c3 final

8/20/2019 c3 final

http://slidepdf.com/reader/full/c3-final 1/13

Cursul 3. Clasifcarea proiecţiilor cartografce. ProiecţiaUTM. Nomenclatura UTM

3.1. Proiecţii cartografie. Clasificare

3.1.1. Proiecţii cartografce. Generalităţi.

În general, proiectarea unei suprafeţe curbe (sferă, elipsoid) pe un plan nu sepoate face fără apariţia unor deformaţii (pe unghiuri, distanţe sau suprafeţe).

La proiectarea sferei terestre pe un plan se foloseşte noţiunea de scară ,de nită ca raportul dintre un segment in nit mic pe planul de proiecţie şi segmentulcorespunzător de pe Păm nt. !cara "ariază de la un punct la altul şi uneori chiar şi

#n acelaşi punct pe diferite direcţii (scara este #n funcţie de poziţia punctului şi deazimutul direcţiei considerate).

!e deosebesc două noţiuni ale scării$ generală (principală) şi particulară(locală).

Scara generală este raportul dintre un segment in nit mic de pe elipsoidul(sfera) redus(ă) şi segmentul in nit mic de pe Păm nt.

Scara particulară este raportul dintre un segment in nit mic de pe planul deproiecţie (hartă) şi segmentul corespunzător de pe Păm nt.

Modulul de deformare liniară este raportul dintre un segment in nit mic de pehartă şi segmentul corespunzător de pe elipsoid (sferă)%

Deformarea liniară reprezintă abaterea modulului de deformare liniară de launitate (sau de la scara principală). &a caracterizează elipsa deformărilor, ale căreia'e sunt dispuse pe direcţiile principale ale proiecţiei.

Modulul de deformare areolară este raportul dintre o suprafaţă in nit mică depe planul de proiecţie şi suprafaţa corespunzătoare de pe elipsoidul (sfera) redus(ă).

Deformarea areolară reprezintă abaterea modulului de deformare areolară de

la unitate.Modulul de deformare unghiulară este diferenţa dintre unghiurile formate de

două direcţii pe elipsoidul (sfera) redus(ă) şi unghiurile corespunzătoare de peplanul de proiecţie.

Deformaţia unghiulară reprezintă abaterea modulului de deformare unghiularăde la suprafaţă.

8/20/2019 c3 final


3.1.2.Criterii de clasifcarein punct de "edere matematic, numărul proiecţiilor cartogra ce poate

foarte mare, ind o funcţie de planul de proiecţie, punctul de proiecţie şi punctulcentral al proiecţiei.

Planul de proiecţie este suprafaţa pe care se face proiectarea zonei. a plande proiecţie pot considerate suprafeţe plane (tangente sau secante la elipsoid sausferă) şi suprafeţele unor corpuri desfăşurabile (cilindrul, conul).

Punctul de proiecţie sau punctul de vedere este punctul #n care este situatochiul obser"atorului c nd pri"eşte zona de proiectat.

Punctul central al proiecţiei este punctul situat #n centrul zonei de proiectat.

În principiu, clasi carea proiecţiilor se face după două criterii$ caracteruldeformărilor şi aspectul reţelei cartogra ce (proiecţia reţelei geogra ce pe planul deproiecţie).

3.1.2.1 După caracterul deformărilor, proiecţiile cartogra ce pot conforme,echivalente !i ar"itrare.

Proiecţiile conforme sunt acele proiecţii #n care unghiurile nu suferă deformări("aloarea unghiului de pe suprafaţa terestră este egală cu "aloarea unghiuluicorespunzător din planul de proiecţie). !uprafeţele şi distanţele suferă, #nsădeformări esenţiale.

Proiecţiile echivalente sunt acele proiecţii #n care se păstrează egalitateasuprafeţelor din elipsoidul (sfera) redus(ă) şi ariile corespunzătoare de pe planul deproiecţie. eci ariile de pe suprafaţa terestră şi de pe planul de proiecţie "or echi"alente, nea" nd, #nsă aceeaşi formă (unghiurile şi distanţele sunt deformate).

Proiecţiile ar"itrare sunt acele proiecţii pe care deformările le fac să nu enici conforme, nici echi"alente, at t unghiurile c t şi distanţele sunt deformate dar

#ntr*o măsură mai mică dec t #n celelalte proiecţii.

3.1.2.2 După aspectul reţelei cartogra ce, proiecţiile pot a#imutale, cilindrice, pseudocilindrice, conice, pseudoconice, policonice, etc.

Proiecţiile a#imutale $#enitale% sunt acele proiecţii #n care proiectarea uneizone de pe suprafaţa terestră se face pe o suprafaţă plană ce poate ocupa diferitepoziţii faţă de elipsoidul terestru. enumirea deri"ă din faptul că #n +urul punctuluicentral al proiecţiei se păstrează "alorile azimuturilor.

8/20/2019 c3 final


Proiecţiile azimutale pot la r ndul lor$ perspective ochiul obser"atoruluisituat #n centrul Păm ntului% neperspective ochiul obser"atorului ocupă o poziţiedeterminată faţă de elementele principale ale Păm ntului.

Proiecţiile perspecti"e pot $ normale, o"lice şi transversale (după poziţia

planului de proiecţie) sau ortogra ce, centrale, stereogra ce şi e&terioare (dupăpoziţia punctului de proiecţie).

Proiecţiile neperspecti"e pot $ normale $polare%, o"lice $ori#ontale% şitransversale $ecuatoriale%.

Proiecţiile cilindrice sunt acele proiecţii #n care proiectarea unei zone de pesuprafaţa terestră se face pe suprafaţa desfăşurată a unui cilindru. &le pot normale (a'a polară coincide cu a'a cilindrului), transversale (a'a cilindruluiperpendiculară pe a'a polilor şi o"lice (c nd cele două a'e formează un unghioarecare).

Proiecţiile pseudocilindrice păstrează numai proprietăţile paralelelor care suntlinii drepte paralele #ntre ele, meridianele ind linii curbe simetrice faţă de unmeridian central care este o linie dreaptă.

Proiecţiile conice sunt acele proiecţii la care proiectarea unei zone de pesuprafaţa terestră se face pe suprafaţa desfăşurabilă a unui con tangent sau secantla elipsoid.

Proiecţiile pseudoconice sunt acele proiecţii in care se păstrează uneleproprietăţi ale proiecţiilor conice (paralelele se reprezintă prin arce de cercuriconcentrice), dar meridianele sunt linii curbe simetrice faţă de meridianul centralreprezenta de o dreaptă.

Proiecţiile policonice sunt acele proiecţii #n care suprafaţa terestră, #mpărţită #n zone sferoidale limitate, este proiectată pe suprafeţele unor

3.2 PRO !C" # UTM $UN %!R&#' TR#N&%!R&#'M!RC#TOR(

8/20/2019 c3 final


Această proiecţie este o variantă a proiecţiei Gauss-Krüger, utilizată în Statele Unite alAmericii şi în alte ţări, având o importanţă deose ită în ultimul timp şi pentru !omânia datoritintegrării în noile structuri politice şi militare"

#ste o proiecţie policilindrică transversală, întrucât $iecare $us s$eric cu o valoare de %longitudine se proiectează separat pe câte un cilindru tangent pe meridianul central 'a(ial) a

$usului" #lipsoidul *ământului în planul proiecţiei este elipsoidul internaţionalWGS – 84 "

+ig" " " *roiecţia U./

'ig. 3. 2 . Sistemul de nomenclatură pentru harta lumii la scara 1 1 ((( ((( )n proiecţie *auss + ruger

3.2.1 &isteme )e nomenclatură. &istemul )enomenclatură in proiectia Gauss –Kruger

8/20/2019 c3 final


&istemul )e nomenclatură in proiectia Gauss –Kruger se bazează pe #mpărţirea globului terestru #n fuse sferice din - #n - , plec nd de la meridianul de/01 (din Paci c) spre est şi #mpărţirea #n zone sferice din 2 #n 2 , plec nd de laecuator spre cei doi poli. 3ezultă deci un număr de -1 de fuse sferice, numerotatede la / la -1 (&uropa şi 4sia sunt străbătute de fusele de la 5/ la -1) şi un număr de22 zone sferice (66 la nord şi 66 la sud de ecuator), #ntre 1 şi 02 latitudine nordicăşi #ntre 1 şi 01 latitudine sudică, notate cu litere ma+uscule ale alfabetului latin, dela 4 la 7 ( g. 5. 6.). 8onele din emisfera sudică se speci că prin litera !, de e'emplu

zona L se "a nota cu !L, zona 9 cu !9 şi aşa mai departe.: secţiune a reţelei este formată dintr*un trapez curbiliniu de - #n

longitudine şi de 2 #n latitudine. Întregul glob "a acoperit deci de -1 ; 22 < 6-21 secţiuni (foi la scara /$/ 111 111). =eritoriile situate #ntre poli şi paralelele de02 nord şi 01 sud sunt cuprinse pe hărţi speciale, #n proiecţie azimutală polară.

Poziţia unei hărţi la scara /$/ 111 111 este dată de litera care indică zonasferică şi de cifra care indică fusul sferic al acesteia. e e'emplu ţara noastră este

8/20/2019 c3 final


străbătută de zonele sferice >, L şi 9 şi de fusele sferice 52 şi 5?. @oaia lu+ ( g. 5.6.), situată la "est de meridianul de 62 longitudine estică, are nomenclatura L*52,deoarece este dată de suprapunerea zonei L peste fusul sferic 52.

În trapezul L*52, pentru a trece la o hartă cu scara /$?11 111 (de două ori mai

mare), se di"ide foaia L*52 #n patru secţiuni, notate cu 4, A, şi (=abel 5./., @ig.6), cu dimensiuni de 5 #n longitudine şi 6 #n latitudine şi cu nomenclatura L*52*A(la L*52 trebuie să mai adăugăm 4, A, sau , #n funcţie de poziţia #n foaia /$/ 111111).

Pentru harta la scara /$611 111 se "a di"ide foaia /$/ 111 111 (L*52) #n 5- desecţiuni numerotate pe r nduri cu cifre romane de la B la CCC7B. Domenclaturaacestor hărţi rezultă din combinarea lui L*52 cu una din cele 5- de cifre romane,care indică foaia /$611 111 (e'. L*52*B pentru harta din colţul de D7, L*52*7B pentruharta din colţul de D& şi aşa mai departe) ( g. 5.5.).

'ig. 3.3. -omenclatura *auss + ruger

Pentru o hartă la scara /$/11 111, trapezul L*52 se "a di"ide #n /22 de foi,c#te /6 pe r nd, numerotate de la st nga la dreapta şi de la r ndul de sus la cel de

+os, cu cifre arabe (de la / la /22). Domenclatura unei foi /$/11 111 "a rezulta din

8/20/2019 c3 final


combinarea lui L*52 cu o cifră arabă de la / la /22, care indică poziţia foii (e'. L*52*/6, L*52*/ etc.) ( g. 6).

Pentru harta la scara /$?1 111, se #mparte foaia /$/11 111 #n patru secţiuni( g. 5), notate cu 4, A, şi . Domenclatura acestor hărţi rezultă din combinarea

nomenclaturii hărţii /$/11 111 din care fac parte (L*52*/6) cu una din cele patrulitere ma+uscule latine, care indică poziţia foii /$?1 111 (e'. L*52*/6*4, L*52*/6*A, L*52*/6* şi L*52*/6* ) ( g. 5.2.).

'ig. 3. . -omenclatura *auss + ruger

Earta /$6? 111 se obţine prin di"izarea unei foi /$?1 111 #n patru secţiuni,notate cu a, b, c şi d ( g. 5). Domenclatura acestor hărţi rezultă prin adăugarea lanomenclatura hărţii la scara /$?1 111 din care fac parte (L*52*/6*A) a literei latine a,b, c sau d, care indică poziţia foii /$6? 111 (e'. L*52*/6*A*a, L*52*/6*A*b, L*52*/6*A*cşi L*52*/6*A*d) ( g. 5.2.).

Earta la scara /$/1 111 se obţine prin di"izarea unei foi /$6? 111 #n patrusecţiuni, notate cu cifrele arabe /, 6, 5 şi 2. Domenclatura acestor hărţi rezultă prin

adăugarea la nomenclatura hărţii /$6? 111 din care fac parte (L*52*/6*A*b) a cifreiarabe /, 6, 5 sau 2, care indică poziţia foii (e'. L*52*/6*A*b*/, L*52*/6*A*b*6, L*52*/6*A*b*5 şi L*52*/6*A*b*2) ( g. 5.2.).

8/20/2019 c3 final


Tabelul 3.1. Scările, numărul foilor, dimensiunile, echidistanţa cur"elor denivel !i nomenclatura hărţilor

3.2.2. NOMENCLATURA HĂRŢ LOR !N PRO ECŢ A MERCATOR

*roiecţia U"."/" se pretează pentru reprezentarea în plan a întregului glo pământesc"0eoarece reprezentarea se $ace pe $use de câte %o pe longitudine şi în cadrul acestor $use 'zone)se regăsesc $oile de 1artă la întreaga gamă de scări , este necesară o împărţire şi o inde(areacestor $oi"

Ca scări de bază , standardele NATO propun scările 2 345555 şi 2 45555" +iecare scarăare nomenclatură proprie"

3.2.2.1. No"e#clat$ra foii %e &art' 1( 2)****6mpărţirea supra$eţei elipsoidului în $use , corespunde cu sc1eletul pentru $oile 1ăr

internaţionale , în care supra$aţa pământului este acoperită de o serie de $iguri geometrice acăror dimensiuni sunt de %o pe longitudine şi 7o pe latitudine" +usele de %o pe longitudine în proiecţia /ercator sunt numerotate de la la %5 începând cu meridianul de 85o 'opusmeridianului Green9ic1) , zonele de 7o pe latitudine sunt numerotate cu litere mari aleal$a etului latin de la A la : începând de la #cuator "

;arta la scara 1(1****** a $ost luată ca ază pentru 1ărţile la scara 2345555" !ezultăcă , pentru o ţinerea unei $oi de 1artă la scara 2345555 s-a împărţit $oaia de 1artă la sc

2 555555 din o în o pe latitudine şi din 3o în 3o pe longitudine" 6mpărţirea $oii de 1artă la scara2 555555 pentru o ţinerea $oii de 1artă la scara 2345555 , a dus la o ţinerea a 3 $oi de 1a

scara 2345555 care au $ost notate cu ci$re ara e de la 5 la 3" <a urmare , nomenclatura

8/20/2019 c3 final


$oi de 1artă la scara 2345555 se compune din nomenclatura $oii de 1artă la scara 2 55555numărul $oii de 1artă rezultat din împărţire"

#(emplu2NL 3)+ *, = > emis$era nordică ?@ > zona cuprinsă între 77o şi 78o pe latitudine 'zona !omâniei)?

4 > $usul 4 'al cincilea de la Green9ic1 spre est) care este cuprins între 37o şi 5o

longitudine?57 > a patra $oaie de 1artă din zona de 7o latitudine şi %o longitudine"3.2.2.2. No"e#clat$ra foii %e &art' 1 ( )**** =omenclatura $oii de 1artă la scara 245555 are la ază tot 1arta la scara 2 555555

sc1im denumirile pornesc de la su zona delimitată de interes =A. "

0imensiunile cadrului $oii de 1artă în zona !omâniei sunt 4B pe latitudine şi 8B plongitudine şi provin din împărţirea în patru a $oii de 1artă la scara 2 55555 'dimensiuni2 5latitudine şi %B pe longitudine) care, la rândul ei, provine din împărţirea în 85 de planşe a 1la scara 2 555555"

=omenclatura $oii de 1artă se compune din două grupuri de caractere al$anumericdespărţite de sim olul C(D "

Exemplu: M705 x 3985 II

*rimul grup de caractere se compune dintr-o literă şi trei ci$re având următoaresemni$icaţie2 primul caracter 'litera) semni$ică regiunea de uscat delimitată de interesul =A.

'regiunea #uropei centrale şi de sud-est)" !omânia $ace parte din regiunea căreia i s-a atri ulitera / "

al doilea caracter este o ci$ră 'E în e(emplul dat) care arată că este vor a despre o 1arcare are o anumită scară" Acest caracter poate să ia o valoare între 5-F $uncţie de scara cupriîn valorile date mai os , ast$el2

scări mai mici de 245555553 scara cuprinsă în intervalul 23555555- 24555555

scara cuprinsă în intervalul 24 5555- 235555557 scara cuprinsă în intervalul 2344555 H 24 55554 scara cuprinsă în intervalul 2 45555 H 2344555

8/20/2019 c3 final


% scara cuprinsă în intervalul 2E5555 H 2 45555E scara cuprinsă în intervalul 2 4555 H 2E55558 scară mai mare de 2 4555 în a$ară de planuri de oraşF planuri de oraşe5 $oto1ărţial treilea caracter semni$ică o zonă geogra$ică din regiunea dată 'una sau mai multe ţăr

*entru !omânia ,Grecia, Iulgaria şi $osta Jugoslavie este atri uită ci$ra C5D"- al patrulea caracter semni$ică o su zonă dată 'de regulă o ţară )" *entru !omânia est

atri uită ci$ra C4D"Al doilea grup de caractere este $ormat din trei grupuri de ci$re2

primul grup este $ormat din două ci$re reprezentând numerotarea zonelor de %B pe

longitudine de la est la vest?al doilea grup este $ormat din două ci$re reprezentând numerotarea zonelor de 5B p

latitudine de la sud la nord"al treilea grup este $ormat dintr-o ci$ră care reprezintă poziţia $oii de 1artă în cadru

patrulaterului reprezentat mai sus"

3.3. CAROIAJE (REŢELE) RECTANG LARE !N "ROIECŢIA #ERCATOR

<aroia ele militare constau în linii paralele ce se intersectează su ung1iuri drepte şi ca$ormează o reţea regulată de pătrate" @iniile =-S se numesc CesturiD şi liniile #-: se numeDnorduriD" Jntervalul dintre două linii succesive ale unei ast$el de reţele rectangu'dimensiunile laturilor unui carou de reţea) este ales $uncţie de scara 1ărţii"

*entru zonele terestre cuprinse între latitudinile de 87o = şi 85o S se $oloseşte reţeauarectangulară Universală .ransversală /ercator şi deci implicit pentru ţara noastră"

Car$ia%&l rectan'&lar ilitar de re erin*ă (#GR+)<aroia ul este proiectat pentru a putea $i $olosit împreună cu reţeaua rectangulară U"."

Glo ul terestru a $ost divizat în %5 de zone '$use ) de %5 şi în 35 de $âşii latitudinale de câte 85" <aurmare o regiune oarecare este localizată în sistemul U"."/" prin identi$icarea zonei terestr'având punct de plecare de la antemeridianul Green9ic1 ) şi aceea a literei corespunzătoare $âşi

8/20/2019 c3 final


sau zonei de 85 în latitudine " Jdenti$icarea aceasta unică se mai numeşte BB 0enumirea zonreţelei D"

en& irea z$nei re*elei @ocalizarea unui punct în cadrul sistemului caroia ului militar de re$erinţă '/"G"!"S

$oloseşte standardul militar de citire a coordonatelor BB dreapta ' esturi ) şi sus 'norduri) BB" * parte a /"G"!"S" este versiunea al$anumerică a coordonatelor numerice U"."/"

*rimul element al coordonatelor în sistemul /"G"!"S" este reprezentat de numărul $usuluU"."/" Acest număr indică limitele de longitudine ale zonei "Următorul element ,o literă , indic anda '$âşia ) de latitudine "6ncepând de la 855 S şi înaintând spre = se atri uie litere de la < la 'mai puţin J şi ) la cele 35 de enzi de latitudine cu o lăţime de 85 cu e(cepţia enzii care areo lăţime de 35" @iterele A,I,L şi M sunt a$ectate calotelor polare"

Identi icarea car$&l&i c& lat&ra de - /*e lângă reţeaua de meridiane şi paralele, toate $oile de 1artă sunt prevăzute cu reţeau

rectangulară sau caroia ul Nilometric U"."/" care $ormează un sistem de pătrate cu latura 55 "

<aroia ul Nilometric sau reţeaua Nilometrică de ază ,imprimată pe 1ărţile realizate proiecţia U"."/" s-a o ţinut prin trasarea de linii paralele cu meridianul central şi cu ecuatoru

$iecărei zone de %5

longitudine , la distanţa de 55 Nm una de alta "<ând 1ărţile au $ost e(ecutatîn alte proiecţii , caroia ul poate $i imprimat pe ele , însă acest pseudo-caroia delimitează păde 55 ( 55 Nm mai puţin riguroase dar cu de$ormări negli a ile " Aceste zone $ormează mde linii şi coloane" +iecare coloană şi $iecare rând este ulterior identi$icată unic prin două litale al$a etului latin" Aceste litere se numesc Cidenti$icatorul caroului de 55555 metriD ' 55

*rima literă reprezintă coloana iar a doua reprezintă rândul la întretăierea cărora sgăseşte pătratul căutat" =otaţia începe de la antemeridianul Green9ic1 de 85& de unde coloansunt notate continuativ cu 37 litere, de la A la M '$ără literele J şi ), de-a lungul ecuatorului şila vest la est, secvenţele repetându-se după câte trei $use terestre"

!ândurile sunt evidenţiate numai cu 35 de litere de la A la : '$ără literele J şi ) de laecuator spre nord, secvenţele repetându-se una după alta şi în mod identic din două în două $uterestre" Secvenţa practic se repetă la intervale de 3"555"555 m de la ecuator" @iterele , pe

8/20/2019 c3 final


rândurile de carouri în $iecare $us par, se citesc începând cu litera + până la : apoi se continuă clitera A până se a unge la latitudinea de 85& = sau S"

0in această cauză notaţiile de rânduri pe două $use alăturate sunt di$erite, între el păstrându-se un decala de 455 Nm la începutul şi s$ârşitul $iecărei secvenţe de 35 de litere"

0e asemenea , îngustarea $uselor pe măsură ce ne îndepărtăm de #cuator , duce ladispariţia unor coloane marginale" <a urmare , în dreptul zonelor de 8o latitudine . şi U în carse găseşte !omânia şi în vecinătatea meridianului de 37o coloanele ; şi O lipsesc complet iacoloanele G şi K sunt $oarte înguste"

6ntre uinţarea unor grupe di$erite de litere pentru coloane şi rânduri , modul de repetaracestora şi decala ul dintre secvenţele rândurilor la $usele alăturate au ca scop întâlnicoordonatelor identice la distanţe cât mai mari unele de altele şi de-a lungul aceleiaşi linii d

paralelă sau de meridian" =otaţia U"."/" repetă re$erinţele pătratelor doar o dată la % $use ,addin %5 în %5"

*e de altă parte , omisiunea literelor CJD şi C D are o mare importanţă în înlăturaerorilor atunci când se reportează sau se transcriu coordonate rectangulare " *entru o mai uînţelegere a sistemului de împărţire în carouri de 55 Nm se poate urmări modul de atri uireidenti$icatorilor "

3.0. - L$calizarea &n&i 1&nct

*entru a realiza acest lucru tre uie respectate următoarele etape2- sta ilirea zonei reţelei?- identi$icarea pătratului de 55 Nm 'se identi$ică litera pentru coloană şi pentru rând)- determinarea coordonatelor rectangulare H partea numerică a coordonatelor poate

e(primată până la precizia dorită , adică localizarea unui punct se poate $ace până l5 m sau c1iar m"

Elementele hărţii topografce

Principalele elemente ale unei hărţi topogra ce sunt$/. suprafaţa reprezentată%

6. titlul%

5. indicati"ul sau nomenclatura%

2. sistemul de coordonate%

8/20/2019 c3 final


?. declinaţia magnetică şi unghiul de con"ergenţă medie a meridianelor%

-. scara de proporţie%

F. schema +udeţelor cuprinse pe hartă şiGsau poziţia hărţii #n nomenclatura Hauss*>rIger%

0. gra cul de calculare a pantelor%

J. anul ridicărilor topogra ce, anul imprimării, autorul, instituţia.

c3 final

Documents

Transcript of c3 final