului literar, s6 descopere strategii de interpretare.

Obieetivele lec{iei: La finalul activitdlii, elevii vor fi capabili:r sd utilizeze eorect gi adecvat formele exprimdrii scrise in redactarea diverselor texte

iite;:a.r*:. si rleseopere semnificaliile generale ale textului;' si d*scopcre structura textului;. si e:ipiice titlul;

Evaluare: qompunere de 5 minute: ,,Gdseqte un proverb potrivit textului Si realizeaz1, un.J.1n eolnf,ntariu al acestuia".

\Ianagenremtul resurselor qi al timpului. iextrll .,Copacui nemuririi". timF de iucru - 50 minute

\Ietode: termeni dafi in avans, lecturd predictivd, diagrama Venn

Desflqurarea lec{iei

Er ocare. Elevii vor scrie o scurtd compunere pornind de la termeni dafi in avans: bananier,

papagali, cdlugdr, a vindeca, corabie, livadd.

R.ealizarea sensului

' Se varealiza lectura textului Copacul nemaririi prin metoda predicliei. Profesorulva opri din lecturd din cdnd in c6nd, cerdnd elevilor sd spun6 ce cred cd se vaintAmpla in continuare gi sb iqi justifice predicfia.

Reflecfie

' Utilizdnd diagrama Venn, elevii vor compa.ra povestea Copacul nemuririi cu opoveste asemf,ndtoare pe care o cunosc, reliefdnd asemdndrile gi deosebirile dintrecele doud.

47

ANEXA

COPACUL NEMURIRII

Trbia odat6, intr-un bananier, o pereche de papagali. Aceqtia au adus pe lume un pui. intr-o zi cAnd pdrinlii erauplecali, puiul a pdrdsit cuibul........

Dup[ ce a parcurs o micd distan]6, puiul cdzu pe pim6nt. Fu, zdrit de un c6lug[r budistcare i-a luat cu dragoste gi l-a dus in chilia sa.

intr-o zi, papagalul l-a auzitpe c6lugdr povestind despre un copac uriag din insulaHarisena din mijlocul mdrii, copac cu fructe de mango, care vindecd toate bolile trupului,chiar qi bdtrAnefea. Auzind acesteapapagalul zburd spre acea insulS pentru a lua fructul de mango. La intoarcere, din pricinagreutdlii fructului, adzu in mare..........

A fost vdzut de cdpitanul unei cordbii care l-a cules din mare gi l-a salvat. Acesta l-aintrebat pe puiul de papagal despre fructul de mango. Puiul i-a spus povestea fructului qiapoi l-a diruit marinarului. Marinarul a dus fructul regelui Indiei.

Regele a sembnat sSmAnla intr-o livad[ pentru ca poporul sb se bucure de fructelemiraculoase de mango. Copacul rdsdrit a fbcut multe fructe. intr-o zi,pe un fruct demango cdzu o picdturd de otravd din gura unui garpe. Acel fruct s-a desprins din copac qiacdzut. Negtiind catrza, paznicul gridinii l-a dusregelui.......

Regele a dat fructul spre gustare unui preot, iar acesta a murit. Furios, regele porunci sbtaie pomul,,otrdvitor"

Un grup de leprogi, pe moarte fiind, au mdncat fructele copacului gi ,..........................s-auvindecat. Regele, auzind aceasta, a rcgretat tdierea copacului toatd, via\a.

44

(

I

j

l!lltt

n

t

6

il,|

(a

a

a

a

IM

IIT

Itra

am

PROIECTUI. LC 5

lf itlul: Poezia - Despre procedee artisticeLllasa: a VIII-aDls ciplina: literatura rom6ni.!{.'"rior: Ladislau Daradici" Deva

W rrivafie"'=iegerea rolului qi a functiondrii procedeelor artistice in cadrul operelor literare este un:'".: jificil de trecut pentru elevi, factor esenfial in receptarea, mai cu seamd, apoeziei,- , :::a este irnportanti pentru cd le transmite elevilor ideea cd literatura este o artd" a

" - =rului" Ea fblosegte, drept material, expresivitatea limbii qi reflectd realitatea in::::-:ni artistice. Mircea Eliade spunea c5, dincolo de aceste imagini, fErd semnificafie,

'T - ::,are exista literaturE, pentru cE o oper6 literard lipsitd de semnificafie ar fi o

- :, -:iitate.

- iiectivele lectiei: La finalul activit6lii, elevii vor fi capabili:

' Si icientifice figurile de stil studiate din diverse texte;. :i defineascS figurile de stil prin relevarea trdsdturilor lor specifice gi a rolului lor in

: : abzar ea discursului :

" S: reahzeze figuri de stii inedite in enunfuri proprii;| :l manifeste interes pentru studiul poeziei.

f ,, niuare: se vor evalua produsele activitdfii pe grupuri gi produsul din activitatea de-,::-.;lig.

i,c*urse materiale qi de timp: prezentare powerpoint; coli flipchart, texte literare,lrc::-:l-tCatiVe;

'rderode: brainstorming, analiza de text, activitate in perechi, activitate pe grupe;

llrcsfi;urarea lecfiei

il * Ii{8f€, :e scrie in mijlocul foii de flipchart sintagma,,OPERA LIRICA" gi se cere elevilor sd

-..: edndeasc6 ia cdteva trdsdturi definitorii ale acesteia;

" S; noteazd,jur-imprejur,toate ideile /sintagmele /cunoqtinfele pe care qi le reamintesc--:r'ii, trbg6ndu-se linii intre acestea qi sintagma-mamd;

" --: mdsurd ce se scriu noi caracteristici, se trag linii intre ideile care pot fi conectate.r-,::sorul se aqteaptd cd elevii vor aminti caracteristici ca:

c prezenla eului liric,'o transmiterea directd a gdndurilor / sentimentelor,'o utilizarea monalogului liric / a desuierti subiective;o folosirea imaginilor artistice;. abundenya figurilor de stil;

+J

i-

. structurd specificd;t muzicalitqte etc.

clasa este irnpar,tita in 6 grupe de c6te 4 elevi (num6rul elevilor in fiecare grup6

trebuie sh fie par).

Profesorul le spune elevilor: ,,Am v6zut care sunt trdsaturile unei opere lirice' Dar ce

este, in fond, poezia? Vd rog sd gdsili un rSspuns la aceastd intrebare, realiz6nd o

definifie cAt mai inedit[ a poeziei, completAnd enunlul: Poezia este '. '"Elevii gAndesc individual rdspunsul, discut0nd apoi in perechi' Fiecare pereche

fonnuliaza, prin negociere, propriul rdspuns, ?mpirtagind rezultatul intregului grup'

I-a nivelul fiecdrui frup, tt ou u1eg. cel mai semnificativ rdspuns, care va fi prezentat

in olen.. Cf,teva definilii selectate la nivelul grupelor se trec pe flipchart'

Realizarea sensului. Expunere(prezentarepowerpoint)Am v6'it.,dednitiile" voastre pentru poezie. Am selectat qi eu cdteva posibile definifii

apar'finf;nd unor celebritdgi :

* Foezia e umbra vielii trdite, e umbra ascwnsd afrumuselii grdite. (T. Arghezi)

a Paezia invinge urdtul Jdrd a se feri din calea lui. (P. Klee)

r Poezia." rninciund care Spune fotdesuns adevdrul. (J. Cocteau)

o Paezia vindecd rdnile deschise de raliune' (l'{ovalis)

Se gtie ci literattya este o art[ a cuv6nhrlui. Ea folosegte, drept matetial, expresivitatea

timtii qi reflectd realitatea in imagini artistice. Mircea Eliade spunea c[, dincolo de aceste

imagin'i, ffir6 semni{icalie, nu poutr exista literaturd, pentru ci o oper6 literar[ lipsitd de

serniifieatie ar fi o absurditat*. Misi,rttea poetului, a artistului ?n general, nu este de a

explica lucruriie, ci de a spori taina, frumusefea acestei lumi.

o Se face lectura poeziei "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" de Lucian Blaga'

" Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

Si nu ucidctt mintea tainele, ce le-ntdlnesc[n calea mea

tnfiori, tn ochi, pe buze ori morminte'

Lumina altaras u grum d v- r aj a ne pdtrun s ul ui a s c uns

in addncuri de tntuneric,dar eu,

eu cu lumina mea sporesc a lumii taind -Si-ntocrnai cum razele ei albe lunanu micqoreazd, ci tremurdtoaremdreSte Ei mai tare taina noPlii,

aSa fmbogdlesc Si eu tntunecota zare

cu largi fiori de sfant mister

,si tot ce-i ne-nleles

4C,

.::mbd-n ne-nlelesuri Si mai mari:;:ii mei -.:, ;ttbesc' s! ochi Si buze Si morminte. "

: : i:r- condilii ale utilizdrii etc.); b )text-suport in care vor identifica figwa dei.--ini.lo l-r^*"' ^A-J.:1- ^ ,--, t 7', I---:ini de lucru: se vor g6ndi la o modalitate de prezentarca figurii dJstit,or ganol ta o mocalltate de prezentarc a figurii d: -:-rcAnd pe textul suport. prezentareafigurilor de stil de c6tre grupe.

- 'nj :::Lrduce ideea cdpentru a reugi in aceastd misiune, poefii folosesc, pentru a_gi-"*-.-:::te c6t mai inedit g6ndurile, convingerile gi sentimeniele, figurile de stil":=re pe grupe. cele 6 grype vor primi c6te o fiqa de lucru (vezi Anexe):'nd a) descrierea unei figuri de stil (originea termenului, caracteristici,

Illffihdfliluum*.

lirllr- : -:i. elevii vot rcahzaun catren, un cvintet, un haiku, un acrostih sau versuri,,lr -: :::e poezie, folosind cel pu{in dour din figurile de stil prezentate.

-: :dentifica, ?n textele lirice propuse pentru testele nafionale,:*: .r pentru fiecare figurE de stil studiati.cel pufin cdte

47

ANEXE

Fiqa l: EPITETUL

(grec. epithetos, din epi:pe, l6ngd Si tithemi: pun)

' Figurd de stil prin care se exprimdlnsugirile deosebite, neagteptate ale unui obiect sauale unei acfiuni, puse astfel intr-o lumini nou6, pentru a-l impresiona pe cititor;r Determind un substantiv sau verb;

' Ca parte de vorbire, poate fi: adjectiv, loculiune substantivald, adverb, locufiuneadverbiald.n Dupd numdrul de termeni, pot fi simple, duble, triple;r DupI funcfia artisticd: cromatice: ,,zale argintie" (Alecsandri); cu rol personificator:"soqrele rotund gi palid' (Alecsandri); cu rol hiperbolic: ,,giganticd poart-o cupold pefrunte" (Cogbuc); cu rol metaforic: ,,FeyifumoEi cu pdr de aur" (Eminescu).

" To amna frunz e l e c o l indd,Sun-un greier sub o grindd,Vdntul jalnic bate-n ramuriCu o mdnd tremurdndd."(Mihai Eminescu)

Fiqa 2: COMPARATIA

(lat. comparatio. din comparare: a irnperechea). Constd in al5turarea a doi termeni pebaza unor insugiri comune;. Leg5tura dintre termeni se face prin adverbe comparative: ca, precum, cum,xsemenea, aidoma, astfel, cdt, tntocmai ca etc.

' Se scot in evidenlE insuqirile specifice ale unei idei, ale unui personaj, obiect ale uneiacliuni.

' Scherna unei comparafii: A ca B (A: primul termen, mai pufin cunoscut, folosit cusens propriu; B : al doilea termeR, mai cunoscut, folosit cu sens figurat)

"Cartefrumoasd, cinste cui te-a scris,Incet gdnditd, gingas cumpdnitd,ESti ca ofioare-anume tnfloritdMdinilor mele, care te-au deschis,Egti ca vioera, singurd, ce cdntdIubirea toatd pe unfir de pdr. "(Tudor Arghezi, Ex libris)

48

(I

!a

I

{{T

{{

lfl

a

tA

a

:a

I

i6

/ilrffi

;AL

.-";-

ff- r-s a PERSONIFICAREA

:-: r'erbul a personi"fica)

' Procedeu literare prin care se atribuie insugiri gi manifesthri omeneqti unor fiinfe: * :i'fl1151oare, lucruri, elemente ale naturii;' :ste consideratd, aldturi de metaford, una din cele mai importante figuri de stil;n ): intAlnegte frecvent in basm, fabuid, baladd, poezia lirica.

,: :tr. .ttdpdn-a mdrii, pe a lumii boltd luneci," i:,ilor ddnd via{d, suferinlele tntuneci (...),".:te inii de valuri stdpdnirea ta strdbate,: .,riegti pe migcdtoarea mbrilor singurdtate ! "- :ir:inescu, Scrisoarea I)

llflillilmur .r RIPETITIA

. ::t : repetare): -: -- C?ro const6 in folosirea de mai multe ori a unui cuvdnt sau a unui grup de:: ::-i a intdri o idee sau impresie;- .:neti{iei poate fi o impresionare mai puternicd a cititorului, mai greu de uitat:-: ,:Japtea ninge, dimineala ninge iard..." (V.Alecsandri);- =::ctui repetifiei devine obsesiv (ca in poeziile Amurg violet sau plumb de

:--..,a).

.;,,utd violet...riirlllrriliiili- - 't".,:d. apaf tn SilUgte

:-: "iii t,iolete -' .(t.

li..:- :. -\murg violet)

1iilMr,

r;i

lllllli Ll

49

Figa 5: HIPERBOLA

(grec. hyper: dincolo qi balleiu: a arunca); figuia de stil consti\rd in exagerarea trdsdturilor unei fiinfe, ale unui lucru, fenornen

sau intdmplare, cu scopul de a-l impresiona pe cititor;

' Apare qi in poezie, qi in Ptozd;. Apar fiecvent u".r*ularf de hiperbole (ca in strofa a opta din poezia Paga Hassan de

George Coqbuc) sau comparafii de tip hiperbolic.

" Penftu-a uucii biruinld se migcard rduri'rduriOri din cadri rdscolite, ori sdrite din pustiuri;Zguduind din pace-addncd ale lumii inceputuri,

innegrind tot orizontul cu-a lor zeci de mii de scuturi,

Se mi,ycau tngrozitoare ca pdduri de ldnci Si sdbii,

Tremurs tnspdimdntotd warea de-aie lor cordbii"'(M, Erninescu, Scrisoarea III)

Fiqa 6: METAFORA

(grec. metaphora : dePlasare); Figur.E ie stil care tonstd in inlocuirea unui termen obignuit, propriu, cu unul

neobiqnuit, figurat, realizdndu-se astfel un transfer de sens;

. Metafora este consideratd element debazdal exprimdrii poetice, poeziainsdgi;

' Orice metaford arelabazd o comparafie nedezvoltatd, doar sugeratd, din care lipseqte

termenul comparat.. Uneori sunt prezente ambele elemente ale comparafiei, dar nelegate prin terrneru

comparativi:

' Metafora explicitS'. "vodd-i un ml,tnte" (Coqbuc, PaSa Hassan):. Metafora apozitiv 6: "Vedeam Ceahtdut la apus / lJn uriag cu fruntea-n soqre..."

(Coqbuc, Vara).

"in gradina-n care scriu,Cerne aur argintiuO tipsie ca de iar,Spdnzuratd-ntr-un ar{ar. "(Tudor Ar ghezi, Creion)

il

50

Titlul: Poezia liricd - Emo{ie de toamnd de Nichita Stinescu (prima lecfie din doud

:locate operei)Clasa: a VIII-aDisciplina: Limba qi literatura romdn6{utori: Anca Ursa, Liceul Teoretic ,,Gheorghe $incai", Cluj-Napoca; Lavra Deteqan *S,-oala,'Avram lancu", Turda

\IorivatieS: :Lnrrirepte cultivarea dorin{ei elevilor de a cunoagte poezia modern[ prin insuflarea

.,::ederii ca o pot descifra singuri. E important sd se creeze contextul necesar deschiderii,-:: sensul conotativ. Se incurajeazd intervenliile creative qi crearea de metafore proprii.

r-thiectivele lec{iei: I-a sfArgitul lecfiei, elevii vor fi capabili:r :i conqtientizeze diversitatea discursurilor despre iubirer -ra anticipeze o idee poeticS in funcfie de termenii cheie. .: perceapi atmosfera poetich dintr-o crealie gi sd fac[ legdtura dintre arte. :i analizeze rnetaforele unei poezii ambiguer :f iransfere interpretarea unei metafore apropiate in alt context

1',i,luare: observafia sistematicd, fiqe de evaluare

i'*rr..irse materiale: manualul; ,,Dilemateca"; CD cu Emolie de toarnnd (l.{icu Alifantis),, : - inserat,e de toamnd (vocea lui Nichita Stdnescu); volum de versuri Nichita: *L-.:s....i. figele cu versuri din inserare de toamnd; fige de evaluare; tabld pi cret6.

"h,l[ur,rde: - terrneni da{i in avans, audierea unei poezii puse pe muzicd, jurnalul dublu.

* ruup' de lucru: 50 minute

lr*:n/I"s u ra rea lecf iei

d r,'l,,iif fg

" r:.:;sorul realizeazh o scurti prezentare a diferitelor modalitSli de abordare a iubirii.* ::rrele studiate anterior qi provoacl elevii la o disculie scurt6. Pentru

r ::r:iificarea unei noi modalitdli de abordare subiectivd a temei, invit6 elevii sd

: :.;--';i unele pasaje din ancheta ,,Cdnd v-afi indrdgostit ultima aard" a revistei

-J --enateca", martie 2007.xn \" ::rr rerrnenii in avans, comuni pasajelor citite qi poeziei Ernolie de toamnd.n, L- :- r or construi gi vor citi un text in versuri sau in prazd care si includd termenii:riilil/l/r;ti|' "; :,,nbrd, aripi, ochi, pelin

iftlrrrrlr,isnnt gp g s ens ului

)l

c

o

c

o

a

Lectura textuluiprofesorul dd urmdtoarea sarcind; Notali starea eului, ata cum se degajd din poezte'

Audierea piesei muzicale Emo{ie de toamnd cdntatd de Nicu Alifantis'

Profesorul dd urmdtoarea sarcin6: Notali starea eului, a$a cum se degajd din melodie'

Profesorul trece pe tabl6, pe doui coloane, impresiile elevilor gi ii pune sd tragd

concluzii. Elevii vor confrunta cele doud rfspunsuri'

Se inifiazf un jurnal dublu, in care vor fi trecute in prima coloand metaforele ce

inciud termenii dali in avans: ,,a venit toamna", ,,acopet6-mi inima cu umbra unui

copac,,, ,,or s6-mi creasci aripi asculite pAnd la nori", ,,o Sd te-ascunzi intr-un ochi

stiain,', ,,,krnz|de pelin". Se lucreazd intfli individual gi apoi in grup.

Se comunieh ideile intr-un jurnal comun pe tablS'

Reflec{ier Frofesorul le spune elevilor: ,,Am vizut ce semnificalie are toamna 5i pelinul in

versurile discutate. Nichita Stdnescu asociazd deseori toamna cu un element

'egetal." Apoi, profesorul adreseazd intrebarea qi sarcina: ,,Ce semnificalie are

aeeast6 asociere in altd poezie de dragoste stdnescian6, fnterare de taamnd?"

o Ele.rii prirnesc o fig[ cu un fragment din inserare de toamnd (Anexa 1) 9i audiazd

versurile in lectura lui Nichita Stlnescu'

r Profusorul noteazd ideile despre metafora iederei pe tabld.

lncheiereo Elevii nateazape fipele de evaluare primite (Anexa 2) rdspunsurile la intrebdri.

Extindereo Concepefi o legen dd a frunzei de pelin, pornind de la semnificaliile generale ale ei

discuta,ie ?n clasd.

ANEXA 1

Nichita Stdnescu, inserare de taamnd

,,(...) Steauaneagrh a pletelor taie

imi rdsare, scAnteind,in dreptul inimii,cdnd iedera uscatd bate ritmic in geam

un tot mai inclepdrtat 9i negru tam-tam

al secundelor noastre nedezlegate (,.')"

ANEXA 2: Fiqi de evaluare

1. Cea mai importantfl idee discutatd astdzi.

2. O intrebare asupra fragmentului de text.

3. Un comentariu general asupra fragmentului

52

Titlul: caracterizare de personaj: povestea unui om leneg, de Ion creangiClasa: a VIII-aDisciplina: Limba gi literatura rom6naAutor: Gabriela Roga, $coala cu clasele I-VIII ,,constantin Brancugi,, cluj_Napoca

MotivafieElevii au posibilitatea sd-gi reactualizeze pi sd-pi completeze cunogtinfele desprecaracteizarca umri personaj literar. Folosirea metodeior alternativl inpredare $i evaluareare efecte preponderent fo.rmative: promoveazd spiritul de toleranfa, inlelegere qiacceptare a tuttuor insugirilor umane. Un alt aspect al utiliffilii tecfiei se mierial izeazE invalori{iaare textului iiterar pi dintr-o perspectivi sociald, culiurala, prr.orrula.

obieetivele lec{iei: La finalul activitdtii, elevii vor fi capabili:r sd redacteze texte pe o teml datd;r sd indice rolul personajului intr-un rext;c sd nunieascd procedeele de caracterizarcio sd exemplifice procedeele de caractefizare cu trdsdturile personajului aqa cum reies

din text;o sd utllizeze corect qi adecvat formele exprimbrii scrise in redactarea diverselor texte

Evaluare: liga de lucru completatd de elevi.

Managementui resurselor gi al timpuluio texte suport: tron Creangd - Povestea unui om leneg, Editura Univers, 2001;Alina

Parnfil - Limba gi literatura romdnd in gimnaziu, Edit.rru paralela 45, pitegti, 2004;Desperado * Mi-e o lene"..

o timp de lucru - 50 minute

Metode: scrierea liberd, brainstorming, activitate in grupuri

Desfiqurarea lec{iei

Evocarer Elevii seriu liber (tot ce le trece prin minte) pentru a-gi descrie starile sufletegti pe

care le trdiesc in momentul respectiv al leclili I zilei.' in funcfie de stdrile notate, se iealizeazb impdrfirea elevilor in grupuri de 3-4,astfel

incdtin fiecare grupa s6 fie qi optimigti t viai ttine dispugi, daigi pesimiqli I obosifi /lenegi / fdrd chef(de exploatat gi la extindere).

Realizarea sensului

53

f-

r Elevii vor audia cAntecul Mi-e o lene " '

o Se rcal\zeazdprimu t""turd a textului (iidi:idu:t)'' - *^,

rElevilor,impdr}ilipegrupurid:-"a1":.+,tiselmpartfigedelucru(veziAnexa).o Eievii rezolvi in'g*p"*ti tarcinile de pe fiqa de iucru-'

o S e discutd "*u",Jr'tlirlii"";;;;;o"rite. se iormuleaza concluzii'

Reflecfie , se varealizainventarea unui

"medicament"'u Prirrt -o activitate de brainstormlng'

remediu al bolii de care sufera personajele din cintec / text literar'

" Elevii vor redacta individual CV-ul omului leneq

Extindere a:^1- ^-o+cnpcrir/i .ntimistS. i pes:

o Eievii vor rescrie povestea omului leneq dintr-o perspectiva optimista i pesimist['

ANE)LA

Caracterlzarea p€rsonaiului principal

Cinespwrte? Citatul

Cum sPune?(modalitdlidecaracterizare)

@; deleneqceera'nicl

ilrnbueatira din gurd nu qi-o mesteca'"

;ilfd p" uu.lil pun intr-un car ou boi ca pe un

butuc nesirnfitor"avdnd Pireohe

".atsta e un leneg care

il l*;;,;i-i ou".t la spanzuritoare ca sb curafim

Doar lenea-i imPdriteasS mare

satul de-un tr6ndav"

:,**;; il,iutt*r"rut sd te bati, uriciunea oamenilor"

,,ia*r p"i. careva obrazul pentru unul ca tine qi s[ te

hrineascb ca pe-un fidntor, mare minune-i qi asta!"

,..BunFrtatea durnneavoastr[, mi lostivi cucoan6' dar

i"gtuU* mai voili a strica orzul pe gAqte"

:B;;;" mai zis cine-o zis cb <Boii arb qi caii

mdndnc6>"

Sm bolnav; sdrmanul, $i-l

duceti la vro doftorq4l9=-::Ce mai atdta grij tru astb Pustie de gur6!"

- Ba. rdsPunse lenequl. T!499! mai bine tot inainte!'l

,"Dar;.t"fts p"tmagiit tii" atunci lengryl' cu

jumdtate de gur6, frrl sd de cirneasci din loc", -'--* --- - -'."-

Azi, mbi lenequle: te prinzi s6 rnoi posmagll slngur'

ori ba?

<A

I(

I

\

j'

:

i-

t

a

E

a

a

ut

a

\I

D,,

Titlul: Poezia de iubire - Cuplu de Ana BlandianaClasa: a IX-aDisciplina: Literatura romdnd.{utor: Nicolae Berindeiu, Liceul Teoretic,,Nicolae B5.lcescu", Cluj-Napoca;

\Iotiva{iaLecfia este valoroasd pentru ci oferd acazia de a desfHqura procese de gdndire la un nivelsuperior, de a reda idei /opinii asupra sentimentului iubirii, de a reflecta asupra condiliei

"-'mului ?n iubire. In acelagi timp, ea aduce in disculie elemente ale liricii narative iniersuri gi ceie caracteristice liricii subiective. Pe de altd parte se oferi ocazii ale exersIriigdndirii critice prin integrarea gdndirii elevilor in contextul general al viefii de zi cu zi'sugestivd fii.nd invalarea prin colaborare pentru realizarea sensului). Elevii vor fi stimafi

'a a investiga gi a da rdspunsuri personale, la a dezbate gi la a extinde ceea ce s-a inv6{at.

Obiectivele lecfiei: La finalul activitdtii, elevii vor fi capabili:r s5 exprime in cuvinte proprii idei despre tema iubirii in literaturd qi mitologieo sd descopere eiementele debazd, mitologicei fiinfe, cAndva indestructibile -

androginulr sb eompare mai multe idei lcunoqtinle, sd le adapteze pi sd le esen[iahzeze crednd noi

versuri.r sd coillpare cuplul (androginic) cu cel general al iubirii.

Evaluare. argumentareaideilor;r eseurile redactate in clasd.

\Ianagementul nesurselor $i al tirnpuluir poezia Cupiu, de Ana Blandiana. timp de lucru - 100 minute

)Ietode: eseul, lecturd in perechi, ,,las6-mi mie ultimul cuvAnt".

Desfdgurarea lec{iei

EvocareSe solicitd elevii sd scrie un text, prin metoda,,dicteului automat", pornind de la termenul..cuplu". Apoi iqi citesc pe perechi unii altora, sau prin schimb de caiete qi fac aprecieri,iar profesorul solicitd ca trei dintre ei sd citeasc6,in fala clasei.Printr-o scurtd conversalie cu clasa se reamintesc elementele debaz6, eenului liric.

55

Realizarea sensului. Li se enun!6 elevilor sarcina de lucru, care const5 tn citirea cu atenlie a poeziei Cuplu

de Ana Blandiana (vezi Anexa). inainte ca elevii sd inceapd citirea poeziei, profesorul

le cere ca, in timpul lecturii, s[ caute pasajele care ii intrig6, ii uimesc, le stdrnesc

interesul sau ii contrariaz6. Elevii sunt rugafi sd noteze aceste pasaje pe una din fefele

unei foi mici de hArtie. Pe spatele foii elevii vor nota rdspunsul la intrebarea: De ce

considerali acest pasai intrigant, uimitor, interesant etc'?

o Cdnd au terminat de citit, profesorul soliciti un elev care a notat un citat din prim

parte a poeziei s6-l citeascd (dar sd nu citeascb gi comentariul pe care l-a consemnat

p. uputrtr foii). Din acel moment, elevul are controlul complet al sdlii de clasd 9i

inulia alli elevi si comenteze pasajul citind insemnirile lor sau exprim6ndu-qi spontan

ideile. Atunci cdnd clasa qi-a exprimat pdrere4 elel'ul care aales citatul intoarce foaia

gi citegte comentariul personal. Acesta trebuie sI fie ultimul cuvAnt. Nici un alt elev 9i

nici rndcar dumneavoastrd nu mai putefi ad6uga alte idei.

Se repetd procedura de mai sus cu patru-cinci citate selectate de elevi. Cel care are

ultimul cuv6nt va fi diferit.La final, profesorul varezuma ideea-temi a poeziei.

Reflec{iee Li se cere elevilor s5 scrie un rnic eseu privitor la termenul ,,dorinf[". Apoi, in

perechi, iqi citesc unii altora compoziliile, evaludndu-9i-le'

Extinderer Elevii vor redacta o compozilie de tip eseu in care sd se redea povestea de iubire

dintr-un fikn de dragoste care le-a pl6cut.

56

{-\EXA

l':plu, de Ana Blandiana

-- rii te vid numai pe tine-iiii md vdd numai pe mine".-' suprapunem atd't de perfect.. ;dt ninreni nu ne poate z6rt d,eodatd.!. mmeni nu indr6znegte sl locuiasci pe_.:chial,: unde putem fi vdzu[i arnAndoi.. -" i'ezi numai luna,: -: r id numai soarele,- - iuci dorul soarelui: - duc dorul lunii,!.i:l spate in spate,- ,-iele noastre s-au unit,! -igele duce zvonuri,- = ia o inimb la alta., -r,r eqti?

- .;a ridic braful,! -- intinci mult inapoi,- Jescopdr ciavicula dulce! . rrc6nd, degetele ili ating,!:,niele buze,..:ri brusc se intorc !i-mi strivesc: =a ia sdnge gura.

- -n suntem?--- :m patru brale sd ne apdrdmI - eu pot sd lovesc numai dugrnanul:* Ibla mea,: :u numai dugmanul din fla1a ta,

Avem patru picioare sE alerg[m,Dar tu pofi fugi numai in partea ta$i eu numai in cealaltd parte.Orice pas este o luptd pe viald gi pemoarte.Suntem egali?Vom muri deodatd sau unul va purta,incd o vreme,Cadavrul celuilalt lipit de el,$i molipsindu-l lent, prea lent, cumoarte?Sau poate nici nu va muri intreg$i va purta-n eternitatePovara dulce-a celuilalt,Atrofiatd de vecie,Cdt o cocoagd,Cdt un neg -Oh, numai noi cunoaqtem dorulDe-a ne putea privi in ochi,$i-a ?n1etrege astfel totul,Dar stdrn spate in spateCrescufi ca doud crengi,$i dacd unul dintre noi s-ar smulge,Jertfindu-se pentru o singurd priiire,Ar vedea numai spatele din eare s_asmuls,Insdngerat, infri gurat,Al celuilalt.

57

Titlul: AdolescenlaClasa: a iX-aDisciplina : Literatura romdniAutor: Alis Seni, Colegiul Nafional,,George Coqbuc"' Ndsdud;

Motiva{iaAceastd leclie este valoroasl, intrucat tema abordatd reprezintd un subiect de mare interes

in randurile eievilor anali tu varsta adolescenfei. De asemenea, conlinutul lecliei poate

stimula o gamf larg6 de rdspunsuri personale privind specificul acestei etape din via]a:

nonconformismu-l. Poezia,,Adol*r""t1ii" scris5. de o elev6 aflatdla vdrsta pubertltii,

dezvorta. atitr-rdini conqtienie gi responsabile faf6 de sine qi fale de ceilalfi. Din perspectivd

interdisciplinara, leclia poate interac{iona cu tema destinata consilierii qi orientarii

privind dezvo\tareaurrri filorofii de via!6, privind caracteristicile specifice adoiescenfei

pe care el*vii le recunosc qi in care se regdsesc'

obiectivele lecfiei: I-a finalul astivitafii, elevii vor fi capabili:

o Sd se:rie liber ceea ce simt, ceea ce vbd cdnd se gdndesc la cuvAntul ,'adolescenfd";

o s6-qi exprirne propriile opinii cu privire 1a textul receptat;

o Sd manifeste "r*utiuitut.

prin scrierea unui cvintet cu titlul ,,Adolescenla"

Evaluareo calitatea exprimdrii propriilor opinii;r cvintetul creat.

Managernentul resurselor gi al timpului. textul suport (,,Adclescenlii" de Mellisa Mercedes, 12 ani), fiqe de lucru;

" lirnp de lucru - 50 minute

Metode: scriere libera, ciorchinele, investigalia in grup, ,,mai multe capete la un loco',

,,scaunul autorului"

Desfigurarea lecliei

Evocare. ir aceastd etapd"li se va cere elevilor sd scrie aeea ce simt, ceea ce vdd cflnd se

gandesc la cuvantul adolescenfd. Profesorul va nota cuvantul pe tabl6, apoi va invita

2-3 elevi sd citeasca - de pe ,,scaunul autorulili" - ceea ce au scris' cuvintele care pot

fi asociate cu adolescenla^vor fi notate pe tabl6, realizdndu-se astfel un ciorchine

nestructurat"

Realizarea sensului:o Elevii vor fi grupali in 4 grupe' Grupele vor fi

impdrli tuturor elevilor figele cu textul suport'numerotate de la 1 la 4, aPoi li se vor

Profesorul le va explica apoi cd fiecare,

58

individual, va lectura doar strofa corespunzEtoare grupei lor (de exemplu, grupa 1 -strofa 1), dupd care ipi vor nota o idee ielevantd oii text pi se vor pune dea'cordasupra ideii pe care o vor comunica clasei (,,Mai multe capete la un loc,,).r Profesorul intreabi elevii dacd in comentariile lor se regdsesc cuvinte (idei) care sd fieaddugate la ciorchine.

Reflecfia

' In etapa de refleclie li se sclicitd elevilor sd alcdtuiasci un cvintet cu titlul,,Adolescen{ a" (v ezi anexa).

Ertindere:

' Elevii vor avea urmdtoarea sarcind: citili poezia,,Adolescenfi pe mare,,de N.Stdnescu qi realizafi o paralel5 intre cele 2 texte, privind dubla abordare a temei: cea accpiluiui qi cea a adultului.

-:-ceasld msre e acoperitd de adolescenli: ":,e fnva{d mersul pe valuri, in picioare,.:-:: rezerczdndu-se cu bralul, de curenli,*;: spr$inindu-se de-o razd leapdnd, de soare.:.. :iau pe plaja-ntinsd tdiatd-n unghi perfect

.. conlemplu ca la o debarcare.'.r:td infinitd de yole. gi agtept

,,': tas gregit sd vdd, sau o alunecare* ::cr pdn'la genunchi fnvalul diafan',,:ittd sub lenta lor fnaintat^e.

- :, ei sunt zvel{i Si calmi, Si simultan; . :: deprins sd rneargd pe valuri, in picioare."--.:sttescenlipa more, de N. Stdnescul

59

L Lc

Titlul: Prozafantasticd - Ci{raClasa: alX-aDisciplina: Literatura romdndAutor: Daniela Chira, Colegiul Nafional ,,George Coqbuc'', N6s[ud;

Motiva{iaLeclia este valoroasl deoarece dezvoltd gAndirea criticdstimuleazd comunicarea, creativitatea pi originalitatea elevilor.

metodele folosite"

Obiectivele lecfiei: La finalul activitdlii, elevii vor fi capabili:

Sd faci predic{ii pe firul epic al unei povestiri;. SX argumenteze fiecare prediclie formulatd;. SA identifice eiementele care permit incadrarea textului in categoria textelor

fantastice;o S[ comenteze sensul elobal al textului;

Criterii de evaluarer Calitatea completdrii tabelului cu predic{ii;. Calitatea argumentelor pentru predic{iile enunfate;

r Recunoagterea corectd a trdsdturilor prozei fantastice;

Managementul resurselor pi al timpuluio textul suport;. timp de lucru - 50 minute

Metode: termeni cheie, lectura predictivd, eseu de cinci minute

Desfiqurarea lecfiei

Evocarer Elevilor li se cere sd creeze o poveste utilizdnd cuvintele: magazin, antichitdti,

pendula, cifra I2o Elevii vor citi povestirea pe care au scris-o unui coleg, dupd care 4-5 elevi voluntari

vor citi textul compus de ei sau vor propune sd se citeasci texte scrise de colegi.

Realizarea sensuluir Se va recurge la metoda lecfurii predictive qi se va parcurge o activitate dirijatd de

lecturd gi gdndire. Textul a fost imparfit pe fragmente, elevii citesc pdnd la semnele de

oprire marcate de profesor pe text, la fiecare oprire se va completa tabelul predicliilor(vezi Anexa), argumentAnd predicfiile pe care le formuleazi. DupE lecturarea c6te

unui fragment asupra cdruia s-au formulat predicfii, frontal se va verifica dacipredicliile s-au adeverit gi se va clarifica ce anume s-a int6mplat in povestire

prin

I

I

60

comparativ cu ceea ce au prezis elevii. Ciclul se va repeta de trei ori. Activitatea este

condusd de profesor, dar tabelul le permite elevilor sd urmdreasci propria lorpredicfie, independent sau in perechi, formulAnd-o pe baza unor,,dovezi" dintext gi

confirmdnd-o sau infirmdnd-o in urma lecturii.

Reflec{iar Elevilor li se cere sd rcalizeze o scurti compunere in care sb-gi imagineze un posibil

final al povestirii" Se vor citi selectiv compunerile, se vot discuta'. intr-o activitate de tipul gdndili -lucrafi in perechi - comunicati, elevilor ii se va cere

sd noteze trei argumente pentru a dovedi ci acest text aparfine prozei fantastice.

Extindere6 Li se va cere elevilor sarcalizeze o cornpunere av6nd titlul ,,Castelul", in care sd

se regdseascd trdsdturiLe prozei fantastice'

.{NEXE

I. T,ABELUL PREDICTIILOR

PARTEA I

Ce crezi ci se vaintdrnpla?

Ce dovezi ai? Ce s-a intdmplat?

PARTEA A II.A

Ce crezi cd se vaintdmpla?

Ce dovezi ai? Ce s-a intdmplat?

PARTEA A III-A

Ce crezi cd se vaintdmpla?

Ce dovezi ai? Ce s-a intdmplat?

ol

2. CIFRA

Z\ua erusuperbd, o zi de septembrie' nici prea cfl$a, nici prea rece' a$a ci Douglas

Cadigan se hotdrise ,a iurftu plimbare in parcul de la.maiginea ordqelului' Dup[ vreo oti

de preumblare printre arbori, d't. Cudig*n decise cb e timpul sd se intoarcd' dar nu pe

drumul obipnuit, ci, impins de curiozitate, o lud,p'" -ugu"inul de antichitl|i' Nu fusese

niciodata acolo gi nici ocolul nu era pr"t**.' Ajunse.la magazinpulin dup6 ora 6' dar

acesta nu efa inchis, spre deosebire de restul rnagazinelor' tnduntru plutea un u$or miros

de vechi, d'blat de cel de nafta1in6, care gonise ioate insectele, dar se pare cd qi pe clienfi'

deoarece magazinul era pustiu. Dl. Cadig; d[du o rait[ peste tot' insd nici edrfile' nici

mobiietre vechi ,ru.run p" gustul sau' OJfapt, nu venise uici sa cumpere' ci sd priveasc['

cand sl iasd ins6, dddu cu ochii de o penduld aqezatdlang[ uq6' uimit' se opri l6ng[ ea'

Era lucratb din nuc, se pdrea, .u irrr*rtulii de argint pe lilrga-geam qi cu un soclu cu trei

nivetre. Altceva era ciudat la ea:

PRIMA OPRIRE

... cadranul nu avea decat 11 cifrel sd fi fost oare o greqealS de fabricalie sau altceva? Dl'

Cadigan num[rd rf* "at"tu

ori, atent, .ifr"l", deschiJe uqi]a, cercet[ mecanismul' dar totul

pdrea in ordine. Din ce in ce mai intrigat, il chemd pe domnul Elderson, un bitranel

inil.tit gi cu p6ru1 alb,tat, care-i spuse:

.Da,domnule,amremargatqicuacestlucru,dar,vedefi,peminem6intereseaz6maipu}inaqaceva.LavArstameanuexistdaltemisteredec6trnoartea,replic[tristbatranelul.Dar nu vreau ua

"a fii"ti*r" "u rrorb" de-astea! se agitd Elderson imediat.

- Nu e nici c pooUr*ira, domnulel Aq dori sa cumpar aceastd penduld qi am o rugdminte:

pot sd o iau mdine? z\se dl' Cadigan'

- Desigur, domnule! spuse batranelul, bucuros e6 ftcuse o vdnzare' c6ci antichitdtile nu

prea mai erau la modd'

A doua zi, ajuns acas6, dl. Cadigan avu satisfacfia s6 constate c6 intuifia sa nu grepise nici

de data asta: pendula incdpea perfect intre fereastrS qi perete, exact acolo unde dorise sd o

aqeze.z\uaaceeaocercetdatent,opur.inr.r,,cliune,^fbrds[descoperenimicciudat'"Ei'dr6cie!,, iqi zise dl. cadigan. Aduse apoi un prieten, ceasornicar, care i$i b[g6 qi el nasul

peste tot, dar fbrd r,,"r*rl "Ei, drdcie!;' .p,rr" si dl' Cameron, ceasornicarul' Apoi interesul

d-lui cadigur, ,"ar.r. ie mulpmea sa infuarcd pendula, care func{iona perfect, o datd la

trei zile.

Situatia aceasta dur[ cam doud s6pt6mdni, timp in care dl. cadigan uitase complet de

penduld. tntr-o sbptdmdnb acesta se hotdri "'

62

-,}

t,r

A DOUA OPRIRE

... si dea o micd petrecere, cu c61iva dintre prietenii sdi cei mai apropiafi. intre timp,acegtia aflaserd de pendula buclucaq6, dar o uitaseri la fel de repede precum aflaser5 deea. Pe cAnd reuniunea era in toi, dl. Cameron frcu o remarcd, neobservatd pe moment, dar;are avu efecte intdrziate:- Auzi, Douglas, tu ai vdzut c[ pendula asta merge bine, nici nu rdmdne in urma, nici nu o:a inainte, depi are numai 11 cifre?)i. Cadigan igi aminti rernarca a doua zi, c6nd se trezi din somn. Se uitd la penduli, apoi-a ceasul sdu de pe rnasd. Ambele indicau 8,30 fix. Iar el nu umblase niciodatd la acelerendulei! Se hotdr? sd mai faci o cercetare amdnunfitd a ceasornicului de nuc. De data.sta frcu o descoperire: pendula nu avea nicdieri lipitd eticheta fabricantului, iar pe:adran nu scria nimic, nici un nume. ,,Timpul le-o fi gters", igi zise dl. Cadigan. Dar:-:iele nu aveau nici cea mai micd urmd de decojire sau qtergere. Stdteau acolo,.:ialucitor de negre pe f,undalul alb al cadranului: 1,2,3,4, 5,6,7,8,9,10, l l ...D1.

-- adigan se hot6ri s5 se ducd la magazinul de antichitdli, dar, ajuns acolo , vbzu cd" era.:;his, iar pe ugd era un anunf: ,,Plecat in consediu medical". Ar fi vrut sd afle de unde,.'* de la cine fusese cumpdratd pendula, poate a$a ar fi putut ldmuri ceva din tot misterul:.> -;.

; ::ras pe treptele magazinului, Douglas Cadigan contempld indelung uga inchisd,, --:::ind cum o ugoard stare de fricE il cuprinde."" FricS?

' !.. drdcie! Douglas Cadigan, vino-li in fire! Ai 55 de ani, doar nu mai crezi in povegti. - :antorne? se rdsti dl" Cadigan, certAndu-se pe sine insuqi. Si totuqi, de ce 11...?

:,:':a incercd sd nu se mai gfindeascd la asta. Mdncd, se uit6 la telsvizor, apoi se culcd la-. .0. ca de obicei. Adormi repede, dar nu avu parte de un somn liniptit, i se perindau

:*', :ninte numai lucruri legate de timp: ceasuri, cifre, pendule... Apdru apoi chipul",i:irului Elderson, inlocuit de cel al dl. Cameron, prietenul sdu" Toate se rostogoleau;..::c. in cercuri mai mari sau mai rnici, succeddndu-se cu rapiditate unul dupb altul,..- _ r_-rr^1,..

-';-,ratd, dl. Cadigan futrezitbrusc de o scrie de zgomote, care se dovedird a fi bataile:r,s:-:iei. indicd ora 11. Dl. Cadigan nu mai fusese trezit de orologiul sbu ... Curios, se'tl:. din pat, se ?ndrepti spre corpul pendulei qi-i deschise ugiga. Pendula bdtea rar'rirrt,r;;rls. unul dupd altul. Douglas Cadigan stdtea in fala ei, ca un somnambul; apoi, cu or: 1,:::e 1in6, incepu sb ridice mdna spre aceie pendulei. ln clipa in care mAinile saleilrrr:rie:a acele, iar pendula bdtu ora 1 l, se intdmpi5 un lucru extraordinar.

63

A TREIA OPRIRE

Ca qi cf;nd ar fi fost atins de bagheta unui iluzionist care igi prezenta un numdr

senzalional, d1. Cadigan disperu din camera sa! Dispdru cu rapiditatea unui flash de blitz,

intr-o fracliune de seiundd. Nimic nu fusese schimbat ?n jur. Pendula r5.misese deschisd.

Dup6 asta, pref de cateva clipe, nu se auzi dec6t ticditul paqnic al deqtept[torului de l6ngd

pat. Apoi, frr 6 o oauzd aparentl, ugifa pendulei se lnchise, iar in camer6 rdsunl un dangdt.

Cel de-al doisprezecelea.Dupd o s6ptdm6nd, vecinii alertard politia, ingrijorali de faptul ca nu-l mai vdzuserd pe dl'

Cadigan ie gildtatimp. Urmu o scurt[ anchetS, care nu dezvdlui nimic, apoi casa qi

lucruiile din ea furd scoase lavanzare.Multe dintre cunogtintele lui Douglas cadigan fiud

prezente la licitalie. Nimeni ins6 nu remarci o schimbare la pendul6. Aceasta avea acum

12 cifre...

64

li0.1,:!

Titlul: Romanul - ,,Ion" de Liviu Rebreanu, analiza capitolului I;Clasa: aX-aDisciplina ; Literatura rom6ndAutor: Sermeqan Gatrriela, Colegiul Nalional ,,George Cogbuc", Ndsdud;

MotivatiaAceastd leclie este valoroasd pentru cI dezvoltd gAndirea critic6, d6nd posibilitateaelevilor sd observe modul in care un romanoier inlelege sd-qi introducd cititorul in lumeatextului. lnk-un text epic, f,ragmentul numit,,incipit" are un rol deosebit in compoziliarornanului, anticipAnd unele evenimente ce vor constitui acfiunea operei. Totodatd, eleviiapr<lfuncleaz6 modurile de expunere prezente in text.

Obiectivele lecgiei: La finalul activitAlii, elevii vor fi capabili:r sd identifice elementele cu valoare de simbol prezente in textul dat;r sf, stabileascb posibile legSturi intre conlinutul textului gi tematica prozei lui Liviu

Rebreanu;r sh a-nticipeze acliunea romanului pornind de la elementele cu valoare de simbol din

text;r si identifice caracteristici ale modurilor de expunere prezente in fragment;

Evaluare: cadranele cornpletate de elevi, calitatea interven{iilor la feedback

llanagernentul resurselor qi al timpuluir Romanul,,Ion" de L. Rebreanu., volumul i (fragment), tabl6, cretd, caiete de noti{e,

coli Az, markere. timp de lueru - 50 minute

\Ietode: termeni cheie, lectura individuald, oadrane, termeni cheie revdzu{i

Desfdgurarea lecfiei

Evocare. Se va utiliza metoda,,termeni cheie". Profesorul va scrie pe tabld cinci termeni

prelua{i din fragmentul ce urmeaz6. si fie citit qi elevii, individual, apoi in perechi, aucinci minute la dispozilie pentru a hotdri ce asocieri se pot realiza, ce situaliiprefigureazd gi cum vor funcliona intr-un text narativ acegti termeni. La expirareatimpului de lucru (circa 5 minute), cAteva perechi vor citi textul scris evidenfiindtermenii in relalia anticipatd. Termenii cheie sunt: drum, crLtce, sat, cdine, casd.

Realizarea sensului:. Elevii vor lectura individual textul. Dupd lectura individuald a fragmentului, urmeazd

completarea cadranelor. in grr.rpuri de cAte patru, elevii vor fi solicitali sd noteze:

65

a) in cadranul I: - elemente cu valoare de simbol (cuvinte, sintagme) intAlnite in text;

b) in cadranul II: - sentimentele pe care le'attezit con{inutul textului;

cj in cadranul III: - stabilirea unei posibile leglturi intre conlinutul textului pe de o parte

gi cunogtinlele pi experienla lor de viald pe de altd part:;

d) in cadranul IV: - modul ?n care acest fragment anticipeazd acliunea romanului;

o Dupd completarea cadranelor,2'3 grvpuri vor p,rezentaceea ce au scris' Se va oferi

feedback 91 se oor purta discu{ii de clarificarc, dacd este cazul.

RefIec{ia; i" aceasta parte alecfiei, se va folosi metoda ,,termeni-cheie tevdzu\i". Elevilor li se

va oere sd descrie rel'4iacare existd intre termenii cheie dafilainceputul lec{iei

confotm textului lecturat.

Extindere:o Elevii vol avea urmdtoarea sarcind: ,,Realizali un eseu pornind de la urmdtoarea

mafrruisire a romancierului Liviu Rebreanu: <Artistul nu copiazd realitatea niciodatd'

Realitatea pentru mine a fost numai un pretext pentru a-mi putea crea o altd lume'

nou6, eu legile ei, cu intAmpldrile ei,> (Liviu Rebreanu, ,,Mdrturisiri")

66

Titlul: Complexitatea personajului,,Ion"Clasa: aX-aDisciplina: Literatura romdndAutol: Alis Seni, Colegiul Nalional ,,George Coqbuc", N[sdud

Motiva{iaConsider c5 aceastd lecfie este vaioroasE, intrucdt permite elevilor s5 reflecteze asupra

valoriior rnorale ale omului, precum 9i asupra propriilor principii de viafi privind

dimensiunea eterna sau efemeri a existenlei. De asemenea, le oferd prilejul sd reflecteze

gi sd se pozilioneze in legdttu[ cu vinovdfia sau nevinovd]ia personajului.Ion, personaj

problematic qi dilematic, gandindu-se gi la exemple din propria lor experienp de viaf6.

Fiind vorba de un roman realist, ce pune ?n lumind o structurd sociald bazatS' pe legi

neserise, imposibil de modificat,vapermite elevilor s5 se raportezela personaje 9i sd le

stimuleze o gamd iargd de rispunsuri personale.

Cg o astfel de temd elevii s-au int6lnit qi la nuvelS (personajul Ghitd din ,,Moara cu

noroc" de Ioan Slavici) qi de aceea ei sunt deprinqi cu abilitili de analiz6, investiga{ie,

raportare qi dezbatere. De aceea, lecfia se va desfEqura sub forma unei dezbateri (proces

literar) iai posibilitdfile de interpretare ale acestui personaj, pot invita la exprimarea

acordului sau dezacordului elevilor.

Din perspectivd interdisciplinard, aceastd lec{ie (temd) poate fi corelatS cu psihologia

dacd ne [a"A;* la complexitatea sufletului uman scindat mereu, cu religia (morala) dacd

ne gdndim la incdlcarea perceptelor morale ce attag dupd sine pedeapsa etc.

Obiectivele lec{iei: La finalul activitdlii, elevii vor fi capabili:

r sd enumere faptele sare-l incrimineazd pe Ionr sd precizeze circumstanfele atenuante care-l dezvinovdfesc

r s[ ilustreze cu citate din roman argumentele gi contra-argumente lor privind vinovdlia

personajului Ion. sd-$i exprime propriile pdreri privind complexitatea personajului Ion.

Evaluare. exercilii de identifi cale a faptelor care-l invinovdlesc sau nu pe lon;

. redactarea unui esell argumentativ in care sd-qi exprime opinia.

Ilanagementul resurselor qi al timpuluir manual, fige citat, text suport, figele de lucru ale echipelor

. timp de lueru - 50 minute

61

Desfdpurarea lec{iei

Evocareo Oferind un cadru de organizare a ideilor, profesorul le va spune elevilor, cd in privinfa

personajului central al romanului ,,Ion"o critica literar6 a avut opinii contradictorii.Doud voci autorizate (Eugen Lovinescu gi George Cdlinescu) au ftcut afirmafiidiametral opuse:

A' ,,Actele lui Ion au aerul unor efecte ale unor deliberafii gi nu sunt de fapt decdt vicleniiale unei fiinle reduse... Ion nu e insd decdt o brutd, cdreia giretenia ii fine loc dedeqtept6ciune... (George Cdlinescu, ,,lstoria literaturii rom6ne de la origini pAn6 inprezent.")B' ,,Ion e expresia instinctului de stdpd,nire a p6mAntului, ?n slujba cdruia pune ointeligenfd asculitd. (Eugen Lovinescu, Istoria literaturii romdne contemporane).e Pentru a orgariza discufiile elevilor, profesorul le va adresa urmatoarea intrebare

focalizatoare: Este vinovat sau tru, personajul Ion? Exprimafi-vd opiniiie qiargumentali-le.

Realizarea sensuluio Li se va cere elevilor sd se pozilioneze in funclie de opinia lor qi sd aduc5 argumente

sau contra-argumente din roman, ilustrate prin citate. Fiecare echipd va nota pe ofoaie de lucru argumentele, le va prezenta apoi pe rdnd celeilalte .chipe. La fiecareargument care-l acuzd, pe lon, apdrarea va trebui sE aducd un contra-argument. Dac6exist[ indecigi, vor trebui sd precizeze de ce nu se pot pozifiona (notand pe fige delucru) qi la finalul dezbaterii acegtia vor trebuie sd treacd la o echipi sau alta.

Reflec{ieo Pentru a realiza reflecfiei, elevilor li se cere sd scrie un eseu de o jumdtate de pagind

(10 minute) in care sd-gi argumenteze opinia privind dilema in care se zbate Ion: a trdifbrd dragoste, dar cu pdmdnt sau a trdi cu dragoste, dar in umilintd.

incheierer Din dezbaterea ,,cazului Ion" rezultd caracterul contradictoriu qi complexitatea

personajului. Ion e un personaj viabil, iar nu dorinfa lui de a avea pa*ant econdamnabilb, ci mijlocul prin care incearcd sd-l dobdndeasca. Cauza atitudinii luiIon e efectul unor premise sociale care ierahizeazd aamenii sub imperiul necesitalii deavere, de aceea principiul lui ,,a ayea" il extirpd pe al lui a ,, a fi,,.

Extindereo Lectura bibliografiei critice: Nicolae Manolescu,,Arca lui Noe,'

&

68

Titlul: Caracterizarea personajului literar Ion din romanul ,,Ion" de Liviu Rebreanu:Clasa: a XI-aDisciplina: Literatura romdnd-{utor: valentina Jucan, colegiul Na}ional ,,Nicolae B6lcescu", cluj-Napoca

Ilotiva{ia-iceastd leclie este importantd deoarece reflectd viala ldranului din finutul Ndsfudului la-nceput de secol XX. Frin intermediul int6mplarilor elevii pot reconstitui stilul de via{d al-':rabunilor, iar informaliile legate de obiceiuri qi tradilii vin in sprijinul orei de dirigenlie:r terna,,Obiceiuri qi tradilii din Jara Ndsdudului,,.

Obieetivele lecfiei: La finalul activit[]ii, elevii vor fi capabili:r sd rJescrie relaliile dintre personajele romanului;r si identifice inotivele cale contribuie la aparifia acestor relafii;r sX extragfi din text informaliile referitoare la: portretul fizic Ai moral, la limbajul

personajului.

Er aluane

' corylpletarea ciorchinelui confindnd personajele din roman qi relaliile dintre acesrea;, rea.lizarea portretul fizic gi moral pebazatextului;. oerforrnanla in grupeie de lucru se va autoevalua

\[anagementul resurselor gi al timpuluir moflilol, textul suport, volumul ,,Ion" de L. Rebreanu, fipe continand citat. timp de lucru - 50 minute

Desflgurarea lec{iei

Ir ocare. in perechi, elevii vor realiza un ciorchine conlindnd personajele romanului ,,Ion" de

Liviu Rebreanu qi vor reprezenta prin semne grafice qi simboluri relaliile dintre acestepeisonaje.

. Prezentarea a 3-4 ciorchini gi explicitarea rnotivelor care au condus la aparilia:elaliilor de un anumit tip ?ntre personaje

{calizarea sensului

' i ectuta fragmentului din manual (pag. 85, Editura Grup Editorial Art), urmatd deinipdrfirea clasei ?n 3 grupuri.

Grupul L PortretigtiiSarcind de lucru: Realizafi portretul lui Ion utilizdnd informaliile din text.Ex: ,,Era iute qi harnic ca m6-sa";

,, Unde punea el m6na punea gi Dumnezeu mila";

69

it iFllit'

,, Ce-ar fi trebuit sd fie Glantapul a fost feciorul".

Grupul2.Sarcin5 de lucru: Ilustrafi dorinfa lui Ion de a poseda pbm6ntulEx: ,,Cu o privire setoas5, Ion cuprinse tot locul"

,,[...] i se pdrea mai frumos, pentru cd era a lui [...]"

Grupul3.Sarcind de lucru: Constituili personajul pebaza a cinci trdsituri din care se deduc:- felul in care actianeazl;- modul in care (vorbeqte) gdndeqte;- rncdul in care iqi pune planul in aplicare;* comportamentul fafd de celelalte personaje.

c Prezentarea rezolvdrii sarcinilor de cdtre fiecare grup

Reflec{iac Sisternatizarca informaliei ?ntr-o harld apersonajului de structura celei de mai jos

(vezi Anexa)

incheiereac Autoevaluarea elevilor prin completarca figei (vezi Anexa)

ANEXE

Obsesiilepersonajului

Trdsituri

Ac!iunilepersonajului

70

Figi de autoevaluare a irnptricirii in activitatea grupului

.4cordd-1i punctaj de la I la 4 (unde l: deloc / nu este adevdrat, iar 4:foarte mult / bine' este adevdrat) pentru felul tn care te-ai implicat tn realizarea sarcinii grupului Si tnpregdtirea I suslinerea prezentdrii modului de realizare a sarcinii Si a produsului

Enun!

.{m participat activ larcalizarca sarcinii grupului

\m propus citate / idei noi

.\m contribuit la incadrarea grupului in tirnpui de rezolvare alocat

\m prcpus cel pulin o modalitate adecvati de prezentare

\m avut o atitudine constructivd in timpul pregdtirii prezentdrii

Fard contribufia mea, prezentare nu ar fi fost la fel de reuqit[

l'Ii-a lbcut plScere s5 m5 implic in activitatea de grup

7t

Tittrul; ,,Moara cu noroc" de loan SlaviciClasa: a XII-aDisciplina: Literatura romdndAutor: Gabriela sermegan, colegiul Nalional,,George coqbuc", N6s6ud

MotivafiaAceastd lectie este valoroasd pentru ci ii implicd activ pe elevi in procesul invdf6rii, ledezvoitd capacitatea de selectare gi prelucrare a informaliilor oferiie de textul liierar gipentru cd din textul literar pot desprinde lecfii de viafd.

ohieetivele lectiei: La finalul activitdtii, elevii vor fi capabili:c s5 redea eoniinutul nurrelei ,,Moara cu noroc',;

' sd-Fi argurnenteze propriile opinii referitoare la destinul personajului Ghifao sh rumeascd valorile societdlii oglindite in opera riterari

Evalware. argurnentareaideilor;

Managementul nesurselor ryi al timpuluio textutr din rnanual, coli de hdrtie, marker, caiete de notilee timp de lucru - 100 minute

Metade: terrneni in avans, re{eaua de discutie, dezbaterea.

Desfiqurarea lec{iei

EvocareSe va folosi metoda,.termeniior in avans", Elevii vor fi solicitali sd scrie un text utiliz6ndcuvintele: moard, bani, cinste, sdrdcie, destin. Dupb ce terminfde scris, in perechi, eleviiiqi citesc reciproc textul. Apoi, trei-patru elevi sunt invitafi sd citeascd in faia intregiiclase.

Realizarea sensului

' ln aceastd etapd, alecliei are loc lecturd individuald a fragmentului. Elevii citescpentru a cduta rdspunsuri la urmdtoarele intrebdri:

1. Care este cel mai imporlant aspect al acestui text?2" Care este fraza cea mai importantd din text?3" Care este procedeul stilistic cel mai important?4" Care este morala care se desprinde din text?

72

Refleclier pentru etapa de refleclie, elevii vor parcurge o activitate de tipul o,refeaua de

discglie", pomind de la intrebarea: ,,Considerali c5 Ghite a fost o victiml a

societSlii?". Elevii, in perechi, vor desena un tabel al relelei de disculie ca cel de mai jos' In

urmdtoarele cinci minute, se vor gandi gi vor enumera cdteva motive pentru care

aceast6 intrebare ar putea primi raspunsul DA qi cdteva motive pentru care ar trebui sd

prirneasc6 rAspunsul NU. Dupd ce au fost enumerate argumentele pro 9i contra 9i

irecute ?n cele doud coloane, fi".ut* pereche se va aldtura unei alte perechi sd discute

gi s6-qi expln6 fiecare argumentele addug6nd, la listele proprii, idei sugerate de

partenerii de discufie.r Cdnd toate grupurile de patru au terminat de discutat, elevii vor fi invitali si se

g6ndeascd ce cred ei de.fipt despre aceasta problemd. Apoi profesorul ii va invita pe

cei care cred c6 Ghit6 a fost o victimd a societdlii sd se mute in partea stdngd a clasei,

iar pe cei care cred cd nu a fost si treacd in partea dreaptd. Indeciqii pot fi invitali sE

treacfi ?n mijlocul sdlii de clas6.

. Decarece elevii pot avea motive diferite pentru care s*au aldturat unuia sau altuia

dintre grupuri, pentru inceput trebuie s6 li se dea c6teva minute ca sd discute aceste

motivJqi ua rtu|il"uucl argumenteie cele mai puternice in favoarea poziliei 1or.

. Acum incepe dezbaterea propriu-zisd. Profesorul cere cAte unui elev din fiecare grup

sA formuleze pazigia grupului sdu, exprimdnd cdteva argumente clare. DupS aceea'

membrii celuilalt gt rp uot fi invitati sd contrazicd argumentele primului grup 9i sd

gdseascd alte argumente in sprijinul propriei pdreri'

o profesorul va stabili o limitd de timp pentru fiecare luare de pozilie. Se va avea grijd

ca fiecare elev sd participe la dezbatere. Se vor introduce 9i urmdri dou5 reguli de

baz6: 1) Fiecare p.rro*A ffebuie ldsatfl sd termine ce are de spus inainte de a i se

rdspunde; 2) Tofi elevii trebuie sd vorbeascd politicos'

. profesorul ii va indemna pe cei care au fost convinqi de argumentele vreunui grup

,,advers" sd treacb de cealaltd parte a sdlii. Pentru a-i stimula s[ facb acest lucru, e

birr. "u

gi profesorul sd se mute dintr-o patte in alta, o datd sau de doud ori'

o Lasfarqitul dezbaterii, fiecare grup va desernna pe cineva care sd formuleze concluzia

grupului.

I

RETEAUA DE DISCUTII

NA

Considerali ca Ghild a fost ovictimd a societdfii?

NU

Ertindere. Elevii vor rcalizaun eseu argumentativ pornind de la afirmalia,,Individul - victima

societAtii".

IJ

III.2. PROIECTE DIDACTICE PENTRU ARIA CURRICULAR.{.MATEMATICA $I $TIINTE ALE NATURII (MS)

/J

Titlul: Mullimea numerelor realeClasa: a IX-a / clasa a VIII-aDisciplina : MatematicdAutor: Ariana-stanca Vdcdrefu, colegiul Nafional Emil Racovild, clui_Napoca

h4otivatieoainenii opercazd cu numere in foarte multe situalii. De ce, cum gi unde au apfuutnuinereie? De ce a fost necesard introducerea numerelor? Care sunt multirnile Ae numere?incepan'd c'ur eiasa ?ntii gi p6,nd in clasa a VII-a, elevii invald la matematicd diferite tipuridt? riilfi1or€ *e se cr:nstituie in mullimi de numere gi reguli d" u op"ru cu ele. O privire deansarn.lirr' a-supra inullirnilor de numere studiate da el&ilor posibilitate a de ainletegediltrileie lipuri de nuftlere ;i explicd. cel pufin la nivel .rrrpi.i", necesitatea introduceriinr-iinrreL0r' com;liexe.

*hieetivele lecgiei; La sfdrgitul lec{iei, elevii vor fi capabili:a 36 enurnere mullimile de numere studiate

" S5 iiea exemple de elemente ce fac parte din fiecare din mullimile de numerestncliate

c S6- explice necesitatea introducerii diferitelor tipuri de numere (naturale, ?ntregi,rafionale, irafionale)

o SE aprecieze contributia diferitelor culturi (europene, asiatice etc.) la dezvoltareainatematicii

c S5 eolaboreze pentru arealjza o sarcind de lucru

Evaluare:Nivelui implicdrii:a) Cdt de bine a reu$it fiecare dintre elevi sd citeascd textul cu ajutorul SINELG?b) Cdt de productiv au lucrat toli elevii din clasd pentru a compieta tabelul S-V-I?

Nivelul intelegerii confinutului:a) R-dspunsui elevitror la sarcini de lucru (c6teva exemple sunt prezentate mai jos)r in ce perioadd de timp s-a dezvoltat conceptul de numdr?r Numili rnuliimile de numere pe care le cunoagtefi gi dali 3 exemple de numere din

fiecare mullime.r Reprezentafi prin desen ordinea cronologicd in care au apdrut mullimile de

numere pe care le cunoaptefi?o Indicari pe harld regiunile in care au apdrut prima dat5 numerele.e Reprezentali prin desen relalia dintre mullimile de numere pe care le cunoaqte{i.

b) Clonlinutul rabelului SVI

Modul de a gdndi al elevilor se va evalua prin prisma calitalii ideilor din eseu

76

{,

Criterii pentru evaluarsa eseului :

o Comentariul exprimd un punct de vedere clar.

" Elevul vine in sprijinul punctului sdu de vedere cu cel pulin doud argumente.r Existd o leghturd clard intre punctul de vedere exprimat gi argumentele oferite.

Resursele materiale Ei de timp; 100 de minuteCopii pentru fiecare elev din textul lan Stewart, Numerele rcaturii * Ireala realitate aintcginafiei motematice, pp. 11 - 45

Metode:o Discufia structurat6o $tiu - Vreau sd gtiu * Am invdlat (SVI). SNELG (Sistem Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii pi GAndirii)o Eseui de cinci minute

Desf;dqurarea lec{iei

Evocare

Protbsorul va conduce o disculie structuratd despre mulfimi de numere - un exemplude numdr care este gi natural qi intreg gi ralional qi real, ordinea cronologicE a

introducerii numerelor de cdtre oameni.Profescrrul reali'zeazd, pe tabl6 (iar elevii in caiete) un tabel cu trei coloane, marcate

$tiu - [/recz; sd Etiu - Am fnvdyaf. Profesorul cere elevilor sE rdspundd la intrebarea.,Ce gtii despre aparitia numerelor?" qi sd noteze rdspunsurile in prima coloand atabelului. Apoi le adreseazd intrebarea: ,,Ce ai mai vrea sd gtii despre apariltairumerelor?" qi le cere sd noteze intrebdrile in a doua coloand.

Realizarea sensuluir Pentru a aflardspunsuri la ?ntrebdrile din a doua coloand. elevii citesc textul din

Anex6. In tinipul lecturii, vor insemna textul pe margine, in dreptul fiecirui paragrafsau al fiecdrei fraze, fblosind un sistem de coduri pentru a-gi monitoriza infelegereatextului.

daci ceea ce citesc confirmd ceea ce gtiau sau credeau cd qtiu

- dacd ceea ce citese contrazice sau diferd de ceea ce stiau sau credeau cd stiu- dac6 intdlnesc informa{ii noi" daci informaliile par confuze sau dacd doresc sd gtie mai multe despre ceva. Dupd citirea textului, elevii completeazd coloana a treia din tabelul SVI. Apoi

profesorul conduce o discufie referitor la necesitatea introducerii numerelor, de cdtrecine au fost introduse qi ce problemd a rezolvat introducerea lor.

Reflec{ie. Eievii scriu un scurt eseu, in care comenteazd citatul: ,, Dltmnezeu a creat numerele

,taturale; toate celelalte numere sunt rezultatul muncii omului" - Leopold Kronecker,

77

ffr

matematician (1823 - 1891). Dupd ce termin[ de scris, doi-trei elevi voluntari citesceseul qi profesorul concluzioneazi.

Extinderer Elevii vor citi capitolul 2 din Marea Teoremd a lui Fermat * Povestea unei enigme

care s contrariat cele mai luminate min{i ale lumii creme de 358 de ani, de SimonSingh, Editura Humanitas, Bucureqti, 2000.

ANEXA

O mare parte apreistoriei matematicii poate fi rezumatd ca reprezentAnd descoperirea de

diferite civilizalii a unor clase tot mai largi de obiecte care indeplineau condifia de a finuinite nurnere. Cele mai simple dintre acestea sunt numerele pe care le folosim lanurnarai. in realitate insd, numdrarea ainceput cu mult mai inainte de apariliasimholurilor ca 7,2,3, deoarece se poate numdra ftrE a folosi deloc numerele - ci, de

exe*iipii,r, *loar degetele. Futeli formula concluzia: ,,am doud mdini gi un deget de cdmile".irrd*ind

'-4.egetele in timp ce privili pe rdnd cdmilele. Pentru avd da seama dacd cineva vdfuri: ciin cdmile, nu aveli nevoie de conceptul numErului ,,unsprezece'0. Este suficient sd

otrs*r'rati data viitoare cE v-au rdmas nurnai doud mdini de cimile - deci cd un deget decdmlie va lipsegte.

Puteli inregistra rezultatul unei numdrdtori prin zgdrieturi pe bucdfi de lemn sau de os.fu{ai pute}i folosi jetoane - discuri de lut cu desene de oi pentru numdrarea oilor, sau decdrnile pentru numbrarea cdmilelor" Pe mdsurd ce turma trece prin fafa dumneavoastrb,aruncalijetoane tntr-o traistd - cAte un jeton de fiecare animal. Folosirea de simboluripentru nurnere a debutat probabil acum vreo cinci mii de ani, cdnd contoarele de acest felerau ?nchise intr-un inveliq de lut. Era neplicut sd se spargd capacul inveligului ori de c6teori socotitorii vroiau si-i controleze conlinutul gi s[ pund apoi alt capac. Oamenii auinceput, aqadar, s5 pund semne speciaie pe partea exterioard a inveliqului, totalizdndu-iastfel confinutul, Apoi, ei gi-au dat seama cd de fapt nu mai este nevoie de jetoaneledinSuntru: era destul sd facd aceleagi sernne pe t5blile de lut.

Este uimitor c6t de mult le-a trebuit oamenilor ca sd vadd rur lucru evident. Dar" desisur.acest lucru este evident numai ecum.

Urmbtoarea invenpie dupd numerele necesare numdririi a fost descoperirea fracliilor -acel tip de numere pe care azilesimbolizdm

"u ? ldoua treimi), ,uu !(douizeci qi)l

doud de qeptimi sau, echivalent, trei intregi gi o qeptime). Cu ajutorul fracliilor nu sepoate numdra - deqi doud treimi dintr-o cdmild pol fi mdncate, dar nu pot fi numdrate - inschimb, se pot face rnulte alte lucruri interesante. Intr-un caz deosebit, dacd trei frafimogtenesc dou[ cdrnile, vd puteli imagina cd fiecare posedd cAte doud treimi de cdmil5 -o ficliune legald convenabild, cu care ne sim{im atitt de confortabil, ?nc6t uitdm c0t ar fide straniu sd o interpretdm in mod literal.

78

I

' 1'-:'t tnai tdrziu, intre anii 400 qi 1200 d. Hr., a fost inventat conceptul de zero qi a fost:-Jeptat ca nurn6r semnitlcativ" Dacd dumneavoastrd considerati stranie acceptareaatdt:- :ardivd a lui zero ca numir, luafi ?n considerare faptul cE mult timp ,,unu" nu a fost:.- nsiderat numdr, deoarece se considera cd un numdr trebuie sd reprezinte mai multe-:ruri. Multe cd\i de istorie afirmd cd ideea debazd, a constituit-o aici inventarea unui

-' :rtrol pentru,,nimic". Aceasta a putut constitui o cheie pentru transformarea aritmeticii':::-un lucru practic, dar pentru matematicd realizarea de baz6. a fost conceptul unui nou.-: ie runt[r, al unuia aare reprezenta ideeaconcretd de ,,nimic". Matematica folosegte,. :: roluri, dar aceste simboluri nu reprezintd pentru matematicl mai mult decdt notele:':ztcale pentru muzicL sau r6ndurile de litere dintr-un alfabet pentru limbaj. Carl:::ecierich Gattss, considerat de mulli ca fiind cel mai mare matematician care a trdit::cdatd, a spus (?n latind) cd in matematicd sunt irnportante ,,nu notafiile, ci nofiunile".

--,:ra:ntrurul,,non notationes, sed notiones" funciiona gi in latind.

---:indtoarea extindere a conceptului de numdr a fost inventarea numerelor negative. Este

=rasi lipsit de sens s6-ii reprezinli minus doud cdmile in sens literal, dar dac6 datorczi: * 'r'a doud c[mile, numdrul de cdmile pe care le posezi este efectiv micqorat cu dou6'-:-inal€ de acest fel. Agadar, numdrul negativ poate fi conceput ca reprezentdnd o datorie.::iistd multe moduri diferite de a interpreta tipul acesta ezoteric de numere; de exemplu,- :emperaturh negativd (in grade Celsius) caracterizeazd,uncorp mai rece decdt punctul:: inghe! atr apei, iar un cotp cu vitezd, negativd este unul care se migcd de-a-nddrdtelea.-sifel, un singur obiect matematic poate reprezenta mai muit dec6t un singur aspect alr-aturii"

: racfiile reprezintd tot ceea ce este necesar pentru tranzac[iile comerciale, dar ele nu sunt:';ficiente pentru matematicd. Grecii antici, de pilda, au descoperit, spre marea lor tristele,;l radicalul din 2 nu poate fi reprezentat exact printr-o fracfie. Adicd, multiplic6nd o:raclie prin ea insdqi, nu veli obline exact doi. Vefi putea ajunge foarte aproape - de

;xemplu, prtratul lui { "rte $, dar numai dac6 ar g 49 afi obtine doi. Dar nu este12 144' -' I44 ' -- i----

a$a, iar dumneavoastrh nu ali oblinut doi, qi nu vefi obline niciodatd, oricdt vd vefistridui. Rdddcina pdtratd alur 2, notatd de obicei Jl , u fost din acest motiv numita..irafionald". Cea mai simplS cale de a ldrgi sistemul numerelor pentru includerea:rafionalelor este folosirea numerelor aqa-zis reale - un nume nducitor de neadecvat, inmdsura in care aceste numere sunt reprezentate cu ajutorul zecimalelor care merg lanesflirqit, a$a ca 3,14159..., unde punctele indicd un numdr infinit de cifre. Cum pot fireale niqte numere care nici nu le poli scrie complet? Dar numele a prins probabil datorit6faptului cd numerele reale intrupeazi multe dintre intuiliile noastre vizuaie desprelungimi qi distanfe.

Numerele reale reprezint[ una dintre cele mai indrizne]e idealiziri efectuate de intelectuluman 9i au fost folosite cu succes secole de-a rdndul, inainte ca vreun om sd. se preocupede logica din spatele lor" in mod paradoxal, oamenii s-au agitatmult pentru urmitoareaextindere a sistemului de numere, ba chiar au considerat-o pe de-a-ntregul inofensivd.Noua extindere a inclus rdddcina pdftatd, a numerelor negative gi a dus la numerele,,imaginare" sau,,complexe". (...)

79

I

in terminologia curent6, numerele intregi 0,1,2,3, ... sunt cunoscute sub numele de

numere natuiale. Daci includem gi numerele intregi negative, oblinem numerele intregi-

Frac{iile pozitive qi negative se numesc numere rafionale. Numerele reale sunt mai

generale, iar cele complexe au un grad de generalitate qi mai mare. Obfinem astfel cinci

sisteme de numere, fiecare mai cuprinzdtor decdt precedentul: numerele naturale, cele

intregi, numerele rafionale, numerele reale gi numerele complexe. (...)

Sper ca dumneavoastrd sE infelegefi de acum incolo cd nofiunea de ,,numdr" nu are nicirr1 sens imuabil dat de Dumnezeu. Sfera de cuprindere a acestui cuvdnt a fost extinsb nu

numai o datd, iar acest proces poate, in principiu sd se repete in orice moment.

Ian Stewart, Nwmerele naturii - Ireala realitste a imaginaliei matematice, pp. 4I - 45

80

il

I

{

t{

lu

q*'-rPROIECTUL MS 2

""1'rtr"1 , n inceput de studiu statistico' ;u:".t. = .-{-a

Jrnu";" :lina: Matematic6,i*rrf -: .{riana-Stanca Vdc5refu, Colegiul Na}ional Emil Racovi1d, Cluj-Napoca

rrilj{,'r'-, ltierl - ,riile ne inconjoard in secolul XXI; de aceea este necesar ca fiecare cet[fean sd fie

-.i gestioneze informafii. Fiecare elev iqi adreseazd, cu diferite ocazii intrebdri deje ciutdm informaliile de care avem nevoie? Cum putem utiliza informaliileCum ne asigurdrn cA sursa informaliei este de incredere?

Irntu:{ l\ ele lec{iei: La sfdrgitul lecfiei, elevii vor fi capabili:identifice date qi informafii in contexte diferitedescrie rin studiu statisticinilieze urr studiu statistic simpluevaluezo modalitdfi prin care studiul statistic contribuie la congtientizarea unor'rrleme sociele

, colaboreze pentru arealiza o sarcind de lucru

ffiwrru1,iiL i re:. '-ie de lucru (Anexa 1) completatd

, nitor"izarea activitSlilor in perechi, a disculiilor (se vor observa ideile exprimateelevi gi nwndrul ideilor exprimate),rliorizarea activitdlii pe grupe (modalitatea in care elevii igi asumd rolul,::ribufia larcalizarea sarcinii de lucru).luarea studiului statistic pe care elevii il vor realizain cadrul extinderii

llffifl&rmu"r'r'ete materiale qi de timp: 100 de minute, , : ii mari de h6rtie gi instrumente de scris

' ::.-.copii ale Figei de lucru 1 (un exemplar pentru fiecare elev), I :::copii ale Anexei 2 (un exemplar pentru fiecare elev) - Sondajul de opinie

'" :eran{d. Discriminare Si Autoritarism tn opinia publicd - Romdnia 2003

{Nr ::tivitate pe grupe, activitate ?n perechi, gdndifi - lucrafi in perechi -:. -,:-. brainstorrning, convorbirea

rrrea lectiei

frt

::eluatS din Ghidul elevului - Matematicd - Modulul III, Programul A doua gansd

8l

F

Elevii citesc qi apoi in perechi, iar mai apoi in gilpe, inteipreteazd qi comenteazd'

citatul: ,,Toate fiinlele umane sunt egale in dreptriri gi diferite in esenf6. Aceasta

egalitate universall gi diferenliere esenfial[ trebuie respectatS." (Art. 1 din DeclaraliaDrepturilor gi Responsabilitdfilor Fiinfelor Umane propusd de tineri, Strasbourg,

l e8e),Eievii se vor g6ndi la o situalie in care ei sau o persoani pe care o cunosc a fostcliscriminatd. Apoi se intorc spre un coleg / o colegd gi ii povestesc cazul. Profesorul

cere cdtorva perechi sd redea cazuri de discriminarc la care s-au gAndit qi ftnalizeazd.

activitatea cu o disculie despre ce ?nseamnd discriminarea, evidenfiind cidiscriminarea este orice deosebire, excludere, restriclie sau preferin|d pebazd de ras6,

nalionalitate, etnie, lirnb6, religie, categorie sociald, opinie, orientare sexual6, sex,

v6rst5, dizabitritate, HIV/SIDA, boal6 cronicd necontagioasd, statul de refugiat Iazilartt, Ea se poate manifesta in diferite domenii, de exemplu la angajare, ln accesul

la servicii pubiice juridice, administrative, de sdn6tate, educafionale, in alegerea

domioiiiului etc.

Eiclvrll r,ispund spontan la intrebarea: Cum putem surprinde atitudinile gi opiniilecol,":gilar cu privire la persoane diferite de ei? Profesorul noteazdtoate r[spunsurile pe

Ia l-)la.

Realizarea sensului

Frofesorul le prezintii elevilor urmdtoarea situafie: DoriSi sd realizali un studiustitiistic pentyu a surprinde atitudinile qi opiniile elevilor din clasd cu privire la,,ceilalSi" (per,soane diferite de voi). Un astfel de studitt necesitd o activitate de

pregdtire fn,,,ederea ob1inerii St apoi a prelucrdrii dstelor.

Etrevii vor eni.tmera etapele de reahzare a unui studiu statistic. in perechi, vorrisprurde la intrebarea ,,De ce vrem sd f,acem studiul statistic?", apoi vor defini studiul

statistic (populafie statisticS; eqantion reprezentativ, dacb e cazul; caracteristici

statistice) qi vor rdspunde la intrebarea: ,,Cum colectim datele qi cum le grupdm?"

Fiecare pereche prezintd lista cu etapele identificate. Profesorul le discutb cu elevii qi

evrden[iazd cd ordinea fireascd a etapelor de descriere a unui studiu statistic este: 1.

identificarea obiectivelor,2. definirea studiului statistic, 3. elaborarea instrumentelor

de analizd,4. culegerea qi organizarea datelor, dar cd mai sunt qi alte etape pe care

elevii le vor inv5fa in leoliile urmdtoare.

Eievii vor lucra pe grupe patru (dacd grupele sunt mai mici, se suprapun unele roluri;dacd sunt mai mari, se pot introduce noi roluri, cum ar fi incurajatorul, sau un rolpoate fi preluat de doi elevi). Vor descrie studiul statistic lansat in activitatea

anterioard, eompletdnd Figa de lucru (Anexa 1), Rolurile elevilor: moderatorul

discu{iei, responsabilul cu timpul, responsabilul cu aplicarea chestionarelor,

responsabilul cu gruparea datelor.

Profesorul gestioneazd activitatea astfel incdt intreb6rile chestionarului sd fie aceleaqi

pentru intreaga clasd (fie le pistreaz6 doar pe cele 7 din Anexa 2, fie se asigurd cb tolielevii adaugd aceleagi intrebdri). Pentru cenftalizarea datelor, se impart chestionarele

completate de elevi grupelor de elevi gi la final, se realizeazd un singur centralizatorprin adunarea rezultatelor de la toate grupele.

82

Reflectier Profesorul conduce o discufie cu intreaga clasi referitor la

1. datele obtinute in studiul statistic realizat de clasd

2. etapele ce au fost parcurse pentru realizatea studiului statistic3. importanla studiilor statistice pentru a surprinde opinii qi atitudini.

. Elevii vor alege un studiu statistic referitor la o problemd care ii intereseazd gi, pe

modelul activitSlii anterioare, vor descrie studiul statistic.

.{nexa I

de ucru1. Identifi carea obiectivelor

t'

lare este scopr.rl studiului? Surprinderea atitudinilor qi opiniilor elevilordin c1as5 cu orivire la ..ceilalti"

2. Definirea studiului statistic?:pulagia statisticd: santion reprezentativ

-- aracteristici stati stice

Srobitiyi o altd posibild caracteristicd, :,ir i sticd a studie,lui.

Elevii clasei noastreNu e cazulExemple de caracteristici statistice:Atitudinea fala de minoritdli etnice /religioase / sexuale, cdt de confortabil vdsimtifi cdnd interacfionafi cu diversecategorii de persoane

3" Elaborarea instrumentelor de analizd

-: tip de instrurnent va fi aplicat? -: i.estionar, interviu, ...

J..rmulati intrebdrile c6t mai clar cu:;tin{d ryi scriefi categoriile de rdspunsuri:",.sibile.

Formulati ahe I-2 fntrebdri.

Chestionar

,+Exernplu: In cercul t[u de prieteni existdr

persoane de altd etnie?(da I nu / nu gtiu / nu rdspund)

in Anexa 2 sunt sapte intrebdri.

w*#*s--entralizali numeric in tabele r[spunsurile:imite la fiecare intrebare.

C e n tr alizali r dspuns ur il e pentru Jiecar e",:tebare.

lanizarea datelorC"*pl"t-!t .h*tt"na*t.

'?Pentru intrebarea,,In cercui t6u de prieteniexistd persoane de alti etnie?", rdspunsurileprimite pot fi centrahzate astfel:

Da Nu Nu stiuNurdspund

83

lF

,dnexa 2Chestionar - Un inceput de studiu statistic

intrebdrile din acest chestionar au la bazd cdteva din intrebdrile chestionarului utilizatde Institutul pentru Politici Publice in sondajul de opinie Intoleranld, Discriminare EiAutoritarism fn opinia publicd - Romdnia 2003.

I " in cercul tdu de prieteni, rude existd persoane de altd,etnie dec6t a ta?i-lDa tr Nu iJ Nu qtiu D Nu rdspund

2" in cercul t6u de prieteni, rude existd persoane de altd religie decdt a ta?i Da rl |.lu [Nu gtiu tiNu rispund

3 " in oercul tdu de prieteni, rude exist6 homosexuali/ lesbiene?n Da iJ Nu f Nu gtiu n Nu r[spund

4. Care este cea mai apropiatE relalie pe care ai avea-o cu un martor al lui lehova?ll Ap aceepta sd trdiascd in RclmAnia.

L'l ,46 aecepta sd trdiascd in localitatea mea.! Ag accepta sd lucreze cu mine la acelaqi loc de muncd.t--] Ag accepta sd facd parte din grupul meu de prieteni.[J Aq accepta sd fie membru al familiei mele.

5. Care este cea mai apropiatd relafie pe care ai avea-o cu cineva care este rom?I Ag aecepta sd triiascd in Rom6nia.iJ Ag accepia sd trdiasc5 in localitatea mea.

n Ap a.ccepta sd lucreze cu mine la acelagi loc de munc5.I Ag accepta s5 facd parte din grupul meu de prieteni.l-1Ag accepta sd fie membru al familiei mele.

6" Care este cea mai apropiatd relalie pe care ai avea-o cu cineva care este maghiar?! Aq accepta sd trdiascd in RomAnia.I Ag accepta sd trdiascd in localitatea rnea.

I Aq accepta sd lucreze cu mine la acelagi loc de muncd.I Ag accepta sd facd parte din grupul meu de prieteni.I Aq acoepta sd fie membru al familiei mele.

7 " In ce mdsurd eqti de acord cu afirmafia: ,,Cdnd existd pu{ine locuri de muncdbdrbatii au dreptul la sluibd mai mult dec6t femeile?"

! total de acordtotal dezacord.

! mai de srabd de acord n

8. (intrebare ad6ugatd de elevi)9. (intrebare addugatd de elevi)

r{!

I mai degrabd dezacord

84

Titlul: PdrghiileClasa: a VII-aDisciplina: Fizicd{utor: Iudita-Mirela Bdlc, $coala,,Iuliu Halieganu,, Cluj-Napoca

\Iotivalie

-ec1ia este valoroasd pentru c6"le aratdelevilor felul in care oamenii se pot folosi de:ecanisrne sirnple pentru a-i ajuta la miqcarea unor corpuri. De asemenla, leclia ii ajut5:e eievi sd identifice cauzele gi efectele unor interacpiuni, sd observe unele fenomene;rmplexe legate de miqcare, de efectele unor fo4e, de utilizarea unor mecanisme simple.

Obieetivele leefiei: La sf6rqitul lecfiei, elevii vor fi capabili:e sE identifice pdrghiile intdlnite in diverse dispozitive din activitatea cotidiana:c sd clasifise pdrghiile in cele trei tipuri;r sd scrie gi sd enunle legea pArghiilor;o sir aplice legea pArghiilor in cazuri particulare;

Evaluare:o orali, prin conversafie;c observarea ?n timpul activit6tilor;o cornpletarea unui text iacunar la sfhrqitul lec{iei;

R.esurser rnateriale: stative cu cleme, rigld gradat6, cdrlige pentru discuri crestate, discuri

erestate, dinamometre; fiqe de lucru

' procedurale: gdndifi - lucrali in perechi - comunic a\i; mozaiq experimentul,conversafia, explicafia;

r de timp: 50 de minute.

Desfhqurarea trecfiei

Elocare

-. inceputul lecfiei, profesorul le cere elevilor sd lucreze in perechi, s6 se g6ndeascd la:--ite mecanisme simple gi sd le descrie. Dupd aceasta, c.te Cetowa voluntiri s6 spunl la-: S-ou gdndit.

tralizarea sensului:r Elevii sunt grupa1i c8te patru la o masd.

cadrul fiecdrei grupe cooperative elevii vorcifr6 de la I la 4.

Ei formeazd grupele cooperative. inlua c6te un bilefel avAnd pe el scris o

r Se anunfd obiectivele: Identificarea gi clasificarea pdrghiilor din viala cotidiana;enuntarea legii parghiilor qi aplicarea ei in cazuri particulare

85

Toli elevii care au aceeaqi cifrd 1,2 sau 3, vor studia acelaqi tip de pdrghie (I, II.III) iar cei care au cifra 4 vor studia legea pdrghiilor.Elevii care au luat bilefelele cu cifra I vor alcdtui prima grup6 de experfi. Ei vordeveni experfi pentru p6rghiile de tipul I. Au la dispozilie materialele indicate laresursele materiale gi fiecare elev cdte o fiqE de lucru (Fiqa I ),Elevii gare au luat bilelelele cu oifua 2 vor alcdtui a doua grupd de experfi. Ei vordeveni experii pentru pdrghiile de tipul IL Au la dispozilie materialele indicate laresurse gi liecare elev cdte o fiqd de lucru (Figa 2).Elevii eare au luat bile{elele cu cifra 3 vor alcdtui atreia grupA de experfi" Ei vordeveni experli pentru p6rghiile de tipul III" Au la dispozilie materialele indicate laresrrse qi fiecare elev c6te o figd de lucru (Figa 3).Elevii care au luat bileleiele cu eifra 4 vor alcdtui a patra grupA de experli. Ei vorstriciia legea p6rghiilor. Au la dispozilie materiaiele indicate la resurse qi fiecareeiev c6te o fiqd de lucru. Pe baza fiqei trebuie sd defineascd p0rghiile, sd apliceeondilia d.e echilibru de rctalie ryi si deducd legea pArghiilor. Cu ajutorulmaterialelor pe care le au la dispozilie verific[ experirnental legea stabilitd incazul rinei pArghii de tipul I. Li se spune ?n textul figei cd aceastl lege a fostdescoperitd de Arhimede.Dupd ee elevii aflafi in grupele exper{i iqi insugesc cunoqtin(ele necesare fiecdreigrupe, se vor intoarce in grupele cooperative.Fiecare elev dirr fiecare grupE cooperativd va preda colegilor cunoqtinfele in care ad*venit exueft:

Reflec{ier Se irxeazd cunogtinlele referitoare la p6rghii pe baza unor proiecfii, iar apoi elevii

vor completa Lrn text lacunar.

86

l[rtlul: Atmosfera[lasa: aIX-aDhciplina: Fizicd\u tor: Luminila Chicinag, Liceul Teoretic,,Gheorghe $incai', Cluj-Napoca

Worivafie

-":tia este valoroas[ deoarece oferd elevilor posibilitatea de a descoperi, caracteriza qi

='.:.:ca fenomene trzice in irnediata vecinltate a Pdm6ntului. Cu ajutorul experimentelor-',:;:iive gi cantitative elevii pot redescoperi gi caractefizamdrimile fizice spcifice: =siune, presiune atmosfericd etc), de a verifica legile aerostaticii, utilizdnd atdt* ,.:rialul didactic din trusele existente in dotarea laboratoarelor de fizicd, c0t qiI .::jale atlizanale, refolosibile. De asemenea, lecfia permite elevilor sd. analizeze pi sd: :.'..'.-ze efectele activitdfii umane asupra calit5lii atmosferei, respectiv modul in care-.:,::erisiticile fizice ale atmosferei influenf eazd,particularitdfile diferitelor specii;;:iale qi animale. AtAt pentru fenomenele fizice studiate c6t gi pentru dependenlele

: -;selcr n"ldrimi fizice elevii au posibilitatea de a-gi forma sau dezvolta deprinderile de- : - I .', Bre de probleme (calitative qi cantitative).

ilbiective: La sffirqitul lecfiei elevii va fi capabili:. sd caraeterizeze atmosfera (compozilie, rol, funcfii, efecte);. sf precizeze qi sd descrie fenomene care au loc in atmosferd:. sa demonstreze existenla presiunii atrnosferice;r si etlutnere factorii care influenleazd presirurea atmosfericd qi modul in care aceasta

er olueazd;r s5 argumenteze influenla presiunii atmosferice asupra viefii.

r aluare:. lrald" prin conversafie; observarea in timpul activitdlilor;. ita de observare a grupului, piesd in portofoliul individual;

fusurse

" materiale: DVD - <Flan€te environement>, videoproiector, calculator personal, fiqdje observare, pahar cu apd, foaie de h6rtie, plac6.metalicl, ziat

r procedurale: termeni cheie dali in avans, cubul, conversafia, turul galeriei, termeni;heie revizuili.

r de timp: 50 de minute.

Itusfi$urarea lec{iei

S'n ucare

" Termeni cheie da{i in avans Individual elevilor li se solicitd sd scrie un scurt text:are sd conlind urmdtoarele cuvinte: nori, munfi, dezvoltare, protecfie, zbor.

. Profesorul solicitd 4-5 elevi, care doresc, sd citeascd textul pe care l-au scris.

)

87

F

Realizarea sensului. Frofesorul distribuie eleviior grupafi in 6 grupe fiqele de observare. Tot profesorul

este cei care stabileqte rolurile in cadrul grupului: coordonator, secrotar, responsabil

cu timpul, investigator, responsabil cu materialele, precum 9i sarcina de lucru: intimpul viziondrii unei secvenfe dintr-un documentar qtiinfific, elevii vor trebui sd

identifice: fenomene ftzice, mdrimi frziee, interactiuni, apante qi instrumente care

apar in prezentare.c Vizionarea secvenlei de film documentar. Dupd incheierea vizion[rii, elevii numesc

fenomene fizice. mdrimi frzice, interac{iuni, aparate qi instrumente pe care le-au

observat,e Fiecare grup primegte o nou6 sarcind: pomind de la informaliile oblinute din

cbse.rvarea filmului pe cars le-au trecut pe fi9a de observare sd:

Descrie - pe baza informaliilor completate in Figa de observare elevii descriu fiecare

dintre tbnomenele frziee gi interac{iunile recunoscute. O apreciere suplimentard pentru

precizarea corectl a relaliei cauzd,- efect.

Caraeterizeaz6 - pe baza informafiilor completate in Figa de observare elevii

carucienzeazd qi. calegarizezazd mdrimile fizice - scalare qi vectoriale; ei vor pteciza

elenren'cele definitorii ale unei mirimi fiztce: simbol, formuld de calcul, unitate de

nrdsuri, aparat/instrument de mdsurd.

G6segete apiica$ii - pe baza informafiilor completate in Figa de observare 9i a resurselor

de docurneqtare.(reviste, fragmente de articole gtiinfifice, manual) elevii enumeri qi

prezirrtd aplicalii practice (tehnice gi funcfinale) ale fenomeneleor frzice qi interacfiunilor

identifisate 6n fiqa de observare.

Experimemteazfi * rcalizeazd in grup experimentul cu foaia de hirtie qi paharul de apl,

respeciv cu ziarui qi placa metalicd. Modeleazd grafic experimentul qi desciu observafiile.

AnalizeazA - pe baza informaliilor completate in Fiqa de observare qi a resurselor de

documentare (reviste, fragmente de articole gtiinfifice, manual) elevii explicd fenomenele

fiziee 6i interacliunile identificate'Argument eanil - pe baza informaiiilor completate in Fiqa de observare elevii gisesc

*gi,*"n,* pro ;;i contra referitor la influenla presiunii gi a presiunii atmosferice asupra

di|eritelor ipecii animale qi vegetale, respectiv referitor la factori care inflenfeazd

calitatea atmosferei.o Produsele realizate de fiecare grup (scheme rcalizate pe foi As) sunt expuse pe perelii

clasei. Elevii rcalizeazd Turul galeriei not6nd pe o foaie de post-it c6te o ?ntrebare

pentru fiecare gruP. (10 minute).

Reflec!ieElevii scriu liber timp de 5 minute un scurt text care sd confind aceleagi cuvinte date la

inceputul lecliei: nori, mun{i, dezvoltare, protec}ie, zbor.

88

*i

-: ::la este valoroasA deoarece oferi elevilor posibilitatea de a investiga, observa, descrie':'aiiza cdmpul magnetic produs experimental in laborator. Cdmpuimagnetic, ca gi':-lul gravitalional gi cel electric, este un concept dificil qi compiex gi clre cleeazd: :leme de ?nfelegere pentru elevi. Posibilitate a de a evidenfia eiperimental c6mpul;:eiic ai conductorilor de diferite forme gi tipuri oferd elev-ilor posibilitatea de a-qi' i,li.:t deprinderile practice de manipulare a materialului didactic, precum qi':ii:iatea de a investiga qi testa dilbrite idei gi ipoteze personale legate de producerea

:.ipriethfile magnetice. De asem€nea, aceastd lecfie elevilor permiie elevilor sd'=-':assi apiicatii practice ale interacliunilor magnetice in viafa cotidian6 pornind de la

ll" irl ul: Interacfiuni magnetice- irsa: aX-a*t,:iciplina: Fizic6.q.r"iror: Luminila chicinag, Liceul Teoretic,,Gheorghe $incai', cluj-Napoca

\{,_,rivatie

inducliei magnetice in cazuri

iriai uzuale - utilizate in aparatele electrocasnice - gi pani la cele mai sofisticate -'.zaie in comunicalii, televiziune gi tehnologiile de uliimd ora.

-tbiective: La sffirqitul lecliei elevii va fi capabili:

' Sa caracterizeze cdmpul magnetic produs de diferifi conductori (conductor liniar,spira circulard. solenoid) ;r si compare e6mpurile magnetice ale diferililor conductori cu c6mpul magnetic almagne{ilor naturali;

r sd determine sensul liniilor de c6mp in diferite situalii;r sd aplice regula btirghiului drept gi relatiile de calcul ale

pafilcutare;r sd recunoascd aplicalii practice ale interacliunilor magnetice in viata cotidiand.

Eyaluare:o or&15., prin conversafie;r observarea in timpul activitllilor;r fi$a de activitate experimentaid din portofoliul elevului;

R esurseI materiale: alimentator didactis, conductori de legdtura, dispozitive pentru studiul

cAmpului magnetic din trusa pentnr liceu * conductor ii.riu., spird circulard,solenoid, ansamblu de conductori liniari paraleli, piliturd de fret, ac magnetic,magnefi naturali de diferite forme

o procedunale; gdndili - lucrali in perechi * comunicafi, experiment pe grupe, $tiu- Vreau sd gtiu - Am invd{at, conversafia, eseul de 5 minute.c de timp: 50 de rninute.

89

Desfdgurarea lec{iei

Evocare

" Gindi{i - lucra{i in perechi - comunicafi. Elevilor grupali in perechi li sesolicit[ sd se g6ndeascd gi sd listeze informafii, situalii in care au intdlnitinteracliuni magnetice intre corpuri.

r Profesorul colecteazd informafiile tuturor perechilor. Aceste informatii sunttrecute in prirna coloand a tabelului $tiu - Vreau si gtiu - Am invi{at. Pe durataraportdrii se respecti urmdtoarea regul6: fiecare pereche prezintd toateinforma{iile gdsite care nu au fost spuse de antevorbitori; nu se repetd oinformalie.

. in aceleagi perechi elevii formuleazd intrebdri referitor la interacfiunile magnetice.r Profesorul eolecteazd informatiile tuturor perechilor. Aceste informalii sunt

trecute ?n a doua coloani a tabelului $tiu - Vreau si qtiu * Am invifat. Serespect6 aceeagi reguld in solectarea intrebdrilor.

Realiznrea sensuluio Se frsnneazd grupe de cdte 5 - 6 elevi. in grupurile formate elevii primesc

unndtoarele responsabilitatri: coordonator, secretar? responsabil cu materialele,respousatril cu timpul, investigator. Elevii efectueazd experimentele referitor lainteracliunile magnetice. Au la dispozilie materialele indicate la resurse gi fiecareelev cdte o figi de activitate experimentald care va deveni o piesd a portofoliuluiindividual.

r Frofescrul solecteazd informafiile grupurilor experimentale. Aceste informafiisunt trecute in a treia coloand a tabelului $tiu - Vreau si gtiu - Am invi{at. Serespectd aceeaosi regul5. n colectarea intrebdrilor (5 minute).

Reflec{ieI Elevii scriu liber timp de 5 minute un scurt text referitor la interacfiunile

magnetice.

90

''"1

4

l!

*,i*Y*

]lr,$iln#

l' ,rut

Ti'tlul: Sistemul solar - Migcarea coqpurilor ceregti-,asa: a IX-a / aXI-a (uman)-l;iciplina: Asrronomie i $tiin{e{'uror: Luminila chicinag, Liceur Teoretic ,,Gheorghe $incai" cluj-Napoca

\[ itivafie

, .=".i i,.j""I*l:::.:j:::'::*.: lleyit9r nosibilitatea de a descrie, invesriga qi- :::elitra ccrpurile cereqti care fotmeazd sistemul nostru solar. De asemenea, aceastau i" ?il"","T1;,"JJ'fr il"

".i,':rJ i qi qrfifinjoli\ a^+^^-:a:t ^,- -l-,ffi 3:113;rl*::::Tf::ir.:,?i:1'rer3e""ii"q"-i"Fe;;#ff;:ffi ffi il;:jil:;j:,:?::i:::."-i:'::__ry:,1re1ilor posibilitatea J"

" Jir*""fia si inrerege-rrvrvIr@:-'-"ialiratea interacfiunii gravitalionale, precum qi modul in care utili-, is ar e $ t ; i ;;'; ;;; fiffi;^ *ff ;::fi ix'J#:H: fr ,",il: JiH Tiln,H:ffi ::i'.'zboruri cosmice.

,,#11:T:::*:.,-,f i?.f :1t:o'-miteereviioi:;il;;,;ni#ffi ;j#;#ili.iil-:',iiT".i*,::iprdirriteror specii are rumii uii qi sa.x;i;.';;;#i.iriill-,*:,: -ri ia condiliile gravitalionale ierestre.

-rr,rective: La sfdrgitul lec{iei elevii va fi capabili:r >i caractefizeze miqcarea diferitelor corpuri cereqti;r si compare migcarea diferitelor corpuri cereqti: planete, satelifi naturali / atifrciali,Jomete, asteroizi;

' si aplice legile lui Kepler qi legea atracfiei universale in diferite situafii;' -'i argumenteze efecte ale interacliunii gravitalionare asupra vietii.

fr aluare:

' arard", prin conversafie; observarea in timpur activitSlilor;' fi$a de observare a grupului piesd in portofoliul individuar:

i.e:urser materiale: DVD * <Plandte environement>>, videoproiector, calculator personal,www. esa,int/org, fiqd de observarer procedurare: G6ndili - rucrali in perechi - comunicafi; unur std, trei circur6;conversafia, turul galeriei,. de tirnp: 50 de minute.

lurrfEgurarea lec{iei

I', ,:care

r Gfindifi * luc_rafi in perechi * comunica{i. Elevilorqi sd scrie o listd re6ritor la ceea ce gtiu sau credcorpurilor ceregti din sistemul nostru planetar.

li se solicitd s6 se g6ndeascdcd gtiu referitor la migcarea

9l

c Profesorul colecteaz6 informa{iile elevilor pe tabld sau pe o foaie Ao Pe flipchart.

R.ealizarea sensuluio Prof,escrul distribuie elevilor grupali c6te 4 fiqele de observare" Tot profesorul este

cel care stabileqte rolurile in cadrul grupului: coordonator, secretar, responsabil cu

timpul, investigator, precum gi sarcina de lucru: se va proiecta o secvenld dintr-undocumentar gtiinfific din care elevii vor trebui sd identifice: tipuri de corpuri

cereqti, mdrimi frztce, interacfiuni gi migcdri, aparate qi instrumente care apar inderulare.

o Frezentarea secvenlei de film documentar, utmatd de rdspunsurile elevilor lasarcina datd mai sus.

e F'ieeare grup primeqte o noud sarcini (Unul stfl trei circul6): folosind informafiileob{inute din observarea filmului pe care le-au trecut pe fiqa de observare

sd i'ealizeze o sehemb prin care sd redea caracteristicile migcdrii: planetelor,

c.cinetelor, satelililor, asteroizilor.

Re{trec{iao Frodusele realizate de fiecare grup (scheme realizate pe foi Ao) sunt expuse pe

perelii clasei" Elevii realizeazd Turul galeriei notdnd pe o foaie de post-it cdte o

infretrare pentru {recarc grup. Fiecare grup va rdspunde, printr-un reprezentantintrebhrilor primate pe post-it (15 minute).

,dNEXA

Exexnplu de fiq[ de observare

Mdrimi frzice Interactiuni qi

ml$caflAparateinstrumente

7-

l

'I-is

1-

a

lL"

L

*"rtrruli : Elementul galvanic

- )u*a: a IX-a (profilul real, filiera teoreticd, specializarea informaticS)Jr'-"';rplina: chimie4.u'i : r: constan{a voinea, Grupul $colar "Nicolae Bdlcescu" oltenila

nrdl" . ilva tie

: - : 3ste vaioroasS pentru cd permite rezolvarea unei probleme practice (funcfionarea-- " :::arate eiestrice atunci c6nd nu este posibild conectarea la releaua de curent:. r.J rr cferd ocaziade a aiege pila optimd intr-o situafie dat6; anumite materiale aflate

- - . 'rzitie pot fi grupate diferit pentru a obline piie diferite; realizeazdconexiuni: ,': :ciplinare (fizic5, biologie); propune alternative la sursele clasice de energie.

"::ective: ta sfbrqitul lecliei elevii va fi capabili:r si construiasc6 elernentul galvanic Cu I Zn folosind reactivi, ustensile, aparatur6

gi respectdnd normele de proteclie in laborator;r s6 rnodeleze procesele fizico-chimice care stau la baza funcfiondrii pilei;r sh explice roh.il fiecdrei componente a pilei.

- -lterii de evaluare:

' Identl{icarea qi argumentarea rdspunsurilor corecte la problemele propuse,folosind un limbaj qriingific

. Calitateaintrebdrilorforrnulateo Corectitudinea gtiinlificb a ideilor dezvoltate

R esurse

' materiale: ustensile gi aparaturl de laborator, reactivi, figd de lucru, markere, colidc flipchart.

r procedurale: brainstorming, modelarea,descop erire a dirij atd, algoritmizar e a.

r de timp: 50 de minute.

experimentul, problematizarea,

Desf[qurarea Iecfiei

Evocare-::::itr-o activitate de brainstorming, elevii sunt solicitali sd enumere c6t mai multe situalii-: care anumite aparcte / dispozitive care func{ioneazd consumdnd energie electricd nu:-r: funcfiona din cauza imposibilitafii de a fi conectate la refeaua de cuient electric.

Realizarea sensuluio Se anunld obiectivele lecliei qi se trece la desfXgurarea activit6tilor:

93

Elevii sunt solicitalr ca,lucrdnd in grup, sdrcalizeze activitalilepregdtitoare din fiqa de lucru 1 (care permite descoperirea reacfiei ce std

labaza funcliondrii pilei Cu / Zn).Realizarea - tot prin activitate in grup - a figei de lucru 2 conduce la

descoperirea principiului de fi.mcfionare a pilei qi la explicarea roluluifiecdrui component.Intervenfia profesorului: explicd necssitatea convenliei de semn pentru

electrozi qi introduce notalia simbolicd a pilei.

Reflec!iao Elevii vor rdspunde la urmStoarele intrebdrile:

Ce s-ar intdmpla dacd s-ar inlocui:o puntea de sare cu un fir metalic ?

o semicelula Cu / CuSOa cu Ag i AgNO: ?

o semicelula Zn I ZnQ\Qr)z cu Ag I AgNO3 ?

o semicelula Zn / Zn$\A-r) z cu Al I Alz (SOa)r ?

Extindereo Gdndifi-vd qi rdspundefi la intrebarea:

Ce se intdmpla daca tabla de fier se asambleazd cu cuie de cupru? Dar dac6 tabla de

cupru se asambleazd cu cuie de fier?

94

tilrrt

'!lU

.;:'.

r .il llllr

i"'':

.{\EXE

Fi5a de lucru 1

Sarcina: Citegte atent indicafiile, efectueazdexperimentele pi indeplineqte sarcinile-:irdtoare, impreund cu colegii de grupd. Discutali intre voi pentru ale realizacat mai- ---c.

' , :. -4!9

: r-z:lius: -r;ute de Zn: .--u{e de Cu

-rrte 1M de

- -"-'?i2

Introduce{i in primul pahar solufiade azotat de Zn gi pldcu{a de Zn,inal doilea pahar solu{ia de sulfat deCu qi plbcufa de Cu, iar ?n al treileasolu{ia de CuSOa qi pldcu{a de Zn.Observd atent fenomenul qi noteaz|observatii le qi ecua{ia.

9)

Fiqa de lucru 2

Sarcina: Citegte atent indicaliile, efectueazd experimentele qi indeplineqte sarcinileurmitoare, ?mpreilnd cu colegii de grupd. Discutali intre voi pentru ale realjzacat maibine"

ATENTIE!. Chiar dacd tensiunea in circuit este mic6.

c6.t este inchis!o Nu uita s6laqi ordine pe masa de iucru gi

din laborator !

nu atinge p6rlile sale metalice in timpul

sd te speli pe m6ini inainte de a pleca

Reactivi gi

ustensile- gaivano-metru- conrluctorimetaiici- clerne- tutr de s'ricl5fTL/

- i{aCl- hArtie defiltru- balan{6-'materiaielede tra figa 1.

Observa{ii / ecua{ii / concluzii

La inchiderea circuitului, aculgalvanometrului............indic6nd prezenta

datoratMasa plIcutei de 2n*............, deciZn suferd. un proces de.......,............ ;masa pldcufei de Cu................, deciCu se

Ecuafia global5:

e- cedafi ?n procesul de................,.,trec de pe pldcula de.......... princircuitul exterior, pe pl6cu{a de,..,.,.unde sunt prelua{i in procesuloe.........",,.,..,......Concentrafia ionilor de.........,,scade.concentrafia ionilor de........... cregteRolul pun{ii de sare este dea

Mod de lucru

C6ntdregte pldcu{ele de Zn gi Cu qi'i"tateazd maseie in caiet.I-eagd galvanometrul de cele dou6pii.cufe, cu ajutorul firelor metalice gi alciemelor.Umple tubul de sticld in form6 de U cusolu{ie saturati de NaCl (aceasta senumegtepernte de sare) gi astupd cudopuri din hdrtie de fiitru.Introdu fiecare braf intr,unul din cele 2pahare cu solufie.Inchide circuitul gi lasl-l sd funclionezeI 0-15 rninute.Ce trebuie s5 faci dacd aculgalvanometmlui deviazd fir sensnegativ? Ce explicafie are acest fapt?

Inf,rrmafie: acest montaj se numegteceluld (element, pild) galvanica.

CAntdregte iar pldcu{ele gi compardmasele cu cele iniliale.Noteazb observafiiie gi ecuafiilereaciiilor care au loc. Ce rol are fiecarecomponent al circuitului?

'll' r

rliltllll

ill

PROIECTUL MS 8

* rlul: Alcooli-'u.:a: a X-a (profilul real, filiera teoreticd, specializarea gtiinfele naturii)]ns,;iplina: Chimie" .,i;:,r: Consianfa Voinea, Grupul $colar "Nicolae Bdlcescu" Oltenita

,,li : nr"afie: : .,1 este valoroasd pentru cd le aratd elevilor proprietdlilor fizico-chimice ale

* ,.i1or, ceea ce le oferd posibilitatea de a-i utiliza eficient gi rafional pe viitor gi de a, :ccidentele.

I i"ciive: La sf6rgitul lecliei elevii va fi capabili:. sd. denurneascd alcoolii, aplicdnd algoritmii specifici;

' sd descrie proprietdlile fizice ale alcoolilol', pe baza observaliei directe gi a:xperiengei personale;

, sd formuleze cdt mai muite ipoteze cu privire ia posibilitdfile de reacfie aleaicoolilor, cunoscdnd posibilitdfile de scindare a leg5.turilor dintre atomiicomponenfi;

I sa demonstreze experimenial unele proprietdli ale alcoolilor, manipuldnd reactivisi ustensile gi respectdnd normele de proteclie a muncii in laborator;

. sd forrnuleze observaiii qi generalizari referitoare la proprietdlile tuturoraicci:l l i on" fblosind corect terminologia chirnicd;

. sd analizeze critic efectele alcoolului asupra organismului.

[ ,' J,uare:. realizarea de c6tre elevi a unui organizalor grafic descriptiv al alcoolilor.

ful.trse. materiale; ustensile de laborator. reactivi. truse de modele structurale" fise de

iucru.. proeedurale: conversafia, inodelarea, experimentul, descoperirea dirijat6,

problemati zarea, al goritmizarea.. de timp: 100 de minute.

ilu,rr[surarea lec{iei

ili rrir14;gJg

. Se cere elevilor ca, printr-o activitate pe grupe, sd se gdndeascd, sd noteze gi apoisa prezinte colegilor de clasd cdteva proverbe, zicdtori gi expresii despre influenla

efectele consumului de alcool etilic. Profesorul conduce o discu{ie cu intreagaclasd despre efectul consumului de alcool.

&:t:

ii:iJ

97

Realizarea sensuluir Se anunld obiectivele lec{iei gi se trece la desftqurarea activitd}ilor:

o Carccterizarea generald a alcoolilor (formula generald, defini1ie,

clasificare, nomenclatura) se face prin completarea - pe grupe - a fiqei de

Iucru 1;

Pentru stabilirea structurii se folosesc trusele cu b'ile 9i tije; fiecare grup6

rcalizeazd"rnodelul unui alcool: metanol (grupa I ), etannl (grupa II ),propancl (grupa III ), n-butanol (grupa IV ) qi sec-butanol (grupa V ), pe

care il vor prezenta colegilor (unul std, trei circuld).Stabilirea proprietdfitor frzice, organoleptice 9i fiziologice se face prin

observarea clirectd a alcoolilor afla{i pe mesele de lucru, aplicAnd figa de

lucru 2 qi fdcend apel la experienla personalS a elevilor; rezultatele se

cemtraltzeazd intr-un poster, la cate contribuie fiecare grupd.

Froprietdlile chimice se realizeaza prin activitali experimentale

diferen{iate (figa de lucru nr 3), fiecdrui grup revenindu-i sarcina de a

reabzaqi prezenta una din proprietdlile alcoolilor.

Re{lecfiac propunerea, pe baza proprietdfilor fizicc-chimice gi fiziologice studiate, a unui

num[r c6t mai rnare de uttlizdrt aie alcoolilor (finalizare printr-un afig 9i turulgaleriei).

Dupa reflecfie, eievii, individual, pe o coald de hdrtie A.3 realizeazdun organizator grafic

al alcooliicr.

Extinderea Se recomandd alcdtuirea, pentru portofoliul clasei, a unui proiect cu tema

,,Fremiul Nobel, istoric ai controverse", urmdnd ca organizatea grupelor,

cAutarea informaliilor qi a resurselor, definitivarea qi susfinerea sd se facd pdnd la

ftnalizn ea studi ului unitd{i i de invalare (c ornbinaf ii hidroxilice).

i

I

I

.${EXE

Figa de lucru 1

Sarcina: cornpleta{i rubricile libere cufarmulele / denumirile corecte sau cu semnul xln rubrica pentru categorie).

HO--CHz-CH'-4H

t O1,[S recom(rndd roe UjOUGfie numit numai *etai: ,iu fr confundat cu alcoolul etilic.

CH2--OH

Clasificare dupd

natura atomului de C

99

Figa de lucru 2Ciiegte atent indicafiile qi efectueazilexperimentul urmdtor, impreund cu colegii de grupE-

impi4ind echitabil'sarcinile. Completeazd rubricile qi compard rezultatele tale cu cele

corecte prezentate la tabl6.

ATENTIE!Etanoiul este inflamabil, nu inhala vapori, pot provoca ameleli qi dureri de cap!

Reactivi gi

ustensileMod de lucru Observa{ii / concluzii

- cilindn-rgradat- terinometrll- etanol- glicerini

intr-un cilindru gradat de 100 mL ,

introdu 52,3 mL etanol; mhsoarltemperatura. Adaugd 47,7 mL aPb

<iistilatd; citeqte volumul 9i, din nou,

temperatura. Noteazi observafiile.

Repetd experimentul utilizdndglicerina in locul etanolului.

Volumul amestecului omogen este

mL 5i nu 100 mL, cum ar fi fost

de aqteptat.Dizolvarea are loc cu .,.........'.'....'....devolum, pentru c[ intre moleculeleetanolului gi ale apei se stabilesc interacliimoleculare de tip

-{LCOOLUL ETILIC: proprieti{i chimice

Figa de lucru 3 - Grupa I

Citeqte atent indicafiile, efectueaed experimentele gi indeplinegte sarcinile urmdtoare,impreund cu colegii de grupd. Discutali intre voi pentru ile realizacat mai bine.Adreseazl orice intrebdri sau neldmuriri profesorului, pentru cd egti responsabil decredarea I ptezentatea aoestei proprietdfi celorlalli coligi, care ifi pot cere la r6ndul lorclarific5.ri.

-{TENTIE! Sodiul trebuie manipulat cu mare precaufie, evitdndu-se atingerea cu mdna:entru cd poate provocq arsuri grave. Executd experimentul numai tn prienya'aborantului! Etanolul este infiamabil, nu inhalaiapori, pot pt ovaca imeyeti Si dureri de:ap! Nu uita sd lasi ordine pe mGSs de luuu Si sd ti speli pe-mdini tnainte de a pleca din"tborator !

Reacfivi Eiustensile

Mod de lucru Obser-vafii I concluzii

-:prubetb- :.rb efilat- oensetd- rirlie de:,:iU

- :u1it-iop- eianol- \a metalic"=nol'-ieind

lntr-o eprubetl previzuti cu un dop prinTaretrece un tub efilat introdu I- Z mL etanol (95%\qi 1- 2 picdturi de fenolftaleind. Scoate, cuajutorui pensetei, o bucati rnicd de sodiu dinf'lacon qi indepdrteaz5. urmele de petrol pringtergere cu hdrtie de filtru uscat6. Arunci Na ineprubetl gi astup-o. Dup6 un timp, apropie unchibrit aprins de gura eprubetei. Noteaz[r:bservafiile 5i ecua{iile reacliilor care au avut loc.precizAnd gi ce tip de legdtura chimicd s-a scindatin alcool.

In urma reac{iei se degajl uncare............. cu

flacdra ...,... . decialcooliiau caracter

Fenolftaleina inilial incoloridevine .

indicdnd un mediu cu caracterputernic

:cualii:

t01

r

ALCOOLUL ETILIC: Proprietnfi chimice

Fiqa de lucru 3 - GruPa II

Citeqte atent indicafiile, efectueazdexperimentele qi ?ndeplineqte sarcinile urmdtoare,

impieun6 cu colegii de grup6. Discutali intre voi pentru ale rcaliza c6t mai bine.

Adreseaz6 orice tntrebari uuu nelEmuriri profesorului, pentru oi eqti responsabil de

preilarea I prezentarea acestei proprietS{i celorlal}i colegi, care i1i pot cere 1a rAndul lor

clarificEri.

ATANTIE I Sodiul trebuie manipulat cu mare precaulie, evitdndu-se atingerea cu mdna

pentru c(t paate provoca arsuri grave, Executd experimentul numai tn prezenla

laboranttilui! Etanolul este inflamabil, nu inhala vapori, pot provoca amefeli qi dureri de

eap! Nu uita sd lagi ordine pe masa de lucru Si sd te speli pe mdini inainte de a pleca din

lab0r0tor !

Observatii

- eprubete- spirrierd- KzCi:Oz- etanc.l- H:SO+

Ecuaiia:

Culoarea ...............;...... a ionului

Cr2Ol- dispare gi solulia se

coloreazl in,.... "....., ........., datoritdionului Cr3*. Mirosul specific aletanolului dispare qi se simte un

miros de ..... , specificaldehidei

Mod de lucru

ntr'-o eprubetS, prepard 2 mL amestec

oxidant, sub jet de apd rece. Adaugd 1 mLetanol qi incdlzeqte uqor la spirtierl.Obselvi rnodificarea de culoare gi de

miros. Scrie ecua{ia, preciz6nd qi ce tip de

legdturd chimicd s-a scindat in alcool. Ce

irtilizdri ar putea aveareacfia?

-\LCOOLUL ETILIC: Propriet6li chimice

Fiqa de lucru 3 - GruPa III

citeqte atent indicafiile, efectueaza experimentele qi indeplineqte sarcinile urmEtoare'

impreunacucotegiiae,g*pu'Discutali.intrevoipentrua|erca|izacatmaibine'.\dreseaz6 orice intrfiaii sau nelamuriri profesorului,.pentru cd egti responsabil de

predarea I prezentar*a u""rt.i propriet[ficelorlalli coligi, care i1i pot cere la rdndul lor

clarificdri.

-{TENTIE I Sodiul trebuie manipulat cu lnsre plecaulie', evitdndu-se atingerea cu mdna

,entru cd poate pro*r,* arsuri g'o"' Executd expetimentul numai tn prezenla

luborantului! Etanolul e,ste inflamabil, nu inhala vapori, pot provoca ameleli Ei dureri de

ctp! Nu uita sd lasi ordine pi *oro dr llu,rry gi sd ti speli pe mdini tnainte de a pleca din

.aborator!

Reactivi gi

ustensile

Mod d" tt"* 0bserva{ii

euloarea ..' a ionului

MnO u dispare gi solufia devine

Se dePune un ..."""""""de culoare Mirosul sPecific

al etanolului dispare 9i se simte un

miros de .'.'. , sPecific

acidului

- eprubete- spirtierb- pipete- KMnOa- etanol- FizSO+

Intr-o ePrubet[ introdu z mL sol

KMnOi qi, cu mare griji, 1 mL H2SOa '

Adaugd 1 mL etanol, PicdturS cu

picdtur6 gi incElzeqte ugor' Observb

modificirile de asPect, culoare $l

miros" Noteazi ecua{ia reactiei,precizdnd gi ce tiPuri de legiturilhi*i"" s-au scindat in 31900L--*--..-.

Fcualia:

t03

Fr

ALCOOLUL ETILIC: Propriet5{i chimice

Fiqa de lucru 3 - Grupa IV

Citeqte atent indicafiile, efectueazd experimentele qi indeplinegte sarcinile urmdtoare,impreund cu colegii de grup6. Discutafi intre voi pentru ale realiza cAt mai bine.Adreseazd orice ?ntrebdri sau nelSmuriri profesorului, pentru cd eqti responsabil depredarea I prezentarea acestei proprietdli celorlalli colegi, care i1i pot cere la r6ndul lorclarific5ri"

,ATnNTIEl Sodiul trebuie manipulat cu mare precaulie, evitdndu-se atingerea cu mdnapenfru. cd 1:oate provoca arsuri grave. Executd experimentul numai tn prezenlalaborsntulwi! Etanolul este inflamabil, nu inhala vapori, pot provoca ameleli Si dureri de

cap! N,s uitc sd laqi ordine pe masa de lucru gi sd te speli pe mdini tnainte de a pleca dinlaboral,;rl

Obserwatii / Concluzii

- capsuie deporlelan

- pipete- bagirete de

stiei6- spatLile- H3803- etanol

Fune un vdrf de spatuld de acid boric intr-ocapsuli de porfelan. Adaugd 1 mL etanol,picdtilr[ cu picdturS gi amestecl uqor, DupI,,dispari1ia" cristaielor, aprinde conlinutulcapsulei. Observd culoarea flicbrii. Noteaziecuatia reac{iei, precizdnd qi ce tip de legiturdchiniicl s-a scindat in alcool.

Esterulculoare

format arde cu flacdri de

Reac{ia serveqte in chrmraanaliticd la

Ecua{ia:

VIod de lucru

ALCOOLUL ETILIC: ProprietEfi chimice

Figa de lucru 3 - Grupa V

Citeqte atent indicaliile, efectueazd experimentele gi indeplinepte sarcinile urm6roare,impreund cu colegii de grupd. Discutafi intre voi pentru ale realizacdt mai bine.-\dreseazi orice intrebdri sau neldmuriri profesorului, pentru ci egti responsabil derieda-rea I prezentarea acestei propriet5li celorlalli colegi, care ili pot cere la r6ndul lor:larificdri.

-{TENTIE'!' Sodiul trebuie manipulat cu mare precaulie, evitdndu-se atingerea cu mdna:entru cd poate provoca arsuri grave. Executd experimentul numai tn preLenSa"'aborantului! Etanolul este inflantabil, nu inhala vapori, pot proyoca imeleli Si dureri de:tpl Nu uitq sd laqi ordine pe m{)sa de lucru gi sd te speli pe mdini tnainti de a pleca din.rboralorl

I --ua[ia:

Reactivi gi

u stensileMod de lucru Observa{ii

:prubetespirtierd

_-FiscooH:ianOlJ:SOa

lntr-o eprubeti introdu 2 mL acidacetic,2mL etanol qi, cu mare grij6, 1

mL H2SOa, agitdnd mereu eprubeta.Incdlzegte ugor Ia flacdra spirtierei.Observd modifi carea mirosului.Noteazd ecua{ia reac{iei, precizAnd gi cetip de legdturl chirnicd s-a scindat ?n

alcool.

Amestecul de mirosuri specificeetanolului gi acidului acetic dispare gise simte un miros de ..........,.,.caracteristic esterului

/nrpr arnma+in \

105

-

\,, f ,"

,r [ :

2l

:'.;

Titlul: Clasa Mamrnalia (mamifere)Clasa: a X-aDisciptrina: biologieAutor: Simona Catarig, Colegiul National George Coqbuc, Ndsiud

lVXotivafieLeelia este valoroasd pentru cd elevii vor avea ocaziasd congtientizeze qi siigisistem,atizeze informa{iile pe care le delin despre mamifere . Lecliainvitd la cunoagtereaaeestui grup de anirnale, dar qi la continuarea investiga{iilor pentru a infelege mai binepozitiamamiferelor in lumea vie.

Obiective: La sfdrgitul lecliei elevii va fi capabili:e sd descrie caracteristicile generale ale mamiferelor folosind terminologia

gtiinfifich.c sd ciasifice mamiferele

' sa argurnenteze impdrfirea pe cele 3 subclase cu ordinele corespunzatoaremamiferelor

Evaluare:r Corectitudinea gtiinlificd a rdspunsurilor la intrebdri din ghidul de studiuo Calitatea hdrfii conceptuale

Resunsec rnateriale: Textul ,,Clasa Mammalia"; Atlas zoologicr procedurale: Ghid de studiu, brainstorming, ciorchiner de tixnp: 50 de minute.

Desf6gurarea lecfiei

Evocarer Profesorul le cere elovilor sd spund la ce se gAndesc c6nd spun / aud ,,mamifere".r Profesorul noteazb toate rdspunsurile elevilor pe tabld

Realizarea sensuluiProfesorul le oferd elevilor un ghid de studiu. Acesta ii ajutd pe elevi in investigafiile lor(cdnd citesc independent textul). Fiqa orienteazl, atenlia elevilor in timpul lecturii asupraideilor principa.le din text, De asemenfra, ea va fi folositd. ca punct de pornire pentnidiscufii sau pentru o temd scrisd qi nu ca scop in sine.

Ghid de studiu pentru textul ,,Clasa Mammalia"

106

1. Care sunt caracteristicile principale, deJinitorii ale rnamiferelor?2. infunclie de ce se clasificd mamiferele tn cele trei subclase?3. De ce credeli cd subclasa Theria are un areal restrdns la Australia, Noua Zeelandd si

partea centrald a Alnericii de Sud?

Ileflee{iaDupd ce elevii au explorat textul, profesorul va inilia o discu{ie pe marginea intrebdrilordin ghidul de studiu. La incheiere, elevii vor construi o hartd conceptuala despremamifere.

ANEXA

Clasa Mammalia

Clasa Ivlarnmalia este compusd dintr-un grup extrem de divers de vertebrate, numdrdnd;irca 4.500 de specii foarte avansate din punct de vedere evolutiv fal6 de restul speciilorie gnului ailimal. In aceastd clasd este inclus ordinul Primates cdruiaii apar{ine qi specia-man5.

Uediul cle viald: majoritatea speciilor sunt terestre, 1000 de specii sunt zburdtoare, iar 80, -int acvatice.

Uodul de viaf5: liber, sunt distribuite in toate zonele geografice.

faracteristici generale" Mamiferele sunt tetrapode homeoterme cu o ratd,mare ai::taboiismului, ea pi pfsdrile. Ceea ce ii deosebegte pe reprezentanlii clasei Mammaliarc alte vertebrate este- pdrul care acoperd tegumentul gi- glandele mamare care asigurd hrana descendenfilor' gura cu dentifie dublS: prima de lapte, care este apoi inlocuitd cu cea definitivd. Dinlii

iiferd intre ei ca structurb gi rol (dentifie heterodontb).- membrele prezintd adaptdri la mod gi mediu de viafd, variind in structurd, formd gi

.uprafald de sprijin.- ;alea digestivd se intersecteazd cu cea aeriand qi, ca urmare, nu sunt funcfionale

l'-r laringe cu corzi vocale pentru emiterea sunetelor:istemul circulator este inchis, inima tetracameralS, circulafia este dubl6 qi inchisd::eierul este bine dezvoltat.

caracteristici structurale diseriminatorii pentru mamifere sunt:j:nnarea regiunii cervicale a coloanei vertebrale din 7 vertebre (excepfie echidna arel:mai 6 vertebre cervicale, precum gi lenequl, care are 9-10 vertebre cervicale).nrndr redus de oase in scheletul capului fafd de reptile; in urechea medie sunt

tvt

diferenfiate trei oscioare (ciocanul, nicovala si scdrila), iar urechea prezintd pavilion;

cavitatea toracicd este separatd prin diafragmd de cavitatea abdominald,

emisferele cerebrale suni cel mai dezvoltate, mai ales in zona rostrald pi frontald'

craniul se articuleazd cu coloana vertebrala prin doi condili occipitali.

sexele sunt seParate,

fecgndafia internd, embrionul se dezvolta, in general, in uter 9i este hranit prin

intermediul placentei.

Clasificare

Clasa Mammalia cuprinde 3 subclasa majore diferenliate prin modul in care se

desfbgoarfi dezvoltarea embrionar5: Prototheria, Theria qi Eutheria.

Subelasa Prototheria cuprinde numai trei specii actuale; sunt mamifere (monotremele)

care depun oua. Aceste oua sunt clocite in cuib qi dupd ecloziune puii sunt hfdnili cu lapte

secretai de glandele mamare ale mamei. Reprezentanfii acestei grupe sunt ornitorincul 9i

specii oare trdiesc in Australia 9i Tasmania'

Subclasa Theria cuprinde mamiferele marsupiale. Acestea au un areal restrdns la

Austraiia, Noua Zeeiandh,qi partea centrald a Americii de Sud' Marsupialele nasc

ernbrioni incornplet dezvoitali care se ataqeazl,de mameloanele glandelor mamare qi iqi

continild creqterea adipostili intr-un pliu tegumentar numit marsupiu. Reprezentanti

pentru grupele marsupialelor sunt eangurii'

Sulrelasa Eutheria: cuprinde 95o/c, dintre speciile de mamifere actuale (placentarele),

motiv pentru care sunt iele mai suttoscute. tn cadrul acestui grup, intre mamd 9i pui se

stabilegte o rela{ie de lungd duratd pentru c6la naqtere puii sunt lipsi{i de apbrare qi total

depenienli Ae parinli. Acest grup are reprezentanli care s-au adaptat secundar la toate

mediile de viald"

10!

III.3. PROIECTE DIDACTICE PENTRUARIA CURRICULARA OM $I SOCIETATE (OS)

109

F

,ft,,

l ,;ui

iillrr

li;lut ti

PROIECTUL OS 1

Titlul: Mass-mediaClnsa: a VII-aDisciplina: Culturd civicd

MotivafiaElevii invafd si evalueze, sd compare fapte, s[ le analizeze, sA anticipeze posibilelerezultate, pe baza cirora mass media ar putea lupta impotriva corupfiei; combatereacorupii€i este nota dominantS a lecfiei.

Obiectivele lectiei: La finalul activitdtii, elevii vor fi capabili:o ,$5 defineascS rnass-medias SA euplice fi.incliile mass medieis SA distingd ?ntie enunturi de fapt gi enunluri de valoare

EvaEusnee partieiparea la disculii qi calitatea interventiilors A;-l.ie.oiLtl redaetat

Resurse materinleo lr{ateriatre de televiziune, publicafii, articole din presa locald sau judefeando i{;C minute

MetoCe: sonversatia, explica{ia, munca individuald cu documente gi articole din pres6,gdndifi * lucragi ?n perechi - cornunicali

Desfdqurarea lectiei

Evocareo Se anun{d tema lec}iei, ,,mass media", se noteazd titlul pe tablS qi ce cere elevilor sd

spun[ la ce se g6,ndesc cdnd aud termenul.

Realizarea sensuluio Elevii lucreazd individual cu materialul din manual, de unde extrag informalii despre

ce este mass media, tipurile de mass media qi funcliile ei.o Cdnd au terrninat de citit, profesorul iniliazd o disculie despre tipurile de media: pres=

scris6, radioul gi televiziunea qi rolul publicului in mass media: activ (particip6, scrie .

discutd) qi pasiv (citeqte, ascult6, urmdreqte)" Apoi elevii completeazd individualchestionarui (a se vedea Anexa mai jos)"

o Elevii, in grupuri de c6te 4, discutd mini-chestionarul gi rdspunsurile oferite. Dupa c:au terminat, elevii sunt invita{i sd aleagi cdte o intrebare fiecare gi sd rdspundd in fa:.clasei intregi" Se scot apoi in eviden!6 cele mai importante aspecte ale atitudinii

elevilor fala de mass media. Se noteazi pe tabld cele mai importante aspecte refinutedespre mass media: nevoia de obiectivitite, impactul asupra consumatorilor de media,forma creativd de prezentare etc.

r Se oferd elevilor o selecfie de ziare locale i judelene recente. Elevii citesc titlurilearticolelor. se iniliazd o discuiie pe marginea inirebdrilor de mai jos:

o Ce fel de presd existd in localitatea/judelul nostru?o Care este evenimentul principal al sdptfimdnii?o Cum se prezintd informafia?

' Elevii sunt invitali_sd-identifice tipuri de articole din ziarele pe care le au la dispozifie.Se realizearFt ry tabel al temeior predominante, grupate pe urmitoarele categorii:o Politicile consiliului local;

o Sport;o Froblemeletinerilor;o trnfi'acfionalitatea;o Cultura gi educafia;o Scandaluri:o Alte informafii.

' Se discut6 temele cele mai de interes pentru elevi qi se concluzi oneazd,preocupdrilepajore ale grupei de v6rst6 reprezentate de elevi.r in pereclri, elevii aieg un articol de lungime medie gi il citesc atent. il anajizeazl, dinpunctul de vedere al obiectivitilii, rdspunzAnd la urmdtoarele intrebiri:o Ce urmdre.,qte autorul preponderent: sd informeze sau sd exprime o opinie?o Care sunt indiciile dupi care ne ddm seama c[ autorul ne informeaza sau ne

impdrtdpe gte opinia proprie?. Se prezintd trei-patru rdspunsuri.

tuflecfie

" Elevii scriu un articol despre un eveniment curent din qcoald / o temdde interes.'{rticoiui poate f,r valorificat gi la limba gi literatura romand I matemb,saupoate fi:ublicat ?n revista qcolii I gazetade perete a clasei etc.

,frfl-urindereitffi'are elev va gdsi un articol relevant din presa locali / judefeand despre un evenimentrlnjrre;t pentru a pregdti un dosar de presS comun al clasei. Pentru aceastd sarcind au Iaunsr':zi1ie o sdpt[mdnd.

111

ANEXA

Chestionar despre mass media

Rdspunde in scris la tntrebdrile de mai ios:

o CAt timp dedici mass mediei?c Ce fel de informalii predomin6 in mass media?a C6,t timp petreci urmdrind presa, radioul, televiziunea?

o Ce fel de ziare citeqti?o Care sta{ii de radio le urm[reqti?e Ca:'e sanaie de televiziune le urmdreqti?e Care tip de mass media i1i oferd cele mai multe informafii?a {)e.re emisiuni radio qi TV le gSsepti cele mai interesante?

o Ce fel de infonnalii obfii din ele?* r\i incredere in informaliile pe care le primeqti?o Care este atituctrinea ta fa{d de scenele de violenld?e Care emisiuni radio / TV nu le urmdregti?e Sunt taaJe infotmaliile obiective?s Numegte oea rnai obiectivb emisiune.e Nume$te emisiunea pe care nu doreqti sd o urmdreqti.r Care este rolul mass mediei in prezentarca cazurilor de coruplie?o Este posiblla corupfia (abuzul) in mass media?

o Societatea are nevoie de publicitate?n Cine ests ziaristnl tdu preferat? Dar jurnaligtii radio gi de televiziune preferafi?

im

a

I

a

EiO$:2

Titlul: Sunt cetdlean!Clasa: a Viil-aDisciplina: Culturd civici

\f otivafia:. -,cesui de munch in sine educd elevii pe mdsurd ce cauti materiale qi igi implici:-:tenii gi rudele in crearea jocului. Dac6, datoritd unor cauze tehnice, elevii nu reu$esc" , :reeze jocul, ei pot sd benefici eze de experienlele acumulate gi de ideile adunate.

-rrieetivele tecfiei: La finalul activitSlii, elevii vor fi capabili:

'a elaboreze instruc{iuni pentru a indruma pe cineva

si numeascd valori civicesi identifice informatii relevante ?ntr-un text

u sluare:articiparea la activitatea grupului

. ..cilrile realizate de grupuri

,[inagementul resurselor qi al timpului.

=icole din presa localE / judefeand, relatdri ale unor experienle de via{6 personale gi /-:u ale rudeicr / cunogtinfelor

n :.np de lucru - 150 minute

lffi*rode: brainstorming, muncd individuald, gindifi - lucrafi in perechi * comunicali,luii' :rsalia

Irnsfisurarea lec{iei

Il,'t xn;xaa

o ::rntr-un brainstorming, se rcalizeazd, o listd a valorilor care sunt importante pentru

-:. cetdlean intr-un stat democratic. Se diseutd valorile enumerate.r i:--rtr-o activitate de tipul gdndili - lucra{i in perechi - comunicafi, elevii discutb

::i:re jocuri de societate pe care le-au jucat c6nd erau mai mici sau pe care le joacd

:r; -:Tl.

area sensului>: ;iscutd obiectivele lecfiei. Lecfia iqi propune ca elevii sd creeze unjoc care sd

,::l:cte situalii reale de via!6, at6t bune, cdt qi rele, atdt dezirabile, c6t gi indezirabile.

- ,:; s-a ingustat tema jocului, de exemplu, s-a ales ,,Corup{ie" sau ,,Incdlcarea*--:-or", elevilor li se dau surse bibliografice pentru a-qi ad6nci cunogtinlele in,::eniul respectiv. Se discutd qi se acceptd de comun acord condi{iile de lucru gi

*-::enul de predare.

111I t_l

Elevii se impart ?n 4 grupuri. intr-o discu{ie de grup ei se gdndesc, discutd qi cad de

acord urupru tipului de jlc pe care ll vor crea, asupra informafiilor de care mai au

nevoie gi igi intocm.r. plu*l de acliune. Elevii adund materiale pentru jocul pe care

il creeazd.

La leclia a doua, elevii prezintdexperienfele cf,utdrii materialelor pentru joc. Apoi

lucreazdin grupuri pentru a t ealiza proiectul.

La a treia leclie, fiecare grup de elevi prezinta jocul: explicd regulile 9i le spun

celorlalli despre experienlell legate de crearea jocului, Grupurile fac schimb de

jocuri, incearcd sA le joace, clarificd neinlelegeri cu grupul cale a creat jocul'

Ref!ee{ier Leclia se termin[ cu o discu]ie despre noile experien{e 9i despre valorile etice 9i

civice. Lista valorilor (pe coala de flipchart din prima leclie) se cornpleteazd cu alte

valori nou descoperite.

Extindereo Jocurile se pot folosi la lecfiile de educafie civicd la clase mai mici (de exemplu, clasa

a itrI-a sau a IV-a). Cele foarte reugite pot fi oferite spre vdnzare unor companii care

labrie5 jocuri.

tl

4

{t

t4ir

rtltilhifit

"'iiir,rttntln

Titlul: Respectarea regulilor joculuiClasa: a VIII-aDisciplina: Culturi civicd

MotivagiaCoruplia este analoagd cu violarea regulilor transparente qi cinstite ale jocului: ea ignordrcrmele sau procedurile stabilite sau creeazdnorme pi proceduri greqiti. pebazasxemplificdrii unui joc necinstit, este mai ugor sd ardtim esenla corupliei gi sd ilustrd.mJurn se incalcd drepturile omului.lenurnirea tnai corectd a temei ar fi ,,Un joc necinstit" deoarece in primul joc profesorul

"'a crea o situatie necinstitd pentru joc, iar in al doilea regulile vor fi schimbate-chiar de

;atre.jucdtori. r\ceste jocuri sunt experimente, imitalii ale unor situafii de viaf6 reald, de,ceea elevii nu trebuie sd cunoascd toate aceste lucruri dinainte."i..rcul se poate aplica drept un mijloc de stimulare a discufiilor la clas6 sau ca punct de:ornire pentru discutarea unor experienfe personale. Probabil cd ambele jocurl unul dupd:elalalt iau mult timp. vd recomanddm sd alegeli unul din cele dou6.

Obiectivele lec{iei: La finalul activitdfii, elevii vor fi capabili:. Sd numeascd valori civice. Sd analizeze o situafie de joc necinstit. S5 explice analogia dintre jocul parcurs qi viala reald

Er aluarcr parlicipareala discufii gi calitatea intervenfiilor. Eseul de cinci minute

R,esurse materialePentru primul joc. Doud pachete de cdrfi identice;

' Bomboane ambalate in hdrtie, numirul lor s5 fie cam de cinci ori num5rul juc[torilor;" Un bol pentru bomboane;. Bucdli de hdrtie cu copii ale regulilor jocului de cd(i

!:ntru al doilea jac' \{ai multe exemplare din jocul ,,Road" (numdrul depinde de numdrul de jucdtori),' acela$i numdr de zaruri gi cdte un pion diferit (de exernplu, surpriza din oud Kinder)

:entru fiecare jucdtor;

' Buc5li de hdrtie confindnd copii ale regulilor jocului gi instructiuni pentru observatori

rop: 50 minute

I l5

Metode: gdndili - lucrafi in perechi - comunicafi, jocul didactic, conversalia, eseul de

cinci minute

Desf6gurarea lecliei

Et,ocareo Antrenali elevii intr-o activitate de tipul gandili - lucrafi in perechi - comunica;i'

Ceregi-le s6-qi aminteascd de situalii in .*r cineva a violat ,,regulile jocului" qi astfei

pe cdi necinstite a oblinut un avantaj. Dup[ ce povestesc situalia unui coleg / unei

coiege, 3-4 elevi sunt invitafi s6 povesteasca intregii clase.

Realizarea sensului.Iocul i

^r Este nevoie de un pachet de cdrli. inainte de lecfie, scoateli toate cdrlile de picd,

ldsflnd doair dou6 in pachet. Fdrd ca elevii sd observe, inlocuili cdrfile de picd cu alte

carli. Cere{i elevilor sd se ageze in cerc ?n jurul unei mese mari' Da{i-i fiecdruia c6te

cinei bomboane gi spune{i-le sd nu le mln6nce inainte de a se incheia jocul deoarece :

nevoie de ele pentru a juca jocul. Aqezafi mai multe exemplare din regulile jocului pe

n1asii qi ciriii rigulile cu voce tare. C6deli de acord cdnd veli termina jocul: cAnd a

trecut un interval ,Je tirrp, cfind un anumit numdr de jucdtori au ieqit din joc, sau cAnc

mormanui de bomboane din mijlocul mesei incepe sd creascS.

. A$ezati paehetul de carli amestecate pe mas[, cu fafa in jos (cele doud cA4i de picd ":trebui *a fi. aproape de partea de sus a pachetului). Agezafi-vd printre jucitori 9i

incepeli jocul.c La s.ffirqitul jocului spuneli cd ve{i anunla jucdtorul cAqtigdtor care va primi toate

bomboaneie oare se afl6 in mijlocul mesei. Dupd o scurt[ pauzd' spuneli cine e

c6gtigdtorul qi luali toate bomboanele. Nu vE lSsali tentafi sd impirli{i bomboanele c-

juc6lorii.e Discutali.iocul: curn a fost condus qi ce sentimente au avut jucdtorii.

o Jocul a avut reguli clare. Au fost cinstite regulile?

o Am putea spune ci jocul a fost cinstit? Explicafi'o cum v-afi simlit jucand? cum v-a!i simlit dup6 ce s-a incheiat jocul?

o Vb arninteqte acest joc de vreo situafie din viala de zi cu zi? Dacd da, de ce

anume?o Joctti v-a incdlcat drepturile? Dacd da, care drepturi?

Jocul al 2-leao irnparlili clasa in mai multe grupuri cu numdr egal de jucdtori qi numili cel pulin un

obiervator pe grup. Aqeza{i un exemplar al jocului , Lrn zar gi pioni (dacd copiilor nu -

s-a cerut sd aducd de acasd) pe masa fiecdrui grup'

o lmpd(ifi instrucliunile cu regulile jocului:jumdtate vor primi versiunea A, jumdtate

versiunea B. Observatorii vor primi instrucliulile lor proprii,

. Explicati regulile qi anunla{i inceperea jocului'o Felicitali grupul care termin6 primii gi spuneli cd sunteli curios si vedeli cdt timp le

va lua celorlalte grupuri p6n5 termind. Agteptafi p6nd termind.

tl

liii

'lill

llll

I

illll

CAnd qi ultimul grup termind jocul, cereti observatorilor sd comenteze referitor larespectarea regulilor. in cazul versiunii A, regulile se incalcd mai mult decAt in cazulB, deoarece in prima versiune interdiclia este explicitf,.Iniliafi o discufie despre joc.

o 9are grup ar trebui sd fie cAgtigltor? De ce?

o In viala de zi cu zi, grupurile de oameni iqi urmdresc scopurile, intrdnd incornpetilie unii cu al1ii. Care competilii sunt cinstite qi care nu sunt?

Reflecfiec Cereli elevilor sd scrie un eseu de cinci minute reflectfind asupra felului in care s-au

simlit ?n timpul jocului, afldnd cd au cdqtigat / pierdut, afiq0nd cum au cdqtigat ceicare au jucat necinstit etc.

.{NEXE

Regulile jocului de cdrfi

Fiecare juc6tor, pe rdnd, ia o carte, Ceea ce e de frcut depinde de cartea tras6, dupd cum;rrrrcazd.:Inin# rogie - trebuie sd dai o bornboand persoanei din dreapta ta;Trep& - trebuie sd dai o bomboand persoanei din stAnga ta;Car* - trebuie sii pui o bomboand in bolul din mijlocul mesei;Picd poli trua doud bomboane din bolul de pe mas6; dacd e gol, ia de la oricare jucdtor.

ler chrora li se terrnin[ bornboanele ies din joc., -icdtorului care iese din joc i se permite sd stea la masd qi sd aqtepte p6nd cAnd cineva ii. a da o bomboand dupd regulile de mai sus. f)acd primegte o bomboani, jucdtorul poate::rntra in joc.

- a sf6rgitrrl jocului profesorul anunti cel mai bun jucitor. Cel rnai bun jucdtor primeqte:--ate bombcanele din bol.Jd;tigatorul jocului este cel care are cele mai multe bomboane. Toate bomboanele care"=nrdn in mAna jucdtorilor ia sfflrgitul jocului devin proprietatea acestora.

Regulile jocului ,rRoado' (Versiunea A)- r joc de societate obi;nuit. Fiecare jucitor aruncd zarul gi igi mutd pionul at6lia paqi:ate puncte a aruncat cu zarul. Dacd jucdtorul ajunge pe un cAmp unde i se spune s5 se:-:oarcd, trebuie sd urmeze instrucliunile. Jucdtorul termind - ajunge la linia definish -:';d numdrul amncat cu zarul este egal eu numdrul pagilor rdmaqi. Dacd sunt mai multe: -ncte decdt pagi, juchtorul va numira pagii pdnd Iafinish, apoi va pdpi invers, pdn6 iqi:: izeazd punctele in plus.

: de echipd: Cdqtigatoare este echipa care reuge;te prirna sd-qi mute toli pionii pind la' ::sh.

Membrii echipei aruncd zarul pe rdnd, respectdnd aceeaqi ordine. Nu este permisd

schimbarea oidinii dacd pionul unui membru al echipei ar fi mai favofizat de mutarea

respectivd (de exemplu, nu ar trebui sd se 9i intoarcd de la linia definish).

Regulite jocului ,,Road" (Versiunea B)Unloc dJsocietate obiqnuit. Fiecare jucdtor arunch zarul qi igi mutd pionul atAlia paqi

cite punete a aruncat cu zarul. DacE jucdtorul ajunge pe un cemp unde i se spune sd se

intoaicd, trebuie sd urmeze instrucliunile. Jucdtorul termind - ajunge la linia definish -dacf, numdprl aruncat cu zarul este egal cu numdnrl pagilor rdrnaqi. Dacd sunt mai multe

puncte deodt paqi, jucdtorul va numira pagii p6nd lafinish, apoi va p69i invers, pdn6 iqi

epuizeazd punctele in Plus.

Joc cie echip6: Ciqtigdtoare este echipa care reupe$te prima s6-qi mute tofi pionii p0nd la

finish.

Mernbrii echipei arunca zarulpe rdnd, respectand aceeagi ordine.

,,Road": Instrue{iuni pentru observatorUn jce ds societaie obiqnuit. Fiecare jucdtor aruncd zaru\ qi iqi mutd pionul atAlia paqi

cdte p:"inete a aruncat cu zarul. Dacd jucbtorul ajunge pe un cAmp unde i se spune sd se

intcarc[, treL,uie s5 urrneze instruc]iunile" Jucdtorul termind - ajunge la linia definish -dach numdrul arurcat cu zarul este egal cu numdrul paqilor rdmaqi. Dacd sunt mai multe

puncte etrec6t pa.gi, jucdtorul va numdra pagii pAnd la-finish, apoi va pd,gi invers, p8n[ i$i

epuizeazd punctele in plus"

Joc de echip6: CdgtigdLtoare este echipa care reuge$te prima si-qi mute to{i pionii pdnd la

.finish"

Membrii echipei aruncd zarulpe rAnd, respectdnd aceeaqi ordine. Nu este permisd

schirnbarea ordinii dacd pionul unui rnembru al echipei ar fi mai favarizat de mutarea

respectivd (de exemplu? nu ar trebui sd se qi intoarcd de la linia de /inish). Sarcina ta este

si ie asiguri e5 jucdtorii respectd aceastd cerin{d. Pentru a face asta, urmdri}i cu aten{ie

pionii fiecdrgi jucdtor. Notali fiecare ?ncilcare a regulii, pentru ca la sfdrqit s[ cunoaqtelr

num6rui de incalcdri"

Nu ai voie sd te amesteci in joc, sd cornentezi sau sd disciplinezi jucdtorii, sdfoloseSti

gesturi sau ntimicd. Cbservd, dar nu participa!

Notb: Jocurile au fost descrise de Vaiva Vaicekauskiene, in publicalia,,Educafia

impotriva corupfiei", Asociafia Leetura Si Scrierea pentru demoltarea Gdndirii Critice

Romdnia" 2007

Titlut: Legal qi ilegal, cinstit qi necinstit (Rolul statului qi al societafii civile inrealizareaegalitafi sub diferitele ei forme)Clasa: a VItrI-aDisciplina : Cultur6 civicd

llotivafiaDupd explica{ia teoreticd a corupfiei, in practic6 elevilor le vine greu sd distingi intre;azuri de corupfie qi cazuri sare nu sunt de coruplie. Analiza situatiilor specifice ii ajutdae elevi sd infeleagd mai bine corup{ia. Situafiile sunt luate din viafa de zi cu zi, ceea ceii:oate ?nv6fa pe elevi s5 evalueze critic o situalie gi sd caute modalitdli (chiar utopice) de a

:rdi in rnod oinstit. In rnintea 1or, elevii creeazd modelul unei societdfi in care toatd lumeaiespectd aceleaqi legi qi astfel pot inlelege esenfa democrafiei.

Obiectivele lec{iei: La finalul activitdlii, elevii vor fi capabili:r sd manifeste interes pentru problemele publice gi disponibilitate pentru participarea la

viala sociai6r sd exerseze practici democratice in rezolvarea unor probleme

Evaluarer participareala discu{ii gi calitatea intervenfiilorr prezentdrile realizate de grupuri

\Ianagementul r"esurselor pi al timpului. o serie de situafii (a se vedea anexa)I timp de lucru - 50 minute

Uetode: gdndifi - lucrafi in perechi * comunicafi, activitate de invdlare in cooperare,: : rversalia

Desfigurarea lec{iei

f,r-ocare. Profesorul adreseazd,urmdtoarea intrebare: Cunoagtefi pe cineva care a fost implicat

intr-un caz de inc5lcare a legii? Povestili-i cazul unui coleg.

Realizarea sensului. iievii sunt imp6rlili in grupuri de 3-4 persoane. Fiecare grup primeqte descrierea a

,1ou5 situafii (vezi Anexa). Pe tablS se trec urmdtoarele intrebdri:Exist6 victime? Dacd da, cine sunt ele?Exist5 vinovafi? Dacd da, cine sunt aceqtra?

S-a incdlcat legea? Dacd da, cum?

l19

F

r Fiecare grup analizeazd situaliapebazadescrierii primite gi o discutd.o Doud grupuri lucreazd impreund. Grupul prezintd, situalia pe care au arnlizat-o unuialt grup qi aceqtia din urmi fac comentarii.

Reflecfieo Profesorul iniliazi o discufie pe marginea urmdtoarei intrebrri:

fav onze azd infrac{iunea comi s6?Ce condifii

o Elevii scriu un scurt eseu cu titlul: Ce ar trebui sd schimbam in societate pentru areduce numdrul eazurilor de corupfie?

incheiereo Prin analiza situafiei eievii infeleg lumea care ii inconjoard. Disculiile ii vor

determina sd caute adevdrul, sd evalueze actiunile gi sd acfion eze pe baza lor, sd-qidezv*lte capacitatea de a-qi exprima g6ndurile qi de a Ie apdla.

ANEXA

Diverse situa{ii care sunt luate in discu{ie

Ioan i-a spus conductorului din tren c6 a ajuns preatdrziuca sd cumpere bilet.Conductorul i-a oferit lui Ioan posibilitatea sd plateascd doar jumdtate din pre{ul biletuluidacb nu doregte biletul propriu-zis.

Compania ,,Viitor iuminos" ia parte la licitalia pentru construirea unei qcoli. Compania aoferit telefoane mobile membrilor comisiei de evaluare a ofertelor,,pentru a le facilitamunca"" darpd cum se exprimd un reprezentant al companiei.

CAnd Oana nu gi-a trecut examenul la gcoala de goferi, instructorul i-a spus cd inschimbul unei sume mici poate sd-i oblind permisul fdrd ca Oana s6 se mai prezinte laexamen gi a doua oard.

La sfdrqitul anului pcolar, clasa oferr dirigintelui un buchet uriag de flori.

Nicu este oprit de polilia rutierd pentru c[ a incilcat regulile de circula{ie. polilistul iispune cd amenda oficiald e 200lei. Nicu nu are banii la el qi ii cere polilistului sd-i scrieamenda qi o va plSti mai tArziu.- Cali bani ai? il ?ntreabd polilistul?Nicu are 50 lei" Folilistul ii ia qi pleacd,

O persoan6 care lucreazS la un minister este oprit de polifia rutier6 pentru inc6lcarearegulilor de circulafie. Rugat s6-gi prezinte actele, acesta scoate gi legitimafia de lucru.Ofi{erul de polifie se uiti la ele qi ii dd drumul persoanei, spun6ndu-i s6 aib6 mai multagrijd data viitoare.

1:

.-l

S-a numit directorul muzeului regional din oraqul X; acesta este nepotul pregedintelui;onsiliului judefean.

I amilia Ionescu este compusd din tatd, mamd qi fiu. Aceqtia au o infelegere. De exemplu,iicale spald vasele pe r6nd. Fiului nu i se permite sb se uite la televizor seara.

?;::ty:}:,:tf*Y]n-u-i place sd spele v.asele., dar tatdlui ii disptace cel mai mult. odat6,:'ind mama e plecatb de acasd, este r6ndul tatdlui sd spele vasele. Fiul ii spune: Spdl eu. asele dacd md lagi sd md uit la film. Tat6l este de acord.

3ianca s-a inleles cu o companie de construcfii cd dacd.firma ii va finanfa campania dea-egeri pentru consiliul local, cdnd va ocupa pozisiarespectivd va ajuta rornfuniu ra-'ltind contractele cele mai bune din regiune.-

-itlcialii municipali au ieqit la cind qi s-au infeles cu chelnerul c6 acesta le va da o facturd:: douS ori c6t consuma{ia lor.

-nnul de afaceri Horea F. a invitat judecdtorul la cind intr-un restaurant luxos. Ataceristul:s:e aeuzat de evaziune fiscald. Judecdtorul acceptd invitalia qi poart6 ochelari intunecafi: resiaurant pentru a nu fi recunoscut.

'''naZ. a oferit medicului o cutie mare de ciocolatd gi un buchet de trandafiri din grddina:. rentru cd acesta l-a vindecat pe fiul ei de o boald gravd.

--iasa IX-a trebuie sd aleag6 un monitor. Toate fetele vor ca Rodica sd fie aleasd, insd::relii il vor pe Darius. Sunt cu doud mai multe fete dec6t b6iefii, de aceea rezultatul:r:serilor este clar. Bdielii se adunb sb discute gi g6sesc o solugie: ei invitd doud fete sd'';i paile din echipa lor de ciclism. Fetele suntinc6ntate de idee pi peste doud zile,la.-:{eri, Darius este ales monitor.

- n profesor dE foarte multe teme de cas5. Pentru a fi bine pregdtifi, elevii trebuie sd:'l:ascd mult pi au de lucru toate serile gi chiar qi la sftrqit de sdptdm6nd. Mama Anei:erge la qcoalE qi vorbeqte cu profescara. Nimeni nu gtie despre ce anume au vorbit, dar:*pi aceastdvizitd., Ana primeqte cele rnai pufine gi mai simple sarcini de lucru.

t21

Titlul: Oferta de voluntariat a clasei noastreClasa: a VIII-a (este posibil de realizat qi la alte clase, preferabil mai mari)Disciplina: culturd civicdAutor: Maria Kovacs, Asocialia Lectura Si Scrierea pentru Demoltarea Gdndirii CriticeRcmdnia

Motiva.tieDemersul propus este valoros datoritd contribuliei la dezvoltarca capacitdlii de a dialogaqi de a coopera in condiliile acceptdrii pluralismului pi valorizdrii pozitive a diferenfelor(sociale, etnoculturatre, de gen, de v8rst6, religioase etc.). Elevii vor congtientizapotengiaXui uriag pe care ?l au pentru a participa activ la viala sociald gi pentru exersarea

ca.iitafii de bun cetdfean. Ei se vor simli valorogi pentru cI in cursul lecfiei vor realiza unprodus care poate ti exploatat de comunitatea in care trdiesc" In plus, ei vor avea ocazia sd

igi manifeste atitudinea pozitivd fald de sine gi fafd de ceilalfi gi sd iqi asume

responsabilitd{i la nivelul comunitdlii in care trdiesc.

Obiectivele lec{iei: La sfArgitul lec}iei, elevii vor fi capabili:o Sd recuncascE. situa{ii in care este nevoie de acfiune socialde S[ exerseze competenle de muncd in echipd qi de cooperare

e Sd manifeste initiativa in rezolvarea problemelor comunitifii din care face parte

Criterii de evaluarea) Nivelul de implicare in realizarea sarcinii se va evalua prin observare direct6 a

activitdiilor de grupb) NumXrul de idei cu care a contribuit fiecare grup la oferta de voluntariat a claseic) Caiitatea eseurilor redactate la sf6rqitul lecliei (exprimare clar6., utilizare corectd atermenului de voluntari at, exemp lificare relevantd)

Resursele materiale qi de timp:o 50 de minute. (I-{otd: este posibil cafinalizareaproduselor sd serealizeze intr-o lec}ie

urmdtoare, iar evaluarea obiectivului care vizeazd atitudini se va putea rcaliza doar lao distanld de cel pulin 2-3 luni.)

. copii dupd articole selectate din presa locald (dacd este cazul)o 4-5 coii de flipchart qi carioca groasd (marker)

Metode:o Brainstormingindividualr Activitate in grup mic / Creioanele la mijlocr Prezentarc oral6o Reflectie scrisd (eseu)

1:_

Desfhqurarea lec$iei

Evocare

' Elevii vor lucra in perechi. in fiecare pereche, un elev va avea sarcina 1 gi celdlaltsarcina 2.o Sarcina 1, Scrie, timp de 2 minute, cuvinte pe care le asociezi cu cetdtenia activd.o Sarcina 2. Scrie, timp de 2 minute, cuvinte pe care le asociezi cu voluntariatul,

. Dupf, ce termind de scris, elevii citesc impreund cele doui liste gi relin cuvintele careapar pe ambele liste. Dacd nu existd. astftl de cuvinte, dar apar termeni apropiafi /sinonime, le vor refine gi pe acelea. Din discufia purtatd cu elevii dupd finalizarealistei de cuvinte comune, profesorul va re{ine (cel pu{in) ideea cd cetdlenia activdreprezintd o caracteristici a indivizilor care,,doresc, sunt capabili qi dotafi pentru aavea" a intTuen!5 in via{a publicd, ... au un potential critic ai capacitateade a judecainainte de a vorbi ,s_i a acfiona...sunt persoane care iau parte la acfiuni de voluntariatgi servicii pubiice"'.

Realizarea sensuluir Pentru introducerea acestei activitdli, dacd existi presi scrisd in localitatea

dumneavoastrd qi dacd intr-un numdr recent ali citit vreun articol despre probleme aleunor cetbleni cdrora considerali cd le-ar putea fi de ajutor sprijinul oferit de eleviidumneavoastrd, ar fi util sd aducefi copii ale acestor articole: elevii probabil cd vorreacliona rnai prompt la un caz concret. Cere{i elevilor sd citeasc[ articolul gi, ingrupuri de patru, sd se pregdteascd descrie cel pufin o modalitate in care ar putea veniin sprijinul rezolvdrii acelei probleme. Dacd nu existd presd locald, trecefi direct laActivitatea 2.b. urmdtor.

. Elevii - dupd preferinle - se vor impirfi in grupuri de cite patru. Explicafi-le cd voravea de realizat irnpreund oferta de voluntariat a clasei pe care o vor ?nainta-oConsiliului Local. Sarcina fiecdrui grup va fi sd completeze un tabel de felul urmdtor:

Itfertantuleievul/elevii

Ce poate face?

e Subliniafi ci este vorba de voluntariat gi ci este bine sd decid6 realist timpul liber pecare il au la dispozilie. incurajafi-i s6 se g6ndeascd la cAt mai multe lucruri pe care lepot face (incepdnd cu lucruri simple precum citit, scris, limbi strdine, fotografiat,utilizarea calculatorului, curdlirea unor parcuri, reciclarea unor materiale refolosibile,

Dodescu gi allii (2004). Cum se invald cet[]enia activf, in Romdnia? Rezultate de cercetare gi recomanddri:e politici. Editura Universitdfii din Oradea

1atrz)

l-plimbatul cdinelui sau a altor animale de companie ca ajutor pentru persoane invArst6, cumpdr6turi pentru persoane in v6rstd etc.). Arfta{i-le cd a-qi oferisprijinul/serviciile in mod voluntar este asemdndtor cu oferirea unui cadou.

Pentru a evita situalia ?n care un elev dominb discufia in grup sau altul nu contribuiedeloc, cdnd elevii igi impdrtdgesc ideile, fiecare iqi marcheazd contribulia la disculieprin plasarea unui creion sau stilou pe mas6, in mijlocul grupului. Acel elev nu maipoate interveni p5n5 c6nd nu gi-a pus fiecare elev creionul la mijlocul mesei (adicdp6nd ce nu a avut fiecare elev o inten'enfie). Un elev care nu are nimic de spus lamornentul respectiv poate spune ,,p&soo, plasdndu-gi creionul pe masl ftrd sd spundnimic. tn orise moment, cadrul didactic se poate duce la masi, alege un creion laintAmplare qi intreba cu ce a contribuit posesorul creionului la buna desfrqurare a

discutiei"Cdnd elevii au terminat de completat tabeiul, realizafi un tabel asemdndtor pe o coal6de h6*ie de dimensiuni mari (flipchart) qi centralizali oferta elevilor. Discutali cuelevii despre felui in care doresc sd prezinte lista Consiliului Local, cui ar putea-oinainta. cine va coordona activitatea voluntarilor etc. Pentru detalii qi realizat un plande actiune pentru demersui complet de inaintare a ofertei, este nevoie de incd o lec{iesau activitatea poate fi transferati in domeniul extracurricular. Pdstrafi coala/colile de

flipchart cu of,erJa de voluntariat pe peretele s[lii de clasi pentru a le aminti elevilor lace s-au angajat. Indemnali-i sd adauge la listd sau sd taie din ofertA dacd intre timp s-

au rAzgdndit.

Re{lec{ieo Cerefi eievilor sd scrie, timp de 5 minute, despre sentimentele pe care le au fatrd de

activitAtrile vcluntare qi - mai specific * cele legate de oferta de voluntariat pe caretocmai au fficut-o. DacI sunt elevi doritori sd citeascd ce au scris, oferiti-le acazia.Concluzicnati.

t::

,{"ll

,

N

I

t

t

I

I

i , .,,c

1-

.:

fr,rn.tit

{ .':

::

-rt*t'

I mlul : Formarea imperiilor coloniale- lasa: aYI-aDwciplina: istorie\::or: vaientina Jucan, coregiur Nalionar ,,Nicolae Bdlcescu,,, cruj-Napoca

\-[ irir atia,:::::,1.:-rj::jlT:::.: ajuta pe elevi sd.cunoascd eterogenitatea lumii in care rrdilffitstimula interesul pentru cunoigterea mai multor*aa !'LpavDL' perr'u cunoa$tereamai multor culturi qi implicit va subliniaa culturii iberice in lume. Tema lecfiei oferd deschiderea snre .Frnarora^ l

vulru' ru'rruu rrl lume' I ema lecfiei oferd deschiderea spre cercetarea istoriei''

izaliei popoarelor rumii prin st'diu individual.

, ' "rtiiizarea ele surse cartografice,l examinarea consecinfelor directe si

folosind un plan dat

l( , riuare* :=lciparea ia discufii

indirecte ale acfiunii umane

- . r sirea infonaialiilor selectate in cornpozif ii personalern raport cu textul citit

li{|ir,n,r gemenf ul resurselor gi al tirnpului" --''e'ul' un text despre sblatoriile lui c,ristofor columb (despre primele contacte dintre--:.i;mb gi bdptina;ii din Insulele Antile), manualul

.

. *_:aode: ciorchine, predare reciproci* -_:ip de lucru - 45 minute

"usurarea lec{iei

:"*': metoda ciorchinelui, profesorul adund informaliile pe care elevii le defin despre' .i^ in care s-au realizat dirre.s" aescoferi.i g"og.ufi;...- --

rea sensului

:;,','"?:::"",t:n: tffi:'i

:1":: T:* azd pe baza textului din manuar dupi metoda

trri;1;rTir*pj*;;;;;ffi fi J;fr :"J:"fili;:ffi Hiiyif :i:l;;,;.1 j:,'::,ffi fli];ill1l;'L'lf *l:f ,::,v*9-""-*'l'J#TU""il;ffi",; ; i;;il"jllflf : : i : x "*::::r : : 1:T', 1't't, I

a- "ffi '

ffi':ffi;ilht:i'.:0,;T,::nfinurul

fragmenturui u.mdto, _ trecAnd upoi roi,iiff;::,rffiillurtut

t25

La lncheierea acestei activitdli, se noteazi pe tabli gi in caiete un rezumat propus de

elevi qi discutat cu toatd clasa despre formarea imperiilor coloniale portughez qi

spaniol.Profesorul le va citi elevilor textul despre contactul dintre Cristofor Columb qi

bbqtinaqii din Insulele Antile.

Reflec{iar Elevii vor scrie o compunere cu titlul: De ce (nu) m-am bucurat c6nd am vdzut navele

lui Columb apropiindu-se de ![rmul Americii.

Extindereo Elevii vor lectura textul despre cdl6toriile lui Cristofor Columb gi vor c6uta gi alte

surse de informafie despre marile descoperiri geografice.

126

I

I

a

Ia

a

mt

a

I

-O

Titlul: Unirea Principatelor Rom6neClasa: a VII-aDisciplina: istorie{utor: Valentina Jucan, Colegiul Nalional ,,Nicolae Bdlcescu", Cluj-Napoca

\lotivatia--.!ia este valoroasd prin faptul cE oferd elevilor ocazia de a reflecta asupra legdturii:.:.re istoria europeand qi istoria romdnilor, Activitatea este util6 pentru cd ii activeazhpe

' .,. i gi ii ajutd sE iqi fonneze deprinderi de gdndire qi cornunicare.

"tc'ieetivele lecfiei: La finalul activitdfii, elevii vor fi capabili:

' si utilizeze corect termenii: adundri ad-hoc, abdicare, reformd agricold, monstruoasa;oali{ie

. si plaseze evenimentele gi procesele istorice intr-un context istoric mai larg romdnesc

, ,-i anatrizeze critic ac{iunile personalit[1ilor gi grupurilor umane in diverse contexte

i ' aluare

" !ievii cotnenteaz6., precizeazd,, integreazL, clarific6,, clasificd gi corecteazd informafii, . seul de cinci rninute

"',(-anagementul resurselor qi al timpului* :;let, manual, tabld, cretd. :-etode: termeni in avans, $tiu - Vreau sd gtiu - Am invdfat, SINELG, eseu de cinci

:-nute. lrnp de lucru - 40 minute

lhsrE;urarea lecfiei

l,:p,5 metoda,,Termsni dali in avans", profesorul le cere elevilor sd alcdtuiascd oc::td compunere cu termenii sunt: secolul al XIX-lea, italieni, a uni, vis de veacuri,n:: na{ionai.:* elevi citesc compunerea pe care au scris-o.i: '" a folosi metoda ,,$tiu - Vreau s5. qtiu - Am invdfat". Se formeazdperechi care

-:reazd impreund pe tot parcursul activitdlii. Profesorul imparte tabla, iar elevii coala:c :iirtie, in trei coloane (vezi mai jos).; :i ii sunt intrebali ce qtiu sau cred cd gtiu despre contextul european al Unirii1:::cipatelor Rom6ne gi despre problema unirii in istoria romdnilor. Elevii lucreazdn:rvidual, apoi in perechi gi completeazd rubrica,,$tiu". Apoi, impreund cu::-:esorul, completeaz[ pe tabld aceeaqi coloand, adun6nd tot ce qtiu sau cred cd qtiu

11'1

elevii din clas6. Dacd unii elevi considerd cd informaliile oferite de colegi nu sunt

corecte, pot s5 nu le includd in tabelele lor din caiete. In acest stadiu al lecfiei,profesorul nu corecteazdnici o informafie oferitd de elevi.

c Apoi elevii sunt invitali sd completeze coloana a doua cu intrebdri la care ar dori sd

afle rdspuns. In aceastd etap6 se poate lucra frontal sau individual sau in perechi.

Realizarea sensuluio Elevii citesc textul din manual. in timpul parcurgerii textului, se cere elevilor s6

?nsemneze texful pe margine, ?n dreptul fiecdrui paragraf sau al fiecdrei fraze,foiosind un sistem de sodffi pentru a-qi monitoriza infelegerea textului:

./ daed ceea ce sitesc confirm5 ceea ce gtiau sau credeau cd gtiudacd ceea ee sitesc contrazice sau diferd de ceea ce gtiau sau credeau ch qtiu

+ clacd int6lnesc informalii noi? dacd infcrrmaliile par confuze sau dacd doresc sd gtie mai multe despre ceva

Prin foiosirea acestor marcatori vor fi motivafi sd ramAnd activi.c Dup6 ce au terminat de citit, reiau gi verific6 acuratetea informafiile din coloana

,,$tiu" qi, in funclie de informaliile noi (+) din materialul citit, se completeazd coloana

,,Am invdfat".c Apoi se veriiicd coloana ,,Vrsau sd qtiu" ca sd contabilizeazd intrebdrile la care s-au

g6sit rdspunsuri in material (se verificd dacd au fost trecute in coloana atreia a

tabelului) pi se rnarcheazd cele la care nu s-au gdsit rdspunsuri. Acestea vor constitui

tema extinderii.

ReflectieEseu de 5 minute: Eievii oferd profesorului feedback suis rEspunzdnd pe scurt laintrebhrile:1. Care este cel mai important lucru pe care l-ai invdlat la aceastd lecfie?

2. Ce intrebdri mai ai referitor la subiectul studiat?

BxtindereElevii vor c6uta, cu ajutorul profesoruiui, care le va indica surse bibliografice relevante.

rdspunsuri la intrebdrile din coloana ,,Vreau sd gtiu", care nu au primit rdspuns pe durata

lecliei.

(

fts

Titlul: Cultura in secolul al XIX-leaClasa: a VtrI-aDisciplina: Istorie-{utor: valentina.Iucan, colegiul Nalional ,,Nicolae Bdlcescu", cluj-Napoca

llotiva{ialeclia este valoroasi prin faptul cd di posibilitatea elevului sE igi valorifice cultura:eneraid gi il incuraj eazdin acest sens. Leclia poate genera disculii pe teme gtiinfifice,rrlistice, triterare cu implicafii gi in realitatea imediatS. Metoda mozaic oferd altemative de.rsuqire a cunogtinlelor prin activitdli in echipi.

Cbiectivele lecfiei: La finalul activitAfii, elevii vor fi capabili:r sd exprime opinii proprii despre personaje qi evenimente istoricer s5 wtllizeze rnetode $i tehnici specifice qtiinteloristorice inanalizaschimb6rilor

sr:ciale trecute qi prezente

Er aluare. gradul de irnplicare in munca de echipd

' modul de prezentare a posteruiui

\Ianagernentul resur.selor gi al tirnpului' rnanual, caiete, coli de hArtie mari, carioca groase. timp de lucru - 100 minute

\letode: scriere litrerd, mazarc, afiq, turul galeriei

DesfEqurarea Iec{iei

fr ocare

' Dupd rnetoda ,,scriere liber5" profesorul le cere elevilor sd noteze timp de 5 minute cele trece prin minte legat de cuvdntul civilizaiie. Elevii citesc r" uu s.ris unui coleg, iarapoi cdliva elevi prezintd intregii clase ce au realizat.

tealizarea sensului. se luxeazd. dupS metoda,,mozaie". clasa este impdr,titd in grupuri de patru elevi

'.-grupuri cas5"). Fiecare elev din grup va fi expert in materialul pe caie il are destudiat. Se va reimpdr,ti clasa gi se vor forma patru grupuri, fiecare grup fiind expenrntr-un anumit domeniu. Se analizeazE,matefialul primit de cdtre fiecare echipd de:xperfi, iar dupb 20 de minute elevii ,,experfi" se reintorc in,,grupurile casd" girrezintd colegilor materialul ?n care s-au specializat.

t29

o GRUPA nr. I - analizeazl gi prezintd,,$tiinfa gi tehnica in epoca modernd".Elevii vor prelucra materialul primit qi vor prezentalocul giiinlei gi tehnicii ?nsecolul al XIXJea; vor caractenza pe scurt a doua revolulie industrial6 qi vorstabili in ce mdsurd o parte din descoperirile gtiintifice qi-au gdsit aplicabilitatein domeniul militar.

o GRUPA nt.2 ^ Selecteazd aspecte cu privire la statutul oamenilor de gtiinld gidomeniile in care s-au remarcat.

o GRUPA nr. 3 - selecteazd principalele curente literare din secolul al XIX-1eaSi realizeazd o comparalie intre romantism gi realism.

o GRUPA nr.4 - Realizeaz1.o caracterizare a artei din secolul. (arhitecturd, picturd, muzicd).in aceast6 etapd' alecfiei elevii lucreazdpe caietele de noti{e. Rolul profesorului esteacela de coordonator gi partener. El va asista fiecare grupd in preluciarea conlinutuluide idei al rnaterialului, in ?nfelegerea acestuia qi in pregdtirea modului in care va fiprezentat colegilor din ,,grupul cas5". Exper{ii prezintdinrezumatmaterialul pe care1*au studiat.Dupd predarea-invd[arca materialului intreg in grupurile casd, profesorul va inilia odisculie trontalS, de concluzionare.

Reflec{ieo Grupele cas6 primesc sarcina sdrealizeze cdte un afig reprezentdnd un aspect al

culturii in secolul aI XIX-lea. Afigele vor fi expuse gi se va realiza,,turul galeriei".

Extindereo Fiecare elev va fi incurajat sd prezinte in urmdtoarea lectie de istorie un aspect din

cultura secolului al XIX-lea care i-a pldcut cel mai mult, prin prisma unui produs alacestei culturi pe care l-a investigat in profunzime.

al XIX-lea

ii

l3r

Titlul: Manifestdri de coruptie in Roma anticdClasa: a IX-aDisciplina: Istorie

Motiva{iaLecfia este valoroasd prin faptul cd se evidenliazd cd qi in Republica Romand a existatcorupfie. Se arat[ impactul acesteia asupra vielii persoanelor oficiale pi daunele cauzatesociet[lii qi statului.

Oliiectivele lec{iei: La finalul activit[1ii, elevii vor fi capabili:c sd descrie caracteristicile principale ale aristocrafiei in Republica Romanic sd descrie rnituirea persoanelor publice gi trecerea bunurilor de la un proprietar la

altutr in Roina anticdr sd, expiice conceptlrl de coruplie

Evaluarer Calitatea rflspunsurilor la intrebirin grad*l de implicare in munca de echipdo mcietrul de prezentare in jocul de rol

Manngementul resurselor qi al timpuluio rnanual, caiete, texte suport pregdtite de profesor. timp de lucru - 50 rninuteMetode: expunerea, explicalia, jocul de rol

Desfiqurarea Iee{iei

Evocarer La inceputul lecfiei, profesorul oferd un cadru de organizare a ideilor, vorbindu-le pe

scurt elevilor despre guvernarea Republicii Romane. Se subliniazd cd ea a fostcondusd de aristocrali. Puterea aparlinea cetdfenilor bogali, care nu erau pldtili pentrufuncliile pe care le indeplineau.

Realizarea sensului. Profesorul adreseazd urmdtoarele intrebdri focalizatoare:

. l)upd examinarea documentelor, dovedi!i cd a existat corupfie in RepublicaRoman6. Cum s-a manifestat aceasta?

o Care au fost daunele suferite de cetdtenii Republicii cauzate de ignorarea legilor?r Comparafi comportamentul lui Cicero gi al lui Verres, care defineau pozilii inalte

in stat. Ce i-a frcut sd se comporte astfel?

i-ttJl

o Elsvii se impart in trei grupuri.

' VL-J:.t

citegte documentele gi cautd informafii despre cicero acuzandu-l pe

o Al doilea grup ?ncearcd sd identifice cauze care sd explice comportamentul luiVerres.r Al treilea grup se gdndegte la victimele acestor fapte pi la daunele aauzate.

Reflecfiac Elevii sunt invitafi sd realizeze jocul de ror al procesului lui venes.

incheiereDupd ce au analizat documentele, elevii identificd felul in care verres a incdlcat legea. Eiconclud c5 Republica Rornand n-a fost guvernatd de lege. il;..;f.i ,-""

"-*" daunecetd{enilor" Profesorul le explicd apoi eGvilor abuzul d! putere care aavut locdobdndirea ilegald a proprietdfii gi mituirea. sv 4! avv,

ANEXA

Destrrre abilitE{ile de orator ale lui D{arcus Tullius cicercAverea lui, degi suficientd pentru a-i satisface nevoile piu-i uroprri cheltuielile, era micdqi de aceea oamenii se minunau de ce nu accepta nici recompense banegti, nici cadounpentru serviciile sale de avocat. mai ales in procesul in care ii acuzape verres. pe aces:om, Venes, care fusese pretor in anul 74 i.Hr, qi apoi guvernatorul Sicitiei timp de he:ani, deqi mandatul normal era de un an, sicilienii l-arl reclamat cerandu-i sE restituiesumele gi averile prddate de la ei. La cererea sicilienilor, Cicero a adunat mrmeroasedovezi coplegitoare impotriva lui verres. cicero l-a condamnat nu prin uoru.le sale c:mai degraba prin ceea ce nu a rostit despre el. Pentru c[ pretorii il favorizau pe Verres ;:prin multe obstacole qi intdrzieri au amdnat cazul pdnd in ultima zi, fiindu-I.;d;;;i

nu va fi de ajuns pentru intervenliile avocafilor qi astfel judecata ,r,, ,. uu putea incheia c:-o sentinfd' Dar Cicero s-a ridicat gi a spus cd nu este nevoie de cuvantiri, ufoi a invira:martorii gi i-a chestionat qi le-a cerut juralilor sa se pronunte.

Din ora{ia lui Cicero impotriva lui VerresIn timp ce acest om era pretor, sicilienii nu s-au bucurat nici de legile lor, nici c-decretele senatului nostru, nici de drepturile comune tuturor nafiilor. Fiecare sicilian a:=doar atdta avere pdstratd. cata a putut fi ascuns6 sau care n-a fost r6vnitd de poftele :.Idcomia acestui om notoriu. Timp de trei ani nu s-a luat nici o decizie r*g;ia decdt i=baza dorinlelor sale. Nimeni .ru un'.u nici o garanlie asupra proprietdfii ,ut., ,6*JJ.a',,fusese lasatd mogtenire de tatdl sau bunicul iau, deoarece la ordinele lui Verres oame.=erau privali de bunurile lor. Cei mai mari escroci au fost achitali de curtea de Justilie p;:mituire, iar cei mai de sgamd cet6feni onorabili au fost acuzalipi judecali in absenfa lor ..condamnafi fbrd a fi audiati.(A.claptare dupd Plutarh, Vie|i paralele; Florin Hera, Istorie pril artct cuvdntui..Marcus Tullius Cicero)

ifl

Titlul: Republica Romand - forme de guvemareClasa: a IX-aDisciplina: Istorie

Motiva{iaLecfia este valoroasd prin faptul cd ajutd la congtien tizarcacauzelor corupfiei gi aliaunelor cauzate de aceasta in societate pi in stat. De asemenea, elevii au ocazja sdcompare actele de coruplie din Roma cu acte de corupfie prezentate in mass mediacontemporand.

obiectivele lecfiei: La finarul activitatii, elevii vor fi capabili:r sd explice forma de guvernare ?n Republica Roman4 rolul Senatului qi al altorpersoane oficiale in stat, precum gi cauzele luptei dintre plebei gi patricieni;r sE identifice meto.dele prin care o persoand oblinea o pozifie oriciala, tipul depersoane cetre defineau pozilii oficiale, valorile acestoi persoane, daunele cauzatestatuiui gi societdfii gi soarta acestor persoane oficiale.

Er aluaner par"ticiparea Ia disculii gi calitatea interventiilor. produsul activitdlii de reflecfie

\Ianagementul resurselor gi al timpului' ma"nual' material.pre-galit de profesor despre viafa gi activitdtile lui Gaius valeriusBusicum gi fiul sdu Gaius Junior. timF de lucru - 50 minute

'[Ietode: prelegere intensificata, SINELG, gAndifi - lucrafi in perechi _ comunicati

ffies{Equrarea lec{iei

Er ocare

" Printr-o prelegere intensificatd, elevilor li se reamintesc condi{iile gi momentul cdndRoma a devenit republicd. I'i se prezintd scherna J. gu".*ure gi materialul despreactivitdlile persoanelor ofi ciale.

lealizarea sensului

' Fe baza schemei.prezentate de profesor gi a celor citite de elevi materialulu i (vezi{nexa) paf,curs de elevi utilizand SINELG, ptor"ro*igi elevii analizeazdimpreunarnna de guvernare in Republica Roma.' -ie inifiazd o disculii despre cauzele gi rezultatele luptei dintre plebei qi patricieni.)iscutiile se vor focalizape urmdtoarele intrebdri:. Ce rol avea consulul gi tribunul in stat?

' La ce aspira Gaius Junior in cariera sa? cum a reupit s6 devind consul?

IJJ

r

o Cum a fost Gaius Junior implicat in corup{ie? Cum se vedea acest lucru? Afla1i dela colegi ce in{eleg prin corupfie.

r Ce soartd a avut aceastd persoan[? De ce credeli asta?o Ce valori preluia tatdl sdu gi cum le-a subminat el?r Ce daune s-au cauzat cdnd Gaius Junior se afla la putere?

R.eflec{ieo Grupatri cdte 3-4, elevii compun, la alegere:- un dialog intre: Gaius Senior gi Gaius Valerius Busicum;- o cuvAntare a lui Gaius Valerius Busicum prin care promite bundstare poporului

pentru a-l alege consul.- un dialcg intre Gaius Valerius Busicum gi un chestor complice la actele de corupfie

ale primuluio Au loc prezentbrile produselor susfinute de grupuri de voluntari.

Extinriereo Elevii vor c6uta in presa scrisd articole despre cazuri de corup{ie din lumea

corltemporand gi vor scrie un eseu compardnd cauzele coruptiei ?n cazul lui Gaius gicele ?n cazul preluat din mass media.

l.

llr

tlllllrlr"'

ANEXA

Gaius valerius Busicum s-a ndscut in sudul Italiei, intr-un-orag renumit pentru comerfulcu ulei de mdsline' Familia sa fdcea comerf cu ulei de mdsline pi afacerea lor era incregtere' Dupd mai mul1i ani in care a de{inut puterea, iuiar rau, cuiu, s-rnilr, a fost alesconsul' Gaius senior a fost un consul onorabii gi cinsiit; c6t a fost la putere, Roma era unloc pagnic ai linigtit, iar el a incheiat o serie de acorduri de pace cu state pe care inainte leconsidera inarnici' El dorea ca gi fiul sdu sS.delin d, o pazifieonorabild, dar Gaius Juniorera binecunoscut pentru agresivitatea sa qi ripsa de mdsurd in ceea ce ftcea.

Dupd cdliva ani pierdufi, Gaius Junior s-a decis sd intre in politici gi s6-gi urmeze tatdl,dar nu dorea sa a$tepte atdt cdta agteptat tat6i sdu. ca urmare, a incercat sd se foloseasclde pozilia tatdlui sdu.penlru a obline un post bun. Prima d,atd a?ncercat s6 devind tribun,dar din ca\tzaabsurditalilor pe care le spunea qi a interven{iilor proaste s-a fdcut de r6s. inacele timpuri, tribunii puteau fi chemagi la datorie la orice'moment al zilei sau al nopfii in;az de urgen!6' Tribunii aveau dreptul sd anuleze deciziile celor mai inalte autoritdfi. Deasemenea, ei nu aveau voie s6 pdrdseascd Roma gi aceastd situafie ,rr-i*urprn"u p.Gaius, ceea ce l-a fbcut sa nu-qi doreascd sd devind tribun.

-{u trecut anii qi Gaius a primit sarcina de a conduce o provincie a ltaliei, Sicilia. Din:auza lipsei talentului de-a vorbi gi a lipsei competenfel'o, n."rrure a fost curdnd inlocuits' s-a vdzut obligat sd se ?ntoarcd la Roma. Apoi s-a decis sd devind consul. Consulii:\'eau dreptul sd eonvoace qedinfe. cdnd tatai sau, Gaius Senior, a murit, in Roma a fost'lafe dificil sd se gdseascd o persoand care sd-i ocupe pozilia.Gaius Junior era decis s6-:lind postul cu orice pre[. c5utdnd sd oblini rpri.;in p,iui",.Guiu, a promis bunastare gi o'.a1a lipsiti de griii gi ca urmare a fost ut"r rorrrui. nirpul*i ani, Gaius valerius Busicum' Jevenit in sf'trpit consul gi eetdlenii Romei agteptau s5 igi indeplineascS promisiunile,

-r:ntru a-qi intdri mai mult pozi;ia, s-a insurat ca fiica unui senator, Tiperia. DupE o':eme, ?mpreund cu chestorii care aveau grij6 de trezoreria de stat, Busicum a fosr-:r'licat i' corup{ie' Ei.lu injumdtdfit fondurile necesare armatei gi au crescut impozitele:e iare cetalenii Romei le aveau de pl6tit. Gaius vindea in secret pbmant roman crtre;'nicii Romei, pdmdnt pe care Roma il cucerise de la acele popoare. se impotrivea sd' =re libertate totald cetSlenilor Romei" ir Rg;;r; pitr"i" a; multd vreme sase rmpartar-'rrietdlile in mod egal intre cetrleni gi astfel sa airp# Jiferenla uriagd intre s'raci qir'" :3!i' dar Gaius nu a permis si se intdmple acest lucru qi u.trer a cdgtigat sprijinul celorn'..3ii.

'"';s valerius Busicum a cdgtigat avere din corupfie dar a pierdut increderea poporului.li-i la urmd, in provinciile roniane oamenii.au in"ceput s5-fi ""ara

drepturile qi pentru arr ' ::ine, au pomit revolte' Gaius a fost asasinat ae iascutali gi s-a ales un nou consul,u:= : restabilit vechile legi qi care aruptat pentru riu"J"te" cetdfenilor Romei.

',.,::':t'u $i adaptare duyd tJnivgrsity Coilege Dubrin." The Lives of Busicum andlrtr,'ir'. :1-\-. - WWU) UarJ i r' - /-r' I n c e i n n /tL ; * ),, ^ --. t,-, -l r,

135

Titlul: Revolu{ia de la 1848-49Clasa: a X-aDisciplina: istorieAutor: Ioan Seni, Colegiul Na{ional ,,George Cogbuc", Nisdud

MotivafiaLeclia este valoroasd pentru cd ii ajutd pe elevi s5 infeleagd evenimentele care au awt locintr-un spaliu qi un timp dat. Elevii se vor folosi de cunogtinlele acumulate in lecliile deistorie universald in care au invSfat despre revoluliile englezl, americand gi francezd,integrdnd revolulia rom6nd in evenimentele revolufionare mondiale, qtiind sd expliceca\tze, factori, etape, consecinf e evenimenfiale.

Obiectivele lec{iei: La finalul activitiiii, elevii vor fi capabili:c sa identifise informafiile provenite din diverse surse istorice;o sd errdoneze cronologic evenimentele istorice;o s5 c.ompare faptele istorice, pundnd in evidenld asem[ndri qi deosebiri;c sd foloseased noii termeni istorici in enunfuri proprii;

EvaluareElevii vor prezenta revolulia romAnd de la 1848, prin comentariile ce sunt provocate deprofesr:r pe seama principalelor momente, programe gi consecinle ale evenimentului.

Managementul resurselor gi al timpuluio rnanuaxul, texte istorice, lecturi istorice, harta, fige de evaluare, fige de lucruo ciorchinele, conversalia, explicafia, problematizarea. exerciliul, SINELGc 50 minute

DesfSgurarea lectiei

Evocareo Elevii rcalizeazd,in perechi un ciorchine pe tema "revolufie'0, conturAnd inlelegerea

conceptului.

Realizarea sensului:t impdrlifi pe cinci grupe, elevii vor citi pa4ile indicate de profesor qi se vor preg6ti

pentru a le prezenta colegilor lor informalii despre:o Grupa | - Cauzele economice, sociale Si politice ale revalu{iei (pag, 7g-801o Grupa 2 - Documentele programatice ale revoruliei (pag. gl, g3 si as),o Grupa 3 - Mamente, etape qi lideri ai revoluliei (pa7. gI-g2),o Grupa 4 - Problema agrard Si problema nalionald tn programele revoluyie:

(pag. 83^84);o Grupa 5 - SfSrSitul revoluliei qi consecinlele ei (pag. g2

Si 86).

Fiecare grupd igi va repartizamembrii pe studiul concret al paragrafelor giesentializarea ideilor ce decurg din acestea, le vor discuta qi consemna pe caietele denotile.Fiecare grupd va analiza gi esenfializa textul indicat pentru studiu. Liderul grupului vaconcluziona cu privire la activitatea grupei gi va consemna pe tabld principateG iAeioblinute. clasa va consemna in caietele de notile, iar profesorul va clarificaproblemele neclare.

Reflec{ie:r Individual, elevii vor redacta un eseu cu urmbtorul titlu: ,,Semnificafia revoluliei din

1848-49 pentru adolescentul din Rorndnia de azi,,

incheiereo La sf6rpitul lecliei elevii vor observa cd obiectivele revoluliei n-au fost atinse pentru

c5' revolulia a e$uat, a fost infrAntd de fo4ele externe (otomani, rugi, unguri, austrieci),dar romdnii n-au renunfat la rcalizarea lor, astfel cd in I 859 iqi vor realiza unireaPriricipatelor, in 1866 ipi vor consemnadrepturile qi libertdfile cetdfenegti intr-oprimd constitulie democraticd, iar in anul rB77 igi vor proclama gi cdgtigainclepenclenfa, recunoscutd gi de Marile Puteri in 1878 la Congresul de la Berlin.

Extinderer Pentru aprofundarea sensului lec{iei vor fi studiate pi titlurile Generasia pasoptistd Ei

proiectul liberal de cdtre toate grupele, iar de la pag. 87 vor insista pe ideile ,,Derefinut" pi ,,reperele cronologice". Profesorul va indica bibliografie ielectivdsuplimentard pentru aprofundarea fenomenului istoric, inclusi.l, pentru a cunoa$tef'elul in care s-au integrat grinicerii ndsdudeni in revolulia romAna gi rolul revolulieirom6ne din 1848 in revoluliile europene ale perioadei.

t37

Titlul: Istoricul minoritdlilor etnice din RomdniaClasa: aX-a sau a XII-aDisciplina: istorieAutor: Maria Kovacs, Asocia{ia Lectura qi Scrierea pentru Demoltarea Gdndirii CriticeRominia

Motiva{ieAceastd leclie este valoroasd pentru cd oferd elevilor posibilitatea ca, prin documentare gitealizarca unui joc de. rol, sd explorez! li sa analizezetrecutul diferiteior grupuri etnicecare t;"6iesc pe teritoriul ldrii noastre, in acest sens, un punct de pornire ,rt. of.rit d"scurta dessriere a istoricului comunitSlilor etnice de pe teritoriui larii noastre din acestghid.

Obiectivele lecfieil La sf6rqitul lecfiei, elevii vor fi capabili:c sd compare cel pufin doud surse relevante care prezintd istoricul unuia sau mai multo:

grupuri etnice minoritare de pe teritoriul actual Romdnieic sb descrie condiiiile sociale, economice qi politice care au contribuit

teritoriui actual al Romdniei a cel pulin trei grupuri etnicela sosirea pe

r sd analizeze contribulia a cel pulin trei comunitalii etnice 1a dezvoltarea vielii sociale.economice qi eulturale de pe teritoriile unde s-au agezat

o s5 colatroreze pentru a realiza o sarcind de lucru

Criterii de evaluare:a) implicarea elevului in identificarea, prin diferite modalitdli, unor surse istoricerelevanteb) implicarea elevului in analizasurselor istoricec) corectitudinea utilizdrii no{iunilor istorice referitoare la condifiilor sociale, economice9i politice care au contribuit la sosirea pe teritoriul actual al RomAniei a unorgrupurid) creativitatea manifestat5 ln prezentarea contribufiei unor comr.rnitdgi etniceladezvoltarea viefii sociale, economice qi culturale de pe teritoriul actual al RomAniei.

Instrumente de evaluareSe va folosi o fi95 de autoevaluare pentru evaluarea procesului qi o grild de observarepentru evaluarea produsului I prezentdrii (vezi anexa pentru exempll;.

Resursele materiale qi de timp:Aceastd leclie va dura 150 minute, adicd va fi impdrfita in trei secven{e a cdte 50 minur:disculii pregdtitoare gi proiectarea documentdrii; analizadocumentelor gi proiectareaprezentirii; ptezentareapropriu-zis[ gi evaluarea. Este recomandabil ca inire prima gi c..de-a doua leclie elevii sa aibd cel pufin o sbptdm6nd la dispozilie pentru u *" do.u..n,uResurse materiale:- o selecfie de surse istorice relevante pentru subiectul abordat (scrise gi nescrise)

I

I

t

a

" 4-5 copii dupd Scurt istoric al comunitillii (albaneze, Qrmene, bulgare etc.) dinRomf,nia din ghidul de fa!6 (in funclie de numdrul elevilor)

- cAte o fiqa de autoevaluare pentru fiecare elev. cdte 5-6 grile de observare a prezent[rilor pentru fiecare elev (cdte grupuri minus 1)

\[etode:Gdnditi - lucrali in perechi - comunicafi

Documentareainvestigafie in gruP

P rezentare I Dt arnattzar e

-.=ifd;urarea lecfiei

I , .-,care

, ...iresali elevilor urmdtoarea intrebare : Cdnd a1i interacfionat ultima datb gi in ce

: riitext cu cineva care este cet[fean romAn, dar de alt5 etnie decAt romdn6 sau care in

-..1-,i1je vorbeqte a1t5lirnbfl decdt limba rom6n5? Cirei etnii aparfine persoana-=spsctivh? Ce limbd vorbegte acasd? Elevii se gdndesc qi iqi noteazd individual

:....punsurile, dupd care, in perechi, rdspturd la intrebarile de mai sus qi unul dintre ei

,. rrrsgAte$te sE comunice colegilor r6spunsurile perechii.

4.:"rr iizarea sensului, -.:,uritati elevii cd vor avea de realizato investigatie in grup pentru ainvdla despre

,..-rrieul minoritdlilor etnice din Romdnia, dupb care vor prezenta, in fata clasei, intr-o':.'ialitate aleasd de ei, istoricul grupului etnic despre care s-au informat. In funclie

:. :tniile / iimbile rnentionate la activitatea tr, implr{i1i-le eleviior copii dupd

:-:iunea Scurt istoric al comunitdsii (albaneze, armene, bulgare etc.) din Romdnia

: - ghidul de ib!6. llaci elevii nu mentioneazdnici un grup etnic llimbh a vreunei

-::critA1i, alege{i dumneavoastrf, cel pulin 5 grupuri etnice in func}ie de localitatea /

-:e!ul in care va aflafi qi / sau relevanla aoestor grupuri pentrujudelul / regiunea in

-.:: tr[iti. Anunfa{i elevii cd fiecare grup va trebui sd se documenteze, sub-

-rumatrea dumneavoastrd, despre istoricul a cel pulin unui grup etnic. Oferili-le:,:ini, ciar asigurali-vd cd cel pufin trei grupuri etnice vor constitui obiectul

: , : lrnentdrii clasei de elevi. . :Jucefi o disculie despre modalitafle de documentare (bibliotecS, Internet,

: ;,nzalit ale minoritAlilor, persoane aparlinAnd minorit[1ii respective). Oferifi-le: :", iior, ca punct de plecare, surse relevante consultdnd bibliografia qi resursele

:':::ntate la sfdrgitul acestui ghid. Incurajali consultarea unor experfi, precum qi

, ...rlrarea surseior qi in alte limbi decdt romdna, dacd este posibil. Incurajali'

=s:igalia in profunzime mai degrabd dec6t varietatea de informalii superficiale.

: - -:ajafi. I-a sf6rqitul acestei activitdli, fiecare grup de elevii va trebui sd decidd

. :: : t13 care grup etnic doreqte sd se documenteze.In funclie de preferin{ele lor,..::-:iza!i-i pe grupuri de lucru, Un grup va include cel mult 5 elevi. Dacd mai mult

.: -.:rci elevi doresc sd cerceteze acelaqi grup etnic, grupali-i cdte3-4'

;

;

139

rPentru activitatea de documentare, elevii luueazdin grupurile stabilite la Activitatea

2, igi proiecteazd demersul qi igi irnpart sarcinile. La sf6rqitul primei lectii, elevii

preziit1,planul investigaliei lor (ce urmdresc prin investigafie, de unde vor obline

informaliile, ce surse vor consulta) ce responsabilitafl va avea fiecare membru al

grupului).Majoritatea acestei activitdfi se va consuma in afara clasei" Elevii vor aduna 9i selecta

informalii qi le vor aduce la a doua.leclie (care se va desfbqura la distanld de cel pulin

o sdptdmOndfald de prima lecfie).

ln aceastd activitate, fiecare grup se reuneqte pentru a compara rezultatele

documentdrii ior qi pentru a proiecta prezentarea. Informaliile din diverse surse se vor

ana\iza gi se vor compara pentru a decide ce anume se va include in produsul final al

proiectului. Aceasta poate lua forma urui referat, a unui afig, a unei prezent[ripowerpoint, a unei dramatizdri sau alte forme (15sa!i la latitudinea creativit6fiielevilor). Monitorizali indeaproape activitatea de proiectare a elevilor gi oferifi-lesprijin acolo unde necesitS. Dacd aveli timp, cereli fiecErui grup sh descrie pe scurt

fonna de prezentare a rezultatelor investigatiei pe care au ales-o. Asta vd va ajuta ia

pregdtirea unei grile de observare c0t mai adecvate. Dacd elevii aleg sd nu divulge

intregii clase forma de prezentare, puteli s6le cereli sd vi spun6 mdcar

clumneavoastrS.

Daad eievii sunt de acord, la iec{ia urmitoare pute}i invita qi pdrinfi sau alte persoane

care ar putea 1-r interesate de prezentdrile realizate de elevi.

in u"*urta activitate vor avea loc prezentdrile gi evaluarea produselor investigaliei. ir:

frurclie de numdrul prezentdrilor, alocafi timp egal tuturor grupelor. De exemplu, dacl

aveli cinci grupuri, alocafi cdte qase minute fiecdrui grup pentru prezentarc qi cdte 3

rninute pentru feedback. Astfel, dintr-oi lecfie de 50 minute veti cinci minute pentn:

colsluzii la sfbrqit. Pregdtili grila de observare qi imparfili-le elevilor. In timp ce un

gnrp prezintd, elevii din celelalte grupuri vor completa grila de observare, aldturi de

dumneavoastrd. La sfbrqitul fiecdrei prezentLn, alocali 3-4 minute pentru feedback.

Insistali asupra feedback-ului constructiv. Dacd elevii nu sunt obignuili cu astfel de

clemersuri, va fi nevoie sd ii preg[tili special pentru asta. fsublinia]i-le cel pulin

urmdtoareie aspecte: s[ inceapd cu aspecte pozitive ale prezentdrii; sd fie specifici ,lspund ce anurne ie-a pidcut sau li s-a pdrut interesant etc.); sd se refere la aspecte

/comportamente / formuliri care pot fi schimbate; si ofere alternative; sb descrie rn:

degrabi decdt sd evalueze; sd utilizeze formul[ri care denotd c[ oferi perspectiva

observafiile lor, nu j udecdji generalizatoare'.i

Reflecfiec Lasfdrgitul prezerrtdrilor, concluzionafi gi cereli elevilor sd scrie cAte un paragraf

despre doul grupuri care nu au constituit obiectul investigafiei 1or. Redactarea

paragrafelor poate fi realizata qi ca temd de casf,"

.{N;EXA

FigI de autoevaluare a implicirii in procesul investigafiei

;tordd-li punctaj de la I la 4 (unde I: deloc / nu este adevdrat,este ade'vdrat ru.felul fn care te-ai implicat tn

,o, 4:faarte mult / bineffea i sus liner e a pr e zentdr ii

-nr participat activ la proiectarea demersului investisurse de informatii / documentare

I I-am ac_hitat la timp de sarcina asumatd in activitatea de documentare-ri propus nrai rnulte modalitali alternative adecvate de prezentare a::zultatelor

-:l avut o atitudine constructivl in timpul pregdtirii-:ezentdrii

mea ia aceasta nu ar fi fost la fel de

-.: ggd

.:-a fbcutldcere sd mb imldsere sd md im r ezentar ea rezultatel or i nvesti

,rili de obsenvare a prezentirii rezultatelor investigatiilor

:

'"'itregte prezentarea susiinutd de colegi Si lafiecare prezentare, pentrufiecare din'-':ctele din tsbel, notali in dreptul enunlurilor, fn coloana din driapta, unul dintre" '' -'otivelej =,Je ?mbundtSfit semnificativ= tine= :oarte bine, excelent

-::;:.irarea _s€

referd Ia istoricul unei minoritdli etnice I lingviit@;:;ntarea este documentatd adecvat (s-au !on!!]14 cel pufin : s*se alreritO*':,;

n t atori i uttlizeazd, corect noti un i i e i stori c;e-: :.:iarea este clarS*': -,:tarea este coerentd

: - " - r area e ste ingenp3sallgmglstreazi creativ itatea pr"reniaiori lor

"':':.:atorii s-au incadrat in timn'"'i -;::area invitd la reflec{ieil"::;:.:area are o concluzie clard

t4I

Titlul: Dominafia ideologicd qi represiunea politicS in regimul comunist din Rom6niaClasa: aXI-aDisciplina: Istorie

MotivafiaLeclia este valoroasi prin faptul cd identificd mentalitatea guvern5rii din perioadacomunistd pi formele de legitimare a corupfiei prin practicile cotidiene . De asemenea, iiajutd pe elevi si infeleagi mogtenirea post-comunistd in modul de gdndire qi pe de altdparte stabileqte schimbirile sociale fatdde perioada comunist[.

Obiectivele lecfiei: La finalul activitdlii, elevii vor fi capabili:o s5 identifice caracteristicile principale ale dezvoltdrii statelor totalitare in cea de a

doua jumdtate a secolului al XX-lea;o s5. evalueze dezvoltarea sociald, economicb gi politica a Rom0niei in timpul regimului

ccmunist;o sd realizeze conexiuni intre viala sociald din regimul comunist qi viafa socialS

contemporand din Romdniar s6-pi dezvolte intoleranta fbld de coruplie

Evaluareo pariicipareala discufii qi caiitatea intervenliiloro prezentbrile rcalizate de grupuri

Managementul resurselor gi al timpuluic manual, surse de informafii despre perioada comunistd aduse de elevi, material

pregbtit de profesor (vezi Anexa)t timp de lucru - 50 minute

Metode: gAndili - lucrali in perechi - comunicali, activitate de grup

Desfigurarea lec{iei

Evocare. intr-o activitate de tipul g6ndili - lucrati in perechi - comunicafi, elevii se gdndesc gi

discutd despre lucrurile pe oare le spun parinfii lor / cunoscufi care au trdit in perioadacomunistd despre regimul comunist.

Realizarea sensuluir Elevii sunt impirli1i in cinci grupuri (prin extragerea aleatoare a unui bilelel de o

anumitE culoare din cinci culori posibile). Fiecare grup primegte cAte 5 glume (vezi

t+z

I.

a

t

{\

I r.

a-

I ren

Anexa pentru exemple de glume) despre diferite probleme care existau in perioada

comunistd (fbrd sd se specifice care) dup[ cum urmeazd:

Grup 1: probleme "rorrornir"

(glume despre economia extensivi, tehnologiile vechi,

utilizarea iralionali a resurseloi, calrtateaproastd a produselor, agricultura rdmasd in

urmd etc.);Grup 2: probleme sociale (despre alcoolism, furt etc');

Crup :: tirocralie excesiva (glume despre prea mulli oameni pe aceeaqi pozi;ie, oficiali

incompetenfi, birocrafie excesivd etc.);

Grup 4: coruplie (glume despre mituire, privilegii acordate nomenclaturii, furtul din

proprietatea statului etc.);'Grup 5: lumea diferenlei dintre propagand[ pi realitate (glume despre ,;ealiz6t7",

preasldvilea partidului 6i a conducdtorilor etc.).

e Dupd ce,Ile grupuri, elevii au citit glumele qi le-au discutat, identificE in fiecare grup

probl*rou rriiata. Cand grupurile au identificat problema, primesc o listd cu sarcini

(pentnr exemplu, a se vedea Anexa) pebaza cdrora sd preglteasci o scurtdprezentare.

Reflectiec Grupurile prezintd sarcinile pe care le-au efectuat gi invitd colegii la o disculie pe

rnarginea problemelor identifi cate.

incheierer Pe baza celor prezentate, clasa intreagd trage concluzii despre problemele care au

existat in perioada comunistd in RomAnia. De asemenea, se concluzioneazd

problernele care inc6 mai persistd in 16rile post-comuniste.

Extindere. Pornind de la activitatea din clasd, din discufii cu pdrinlii qi lectura unor documente

cilutate de ei, elevii identificd probleme sociale sau politice care nu s-au discutat in

clasd gi cautd glume care reflectd acele probleme.

.|\EXA

Exemplu de listi de sarcini pentru activitate pe grupuri (grupul4)

r Pe baza glumelor, identificafi formele de manifestare a corupfiei in regimul comunist,

r Care grupuri/straturi din societatea comunistd au fost afectate de corupfie? Enumerafi-

le in ordine ierarhica descrescdtoare (de la cele mai inalte pozitii la cele mai mici).

" Una din glume nu se referd la perioada comunistd gi nici n-a fost creatd in perioada

respectivd. Care este acea gluml? De unde qtifi?

r Care dintre glumele din perioada comunistb ar fi relevante qi in zilele noastre? De ce?

Eremple de glume care pot fi utilizate in aceasti lecfie

#l Aat.+J

Medicul cdtre bolnav:- Kent mai vii pe la noi?

*8*

Admitere la academia militardIntri primul concurent, pila domnului colonel Popescu qi examinatorul intreabd:- DupS curn qtifi, in anul 1907 a avut loc o rnare rdscoald f6r5neasc[ la care au participatpeste 20.000 de j6rani. Putefi s6-mi spunefi in ce an a avut loc aceastd rdscoald?

Candidatul: In anui 1907.Examinatorul: Perfect, suntefi admis.

Intrd ai doilea concurent, pila domnului general lonescu.Examinatorul: Dupd cum qtifi in anul 19A7 a avut loc o mare rdscoald fdrdneascb la care

au participat peste 20.000 de 16rani. Putefi sd-mi spuneli c6!i ldrani au participat la aceastd

rdscoal6?Candidatul: Peste 20"000.Examinatorul: Ferfect, sunteti admis.

Intrd al treilea concurent, frrd nici o pil6.Exanrinatorul: Dupd cum gtifi, in anul 1907 a avut loc o mare rdscoald ![rdneascd la care

au participat peste 20.000 de !5rani. Puteli sd-mi scrie{i numele gi adresa fiecdruia?

d(**

Secretarul General al Partidului Comunist viziteazd, SUA. Oaspetelui i se oferd un dineupe cinste.- De unde aveli fonduri pentru o astfel de recepiie bogat6? intreabd Secretarul General.

Pregedintele SUA il ia la o fereastrd gi il intreab6:- Vedeli podul acela?- Da, il vdd.- Acolo e explicafia. Am frcut niqte economii cAnd l-am construit'Dupd un an, preqedintele SUA viztteazdBucureqtiul. Degi acesta avdzut destule in viafd,

este realmenie surprins de luxul recepliei care se oferd in cinstsa sa. intrebat de originea

fondurilor pentru receplie, conducdtorul il ia pe pregedinte la fereastr6 qi il intreabd:

- Vede{i podul?- Nu, nu-l vdd.- Acolo e explicafia.

*'t*

- De ce ai luat 8 la dictare data trecutd qi acum ai luat zece? Doar ai fdcut acelaqi numEr

de gregeli.- PAi data trecutd tata era doar director adjunct, pe-acum e director plin.

***- Cu ce sd incepem inspeclia?- Cu coniac.

144

x**Un deputat ?i spune unui afacerist:- Dd-mi cincizeci de mii gi te fac milionar...

**c*

Un cetSlean sti in fafa uqii pi citegte anunful: ,,Directorul primeqte intre 10- 15.,' vineBul5, citegte gi intreabd:- Oale cu mai pufin nu se mulfumegte?

{.t*

- Imagineazd-fi cd din secfia ta 50 de persoane sunt date in judecatd pentru primire demitd.

- Chiar? Asta nu se poate intdmpla in seclia mea.- De ce? Tcli sunt cinstifi?- O, nu. Nu sunt decdt 40 de angajali in seclia mea.

Odatd regele lua masa cu rnembrii parlamentului. Acesta le spunea cd in ciudaimpozifelor ridicate, trezoreria e tot goald. Un senator in vdrstd lud o bucatd de gheafb dinbol cerdndu-le vecinilor s6i sd o dea mai departe din mdnd in mdnd. Pe cdnd veni rindulregelui, gheafa se topi.Aqa se face cd trezoreria e goald, spuse senatorul.

{e**

La aeroportul Otopeni, un repofrer intreabd turigtii italieni:- Care este scopul vizitei dumneavoastr6 in Romdnia?- Vream sE ?nvdfdm din experienla agriculturii rom6negti.- Din agriculturS?- Da. O organizare de vis! Jdranii romdni sunt fantastici! $efii lor ti sprijind

nemaipomenit de bine! Ferma e aratd de soldali, recolta e adunatd de elevi, sortata destudenfi, asistenii qi profesori universitari! $i toate astea pe gratis! Dupd ce se vdndprodusele, directorul fermei raporteazl. despre pierderi de 7 milioane. $i i se dau acelemilioane! Mamma mia! Asta e ceva de vis!

- Sunteli fermieri?- O, nu, suntem mafiofi!

t45

Titlul: Harta resurselor comunitdtiiClasa: aIX-aDisciplina: geografieAutorul: Maria Kovacs, Asocialia lectura pi Scrierea pentru Demoltarea GdndiriiCritice Rom6nia

MotivafieLocalitatea sau cartierul in care trdim probabil cd addpostegte o diversitate de resurse de

care suntem mai mult sau mai pufin congtienfi, dar pe care este util s[ le cunoascd fiecare

locainic pentru a le putea utiliza eficient sau pentru a qti ce ar presupune o utilizare mai

eficienta a acestora. Aceste resurse pot fi reprezentate pe hdrti. Astfel de h6rli pot fi foarte

utile nu <ioar localnicilor, dar qi persoanelor care viziteazd comunitatea (localitatea sau

canien-ll) qi doresc s[ o cunoascd.

Obieetivele leefiei: La sfdrqitul lecliei, elevii vor fi capabili:c sd realizeze o activitate de investigafie in echipd in orizontul apropiatr s6 construiascb sr-lporturi cartografice qi grafice despre comunitatea ?n care trdiesc

o sa identifice infonna{ii oferite de suporturile cartograficeo sE ,atilizeze infonnaliile cartografice in activitatea cotidianao sd colaboreze pentru arcaliza o sarcini de lucruo siL manifeste apleciere fafd de diversitatea etnoculturald a comunitdlii

Criterii de evaluare:o Gradul de implicare a elevilor in realizarea harlii (cum qi-a negociat sarcina, dacd s-a

achitat la timp de sarcinfl asunat6, diversitatea, cantitatea qi calitatea informaliiloradunate)

r Claritatea hd4ilor realizater Ccrectitudinea h?irfilor realizateo Aspectul estetic al broqurii de prezentare

Resursele materiale gi de timp: dou6 leclii acdte 50 minute (activitdlile t,2,3 gi parfial

4 in prima lecfie, restul din 4 9i activitatea 5 in a doua lec!ie); majoritatea activitilii 4 se

va derula in afara clasei, pentru care sunt necesare eitca3'4 ore (o dup6-masd).

o Diferite hArfi (hdrfi truistice, harli ale rutelor de transport in localitate sau cartier,

harta strdzrlor etc.)o Exempiare fotocopiate ale hdrlii suprafelei de I-2krn'din localitate / cartierul

selectat, cu strf,zile principale pe care nu sunt marcate nici un fel de obiective sau sunt

marcate doar cele majore (disponibile pe internet sau in cdrlile de telefon / Pagini

Aurii). Fiecare elev are nevoie de un exemplar, fNotd importanti: S-ar putea sd fienevoie si mirili porJiunea de hart6 selectatd pentru a permite inregistrarea resurselor

comunitalii. in acest sens, un fotocopiator care poate mdri vd va fi de folos.]r Hdrtie de calc sau folie transparentd (c6te 1-2 coli pentru fiecare elev)

t46

. Hdrtie de scris

. Creioane colorateo (oplional) aparat de fotografiat

Metode:

" G6ndili * lucrali ?n perechi - comunicafi; Mozaic; Turul galeriei

Desfiqurarea lec{iei

Evocarec Cereli elevilor sd se gdndeascd la o ocazie cdnd ei sau cineva dintre adullii pe care ii

cullosc au avut nevoie de un serviciu / c resursd in localitatea / cartierul in carelocuiesc gi nu au reuqit s5-1/ s-o gdseascd sau au reuqit, dar cu dificultate" De ce fel deserviciu / resursh au avut nevoie? Ce dificultate a intdmpinat in identificarea sa? Cumau reuqit sd depSgeascd dificultatea? Ce / cine le-a fost de ajutor? Dupd ce s-aug&ndit, ceregi cdtorva voluntari sd prezinte cazullacare s-au g6ndit.

Realiuarea sensului

' ?rnparlili elevilor h64i de diferite tipuri. Organiza[io activitate de consultare a hdrlilorgi de analizd a elementelor acestora: a) scara, b) legenda, c) informafiile pe care leoferl, d) cui sunt utile informafiile respective. Pe c6t posibil, oferifi elevilor hi4idiferite pentru aceeagi unitate reprezentat[. Cere]i elevilor sd lucreze individual qi sdnoteze cele patru aspecte (a-d). Apoi, in perechi, elevii ipi prezintd hdrfile qi realizeaz1,o listd comund cu aspectele a-d identificate. Profesorul pe tabld, iar elevii in caiete iqipreg6tesc un tabel cu patru coloane (c6te o coioand pentru fiecare dintre aspectele a-d), in qare reunesc toate informaliile.

r Clarificali tennenul de resursd (rezewl sau sursd de mijloace susceptibile de a fivalorificare intr-o imprejurare dat5.; pentru informafii mai detaliate, vezi anexa).Cerefi elevilor sd numeascd tipuri de resurse din comunitate pe ldng6 cele identificatepe hdrlile studiate" Dacd ei nu spun aceste lucruri, oferili-le exemplul unor tipuri deservicii (de transport, cabinete medicale / stomatolo gice /farmacii, cabinete deavocaturd, birouli de traduceri, magazine alimentare, birouri de informare, pensiuni,hoteluri, Internet cafe etc.). Realizali o listd c6t mai complexd a tipurilor de resurse.Mai ales in comunit6lile rurale, unde oamenii se cunosc mai bine intre ei, aceastd list6poate cuprinde gi persoane resursd, de exemplu: persoane care pot oferi informafii deo anumitd naturd (despre trecutul satului, despre un anumit eveniment din sat);persoane care vorbesc o anumit6 limbd alta decdt limba majoritS{ii; persoane care potpresta servicii gi care nu sunt neapdrat evidente pentru un strSin (potcovar, persoan6care confecttaneazd, costume tradifionale sau obiecte de interes) etc. ExplicaliJe cdeste important ca toate aceste resurse sd poatd fi cunoscute membrilor comunitdfii giaccesibile gi vizitatorilor. CAnd lista e frnalizatd, irnpirfifi tipurile de resurse in patiu-cinci seturi sau categorii astfel inc6t in fiecare set sd fie at6.t resurse mai uqoridentificabile, cdt qi resurse mai pulin evidente,

' Oferili fiecdrui elev o hartd care reprezintd o suprafa{d de circa l-2 kffi2 din localitateacartierul in care v5 aflali (preferabil haft[ mut5, sau hartd, doar cu numele strlzilor).

De aceasti datd fiecare elev va avea aceeagi harta. imparlili clasa in grupuri de cdte 4-

147

5 elevi (grupuri casir). Fiecare elev din fiecare grup casd va trebui sd iqi asume

responsabilitatea pentru un set de resurse din cele stabilite in Activitatea 3, precum qi

pentru produsul final al grupei. Sarcina fiecdrui grup va fi si realizeze o hartd atuturor resurselcr comunitdlii pe care le pot identifica pe respectiva suprafald de circal2km2. De asemenea, elevii vor aduna informalii de tipul: localia / adresa, numdrulde telefon, orarul de funclionare etc. al diferitelor tipuri de servicii din comunitate.Dacd e posibil, pat realiza fotografii ale unor locuri I aspecte pe care le considerdsernnificative.Pentru a u$ura munca responsabililor pe anumite seturi de resurse, infiinfafi grupuride ,, experli " pentru fiecare set de resurse in parte. Un grup de ,, experli " va avea cAte

un reprezentant din fiecare grup casd. Expe4ii vor lucra impreund pentru a adunainfonnaliile necesare despre setul de resurse pe care qi l-au asumat. Fiecare grup de

experli va trebui sd igi organizeze munca (de exemplu, sd igi impartl strdzile sau

resursa de identificat, sI identifice modalitatea de validare a informafiilor despreresursele pe cate le includ)" La finalul activitdlii pe grupuri de experJi, fiecare experlva trebui sd intre in posesia aceloragi informaiii. Pentru a se asigura de validitateainfrrmafiilor prezentate, elevii vor trebui sd stabileascd impreund cum vor proceda.I)e exemplu, pot sd verifice informaliile indoielnice din cel pufin 3 surse sau si se

convingS personal de validitatea lor.OdatS ee experlii pi-au incheiat sarcina, ei se reunesc cu colegii din grupurile casd.ingrupul casd, {tecare membru va prezenta informatiile despre resursele comunitareidentificate precum gi argumentele pentru reprezentarea resursei respective pe hartd.Pe baza acestora, fiecare grup casd va ?ntocmi harla complexd a resurselorcomunitilii, Fentru a transcrie resursele pe o hartd finald, elevii vor avea nevoie defolii transparente sau de hfutie de calc. in plus, fiecare grup casd va intocmi o brogurdde prezentare a resurselor comunitare. Pentru aceasta, vor avea nevoie de creioanecolorate pi coli de h0rtie.

Reflecfieo Cflnd au terminat de realizat hdrtile gi brogurile, elevii realizeaz|o expozilie a

produselor. Ldngd fiecare produs se va plasa o coal6 de hdrtie goal6 pe care,,vizitatorii" vor nota comentariile sau observaliile 1or. Fiecare grup va ,,vizita"expozilia, examindnd atent produsele celorlaite grupuri qi oferindu-le feedbackautorilor. Cdnd s-a terminat vizita, autorii vor citi insemndrile ,,vizitatorilor" gi *dacd e cazul - vor completa I arnenda harta qi / sau broqura. Aceste hA4i I broquri potfi oferite Consiliului Local, Prirndriei sau centrelor de informalii turistice (dacd existiun astfel de centru in localitate) pentru a le multiplica qi a le oferi vizitatorilor.

Extinderer Expozitia poate fi mutatb pe holul gcolii qi poate fi pdstrati o perioadd de timp pdnd

cdnd toli elevii / cadrele didactice din qcoald sau chiar pdrinlii vor avea ocaziasd vadiexponatele.

Alternativ, elevii pot lucra pe grupuri cas6 care se ocupd de diferite zone ale localitftii.Esenla lecfiei este ca elevii sd identifice cAt mai multe resurse, astfel cunoscAnd cdt rnaibine comunitatea?n care trdiesc.

i'

ii

148

ANEXA

Ce confine harta resurselor comuniti{ii?r prezentarea infi'ashucturii comunit5lii: releaua de drurnuri comunale. locale, re{ea de

alimentare de apd, de gaz, alte utilit{i existente la r"rivel localc lllarcarea instituliilor reprezentative la nivel de oomunitate: primdrie, bisericd, qcoald,

polilie, piafd, puncte de colectare a laptelui, magazine etc.. marcarea zonelor iocuite preponderent de populafie tAndrd, irnbdtr:6nit[o evidenlierea diversitdlii etnice la nivelul comunitdEii: sunt marcate zonele, strizile

unde locuiesc un nuur6r mare de reprezentanfi ai unei etnii. marcarea zonelot de risc: zone cu alunecfiri de teren, zone inrmd abile pe raza

comunitdliir alte infomalii relevante despre comunitate, care pot fi prezentate vizual

149

f

I

Titlul: Uniunea EuropeandClasa: aX-aDisciplina: GeografteAutor: trulia Ficior, Colegiul Nafional ,,George Cogbuc", Ndsdud

MotivafiaAceastd leclie este importantd deoarece ajut6 elevii sd inleleagd ce este UE, cumfuncfioneaz5, de ce este o putere mondiald. Avdnd in vedere c5 Romdnia a aderat la U.E.la 1 ianuarie 2AA7 este necesar sd in{elegem avantajele gi dezavantajele aderdrii.

flbiectivele lec{iei: La finalul activitAtii, elevii vor fi capabili:r sf, defineascd nofiunile: regiune, euroregiune, Uniunea EuropeanS;o sii clasi{ice statele din Europa ,,unitate in diversitate" dupd apartenenla sau nu la UE;r sd analizeze q:biectivele principale ale UE;o sd anticipeze schimbdrile ce vor avea loc in Romdnia odatd cu aderarea la UEo sb compare informalii din surse diverse;o sh exprime atitudini prolcontra aderdrii RomAniei la U.E.

Evahuareo E',"raluarea conginuturilor: informaliile incluse in afige, argurnente pro/contra integririi

in UE (avantaje I dezavantaje argumentate), cvintet, sigla UE.

Managementul resurselor gi al timpuluio harta Europei, manual, infonnalii Internet, informalii mass-media despre Uniunea

Europeand, aduse de profesor gi de elevi. timp de iucru - 50 minute

Metode: brainstorming, activitate pe grupuri, turul galeriei, conversafia, cvintet

Desfdgurarea lec{iei

Evocarer Se varealiza printr-o disculie frontald de tip brainstorming. Profesorul adreseazd

intrebdri legate de Uniunea Europeand in contextul ,,triadei puterilor mondiale"(Statele Unite ale Americii, Japonia, UE). Intrebarea de pomire va fi: ,,Ce defineqte o

putere mondiald?"

Realizarea sensului. Profesorul va prezentape scurt tema. Va indica statele qi capitalele europene lahart6,.

150

. Se introduce ideea cd Uniunea Europeani este caracterizatf,prin,,unitate indiversitate". Brainstorming: ,,ce inseamnd pentru voi sintagma: unitate prindiversitate?" Se noteazS pe tabld / flipchart toate rdspunsurile.

r Investigafia elevilor. Se va citit textul din manual individual. Dupd citirea textului,elevii se irnpart pe patru grupuri, care vor avea de discutat qi pregdtit o prezentare pemarginea urmdtoarelor intrebdri / teme:

I. ce este uniunea europeand? scurt istoric. De ce s-a constituit? insemne:Ziua Europei, monedd, capitald, suprafali, populafie.II. cum este organizat5 Uniunea Europeand? obiectivul principal pe care ilStructririle de conducere.lll. Analiza modelului european de dezvoltare (elemente pozitive qi provocdri).-\'. Romdnia gi Uniunea Europeand. Argumente pro/contra aderdrii la UE, in functie de:i antajele / dificultdlile pe care le presupune aderarea Rom6niei la uE.' Dupd ce grupurile s-au documentat, ele vor realizaafige pentru a-gi prezenta

conciuziile intr-o formd sinteticd (inclusiv graficd). Afigele vor fi expuse gi se varealiza un tur ai galeriei.

r Disculie frontalE pentru a concluziona activitatea precedent6 de investigafie. ,,Caresunt aspectele pozitive gi cele mai pufin favorabile ale aderdrii Romdniei la UniuneaEuri:peand {J.E. care v-au atras atentia?"

R.eflecfia

' Elevii vor redacta individual, apoi vor revizui in perechi gi 3-4 perechi vor prezenta intata clasei, un cvintet despre Uniunea Europeani.

Irtindere

' Elevii vor proiecta o sigl6 / stemd a Uniunii Europene qi vor scrie un paragraf pentru:rplica semnilicalia simbolurilor incluse in sigld / stem6.

imn, drapel,

urmdrepte.

| 5l

t,.u l[ ilz

" " :;

t--

nt ':r;

os

Titlul: Populafia, resursele naturale gi dezvoltarea lumii contemporaneClasa: a XI-aDisciplina: GeografieAutor: Iulia Fieior, Colegiul National ,,George Cogbuc" Ndsdud

MotivatiaAceast5 leclie este importantd deoarece ii face pe elevi sd inleleagd faptul cd in cadrulmediuiui inconjuritor omul nu mai este doar o componentd, ci un factor imporlant careexercitd presiuni majore asupra geosistemului prin exploatarea resurselor naturaie,activithti qi presiurre demograficd. De asemenea, leclia le aratd elevilor importan{aac{iunii chibzuite a indiviziior pentru protejarea mediului inconjurdtor.

Clbiectivele lecfiei: La finalul activitdlii, elevii vor fi capabili:e sii defineasc5 nofiunile: ,,?mb6trenire demografrcd",,,explozie demograficd",

,,dezvoltare durabil6", rnegalopolis, resursd naturald, epuizabile, incdlzire globald.c sd identifice resursele neregenerabiie;r s[ anahzeze efbctele epuizdrii resurselor neregenerabile;o sb deducd schimbdrile ce au loc la nivelul rnediului ?nconjurdtor;c s[ utilizeze informa{ii din surse diferite;r sd interpreteze imagini, informalii suplimentare, grafice, statistici.o s[ exprime atitudini legate de economia aetval6,bazatf pe resursele neregenerabile in

mare parte gi fafd de conceptul de ,,dezvoltare durabild",

Evaluareo Ciorchine structurat; termeni cheie - de definit qi de explicat;o anahzd, comparafie intre ,,Nordul bogat" qi ,,Sudul sdrac"; problematizarea -

,,incdlzirea globald", efecte negative qi pozitive asupra mediului

Managementul resurselor qi al timpuluic Manual;hartafizicd,;i harta politicd a lumii; infonnalii din mass-media; imagini;. Timp de lucru - 50 minute.o Metode: ?ntrebare focalizatoare; ciorchine (structurat); problematizarea; identificare

la hartd; expunere; turul galeriei

Desfiqurarea lecliei

Evocareo Profesorul adreseazd urmdtoarea intrebare focalizatoare: Ce presiuni exercitd oamenii

asupra mediului? Discutie frontald precedatd de timp de gdndire de circa I minut.

L5:

Realizarea sensuluit Prezentarea (expunere) pe scurt a temei abordate de cdtre profesor gi motivarea

importanfei acesteia.. Se organizeaz5 trei grupe de elevi; fiecare grupd are o subtemd de investigat: 1 -

populatia; 2 - resurse naturale; 3 - dezvoltarea economici. Se cere elevilor sd citeasciparagraful aferent temei grupei lor. in caiete noteazdtema pi cdteva cuvinte, nofiuni,concepte, idei cheie.

. Elevii, in cele trei grupe, realizeazlun ciorchine structurat avdnd in centru subtema pilegat de ea cuvintele / conceptele-cheie. Apoi vor identifica relalii cauzd.- efect dintreacestea gi le vor explica. Fiecare grup igi alege un reprezentant care va ptezentaciorchinele (redactat pe o bucatd mare de haftie) in fafa clasei, prezentdnd tema,argumentAnd cuvintele cheie gi arnlizAndrelafiile specifice dintre conceptele inclusein ciorchine. Ceilalli elevi pot oferi completdri sau adresa intrebdri prezentatorilor.

Reflecfia. Releaua de discufie: Dezvoltarea economicd duce la declinul civilizafiei?

Incheiere, Se sistematizeazdtema prin relalionarea intre cei 3 poli ai triadei ,,om * natur6 -

economie", care au devenit, in timp, probleme majore de rezolvat ale;ontemporaneit6!ii.

rrtindere. Timp de o lund, elevii vor urmdri presa pentru a identifica relatdri despre manifestarea

'-inor probleme din categoria celor discutate la lecfie.

153

iII

i

Titlul: PersonalitateaClasa: aX-aDisciplina: PsihologieAutor: Dorel Alexairdru Coc, Colegiul Nalional ,,George Cogbuc", Ndsiud

Motivafia x nanrnr nx plerrii rrr ;unoascd mai bine, dobdndind

Lecfia este valoroasa pentru c6 elevii vor avea ocazra sa se (

cunoqtin{e specifice dispre caracteristicile de bazd ale personalitalii. De asemen€a, vor

realizacorelalii ?ntre componentele teprezentalive ale personalitdlii 9i vor caractertza

51su6fi-tri de personalitate instrumentdnd componentele esenfiale speci{ice acestui

component.

obiectivete lec{iei: La finalul activitdlii, elevii vor fi capabili:

c sE precizezecaracteristicile de bazd ale personalit6fii av6"nd in vedere funcfiile pe

acestea ie au in comportamentul uman;

o s6 evidenlieze modalitdlile de comportarnent ale persoanelor in funcfie de diverse

tipuri de personalitate;r s6 Tea'tizeze fiqa proprie de personalitate;

c sd. stabileascd fiqa de personalitate a unei persoane cunoscute qi sd o sus{ind cu

argum€nte;

Evaluare. folosirea intbrma{iilor in dialoguri, folosirea de intrebdri qi rdspunsuri corecte din

punct de vedere teoretic;o susiinerea in fala clasei a figei proprii de personalitate;

. aralizaplangei care prezintd fiqa de personalitate a profesorului diriginte;

Managementul resurselor qi al timpului. Patricia Hedges: Personalitate Si temperLment, Editura Humanitas ,pag' 16'32;

. Adrian Neculau (coordonat or). Manual de psihologie. Caracterizareapersonalitdlii

. timp de lucru - 50 minute

lVletode: gAndili - lucrafi in perechi - comunicafi, conversafia, lucrul in perechi,

prelegerea intensifi catd

154

D

R.

a

a

ReI

Era

Desflgurarea lecfiei

Evocareo Elevilor li se cere sd se gdndeascd gi sE notezetrdsEturi definitorii ale profesorului

diriginte' Apoi, in perechi, elevii igi compard listele. Cdteva perechi vor citi in falaclasei tr5sdturile pe care le-au numit.

Realizarea sensului

' Prelegere intensificatd conlin6nd prezent area caracteristicilor de baz6 alepersonalitdlii din persp_ectiva funcliilor pe care acestea le imbraci in interacfiuneaindividului cu lumea. Se reactualizeazd,determindrile tipului extravertit - introvertit gise continud cu funcfia senzorial6 - intuitivd, reflexivl - afectiv6 , judicativl -perceprivd.

r Pentru fiecare cuplu de concepte elevii vor selecta colegii reprezentativi gi vorargumenta op{iunea.

r Fiecare etrev igi vaprecizapropria,,formul6" de personalitate.

Reflee{ier o noub activitate de tipul ,, g6ndifi, lucra{i in perechi, comunicafi". Elevii sunt

imp6rfiti in patru g*q?, fiecare grupd studiini un cuplu reprezentativ pentrucaracteristice personafHtii. Sarcina constd in determinarea tipului de person alitate aprofesorului diriginte.

' Fiecare elev din cadrul grupului stabileqte tipul reprezentativ al funcliei pentruprofesorul diriginte, apoi lucreazI in perechi schimb6nd argumentele pentruincadrarea pe care arcalizat-o. Schimbd argumente in cadril grupului, convenind pebaz6, de argumenteasupla tipologiei definiiorii a personalitalii profesorului diriginte.un raportor din cadrul fiecdrei grupe prezintlclasei concluziile.

Extindere

' }ry:tfrii realizeazd o plangd prin eare ilustreazd fipa de personalitate a profesoruluiqlrlsmte

t55

RrI

Frt

Tittrul: Calitatea de pdrinteClasa: a X-aDisciplina : Psihologie aPlicatdAutoi: Dorel Alexandru coc, colegiul Nalional ,,George cogbuc" Ndsflud

MotivafiaLeclia este valoroasd pentru c5le oferd elevilor acazia de a analiza rolul de pdrinte

evidenfiind semnificafia biologicd precum gi atrordarea sa psihologicE; de asemenea, se

vor eviclengia aspectele care reflectd drepturile gi obligaliile in contextul relaliei p6rinte -copil qi se vor sublinia circumstanlele indeplinirii acestui rol in anturaje favorabile dar 9i

tn medii indiferente sau ostile.

Obiectivele lec{iei: La finalul activitafii, elevii vor fi capabili:o sd precizezeprincipalele tipuri de atitudine pe care trebuie sd le adopte p6riniii in

relalia cu copilul lindnd cont de personalitatea acestuia;

o sd eviden{ieze compofiamente ale pdrinfilor care trebuie evitate in relatia cu copilul;

o s6 ilustreze prin cazuri selectate din literaturd relalii pozitive, respectiv negative dintre

p[rin]i gi copii;

Evaluaree utilizarea corectd de cdtre elevi a conceptelor din domeniul psihologiei in contextul

intrebdrilor gi rdsPunsurilore elaborarea unui es€u cu titlul ,,Pirintele ideal"

Managementul resurselor qi al timpului- Cursul numdrul 25 - Eurocor;- FranzKafka..Scrisoare cdtre tatdl meu";

- Timp de lucru 100 minute;

Desfiqurarea lec{iei:

Evocareo profesorul va colecta in c6te un ciorchine ideile elevilor referitor la:

a) comportamente benefice ale pdrintelui in relalia cu copilul;

b) comportamente nocive ale pdrintelui in relafia cu copilul;

Realizarea sensuluio Se vor prezenta urmdtoarele tipuri de comportamente in relafia dintre pdrinte pi col

- Dragosteanecondilionata;- Transmiterea de informatii reversibile despre comportamente;

- Copilul tdu nu trebuie sd fie ideal;

- Triteaz6-fi copilul a$a cum ai dori sd te trateze el - dupd principul reciprocit6;-:

- Despre copilul stimulat in mod excesiv;- Despre necesitateainterdic{iilor;- Asumarea, de cdtre copil, a consecinlelor propriilor opfiuni;- Cuvintele inva!5, exemplele atrag;- Pedepsind il invefi doar evitarea pedepsei;- De ce este important6 congtientizarea punctelor tari gi a celor slabe ale copiilor

nogtri;- Copilul nu este proprietateata, ci un om cate va deveni autonom;- Copilul ca instrument folosit intr-un conflict.

. Elevii vor citi extrase din,,Scrisoare cdtre tatdl meu" de Franz Kafka, urmirind felulin care tipurile de comportamente prezentate mai sus se reliefeazd in scrisoarea luiKafka. Dupb lecturarea textului, profesorul va inilia o discutie despre relafia copil-pdrinte pornind de la felul in care Franz Kafka vede relafia lui cu tat6l sdu,

Reflecfiar Eseul de 10 minute pe tema,,Pdrintele ideal""

Ertindere. Elevii igi vor intervieva parinfii despre tema relafiei copil-pdrinte. Vor incerca sd afle

cum a fost relafia dintre p6rinfii lor gi pdrinfii acestora cdnd pdrinlii elevilor erauadolescenli.

157

PRO

Titlul: TemperamentulClasa: a X-aDisciplina: Psihologie aplicatdAutor: Dorel Alexandru Coc, Colegiul NaJional ,,George Cogbuc" Ndsdud

Motiva{iaLec{ia este valoroasd pentru cd elevii vor avea ocazia sd se cunoascd mai bine 9i sd iqi

sunoascb colegii de clasd. Ei vor dobdndi cunogtinle despre tipurile temperamentale ca qi

componente esenliale ale personaiitdlii, vor realiza corelalii intre componentele

cognitive. afective gi volitive din perspectiva expresivit6fii tipurilor temperamentale; vor

caracteriza strueturile de temperament coreldnd viziunea clasici (Pavlov) cu viziunea luiCarl Gustav Jung gi Hans Eysenck.

Obiectivele lec{iei: La finalul activititii, elevii vor fi capabili:o s5 precizeze principalele caracteristici specifice tipurilor temperamentale valorificind

trAsaturile sisternului nervos central,r s[ estiireze modalitdlile de manifestare ale persoanelor ce aparfin tipurilor

temperamentale ?n situa$ii diverse,e sd identifice din rdndul colegilor de clasd pe cei mai reprezentativi pentru fiecare tip

temperamental"

Evaluarer folosirea informaliilor in dialoguri, formularea de intrebdri pi r6spunsuri corecte din

punct de vedere teoretic;. elaborarea unor plange care prezintd subieclii oei mai reprezerrtativi pentru f,recare tip

temperamental;r sustinerea in fafa clasei a plangelor realizale

Managementul resurselor gi al tirnpuluio P. Hedges, ,,Personalitate qi temperament", Humanitas,1999, pag. 18-19;r Clasificarea temperamentelor dupd H. Eysenck (Manualul pentru psihologie,

coordonator Adrian Neculau);. Timp de lucru - 50 minute.

Desfigurarea lec{iei:

Evocaree Brainstorming pe tema persoand introvertitI - persoan[ extrovertiti;

::,n

158

R

I

Fn

I

Realizarea sensuluit prelegere pentru prezentarea conceptelor de personalitate extrovertit6 - personalitateintrovertitd 9i aclasificdrii temper**J"1o-r i"pa rr. iysenck. preregerea va fiasociatd de realizarea pe tablS a unuj.taber in ;;;; r.01"*ru comparativ _ prin gparametri * personalitatea extrov ertitd,."*p""ti' p"rrinutitut"a introvertitd. Deasemenea, se eraboreazd schema de coreraiie i"tri

"*a"lul pavlovi*, J^iii currGustav.Jung gi al rui Eysenck in ceea ce privegte tipurile temperamentare.

Reflec{ia

" GAndili - lucrafi in perechi - comunicati: fiecare elev identifica dintre colegii de clasipe cel mai reprezentativ pentru fiecare iip t *p"rurn.rlui.n Elevii schimb5 cu colegul de bancd argumentele care susfin subiecful selectat.r Se realizeazl' grupuri de cdte 4-6 elev.{care selecteaza-qi lturt "*d un cazreprezentativ pentru unui dintre tipurue remperamentale:

{rdndere

' ".':'ff&;fffr;f]tt eazd o planqd in care prezintd subiectul reprezentativ pentru tipuri

t59

Titlul: Societatea civild gi rolul ei intr-o democralieClasa: aX-aDisciplina: Psihologie sociald / sociologieAutoi: Constanfa Stdncescu, profesor de qtiinfe socio-umane, metodist, Colegiul Tehnic

Energetic Cluj-Napoca

MotivafiaUna din problemele principale identificaf.e in cele mai multe sondaje, cate vizeazd

intreaga clasd politica din Romdnia, este coruplia. Percepfia publicd a fenomenului atinge

scoruri maxime, aproape indiferent de apartenenla politicd a celor implicafi.

Otriectivcle lec{iei: La sfdrgitul lecfiei, elevii vor fi capabili:e sd explice foiosind exemple conceptul de politicd publicd.

c sE ana)izeze irnpactul social al unei probleme publicec sd schifeze o strategie, un plan de influenfare a politicilor publice

o sd elaboreze un material pentru influenfarea politicii publice

Evaluareo Elevii vor putea sd recunoascb manifestdrile de corup[ie, vor oferi exemple de soluli:

alo fenornenului corupliei in institufii publice, vor analiza diferite contexte de

manifestare a corupfiei la nivelul institufiilor publice, exemple prezentate in presd.

Resurse rnaterialer Karpinski J. , ABC-ul democrafiei", Editura Humanitas, Bucureqti ,1993o Ionescu Cristian. Principii fundamentale ale democrafiei constitufionale, Editu::

Lumina Lex, Bucureqti 1997.

o Friedrich Hegel, Principiile filosofiei dreptului sau elemente de drept natural qi ce

qtiinla statuluio Friedrich Hegel, Prelegeri de filosofia istorieio Foiii pentru retroproiector, markere de culori diferite, manualul de sociologie, fiqe :.

Iucru

Metode: brainstorming, lucrul ?n echipe cooperative, cafeneaua, turul galeriei pen:-

evaluare.

Resurse de timp: 100 minute

Desfigurarea lecfiei

Evocare

I

:1:

trtrl

ff

ililll{l t6l

a

a

a

I

Definirea conceptului de politici publice

Profesorul prezintdtema, descrie cdteva trdsdturi ale politicilor publice, clarificb de ce

sunt pubtice. Se definegte conceptul de politici publice. Se reaLizeazd un

brainstorrning cu elevii. ,,Vd rog sd vd gAndili la exemple de probleme ale comunitSliisau ale unor grupuri de cetdfeni din intreaga lat6, care sunt de interes public."

Se alege din lista formatd problerna corupliei.Alegerea unei problerne publice. Elevii sunt impdrfifi in 5 grupe, a cdte 4-6, li se

acordd 2-3 rninute pentru discutarea problemelor gdsite. InformSm clasa cd se va

desfdqura o actir.itate cu care se confruntd comunitatea sau societatea in ansamblu.

Sunt rugate grupurile de elevi sd identifice problema cea mai importanti qi sd

ar gurnenteze alegerea fbcutd.Prezentarea conceptului de influenfare a politicilor publice. Profesorul prezintf, otal,ajutfindu-se de folii de retroproiector sau de textul manualului, urmdtoarele: conceptul

de influen{are a politicilor publice, importanta elaboririi unei strategii de ac}iune,

importanla identificbrii factorilor responsabili qi a momentului ludrii deciziei, a:ii:urili:r de acliuni fomale qi informale.

Realizarea sensuluir Eiabararea unui material pentru influenlarea politicii publice. Fiecare grup va primi

sarcini de lucru diferite (conform figei de lucru) astfel cd in final sE se ajungd la ovariant6 unitari, a unui plan qi a unui material care expune problema gi oferl solufii 9i

care are ca scop influenfarea autoritAfilor publice responsabile in sensul adoptdrii

so!u{iei propuse.

Refleegia. Turul galeriei: in pauzfl elevii pot examina indeaproape figele care rcptezintd fiecare o

parte a portofoliului probiemei publice scriind sugestii pe o foaie A+ anexati sau pe

fluturagi autoadezivi.

Extindere. Sondaje de opinie: problema dezbdtutd in clasd, poate fi evaluati in afara qcolii;

persoane intre 15 pi 18 ani pot fi ?ntrebate care este pdrerea lor despre corupfie. Se vorcompara rdspunsurile lor cu cele ale unor persoane cuprinse in alte grupe de vdrst6.

ANEXE

Fiqe de lucru pentru grupele de elevi; se decupeaza pentru fiecare grupd:

Grupul I. Explicarea problemei publice- Pe cine afecteazd problema corupliei?- itr ce mod ii afecteazd, se consecinfe are asupra grupului !int6?- Ce infbrmafii pi surse de informare le suslin argumentele?- ?n saroina cfrrei autoritdli publice sau centrale intrd solulionarea problemei

corup!iei?- Ce persoane importante sau grupuri (asociafii, grupuri de presiune etc,) sunt

interesate de problemd? Cum pot fi ei convinqi pentru rezolvarea problemei?

Prezenta{i realizdrile voastre pe o coald de flipckart intr-un mod sintetic gi cdt mai

atvactiv.

Gmpul trI. Gfisirea de solu{ii alternative- gdsili cdt rnai rnulte solutii viabile ale problemei- identificali avantajele fltecErei solufii- identificali dezavantajele fiecdrei solulii- prezentali comparativ avantajele qi dezavantajele fiecirei solufii

Prezentali realizdrile voastre pe o coald de flipchart tntr-un mod sintetic Ei cdt mai

atractiv.

Grupul IItr, Alegerea, elaborarea qi prezentarea cflt mai detaliat[ a solu{iei- alegefi solulia csa mai bund care este realizabili qi care std la indemdna

comunitali.i qi autoritdfilor- prezentali detaliile solufiei- precizfii consecinlele asupra grupului lint[- evidenlialiavantajele

Prezentali realizdrile voastre pe o coald de flipchart tntr-un mod sintetic Si cdt maiatractiv.

Grupul IV. Etaborarea unei strategii de acfiune- cine gi cdnd iadeciziile?- ce acliuni ar trebui intreprinse pentru a aduce problema gi solutia in atenfia

factorilor de decizie responsabili?- cum ludm legdtura cu pdrlile interesate de problema corupliei?- cum contactdm presa gi ce forme de comunicare alegem?

- cum sensibilizdm opinia public6 la problema corupfiei?- pe sprijinul cdror persoane ne bazdm qi in ce formd?- acliuni concrete. cAnd gi cum se vor derula?

Prezenta{i realizdrile voastre pe o coald de flipchart tntr-un mod sintetic qi cdt mai

atractiy.

TI

D{:-

rl

I

I

I

['al:.

,::.

y.:!Ur l, j

l'

i-

I -::

. I.l"rQ

q,e*UfI

'ru r]f ; 1,-i 6l ,

-*ssfisr

: ' :cer

PROIECTUL OS 21

Titlutr: Libertate qi responsabilitate mass-media gi corupfiaClasa: a XII-aDisciplina: Filosofie\utor': Constanfa St6ncescu, profesor de qtiinle socio-umane, metodist, Colegiul Tehnic::ergetic Ciuj-Napoca

\f otiva,tie- -:;tieniizarea rolului tinerilor in militarea impotriva corupfiei, in promovarea unui

::ccrtament etic qi a unei atitudini morale in relaliile cu semenii, comportamentbazat;lc':i iundamentale.

;:; Fe ctrmpdrbtorul de.:'.imil6 facturB gi care

cum sunt respectul, cinstea, responsabilitatea, spiritul civic. A-linformafie sd intre in gardd atunci cdnd i se oferd o informatie devtzeazdun anumit scop.

- riectivele lecfiei: La sfArqitul lec{iei, elevii vor fi capabili:. si icientifice surse mediatice ale prezentdrii corupliei;

' si coillpare gi sd analizeze critic sursele de monitorizare a fenomenului coruplieir ,.i cornenteze Ltn aaz de corup{ie descris ?n pres5 folosind instrumentele analizei

-llosofice"

{'- aluane: : .r vor realiza o lecturd criticd a textelor la prima vedere, vor folosi resurse de tipul;.:.:ita{ii de decodificare a unui text, capacitdlii de utilizator de text, capacitalii de::r.-;ipant ia crearea sernnifica{iei textului, capacitdlii de cititor critic,

t,,,*rurse materiale:

' l.iass-media, manual de liceu, coordonator Mircea Toma, Editura Concordia 2000' .:hid metodologic pentru aplicarea programelor gcolare din aria curriculari ,,Om gi

---enry Jankins, ,,Digital renaissance", in Technology Review, martie 2A02l.{anualul de Filosofie.S.aportul Freedom House" in problema luptei anticorup{ie din Romdnia

rse de timp: 120-180 minute

lul dublu, eseul de zece minute, dezbaterea, analiza logicd a argumentelor.

lecfiei

i.-lectarea din presa actuaid a unor cazuri remarcabile din perspectiva consecintelor:::,lale.

l

a

3

163

. Elevii sunt solicitali si citeasci cu atenlie textul, despre corupfia din pres[ qi/sau

coruplia ilustrati in pres[, textul este ales de profesor'

Realizarea sensului. Fiecare elev alege din text un pasaj care l-a impresionat in mod deosebit (care i-a

amintit de o experienld personalS, care contrazice convingerile gi credinlele proprii)o Pagina de caiet este impdrlitd in doud: in partea stAngd fiecare elev scrie pasajul ales:

in partea dreaptd noteazd" comentariile personale referitoare la acel pasaj

e Activitate de grup (6-8 elevi) pentru stabilirea particularitSlilor cazului dat

r Evaluarea moralitdlii faptelor dupi criterii diferite. Stabiiirea unor puncte de vedere comuneo Analizaideilor din text din perspectiva imperativelor kantiene: imperativul ipotetic 9i

imperatil'ul categoric

Reflectiar realizatea unui eseu cu tema,,Etica qi mass-media".

Extindere. P€nrru a explica diferenla dintre imperative, profesorul face apel la doud exemple 9i le

analizeazd. irnpreund cu elevii:1. ,,Un cetd{ean bogat oferd municipalitafi o sum6 de bani pentru a se ridica o statuie

Pilne insd o condilie: oferi banii dacd pe soclul statuii va fi gravat numele s[u (in calitai:

de donator)". Se pun, din perspectivd kantiand urmdtoarele ?ntrebdri:

- Omul a aclionat sub irnpulsul imperativului ipotetic?- A aclionat sub irnpulsurl imperatilului categoric?- Asiiunea lui este moral6, adicd poate deveni universald?

Rdspunsurile sunt urmdtoarele :

- acest om a acfionat condus fiind de imperativul ipotetic, intrucAt acfiune,

lui a avut ca scop satisfacerea unui sentiment (vanitatea, mAndria). Pr-.-

unnare el i-a folosit pe ceilalli semeni (municipalitatea) ca mijioc pen'r-satisfacerea unui sentiment, astfel cd voin{a care l-a condus a fost ce'

eteronomS, determinati sensibil'- Dacd ac{iunea lui este moral6? Nu, spune Kant, intrucAt ea nu poate deve:-

un principiu universatr. Dar nici imorald nu poate fi o asemenea acfiu:l.

Kant va numi astfel de ac{iuni ca fiind legale gi ftcute din punctul :.vedere al omenirii, nu al umanitdfii'

2. Mergdnd pe stradS, un cetd{ea:r vede un cerqetor. I se face mi16 gi ii oferd bani. S:

pun aceleapi intrebdri, se oblin aceleaqi rdspunsuri. Maxima acfiunii acelui om a i:.''comandati de imperativul ipotetic, voin{a care l-a condus este cea eteronomd, acliunea i-"

legald, nu morald qi este desfbguratd din perspectiva omenirii, nu a umanitElii. Kant sp;.cd nici un sentiment, oricdt de nobil ar fi el, nu poate stalabaza unei acliuni necesare i

universale.

Pentru Kant, omul este cetdleanul a doub lumi: prin impulsurile sale egoiste, o:- -.

participd la lumea sensibilS; prin obligafiile morale, omul se ridicd in lur.:"

suprasensibilului. Aici afl6m iumea principiilor absolute sau lumea care se conduce dupll:gile morale.

irclinalia este facultatea de a rdvni, a dori, intrucAt depinde de trebuinfele pe care Ieresim{im. Datoria este facultatea de a acfiona in conformitate cu legea morald. Numaiiacd acliondm din datorie, maxima acfiunii noastre poate deveni prinCipiu al unei legitefi-nrversaie.

Ilevii vor realiza eseuri plecdnd de la relafia dintre sentiment gi rafiune, ?n sivargirea:;telor de corupfie. Ideile vor fi ilustrate prin afige sugestive. Vor fi premiate cele mai:une eseuri si cele rnai reugite afiqe.

r.\EXA

: sntrli tealizatea campaniei ,,Nu da $pag6", a existat o colaborare intre Fundafia Concept,- ';ps Media qi Transparency International. Aceasta a fost menitd spre a avertiza prin::ern'lediul mass-media populalia asupra efectelor negative pe care le are practica de dare:= mitd' Prin intermediul unor spoturi de televiziune sau radio, precum qi prin amplasarea-:rr panouri stradale conlinand mesajul ,,Nu da qpagd!', cetd{enii ar fi urmat sd fie:-.-,nnafi gi mai ales atenfionali asupra amplorii pe care o are,,mica" corupgie in:-- m6nia. Populafia {intd pentru aceastd campanie a fost constituitd de populalia cu v6rsta: -:rins6 intre 15 si 25 ani, din mediul urban, cea care in opinia iniliatoiilor campaniei:i:3 cea tnai receptivd ia un astfel de mesaj dar gi in acelaqi timp cea in randul cdreia-:ea de mitd produce un sentiment de frustrare sau chiar de revoltd. prin acest mesaj,. S:aga este hofie", campania dorea sd ridice nivelul de conqtientizarcaa faptului c6rnita: - este ceva legitirn, sau necesar. ci cd este o practica ce nu produce decdt o perpetuare a; -': relalii de oorupfie intre cei ce asigurd qi cei ce consumd anumite servicii.:,reinfeles, la nivel de inifiativd, campania a fost unanim apreciatd, dar un numdr.i::resionant de dificultA{i gi piedici in calea realizdrii acestei campanii ne-au fost-:'. elate in discutiiie purtate cu directorul executiv al Fundafiei Concept, Radu Mateescu.- = ^a lipsa unei cercetdri iniiiale pdnd la refuzul anumitor teieviziuni ie a transmite spot-l-''e (un exemplu elocvent ar f-r chiar cazul TVR care a considerat spot-urile drept- -rlente"), impreun5 cu eleja obignuitele dificultdli legate de finanliri (inclusiv lele prin:*- :rame europene), au ingreunat rcalizarea qi probabil au micqorat impactul campaniei:::ctriva corupliei mici. De asemenea, dup6 cum ne*a menlionat Radu Mateescu, ftr6 o- -_:lnuare a acestei campanii, cu eventuale modificdri, cu cercetdri suplimentare, Nu da,,:agi va rSmdne doar un proiect demn de apreciat, dar nimic mai mulf.(Extras din*;::ortul Freedom House")

165

Titlul: Probleme sociale. Corup{ia

Clasa: a X-aDisciplina: Sociologie

-Autor: Constanla Stdncescu, profesor de qtiinle socio-umane, metodist' Colegiul Tehnic

Energetic Cluj-NaPoca

Motivafie , ,,-^: -^-,-1a^ ^^^A-i^ Fa1

una din problemele principale identificate in cele mai multe sondaje' cate vrzeazd

intreaga clasa politi"* iin RomAnia, este corupfia. Perceplia publica a fenomenului atinge

scoruri maxime, up;*p* indifereni de apartenenfa politici a celor implicafi' Acest lucru

poare avca efeste ;;tt", prin atenliu tttai *ut" indreptata asupra sancfiondrii celor

corupli, dar poate uulu qi "i.Lt"

negative, in sensul culpabiliz6rii din stafi a tuturor eelor

implicali in via{a politicl. Principali categorie care resimte negativ aceastS "prezum{ie de

vinovdlie,, o reprezint6 tinerii, mai cu ,.uita cei care aderb la diferite organiza\ii politice'

obiecti.vele lec{iei; La sfargitul lecfiei, elevii vor fi capabili:

r s6 se familiari zeze cvfapte, fenomene qi procese care determina conflicte sociale;

o s6 se familiari zeze eusensurile 9i semnificafiile termenului de corupfie

o sX explice conceptul de coruplie ca relalie de complicitate intre persoana care coruF€

qi persoana care se lasd coruPti

EvaluareElevii vor putea s5 recunoascd manifestarile de corupfie, vor oferi exemple de solulii e-:

fenomenului coruptiei, iar arralizadiferite contexte de manifestare a corupfiei'

Resurse materialer Transparency International Romania: http:transparency.org.ro

o P. Stroebel, ,,De la s[r[cie la excludere: societate salariatd sau societate a dreptul---:'

omului".e Materiale din manualul de sociologie, documente

Resurse de timP: 2 ore.

Metode: cadranele, expunerea' explicalia, eseul de 5 minute'

Desfiqurarea lec{iei

Evocarea. Elevii vor fi conduqi c6tre formularea unor intrebari 9i scopuri pentru invStarea

diferitelor aspecte sociologice cu privire la fenomenul corupfiei prin metoda

cadranelor (Prima Parte).

r Profesorul se adreseazd clasei de elevi cu urmdtoarea introducere ,,vreau sd vd prezinto poveste care mie imi place foarte mult."

c Profbsorul anunld elevii cd ?nainte se va realiza un exercifiu pe baza unor termeni da{iin avans: indemniza{ie, gomaj, procedura, bomboaneo cucoani

o Profesorul ii invitd pe elevi sd scrie o poveste plec6nd de la acegti termeni qi ?i roagdsd-i utilizeze strict in aceasta ordine. ,,Povestea o vefi scrie individual, in timp de 3minute"

c Elevii sunt invita{i sd citeascd povestea la care s-au g6ndit, perechii lor.c Profesorul ?ntreabrS,,Cine doreqte sd ne spun5 la ce poveste s-a gandit?,'. Apoi: ,,Cine

a gAnriit povestea altfel qi vrea sE ne-o citeascd?"

' Frofesonil ofbrd elevilor textul povegtii despre care le-a pomenit la inceput. ,,V6 rogsd citi{i individual aceastd poveste timp de 3 minute qi sd subliniafi in iext termeniioare.,'i se par lnai vii, sugestivi, plini de sens qi semnificafie.,'

Reaflisar*a sensuluir Se u;a reaiiza o activitate individuald bazatd pe completarea unor cadrane, in felul

unnator:

O inragine graftca ce v-a r6mas ?n

Vd rog sa reflectafi asupra mesajuluiacestei povestiri, sd-l legaii de vialadvs. (interi orizarca mesai ului)

o Elevii sunt invitali sd discute cu pereche a ceeace au notat in cadraneo Se pot construi ulterior alte cadrane pe care de aceastd datd, elevii le vor completaimpreund cu perechea.

Ce sentimente / emofii au fost relevatede povestire?

Ce alt titlu i s-ar potrivi povestirii?

Ce zgonrote a1i auzit? Precizali doi termeni care vi se par ceimai sugestivi (din poveste sau algii)

Despre ce este vorba de fapt in aceastdpovestire? Care este mesajul ei?

Ce stare de spirit v*a trezit dvs. aceastapoveste?

r67

o C6teva perechi citesc ce au scris.

Reflecfier Elevii vor identifica impreun6 cu profesorul problema pus[ in discufie. Se vor

prezenta sensurile termenului de ,,corup!ie", ca abatere de la moralitate, de la lege, de

la datorie. Se subliniazd faptul cd fenomenul corupliei nu este nou in societatea

romdneascS, Se face apel la exemple din istorie c6nd s-au folosit astfel de termeni:

,,tribut", ,,peqcheq", ,,ciubuc" etc. Sunt prezentate principalel e cauze ale corupfiei.o Frof,esorul indic6 elevilor paginile web care difuzeazd informalii despre mecanismele

corupliei ln {ara noastr6: htip:lltranspareney.qrg.rg gi wrvw,ane.hete,ro apar}infindTransparency International RomAnia si Fundaliei Concept, organisme ale societdfii

civile care sunt preocupate de eradicarea fenomenului corupliei de la noi din !arb. Se

er,identriazd faptul cd cercetdrile sociologice dovedesc cd in Romdnia fenomenul

corupfiei cunoaqte o amploare deosebitd. Se aratd impactul acesteia asupra vietiiperscanelcr oficiale gi daunele cavzate societSlii gi statului. Se conchide ca existS

rnotive pentru care conrplia ar trebui privitd ca o prioritate nafionald.

Extindereo Elevilor li se propune organizarea unei campanii anticorupfie, se vor pregdti in

prealabitr, eseuri scufte pe tema corupliei qi a impactului ei etic pi moral pe care le vorpublica ?n revista gcoiii.

,4]TEXE

URGEN']'AREA TII{EI ADEVERINTE DE $OMAJ{din lucrarea ,, Manual de Epagd - investigalii jurnalistice asupra practicilor asociate

corupliei wiici", p" 64)

E miercuri. M[ duc sd scot o adeverinid pentru gomaj, care imi trebuie ?n patru zile, altfeipierd indemriza[ia. Cucoana, care de obicei e grasd qi transpiratd de efortul pe care-.

depune stdnd pe scaun, ?mi spune rdspicat cd nu poate sa mi-o dea in mai putin de c

sbpt[mdna. O rog frumos qi ii prezint situafia. Ea - nu qi nu.

O mai rog zece minute, ci acasd oricum nu am ce face, dar ea nu se lasS! ,,Nu inleleg:.

domnule, cd nu se poate, asta e procedura, nu iese de la semnat decdt dupd qase zile, ziuz

de azi deja e trecutS, deci abia peste gapte zile", imi spune.

Ies din birou, md duc repede gi curnpdr o cafea gi o cutie cu bomboane gi mb into::increzdtor, cu gdndul cd in feiul acesta se rezolvd ffeaba mai repede. Aq, ce sa facd dans,

cu bomboanele, cd nu semneazd ea, dacd ar fi dupa ea qi azi m-ar rezolva etc.

Scot 20 de lei gi zic: Pentru colegele care v[ ajutd! Vineri, in aceeaqi sdptdmdnl a fos:

gata. Cum sd nu dau, dac[ legea qi organizarea intemE a unei institulii de stat le permr:-

sd te amdne, sd te intdrzie, sau chiar s5 piardS unele acte, fdrd sd pdleascd nimic?

I

t

I

0

I

"{ ,t

Titlul: Investigarea percepliei despre cultura proprieClasa: a XI-aDisciplina: SociologieAutor: Maria Kovacs, Asocialia Lectura Si Scrierea pentru Dezvolrorea Gdndirii CrfticeRomdnia

MotivafieConptientizarea identitdfii personaie qi valorizareapozitivd a diferenlelor dintre oameni,popoars gi culturi sunt valori importante pe care sociologia igi propune sd le promoveze.Leclia de fu{6 este important6 pentru ci ti va ajuta pe elevi sd congtientiz"p gi ranvestigl:eze bogdlia etnoculturalA a fdrii noastre.

Obiectivele lec{iei: La sfdrgitul lecliei, elevii vor fi capabili:r sf, rl*scrie cel putin doud tehnici sau procedee pentru cunoapterea opiniei unor grupurir sd elabcireze un instrument de investigalie (chestionar, fiqd de observafie run ghid dt

intervir-r sau de focus grup) pentru a studia percepfia unor minoritdli etnice dinR.om$nia despre propria lor culturd

r sf explice conceptul de culturd. sd preeizeze cornponentele culturiir sd exemplifice conceptul de culturd recurgdnd la cultura unui grup etnic minoritar din

RcrnSniar sd dernonstreze cornpetenfe de munc6 in echip6

El'aluare:',-cr constitui criterii de evaluare a proiectului fiecdrui grup:- nivelul implicdrii fiecdrui membru- :ncadrarea in timp a grupului- ;alitatea rnetodologiei de cercetare gi a instrumentului de investigafie elaborate

\:r'elul infelegerii con{inuturilor va fi evaluat printr-o lucrare scris6 care va cuprinde cel: rlin urmdtoarele cerinfe :

- Descriefi cel pu{in doui tehnici sau procedee pentru cunoapterea opiniei unor grupuri- Precizafi componentele culturii- exemplificali conceptul de culturd recurg6nd la cultura unui grup etnic minoritar din

Romdnia5e va evalua corectitudinea rdspunsurilor.

[fetode pi organizarea timpului- :rare parte a acestui proiect se va consuma in afara clasei. Elevii vor lucra la schifareanetodologiei de cercetare in grupuri, ?n timpul lecfiei, dar definitivarea instrumentelor seiil- putea ?n afara lecfiilor, iar pilotarea se va putea face probabil doar in afara clasei,mrdnd ca fiecare grup si aducd produsele (chiar in forme intermediare) la fiecare lecfiercstinatd acestei teme, pentru a le prezenta profesorului gi colegilor.

169

Aceasta este o activitate de invdfare prin proiect care se poate extinde, in funcfie de

tirnpul pe care il putefi consacra atingerii obiectivelor, chiar la patru leclii (lecfia 1:

activitagite t qizileclia 2:activrtdlile3 9i 4;leclia3: activitalile 5 9i6; lecfia4: activitatea

7). tnv6lare abazatdpe proiect este o metodd care implic[ elevii in invd{area

conlinuturilor gi dezvoliarea abilitd{ilor prin intermediul unui proces extins, structurat injurul unor intrebari sau probleme autentice qi complexe, care va avea carezultat unul sau

mai multe produse (in acest caz, designuri de cercetare)'

Rolul cadrului didactic in acest gir de leclii este de a organiza activithtile de invdfare, de a

indruma gi sprijini eievii, mai ales la activitatea in grupuri, de a monitoriza atent

activitalile grupurilor qi de a coordona activit6{i1e de evaluare.

Alte metode utilizate sunt:- intrebErifocalizatoare- g6ndili - lucrali in perechi - comunicali,- sistemul interactiv de notare pentru efrcientizarea lecturii 9i gdndirii (SINELG),

- creioanele la miiloc'

Resurse materiale:- C6tdlin Zatnf1, Septimiu Chelcea (coordonatori). Sociologie, clasa a XI-a, Editura

Economi c d Preunivers itaia, 200 6

- lista de contacte ale organizaliitor minoritdlilor etnice din RomAnia

(http : /iwww.dri. gor'. ro/index.html?page:organizatii) ;

- r"rultutele recensdmantului populaliei din20A2 accesibile la

h tlp : /lw ww.recensanrant. ro/- Alte resurse Internet: www.divers.ro- fi$e de autoevaluare pentru fiecare elev (dacd proiectul dureazd 3-4 lecfii, este bine sd

le oferili elevilor posibilitatea s[ se autoevalueze chiar de douS ori)

- grild de observare pentru fiecare elev pe sare le va completa cadrul didactic in timpul

activit[1ilor de grup- grild de evaluare a proiectuiui de cercetare (5-6 exemplare pentru fiecare elev)

Desf[qurarea lec{iei

Evocareo Profesorul adreseazd elevilor urmdtoarele intrebdri (a doua intrebare se adreseazd

doar dup6 ce s-au primit rdspunsuri la prima):

a. Dac6 vi s-ar cere sd trimiteli un mesaj scris de circa 5 pagini de prezentare a culturii

romdneqti unor persoane caxe n-au auzit nimic despre romAni, care nu au avut niciodati

contact cu romfini sau cu Rom6nia, ce a{i include in acel mesaj? Menfionali aspectele pe

care le-afi descrie in cele 5 pagini.

b. Dac5,,mesajul" de mai sus ar trebui sd se concretizeze sub forma azece obiecte care s[fie reprezentative pentru cultura romAneasc[ qi care sE incapd intr-un geamantan, care arfi acelea?o Pentru aflarea rdspunsurilor elevilor la ambele intreb[ri de mai sus, profesorul

adreseazd. intrebarea, cere elevilor sd se g6ndeasc6 qi sd noteze rdspunsul in caiet intimp de 2-3 minute, apoi sd se intoarcb spre un coleg gi sd iqi compare rdspunsurile.Abia ciupi aceea le cere cdtorva voluntari sE rdspundd cu voce tare astfel incdt sd aud[toati clasa. Apreciafi diversitatea rdspunsurilor.

. Dupd ce elevii termind de rbspuns la intrebare, profesorul concluzioneazl"cd estedificil sd se identifice aspecte ale culturii care sd fie acceptate de tofi (vezi gicanrpania televizat1,,Mari romdni").

Realizarea sensului. Profesorul va prezerrtacomponentele culturii (simbol, 1imb6, nonne, valori, tradilii) gi

le va analiza pe fiecare in parte, incercdnd s5 construiascd pe rdspunsurile oferite deelevi la prima intrebare de mai sus. Atrtemativ, li se poate oferi elevilor un text de 3-4pagini despre componentele culturii pe care sd il citeasci atent, folosind sistemulinteraetirr de notare pentru eficientizarea lecturii gi gdndirii (SINELG). De exemplu,se pot falersi paginile 34-37 din manualul Sociologie, clasa aXI-a,Zamft, C.,Chelcea, S. (coordonatori), Editura Economicd Preuniversitaria, Ecoprint, 2006. lntimpul parcurgerii textului, elevii vor fi solicitali sd insemneze textul pe margine, indreptul fiecirui paragrafsau al fiecdreifraze, folosind un sistem de coduri pentru a-gimonitoriza ?nfelegerea textului.

i dac5 ceea ce citesc confirml ceea ce gtiau sau credeau cd qtiudac[ ceea ce citesc contrazice sau diferd de ceea ce qtiau sau credeau cE qtiudac6 int6lnesc informa{ii noi

r Pentru a-qi sistematiza cunogtinfele, li se poate cere elevilor sd realizeze o hartdconceptuald a conceptului ,,culturd.", cu accent pe componentele ei (simbol, limbd,nonne, valori, tradilii). Harta conceptualS reprezintd o tehnicd de reprezentarevizuall a structurii informalionale, care descrie modul in care conceptele dintr-undomeniu interrelaf io neazd.

. Profesorul va inilia o discufie cu elevii, pornind de la urmdtoarea intrebarefocalizatoare: Dacd intrebdrile din Activitatea 1 s-ar fi adresat unor cetS{eni romdni dealtd etnie decdt romdn6, oare ce rdspunsuri ar fi dat aceqtia? Profesorul le cere elevilorsd se g6ndeascd la o etnie pi s5 r[spundd la intrebdri. Cu excep]ia cazului in careexistl in clasf, elevi care provin din familii aparfindnd unor minoritSgi etnice, probabilcd rdspunsurile elevilor vor fi sumare. Aici accentul cade pe procesul de g6ndire qi pestdrnirea interesului elevilor. Dacd rdspunsurile lor vor fr sumaxe, este recomandat sdse poarte o disculie frontald despre

o motivele pentru care nu pot rdspunde la intrebdri (nu cunosc pe nimeni de altdetnie, nu qtiu despre existenla altor grupuri etnice, nu i-a interesat etc.)

o in ce condifii ar putea rdspunde la intrebdri, cs ar trebui si facd" pentru a putearlspunde la intrebdri

o cine ar mai putea fi interesat sd afle rdspunsurile pe care le vor gdsi.

171

I

I

Anunlati elevii cd vor demara ?mpreund un proiect de duratd (3 sdptimdni) prin carese va urmdri sd se afle perceplia grupurilor etnice minoritare din Romdnia desprecultura proprie.Este vorba despre grupuri care sunt rcprezentate in ParlamentulRomdniei (veziltttp:/lwww.dri.gov.ro) insd dacd se doregte restr6ngerea sau ldrgireacercului, acest lucru este posibil.

r Se recapituleazd. in acest moment metodele qi tehniciie de cercetare sociologiclpentru ca elevii sd poatd da rdspunsuri, independent, la toate intrebdrile de mai jos.

o Ce urmdrirn sd afl6m precis? (obiectivele cercetdrii)c De ce este important sd afldm aceste lucruri? (ustificarea importanfei)o Cum, unde gi de ia cine oblinem informafia? (demersui, metodologia)c Cum comunicdm rezultatele pe care le-am aflat? (raport)

Dupd aceasti pregdtire, elevii, impar{ifi pe grupuri de 4-5 persoane se gdndesc, discutd qi

schileazd proiecful pe care le vor realiza pentru a rdspunde la intrebdrile de mai sus. Eivor trebui sd elaboreze qi sd piloteze un instrument de cercetarea potrivit pentru metodade investigalie aleas5. Datoritd limitdrilor de timp gi resurse, nu vor avea ocazia sE

desfrqoare intreaga cercetare, ins6 vor trebui sd piloteze toate instrumentele de cercetarepe care le vor elabora.o Profesorul le oferd sugestii de surse de informalii pentru a le servi drept documentare

iniliald sumard (vezi resursele Intemet menlionate la materiale).r Fiecare grup de eievi va trebui sd igi organizeze munca.Dac6, elevii nu sunt obiqnuili

cu tnunca in grup sau metodele de invdfare prin cooperare, ar fi necesar sb se discuteqi sb se agreeze nigte reguli de funcfionare a grupului, precum gi sd li se prezintetehnici de discufie simple. De exemplu: pentru a evita situafia in care un elev dominddiscutia in grup sau altul nu contribuie deloc, fiecare igi poate marca intervenfia intr-odisculie prin plasarea unui creion sau stiiou pe mas6, in mijlocul grupului. Elevul alc5rui creion sau stilou e ?n mijlocul mesei nu mai poate interveni pdnd c6nd gi restulmembrilor grupului au avut intervenfii. Dacd cineva nu are nimic de addugat lamornentul cdnd a rdmas cu creionul/stiloul in mdn6, insi allii doresc sd mai intervind.acela poate sd igi plaseze creionul pe masd frr[ sd spund nimic. Este recomandabil caprofesorul sd treacd periodic pe la fiecare grup, sd aleagd un creiorlstilou gi sd intrebecu ce a contribuit posesorul la desfbqurarea discufiei.

e Cdnd grupurile au o primd versiune a proiectului lor de cercetare, se organizeazd oactivitate de ,,schimb de experienfd" sau ,,feedback". Se vor reuni c6te dou[ grupuri gi

si iqi vor prezenta pe rdnd fiecare proiectul. Este nevoie de circa 30 minute pentruaceastd activitate. Astfel, dintr-o leelie de 50 minute vor rdmdne 20 minute, timpsuficient ca grupurile sd igi pregdteascd prezentarea la inceput gi sd igi revizuiascdproiectul pebaza feedback-ului primit la sfhrgit, Se vor stabili impreund cu eleviiaspectele pe care le vor urmdri in timpul prezentdrilor (de exemplu, logicademersului, claritatea instrumentului de cercetare etc.)

o Profesorul va insista ca elevii sd igi ofere feedback constructiv. Dacd nu sunt obiqnui::cu asta, este recomandat sd fie pregdtili special pentru asta. Li se vor sublinia celputin urmitoarele aspecte :

- s5 inceap6 cu aspecte pozitive ale prezent[rii;- sd fie specifici (sd spunb ce anltrne le-a pl[cut sau li s-a pdrut interesant etc.);- si se refere la aspecte / formulbri care pot fi schimbate;- sX ofere alternative.

Reflec{iet La sfhrqitul activitalii de feedback, li se poate cere erevilor sd se autoevalue ze (vezianexa).c Pilotarea instrumeltelor de-investigafie ryi parfial redactarea raportului preliminar sevor desftgura in afara lecfiilor, ca extinderl. Pentru a facilita pilotarea instrumentelor(sau a unora dintre instrumente), elevii pot intra in

"o.riu"t prin email sau telefonic cureprezentanfi ai grupurilor etnice(ttttp,rw-*,Og.g"r,r. lr Fentru redactarea raportului, se va stabili impreunilu elevii o strucfurr pe care sd ourmdreascd fiecare grup (de exemplu introducere sau prezentarea cadrului,obiectiveie urmdrite, egantionarea'- daci r.t" "u^ffi zentarcagi justificarea

instri:rnentului de investigafie, analizadatelor, ."r.ritut"l" oblinute, concluzii).r Pentnt a atinge obiectivele lec{iei, aceasta poate fi ultima activitate. Investiga}iileelevilor se pot opri aici, chiar dacd cercetdiile nu sunt d"ii;;;;:l;;#;Lrivitate,fiecare gnip i'si rra prezenta raportul de cercetare, pentru a urmdri cu ugurinldprez*ntErile, este bine ca fiecare grup"sd pregdteascd pentru fiecare

"r"u fif"nt*eadru.l didactic c6te o copie conlinAnd pr4ilJesenliare ae raportului (l_2 pagini).t La aceastd activitate, este bine sd se foloseascd o gril6 de evaluare pe care elevii sd opcatd utiliza a15t' ca autoevaluare a produsului (dJci sd o cunoascd inainte de lecfia incare se r*atrizeaz6.ptezentarearapoartelor), cdt qi ca gi cadru de oferit feedbackcolegil*r din celerarte grupuri (pentru un exemplu, a se vedea Anexa).

incheierer Fentru a se asigura cd fiecare elev

profesorul le poate cere eleviior sdla urmbtoarele:

a atins obiectivele stabilite, la sfhrgitul prezentdrilorscrie o lucrare scurt[ in care sd rdspundd pe scurt

Nyriti pi descriefi in cate o frazddoui tehnici sau procedee penrru cunoagtereaopiniei unor grupuri.Precizaf i cornponentele culturiiExemplificali conceptul de culturd recurgdnd la cultura unui grup etnic minoritar dinRorndnia.

L/J

ANEXA 1

Fiqi de ar.ltoevaluare a impliclrii in activitatea grupului de lucru pentru realizarea

proiectul de cercetare

Acordd-Si punctaj de la I la 4 (unde l: deloc / nu este adevdrat, iar 4:foarte mult / bineului de

Notd irnportantd pentru profesor: se pot adduga mai multe enunfuri, in funclie de

aspectele relevante pentru obiectivele urmdrite.

ANEXA 2

Figi de observare a activitdfii elevuluiin timpu! desf6gurlrii proieetului,,Investigarea percep{iei despre cultura proprie"

al/ este adevdrat) rtentru felul fn care te cercetare.

Am pu"ticipat aetiv la proiectarea demersului iqygqltgqt$!

Am propus rnetode li tehnici de cercetare adecvate

M-am achitat la t mp de sarcinile asumate

Am part cipat ac v la definitivarea metodologiei de cercelq4e

Am of,er t feedback constructiv colegilor din cealltlt6glqp{Am contribuit la revizuirea proiectului 9i a instrumentelor

Mi-a fbcut pldsere sd md implic in proiectul @gI9I

Enunf

Evident(E) /Nu este

evidentCNE)

Observalii

Este centrat pe sarcindAre interventii valoroase la discufiile de grup

incuraieazd opiniile diverseAdreseaz[ intrebdri de clarificareRezum[Concluzioneaz[Se incadreazl in timpSe docume nteazd independentiii asuma sarcini in mod echitabilSe achit6 de sarcinile asumate

Notd importantd pentru ProJesor:1. se pot ad[uga mai multe enunluri, inurmdrite;2. acest formular se va completa penttude grup.

funclie de aspectele relevante pentru obiectivele

fiecare eiev in timpul monitorizdrii activitdtilor

ANEXA 3

Gril5 de evaluare a proiectului de cercetare

UrmdreEte prezentareo raportului de cercetare realizat de colegii tdi Ei pentrufiecareprezentate, pentruJiecare din aspectele din tabel, noteqzd fn dreptul enunfurilar, tncoloana din dreapta, unwl dintre calificativele;DI: de imbundtdfit semnificativB: bineE : foarte bine, excelent

Raportul urmd structura stabilitdintrcducerea sau prezentarea cadrului este relevantdObiectivele urrndrite sunt clar formulateCbiecfivele se ineadreazd in tema usaE santionarea este adecvatdlemersul este logic si adecvat obiectivelornnsirur,nentul de investigatie este adecvat demersuluirlstrurn*ntul este corect construit

$@e_4ut"t *r9!1999l991e_R.ezultatele obtinute sunt clarloncluziile sunt clarelre.*ntao

t'7 5

PROI

Titlut : Negocierea in contextul educaliei interculturaleClasa: aXI-a I aXII-aDisciplina: curs opfional propus la nivelul ariei curriculare ,,Om qi societate"Autor: Valentin Cosmin Bl6ndul, Universitatea din Oradea

MotivagiaNegocierea este at6t o artd c6t qi o gtiin![. Este o artd care permite celui care gtie s[ pund

in practicd strategii, tehnici qi tactici sd reuqeascS mai bine. Este totodatd o gtiin!6 pe care

majoritatea oamenilor o practicb inconqtient in fiecare zi, fdrd s5 o fi studiat neapdrat.

Negocierea, intr-un sens foarte larg, rcprezintd un "act cotidian cu o folosire naturaldprecum respirclia sau viala, specificd tuturor vdrstelor, tuturor categoriilor sociale Si

tutur{}r c i',tilizafi ilor " (Pierre Lebel).

Datoritd diferenfelor dintre culturi pi a erorilor in comunicare, se petrec frecvent gafe

amuzante, penibile, jalnice qi regretabile. Orice cultur6 are o abordare diferitb. Geerte

Hofstede, specialist olandez in management intercultural, a anchetat un eqantion de

116.000 de angajafi IBM din 50 !6ri pi a ajuns la concluziaferma cd oameni din culturi

diferite au opinii contradictorii asupra a ceea ce inseamnd comportament corect, onest gi

adecvat"

Aceast6 activitate didactic[ oferl posibilitatea elevilor sd-gi dezvolte abilitdtile de

comunicare qi relalionare interpersonalS, indiferent de cultura cbreia ii aparJine partenerul

de diaiog. irr acest sens, ei iqi vor dezvolta abilitdli de negociere qi de soiulionare asertivia conilictelor in relalie cu partenerii din alte grupuri etnoculturale, avAnd posibilitatea sa-

Si utilizeze colnpetenlele dob6ndite in relafie cu persoane din alte etnii.

Obiectivele lec{iei: La finalul activitEtii, elevii vor fi capabiii:o sd defineascd termenul de ,,negociere";r sd descrie principalele strategii de realizare a negocierii;r sd caracterizeze stilul general de negociere al diferitelor popoare;r s[ argumenteze importanla dezvoltdrii abilitSlilor personale de negociere, in contextul

educaf iei interculturale.

EvaluareActivitatea va fi considerat6 ?ncheiatd cu succes in momentul in care elevii:. definesc principaleie ,,concepte-cheie" utilizate in comunicare gi negociere;e dau exemple de situalii practice in care se pot utiliza strategiile de negociere inv6late:o identificd particularitdlile stilului de negociere ale americanilor, germanilor.

chinezilor, celor din Orientul mijlociu;c justificd cu argumente importanla formdrii deprinderilor de negociere in rela{ie cu

persoane aparlinAnd altor etnii.

I-4

Managementul resurselor qi al timpuluir tabl6 / flipchart, markere, retroproiector / videoproiector, minge mic6, textul

, ,,Negocierea gi diferenlele interculturale" (anexd)

o ciorchine structurat, prelegerea liberd, ,,Mozaic II", conversatia euristicd.

. 90 minute.La inceputul activitdlii didactice, profesorul va comunica elevilor obiectivele generale gi

irnpreun6 vor conveni asupra unui sistem de reguli care sd permitd desfiqurarea activitifii?n cele mai bune condifiuni. Dintre aceste reguli nu vol lipsi urmdtoarele:

o ne ascultbm unii Pe alfii;o ne respectdm unii altora ideile qi valorile;o participarea este oPlional6;o gi erorile ne pot ajuta sd inv6{dm!

Activitatea va fi consideratd incheiatd cu succes in momentul in care regulile de bazd

stabilite sunt notate pe tlipchart gi sunt asumate de cdtre toli participanfii.

Desf5gurarea lec{iei

Evocareo A$ezali in cerc, elevii igi vor arunca unul altuia o rninge rnic6, strigdnd ,,Linie!" sau

,,Cruce!". tn funclie de o reguld cunoscut6 doar de el gi de 1-2 complici ai sdi selectafi

dintro participanfi, profesorul va decide care sunt cei care pir6sesc, respectiv care

continud jocul. De exemplu, aceastd reguld ar putea fi urmdtoarea: dacd un cursant

strigh ,,Linie!" gi aruncd mingea unui coleg care sti pe scaun findndu-gi picioarele in

ltozilie unui l6ngd celSlalt, aceastd primd persoand pirdseqte jocul; dacd cursantul

strigd ,,Crucal" qi aruncd mingea unui coleg tindndu-pi picioarele incrucigate, acesta,

de asemenea, phrdsegte jocul. Astfel, regula care trebuie identificath este urmdtoarea:

au pdrdsit jocul cei care au fbcut asocierea ,,Linie!" - picioarele parteneruiui erau

aqezate unul lAngd celdlalt, respectiv ,,Cruce!" - pozilia incruciqat[ a picioarelor

partenerului. Cei care nu au fhcut aceastd conexiune, continu6 jocul. Acest joc se

incheie in momentul in care a mai rdmas o singuri persoanS. Activitatea va ficonsideratd incheiatd cu succes in momentul in care elevii identificd regula jocului

propus. Dacd asest lucru nu se intdmpl[ in decurs de 20 minute, profesorul opreqte

jocul. La sfbrgitul jocului, profesorul va explica faptul cd observarea atentd a

partenerului este o condilie fundamentald a reugitei unei negocieri.

. Definirea,,conceptelor-cheie". Utilizdnd tehnica ciorchinelui structurat, profesorul va

nota in centrul tablei / colii de flipchart conceptul central al cursului: negociere,

cerandu-le apoi elevilor sd propund inc[ cel pu]in 2A de termeni derivali din acesta'

Profesorul poate conduce discufia in funcfie de urmdtorii indicatori: definirea clard a

conceptelor, ascultarea activd, tehnici de negociere, decodificareamesajelor transmise

prin oanale non-verbale gi paraverbale etc. Se va cere elevilor ca permallent s5 explice

modul in care considerb ci termenii interacfioneazd intre ei. Activitatea va ficonsideratd incheiati cu succes in momentul in care:

o elevii au elaborat cel pulin 2A de concepte derivate din cel central;

o sunt prezentate argumente pertinente care sd explice relafia dintre conceptele care

alcituiesc ciorchinele structurat.

177

Realizarea sensuluir Lucrdnd frontal, profesorul va explica semnificafia celor mai importanli termeni care

pot fi folosifi in diversele situali de negociere qi va descrie cdteva dintre cele mairelevante caracteristici ale tehnicilor aferente acestui scop. Astfel, vor fi menfionate(Adriana Bdban gi colab, 2002, p. 30):o tehnica ,,cdgtig-pierdere" - presupune ca una dintre pnrfi sd cdptige tot ce qi-a

propus: iar cealaltd sd iasi in pierdere. Tehnica se utilizeazd atunci cdnd una

dintre pnrli dispune de prea pufine resurse sau atunci cdnd doar una dintre parfi iqipoate indeplini nevoile;

o tehnica,,pierdere-pierdere" - presupune un compromis in urma cdruia toat[ Iumea

are de pierdut;o tehnica ,,cAgtig-cAqtig" - presupune cooperarea dintre p6rfi in vederea identificdrii

unei solulii profitabile pentru toatd lumea.

Dupd prezentarea acestor tehnici de negociere pe retroproiector / videoproiector.elevii -:,'or fi invitali sd reahzeze un poster cu avantajele, respectiv limitele fiecbreia

dintre ele qi sd dea exemple de situalii concrete de negociere in care pot fi utilizate cu

susees. Activitatea va fi considerati incheiatd cu suoces in momentul in care:

o elevii caracterizeazd tehnicile de negociere invdfate, pe baza identific5rii a cel

pu{in 5 avantaje qi 5 limite ale fiecdreia;o elevii ofbrd cel pu{in 5 exemple de situafii concrete in care tehnicile de negociere

?nsuqire au putut fi utilizate cu succes.

Abordarea negocierii din perspectiva diferenfelor interculturale. Elevii vor fi imparlitiin grupe de cdte 4 perscane gi vor fi chestionafi, cer6ndu-li-se pdrerea referitoare 1a

cunoagterea padicularitdfilor altor culturi in momentul negocierii unei probleme cu

reprezentanli ai acesteia.

Fiecare membru al grupul.ui va primi un numdr de la 1 la 4. Elevii care au primiinumdrui 1 in fiecare grup vor fi invitali sd constituie un nou grup (,,de experfi"), la fel

int0mpldndu-se qi cu cei avdnd numerele 2, 3 qi 4. La nivelul fiecdrui grup ,,de

experfi" va fi distribuit materialul ,,Negocierea Si diferenlele interculturale", (vezi

anexa). Grupui nr. 1 va trebui sd-qi insugeascd informatiile din secfiunea referitoare ia

stilul de negociere american, grupul m.2 - stilul de negociere gefinan, grupul nr. 3 -stilul de negociere al celor din Orientul mijlociu, iar grupul nr. 4 - stilul de negociere

chinezesc (profesorul poate opta pentru defalcarea materialului in cele 4 pa4.

componente qi pentru distribuirea acestora separatd cdtre grupurile ,,de oxporli'':

Dupd insuqirea informafiilor solicitate, membrii grupurilor ,,de experfi" vor reveni 'i:

formaliunile ,,de bagtind", impdftdqindu-le colegilor experienla acumulatd, astfel incA.

- la sffirgitul activitdlii - fiecare cursant sd fie ,,expert" intr-un anumit stil c;negociere qi sd aibd cunoqtinfe de nivel cel pu{in mediu din toate celelalte.

Activitatea va fi consideratd incheiati cu succes in momentul in care elevii descr:'-

particularitdlile esenliale ale stilurilor de negociere american, geffnan, chinezesc s

specific Orientului mijlociu.

I

Reflec{ier caractetizarea stilurilor de negociere specifice diferitelor culturi. Lucrdnd ftontal,profesorul va ?ntocmi un tabel cu 4 coloane, in care elevii vor fi invitagi sb menlionezetrdsdturile caracteristice stilurilor de negociere aie americani-l'or, germanilor,chinezilor gi celor din orientul miflociu. Priridisculii dirijate a" .at

"-profesor, vor fisesizate asemdn5.rile gi deosebiriie dintre aceste stiluri de negociere, insist6ndu-se

asupra nevoii cunoaqterii particularitdfilor culturale ale altor pop-oa re / etnii qi pe rolulmajor pe care educafia interculturald ii poate juca in acest sens.r Activitatea va fi consideratd ?ncheiatd cu succes in momentul in care:o elevii identificd aserndndrile gi deosebirile existente intre stilurile de negocierespecifice celor 4 culturi mentionate;

o .-l-"t::,:* cel pufin 5 argumente in favoarea educaliei intercutrturale in qcoal[ giln socl€tate.

incheiere

' Identificarea opotlunitdtilor de utilizare a tehnicilor de negociere. Elevii vor fi invitafisd identifice oportunit6lile de utilizare a tehnicilor -de negociere lnsugite dinperspectiva relaliilor interculturale care s-ar putea stabili cu alie pr.rour.. pentru aVeni in sprijinul elevilor sdi, profesorul va put.u menliona dou6 astfel de exemple:proieetele de cooperare internafionald, respectiv mobilitalile internafionale,

argurnentand fiecare exernplu dat prin implicarea unui numdr din se in ce mai marede persoane in asemenea activitdfi. Activitatea va fi consideratd ?ncheiatd cu succes inmornentul in care ele.vii propun argumentat cel pulin alte 3 exemple in care tehnicilede negocierE: pot fi iltilizate cu succes in relalie

"u p.rroune apa4in6nd altor culturi.

f rtindere

' Simularea unei situa-fii de negociere din perspectiva interculturalitdlii: Lucr6nd inaceleagi echipe de cAte 4 persoane, elevii ior -imagina

o situafie in care se impunenegocierea unei probleme (de exemplu, intre un furt"n", rom6n gi unul american,Jermali' arab sau chinez). Elevii vor avea ca ,,temd de casd" sd proiecteze un joc de:ol, pornind de la o situalie dat6. Alegerea situafiilor-problemd rdmdne la latitudineallecdrei echipe. Frofesorul va acorda consultanld tuturor elevilor care solicit6 acest'ucru' Jocul de rol propriu-zis se va des{bgura in viitoarea intalnire a elevilor cu:rofesorul respectiv.

' -\ctivitatea va fi consideratd incheiatd cu succes in momentul in care elevii au:roiectat jocuri de rol opera{ionale, pornind de la situalii-problema valiJe in care se-ltpune o negociere.

179

ANEXA

NEGOCIEREA $I DIFERENTELE INTERCULTURALE

Americanii. Stilul de negociere american este probabil cel mai influent din lume. Este

stilul pe oare mulli oameni incearcd sd-l copieze. Este caractefizat inainte de toate de

personalit6li debordante care transmit instantaneu sinceritate qi c6ldurd, personalitdli care

iunt tncrezatoare qi sigure pe ele gi care au upurinta de a trece imediat la o conversalie

exuberant6. Negociatorul intrd in camera de negocieri increzdtor gi vorbind afirmativ.

Negociatorul american, incep6nd negocierile cu entuziasm, apreciazl aceastd atitudine de

unndrire a cAgtigului economic. For{ele lui srurt mari ?n special in fazele de tocmeald ale

negocierii. El se miqc6 natural cu rapiditate in aceste faze ale negocierii. Modul in care el

"joacd" presupune ia ql utll negociatori ar trebui sd fie guvernali de aceleaqi reguli. iiarjmil"6 ile *ei care sunt experli in a se descursa in procesul de tocmeald qi pe cci care

joaed ciupd aoeleagi reguli ca qi el. El ?nsuqi este expert in a folosi anumite tactici pentru

oblinerea de avantaje gi se agteapt6 ca gi ceilalli s[ aibd acelaqi profesionalism.

Genmamii" Stilul de negociere gennan aratd cu totul diferit. in special pregdtirea pentru

nogociori a germanilor este absolut superb6. Negociatorul german identificd intelegerea

pe oare sper6 sa o facd. El identified forrna exactS a acelei inlelegeri. Identificdprobiemele care considerd. cd ar trebui sd fie cuprinse in negociere. Apoi pregdte;te o

oferth ::ezonabili acoperind cu grij[ fiecare chestir.rne a inielegerii.

in timputr negocierii, el va ardta elementele qi oferta clar, ferm gi afirmativ' Nu este

deschis compromisului in mod semnificativ. Tiparul negocierii este surprinzltor de

asern5ndtor cu anurnite interpretdri ale caracterului german: direct, sistematic, bine

pregdtit, inflexibil qi nedispus sd facd compromisuri.

Este un stil de negociere foarte putemic atunci cdnd este practicat de negociatoripricepuli. ForJele lui ies la ivealb in special in faza de ofertd a negocierii. Odatd enunfate,

oiertele par sd capete un grad de sfinfenie, aqa cd partea de tocmeald este micaorat5.

Orientul rnijlociu" Negociatorul din Orientul Mijlociu vine dintr-o tradilie a degertului -

o tradilie tribal[ in care comunitSlile sunt apropiate gi compacte, o tradilie in care

ospitalitatea este fo4a care guverneazS. Timpul este neesen{ial: increderea este

importantS, iar vizitatorul trebuie sd cdqtige aceast6 incredere. Profetul Mohamed a fost

rdzboinic Ai contra-ataeul este mai respectat decdt cornpromisul'

Consecvenla tiparului negocierii pune accent pe primele faze ale negocierii. Aspectele

sociale - o fonnd extinsd a credrii de climat / spargerii ghefii - dureazd foarte mult. Filipregatili pentru intdrzieri qi intreruperi. Uga std tot timpul deschisd gi chiar cdnd

negocierile au atins un punct critic, o a treia persoand le poate intrerupe venind sd discute

o cu totul altd problemd. Bineinleles cd va fi binevenit gi intAmpinat in cea mai buna

traditie arcb6..

180

Negociatorul european lipsit de experienfd se poate dezechilibra in urma acestei pierderi a

terenului cdqtigat.

Chinezii. Negociatorul chinez se distinge prin: preocuparea pentru ,,faladd", specializare'

suspiciune fafA de occidentali. Problema,,faJadei" este cea mai importanffi'

Negociatorul chinez trebuie sd fie vdzlt negociind cu o persoand cate are o pozilie cheie

qi iutoritard, o persoand a cdrei carte de vizitd directoriald este prezentat[ elegant, o

persoanb care are o maqind scumpd gi qofer imbrdcat intr-o uniform6 corespunzdtoare' El

nu trebuie sd fie fortat s6 piard[ din imagine prin a fi nevoit sd-gi retrag[ spusele ferme

din timpul negocieriior, iar noi nu ne putem mentine falada impundtoare in cazul in care

retragem o adrrnagie ferm6 pe care am ftcut-o. inlelegerea finaId' trebuie sd ii permitd siiqi rnenlind - sar.l de preferat sa-qi imbundtdteascd - imaginea perceputa de cdtre

cunogtinlele lui.

Chinezii sunt suspicioqi cu occidentalii. Le displac in special incercdrile occidentalilor de

a-i conduce ,pt" dir".r1ii politice. Chinezii acceptd mai bine interesul pentru familiile 1or.

Un cadou p"nt* fiu (un mic dar in care a fost pus un gdnd, nimic ostentativ) este prefios,

in contrast cu un prinzde afaceri luxos, care este inutil'

l8l

III.4. PROIECTE DIDACTICE PENTRUARIA CURRICULARA TEHNOLOGII (T)

183

l

Titlul: Tablouri unidimensionaleClasa: a IX-a furofilul real, filiera teoretic6, specializarea informaticd)Disciplina : informaticdAutor: Claudia Lauren!, Colegiul Nalional ,,A1. Papiu-Ilarian", TArgu Mureg

Motiva{ieLec{ia este valoroasd pentru cd ofer[ posibilitatea elevilor sd exerseze utilizateatablourilor multidimensionale gi in acelagi timp sd exerseze deprinderea de lucru inechipd gi interdependenla pazitivdprin recurgerea la invdfarea prin cooperare.

Obiective: La sfbrqitul lecfiei elevii va fi capabili:o sd atilizeze modalitili de rezolvare a problemelor cu tablouri unidimensionaler s[ demunstreze deprinderea de lueru in echipi

Evaluare:o Autoevaluarea muncii in grupurile cooperante

. Fi$e de evaluareo Fi$d de feedback despre lecfie

Resursec rnateriale: laborator de informaticd, tabl6, fiqe de lucrur procedurale: conversafia, problematizarea,mozaicul, explicalia.. de timp: 100 de minute.

Desfipurarea lecfiei

Deoarece este prima leclie in care se foloseqte metoda de invdfare prin cooperare

,,moz&ic",profesorul va pregdti elevii pentru munca in grupe cooperante facilit6ndstabilirea unor reguli. Unele reguli propuse de profesor:

o Toatd lumea participd. Nimeni nu domin5.o Grupul cade de acord asupra sensului intrebdrii sau asupra a ceea ce li se cere

si fac6 inainte de a rdspunde.

o Cdnd nu li se pare clar ceea ce s-a spus, reformuleazl in propriile cuvinte

pentru a fi siguri cd au inteles.o Toat6 lumea se concentreazdpe sarcind.

Evocarer Elevii vor realiza in perechi, apoi cu toatd clasa, un ciorchine cu nucleul Tablouri

unidimensionale. Discuiii recapitulative despre tablouri unidimensionale.

Realizarea sensului

184

Elevii se impart in grupuri de 6. tn fiecare grup se va numdra de la 1 la 3, astfel inc6tfiecare elev sd aibd fie numdrul l, fre 2, fie 3. Profesorul le imparte figele de expert(vezi Anexe): figa 1 pentru elevii cu numErul 1, fiqa 2 pentru cei Cu num[rul 2 qi aqa '

mai departe. Timp de 1 minut, fi.ecare elev ?pi citegte sarcina de lucru descrisb pe figdgi o rezumd pe sourt (30 secunde de elev) colegilor de grup6. Dupd aceasta elevii se

impart in grupuri de ,,experfi": elevii care au numdrul 1 vor constitui o grup5, cei cunumdrul 2 o altd grupd etc. Grupele de experfilucreazd,la rezolvarea in comun asarcinilor de pe fiqa lor de expert.CAnd experlii qi-au terminat sarcina, se intorc in grupurile iniliale qi fiecare expert, per6nd, incepdnd cu numdrul l, va prezenta colegilor modalitatea de rezolvare a sarciniide pe fiqa la care a lucrat.La incheierea activitAlii, profesorul cere cdtorva elevi sd prezinte rdspunsurile lasarcinile de lucru. Va solicita rdspunsuri din grupe diferite gi de la elevi care au lucratIa fiqe diferite. Concluzioneazd.

Reflecfieo Elevii se vor gdndi, iar apoi vor scrie un scurt eseu despre utilitatea tablourilor

uni<lirnensionale pentru ugurarea muncii de zi cu zi a unor categorii socio-profbsionale.

185

ANEXE

Fige de expert pentru Mozaic

Figa de expert nr. JSe citegte de la tastaturd un gir cu n elementefiecare. Scriefi un program care determind cdte

egald cu ultima cifr6.

numere intregi cu cel pufin doui cifredintre elementele girului au prima cifrd

FiSa de expert nr. 2Se citeqte de la tastaturd un vector cu zr elemente numere intregi. Scrie{i un program care

sl,realizeze inversarea vectorului in doud moduri:a) in acelaqi vector qi frrd a utiliza un vector suplimentar;b) folosind un alt vector.

FiSa de expert nr. 3Se citeqte de la tastaturd un vector de n numers intregi. Scriefi un program care determind

numdrul elementelor consecutive din gir cu proprietatea cd al doilea element al perechii

este egal cu pdtratul primului.

F'iga de autoevaluare a procesului in activitatea pe grupuri cooperante

Nume:Clasa:

Data:

Autoevaluare

EnuntEvaluarea procesului

Foartebine

Bine Deloc

1. Am contribuit larealizarea sarcinii grupei

2. Am ascultat activ colegii3. Am exprimat idei valoroase in grup

4. Mi-am argumentat ideile, pdrerile, rdspunsurile.

5. M-am incadrat in timp.6. Am mullumit colegilor pentru sprijin gi

colaborare.

186

Fiqa de evaluare a cunoptingelor

se citeqte de la tastatula..uo lumdr *rJ?i;ii:fi * vector x de neremente naturale. sd

L:ffi:#ll,f:T:iiT,f ":::,:",1i'i;il''*d;;"" cr ar do'ea erement dinpereche reprezinta numdrul de aparifii "rr

.inli J'{il;;ffi*;,1fiH3;f

Figa de feedbackl) o pdrere despre activitate. credefi c5 a fost folositoare?2) O ?ntrebare sau o sugestie pe care doriXi sa mi-o adresali.3) comentafi referitor tu rttui in .*e.lucrul ir ;drpa ; -a ajutatsr l6murifi anumiteneclaritdli pe care le aveali in legdturd cu tablouiile unidimensionale.

r87

Titlul: Browsere InternetClasa: a IX-a (profilul real, frlierateoretic[, specializarea informaticd)

Disciplina: informaticiAutor: Adriana chereg, colegiul Nafional,,Nicolae Bdlcescu" cluj-Napoca

Motiva{ieLecfia este valoroasi pentru cE ofer6 posibilitatea elevilor sd gdseascE 9i s6 acceseze

online qi offline informalii qi oferd informalii noi despre navigator.

Obiective: La sffugitul lecliei elevii va fi capabili:o sb formeze o linie de structurd in ceea ce privegte noliunea de browser

o sd defineascd nofiunea de browserc s[ demonstreze abilitifi de manevrare a resurselor existente in laborator 9i acasd

unde posedd platforme diferite de operare

Evaluare:o Modul de completare a tabelului S-V-Ac Elevii vor descrie care sunt caracteristicile care se regdsesc in toate browser-ele

(Next, Back, Refresh, Stop) indiferent de browser-ul folosit'

Resursec materiale: laborator de informaticd, tabl6, textui scris de profesor

c procedurale: $tiu - Vreau s[ gtiu - Am inv[fat (S-V-A)' brainstorming,

SINELG, explicafie.r de timp: 50 de minute.

Desflqurarea lec{iei

Evocaree Frontal, se trece in revist[ ceea ce gtiu elevii deja despre tema ,,Browsere

Internet". Se realizeazd o list6 cu tot ceea ce gtiu ei (indiferent dacd ceea ce gtiu

este corecr sau nu, ftud a filtra informafiile gtiute de ei) sub forma tabelului:

sTru VREAU SA $TIU AM INVATAT

188

{

+2

. Se grupeazd pe categorii cele qtiute de elevi. in continuare, sub formd debrainstorming in perechi, se cere elevilor sd completeze coloana VREAU SA

$TIU prin formularea unor intrebdri care sd reflecte ce doresc si mai gtie desprebrowsere. Dup[ ce au completat in perechi, profesorul cere elevilor si ii dictezeintrebdrile pe care le-au formulat gi le trece pe tabelul S-V-A de pe tabld.

Realizarea sensului. in timpul parcurgerii textului, se cere elevilor sd insemneze textul pe margine, in

dreptul fiecdrui paragrafsau al fieclrei fraze, folosind un sistem de coduri pentrua-qi rnonitofiza infelegerea textului:dacd ceea ce citesc confirmd ceea ce gtiau sau credeau c6 gtiudacd ceea ce citesc contrazice sau diferd de ceea ce gtiau sau credeau ci gtiu

dacd intdlnesc informa{ii noidacd informafiile par confuze sau dacd doresc sd ptie mai multe despre ceva

Prin folcsirea acestor marcatori vor fi motiva{i sd r6m6nd activi.

Dupd ce au terminat de citit, profesorul iniliazd o scurtd disculie pentru a reflecta

asupra textului lecturat.Se reiau gi se verificd acuratelea informaliile din coloana $TIU 9i, in funclie de

informaliile noi (+) din materialul citit, se completeazd coloana AM INVATAT..Apoi se verificS coloana VREAU SA $TIU, se contabilizeazd intrebdrile la care s-

au g[sit rdspunsuri in material (se verificd dacd au fost trecute in coloana a treia a

tabelului) qi se marcheazd cele la care nu s-au gdsit rdspunsuri. Acestea vorconstitui terna extinderii.

Reflec{iac Profesorul va ini{ia o discu}ie prin care elevii sd exprime cu propriile lor cuvinte

ideile qi informafiile gdsite in material.. Elevii rdspund in seris la intrebarea: care sunt caracteristicile care se regdsesc in

fiecare browser?

Extindereo Se listeaz[ surse de unde se pot obline informalii pentru a rdspunde la intrebdrile

care au mai rdmas neclarificate din coloana Vreau sd qtiu. Se cauti rdspunsuri la

aceste intrebdri.

T-n

189

Pnoriiciuti '"' ' ' i'' ':'

Titlul: CoadaClasa: a X-a (profilul real, filiera teoreticb, specializarea informatic[)Disciplina: informaticdAutor: Adriana Chereq, Colegiul Nalional,,Nicolae Bilcescu" Cluj-Napoca

Motiva{ieLec[ia este valoroasd pentru cd oferd posibilitatea elevilor sd gdseascd metode complexedo araniare a informaliilor in vederea unor extrageri sau prelucr[ri ulterioare, oferdinfornralii noi clespre ce este pi ce presupune un model de tip coad6. Elevii potvizualizaqi prelucra informaliile odatd depuse fntr-o structurd de tip coadl.

Obiective: La sf6rgitul lectiei elevii va fi capabili:c si formeze c linie de structur[ in ceea ce privegte noliunea de listd de tip coadlo sd ffrafieyreze resursele disponibile ca metodd de gAndire personalE structurati pe

no{iunea de listd de tip coad6 in vederea rezolv[rii unor probleme personale sau

colectiver sd rcalizeze eonexiuni ?ntre noliunea de listl de tip coadd qi alte liste.

Criterii de evaluare:o ldentificarea gi argumentarea avantajelor prezentate de listele de tip coad6.

Resurseo tnateriale: manual. procedurale: brainstorming, organizatori grafici, expunere.r de timp: 50 de minute.

Desfigurarea lec{iei

Evocareo Elevii fac brainstorming individual in leg[tura cu no]iunea de coadd qi folosesc o

o rnodalitate de organizare graftcdpentru a ilustra relatiile dintre idei (Ciorchineleinifial).

. in perechi, elevii carcleazdinformafiile gdsite gi completeazd ciorchinele inceput de

o ei pe caiet.o Profesorul adund informaliile (reprezentarea grafrcd) si le trece pe tabl6 indiferent

dacd au legdtura sau nu cu lecfia. Se discutf, informaliile oferite de elevi gi acegtia

sunt stimulafi s[ igi adreseze intrebdri.

R

tr,-,

190

Realizarea sensuluio Profesorul prezintd confinuturile noi printr-o expunere. Se scrie codul sursd pe

tabli, cu modele grafice ale operaliilor de addugare respectiv eliminare din listade tip coadd.

r Elevii vor avea acazii multiple de a pune intrebdri gi de discuta implementareaprezentatl.pomind de Ia exemple gdsite de ei.

c Se prezintd operaliile specifice listelor de tip coadd cu implementarile aferente.r Profesorul iniliazd o activitate de tipul ,,Gandifi cu voce tare" prin care elevii sdexprime cu propriile lor cuvinte ideile gi informaliile gdsite in material. Semobilizeazd elevii lntr-o discufie in care se intdlnesc mai multe modele de g6ndirepentru ca fiecare din ei sI-gi construiascd o schemd personali de g6ndire penrru aaplica in practicd ceea ce au invdfat.

o Profesorul propune rezolvarea unor probleme qi prin practica dirijata se urmireqteaplicarea corectd a strategiei de rezolvare la noile ptobleme.

Reflecfiao Profesorul cere elevilor sE identifice avantajele listelor de tip coadd, cu

consemnarea in scris a pdrerilor proprii. Elevii care doresc Citesc ceea ce au scrisgi argumenteazd" de ce au ales acest mod de structurare a informafiilor pe tipul delista de tip coadb.

r Se completeazl eiorchinele de pe tabla pentru ca in final sa avem un ciorchinerevizuit, cu completdrile si corectarea informatriilor. Se organizeazd informaliile sise fixeazd mai bine prin vizualizare.

Extindereo Urmdrirea ralionamentului qi a implementdrii este punct de plecare pentru cele 2

ore ce urmeazd, a se desftgura in laboratorul de informaticd.

191

UI.s. PROIECTE DIDACTICE PANTRUARIA CURRICULARA CONSILIERE $I ORIENTARE (CO)

t93

Titlul: Convie{uirea pagnicd

Clasa: a V-aDisciplina: consiliere

Obiectivele lecfiei: La sfhrgitul lecliei, elevii vor fi capabili:o s6lucreze ln echipd gi sd ia decizii prin consens

o s[ iqi argumenteze alegerile

Evaluare:o implicarea elevilor in activitate, participarea la discutii

Materiale:o bilete cu nume de familie, hArtie de scris, carioca. copii din povestirea lui Bruno Ferroro ,,O familie de arici"

Metodeo gdndifi - lucrafi in perechi - comunicali, activitate ln grup, redactarea unui text

formal, joc de rol

Timp; 50 de minute.

Desfigurarea lec{iei

Evocareo Printr-o activitate de tipul gandifi - lucrali in perechi - comunigafi, elevii vor

rdspunde ia intrebareu' C.in1"i"gi prin,,convieluire pagnicd?" in perechi, elevii ?qi

citesc reciproc r6spunsurile qi oferd feedback colegului. C6{iva elevi citesc cu voce

tare rdspunsul.

Realizarea sensuluir Clasa citegte povestirea lui Bruno Ferroro ,,O familie de arici". Elevii sunt impdrtifi

pe echipe in functie de culoarea bilelelelor pe care le primesc. Inspirali de povestea

familiei de arici, fiecare echip6 va pregiti zece reguli pentru convieluire pagnicd.

o CAnd timpul alocat a expirat, elevii iqi prezintd regulile. Se noteazi reguliie propuse.

Iatd cdteva reguli posibile:o Cum bidnde{ea ne face viata mai luminoasi, meritd sE aspirdm la ea in fiecare zi.

o Trebuie sd vorbim frumos gi cu r6bdare unii cu allii in fiecare zi.o Si ne iert6m.o Sd descoperim atributele bune ale oamenilor chiar gi atunci cAnd incearcd sd le

ascund6.o S[ nu ne temem de diferente: doar cei care sunt indiferen]i nu se ceart6.

1q(

nt

-{

B

C,

5€

dtm

Innc

nA:

de

Lnl

aitDE

in(

-{rretspirmi

adt

o Sd fim politicogi. Manierele proaste rdnesc dragostea'

o Sd nu l6sdm micile detalii sd ne supere.

o Sd nu uit6m sd rAdem: rdsul ne dd vialn qi ne ajut6 sd rezistdm necazurilor.

c Se realizeazdun joc de rol pornind de la urmdtoarele situafii:

" Grupurile 1 qi 3: ,,Se stricd o maginb pe drum. $oferul nu este o persoand foarte

pllcut6."o Grup 1: Joacd scena ardtAnd c[ este posibil sd oferi ajutor unei persoane care

nu are o infdliqare foarte pldcutd frri nici o r6splatd'

o Grupul 3: Joacfl scena ardtdnd c[ vor ajuta qoferul dacd ii pldte$te pentru

timPul Pierdut'o Grupurile 2 ryi 4: ,,O femeie foarte bolnav6, pe jumdtate surd6, trdieqte cu familia

fiului ei."o Grup 2: Joac6 o scend cu un sfArgit fericit'o Grup 4: Joac5 o scenb cu un sfhrgit nefericit'

Reflec{ieo Ele.rii vor realizaun ,,Concert de jazz". Cerinfa este: ,,Ascultali-vb unii pe al{ii gi

g6sili armonie in g*p. Fi""*e grup realizeazdun scurt concert folosind materiale

Iidacticc, rechiziti: stilouri, penare, cdrfi, ghiozdane, caiete, mape."

ANEXA

Bruno Ferroro: O familie de arici

CAnd a venit vara, familia de arici s-au stabilit in pddure. Zilele erau cdlduroase qi aricii

se jucau voigpi ?n umbra copacilor din pddure. Mergeau la plimbare prin pddure, se jucau

de-a v-ali ascgnselea, printre flori, prindeau muqte, alergau nebuneqte pentru a-9i cduta de

mdncare. I{oaptea, dormeau paqnic in locuinfa lor.

intr-o zi au vdzut cd vine toamna" Frunzele incepeau sd cadd. Aricii s-au gdndit la un joc

nou: sd se joace cu tiunzele care c6deau. Dar vremea se rdcea din ce in ce mai mult' Pe

r6u se l6sa un strat sublire de ghea!6. Frunzele erau acoperite de ghea{6. Aricii tremurau

de frig gi nu puteau sd adoarmd noaptea'

intr-o sear6 s-au g6ndit sd se incdlzeascl adundndu-se laolaltd qi findndu-gi cald unul

altuia, dar n-au reuqit pentru cd s-au speriat de spinii care ii acopereau care le lnlepau

n6rile gi piciorugele. Au incercat din nou gi din nou, dar nicidecum nu au reu$it s5 se

incdlzeasci.

Au fost nevoili sb gdseascd o alt6 modalitate sd se incdlzeascd: pdsdrile qi iepuraqii

reu$eau sa se inc6lzeascd adunAndu-se la un ioc. Aga cd aricii au incercat sd iqi retragE

spinii. La inceput a fost greu dar dup6 mai multe insercdri au reuqit, fdrd sd se rdneascd

unii pe al1ii. Nu se mai temeau de vdntul rece care sufla gi au reuqit sd se incdlzeascd 9i sd

adoarmd in cbldurd.

l9s

Titlul : Asumarea responsabilitdliiClasa: a VI-aDisciplina: consiliere qi orientare

MotivafiaLec[iaeste valoroasd pentru cdle aratd elevilor felul in care pot sd igi asume

responsabilitatea pentru propriile acliuni gi felul in care se pot manifesta responsabil lnrelaliile cu oolegi.

Obiectivele lec{iei: La sfdrqitul lecfiei, elevii vor fi capabili:r sd explice importanla asumirii responsabilitdliio sE exprime opinii proprii despre asumarea responsabilitdliir sd argumenteze opiniile proprii exprimate referitor al asumarea responsabilitEtii .

Evaluare:o implicarea elevilor ?n activitate, participarea la disculii

Resurse materiale:o Povestiri din experienla qcolari

Metodeo Gdndili - lucrali in perechi - comunicafi, povestirea, eseu de zece minute

Timp: 50 de minute.

Desf[gurarea lecfiei

Evocarer Elevii vor rdspunde individual, apoi in perechi, apoi 3-4 voluntari in fafa clasei, la

intrebarea: Ce pdrere ai despre copiatul de la colegi?

Realizarea sensului. Elevilor li se relatao povestirea despre copiatul de la colegi (despre permisiunea de a

copia, exersarea presiunii asupra profesorului de a permite copiatul qi problemele

aferente). Este de dorit capovestirea sdredea vnaaz cu personaje necunoscute, dar

foarte asemdn5toare cu elevii din clasd. Apoi li se adreseazS urmitoarele intrebdri:

o Este bine sau rdu sd copiezi?o A cui vind este?

o Sunt ambii vinovafi?o Cine e mai vinovat?o Ce anume i-ar putea pune caPdt?

l96

o De ce triseazd I copiazdelevii?

^, o

..De ce li se permite sd trigeze I copieze?

ursculra se va concentra pe urmdtoarele Lhestiuni: beneficii gi daune aauzate altora, ,.abuzul celorlarli, rezistenla de a fi folosit de al1ii, .onr""int}..Reflecfiat Timp de zece minute, elevii scriu un eseu cu titlul: ce inseamnd pentru mine s6 fiuresponsabil?

197

Titlul: Conflictele interioareClasa: a VIII-aDisciplina: consiliere qi orientare

Motiva{iaAceast6 lec{ie ajutd elevii sd cunoascd pdrfile personalitdlii lor, chiar qi acelea cirora nu

le prea aco,rdd atenfie sau pe care o ascund. Lecfia este valoroas5 pentru cd ii ajut5 pe

elevi sd se cunoascd mai bine qi sd fie asertivi, de asemenea, le arat6 modalitSli de a face

fa!6 situaliilor care reclamd decizii dificile. Prin efectuarea sarcinii legate de ,,conflictulinterior"o elevii invald despre atitudinea lor fa{6 de coruplie'

Obiectivele lec{iei: La sfbrqitul lecfiei, elevii vor fi capabili:c s6 explice conceptul de ,,conflict interior". sa identifice modalitafl de rezolvare a conflictelor interioarer s6 se cunoasca pe sine: sd cunoascd diferite pdrli ale personalitdlii lor, ale ambiliilor qi

confl ictelor interioarer sd i6i examineze atitudinea fa15 de coruplie

Evaluare:o impiicarea elevilor in activitate, participarea la disculii, calitatea qi argumentarea

deciziilor luate

Resurse materiale:o Fovestiri din experienla gcolari

Metodec g6ndifi - lucrali in perechi * comunicafi, povestirea, jocul de rol

Timp: 50 de minute.

Desflqurarea lec{iei

Evocarer Elevii vor primi urm6toarea sarcin6, pe care o rezolvd prima datd individual, apoi c

discutd cu un coleg, apoi c6fiva voluntari discuti in fala intregii clase: Amintegte-fi ;1

descrie in caiet o ocazie c6nd ai fost in imposibilitatea de a lua o decizie sau |i-a fosi

foarte greu sd iei o decizie pentru c6 ti-era teamd ci ?n ambele cazuri decizia ta va

avea consecin{e nepldcute.

Realizarea sensuluio Elevilor li se prezinti conceptul de ,,conflict interior". Din moment ce gtiu

este acesta, ei discutd cum rezclvd conflicte interioare gi prezintd sub formd

-.i

-:,:':-'z'-

Re::.J

acum ca

de joc i.

i _c:

rol situatii in care ar trebui sd aleagd o rezolvare a conflictului gi s6 renunfe la alterezolv5ri. Elevii vor explica de ce au fEcut alegerea respectivd.r Se prezintd. situafia:

o Ionel doregte sd cdldtoreascd cu trenul, dar a ajuns prea tdrziu la gara ca sdcumpere bilet. i$i propune sd cumpere bilet irtren, a" tu ro"O".il.lnra

*

c6nd conductorul aude c6 Ionel vrea sd cumpere bilet, ii orera posiuiii;;;"ude a pldti doar jumdtate din prelul biletului fara insa a primi biietulpropriu-zis,_dar avdnd permisiunea conductorului de a calatori. Ce poateface Ionel? Voi cum afi proceda?

r Elevii pun in scend un joc de rol pentru arezolvasituafia.

Alte situayii;Familia Ionescu este compusd din tatd,. mamd gi fiu, Aceqtia au o inlelegere. De exemplu,fiecare spali vaseie pe r6nd. Fiului nu i se permite sd se uite Ia televizor ssara.Bineinfeles, nimbnui nu-i place sI spele vasele, dar tatdlui ii displace cel mai mult. Odatd,cdnd mama e plecati de acasd, este rdndul tatdlui sd spele vasele. Tat6l ii spune fiului:.,Dacd speli tu vasele, te las s6 te uili la film.', ce sb faca fiul? voi cum a1i proceda?

ciasa a vili-a utmeazd.sd aibd alegeri pentru qeful clasei. Toate fetele vor ca Rodica sdfie aleas6, insd bdietii ?l vor pe Darius. -Sunt

cu doud mai multe fete dec6t bdiefii, de aceearezuitatui alegerilor este clar. Bdiefii se adund sd discute gi gdsesc "

r"r"irrt "l'in,rita

douafete sd facd,parte din echipa lor de ciclism, un lucru p. "are "1.

gi l-au dorit de mult. Ce sdiacd cele doud fete" Voi cum ali proceda?

Un profesor dd foarte multe teme de casd. Pentru a fi bine pregatiti, elevii trebuie sXciteascd mult qi au de lucru toate serile gi chiar qi la sfargiti" iapt'u*arr6. Mama Anei igiiace griji pentru sdndtatea Anei, o fetili firava. Mama merge la qcoard pi uorueqte cuprofesoara. Nimeni nu qtie despre ce anume au vorbit, dariupa aceastd vizitd., Anaprimegte cele mai pu{ine gi mai simple sarcini de lucru. Ce ar putea s6 facd Ana? Voi cumatl Procerf,a'/

Reflecfiecievii, in grupuri, scriu pe o foaie de hdrtie situafii asemdndtoare care necesit6 decizii"urajoase.

Le ofer6 altor grupuri de colegi spre rezolvare. Situaliile gi rezolvdrile se:rezintd oral in fala intregii clase.

t99

lIII

II

i

I

Titlul: Cum sd sPunem,,nu"Clasa: a VIII-aDisciplina: consiliere gi orientare

Motiva{iaAceastlleclie ii invald pe elevi sd spund ,,nu". La lecfie vor vedea dacd acest lucru este

ugor de f6cut sau nu qi ""

ar trebui sd facem sd reuqim. Elevii invald despre atitudinea lor

gi a altora fa!6 de corupfie. invafd sd spund ,,nuo' corupfiei. Lectia este valoroasd pentru cd

ii ui,rta pe elevi s6 devind asertivi, de asemenea,le aratd modalit[fi de a face fafd

situa{iilor care reclamd decizii dificile.

Obiectivele tec{iei: tr a sfargitul lec}iei, elevii vor fi capabili:

o s6 explice de ce le vine greu Qamenilor sd spund,,nu"

r sd discute cum se simt oamenii c6nd sunt refuzafi

o sd ipi explice propria atitudine fa!6 de corup{ie

Evaluare:o implicarea elet ilor in activitate, participarea la disculii, calitatea eseului

Materialee colectie de cazuri de oferte tentante, dar necinstite

Metodeo prelegerea, discufii, jocul de rol, fraze eliptice, despnarea, munca in echip6, munca

individuald

Timp: 50 de minute.

Desfiqurarea lecfiei

Evocareo Li se cere elevilor s6 iqi aminteascE gi sd redea prin mimi situalii in care au reuqit sd

spund,,nu" unei tentanlii mari, dar cafe - dacd i-ar fi dar curs - ar fi condus la

clnsecinle neplacute. 5-6 elevi voluntari sunt invitali sd mimeze.

Realizarea sensuluio prelegere despre asertivitate. Scopul specific al prelegerii este sd explice elevilor cum

s6 spund,,nu';, adicb s6-qi stabileiscd limitele independenlei interne, sd fieei ingigi. Se

prezinta situafii c6nd este greu pentru oameni sd spun6,,nu" (vezi proiectul didactic

,,Conflictele interioare"). Li se explicd elevilor ce inseamnd o pozilionare pe ,,nu".

o Se prezintdelevilor urmdtoarea situatie:

240

,,Vreau sd am rczultate bune la lucrarea semestrialdla matematica. Nu am abilitdfilenecesare sd oblin rczultate bune. inainte de test, ii voi da colegului de banc[ un cadou ca$. md lase sd copiez de la el." cum sd ra{iondm in acest caz? cine s6 spun6 ,,nu,,?Disculie in perechi, apoi frontald.

Reflecfier Elevii vor scrie un eseu in care vor argumenta de ce este mai bine sd spund,,nu,,

atunci c6nd recunosc cazuri de corup{ie gi de oferte necinstite, dec6t si se bucure de,,avantajele" aparente ale situaliei in care nu s-ar impotrivi.

201

Titlul: Echitate qi drePtate

Clasa: a VIII-aDisciplina: consiliere

Motiva{iaEchitatea gi dreptatea sunt valori foarte importante pentru oameni. inlelegerea corectd a

acestor vaiori contribuie la dewoltatea moral-eticd armonioasd a eievilor qi la luarea unor

decizii inlelePte in viatd.

obiectivele lecfiei: La sfargitul lectiei, elevii vor fi capabili:

r s6 analizeze conceptul de echitate ca o valoare morala

o sd discute principiile echiti{ii

Evaluare:o implicarea elevilor in activitate, participarea la disculii

Materiale:. regulile scrise ale jocurilor 9i materiale necesare pentru jocuri

Metodeo jocul didactic, comparalia, analiza,lucrul in grup

Timp: 50 de minute'

Desfiqurarea lecfiei

Evocareo Elevii vor rdspunde individual, apoi in perechi, apoi3-4 voluntari itfa[aclasei, la

intrebarea: Ce vA trece prin minte cAnd auzili cuvdntul ,,echitate"?

Realizarea sensuluio profesorul ofer6 un cadru de orgwiz,arc a conceptului moral al echitdfii. Clasa

discut6, frontal, despre aspirafia cdtre echitate ca a caracteristicd a oamenilor.

r Elevii joacd ,,Piatra aruncatd in lac" sau ,,Lanful de cuvinte"' un cuvdnt care vine in

mintea unui elev sau un euvant ales special conduce la asocieri mentale (imagini'

amintiri, vise). Profesorul sugereaz[ grupului s6 realizeze tmr tren lung de cuvinte, in

care fiecare vagon reprezintd.rn ".t

rant separat' Cuvintele, ca vagoanele, trebuie si

fie legate.

P

iririx..(

5i1

Rra

Jocul ,, Lanlul de cuvinte,'

Profesorul scrie cuvAntul care va forma primul vagon, intrebAnd ,,ce / cum estecorupfia?" (plas6nd cuv,ntul,,coruplie,, pe locul p"ri_JJ uagon).

ffTr'J[ii]!f,:h:o"r spune,,mu.d-ur", ,,fixa{i pe bani", ,,necinstit,,(astfel pot fi

Profesorul intreabd: Ce altceva poate fi murdar?Elevii: mintea, mAinile, cuvinteieProfesor: cum altfer poate fi un cuvdnt? (se reagfl de ultimur cuv6nt)Elevii: lung, prietenos, solemn...Exerciliul se ten'nind-g1nd grupul nu mai p^o1te adiuga cuvinte sau c6nd obosesc.vagoanele pot fi de diferite culori. s* pofarosi cubJri a" ir"rit"

"uto.i. r,ide grup

*r:*L:ate avea o altd culoare. La slffirqitul jocului, e[uii nu.nara r"*,, iaril.

,r o cLt 1,, b'ante zi i pol inomiale',

Pe masd se ageazd un teanc de cdrfi cu fa{ain jos, con}inand diferite imagini cu articole de:nbrdcdminteo anirnale, piese de mouitiei.qi "rt"

i*ffiluu d"r.n". profesoru r adreseazd,::rtreb[ri, iar jucdtorii, pe r6nd, intorc rarrr]i gi .a.puiJiu intrebari: ,,ce reprezintd-:raginea?", ,,unde se putea intdmpla asta?,,, ,,Cer_u g"uii,,, ,,Ce au spus bamenii?,,,'cum s-a incheiat?" *t: L1 sfarqiiul jocurui, ,. propun. grupurui s5 scrie o povestire care,: implice coneeptele de echitate pi dieptate.

R.eflec{ie

' Elevii rispuncr ?n scris ra una dintre urmdtoarere intrebdri:c De ce echitatea este incornpatibild cu coruplia?-*r Echitatea este o valoare in iumea d.e azi?. Se citesc cu voce tare cAteva rdspunsuri.

a

a

a

a

a

203

Titlul: Moral. Imoral. AmoralClasa: a VIII-aDisciplina : consiliere

Obiectivele lec{iei: tr-a sffirgitul lecliei, elevii vor fi capabili:

r s6 analizezeeomportamente care se calificd drept morale, amorale 9i imorale.

o sd diseute aspectul etic al afacerilor

Evaluare:o implicarea elevilor in activitate, participarea la discufii, rdspunsul la intrebarea de

relleelie

Materiale:n hf:fiie qi carioca groase

Meteieleo comparalia, analiza, lucrul pe grupuri

Timp: 50 de minute.

Desf6gurarea leefiei

Evocareo Elevii vor raspunde individual, apoi in perechi, apoi 3-4 voluntari in fafa clasei, la

intrebarea: Ce vd trece prin minte cand auzili cuvdntul ,,moral"?

Realizarea sensului. profesorui realizeazd o scurt[ expunere despre principiile comportamentului moral'

prezintf, elevilor conceptele de amoral qi imoral, Apoi iniliazd o discufie in jurul

urmitoarelor intrebiri :

o Cum se percep acliuniie ilegale ale unor persoane?

r cum se numesc ac{iunile ilegale ale funclionarilor publici?

o ce este coruplia pi cum se manifestS ea? Este moral s6 fii corupt?

r Elevii se impart in grupuri de cdte 5; se gindesc qi scriu urmdtoarele:

o intr-un cerc interior, vor trece cinci caracteristici care descriu moralitatea;

r ln cercul exterior, se vor trece cinci caracteristici care se leagi de amoralitate:

r dac6 nu se pot hotdrl unde sd treacdanumite caracteristici, li se recomand6 sd

le treacd intre cele doud cercuri.

o Se compard produsele grupurilor. Se trece pe tabl6 o listd comund. Dacd apat

dezacoiduri despre plasarea unor cuvinte, ss va purla o discufie pentru aclatiftca

Rela

20J

pozitia' Elevii vor prezenta argumentele lor pentru sau impotriva plasf,rii vreunuicuvdnt lntr-un anumit loc.I Fiecare elev din clasd va realizao,,punte" de cuvinte. Fiecare va spune un adjectivsau un substantiv pe care il asociazi cu corupfia. Elevii cad de u"ord usupru tocrrtuiunde sd plaseze cuvdntul pe ,,punte". Dupd o disculie sturta, se consemaeazd

cuvintele.

Reflecfieo La sffirgitul lecliei, elevii rdspund ?n scris la una dintre intrebarile, argument6ndu-gi

rdspunsul:c Moralitatea este compatibild cu corupfia?r Moralitatea gi competifia sunt compatibile?

205

n

C.;Titlul: Scopul gi mijloacele

Clasa: a IX-aDisciplina : consiliere

obiectivele lec{iei: La sfargitul lec{iei, elevii vor fi capabili:

o sd recunoascS situa{ii de corup$ie in societate

r s6 explice sintagma,,comportament moral"c sf, explice iegdtura dintre comportament gi consecinle

o sd demonstreze abilitili de gdndire criticd

Evaluare:r implicarea elevilor in activitate, participarea la discufii

Materinle:o h6rtie qi carioca groase, descrierea unei situa{ii care implicd un obstacol

Metodee harte modahtalilor alternative, disculii

Timp: 50 de minute.

Desfi$urarea lec{iei

'r

Refa

Evocarer Elevii sunt solicitafi sf, se gAndeascd ia o intAmplare a c6rei concluzie ar putea fi:

scopul scuzf mijloacele. Dupd ce s-au gdndit, vor povesti intdmplarea unui coleg'

dup6 care 4-5 volgntari suniinvitali sd prezinte ?ntAmpldrile la care s-au gAndit infala

intregii clase.

Realizarea sensuluio Elevii sunt impdrlifi in grupuri de patru sau cinci. Li se prezintd situafia descrisd mai

jos, personajui principai qi'scopul ia care aspir6' Elevilor li se cere s6 gAndeascd cdi

alternative spre realizarea scopului qi obstacole posibile penffu fiecare c-ale pe care

persona.jul piincipal al putea sd o aleag6. Li se cere s6 explice cum pot fi dep[qite

aceste obstacole.

Situafiio persoana merge la medic pentru ci o dor genunchii. Dupd ce o examineazL, medicul ii

,p*, cd genunc-hele trebuie operat. Pacientul este de acord s5 fie operat. Medicul ii,p*, c6 Junt al,ti 73 de pacienli care agteaptd sd fie operafi. in cel mai bun caz, poate fi

operat peste qase luni dacd doregte ca operalia sd fie suportatd de fondul de asigurdri

medicale. Dacd insd pacientul este de acord sd pldteascd singur operafia (care costl

2lti

4'000-5'000 RoN), nu va trebui sd agtepte. pacientur spune cd nu are suma de baninecesard. Dacd ar fi s6 aqtept" qur* r,i"i, p."ui"."" i" gJ#"rr". ,-* putea agrava.ce ar putea face pacientul pentru-a i ," op".u g"rrun"hiur mai devreme? incercali sdidentificafi cer pulin a"uailoauilfu;'" urrrirrusitualia fu r" rr"d"u anexa mai jos).intrebbri de ghidare a discufiei:

I Este acesta un caz de lipsd de onestitate?t. b_a cauzat vreo daund cuiva?3. A avut cineva de cdgtigat din acest caz?4' Pacientur

" T^r1 drepta:te sb-qi urmareascd. scopur (insdndtoqirea)?5' Puteli justifica comportamentul personajeror &n situalie?6'

3il1il;:1i#,[T"do" o taxd i" ptu, p;t* ;;;;; ;"*"anere cu bori grave, s-ar

7. Cum se simt pacienfii in astfel de situalii?

Reflecfier Eievii vor scrie un.eseu cu titrur: ,,Scopur (nu) intotdeauna scuzd mijroacere,,. se vorciti cateva eseuri qi se va oreri feedback ,eieritor ru

"i*iiur.u argumenteror.

247

Titlul: Atitudinile. Leg[tura dintre atitudini qi comportament

Clasa: a IX-aDisciplina: consiliere

Motiva{iaCdnd elevii invafd despre atitudine gi componentele sale ei infeleg ca atitudinile $i

comportamentul corupte sunt strins legate de motivele pentru care oamenii actioneazFt

ilegal.

Obiectivele lec{iei: La sfdrgitul lecfiei, elevii vor fi capabili:e sd explice conceptul ,,atitudine" gi componentele sale;

c sf, explice rela{ia de cauzalitate dintre atitudini gi comportament

Evaluare:o impiisarea elevilor in activitate, participarealadiscufii, eseul de 1a activitatea de

refXec!ie

Vlateriale:o Diagrama "Componentele atitudinii"

Metodeo explisalia, activitate in grupuri, disculia, eseul de zece minute

Timp: 50 de minute"

Desflqurarea lec{iei

Evocare. Profesorul oferd un cadru de organizare a cunogtinfelor din lec{ie: definifia

,,atitudinilor" qi componentele sale. Atitudinea este compusS din convingeri gi

sentirnente care determini o persoand sd reacfioneze la anumite lucruri, oameni sau

evenimente intr-un anumit mod. PrezintS componentele atitudinii:

ira

Cunostinte Reactii afective Co nt

Acestea sunt convingeri sau

opinii pe care le avemdespre anumite persoane

sau lucruri. Acestea ne ajutdsd decidem ce e bine, ce ne

place.

Acestea includ emofiipldcute sau nepldcuteasociate cu convingerile.Ele adaugd o dimensiuneasentimentald la o atitudineqi determin6 acfiunile pe

care le intreprindem.

Ac{iune care determtn6reac[iile oamenilor inconcordan!5 cu convingerilegi experienlele lor.

205

Realizarea sensuluio Pe baza diagramei de mai sus, profesorul invitd elevii sd examineze situafia:,,Lui $tefan ii place sa-gi petreacd vacanla lamare,dar a mogtenit un teren in Dobrogeade Nord' care nu seamanddeloc cu staliunea rui pr"rrraia de la mar". $tefan se g6ndegtecd Alex, care lucreazd la sistem atizare,nu este o persoana foarte cinstitr sau morald(cunoqtinfe)' in aceastd situalie, $tefaneste dispeiat qreaclie afectivi) deoarece nu igipoate cumpdra teren pe marur mdrii. Este foarte prouauit .J ;t"a" il'r;;;;ipe alex$rfi::.^-ent)

ca acesta s6-i ofere, in locul terenurui mogtenit, o parcela pe malul

c Pe baza exemplului de mai sus, elevii se g6ndesc la situalii asemdnitoare dinexperienta lor. Dupd aceasta, elevii identftca tegaturiie aintre atitudini $icomportament dupd cum urmeazd:

ATITUDINE

COMPORTAMEXT

ATiTUDINE

IVloti v pentru comportament COMPORTAMENT

OPTIUNEA IIMotiv pentru atitudine

OPTIUNEA IIIO relafie de determinare COMPORTAMENT

I Elevii se impart in trei grupuri in funcfie de opfiunea aleasd. Grupurile discutdalegerea lor' Fiecare gtup iql prezintdargumeniele. Acei elevi care igi schimb6 opiniapot s6 se mute la grupul cu care sunt de acord.

Reflec{ieo Elevii scriu un scufi eseu despre legdtura.dintre comportament qi atitudine,exempl ifi cdnd printr_ o intAmpl are 1-narali un, p.op.i

".

- -

incheiereo Profesorul rezumd disculiile de grup,gi scoate in evidenfd faptul cd atitudinea qicomportamentul se influenfeazi recrproc.

249

Titlul: Alegerea unei ProfesiiClasa: a IX-aDiseiplina: consiliere qi orientare

NtrotivaliaAtitudinea de sprijinire a corupfiei este legatd de etica muncii care'\ardndul ei' e

influenfata de motivafia celor carelucrea;i.. Aceastd tem[ permite elevilor s[-gi

impdrt6qeasc6 planurile de carieri qi motivele pentru alegerile lor 9i, dacd e nevoie' pot

pr.imi s aturi pentru a lua decizii cumpdtate'

Obiectivelelecfiei:Lasfdrgitullecliei,eleviivorficapabili:c sd identifice criteriile pebazacdrora alegem o profesie

o sd evalueze criteriile de alegere a meseriei

Evaluare:o implicarea elevilor in activitate, participarea la disculii, calitatea eseului

Matcniale:o Vezi Anexe

Metodeo g6nilili - lucra{i in Perechi

Timp: 100 de minute.

- comunicali, refleclie individuald, discufii, dezbateri

Desfflqurarea lecfiei

Evocarer Elevii vor raspunde individual, apoi in perechi, apoi 3^-4 voluntari in fala clasei, la

intrebarea: Ce profesie te-ai gdndit si-fi alegi 9i de ce?

Realizarea sensuluio profesorul o1er6 o introducere despre alegerea profesiei qi a locului de munc6, finand

cont de mediu, de context. Elevii primesC o fistd de criterii pentru alegerea unei

meserii gi copii aie sarcinilor 1 9i 2.

. Dupd ce tennina sarcina I individual, elevii discutd rezultatele qi argumentele lor'

. nupa ce elevii efectueazdsarcina 2 individual, se rezumdrezuhatele: urmSrind cifrele

p. ,ur" elevii le-au trecut pe list6, se calculeazd, cdte puncte a primit fiecare opliune;

se ierarhizeaz[ opfiunile; cu cAt mai puline puncte, cu at6t mai pulin important este

criteriul.c Rezultatele se discutd sub indrumarea profesorului'

R

a

21i.

o Elevii primesc o copie a sarcinii 3. Este o sarcin6 individuala, dar se poate rezolva inrnai rnulte modalitdli. De exemplu, elevii pot completa coloana despre abilitdli intabelul unui coleg, iar completarea coloanei ,,Viaga are sens c6nd ...,, este precedat6 deexercifiul ,,Ce face ca viala ta sd merite trditd?,,r ,,Dezbateri in timpul zborului intr-un balon". Scopul acestei sarcini este sd creezecondiliile pentru ca elevii sd compare profesiile p"

"*" le-au ales cu cele alese decolegii lor Pi sd argumenteze pentru sau impotriva lor. Elevii aleg o prof"sie care leplace cel mai mult dintre toate gi rdspund Ia intrebirile:o De ce imi place?o Ce beneficii aduce altor persoane gi societdfii?r Apoi elevi se impart in grupuri de cdte 5. Li se cere sd igi imagine ze cd zboar6 intr-unbalon care e prea aproape de pdmdnt. Balonul poate sufortu doar o persoand. Aceeava fi persoan a care convinge restul elevilor cd La, .u ,*pr"r.n tant alprofesiei

1s-spective, este cea mai utild pentru to{i. Fiecare elev aie la dispozilie patru minute sa

'orbeascd, iar apoi supravieluitorul va fi selectat prin votul colegilor.

Reflecfiee Tema se poate rezuma de cdtre profesor sau de cdtre elevi. Elevii vor r6spunde inscris la urmbtoarele intrebdri:

Ce am inr,dfat despre prieteni?Ce arn invdfat despre mine?

111

ANEXE

Criterii de alegere a profesiei

C6nd lubm decizii dificile, vom lua in considerare circumstanfe diverse. Nu toate acestecircumstan{e sunt la fel de importante. De exemplu, cdnd alegem o gcoali, este bine degtiut dacd are profesori buni gi, dacd are o cantind care servegte gogoqi nu este relevant.Cele mai importante circumstanle pe care le ludm ln considerare atunci cAnd decidem se

nurnesc criterii.

Criteriile pot fi motivele care ile determind sd lu[m o decizie. De exemplu, cdnd suntemintrebali de ce ne place sau nu ne place o persoand, am putea rdspunde ,,pentru cd aresimful umorului", respectiv,,pentru cd e furioasd tot timpul". In acest caz, simtulumcrului gi furia sunt criteriile utilizate pentru a evalua persoanele.

C6teodatd criteriile sunt standarde de comparafie. De exemplu, in gcoala B profesorii suntmai buni decdt ?n qcoala A la care am mers inainte, dar existd o qcoald C, unde profesoriisunt rnai buni dec6t la gcoala B. Astfel, dacd am fi evaluat gcoala B aplicdnd criteriul,,prof,escri buni", gcoala nu ar fi cea rnai bund alegere.

CAnd ?gi praiecteazd viafa gi aleg un loc de muncd, oamenii aplicd anumite criterii.

Sarcina 1. Care din criteriile de mai jos le-ai aplica pentru a alege un loc de muncS? Carenu le-ai aplica? De ce?Am de g6nd sd aleg un loc de munc6:

o care imi place;o unde se angajeazdpersonal t6ndr gi prietenos;o care este bine pldtit;o care nu necesitd prea multd muncS;o care are pauze de rnasd lungi pi o sbptdmdnd de lucru scurt[;o care prosupune invdlare continud;o care are un gefprietenos;o care corespunde capacitdlilor mele;o unde biroul e frurnos gi clddirea aratd bine;o care oferd oportunitatea de a cAqtiga in plus.

Sarcina 2.Ierarhtzeazd criteriile de alegere a locului de munci in funcfie de importanlb.de la cele mai importante la cele mai pulin importante.

o sd fie oameni care depind de mine;o sd fac ceva bun gi util in via{6;o s[ am respect, recunoagtere gi prestigiu;o sd imi uffnez vocalia (sd fac ceea ce qtiu sd fac cel mai bine);o sd am o viatd ugoard qi pl6cutd;o sd urmez tradilia familiei gi sd le fac pe plac pdrinlilor mei;o sd invdf gi sd devin mai bun;o Altele (noteazd)...

Te rog sd exprici in cuvintere tare de ce ai f'cut aceast' aregere.

sarcina 3' cand alegem o profesie sau ul loc de munc6, cele mai des folosite criterii

F?liHffi :*3iffi ll?ffi:*.T'"*,r. nu.i o o,,d'.1'apri"i u. *,t",,i,oii trebuie saIoc de *,nJ; .'

"ilp'a'i ai ra{d,o; ;;;il1Ttr*T}T:'j! nf;ffiJe carincj penrru ur

:intocme$te o listd cu mai multe profesiifblosind tabelul de mai jos:

pe care le-ai alege. Evalueazdaceste profesii

rrotesra, loculJe muncd

Interesul Abilitelite Venitul Sensul

l,I

I

ataztJ

CE FACE CA VIATA TA SA MERITE TNATTAT

Mai jos este o listd de lucruri pentru core meritd sd trdim' AseazdJe tn ordinea

impirtanSei. Dacd doreSti, poli sd adaugi la tistd'

o relatii umane;o economiile,ciminul,colectiile;o oportunitatea de a crea, de a inventa;

o moqtenirea familiei;ooportunitdfiledeacdldtori,deacunoagte'deadescoperi;o sd te iubeasc6 cineva;

o sd ai o PersoandPe care o iube$ti;

: fii::*"Tffiri interesante (cornputere, maeini, bicicrete etc.)

o frumusefea lumii;o credinta in eternitate;

Argumenteazdalegereapentruprimeleqiultimeletreipozi|ii,

at Ii t{

Titlul: Altruism. EgoismClasa: a IX-aDisciplina : consi liere

Motiva{iaAltruismul este o valoare prea pufin populari in randul adolescenfilor care tind spreteribilism, mai ales in condiliil" ir,

"urJin clasa a IX-a mulfl ajung in colective noi deelevi' De aceea este bine sd ipi clarifi"" u""J" r;n;;p;;ure - combinate cu inferegerea gi

;#H::ff.*re ce reprezinrd varori morale - r* pot irigura o dezvortare morar_eticd

obiectivere lecfiei: La sfrrgitul recfiei, erevii vor fi capabili:o sd analizeze conceptele de,,egoism,, gi o,altruism,,.'r sd caracterizeze un egoist pi un altruist;o sd examineze obstacolele in calea altruismului.

Evaluare:c implicarea elevilor in activitate, participarea la discufii, matricile conceptuale

Materiale:o hdrtie 'A 3 sau jum5tari de cori de flipchart, unerte de scris

Metoder gandili lucrali in perechi comunicafi, rearizarca unei ,,refere,,, matriceaconceptului

Timp: 50 de minute.

Desfigurarea lectiei

Evocareo Elevii vor rdspunde individual, apoi in pere.chi, apoi 3-4 voluntari in fala clasei, laintrebarea: ce v6 trece prin minte c6nd auzili ;;;;il ,,artruist,,?

Realizarea sensuluio Profesorul descrie pe scurt conceptele de ,,egoism,, gi o,altruism,, gi exemprificd prinpersonalitdfi binecunoscute pentru altruismul"lor. Pro'fesorul va sublinia faptul cd esteun lucru nobil sd ajufi alfi oarneni, dar altruismul nu trebuie exagerat, deoarececaritatea nelimitatd sau ne*echilibratl poate n e*proatata de oameni ne-instig.' Ideile cheie transmise vor include: egoismul provine din instinctul de supraviefuire,viafa oamenilor nu este sigurd, de aceea oamenii ingigi sunt responsabili pentru a-gi

215

asigura conditiile de siguran{6. ?rofesorul explici faplut cd urmdnd principii morale'

preocuparea de sine a persoanelot $i;;;i4a lor de a c6qtiga bani 9i de a avea o via{6

mai buni este nofinaia. insa atunci ceni oamenii incalc6 legea qi nu reuqesc si

F;; echilibrul potrivit intre ei qi semeni apar probleme'

c Realizarea unei ,,refole,,. In perechi, elevii vof nota dou6 cuvinte, ,,egoist', qi

,,altruist,,, in ml3ioiui unei foi d" rrarti, upli "* scrie concepte lnrudite cu acestea gi

levorlegaculinii.Apoipedesenuo'"a*ulegdturiintrediferiteleconceptegisevorgandi la feiul in

"ur"'poifi relalionate. Astfel-vor realizao,ore!ea''. Fiecare pereche

prezinta colegilor refeaua pe cale a desenat-o. Apoi se va realiza o relea comuna pe

. FIJ*, grupeazdqi compar' caracteristicile altruistului cu cele ale egoistului' intreblri

care sd ghideze disculia:1" Parinlii se sacrifica pentru a oferi oopiilor lor bunastare, dar copiii devin

nerecunoscatori, dependenfi qi egoiqti' De ce?

2. De ce *rt, i*pottu"t in ziua ae azi ca fiecare persoana s[ se perceapd ca

reprezentant al umanitAtii, ca cetdfean global tutt t" angaieazdin actiuni care sl

protejeze interesele tuturor oamenilor?

ltf;s, grupafi c,rte3-4,realizeazdc matrice a conceptului,,altruism" pecoli de hartie

A 3 sau p.3*'ffil";;ifu. flipchart ' Se realize azd o expozilie a matricilor'

TirCLDi:

oba

a

Er';c

t\Iao

ldet,l

Tim

Des{

Evoroi

Real.;. i:a:e-

t.ld

.irpimCC

oln,.i ^

lu,-.t ^Lld

oAt

Matricea conce luiDefinilie proPrie

Reptere"tar e gtafrcd, simbol, logo-ul

altruistului

ALTRUISM

O proporif*Tftazdproprie sau o scurtd

polzie I imdutilizdnd concePtul

Titlul: Obligafii gi angajamente. Rolurile socialeClasa: a X-aDisciplina: consiliere

obiectivere rec{iei:-La sfhrgitur lec{iei, elevii vor fi capabili:' |xrloj'j;frlul

in care un rol social si un confli"t ilte diferite roluri sociate poateo sd ia decizii corecte in acceptarea rolurilor prioritare

Evaluane:c imptricarea erevilor in activitate, participarea la discutii

Materiale:o h6rtie, creion

Metoder releaua de discufii, dezbaterea, analiza,eseu reflexiv

Timp; 50 de minute.

Desfdgurarea lec{iei

Evocareo Elevii sunt solicitali sa y gdndeascd la rol'rile sociare pe care le au qi s6 le descrieimpreund cu'n coleg' cafva elevi vor tarpuna"iu Jur"ina in f4a lntregii clase.Realizarea sensuluir in introducerea roluriror sociale, in cadrur unei scurte expuneri, profesorur vaprezenta r*Ut?:11::il,t", ,,Imaginafi_vd un medic altruist, care se sacrificd

ffi:i:l.:*e este qi un tatd responJabil, cap de fb*ili.; cet care asigur' veniturite

' in timpul discufiilor despre diferitere roluri sociale (biorogice, de famiiie,profesionale, de v6rsta eic.) erevilor lir:rgr-il;t!".i ,orur (profesionar ar)medicilor este sd respecte jur6mdntul lui Hipocrat", "Jia

s6 ajute oamenii in oricecondilii gi in toate situatiile.t In ceea ce priveqte importanla rolurilor, ele pot fi primare 6i secundare. De exemplu,dacd medicul consideid cd rolul de iata este mai important dec6t cel profesional, acestIucru poate influenfa felul ?n "u."

ipi.uu indeprini roiur. ioli medicii ;;;;;;;oamenii,dar sunt unii care o fac mai altruist gi arlii care o fac carculat.e Aborddnd conflictul dintre rolurile sociale, elevii vor discuta ce se intampld, deexemplu' cdnd rolul unui medic intrd in contradicfi. "ulorur

de tatd care se sacrificd

'111

pentru familia sa. De exemplu, fiul medicului doregte sd studieze in strdindtate, dar

medicul nu cAgtigd suficient pentru a acoperi aceste cheltuieli. insd fiul este foartetalentat laartd qi aceastd educajie pe care gi-o doregte se oferd doar intr-o altd,lard.Aceste studii sunt scumpe. O decizie cheie pe care trebuie sd o ia medicul se referd laviitorul copilului sdu. Fie cf, se va fructifica talentul copilului gi acesta iqi va realizadorinfa, fie va trebui si aleagd o meserie mai pulin atrdgdtoare pentru el qi, ca uffnare,se va simli mai pulin fericit, mai pu{in realizat. Medicul ar putea accepta o mitd qi arputea folosi banii pentru a pl6ti educatia fiului sdu. Dar ce se va int6mpla cujurlm6ntului lui Hipocrate gi dedicalia fatd de pacienfii sii?Profesorul propune o relea de discufii. Clasa se imparte in doud grupuri. Un grup vag6si argumente in sprijinul afirma{iei ,,Medicul ar trebui si ceard mitd." Celdlalt grupva argumenta cealalt[ pozilie: ,,Medicul nu ar trebui sd cear6 mit6,"Grupurile igi vor prezenta argumentele pe r6nd, apoi se vor numdra argumentelefiecbrui grup pentru a vedea care opinie e mai putemic susfinutd.Clasa discutd daunele in fiecare situa{ie qi decide care daune sunt mai mari.

Reflec{ie

' Elevii rdspund in scris la intrebirile: ,,Cum m-ag simli dacd ag fi in locul fiuluimec'iicului? Dar dacd ag fi in iocul pacienfilor medicului?"

incheiereo Ciasa discutd relaliile dintre rolul social qi personalitate. Este important ca in timp ce

joaefl diferite roluri, oamenii sd igi poata menfine identitatea gi sd gtie cine sunt qi care

sunt valorile 1or. Dacd apare un conflict intre roluri, nu vor avea greutdli ?n a decidecum sE se eomporte deoarece oamenii maturi qi responsabili sunt ghidati de cauzenobile gi de vatrori autentice. in timpul discutdrii exemplului, profesorul poatemenfiona cd este incd neclar cum va privi fiul, cAnd va creqte, fapta tatdlui sdu de a fiaeeeptat mita. Oare tatdl dd exemplu tlun fiului sdu?

F

G

.\a

TJ

De

Era

Re;a

oj

:C

ir

2ii

Titlut: CorupfiaClasa: a X-aDisciplina; consiliere qi orientare

MotivafiaIn timp ce igi anali

2a^zapropriile opinii gi opinia parinfilor pi a aitor adultri, elevii:ffiffi,4iil.Jn:if#.1.j;i'"*nu"isii"'iii"Gre ei ei iri susrin pripriire opinii, iei

:':Jffftecfiei: La sfbrritur recfli,3revii vor fi capabili:

r s5 identifice conceptul de corupfie gi cauzere care conduc la acest fenomen,

o sd irrentinse;Tffif::::TT;::re a corupriei

Evaluare:

" iffl1i,"fr:T::1fi:in activitate, participarea Ia discufii, concruzile erevlor cu privire

Resurse materiale:e coii de fiip-chart, markere

Mefodec Scriere liberd, prelegere, discufii, activitatein grupuri

Timp: 50 de minuie.

Desfiqurarea lecfiei

Evocaret La inceputul lec{iei, elevii scriu ftr6 s5 se cenzureze, timp_de cinci minute, tot ce retrece prin cap c6nd aud termenui"""*pti.',. Tr;i:;;iru voluntari citesc ce au scris.Realizarea sensuluir se Tunfa urmdtoarere intreb'ri focarizatoare:o Corupfia poa{e viola interesetliunli"e?o Existb corupfie in Rom6nia?

- *

o Este posibil sd elimindm corupfia:o Elevii au avut ca temd de casd sa ahe opinia membrilor famiriei despre corupfie gidomeniile pe care acegtia t" .on.iooa cire mai ";;il; De asemen"u, "t*uii au primitrdspunsuri de ra membrii fr"tilil;;iryb*.;, r"*"rr", modarit'f'e de combarere a

'?#TiHi?:'#i3:ilil; iloo**';,fiffiffiL'pecoria.r,e,ti.

219

a

a

Ideile cheie se scriu pe tabl6' rJrmeazd o discufie.

Fiecare grup primegte numele unei profesii. Elevii vor trebui si enumere cdile gi

masurile de cbmbatere a corupfiei in profesia respectivd.

Elevii prezintlgi iqi exprim[ opiniile. Se compar6 felul in care clasa a considerat cd

se poate combate corupfia cu rezultatele discufiilor de acasd cu adulfii.

Discutii urmate de concluzii conlindnd r6spunsurile clasei la intrebdrile focalizatoare.

Reflecfie. Elevii scriu un eseu de zece minute despre felul in care ei pot contribui personal la

combaterea coruPfiei.

22A

a

I

I

Rra

Mra

Tir

Des

Evta

Rea

Iiir

e.

C

I

a

a

E,a

Titlut: Ce este corupfia?Clasa: a X-aDisciplina: consiliere gi orientare

MofivafiaIn timp ce ?qi anari

2a3apropriile oprni] gi opinia parin!ilor gi a artor adurfi, erevii:fi'?#ffffifffiftrt;;i'*'nrr"i *-.'"'r"iii"il *i si i]i susrin propriire opinii, ipi

Obiectivele lee{iei: Ia sf,r'itul lecfiei, elevii vor fi capabili:' :ilfflli-T ff:l.it corupfiei, scfurile pe care re rirmdresc, infracfiunle eio sd ?9i dezvolte abilitalile de lucru in grup;r s6 explice legdtura intre cauze gi efecte.

Evaluare:

" ia?t#fr:T:::i::in activitate, participarea la discufii, concruziile elevilor cu privire

Resurse materiale:

' ;:fifi?lff.11fi:,:?nfinand schema din Anexd, carioca, material suporr de curs cu

Metodeo activitate in grupuri mici, eseu

Timp: 50 de minute.

Desftgurarea lecfiei

Evocarer Brainstorming' P.r9feyrul le cere elevilor sd spund tot ce le.trece prin cap cand audcuvdntur

"corupfie". Ide'e to.., *i"*d pe tabrd (cca. 3 mm.)Realizarea sensului.

,l*ifitTi:*:_r:1._1g1ul*i, fiecare cu c6te 5_6 etevi. Fitecdrui grup i se dau colifi ff 1":i, ::"5 : 9 Joli ; ;#"#' #ffifi:'informaliile .ur* ip-^

Y'rv*vs I,ruu.'sul acttvtta{ii: grupul trebuie sa compt"tere(trooi A_^-_^\ ^

sesc din schema prezentati-De fisa de 1,,^*,(vezi Anexa). ntat6 pe figa de lucru pe care au primit-o

$#'T::,1ffi1[ffiJ:J::r:::,i$lede hartie se expun pe ,"br6 sau pe perete si

zzl

r Activitate pe grupuri. Din informaliile prezentate pe colile de h6rtie, se extrage o

definilie a corupliei ) eare sd includ[ aciorii corupfiei, scopul urmdrit, infracliunea

comisd qi consecinfele.o Grupurile igi prezintddefinifia.. profesorul imparte definilii ale corupliei, iar elevii compar6 definifiile lor cu cele

primite de la profesor.r Rezumat. Grupurile iqi exprimd observaliile'

ReflecfieElevii vor scrie, individual, un eseu cu titlul: ,,Cum voi evita corupfia?"

ANEXA

FiqE de lucru

CGRUPIIE:I

+ACTORI:

t

i

+SCOPURI:

I

+ACTiVITATE (SAU EVITAREA ACTIVITAIq:

ii

+CONSECINTE:

222

'Ilat

e

(a

a

E,a

ReI

c

Mea

Tin

Desf

EvocoP.

ol

ReaIioPr

as{

intrdspr0

Titlul; Oblinerea unui loc de murc6Clasa: a X-aDisciplina: consiliere gi orientare

MotivafiaIn timp ce iqi anali

2a3dpropriile oninj] gi opinia pdrinfilor pi a altor adulli, elevii:ffi#tr#1fi??:#ji#lr "o*p1i"i ei "on,,ii,,1"i".i ii ui,',ri'p.:"p,il. opinii, isi

Obiectivele lecfiei: La sfhrgitul lecfiei, elevii vor fi capabili:r sd se autoevalueze caviitori angajalio sd aprofundeze infelegerea impar,tialitdfii

Evaluare:

' ifr:'#ffi*i::in activitate, participarea Ia discufii, concluziite elevilor cu privire

Resurse materiale:o Povestirea,,Aproape o poveste polifistd,,o Exerciliul:,,Stimate domnule director...,,

Mefoder discufie, analiz', rectura povestirii, activitate in grupuri mici

Timp: 50 de minute.

Desfigurarea lecfiei

Evocarer Profesorul adreseazd urmdtoarea i1t1eb.a3: credeli cd e nevoie de ,,pire,, pentruobline un loc de murcd a$a cum vi_l dorifi?

'-'-'- -;

Realizarea sensuluir Profesorul citegte erevilor povestirea

l,fRroage o poveste porifistd,,. Dupd ce oascultd, elevii din fecarg grup pot sa igi lxpri*" par"rau despre ce anume s-aintdmplatde fapt pi s[ adrJser. intr"bari ,la careprofesorur poate oferi doarrdspunsuri ,,da,,qi ,,nu', sau o,corect,,qi ,,greqit,,. 6;;;prl se impotmolegte,profesorul poate s6 ii ajute sugerdndu_le:

vdrsta, aspectur, imbrdcdmintea pi originea persoanei nu conteazi;Tofi candidafii pi-au completat rormutirui Ji "pri."rie

ra fer de bine;Directorul nu-i cunoqtea inainte

223

Se exprimd idei pAn[ cdnd se identificd motivul real sau toatd lumea oboseqte. in celde-al doilea caz, profesorul le spune rdspunsul.

in timpul discufiei de mai sus, profesorul sau unul din elevi noteazd toate ideilerezultate din incercarea de a ghici rdspunsul. Apoi se discut6 aceste idei:

De ce era suspectat angajatorul gi angajatii selectali cel mai des?Pe cebazd ali avut aceste suspiciuni?

Fiecare elev trebuie sd noteze urmdtoarele:Toate metodele care le sunt familiare sau pe care le cunosc prin care unangajator ipi cautd qi igi alege angajalii;36 aleagd metodele din listd pe care le-ar folosi dacd ei ar fi angajatorii;Sd aleagS metodele pe care ar dori sd le foloseasci cineva de la care ei ar sperasd obfind un loc de muncd.

o Toate rdspunsurile vor fi trecute in tabelul de mai jos (incepdnd cu coloana din mijlocgi apoi bifind coloanele din dreapta qi din st6nga)

Elevii se impart in grupuri mici, care iqi aratd unul altuia tabelele completate pi lecitesc cu voce tare. Fiecare grup va rdspunde la urmdtoarele intrebdri:

Cum ar trebui sd fie angajali oamenii in institutiile statului?Procedurile ar trebui sb fie diferite atunci cdnd se fac angajdri in sectorulprivat comparativ cu cei public? De ce (nu)?

Grupurile mici igi prezintE rdspunsurile in fafa clasei gi explic6.

Reflec{ieo Fiecare elev primeqte un exemplar din exerciliul ,,Stimate domnule director...". Li se

dd timp sd se gdndeascd la felul ?n care vor completa formularul. O alti posibilitateeste ca elevii sd completeze formularul anonim. Scopul exercifiului este si se

autoanalizeze crittc gi sd reflecteze asupra.

\ird,

B. Daci ap fi angajator, ag

angaja oamenii dupi cumurmeaz5;

A. Angajatorii/Patronii cautangajali dupd cum urmeazd:

C. DacE ag c6uta de lucru,aq prefera ca persoanele sE

fie angajate dupd cumurmeazS:{

224

ANEXE

Aproape o poveste polifistE

S--1i"'u*plat in prima jum6tate a secolului al XIX-lea. O persoand dorea sE ob1in6 oslujba intr-o institu{ie modest5. A citit un anun{despre postul liber. El vine la o institufiegdlSgioasd, completeazd un formular care i se dd de catre secretard gi se ageazd la coadd.Mai sunt patru candidafi care agteaptd gi care au ajuns mai devreme.Deodati, dupd doud,minute, se ridicd qi *"rge direct in biroul directorului. Directorul lesp-une celorlalli candidafi cr a ales angajatul. Persoanele care ajunsesera rnai devreme gistdteau la coadd erau frustrali. Dar au incetat sE mai protesteze c6nd directorul le-aexplicat cum a ales angajatul.

Solulie:Institulia gdldgioasd era o stalie de telegraf (inceputul secolului al XIX-lea). Directorulcautr o persoand carg gl trimitd telegrame. Persoana cate aprimit postul a fost singuracare a infeles mesajul Morse transmis. Mesajul suna astfel: ,,Un candidat din sala deaqteptare, dacd infelegi acest rnesaj, te rog sd poftegti imediai in biroul meu. in ucest fel,managerul a verificat competenfele profesionate ate candidafilor.

NotS: Povestirea a fost preluatd dintr-un proiect didactic propus de vaiva Vaicekauskienein publica{ia,,Educafia impotriva corup1iei", Asocia}ia tirirro si scrierea pentrudezvoltarea Gdndirii Critice Rom6nia. 2OO7

22s

EXERCITIU

Deseori se tntdmpld ca patronii sd recruteze angajalii pe bsza referinlelor pe care le audespre aceStia. Imaginafi-vd cd fntr-o zi directorul Scolii voastre prime$te urmdtoareascrisoare:

Stimate domnule director,Un fost elev al gcolii dumneavoastrd ....... cautd de lucru la firma pe care o

conduc. $tiu cd nu sunt judec[tori mai buni ai elevilor decdt foqtii lor profesori. V-am fireeunoscdtori dacd ali putea sd ne rdspundefi la nigte intrebdri despre caracterul acestuia.Vd asigurdm cd informafiile pe care ni le veli fumiza vor fi tratate confidential qi vor fifolosite doar in scopul de a evalua aptitudinile candidatului.

REFE,RINITEc De c6nd cunoagteli persoana? ......,.,....e Cum afi descrie persoana? Vd rog sd subliniali cuvintele relevante gi dezvoltali opinia

dvs.Cinstit / necinstit

S6rguincios l leneq

Intotdsauna bun la lucrul in grup / Cdteodatd bun la lucrul in grup / Incapabil de lucru ingrup

Enunluri despre munca in grup (puteli alege mai multe enunfuri):Ajutb pe allii / nu ajutd pe al{iiIi pasd de rezultatele muncii in grup / ii pasi doar de succesul personal i nu iipasd deloc de rezultateCoopereazd / concureazd

calitdli de liderTinde sd preia conducerea I nu are tendinfe de a prelua conducerea I cdteodatdpreia conducereaPoate sd igi asume responsabilitate pentru allii in lucrul comun / nu iqi asumdresponsabilitatea

Ce ar scrie directorul Scolii voastre sau profesorii tdi despre tine tn acest formular?

Noti: Exerciliul a fost preluat din publicalia,,Educafia impotriva corup{iei", AsociafiaLectura Si Scrierea pentru demoltarea Gdndirii Critice Rorndnia, 2007.

226

Titlul: Percepfia despre o viaf6 mai bun6Clasa; a X-aDisciplina: consiliere

Mofiva{iaPercepfia despre o viafd bund influenfeazdmult motivafia oamenilor de a munci pentru aajunge la acea viald mai bund. Ce este insd bun sau mai bun e greu de ciarificat pentru untanar. Lecfia ii va ajuta pe erevi sb infeleag6 ce inseamnd un trai bun pentru ei.

obiectivele lecfiei: La sffirgitur lecfiei, elevii vor fi capabiri:e sd identifice diferenfa intre ,,viafd" qi .,via1d bund,,io sE discute principiile gi normele unei vieli bune;c sd analizeze rnodalit6lile in care imbun6tdfirea condifiilor sociale duce la o mai bundealitate a vie{ii;r sd formuleze definifia conceptului ,,viaf6 bund,,.

Evaluare:c irnplicarea elevilor in activitate, participarea la disculii, interpretarea proverbelor

Materiale:o list6 de proverbe legate de facilitarea unui trai buno coli de hdrtie

Metodeo cadru de organizare, disculii, gdndili *. lucrafi in perechi - comunica{i, eseul de cinciminute

Timp: 100 de minute.

Desfiryurarea lec{iei

Evocaret Ca temd de casd, elevii au avut de scris o compunere ,,Cum mi-ar pldcea sd tr6iescpeste 20 de ani" sau ,,viafa mea peste 20 de ani". Profesorul cere mai multor eievi s6citeascd eseul pe care l-au scris qi ceilalli elevi analiz"-e ia*it, scrise de colegi.I Profesorul citeqte ideile apar{indnd lui Baltrus Dagilis: ,,omul este comparabil cu unpom' care poate creqte singur, dar ftrd grijd va da fructe acre sau amare. pentru a dafructe dulci, trebuie sd plantezi pomul, ia-r-cure1i, ,j-i ,pri:ini de un par, sd_r legi sdcreascd drept, sd-l uzi ."" Profesorul cere elevilor sd interpreteze mesajul cheie alacestei idei.

227

Realizarea sensuluio Fiecare elev va trebui sd deseneze zeae lucruri pe o coal6 de hdrtie. Apoi vor trebui sI

taie cele trei lucruri pe care le considerd cel mai pu{in importante, pdstrAnd gaptelucruri astfel. Dupd o perioadd de discu{ii in perechi, apoi cu toatd clasa despreimportanfa celor 7 lucruri pdstrate, precum qi dupd o chibzuire atentd, vor trebui sdtaie alte trei lucruri, pdnd cAnd vor r6mdne cu doar un lucru, pe care il consider[ celmai important. Elevii aratd colegilor desenul cu care au rimas.

o Aceastd sarcind ii va ajuta pe elevi sd se cunoasci mai bine gi sd inleleagd mai bine gipe alfii. Dupf, aceasta, elevii vor discuta despre modalitdli de atingere a scopurilor.Vor discuta despre zicala,,scopul scuzd mijloacele''.

r Profesorul va rezuma ideile exprimate de elevi. Apoi oferd elevilor o listd cu lucruripe care adulfii le apreciazd cel mai adesea, incluzdnd urmdtoarele categorii:

6 o grddinifd buni pentru copilul lor, sau o bondq o $coald prestigioasdo o profesie bund* legdturi, relafii bunec Lrn apartament bun

' o magin6 bun6, economicoasd (la listS se pot adduga mai multe)r Urmeazd o discufie. ,,De ce sunt aceste lucruri importante, apreciate?"c Apoi elevii spun ce-qi doresc ei, la ce aspir6, cum pot avea acele lucruri qi ce misuri

pot lua pentru a le obfine. Profesorul ajutd elevii s6-qi formuleze percepfia propriedespre o viald bund.

Reflec{ieo Prof,esorul le oferd elevilor o listb de proverbe gi expresii gi le cere sd interpreteze cel

pulin dou6, prima datd individual, in scris, apoi sd impdrtdgeascd interpretarea cucolegul de banc5. Exemple de proverbe qi expresii: ,,O m6nd spalS pe alta", ,,aungero{ile", ,,buturuga micd rS.stoarn[ carul mars", ,,cine se aseamdnd se adund" etc.

. Profusorul iniliazd, o discufie pentru a stabili impreund cu clasa legdtura dintre acesteproverbe qi ,,traiul bun" qi - ascultdnd opiniile elevilor gi implicdndu-i gi pe cei maitimizi ?n discufie - dtijeazl. conversalia spre combaterea corupfiei.

228

Tr

Titlul : c onducere a or ganiza[i i r or sociale. Rolul rideruluiClasa: a XI-aDisciplina: consiliereAutor: constanfa StEncescu, colegiur rehnic Energetic cluj-Napoca

Motivafiein primul rdnd, in Romdnia, dar qi in alte state mai slab dezvoltate, viafa politicdreglementeazl' qi conduce viafa economicd. intt-* rtut care este condus normal gieficient' economicul conduce potiticul. Al doilea factor lenerator de corupfie este s6r6cia.Din cauza faptului cd mediul economic nu se poate deivoltasuficient in'Iiom6ni a, apareo sdrdeie accentuatd' in al treilea rand, existd;" ;" o purt" ,o*pfia organelor de stat gi atot ce inseamnb administratie gi pe de altdparte, coruilia determinata ie mentalitate (amfost invdfafi de rnici sa mergem d n" r"roi.rdm problemele cu ceva in

".ra; ) gi corupliacare poffil€Pte invers: aproape oriunde *"rg*- ni se cere ceva ca sd ni se rezolveproblernele' in fine, c ultimd cauzd este lipsa ioncurenlei: existenfa unui monopol pe careil degin anumite autoritali de stat, anumite intreprinde.i ,uu anumite persoane autonzatesd rezolve diverse probreme, pe care noi nu le puiem rezoiva.

obiectivele tecfiei: La sfdrqitul recfiei, erevii vor fi capabili:o sd argumenteze importanla rolului social al liderului in gcoald qi comunitate.o sd compare calitdlile lor de liderio sd enunle caracteristicile stilurilor de conducere

Evnluare:o implicarea elevilor in activitat e, participarea la discufii, concluziile elevilor cuprivire la tema in discufie.

Resurse materiale:o Almond Gabrier, verba sidney, curtura civicd, Editura Du style, Bucureqti,1996, traducere de Dan pavel.o Deme Cecilia, Borovic-Ivanov, Darius (coordonat ori), Educalie civicd, clasa aXI-a, curs oplional, Editura Mirton, Timigoara, iOOZ.r Folii pentru.retroproiector, texte pentru simularea rolului de lider, foi format Aa,bandd de lipit, mdsurdtor.

Metoder jocul,,Turnul de h6rtie", activitate frontari, munca in grup, simurarea

Timp: 50 de minute.

229

-

DesfFqurarea lecfiei

Evocareo Profesorul le fine elevilor o scurt[ prelegere despre rolurile informale pe care

oamenii le au in viala de zi cu zi qi despre felul cum aceste roluri se schimbd insitualii diferite.

. tmpreund cu elevii este definit termenul de ,,lider" qi se face distinclia dintreliderii formali si cei informali.

. se discuta cu clasa despre actorii care contribuie la formarea conducdtorilor,despre deprinderile qi competentele de care are nevoie orice lider pentruconducerea unui grup

Realizarea sensului. incepe denrlarea exerciliului ,,Turnul de hArtie". Este vorba despre

experimentarea diferitelor tipuri de comportament, proprii unui lider, qi despre

cbservarea consecinfelor acestora, mai ales asupra rezultatelor obfinute.. Sarcina: fiecare grup de elevi va construi un turn de hArtie, inalt de I m, care sd

stea singur pe propriul fundament. La final profesorul va mdsura turnurileconstruite.

a" Frofesorul imparte clasa in trei grupurib. Fiecare grup va avea un lider (desemnat de profesor) gi un observator.c. Liderii trebuie sd interpreteze rolul pe care il primesc (autoritar,

dernocratic sau indiftrent)d. La finalul jocului, fiecare observator igi prezintd observaliile pi impreund

cu grupul respectiv va incerca sd rdspundd la intrebdri, ca de exemplu:

,,Cum s-a comportat grupul sub indrumarea liderului?", ,,Cum s-au simfitparticipanlii in timpul exerciliului?", ,,Care este legdtura dintre stilul de

conducere gi munca in echipS?e" Profesorul conduce disculia spre detinirea de c6tre elevi a celor trei stiiuri

de conducere: autoritar, democratic Ai /alssez faire gi explicd amdnunfitavantajele gi dezavantajele fiecdrui stil de conducere

Reflecfiec Elevii vor rezolva exercifiul ,,Tu decizi..." qi vor scrie un eseu intitulat o,Cdnd am

fost lider", descriind o situatie cdnd elevul s-a simfit in pozifia de lider gi cum s-a

simlit in rolul respectiv.

Extindereo Dramatizarea: mai mulli elevi se intdlnesc in afara orelor de curs gi pun in scend

dramatrzdri ale unor texte gi fragmente, alcdtuite de ei. Scenetele pot fi jucate infala clasei sau ?n fala altor elevi, din alte qcoli.

Co'T-- -ltii-J^

v ct

Nu

Snr''r-inaluel i

indi

230

ANEXA

Comportamilnt autoritarTrebuie sd adoptafi o atitudine autoritarS, adic5 tot coea ce spunefi trebuie sr fie pe un tondur, care nu admite comentarii, exprimena r"**t"t"riefurui.Distribuifi mijroace de rucru, vlruino pe un ton de

"*Jr^a.suntefi un gef care_qi iafunctia in'ierios, creand un climat de lucru individuaiin spiritul disciplinei gi al ordinii.Numai dumneavoastra decidefi totul, de dumneauourtrJo.pinde victoria grupului.Dumneavoastrr stabilifl.disciplina gi etapele activitdlii fiecdruia gi momentul fiec'reisarcini, membri grupurui n"putaod pr"u.d"u ".

," "rr.,

iucrand din aproape in aproape.Tr ul amestecafi iractivita;*, dourLiteti ordine.

$Htlffi':ili11i'"::"tizatepe care nu ?l comunicafi atrora. i*paryiti ordine rn stanga

l;;lo*tt personal in legdturd cu ce are de fdcut fiecare, neldsdnd pe nimeni si facd ce ar

Grupul prirnegte utmdtoarea instrucfiunede la Dvs.: ,,Trebuie sd se construiascd un turnde hartie inalt de I m' care std singurpe f'ndament, Fiecare sd md asculte, nu se admiteniei o intrebare, eu sunt cel care cJnduce.,,

Comportament democraticTrebuie sd adoptali o atitudine democratic d, adic|tonul dumneavoastrd sd fie binevoitor$i incurajator. Vd identificafi

", grupul spundnd,,rroiil^ -

Explicali grupului, in rinii mari, fctivitatea ce urmeazd,a fi efectuatd..Animagi disculia grupului, puteli s6 propunefi c'teva idei gi procedee.Nu erniteii niciodatd juoecali Ia'adresa subieclilor, "onria.rulii individuale, facefiaprecieri cu privire la grupur in ansamblu E*;*pill;

"ipri*ur* critic6: ,,Dacd vomcontinua astfei, nu vom a.iunge niciodatd nicdieri,,.suntefi ptezent afectiv, participali realmente din c6nd in cdnd, fard, apierde din vedereevolu{ia intregului grup,

Comportamentul,,laissez-faire,Trebuie sd adontati o atitudine de indiferenfS, prezent6nd grupului in linii mari activitateade efectuat. ii anunlali cd nu *"9"iG nimic in legatura c'u aceasta, cd nu aveficompetenfa necesard pentru a_i ajuta.ve{i ISsa participanfii sd lucreze-in linigte. Nu vefi rdspunde la intrebdrile lor, decatevaziv' in funcfie de.sentimentul pe care il aveli in t.g?tura ru utilitatea vreunui r6spuns.Nu participali in nici un fel. oistriuuigimaterialele qiitat. Nu incercafi sd intervenili inceea ce se petrece intre membri grupului.Spuneli doar, de mai multe ori dlca e necesar, ,,Trebuie sr construim un turn de hartieinalt de lm' care sd stea pe fundamentul,proprt;. va ilij"ri apoi intr_un col1, la ol#ffiffiftstanfd

de grup, pentru a citi, de exempru , ui-ri*.'R6m6negi politicos dar

231

[Yrlj"i31;**u, sosili tn Lumea Noua a reuqit sb decidd asupra formei de

guvernlmdnt, *r,rp*u t"giloi Orepturito, qit"tponsabiiifa$1or' Dupd un timp insd' George'

cdie eracel mai ln vdrst6, a tnceput, i*-lt;; incetul, si-1i impund punctul de vedere' El

afostajutatdecdfivaprieteniapropiafi,cErgrale.apromispo4iidemdncaremaimaridac6 il sprijin[. Canai

"ati ru Oiotr" indivizi au proiestat' aeeqtia au fost expulza{i din

colonie, Allii au inceput sd afipeze ffi;; ffiotriva iui George' .du1 'i-ei

au fost

..i,,iiilp. ilffi iimp, cotoniu ".u

no,ra a fost diiizataln doub tabere' In loc s6-9i

inftptuiasca visele pentru gare au Yd;;"****:1]:t."ta mai important6 a devenit

lupta intre ei. Unii ?int.* ei au realizat ci pentru a ieqi din aceast[ situafie' trebuie s6

gdseascd r6spunsurile la intreb6rile :

232

Ea

I

IrP

(a

a

Ra

Ma

Ti

Dr

Ero

Rea

Titlul: Combaterea corup{ieiClasa: a XI-a/aXII-aDisciplina: consiliere qi orientare

MotivafiaLec{ia este valoroasd pentru cE le aratd,elevilor felul in care o companie internationaldpoate lupta impotriva corup{iei, oferindu-re moder de acfiune.

obiectivele lec{iei: La sffirqitul recfiei, elevii vor fi capabili:I sd explice cum extinderea fenomenului corupfiei depinde de fiecare dintre noir sh rdentifice modalitdli de abordare a corupliei

Evaluare:c jmrti"cylaelevilor in activitate, participarea la discufii, insemn6rile elevilor in

Jurnatut ctublu.

Resurse materiale:o textul din Anexd

Metodeo joc didactic, jumalul dublu

Timp: 50 de minute.

Desfigurarea lecfiei

Evocaret Jocul ,,Consultd-te cu prietenul": elevii se ageazd in doud cercuri concentrice, cerculdin mijloc cu faga spre cercul exterior. Li se d6 sarcina s6 discute

"" "o"""pt to.exemplu, mitd, lege, opfiune, incdlcarea legii, urmdrirea cdgtigului) cupersoana carestd in fafa lor' Dupd aceasta, cercul exterioise invdrte astfel irJat .i* 6r-ere atteperechi' Se oferd un nou concept pi acesta se discutd in noua pereche. Toateconceptele se discutd in acest mod.

e Dupd incheierea jocului, elevii qi profesorul rezumd,conceptele. profesorul leagd toateconceptele de conceptul corupfiei. Dupd ce se rezumd disculiile, se trece J*nnigucorupliei pe tab16.

Realizarea sensuluio Tema lectiei este combalerea corupfiei. De aceea, punctul focal este pe modalit6lile

de combatere a corup{iei.o Elevilor li se impart copii ale textului din Anexd intitulat,,Experienfa companie i Shettin combaterea corupfiei". Elevii citesc textul notdnd in lurnatut d;i;. j*p'urfi"o in

-

douI, pe vertical5, paginile unui caiet, elevii noteazd in stdnga pasajele din text carese par importante, surprinzStoare, chiar qocante, sau deosebite in vreun fel, iar incoloana din dreapta iqi consemneazb propriile comentarii sau justificarea alegeriipasajului respectiv.

Reflee{ier Revenirea la jurnalul dublu. Profesorul le cere elevilor sd arate unui grup de 3-4

colegi ce au scris in jurnalele lor pi leagd concluziile lecfiei de r[spunsurile elevilor.

ANEXA

Grupul Shell opereazd"in peste 130 de fdri. (...) DupA mai mulli ani de experienll, Shellqi-a d.ezvoitat politica proprie de combatere a corupfiei. tn incercarea de i-qi curdlaconapaniile din interior, managementul Shell a decis ca in primul r6nd sE ipi reinviepriircipiile dup6 care se ghideaz6 in afaceri. Aceste principii se aplicd nu doar la GrupulShell, ci gi ?n relalia cu furnizorii, clienlii qi instituliile statului. (...) Care sunt acesteprincipii? Ele sunt foarle simple: asigurarea celor mai inalte niveluri de servicii qiproduse de calitate pentru fiecare client, derularea afacerilor respectdnd societatea gisistemul legislativ al fdrii respective in care opereazd Shell, grija fa16 de investiliileacfionarilor, asigru'area onestitdfii gi a afacerilor,,curate" in condifiile liberei competilii.(.".) Este esenlial sii se controleze respectarea acestor principii.In fleeare an fiecare angajat trebuie sd semneze o declaralie de compatibilitate ainteresului prcpriu gi sd raporteze orice incident incompatibil cu principiile de afaceri alelui Shell.Raportul Shell s-a publicat pentru prima datl in 1998. Una din scopurile sale este sddocurnenteze acliunile care indeplinesc angajamentele Grupului (..,). S-a raportat cE in2000 s-au identificat patru cazuri de mituire (comparativ cu trei incidente in 1999), ceeace a condus la papte concedieri. Valoarea financiard a incidentelor a fost de 89.000 USD.oare asta e pulin sau mult pentru cele 130 de ldri qi cei 90.000 de angajati?Chiar dupd curSlenia din interiorul companiei, nu este totdeauna ugor si se dovedeasc6societdfii cd nu eqti afectat de corupfie (...). Az| dupd qapte ani de operare in Lituania,putem afirma deschis c5 este posibil sd operdrn in aceast5. fard in armonie cu principiileintegrit5lii qi eticii in afaceri. (...) Un exemplu simplu: in 1996-1997, titlurile ziarelor eraupline de qtiri despre concemul inoperant Mazeikiu nafia qi stocul scdzAnd de benzin6 dinbenzindrii. Intr-o zi, un funclionar public a venit la o benzinErie cu doud canistre de 20litri qi a anunlat cb va inspecta calitatea benzinei. Ce afrcut directorul staliei d,ebenzind?Solufia cea mai simpld ar fi fost sd umple canistrele funclionarului gi sd ii spun6 s6 nuinspecteze-nimic. Nu ar fi fost nici o problemd nici pentru stafia de benzind, nici pentruinspector. insd directorul benzindriei a turnat un litru de benzind in canistrd (conglient c[atdta benzind este suficientd pentru afr analizatd). Apoi, timp de cincisprezece minute aascultat linigtit ameninldrile funclionarului supdrat cd il va amenda. Dupd incid.ent, ShellLituania va trebui sd pldteascd amendd pentru calitatea proastd a benzinei? Nu, deloc.Oare a mai vrut funclionarul public s[ se intoarc[ s6 inspe cteze calitatea benzinei?

\

z)4

Nicidecum. Dacd operatorul de la benzindrie ar 1i ales sd umple cele doud containere,oare de c6te ori s-ar fi intors inspectorul ,,calitalii" benzinei? probabil de mai multe ori.Un alt exemplu: un inspector de igiend publicd a ?nceput s[ inspecte ze benzin1na foartedes' operatorul de la benzindrie nu inleiegea de ce li se intrerupe munca at6t de des, demai multe ori pe lund. Au aflat cdar fi trebuit sd nu mai ofere cafea gratuita- cu ocaziaurmatoarei vizite,l-am informat politicos pe ,,inspector" despre preful cafelei gi i-au datbonul. r f__ r-_r_^

urmdtoarea intAmplare este din experienfa Grupului Shelt.in timp ce construiau oplatformd de produclie petrolier6 intr-o trard din Asia, a fost nevoie sd importe elicoptere.Impofiul elicopterelor nu era interzis, deoarece "ru

gr.u sd inchiriezi """i. i"ra exista onuan{a a regulamentului: trecerea vdmii. inainte de a efectua importul, importatorul

trebuia sd se inscrie pe o_listd de agteptare qi sE aqtepte circa trei luni pAnd sE se rezolvetoate hartiile" Au trecut dou6 luni pdnr s-a putut imiorta elicopterul. b luna de intdrziere?nsemna 2 milioane {olari SUA pierdere. Primele incercari de a se adresa vdmii auindicat clar cd fbrd plali de faciliiare a rezolvdrii problemei, lista de aqteptare nu ,, uuscurta' Este practic imposibil sd se evalueze cantitatea de bani necesari pentru a punesistemr:l in funcfiune. (...) Curn se pot armoni zaprincipiile de afaceri cu rezultateleaf-ono.ii? / \qrsL!l 1r I I .,,,

shelt aales calea cea dreapt6. Nu s-a uns nici o palmd $limportarea elicopterului a duratmult' Toate pierderile au fost reflectate in contafilitate. lnsa trebuie s6 menliondm undetaliu' Shell are o companie in acea [ard careeste pe jumdtate in proprietatea statului,Asta inseamnd cd statul imparte profiiurile generate d" "fu".r",

dar pi pierderile cauzate.Cdnd statul a pierdut un milion de dolari, sistemul vdmii a fost reformat imediat. Dup6gase luni n-au mai fost cozi la trecerea vdmii (...).

NotS: Textul despre compania shett afost preluat din publicafia ,,Educalia impohivacorupfiei", Asocialia Lectura gi suierea pentru demoTturea Gdnfiirii cirtrce i.om6nia,2007.

tJ)

Clasa: a XIi-aDisciplina: consiliere

Motiva{iaAtitudinea de sprijinire a corupliei este legatS de etica muncii care,lar6ndul ei, e

influenlatd de motivalia celor care lucreazd. Aceastdtemi permite elevilor s6-9i

impdrt6geascd planurile de carierd gi motivele pentru alegerile 1or 9i, dacd' e nevoie, pot

primi sfaturi pentru alua decizii cumpdtate.

Obiectivete lecfiei: La sfrrpitul lectiei, elevii vor fi capabili:

r sd pre,zinte funcfia unui cod etic in ce privegte reglementarea actiunile diverselor

agenlii, companii qi gruPuri;o s[ identifice valorile gi normele care trebuie sE formeze fundamentarea acfiunilor

cliverselor institutii.

Evaluare:c implicarea elevilor in activitate, participarea la disculii, calitatea codului etic elaborat

Materiale:c Suport de curs ,,Ce este un cod etic?" (vezi Anexa);r Exerciliul ,,De ce avem nevoie de scopuri ideale?" (vezi Anexa);o ExemFle de coduri etice

Metoder gendili * lucrali in perechi - comunicali, SINELG, atelier de scriere, reflecfie

individual5 scris[

Timp: 150 de minute.

Desfiqurarea lec{iei

Evocare. Elevii vor rdspunde individual, apoi in perechi, apoi 3-4 voluntari in fala clasei, la

intrebarea: Ce vd trece prin minte cdnd auzili sintagma,,cod etic"?

Realizarea sensuluro Elevii citesc textul o,Ce este un cod etic?", folosind SINELG. Elevii vor marca textul,

insemndnd pasajele care confirmd seeace deja qtiau ({) sau contrazic ceea ce credeau

ci qtiu (-), pasajele care ofer6 idei noi, neagteptate (+), li pasajele in legdturd cu care

au intrebdri (?)

236

Elevii decid ce fel de cod etic ar dori sd scrie (pentru o qcoal6, o clasd de elevi, pentruprofesori de diferite discipline sau pentru o agenlie).in timp ce rezolvd exercifiul ,,De ce avem nevoie de scopuri ideale?',, se deruleaz6 odiscufie pentru a clarifica felul in care elevii percep misiunea grupului sauorganizagiei lor.Elevii elaboreazd un cod etic urmdrind cei 7 pagi. in prealabil, se analizeazd"exemplele de coduri etice. Codurile etice pot fi un subiect interesant de studiudeoarece ele transmit intr-un mod clar decdt alte surse scopul qi valorile unor agenfii,institulii, orgarizgii profesionale etc, Existd qi alte modalitd{i de lucru cu acestecoduri etice, de exemplu:1. Analiza codurilor etice ale diferitelor institufii in timp ce incercam s6 raspundem

la intrebdrile:a. Care sunt scopurile pe care le urmdreqte institulia?b. Ce esie obligatoriu pentru funcfionarii publici sau pentru alli angajafi?c. Ce este interzis?d. ce lucruri noi am aflat despre institulie parcurgdndu-i codul etic?

2. Comparalia codurilor etice din institulii echivalente din diferite fdri gi rdspunsul laintrebdrile:

a. in ce fel se aseamdni?b. Cum difer5?c' Ce ne comunicd asemdndrile gi deosebiriie despre scopurile gi modul de

operare al instituliilor respective in diferite !6ri?

Reflec{ieo Elevii noteazdrdspunsul propriu la intrebarea: Cui sunt utile codurile etice?

Extinderec DacE au ales si elaboreze un cod etic al elevilor din gcoald, elevii pot propune acest

cod consiliului elevilor spre a fi dezbltut qi amendat, apoi adoptat, printr-un procesparticipativ, democratic.

237

ANEXA

Ce este un cod etic?

Legile nu pot prescrie toate cerinfele de comportament faf6 de funclionarii publici. Estefoarte dificil mai ales sd definim normele gi principiilemorale. Normele eticiiprofesionale sunt mai ugor de cuprins intr-un cod etic. In plus, codurile etice pot cuprindeqi indatoriri oficiale. In cursul elabordrii unui cod etic scopul este sd:

o Informdm angajalii despre valorile gi principiile care formeazl, baza func{iondriiunei institufii;

. Ajutdm angajafii sb ia deciziile cuvenite in cele mai comune situafii problematice;c Reduqem numdrul de conflicte ?ntre superiori, angajali gi clienli;. Promovim integritatea, responsabilitatea, sprijinul colegial, increderea gi

credibilitatea personalului.

Codurile etice nu sunt universale. Ele au menirea de a defini nevoile gi valorile uneioryanizatir sau institufii. Majoritatea acestor coduri confin dou6 pdrfi:

c O parte generald care descrie scopurile gi idealurile organizaliei gio O parte eare cuprinde reguli specifice.

$apte pagi de elaborare a unui cod etic:1. Aflali care este misiunea (scopul) organizaliei sau institufiei (o imagine

idealizatd).2. Fiecare trebuie sd noteze principiile muncii pe care le gdseqte importante; aceste

principii trebuie sd cuprindi valori precum echitate, onestitate, responsabilitate,incredere, bund-credin|5 etc,

3. Discutali principiile in grupul vostru gi alegefi acelea care sunt comune pe listafiecbruia.

4. Citifi codul etic al unei alte organizafii sau institulii. Poate acesta cuprindeprincipii pe care le-a1i uitaVornis sau poate formularea lor este mai potrivitd, Dac6,este cazul, adaugafi-le la lista de principii proprii.

5. Gdndifi-vi la situalii care dau naqtere la probleme morale. Descriefi-le.6, Descrieli cum ar trebui sau nu ar trebui sd se comporte o persoand in situaliile

respective {inAnd minte principiile pe care le-ali notat.7. Revizuili ceea ce a{i scris:

a" Asigurali-vi cd nu existd suprapuneri;b. Asigurali-vd cE fiecare enun{ con}ine idei clare qi ideile sunt prezentate

intr-un limbaj clar;c. Scurtali ceea ce poate fi scurtat;d, Refonnulali ceea ce este neclar.

Notd: Textul a fost preluat qi adaptat din publicafia,,Educafia ?mpotriva corupliei",Asocialia Lectura Si Scrierea pentru dezvoltarea Gdndirii Critice Romdnia" 2007

238

EXERCITIU

De ce avem nevoie de scopuri ideale?scopurile ideale ghideazd activitifile noastre. D;li ngrfecfiunea qi finalitatea pe care letintesc sunt dificile de atins, fbra idealuri ne-ar n mai difi;ii sd lucr6m. Evident, nufiecare acliune urmdregte un scop id";i: cateodatd, p";"";; o activitate sd aib5 sens, nscop clar e suficient. Asta ajutd ra in1"l"g.* rorul gi sarcinile.

TabelulAlegefiCare dir

specificd activitdfi gi scopuri.scopurile potrivite.

Care sunt scopurile acestor activitAli?

Notd: Exerciliul a fo{ preluat gi adaptat din pubricafia,,Educafia impotriva corupfiei,,,Asociafia Lectura si sc:rierea pentri dezvoltarea caniirii irrtlceRomania, 2007

m en umerate sunt ideale? Sunt ele ideale?

L ntedicamentJ a. frumosul l. predareab. mediul sdndtos z. lnvatatea:. consuuctrrle,-+. afiac. concert l. Iegrslatiad. adevdrul

). sexul e. sdndtatea6. producfia pebandd rulant6

f. saturarea o. acmmrstrafia destat7. gtiin{a g. terlclrea

8. repel4ia n. loqumfa 8y. colectareagunoiului

i. productivitatea 9.

239

Titlut: Nevoi 9i ambiliiClasa: a XII-aDisciplina : consiliere

Motiva{iaNevoile qi ambiliiie influenleazd mult motivafia celor care lucreaad. Aceasti tem6

permite elevilor s6-qi impdrtdgeascd ambiliile pi nevoile gi, dacd e nevoie, pot primisfaturi pentru a lua decizii chibzuite"

Obiectivele lec{iei: La sfdrqitul lecfiei, elevii vor fi capabili;r sd identifise diferenla dintre nevoi 9i ambifii.o sh discute modalitaflle de realizare a nevoilor gi ambiliiloro si analizeze legdtura dintre nevoi gi ambilii gi lipsa de onestitate, precum 9i

posibiiitatea de abuz in serviciu etc.

Evaluare:o implicarea elevilor in activitate, participarea la discu{ii, eseurile

Materiale:. copii ale descrierilor unor cazuri care implicd decizii chibzuite (Anex6)

Metode. Cadru de organizare, discufii, studiu de caz, gindifi - lucrafi in perechi - comunicafi,

eseul de cinci minute

Timp: 100 de minute.

Desfiqurarea lecfiei

Evocareo intr-o expunere scurt6, profesorul prezintd definiliiie nevoilor gi ambiliilor,

caraeteriieazd nevoile qi discutd posibilele modalitdli de a ne satisface trebuinfele 9i

ambiliile.

Realizarea sensuluir Elevii intocmesc o list[ de 10 lucruri pe care le considerd importante. Dupi ce

termind de scris, aratd lista unui coleg gi fiecare citeqte lucrurile pe care le-a notat.

r Patru-cinci voluntari oferd rdspunsuri in plen qi profesorul le noteazd pe tablS' Eleviivor grupa nevoile gi ambifiile in doud coloane diferite. Elevii pot avea pdreri diferite,

pe care vor trebui si le explice. Intrebdri pentru discufie:r Care este diferenla intre nevoi $i ambitii?r De se este important sd acorddm atenlie nevoilor oamenilor?

240

o Banii sunt o nevoie (sau o ambifie)?

: c* se leagd nevoile 9i ambifiile de posibiie abuzuri in serviciu? Etc.Profesorul rezum|rdspunsurile elevilor, .ondu", o disculie in cursur cdreia

ff#f:fft legatura intre nevoi qi ambifii, lipsa de on".riiiil qi posibititdfile de abuzin

Frofesorul oferd o serie de cazuridescrisepe- scurt, pe bucdfi de h6rtie imp6turite.Elevii vor lucra pe grupuri de 4-5. Extrag lu irrta-pi*" ,"u ain situaliile de mai jos qi

3,XJIa in grupuri posibilitslile de solufiJnur"

" rtrr"ri.i. ii prezintd solufiile in fala

Reflecgieo Elevii vor scrie un eseu prin care sd rdspunda la intrebdri d.e genul: care suntambi{iile de care ar trebui sd fiu conqtient?.cgfiil otreatizaprin mijloacecinstite? care sunt capcanere de care trebuie sd fiu conltientr

ANEXA

Cazuri

1' Doresc foarte mult sd studiez intr-o ;coal6 prestigioasd dar nu voi fi acceptat pentru ca

"lfi?

mele sunt sub medie' ce pot sd iac? unae p", ra gar"sc ajutor? cirre mJpoate

2' celor mai buni elevi din gcoala mea li se oferd o cildtorie cu vaporul in timpul vacanfeide varb. imi lipseqte doar un pu;;il;r" a ajunge pe risia celor noroco$i. ce sd fac?Oare am vreo qansd sd fiu selectat?

3' Am vrut sd ii duc pe prietenii mei cu magina tatdlui meu Ia discotecd. M,a oprit unofi1er de circulafie' Nu im carnet de conducere. oare urn ur"o qansd sd scap nepedepsit?Sau ar trebui sd-mi asurn rdspunderea pentru ce am fEcut?

t

241

IV- ASOCIATTA LII_cruRA $r scRrE_REA PENTR A Dnzvor-TAREAGANDIRIT CRTTICE (ALSDGC) norvraxm

Asociafia Lectura gi scrierea pentru Dezvoltarea Gandirii critice (ALSDGC) Romaniaotganizafie ot"fj::ti i:":*Y"1m1m1tatd qi non-profit, se adreseazd tuturor cadrelordidactice care doresc sd contiibuie la f;;;^;;i societdli democratice gi oferd un

tTi:ffiiffiffif;:t* desrbpurarea ae activitati;;;, ca obiect insrruirea proresionard

*H3:"1rtrtr6nia promoveazd formarea persoanelo_r,Tp*l: sd gandeascd critic pi

din care a" p#l' responsabile qi pregdtite sd contribuie ictiv la prJgi"rur comunit6lii

ALSDGC Romdnia igi propune sa-gi dezvolte o structyy orean izarionard,coerentd, sdofere servicii de instruire iniliata qi-continua de calitate ri{i-c{a 6i sd promoveze gandireaffi:t

drept varoare centrard u urr*i socierdli d"r";;;;;e. valorile pecare Ie promoveazd

" $T?ffi':#:"*'JJff':i#'i":?ffi:1,1:ilde a emite judecdli si de a acliona

o Profesionalismul in catierc. didacticd, dezvoltarea permanentr a abilitdfilornecesare profesiei didactice gi stimularei i*pri.arii profesorilo.-inlo**itutr;I societatea democratica, in care existd libertate de opinie gi acfi,ne indiferent derasE, sex, apartenenfd religioasd, v6rst6 *t".; ---- '

r Personalitatea deschisd, inaiviaut pregdtit sd faci fald societdlii cunoaqterii pi celeide tip dernocratic prin autonomie, creativitate qi responsabilitate.

Categorii principale de activitdti:o Livrarea programului de formare Gdndire criticd. inveole activd(formare, mentorat,

[il]',Jl;] 8:fl ilfTf,H,* d" ;;;; "'"i"**Jiil,"

ar" p.o gram,i ui n,uai,,g unao organizarca, desftqurareu,"rnorri oritur"u gi evaluarea activitdlilor de formarecontinu' pentru :id:"'" didactice f i arte categlr' r""1"_profesionare;'

ftXt#:lea revistei $coala reflexrvaqi a unoimateriai" de sprijin pentru acrivitatea deo Cercetare in domeniul educaliei;

' ffff#:a de curricule, materiut. didu.tice, instrumente pentru monitorizare gi

r Consultanfdeducafionali.

Afilieri europene gi internationale:

ALSDGC este membrd a Reading and w-riting for criticar Thinking Intemationalir**.TiXil"-1ffi*) tt lste afiiiata- tnternationar Readin! Association

lthqItF

\

I

T

I

243

Contact:

ALSDGC RomAniaStr. Luceafhrului nr. 6, ap.22400343 Cluj-NapocaRomdniaTel / fax: A264 438 684Email: office@alsdgc.roWebsite: www.alsdgc.ro

Pt

8 D_rt(Re

244

V. CURRICULUMUL PROGRAMULU,,cANDIRE cnrrrcA, tNvAlanE,lcttvA"

Prezentul program de formare este rezultatul proiectului ,,Lectura qi Scrierea pentruDezvoltarea GAndirii Criticeo', proiect bazat pe colaborare, care include cadre didacticedin intreaga lume8. Scopul acestei colabor5ri este de a introduce in gcoli metode deinstruire care promoveazd gdndirea critici la elevii de toate v6rstele qi in cadrul tuturordisciplinelor de studiu.

Pe mdsurd ce lumea devine tot mai complexd gi democrafia se rdspdndegte tot mai mult,tinerii trebuie, mai mult ca oricdnd, sd fie capabili si rezolve probleme dificile, sIexamineze critic conteTtul, si cintf,reasci alternativele gi si ia decizii argumentatein cunogtinld, de cauzd.. in aceste eondifii, gdndirea criticd este o abilitate cognitivl caretrebuie dezvoltatd qi incurajatd, intr-un mediu de invdlare propice.

V. 1. SCOPUL PROGRAMULUI DE FORMARE

I ' sd prezinte metode practice de predare, bine fundamentate gtiinfific, in vedereautilizdrii lor in predare;2. sd plaseze predarea ?ntr-un cadru instructiv care sd fav orizeze deprinderea abintefi i deluare a deciziilor;3. sd sprijine cadrele didactieeprofesional6;

in asumarea responsabilitAfii pentru dezvoltarea

4. sd promoveze relafii deschise, colegiale, de colaborare intre cadre didactice cu scopulde arcalizaun schimb de idei;5' sd sprijine cadrele didactice in demersul de a dezvoltacapacitatea elevilor de a g6ndicritic, de a se angajain reflecfii critice, de a-gi asuma responsabilitatea pentru propriainvdlare, de a-$i forma opinii independente gi de a ardtarespect pentru opiniile altora;6' sd genereze incredere in rdndul cursanfilor in privinla su"cesului implementdriiprogramului in propriul lor mediu profesionall7. sd-i pregateascd pe cursanli sd disemineze cele invdfate.

l-t*P informalii detaliat-e {9spre programul Lecfura qi scrierea pentru Dezvoltarea Gandirii critice(Reading and Writing for Critical Thinking), vezi www.rwct.net

245

V.2. OBIECTIVELE PROGRAMULUI DE FORMARE

La incheierea cursului de formare Gdndire criticd, tnvdlare activd, ne aqtept6m ca

participanfii sd fie capabili sb proiecteze qi sd susfind leclii care:

o sd favorizeze examinarea criticd a informaliei qi construirea propriilor realitdlir sd promoveze g6ndirea criticdo sd utilizeze strategii modeme de instruireo sd promoveze extinderile inter- gi transdisciplinaree s5 favorizeze educarea elevilor pentru care infelegerea informafiei va deveni

degrabd inceputul qi nu sfhrgitul invdfdrii.

Mai specific, la incheierea programului de formare, cursanfii vor putea:1. sd descrie cele trei etape ale cadrului de predare gi invdfare numit evocare-reabzareasensului-refl ecfie (E-R-R) ;

2. sd plaseze diferitele metode de predare-invStare in etapa adecvatd a cadrului E-R-R;3. sd proiecteze leclii bazate pe cadrul E-R-R urmdrind programa existent6 gi utilizAndmaterialele disponibile in sistemul de ?nvdf6m6nt rom6nesc;4. s[ utilizeze strategiile gi metodele promovate de program in propria activitatedidacticS.

Cadrele didactice care parcurg cu succes programul ,,Gdndire critic6. inv6lare activd", cudurata de 89 ore, acreditat de Centrul Nafional de Formare a Personalului dinInvdfdmdntul Preuniversitar, beneficiazd de 25 credite profesionale.

mal

246

V.3. COMPETENTELE GENERALE $I SPECIFICE PE CARE LI'DNZVOLTIPROGRAMUL DE FORMARE

tII

COMPETENTE GENERALE COMPETENTE SPECIFICE1. Proiectarea gi organizareaactiviti{ilor didactice caredezvoltd gAndirea criticd aelevilor

Interpretarea corectd a conceptului de eendire criticdAplicarea conceptelor pi teoriilor moderne privindformarea capacitdtilor de cunoastereAplicarea conceptelor gi teoriilor modeme privindproiectarea lecfieiProiectarea lecfiilor care dezvoltA gendirea critic[Proiectarea de activitdfi in vederea dezvoltdriigdndirii critice prin intermediul scrieriiOrganizarca qi indrumarea activitd(ilor de invdtareprin cooperareFormularea sarcinilor de inv[{are care sE dezvolteg6ndirea criticd

2. Desfigurarea activitE{ilordidactice eare dezvoltigf,ndirea criticf,

Utilizarea unor metode active de lecturd siinterpretare a textuluiUtilizarea unor metode interactive de redactare adiferitelor tipuri de texteUtilizarea unor metode active de predare aprocesului scrieriiUtilizarea metodelor qi strategiilor de predareadecvate particularititilor individuale pi de grup,scopului qi tipului lecfiei

3. Comunicarea educafional5 Solicitarea pi oferirea de feedback constructivImpdrtdgirea experientelor acumulate in timpulactivit6tii de predare in vederea oblinerii feedback-uluiOperarea cu concepte qi teorii moderne decomunicare didacticd

4. Stimularea creativitn{ii qiinvtrfirii de tip formativ

Transferul cunoqtinlelor qi abilitElilor dezvoltate intimpul Eedinfelor in predarea propriei disciplineTranspunerea in practicd a cunogtinfelor giabilitdlilor dezvoltate in timpul gedintrelor deformareElaborarea instrumentelor gi criteriilor de evaluare aelwilor gi a grupurilor de eleviEvaluarea invdfdrii elevilor in vederea eficientizdriiacfiunii lor educative

5. Dezvoltare profesionalicontinul

Refleclia asupra activitdtilor didactice / pedagogiceproprii

247

pen tru pro rn ovore g"fl'n ddril c ritice

Asociafio Lectura gi Scrierec pentru

Dezvoltareo G0ndirii Critice Rom0nio