CECILIA CUTESCU-STORCK Fresca

Fresca din aula Academici de Ina Be Sludil Comerciale i Industriale, opera d.nei Cecilia Culescu-$lorck.Compozifia e Inchegatá i cinsleste: pe artista Arguitoare, cu resurse bagate, cu palela vie cu skitdecoraliv si prelioase insusiri de compozilie i viziune.

127

www.dacoromanica.ro

DEMO : Purchase from www.A-PDF.com to remove the watermark

STEFAN FEKETE

UN NOU STUDIU AL Dslui PETRANU

Profesorul Coriolan Petranu dela Universsitatea din Cluj, autor al unei serii de lucräriin legäturä cu arta de peste munti, cunoscä .torul cel mai serios al problemelor pe cari leridic5 bisericile noastre de lemn, a fkut säaparä la Sibiu un nou studiu privitor la bissericile de lemn din judetul Bihor.

Ca primä parte a unei lucräri mai mari cetinde a cuprinde in genere monumentele istoriceate pomenitului judet, volumul dslui Petranuprezintä interesul dublu al unui documentar$i al unei analize stilistice aprofundate.

Dupa studiul din 1866 al lui Schultz $1

dupä cel din 192T al dslui Petranu privistor la Sätmar $1 Arad, lucrarea aceastanouä, apare ca o fericitä complectare in yesderea unei monografii care sä imbräti$ezeproblema bisericilor de lemn pe intregul ei.

Cu eat mai fericitä complectare cu eat dupaspusa autorului, o bunä park din biserici suntpe punctul sä disparä, inlocuile fiind cu celede piatra.

130

Post de Radio.emisiune

Fata de cele vreo 1200 biserici ale Ardeaslului, Bihorul numara 150 la 431 de comune,3 din ele grecoscatolice, restul ortodoxe.

Asemanätoare celor din judetul Arad, elepar a fi mai vechi deat cele din acest judet,cki pe când in Arad inscriptia cea mai vechedateazA din 1T34, in Bihor ea dateazä din1692.

Mai variate ca plan decal cele din Arad,mai lungi, de mult mai multe ori preväzutecu pridvoare, având turnuri cu coifuri sveltede reminiscentä gotica, ele sunt in aceastäprivintä mai aproape de cele din Cluj $i Sat.mar cleat de cele din Arad. Superioare deasemenea in ce priveste mobilierul si obiecteleliturgice in mare parte de provenientä ruralä.

Pe baza acestor elemente ca si pe bazaunei adâncite analize de plan, de ornamentastie, de variante in genere, dsl Petranu credea desprinde urmätoarele concluzii :

Bisericile de lemn din Bihor fac parte dingrupul estseuropean fixat de Strzygowski,dupa care monumentele românesti merg mânäin mânä cu cele slave, ori dupä Wesser din

www.dacoromanica.ro

grupul patru, care este cel românesc. Darchiar in grupul fixat de Strzygowski, bisesricile noastre de lemn au o individuali.fate proprie, astfel cà ele meritä a fi tratateindependent. In cadrul bisericilor de lemnromâne, cele din judeful Bihor, fac parte dingrupul ardelean care are aceia§i constructie,infälisare exterioarä §i interioarS, acela§ conslinut, acelas plan.

Pe deasupra acestor concluzii ce sunt independentà stransa de tipologia lui Strzy.gowski, tipologie încà in plina disculie a sa.vanfilor, lucrarea domnului Petranu pa-streaz5valoarea necontestatà a unei serioase, obiec,live si complecte prezentäri de material.

I. ZURESCU

LA PEINTURE

Volumul lui André Lothe a fost editat deDonoel si Sfiele". E o operà in care segAse§te adunat intreg materialul privitor lapictura modern5.

Sunt discutate modurile, tchnicele, idealurile

§i realiz5rile tuturor scolilor de picturä con.temporanä. André Lothe, a devenit prinaceastà operä, unul din cei mai de seamäcrifici de artà al timpului nostru.

ARTA ROMANEASCA LA ROMA

La Roma s'a inaugurat in toamna anului¡recut, din inifiativa si sub presidenlia d-luiF. T. Marinetti, expozilia artei tinere roma'snesti in ciclul artei futuriste mondiale.

Au expus artistii: Nina Arbore, MacConstantinescu, Olga Greceanu, Marcel Iancu,Octav Doicescu, Maxy, Milita PStrascu, Mi.rica Râmniceanu, Tania *eptelici, MargaretaSterian.

Academicianul F. T. Marinetti a trimis cuacest prilej prietenilor sài români, urmalorulsalut :

Sclipitoare aplauze, de marine italiene,you'd' scumpi futuristi români i operelorvoastre ce contin a igulatura dinamid a ne.

$TEFAN FEKETE Biseria

131

www.dacoromanica.ro