SAMUEL BJORK

BulnitaAl'y

uanGtzfl,intotdeauna

n0aptGa

I

rfr

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiBJORK, SAMUEL

Bufni{a vineazi intotdeauna noaptea I Samuel Bjork

- Bucureqti: RAO Distribu{ie,2018

ISBN 978-606-006-t24-3

821.1 13.5

RAO DistribufieStr. BArgdului nr. 9-11, sect.1, Bucuregti, Romfuria

www.raobooks.comwww.rao.ro

SAMUEL BJORKUglen

Copyright @ Samuel Bjork,2015Toate drepturile rezervate

Aceastd editie este publicatiprin inlelegere cu Ahlander Agency

Traducere de

Alexandru Szollo prin LINGUA CONNEXION

@ Editura RAO, 2015pentru versiunea in limba romini

2018

ISBN 978-606-006-t24-3

intr-o vineri din primivara lui 1972, in timp ce vicarul dinSandef ord iqi incuia biserica qi se pregdtea sA meargi acase, primi ovizitd care-l fbcu si mai lini biroul deschis o vreme.

Nu o mai vizuse vreodatl pe fat5, dar pe tAndr il recunoscu. Erafiul cel mai mare al unuia dintre cei mai respectali oameni din orag,un magnat al transporturilor care nu era doar unul dintre cei maibogali oameni din Norvegia, ci $i un sustinitor declarat al bisericii,un om a cerui generozitate fhcuse posibili, printre altele, cu zeceani inainte, construc(ia retabluluil uriag din mahon, cioplitrudimentar, care infbgiqa gaptesprezece scene din viala lui IisusHristos, un retablu de care vicarul era foarte mAndru.

Tdnirul cuplu avea o cerere deosebiti. Ei doreau sd secdsitoreasci., dar voiau ca vicarul sl oficieze ceremonia ftreprezenla altcuiva. Nu era o cerere neobiEnuiti in sine, dar motir,rrldin spatele cererii lor era atdt de bizar, incit vicarul crezu initial ciera vorba de o glumi. Totugi, il cunostea destul de bine pe magnatultransporturilor incAt s[ qtie cat era de religios qi de conservator, giincepu si-gi dea seama cI tdnirul cuplu vorbegte serios. Magnatultransporturilor al.usese o stare de sinitate precari in ultima perioa-d[ gi se zyonea cd era pe patul de moarte. TAn[rul care stetea in acelmoment in fafa lui avea sd mo;teneascd o avere colosali; cu toateacestea, tatil siu pusese o condilie mogtenirii acestei averi: sAngeleniminui din afari nu avea si se amestece cu al familiei. Femeia pecare mostenitorul siu alegea si o ia de solie nu trebuia sub nicio

' Partea din fa{i a unui altar (n.tr.)

6 SAMUEL BJORKformi si aibi copii din alte relalii. Tocmai aici era problema. TAnirade care fiul magnatului transporturilor era foarte indrlgostit aveacopii dintr-o clsnicie anterioard. O fetila de doi ani gi un biielel depatru. Copiii aveau si fie ascunqi, iar apoi vicarul putea clsdtori dis-cret cuplul, pentru ca mireasa sI se supuni in aparenfi condilieiimpuse de magnatul transporturilor, gi nimeni nu avea si fie tentatsd descopere adevlrul. Era oare posibil?

Acesta era planul pe care-l pusese la cale cuplul: tAnirul avea orudd indeplrtati in Australia. Aceasta promisese sd aibl grijd decopii pAni la moartea magnatului transporturilor. Un an, poate doi,

apoi copiii aveau s[ fie readuqi in Norvegia. Nu se qtia, poatemagnatul transporturilor avea si treaci in lumea celor drepli maicurAnd decAt era de aqteptat. Ce p[rere avea vicarul? Gisea decuviinli s[-i ajute la ceas de nevoie?

Vicarul pretinse a le lua in considerare cererea, dar, de fapt, sehotSrise deja. Plicul pe care tAnirul il pusese discret pe biroul luiera gros, gi de ce nu i-ar fi ajutat pe tinerii indrigostili? La urmaurmei, cererea bitrAnului magnat al transporturilor era cu totulexageratd, nu-i aga? Vicarul fu de acord si-i cis[toreasc[ pe tineri,iar sipt[mAna urmitoare, intr-o mici ceremonie (inutd intr-obiserici inchis5, in fala magnificului retablu, cei doi se clsitoriri.

La mai pufin de un an dupi aceea, in ianuarie 1973, vicarulprimi o altd vizitd; de data aceasta, tAndra veni singurd. Era v[dittulburatd qi-i spuse ci nu mai stia incotro si se indrepte. BitrAnulmagnat al transporturilor murise, dar ceva nu era in regul[. Nuauzise nici mlcar o vorb[ despre copiii ei. ii fuseseri promisefotografii, scrisori, dar nu venise absolut nimic, nici micar unsingur cuvAnt, iar ea incepuse s[ se indoiascl de existenla aceleirude din Australia. Femeia ii m[rturisi gi ci birbatul pe care il luasede sof nu era ceea ce pirea a fi. Nu-gi mai vorbeau, nu maiimpirleau nici patul; el avea secrete, secrete intunecate, lucruri pecare ea nu gdsea puterea de a le rosti cu voce tare; nici micar nu seputea gdndi la ele. Avea cum s-o ajute vicarul? Acesta o linigti,

BUFNITA VANEAZA iNTOTDEAUNA NOAPTEA 7

asigurdnd-o ci urma s-o ajute, ci avea s[ se gAndeascl la intreagasituatie, rugAnd-o si revini in cdteva zile.

in diminea{a urmitoare, tdndra fu gisiti moart5, chircitl pestevolanul mas,inii, intr-o ripd adAncd din apropiere de luxoasa cas[ afamiliei magnatului transporturilor din Vesteroyal, in apropiereacentrului oragului Sandef ord.

Ziarele dddeau de infeles cd femeia condusese in stare deebrietate, iar politia ii tratase intr-adevir moartea ca pe un accidenttragic.

Dupi ce ajuti familia cu pregdtirile pentru inmormAntare,vicarul se hotiri si-i faci tinirului magnat al transporturilor ovizitd.ii explici, aga cum qi era, de fapt, cd tAnira il ciutase in ziuadinaintea accidentului. Cd era nelinigtitl in privinla copiilor ei. Clera ceva, ei bine, ceva care nu cadra deloc cu toati povestea. Tdnirulmagnat al transporturilor ascult[ gi incuviinfi. Explicl faptul c[,din pdcate, sofia lui fusese foarte bolnavi in ultima perioad[. Luamedicamente. Bea in exces. Apoi tAnirul magnat al transporturilornoti o sumd pe o foaie de hArtie pe care o iirrpinse pe birou. Oragulera prea mic pentru vicar, nu-i aEa? Nu i-ar fi fost mai bine si-Lslujeascl pe Dumnezeu intr-o altd. zon6,, poate mai aproape decapitali? Vicarul se ridicd din scaun si aceea fu ultima datd cAnd ilv[zu pe tdnirul gi puternicul magnat al transporturilor.

CAteva siptlmdni mai tdrziu, igi fhcu valiza.Nu mai puse vreodat[ piciorul in Sandefiord.

Una din cele doul peninsule din afara oragului norvegian Sandeford (n.tr.)

Fetifa stdtea cht de liniStitd putea pe candpea, sub pdturd, tn timpce a;tepta sd adoarmd ceilal;i copii. Se hotdrdse. Urma sd o facd innoaPtea aceea. Nu urma sd se mai teamd. Nu avea sd mai a;tepte.Avea Sapte ani ;i era foarte maturd. Avea sd plece imediat ce se ldsaintunericul. Nu inghilise somniferul din noaptea aceea. Nu fdcuse de-cht sd-l impingd sub limbd, unde-l {inuse ca sd-i arate mdtu;ii lulia ce

feti{d cuminte era.

- Aratd-mi.Scoase limba.

- Cefetild cuminte. Urmdtorul.Fratele ei fdcea aga de multd vreme. incd de cdnd il inchiseserd in

pivni{a din pdmdnt bdtdtorit. In fiecare noapte, ascundea pastila sublimbdfdrd sd o tnghitd.

- Aratd-mi.Scoase limba.

- Ce bdie{el cuminte. Urmdtorul.Trei sdptdmdni tn intuneric pentru cd refuzase sd-;i ceard scuze.

Toli copiii ;tiau cd nu fdcuse nimic gre;it, dar adulsii tot il bdgaserd inpivnild. De-atunci, se schimbase. in fiecare noapte, bdga pilula sublimbd, fdrd sd o inghitd, Si pe mdsurd ce pilula ei iSi fdcea efectul ;i eatncepea sd devind somnoroasd, ii vedea umbra in timp ce ie;ea tiptildin camerd;i dispdrea.

Fetila a;teptase pAnd cdnd auzise cd adormiserd toli ceilal[i copii,apoi ie;ise pe furi; din casd. Era iarnd ;i incd era cald, degi amurgulse cuibdrise u;or printre copaci. Fetila traversase desculld curtea,

BUFNITA VANEAZA INTOTDEAUNA NOAPTEA 9

ascunzdndu-se in umbre phnd cdnd ajunsese dincolo de copaci. Dupdce se asigurase cd nu o vdzuse nimeni, fugise din nou de-a lungulcdrdrii dintre copacii mari, spre poarta cu inscripfia Atenlie, propri-etate particulardl De acolo se hotdrdse sd-gi inceapd cdutarea.

ii auzise pefratele ei ;i pe unul dintre ceilalsi bdieli ;uSotind in le-gdturd cu asta. Un hambar vechi, ddrdpdnat, o cdbdnuld uitatd tncapdtul tndepdrtat al proprietdfii, pe care tnsd nu-l ydzuse cu ochii ei.Erau trezili la ora 6.00 dimineala in fiecare zi Si mergeau la culcare laora 9.00 tn fiecare seard. Mereu exact aceeasi rutind, fdrd schimbdri,cu doar doud pauze de cdte cincisprezece minute de la leclii, teme, yo-ga, spdlatul rufelor ;i toate celelalte sarcini pe care le aveau de indepli-nit. Fetila zdmbi auzind greierii ;i simli iarba moale gddilhndu-ipicioarele tn timp ce cotea de pe cdrare gi mergea cu grijd de-a lungulgardului spre locul pe care, cu ochii minlii, il alesese drept posibild si-tuare a cabanei. Dintr-un motiv necunoscut, nu-i era teamd. Sesimlea uSoard; spaima avea sd-i pdtrundd in fiinld abia mai thrziu;in acel moment, era fericitd, liberd ca pasdrea cerului, singurd cugdndurile ei, tn acea pddure frumoasd, cu miros atdt de pldcut.Zhmbi larg Si-Si trecu degetele peste o plantd care semdna cu o stea;era aproaPe ca ;i cum ar fi fost intr-unul dintre visele pe care le aveachnd pastilele pe care ei le primeau nu erau puternice. Trecu pe sub ocracd;i nici mdcar nu tresdri chnd auzifoSnete din ni;te tuf$uri afla-te in apropiere. Poate cd un ursule{ koala indrdznise sd coboare dincopaci. Chicoti ca pentru sine in timp ce-;i imagind cum ar fi fost sdmdngdie unul. $tia cd au gheare asculite ;i cd nu sunt deloc pufo;i,dar tot incercd sd-;i imagineze cum ar fi fost, cu blana lor moale ;icaldd intre degetele ei, cu boticul delicat ghdildndu-i gdtul. Aproapecd uitase de ce ie;ise, apoi igi aduse aminte'gi se opri in loc chnd zidulcabanei ii apdru tn fafd la o distanfd micd. Feti[a inclind capul ;i stu-die sckndurile cenuSii. Deci, era adeydrat. in pddure exista unloc. Unloc unde te puteai ascunde. Unde puteai fi singur. Se furi;d cu grijdmai aproape de caband Si sim{i un fior pldcut pe sub piele in timp cese apropia de uSd.

10 SAMUEI BIORKFetila nu Stia cd priveligtea care o a;tepta ayea s-o schimbe pentru

tot restul viefii, s-o bdntuie mulli ani: sub pdturd, pe canapeaua tnre,tn avion, traversdnd globul dupd ce poligia descoperi copiii care pldn-geau, sub plapumd, tn patul moale dintr-o altd Sard, unde suneteleerau diferite. Nu gtia nimic despre asta in timp ce intindea tncet md-na cdtre clanla din lemn Si deschidea utor uta care scdrfhia.

Induntru era intuneric. Fu nevoie de cdteva secunde pdnd chndochii ii ingdduird sd vadd bine, dar nu era niciun dubiu. Mai intdi,un contur vag apoi totul deveni clar; el era tnduntru.

Fratele ei.

Nu purta haine. Era complet gol. Complet gol, Si totuSi trupul luiera acoperit de... pene? Era ghemuit intr-un coly, o creaturd sucitd,din altd lume, asemenea unei pdsdri, care linea ceva in gurd. (Jn ani-mal mic. Un Soarece? Fratele ei era plin de pene gi {inea intre din{i un;oarece mort,

Aceasta era irnaginea care avea sd-i schimbe viala. Fratele ei seintoarse incet gi o privi, cu ochi mirafi, de parcd n-ar fi gtiut cine era.Lumina cdzu prin fereastra mizerabild peste mhna lui acoperitd cupene, care se migca uSor prin aer. Gura i se curbd intr:un rhnjet cudinli albi, sclipitori, tn timp ce scotea Soarecele din gurd, fixdnd-o cuprivirea,;i spunea:

- Eu sunt bufnifa.

Capitolul I

2012Tom Petterson, botanist, scoase geanta aparatului de fotografiat

din magin[ qi frcu o pauzd pentru a se bucura de priveligtea intinside-a lungul linigtitului fiord inainte de a se indrepta spre pidure.Era inceputul lui octombrie, iar lumina soarelui din acea ziricoroasi de sdmbiti scilda peisajul din jurul lui intr-o auri fru-moasi, razele bldnde mAngAind frunzele rogietice gi galbene careaveau si cadi in curAnd, fhcand loc iernii.

Tom Petterson lgi iubea slujba. Mai ales atunci cdnd puteamunci in aer liber. Fusese angajat de conducerea oragului Oslo Ei aprovinciei Akershus pentru a consemna prezenla planteiDracocephaluml, sau miticiune, cum era cunoscuti, o planti pecale de disparifie, care insi creqtea in pidurile din jurul fiorduluiOslo. Primise prin intermediul blogului siu un nou pont, iar aceeaera sarcina lui in acea zi: si. consemneze numirul gi localizareaexacti a specimenelor descoperite recent din aceasti planti rari.

Miticiunea creEtea pdni la o inilflme de zece-cincisprezececentimetri qi avea flori albastre, albastre-inchis sau mov, care seofileau toamna, lisind un minunchi de seminle maronii,asemlnitoare cu cerealele. Planta nu era doar rari; era gazda gi mairarului gAndac-de-mdrticiune, care se hrdrnea exclusiv cu florile ei.,,Minunile naturii", se gindi Tom Petterson, neputdndu-gi stipdnizAmbetul in timp ce iegea de pe cirare qi urma traseul pe care unbiolog amator atent la detalii i-l trimisese. Uneori - nu o spuneaI Planti erbacee aromatici originari din Siberia (n.tr.)

BUFNITA VANEAZA INTOTDEAUNA NOAPTEA 13

niciodati cu voce tare, pentru cd fusese crescut si creadi ci nu existiabsolut niciun Dumnezeu, pnrinfii lui insistaserd asupra acestui as-pect -, dar uneori nu se putea abflne si se minuneze: miracolulcreafiei. Legitura delicatd dintre toate flpturile, de la cele mai mici lacele mai mari. Pisirile care se indreptau in fiecare toamni. spre sudpentru a-gi face cuiburile, acoperind distanfe enorme in fiecare an qiajungdnd in acelagi loc. Frunzele care-qi schimbau culoarea in fiecaretoamni, transformind copacii gi plmdntul intr-o operi vie de arti.Nu, nu o spunea cu voce tare, dar gAndul ii trecea adesea prin minte.

O lui spre dreapta, intre doi molizi inalli, gi urmi cursul unuipdrAu in sus, spre locul unde ar fi trebuit si fie plantele, zAmbinddin nou ca pentru sine.

Traversi pAriul Ei se opri in loc cind auzi un foqnet in tufiqul di" fatalui. Petterson iqi ridici aparatul, gata si pozEz.e. Un bursuc? Asta auziseoare? Acest animal timid nu era nici pe departe la fel de intdlnit pe citcredea lumea. O pozi cu un bursuc ar fi fost grozavi pentru blogul lui gii-ar fi oferit Ei o poveste frumoasi, nigte miticiune gi un bursuc,plimbarea perfecti pentru o zi de simbdti. Se lui dupd zgomot gi se trezicurdnd intr-o poienifi, dar, spre dezamigtea lui, nu vi.zu niciun animal.

Totugi, era ceva in mijlocul poienii.,,Un trup gol."O fate.

,,O adolescenti?"Tom Petterson era atdt de gocat, incit scipi aparatul din mini gi

nu-gi didu se€una ci li cidea in buruieni.in poiani era o fati moarti.,,Pene?"

,,Dumnezeule mare!"in pidure era o adolescenti goali.,,Acoperiti de pene.",Cu un crin alb in guri."Tom Petterson se intoarse in direc[ia opus6, se impletici prin

tufiEurile dese, gisi cirarea, fugi cdt de repede putu inapoi la maginiqi suni la polilie.

Capitolul2

Detectir,,ul Holger Munch, de la Omucideri, stdrtea in magina lui, infala fostei sale locuinle din Roal, regretAnd sincer ci fusese de acord slmearg[ acolo. Locuise in casa albd cu solia lui de atunci, Marianne, pA-ni,cuzece ani in urmi, gi nu mai intrase acolo de atunci. Anchetatorulgras igi aprinse o figar[ gi cobori geamul maginii. igi fbcuse controlulmedical anual in urm[ cu weo cAteva zile inainte, iar doctorul ii reco-mandase, din nou, sd o lase mai moale cu mAnclrurile grase gi sd numai fumeze, dar polilistul in vArstd de cincizeci qi patru de ani nu aveaabsolut nicio intenlie de a se supune, mai ales in leglturl cu cea de-adoua variant[. Munch avea nevoie de liglri pentru a putea gAndi, iargAnditul ii lhcea mai multi plicere decdt orice altceva.

Lui Holger Munch ii pliceau gahul, integramele, problemele dematematicd - orice ii putea stimula celulele creierului. Stiteaadeseori in fafa laptopului, conversAnd cu prietenii despre jocuri deqah sau rezolv?ndprobleme de perspicacitate. Chiar atunci primiseun e-mail din partea prietenului s[u, Juri, un profesor din Minsk pecare-l cunoscuse on-line cu doar cdtiva ani in urm[.

intr-un lac este un stklp din metal. lumdtate este pe fundul lacului. Otreime din el e in apd. O bucatd din sthlp, cu lungimea de opt metri, iese lasuprafaya apei. Care este lungimea totald a stklpului? Numai bine. l.

Munch se gAndea la rispuns gi tocmai se pregitea si-i rispun-di la e-mail cAnd fu intrerupt de sunetul telefonului. Se uiti peI Suburbie a oraqului Oslo (n.tr.)

BUFNITA VANEAZA INTOTDEAUNA NOAPTEA 15

ecran. Mikkelson. $eful lui de la sediul Polifiei Oslo, din cartierulGronland. Munch lSsi mobilul sd sune cAteva secunde; se gdndi sIrispundd la apel, dar se hotiri in cele din urmi si-l ignore. Apislbutonul rogu gi bigi mobilul inapoi in buzunar. Acela era un mo-ment dedicat familiei. Astfel gresise in urmi cu un deceniu.Muncea non-stop, gi chiar gi cAnd era acasi mintea-i era in altlparte. Din caLtza aceea era in acel moment in fata casei in careMarianne locuia cu un alt birbat.

Holger Munch se scirpini in barbl gi se uiti in oglinda retrovi-zoarela cadoul mare, roz, cu funde aurii, de pe bancheta din spate.Era ziua de nagtere a nepoatei sale, Marion. Feble{ea lui in vArst[ degase ani. Adeviratul motiv pentru care fusese de acord si meargS. cumagina pAni in Roa, degi jurase ci nu avea si mai calce vreodatl incasa aia. Munch trase un fum zdravin din ligari gi-si didu seamaca se freca pe degetul inelar, unde era odati verigheta. O purtase ze-ce ani dupi despirfire, nereuEind s6-gi impuni s[ o dea jos.Marianne. Fusese dragostea vielii lui. iEi inchipuise ci aveau sI fiernereu impreuni si nu iesise la nicio intilnire dupi divor!. Avusese