\M in I.EN HA - RE VISTA -

SOCIETATIIARHITECTILOR ROMANI

N 2 I, I I

/ 4 U ' Z ^

M L II T I P O G R A F I A „ T R I U M F U L ' S T R . B E L V E D E R E , 6 .

PRET 10

A R H I T E C T U R A BUCURE$TI, IflHUARie 1920

N E C R O L O G I E

ARHITECTUL EDUARD PAULIN "V

T )VI- VVA'UTI APX

< -s . <•• \ f i ..

Inv. 3 7± ~F5t Cota P T $ j

I nul dintre cei mai de seama arhitec| i ai i}ei; p rofesor la §coala de bele-ar te din

. ..ris E d m o n d Paul in — a muri t dupa o scurta ila la 27 Noembr ie 1915, in timpul razboiului

mondial . Yoiu rezurha in purine cuvinte viaja mare lu i

: rofesor, d a n d caleva note biografice luate li l tr 'un scurt articol al colegului Paul Guadet ublicat ' in „BuletinuI S. A. D. G." din Mai

1916. < S E d m o n d Paulin s'a nascut in capilala Franfe i

lo 10 Septembrie 1818. Fiu unic al unui fost < liter, dupa o preparat ie la §coala de arte de-corative. a intrat la §coala de bele arte, sec^ia •ie arhiteclura. Din copilarie aratase predispo-

zitii artistice foar te promulgate, cari faceau sa se prevada stralucita lui cariera de mai tarziu.

A fost elevul arhitec|i lor Paccard , Yaudoyer §i Ginain. Dupa n u m e r o a s e succese avute in §coala, obtinu in 1875 „le g rand prix de R o m e " cu un proect de Palat de Just ice. Pr intre rele-veurile, trimise de E d m o n d Paulin dela R o m a citam : Porticul Octaviei, Panteonul , Teat ru l lui Marcelus, o incercare de res taurare a Templu-lui Teseu din Atena, amvonu l bisericei San Lorenzo — fuori le-mura din Roma , altarul dela Or-San Michele Friza spitalului din Pistoia — dar cea mai interesanta lucrare a fost res tau-ra rea Termelo r lui Diocletian,

E d m o n d Paulin era un desenator impecabi l

un admirabi l acuarelist. Toa te desenuri le releveuri le lui sunt perfecte in eel mai strict inteles al cuvantului $i din toate punctele de vedere .

Reintors la Paris, a lucrat in atelierul lui E d . Guillaume, a fosl arhitect al Ministerului de Interne de Lucrar i publice, in u r m a arhi-tect al Domului Invalizilor.

E d m o n d Paul in era o fire modes ta , retrasa, care traia singur, p reocupa t n u m a i de proble-mele artistice §i cu grija elevilor s a i — de aceia a lasat foar te purine lucrari executate . Pr intre ele citam : marchiza ministerului de Lucrar i publice, un grup §colar la Batignolles, un altul in cuart ierul Point-du-jour, m o r m a n t u l genera-iului Ducrot, al sculptorului Pau l Dubois, mor -mantul ..familiei sale la P e r e - Lachaise, casa pictortflui Agache in rue W e b e r . In afara de

i , f t . cele de mai sus, t r ebue sa no t am par tea ce a luat'^la Expozi^ia universale din 1900, cand a

' ^ conj^fTjit „le Chateau d 'eau", Palatul mecanice i §i pe acela al Industriilor chimice.

* Ca profesor, $ef de atelier la 5>coala de Belle-arte a succedat lui Julien Guadet. Gratfe m o -dului sau de a profesa §i interesului ce purta

elevilor, atelierul sau era unul dintre cele mai populate §i a n u m a r a t mul; i elevi romani , printre care Pe t re Antonescu, §tefan Burcu§, Scarlat Petculescu, Daniel R e n a r d , J e a n Pompil ian , Ion Paxino, Ernes t Doneaud , subsemnatul §i altii.

Cu totii am cunoscut talentul, vederi le largi §i calitatile lui suflete?ti, p recum dragostea ce arata elevilor sai. El profesa cu pasiunea omului con§tient de misiunea lui $i cauta sa faca cunoscute elevilor mari le f rumoase le principii de compozi j ie §i de d e c o r a t e ale §coalei f ranceze —principii c a n fac superiori tatea acestei ?coale. Corecturile lui erau foar te cautate, ele faceau critica liniilor generate ale proectulni, nu se ocupau nici odata de detalii lasau cea mai deplina l ibertate in a legerea stilului.

In ultimii ani, E d m o n d Paul in fusese ales m e m b r u al Institutului.

Pen t ru comple tarea acestor note, dam o re-p r o d u c e r fotograf ica dupa o placheta de ipsos, r eprezen tand profilul lui E d m o n d Paulin, da-torita maestrului sculptor Injalbert §i oferita „patronului" iubit, in 1912, de elevii §i fo§tii !ui elevi.

PAUL SMARANDESCU.

CASA VECHE ROMANEASCA (Bucure?ti)

SchitS. Arhitect T. T. Socotescu.

Palatul Bursei si al Camerei de Comert din Bucuresti — Cont inua re —

Un teren ingrat pentru proectul unei Burse, o strada ce nu da perspectiva necesai 'a pala-tului, intr 'un cuvant amplasamentu l ales, a facut ca solutiunea d-lui architect Burcu? sa aiba o valoare cu atata mai mare , impunandu-se n u m a i prin va loarea ei.

In afara de aceasta, pr in concepf iunea ansam-

blu lu i se t rece peste rutina de clasicism aplica. de obiceiu Burselor §i se da o infati§are mode: ca pent ru oameni i acestor t impuri corespun-zand cu modu l de a vedea al epocei actuale

Pen t ru a vorbi pe larg de aceasta opera de architectura, ar trebui luate in consideraf iune nenumara te l e calitati, cari au determinat juriul

Planul Parterului.

Concursului internat ional tumt in 1907 sa-i decearna premiul I, — aceasta ar fi prea mult pentru cadrul res t rans al revistei noastre , pe cat ar fi de interesant.

Opera, de altfel e in picioare, vorbe?te singura acelora cari voesc sa o cunoasca — §i cari nu pot sa nu o aprecieze.

Ceeace am dori, este sa a t ragem aten^ia a-supra rezolvirei programului , asupra salilor interioare, sala Bursei, sala ^edintelor Camerei

St. Burcus, Arhitect .

de Comert , vestibulul, scara de onoa re etc. cari sunt rezolvate cu multa maest r ie cu-noa^tere a artei architectonice.

Revista „Architectura" i?i face dator ia sa continue $i sa te rmine in acest numar , publi-catia inter ioarelor §i vederi lor exter ioare ale Bursei noast re care de sigur va r a m a n e ca o lucrare de va loa ie .

ARCIIITECTURA.

ipss jh^I

tiJTn if i

i n r n r m r

Dctaliul raotivului de coif al fajadelor. St. Burcuf, Arhitect.

Dare de Seam& a S o c i e t y Arhitectilor Rom^ni 17

pe anul 1919

Domnilor Membri,

Dupa anii de grele tncercari prin cari ne-a trecut {ara de cari a avut sa sufere Societatea noastra, anul 1819 ne-a dat putin^a sa reluam cu incetul activitatea noastra.

Pe langa dureroasele perderi ce am incercat in cursul razboiului, avem inca de inregistrat, in cursul acestui an, incetarea din via{a a colegilor Gh. Cazaban si A. Schukerle, a caror amintire va ramane vecinica printre noi.

Toate cestiunile ce ne preocupa in mod constant i e ani de zile, au fost reluate de comitetul d-v. tie pentru a le studia din nou, conform noilor date cerinp, fie pentru a incerca realizarea aspi-rapunilor de cari se legau in mod a$a de strans.

Legea de organizare a corpului de archi tec t uncponari la Stat ; legea de protejare a titlului

i e arhitect; reglementarea expertizelor de arhitec-tura ; reglementarea concursurilor publice ; crearea unui Consiliu Superior de Arhitectura; reorganiza-rea $coalei de Arhitectura; publicarea Revistei Buletinului Sociefa;ei, precum alte cestiuni de interes general pentru corpul nostra, au fost printre punctele de capetenie cari au cerut mai mult t imp i studiu din partea comitetului d-voastra.

— In general s'a procedat prin formarea de comisiuni speciale de studiu acpune pentru fie-care cestiune capitala, s'au dat delegapuni spe-ciale atat membrilor comitetului cat multora din colegii nostri mai exper imental cari nu tigurau in comitet.

Astfel avem comisiuni speciale pentru toate cestiunile mai sus enun^ate, dintre cari unele si-au terminat lucrarile, precum e comisiunea de regle-mentare a concursurilor publice care nu asteapta decat imprimarea, proectului sau de regulament. Aceasta comisiune a studiat pe baza a trei ante-proecte intocmite deosebit de d nii St. Burcu?, Duiliu Marcu §i N. Nenciulescu e compusa pe inga colegii de mai sus de catre d nii E. Laza-

rescu, P. Smarandescu, Victor Simionescu C. Ioutzu. In curand vep fi convocap sa va pronun-{ap asupra lucrarei acestei comisiuni.

Delegap din sanul comitetului §i anume d-nii : St. Ciortan, Duiliu Marcu, P. Smarandescu ?i S. Vasilescu, au avut sa lucreze in comisiunea speciala a Asociapei Generale a Inginerilor Romani format! pentru studiul unei legi generale de organizare a corpului tehnic de ingineri §i arhitecp f jncponar i la Stat. T o t acolo delegapi nostri au avut sa s tu-dieze cestiunea protejarei titlului de arhitect precum ?i aceea a expertizelor. Prin -onlucrarea noastra cu inginerii in accstc capitale cestiuni, am in^eles sa sporim efectul luptei noastre, asociindu-ne sfor {area catre aceea?i pnta cu a celei mai importante grupari de tehniciani din {a r !

In cestiunea expertizelor s'au mai facut inter-venpuni la autoritaple interesate si s'a redactat de catre colegul P. Smarandescu un memoriu care s'a inmanat presedinplor Curplor si Tribunalelor,

S'a depus s'a primit la Ministerul de Lucrari Publice un proect de lege pentru infiin^area unui Consiliu Tehnic Superior de Arhitectura.

Publicarea revistei noastre a intampinat mar i greutap din cauza lipsurilor scumpetei excep-t i o n a l de care sufera industria imprimeriei . Totu^i primele doua numere, cu un bogat material tehnic

artistic, se vor distribui in curand insemnatului numar de cititori si abonaplor pe cari contam.

Comitetul d-voastra a mai vrut sa intervina,— ?i a facut-o adesea cu succes, in organizarea con-cursurilor publicate in condipuni ce nu corespun-deau normelor stabilite de Societatea noastra. Astfel, s'a cerut schimbarea condipuni lor de con-curs stabilite de catre Academia Romana, Prima-ria Capitalei, primaria com. Braila, comitetul de inipativa pent ru ridicarea unui mausoleu national la Mara§e§ti altele.

Delegapi din comitet au facut parte din jurii de judecata pentru concursuri, iar alpi au luat parte §i au aparat punctul de vedere al asociapei

10 ARHITECTURA

•noastre, la Societatea «Mormintele eroilor cazup in Razboius.

Proectul legei electorale elaborat de guvemul liberal, a adus prilej comitetului d-voastra sa in-tervina alaturi de ingineri de doctori pentru a se acorda arhitectilor funcponari dreptul de a fi ale$i in Camera Senat.

In sfar^it delegapi no^trii au colaborat in mod indelungat cu succes la intocmirea anteproiec-tului de lege privitor la reorganizarea inva^aman-tului tehnic superior.

Prin legea proectata, §coala noastra va primi insemnate imbunatapri, iar gradul invatamantului acestei $coli va fi asimilat cu acela al Universi-tatei, din care de altfel $coala va urma sa faca parte.

In afara de membrii sai, comitetul a recurs la priceperea si experien^a multora din membrii so-c i e t a l noastre, cari s'au grabit sa ne dea con-cursul lor eel mai necondiponat. D-nii S. Burcu$, E. Doneaud, Nanescu Nenciulescu, sunt ptintre acedia.

Numarul crescand al cererilor de inscriere in societatea noastra, care azi numara 127 membrii,

ne indrituejte a crede ca asociapa noastra a devenit un toarte putemic organ de solidaritate profesio-nala, care capata din ce in ce mai multa autoritate grape, mai ales, dorin^ei tuturor colegilor nostri de a conlucra cat mai strans unip la binele de interes general ce ne grupeaza.

Acestei inalte bune sentimente de colegialitate ce ne intaresc din ce in ce mai mult, se mani-festa se traduc printr'o foarte buna stare materiala a societa^ei. E destul sa spun em ca in-casarile cotizapunilor Jntrec de trei ori prevederile bugetului. Avem excedente $i fondul nostru de rezerva spore^te.

In rezumat, acesta e activul de munca §i pre-vedere cu care comitetul se presinta in fa$a d-v. .

pentru care va roaga a-i da aprobarea des-carcarea ce a?teapta.

Alaturat se gase?te Bilanpil, Proectul de buget al Societa^ei acela al Revistei pentru anul I920. Raportul d-lui censor complecteaza aceste incheeri ce va supunem spre aprobare.

Bucure?ti, 30 Ianuarie 1920.

P r e s e d i n t e , P. ANTONESCU

HOTEL PENTRU LUCRATORI ^

Aceasta lucrare face par te din p rog ramul in-tocmit de Inginerul I. Teodoru , directorul fa-bricei de chibrituri dela Filaret, in scopul de a imbunata t i soarta lucratori lor §i lucra toare lor acestei impor tante institu{iuni industiale.

In co laborare cu colegul nostru J e a n P o m -pilian, care a reu$it sa dea programulu i cx-presiunea practica artistica a unui ansamblu de locuin{e m o d e r n e pentru lucratorii fabricei.

Cladirea este proecta ta a se a§eza in centra l cartierului nou de locuinte construit de Societ. Comunala de locuinte ieftine, pent ru familiile lucratorilor din fabrica, con^inand 120 camere .

Mai confine la par ter o cantina §i o sala m a r e care serve?te ca sala de manca re §i ca sala de intruniri , p recum o alta sala pen-tru masa funct ionari lor , avand 0 terasa. Toate aceste piese sunt deservite printr 'un ofi-ciu, in legatura cu subsolul unde sunt instalate bucatariile, depozitele pivni(ele.

La par ter s'a prevazut o sala de lectura §i una de bi l iard.

In etaje sunt camer i le de locuit. Eta je le sunt deservite printr-o sala principals

§i scari secundare de serviciu. La antre-sol, langa scara principals, se gasesc

c a m e r e pentru adminis t rapa hotelului, iar in spre terasa, c a t e r a cabine de bae.

In mansa rda sunt cameri le de serviciu. Din interesantul studiu al d-lui arhitect J ean

Pompil ian, r ep roducem planurile parterului §i etajelor, cum §i vederea perspective a fapidelor, concepute in stil romanesc .

Direct iunea fabricei de chibrituri Filaret, in-da ta dupa t recerea actualei stari de lucruri, va realiza desigur aceasta impor tan ta lucrare, ve-nind in a jutorul lucratori lor mai ales in timpul de fa{a cand criza locuin{elor este atat de acuta.

Primim din partea D-lui G. Zagorit, fratele colegului nostra A. Zagorit, mort pentru patrie. aceste randuri, ne lacem o pioasa datorie a le publica in revista noastra.

ARIIITECTURA

Arhitectul Alexandru M Zagoritz \ j (1831 — 1916)

Fragedu l artist, care venise in anii din u r m a sa se adauge , eu avantul spornicelor §i sargui-toare lor lui tinereti. la ceata vestitorilor rena§-terii artistice romane§t i , s'a nascut, din parinti ploesteni, la 31 Maiu 1881 in satul Mane?ti, pe raalul P rahove i .

Din ziua in care a inceput sa poar t e con-deiul. au e§it minuni . Mai ales cand, in p r imele clase de l iceu, descoper i pu te rea n e a s e m a n a t a

V. sile ZagoriJ, Splaiul Cogalniceanu, 25, Buc.

Apoi na tu ra il cucer i cu totul, ca pe un t anar §i pios inchina tor . In cursul super ior al liceului alcatui o colectie de peisage, in creion, de ma-r imea une i optinii de coala alba, sute de pei-sage, pe ca re m e r e u le sporea , culese toa te de pr in c rangur i le din vec ina ta tea ora?ului Ploe§ti. In ele arbori i , tufi§urile ?i i a iba , luncile ?i ma-lurile garlelor , pr inse in tesatura u§oara §i totu$i robus ta a desenului , ca intr 'o panza de pa ia jen de c u r a n d facuta, p a r e a u ca t r e m u r a de acea \ i a t a t ana ra pe ca re le-o da r a c o a r e a ?i r oua diminetii .

To t atat de t impur iu veni sa se ves teasca , deoda t a §i f inandu-se m e r e u langa desen, ca o s ta tornica tovara§ie de zane , nu ma i pu^in pu-ternica dispozijie pent ru poesie.

In clasa Ill-a liceala c o m p u s e pr imul caet de versuri , iar in clasa V-a al doilea.

Versur i le lui sunt desenur i le lui, spuse pr in t r 'o nepa t runsa taina, in cuvinte f e rmeca te . Aceea§i fina simfire, aceea^i lina a rmonie , acela§ sullet dor i tor ca re intinere^te lucrurile, le inoe^te, le invie, f acand sa t raiasca iara§i divinitatea care sta a d o r m i t a §i nebanu i t a de noi in ele.

la ta doua din aceste a r m o n i o a s e incercar i dintaiu.

T u sfinte din ceruri de sus, Apleaea-(i catarea spre mine, La tine mi -e gandul, la tine Mi-e trupul ?i sufletul dus

Cuvinte I s u s !

e o avea in raana lui creionul , al carui - deveni in u rma , el umplu neconteni t

- incera admira^ie pe to{i acei ce-1 cu-vteau.

- . la inceput chipuri de profesor i de : lucruri cari pur tau in ele vre-o ex-

>:e deosebi ta , arbor i , case.

In ochii lui na tu ra a re un in{eles tainic §i ea trae?te o via{a supusa u n o r dorur i §i iubiri straine, u n o r voin{i neintelese. P a n a §i „PE A§TRI

ii POARTA UN DOR IN SANUL sAu". In crangul „LUMINATU, „VANTDL V0R13E§TEU „SPUNE DK UN

CANTEC VRAJIT" arbori i „CANTA". §i versul se in-toarce cu drag spre gandul neda t a to r de pace ,

• • r to DS _te mangae te face sa te sim^i or E * aproape" .

In crang to(i plopii s'au mirat De mini $i_~nu $tiam ce vor. Vorbiau nu i-am injeles Am ras ei cantau !n vaut Incet. duios.... Era un cant! $i 'n urma au plans ei. Curgea $i rau-a?a de 'ncet Si el plangea! Am plans eu. M mi tot vinea sa plang mereu.... §ti, gand? raul e poet !

»

• *

I -urinta desenului §i prietenia l i terara a co-_ .lui sau de liceu T o m a T. Socolescu, din o

:.e familie de me?teri de case arhitecfi : Ploe$ti, il facura sa se hotarasca pent ru

a r i e r a ' d e arhitect. In t impul studiilor l aǤcoa la Nat ionals de litectura, alcatui cu aceea^i neint recuta sar-

_ :n{a cu aceia§i m a n 5 ' u § o a r a , cu care de->enase mai nainte chipuri peisage, o noua

olectie de desenur i in creion dupa natura, tot e foi de har t ie alba de m a r i m e a unei optimi e' .coala, infa(i§and mot ive romane§t i de con-

>truc{ie, d e c o r a t e §i o r n a m e n t a ^ e arhi tectonica, mai ales sculptur i . in piatra §i l emn. Aceasta :olectie o imbogaf i cu o r avna neprege ta toa re Li calatorii facute mai mult pe jo s la tara, pe

i vechi biserici, cruci, cimitire, §i case Jara-: e§ti. Din ea a publicat multe desenur i in arti-eolele sale publ icate in anii 1912—1916. *).

La te rminarea studiilor, din insarcinarea §coa-! de Architecture, a facut, in co laborare cu :olegul sau C. Iotzu, re leveul manast i re i Va-:are?ti (1908), in c u r s l d e publicare.

*

d a n d ei, pana -ce i-a trecut dincolo de li-niile lor.

La 20 Septemvrie, pe inserate, u rmar ind pe Bulgari in re t ragerea lor dela Amzacea. el i$i duse inainte cu mult avant unitatea §i gasin 1 odata cu caderea nop{ei, un loc mai adapostit . i§i baga oameni i in tran$ee §i mase acolo. far:'-, sa banuiasca maca r ca se gase?te chiar intre

lute §i viteaz din fire inca din copilarie, el pleca cu hotar ire in razboiu, la 1916, cum por-nise §i la 1913, spunand parin{ilor l u i : „Acum e t impul sa a ra tam ce pu tem nici eu n ' am sa ma las mai pe jos decat altii".

Nici o dorinta nu a rdea cu o f lacara mai vie in el decat aceea de a da ochi de aproape cu du^manul. .Odata cu $apte soldaji a fugarit o ceata in t reaga de Bulgari, d a n d ?i ai no§tri,

1) I n BULET1NUL SOCIETATH ARHITECTILOR R0MA.NI d i n

August 1912 ; CONVORBIRI LITER ARE dintre Noemvrie 1912 — Iunie 1916; BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTO-

RICE d i n t r e Apr i l 1913 — M a r t i e 1 9 1 6 ; ARHITECTURA d i n Fevruarie si Maiu 1916.

Casa Nicu Cincu Popa-Tatu, 56, Bucure?ti.

avantposturi te bulgare, cu 200 m. e?it in afara de liniile noas t re cele ma i inaintate.

Dimineata inainte de revarsarea zorilor, cand incepe u m b r a sa se mari te cu amurgul , el era in picioare, sus pe malut tran§eului, cu ambele bra te r idicate pe o a r m a cu care incerca sa ochiasca. Un soldat bulgar e§i atunci de dupa o movila $i-l ochi dela 40 de pa§i depar ta re . Detunatura un s t r igat : „Mainile mele ra-sunara in aceea^i clipa. A m a n d o u a oasele bra-telor, intre u m e i i §i coaste, ii fusesera s fa ramate de acela? glonj, venit dinspre dreapta .

Un soldat al sau Panai te Rusu, dela Capu§-neni din Tutova, ii lega b ra je le cu tunica §i-l

ti

Biserica v c c h e de lemn pe valea Cricovul Prahova.

scoase mai mult lara voia lui din linia de lupta,

ducandu-1 incet de suptioara. Mai incolo il luara patru saldafi pe o foae de cort.

Acest soldat, care-1 iubea pentru inima lui dreapta §i viteaza, deveni de atunci tovara§ul sau nedespart i t de suferinta, ingrijindu-1 ziua

noaptea , ca pe un prune ce nu se poate a juta de maini, pana la moar te .

Caci toate ingrijirile dale de inimosul doctor Luchian in ambulan fa mobi la a d-nei Constanta Cantacuzino, dela Fete§ti, unde a a juns la ca-teva zile, dupa ce rani le se infectasera, au fost zadarnice. Dupa o pribegie prin Ramnicu l Sa-rat, veni la Bucure?ti §i inceta din via{a in sa-natorul doctorului Gerota, in ziua de 31 Oc-tomvr ie 1916.

Dupa intervenirea d-lui N. Iorga, s'a pus la dispozi(ie de Ministerul Lucrar i lor publice un vagon pent ru t ranspor ta rea corpului la Ploe$ti. unde a fost i nmorman ta t la cimitirul Yii§oara, cu f r u m o a s e onorur i militare, ;n ziua de 3 Noemvrie .

10 Martie 1916. G. ZAUORIT.

Architectul Wilhelm Steinbach M

Wilhelm Steinbach nascut in anul 1876. A facut parte din pr ima serie de elevi e$i{i din $coaIa de Archilectura din Bucure§ti. A plecat apoi la Milano unde ?i-a facut studiile de archi tectura la $coala politechnica de acolo unde in anul 1903 cSpata media cea mai m a r e dintre d i p l o m a t din acel an. R e c o m a n d a t de sena-torul Colomho directorul Politechnicului, pleaca imediat la New-York in America, u n d e in scurt limp §i dupa o munca grea, devine $ef archi-tect al depar tamentu lu i de archi tectura al com-paniei Edison din New York conducand t imp de 11 (unsprezece) ani lucrarile cele mai im-portante executate de acea compan ie in diferite ora§e din Statele-Unite.

Intors in {ara pentru scurt t imp spre a se odihni §i a r evedea patria, se opre^te in Bu-cure§ti unde i§i fo rmeaza un biurou de archi-tectura. Surprinzandu-1 razboiul, a fost detaijat la serviciul poduri lor de sub conducerea d-lui inginer Rai leanu §i in noap lea de 29 Decembrie 1916 plecand la Ia§i spre a-?i depune raportul lucrarilor, i§i gaseste tragicul sfar§it in acciden-tul dela Ciurea.

ARCHITECTURA, Wilhelm Steinbach.

D E S P R E H A L L

Prezenta HALL ULUI face ca t recerea dinlr 'o odae in cealalta sa se faca pe nesimtite, astfel in cat societatea cea mai n u m e r o a s a sa poata fi coprinsa in ele fara ca bar ie ra unei antica-r r i e r reci §i goale sa izoleze pe oaspeti.

HALL-UL serve?te in acela§ t imp §i ca odaie de locuit §i ofera celor intimi ai casei un loc-

- r* -

i i i i i i i i I 7 j

Casa din Bacau proectat5 executata de arh. Clejan. Planul Parterului.

A ra numitul HALL englezesc este una dintre :perile principale ale locuintelor moderne .

El are un rol cu totul deosebit de celelalte lai, caci serve^te in acela? t imp drept vestibul,

: amera de locuit §i camera de primire. HALL-UL il gasim in Anglia inca din t impu-

Je medievale §i el constituia incaperea cea

mai pr imitoare a caselor engleze$ti ?i mai tar-ziu §i a caselor bretone. Trepta t HALL-UL s'a raspandi t in intreg occidentul §i astazi el for-meaza sufletul tu turor caselor de locuit : prin el se stabile?te acea legatura stransa in t ima intre restul camerelor , el da caldura si viata intregei locuinti.

§or placut §i confor tab i l ; t rebue insa sa fie precedat §i de o an t icamera ce serve?te drept vestiar.

In cele mai multe cazuri HALL-UL contine §i scara principals ce duce la camere le din etaje ofera prin solutia ei motivele cele mai decora-tive de architecture. In genere scara fund din

prezia ta impreuna cu LAMBRiS-urile un w f « c t i r d m cald.

v - v.. itve aceia^i m a \ \ i m e cu elajuA, se cont inua prin b a l c o a n e sau galerii , car i

>'ai ilesc comunica \ i a intre odai le etajului , ceia ce da HALL-ului o infati§are m a r e a [ a §i o f e r a

- >1 o pr ivire genera la a s u p r a incaper i lo r din corpu l de sus.

L u m i n a in HALL se ob | ine adesea pr in feres-tre facute in pere te le scarei ; ele se p re lungesc in acest caz pana la etaj , pe rmi t and astfel for-m a r e a de mot ive in te resan te la f a tada .

Daca IIALL-UI n u poa te avea lumina d i rec ts ,

(cbenninee) camin , ca re s t range dese-or i in j u ru l f lacare i lui p lacute gazda i m p r e u n a cu oaspe-t\i ei.

M a r i m e a C H E M I N E E - U M e in l ega tura ca m a -r i m e a HALL-ului da ocazie la desvol ta rea artistica in delali i ie inter iorului . De ol)iceiu CHEMINEE-UI este intregi t prin banc i la tera le sau vi tr ine ce f o r m e a z a u n TOT a r m o n i o s i m p r e u n a cu l emnar i a ce i m b r a c a peretii .

Restul mobi l ie ru lu i f o r m a t din fotoliuri , be r -geres , masu^e, risipite cat de mul te si un bi-l iard , toa te c o m b i n a t e cu mult gust, f o r m e a z a ca rac te ru l locuibil al acestei incaper i .

Casa din Bacau proei tata pxecutata de arh. Clejan. Planul Elajului.

el o prime§te cu ajutorul unui luminator construit in plafon din geamuri colorate in mod discret, ceeace da un aspect impozant HALL-ului.

Un alt m o d de a-i da lumina indirecta , pre-z in tand in acela§ t imp mul t efect artistic, este comunica^ia lui cu salonul sau alta c a m e r a de p r imi re pr intr 'o desch idere larga, ca re pe rmi te une i lumin i a b u n d e n t e sa p a t r u n d a in HALL

pr in t re cutele boga te ale une i d raper i i ce se des face §i o i ncad reaza

P la fonu l HALL-ului adesea in lernn sau in ca-sete de stuck boga t o r n a m e n t a t e , complec teaza efectul m a r e t al eamere i .

0 mare podoaba a HALL-ului este a$a zisul

Mai i m p o r t a n t insa e ca HALL-UI pe rmi te gaz-dei sa-iji man i fe s t e in m o d u l eel m a i liber personal i ta tea ei art ist ica ; tablour i , s ta tuete §i or ice fel de obiec te de arta, t rofee de vana-toare , amint i r i din calatori i si antichita^i, i§i au locul efectul cuveni t in cadru l p r imi to r al acestei c a m e r e .

Alaluratul s tudiu — reprez in ta in perspec t ive o pa r t e din HALL ul vilei doc toru lu i P . (Bacau), vila ca re la inceputul razbo iu lu i nos t r a a servit de Marele Cart ier al d- lui genera l P r e s a n §i m a i tarziu a fost ocupa ta de d-1 genera l Ave-rescu.

ARHITECT A. CLEJAN.

P R O E C T DE B I S E R I C A(7 Comuna SlSnic-Prahova

R e p r o d u c aci cli§ee dupe un proec t ce a m avut expus la Ateneu in 1916. Fi ind un proec t care u r m a sa se execute , a m cautat sa econo-misesc g ros imea ziduri lor u n d e nu, era nece -sara, in tar ind cat m a i mul t cele 4 punc te mar i cari susfin pantocra tul .

De a s e m e n i sunt m a i accen tua te ziduri le pe cari se r idica clopotni ja , restul fiind z idur i m a i

-e si cari sus| in n u m a i bolti u$oare de rabi t peri§ul. P rob l ema ce m i - a m p ropus a fost : ic o clopotni ta incapa toa re deasupra in-

ei. a?a cum sunt la mul te din bisericele lovene§ti, f a ra a face insa corp apar te , de biserica p ropr iu zisa, cum sunt la nu-ie biserici. A m u rmar i t pr in fa^ada sa m o -

onstructia. cau tand sa a rmonizez siluetele ; ele exter ioare cu un inter ior cat m a i

spa^ios §i ca re sa poa ta fi cupr ins cu ochiul, a p r o a p e in in t reg ime, chiar dela in t ra rea in biserica. Trebu ia sa se construiasca inaintea razboiului dupe un deviz de 80 mii lei. E un studiu con^tiincios pe ca re 1-am facut in vara anului 1913, a juta t la desenur i . d e elevul-arhi-tect, i ncepa to r pe atunci, dar ca re p romi tea sa devie ce a a juns in u rma , unul din cei ma i

buni elevi pe ca re i a dat §coala din Bucure^ti,— G. Hoga§, un sullet de artist de erou, m o r t pen t ru p a t n e „cu fa{a la inamic" in luptele dela Mara§e§ti din August 1917, la punctul zis „Moara Ro§ie".

E o grea p ie rde re pen t ru arhi tectura r o m a -neasca destul de saraca si a?a in e lemente cinstite de munci to r i pen t ru ideal.

Arhitect TO.MA T. SOCOLESCU.

Rezultatul concursului public dela Primaria Capitalei \f

In localul Pr imar ie i Capitalei a avut loc la 17 Noembr i e a. c., concursul public intre arhi-tec|ii si sculptorii romani , pent ru proectul PLACET

COMEMORATIVE MONUMENTALE, A FUNCTIONARILOR

PRIMARIEI ORASULUI BUCURESTI, MORTI IN RAZBOI.

In luna Septembr ie a. c., a fost anunta ta prin ziare deschiderea concursului ; care s'a Jinut con fo rm condi -tiunilor ?i p r o g r a m u -lui u rma to r :

C o n c u r s pub l ic

Comitetul instituit pent ru c o m e m o r a r e a func^ionarilor P r i m a -riei Capitalei, mor t i in razboi , deschide un concurs public in-tre arhitectii $i sculp-torii roman i , diplo-m a ^ ai §coalelor de arte f rumoase , recu-noscute de Stat, pen -tru a e labora proectul UNEI PLLCI COMEMORA-

TIVE MONUMENTALE, p e

care se vor inscrie cele 60 n u m e ale funct ionari lor comu-nei Bucure?ti, mort i in campania 1916— 1919.

La in tocmirea p ro -ectelor se va avea in vedere u rmatoare le :

1. Spajiul disponibil pe peretele vestibulu-lui din etaj al P r i m a -riei Capitalei in limita dimensiunilor de 3.08 m. laf ime §i 5.46 m. inal | ime u n d e se va a$eza placa in m o d provizoriu.

2. In cazul construirei noului palat comunal , aceasta placa comemora t iva se va muta in noua

Macheta D-lor arh i t ec t C. N a n e s c u s c u l p t o r I. l o r d a n e s c u .

PREMIUL [.

constructiune, unde i se va rezerva locul de onoare . Domni i concuren^i vor avea in vedere &cest fapt, pent ru ca compozitiile d-lor sa ar-monizeze cu ansamblul arhitecturei bogate a noului palat , iar numele eroilor sa apara vizibil

la o d i s t a n t de 8 - 1 0 metri .

3. Materialele din care se va executa m o n u m e n t u l vor fi bronzul §i m a r m o r a . Execufia mon ta rea la locul indicat la art. 1 se vor face in limita sumei de 50.000 lei.

4. Pen t ru proectele prezentate la concurs se aco rda 2 p r e m i i :

a) PREMIUL I 5000 lei, autorul fund obli-gat sa execute §i lu-crarea in term en d-e eel mult 5 luni, adica pana la 15 Aprilie 1920, cand u rmeaza a se face recep | iunea si desvelirea m o n u -mentului .

b . PREMIUL II l e i

2000 ( d o u a mii). 5. Proectele p re -

miate devin proprie-tatea comitetului.,

6. 'Pentru complecta imparfial i tate in ju -decarea proecte lor dece rna rea premiilor, juriul examinator se va c o m p u n e din 5

m e m b r i i : un delegat al comitetului, 2 arhitecti, 2 sculptori, cari vor fi numi^i in preziua con-cursului dupa recomanda t ia societatilor de arhi-tectura sculptura, unde se va interveni in acest scop de catre comitet.

Proec te le pen t ru concu r s se vo r p rezen ta lacheta de ipsos de d imens iuni le 0,31 m .

:ime §i 0,55 m . inal t ime, ad ica la scara de 10 . ent imetr i pe m e t r u al locului disponibi l p re -vazut la art . 1 §i se v o r i nc r ed in | a d-lui Mihail Ionescu, d in serviciul secre ta r ia tu lu i genera l , P r imar i a Capitalei, . in z iua de 16 N o e m b r i e 1919, o re le 6 p. m., f a ra s e m n a t u r a autorului-Proec te le vo r fi m a r c a t e cu un s e m n distinctiv sau u n mot to , ca re se va p u n e §i p e u n plic inchis §i sigilat, in ca re se va afla n u -m e l e autorulu i .

Pl icuri le se vo r p r e -da oda ta cu lucrar i le §i n u se vo r desch ide deca t cele 2 cores-p u n z a t o a r e premi i lor .

8. Se r e c o m a n d a d-lor concuren t i a r e s -pec ta cu str ictete c o n -ditiunile expuse, c u -n o s c a n d ca n u m a i in aces te condi t iuni p r o -ectele pot fi p r imi te la concurs .

9. Jur iul e x a m i n a -tor se va in t run i in ziua de 17 N o e m b r i e 1919, ore le 10 a. m., cand va da rezul-tatul concursu lu i .

Tot in aceas ta zi se v o r achi ta §i su-mele c o r e s p u n z a t o a r e premii lor .

Pre^edintele comitetului

( s ) v . BILACESCU

Secretar general al Primariei Capitalei.

16 Septembrie, 1919.

Macheta D-lui sculptor Ma{auapu. Premiul al II-lea.

La 16 N o e m b r i e a. c., o ra 6 seara, s 'au pre-zentat in localul P r imar i e i d-lui Mihail Ionescu, delegetul comite tu lui de initiativa, 23 PROECTE

in m a c h e t a de ipsos, inche indu-se u n proces-verbal .

Jur iu l e x a m i n a t o r al fost c o m p u s din d - n i i : arhi tect P e t r e Antonescu, p ro fe so r al ?coalei de a rh i tec tura din Bucure? t i pre§edinte le socie-ta^ei arhi tect i lor r o m a n i ; arhi tect L e o n i d a Ne-grescu a m a n d o i ale§i de societatea a rh i t ec t i lo r ; d-ni i sculptor Mateescu p rofesor al ?coalei de a r te f r u m o a s e d in Ia§i §i sculptor Cire?escu ale?i de societa tea sculptori lor r o m a n i ; d-1 arhi tect Da-niel R e n a r d , de legat al comitetului de initiativa.

Jur iu l in tocmit con-f o r m clauzei p r o g r a -mului , s 'a intruni t in z iua de 17 N o e m b r i e a. c., o ra 10 a. m . §i d u p a o a m a n u n t i t a e x a m i n a r e a celor 23 mache te , a u clasificat lucrar i le , cu unan imi -ta te de voturi , in or -d inea u r m a t o a r e :

PREMIUL I m a c h e t a cu mo t to : «CARTEA

N E A M U L U I » , a p a r t i n a n d

d-lor arhi tect C. N a -nescu §i sculptor I. Io rdanescu .

PREMIUL II m a c h e t a

CU m o t t o ((IDEALUL

NATIONAL)), a p a r t i n a n d

d-lui sculptor Mata-uanu.

» * *

Du p a pub l i ca rea re-zul tatului acestui con-curs, d-1 P r i m a r al Capitalei , a pr imit o pet i t iune d e p r o t e s t a r e s e m n a t a d e 10 con-curent i din cei 23, p r in ca re c e r e a u : a -n u l a r e a concursului , i n v o c a n d diferi te m o -tive, e x a m i n a r e a din nou a lucrar i lor de ca t re u n ju r iu p r o p u s de semna ta r i i protes-

tului, p r e c u m §i dis t r ibuirea al tor premii , decat cele p revazu te in condi t iuni le p rogramulu i .

Comite tul de initiativa intruni t in ?edinta dela 24 N o e m b r i e a. c., a resp ins acest protest ca ne in temeia t , a p r o b a n d clasif icarea lucrar i lor ho-tari ta in jur iu l examina to r .

Proect de Bisericn. T. T. Socolescu , krhitect Fajada principals .

ectului premia t intaiul la acest concurs. Au toastat d-nii arhi tect i : §tefan Burcu? aju-

tor de pr imar al Capitalei, §tefan Ciocarlan, Cri-stofil Cercliez, M. Simionescu Merei, d-1 inginer Cincinat Sfmtescu, directorul cadastrului §i casei lucrarilor ora§ului. d-nul Roban directorul ser-viciilor administrat ive, d-1 Anestin §ef de ser-viciu, d-1 Leonte ziarist, d-nul sculptor I. Ior-danescu §i arhitect C. Nanescu.

0 f rumoasa §i laudabila manifes tare colegiala. ARHITECTURA.

Ariatecfn Pr imar ie i Capitalei. personalul di-m p i i i r i arhi tecturei , directori $i §ofi de servi-c a d in a d a i n i d r a t i a Primariei , p recum ?i ca(iva

bri . « :ietatei arhitectilor. au dat un ban -cke t m s c a n d e 27 Noembr ie a. c., in sala res-b n t a h i k r d a c h e . in onoarea d-lor arhitect C Xaoesea v sculptor I. Iordanescu autorii pro-

. '4| - . Proect de Biserica. T . T. Socolescu, Arhitect

Plan.

I N F O R

Din lipsa de spa^iu nu putem publica Programul Concursului deschis de Primaria Capitalei pentru proectul noului Cimitir cBelu Nou».

Concursul este cu 2 probe. — Proectele pentru I-a proba trebuesc trimise pana la 15 Martie 1920 la Direc(iunea Generala Technica a Primariei Ca-pitalei.

Explica^iuni Informa^iuni la Direc^ia Cadas-trului Casei Lucrarilor Primariei Capitalei.

* * *

A T 1 u N I vJ

In ultimul moment primim din partea d-lui Inginer Cincinat Sfin^escu Directorul Cadastrului $i Casei Lucrarilor Primariei Capitalei, un intere-sant articol «Elemente Condipuni de frumuse^e urbana» — in care d-sa arata condipunile in cari trebue sa se desvolte ora^ele noastre in vederea sistematizarei §i infrumuse^arei lor in legatura cu nouile principii ale Urbanismului Modern.

Vom publica acest articol in numarul nostru viitor. A R C H I T E C T U R A

Concursuri de proecte pentru amenajarea pietelor Romei si Victoriei din Capitala -

Primar ia orasului Bucure§ti, in dor in |a de a iricepe cu o zi mai inainte lucrari edilitare cari sa satisfaca §i aspiratiile Capitalei Romanie i Mai i ; profita de un rast imp de repaus in activitatea construcliva inslilue doua concursuri cu pre-mil pent ru cele mai reunite proecte de a m e n a -j a re a celor mai impor tan te puncte ale Capitalei : cele doua piete simholice, ca varste ?i ca nunie ; Piata Rome i si I Jiata Victoriei.

P rogramele celor doua concursur i sunt cele de mai jos :

I

Programul concursului de proecte

psntru amenajarea pietei Romei din Bucure$ti

1. Se tnstitue un concurs intre arliitectii (sau in colaborare cu inginerii §i sculptorii) stabiliji in tar a, pent ru proectarea amena je re i Pietei Romei.

2. Proecte le de a m e n a j a r e vor trebui sa cu-p r inda :

a) Planuri le de situatie la scara 1: 100. b) P lanur i cu veder i de fata, secfiuni, veder i

laterale de perspectiva, etc. a lucrarilor propuse, la scara '/so ?i dupa specificarile de mai jos.

c) Planuri de detalii ce se gasesc necesare mai ales pentru aprecierea calitatilor lucrarei, conlrolarea devizelor si antemasurator i lor si exa-minarea execu| iei lucrarilor la scara ce se va gasi nimerit .

d) Perspect ive a lucrari lor propuse spre punc-tele remarcabi le ale pietei.

e) 0 perspectiva a vol d'oiseau a intregei pie^e in direcjia cea mai impor tan ta .

f) Devizul tuluror lucrari lor propuse bazate pe met ru patrat de suprafa ja de construcfie sau instalatie edilitara, avandu-se in vedere pretu-

rile ce se vor putea obtine in Capitala in premii 5 anii ce vor u rma .

3. Ca directive sumare , proectele se vor slu-dia pe consideratiile u rmatoa re :

a ) Piata Romei va fi tratata ca piata de cir-c u l a t e arhitectonica in acelas t imp.

Ca piata de circulatie va trebui sa conduca in pr imul r and firele de circulatie a veliiculelor de m a r e §i mica M e a l a a t ramvae lor elec-trice, rem'arcand cu relugii ori alle lucrari punc-tele neutre de circulatie. Se vor prevede edi cule estelice cera te de a semenea piete de cir-culatie.

Se va tine seama de circulatia t ramvaelor pe toate strazile ce concura in piata, afara de strada Lipscani §i inlesniri pentru pietoni.

b ) Din punct de vedere arhitectonic se va studia ca toate fa tadele cladirilor din piata Ro-mei sa dea aspectul unei piete comercia le cla-dirile se vor conforma regulamentului de con-s t r u c t iji alinieri.

Se vor imagina siluete estetice chiar acolo unde golul prea m a r e facut de o a l te ra de co-municat ie ar avea o inlluenta defavorabi la es-telicei. Dacil se va gasi necesar se pot p ropune si modif icar i in alinierea, f o rma §i proportia pietei.»

Se va studia in f rumuse ta rea pietei si cu lu-crari de sculptura corespunzatoare mediului .

Se lasa deplina libertate concurentului spre a alege mijloacele cele mai potrivite spre atinge-rea scopului urmar i t . Se va avea insa in vedere posibilita{ile de realizare.

c) Proecte le vor t rebui sa fie insotite de de-vizele tuturor lucrari lor publice necesare circu-lafiei, esteticei liigienei, lucrarile impor tan te t rebuind a fi executate in piatra.

d ) Costul lucrarilor publice va fi de 1 l/2 mi-lion lei, iar al exproprier i lor aproximativ de 4 milioane lei.

4. Vor fi admise la concurs numai proectele depuse cu un motto la direcfia generala tehnica

a P r i m a r i e i Capitalei, in m a n a d lui sec re ta r al direct iunei , Yasile Ionescu , iar nu rae l e au toru lu i in plic sigilat pe ca re se va scrie acela? motto, in z iua de 31 Mart ie 1920, ora 12 a." m., ne a d m i j a n d u - s e nici u n fel de in larz iere §i nici a n t i c i p a t e . L a acea da ta se va incheia de ca t re d i rec t iunea genera la technica §i eel pu j in doi m e m b r i ai comis iune i de e x a m i n a r e un proces ve rba l de lucrar i le p rezen ta te . P e n t r u proec te le depuse se va l ibera con t ra chitan{a.

5. Rezul ta tu l concursului se va da in te rm en de o luna dela da ta inch idere i lui de ca t re co-misia p e n t r u e x a m i n a r e a proecte lor . Aceasta comis iune se va c o m p u n e din :

1. P r i m a r u l Capitalei sau de'.egatul sau. 2. Un ing iner un arhi tect al Consiliului T e c h

nic Super ior . 3. Un de lega t al $coale i j e Arhi tectura . 4. Un de lega t al Societatei Arhitecti lor. 5. Un de lega t al Societatei Sculptori lor . 6. Direc torul Genera l Techn ic al Capitalei . 7. Direc toru l serviciului Arhi tecturei Capilalei. 8. Directorul Cadast ru lui Casei Lucra r i lo r

ora§uIui, ca re va fi §i sec re ta r al comis iunei . P remi i l e se vo r d e c e r n e prin votare , cu m a -

jor i ta te de votur i , d u p a ce se va citi §i d e p u n e r apor tu l critic definit iv al lucrar i lor p rezen ta te , raDort s e m n a t de m e m b r i i comisiunei , in ca re pot fi scrise opinii le separa te . La §edinta in care se va d e c e r n e premi i le va ' t rebui sa ia par te eel pu j in 2 /3 din n u m a r u l m e m b r i l o r co-misiunei .

Plicurile cu mot to se vor deschide n u m a i d u p a j u d e c a r e a p roec te lo r §i n u m a i ale p roec-te lor p remia te . Celelal te plicuri vor r a m a n e ne-deschise §i se vor restitui i m p r e u n a cu proec te le n e p r e m i a t e posesor i lor lor.

6. Dupa d a r e a rezul ta tului concursu lu i de comis iune , p roec te le p remia te , vor fi expuse publ icului in o sala de expozifie, t imp d e l 5 z i l e .

7. Pen t ru proec te le cele m a i b u n e com plecte se vor d e c e r n e u r m a t o a r e l e p r e m i i :

Un p r e m i u in va loa re de . 15.000 lei Al doi lea „ „ . 10.000 „ Al treilea „ „ „ . 6.000 „

P roec te l e p remia t e r a m a n propr ie ta tea co-mune i .

8. Orice detalii §i p lanur i de situafii la scara 1 : 5 0 0 se pot lua de concu ren t dela direct ia cadas t ru lu i §i casei lucrar i lor din P r imar i a Ca-pitalei s t r ada S-ta Yineri.

Programul concursului de proecte pentru amenajarea pietei Victoriei din

Bucure§ti.

1. Se insti lue un concur s in t re arhitecti i ( s au in co l abo ra r e cu ingineri i sculptori i ) stabiliti in | a ra , penl ru p roec ta rea a m e n a j e r e i pietei Victoriei.

2. P roec te l e de a m e n a j a r e vo r t r ebu i sa cu-pr inda :

a ) P lanur i le de s i tuahe la scara 1 :100. b ) P lanur i cu v e d e r i de fata, sectiuni, vede r i

la tera le de perspect iva , etc. a lucrar i lor p ropuse la scara 1 :50 §i dupa specificari le de m a i jos .

c ) P lanur i de detalii ce se gasesc n e c e s a r m a i ales pen t ru ap rec ie rea calitati lor lucrarei , con-Irolarea devize lor §i an t emasu ra to r i l o r §i exa-m i n a r e a executiei lucrar i lor la scara ce se va gasi n imeri t .

d ) Perspec t ive a lucrar i lor p r o p u s e spre punc-tele r e m a r c a b i l e ale pietei.

e ) O perspect iva „a vol d 'o i seau" a inlregei piete in direct ia cea m a i impor t an t a .

f). Devizul tu tu ro r lucrar i lor p r o p u s e b a z a t e pe met ru l pa t ra t de supra fa ta de construct ie sau instalat ie edi l i tara , a v a n d u - s e in v e d e r e pre jur i le ce se vor pu tea obt ine in Capitala in pr imi i 5 ani ce vo r u r m a .

3. P roec te le se v o r studia pe considerat i i le u r m a t o a r e :

a) P ia ta Victoriei este o piata de circulat ie §i in acela§ t imp pia ta arh i tec tura la .

Ca pia ta d e circulat ie va t rebui in p r imul r a n d sa c o n d u c a firele de circulatie, sa intre-buin teze MARCANDU LE, punc te le n e u t r e de cir-culatie, in fine, sa fie p revazu ta cu lucrar i le §i ediculele ceru te de o pia ta de circulat ie intensa-

P e langa circulat ia vehicule lor se va t ine s e a m a §i de circulat ia v a g o a n e l o r de t r a m v a y e in directiile : ^oseaua J ianu, Basarabi lor , Colo-ne l Ghica, str. Buze^tilor, §oseaua B o n a p a r t e §i Bu leva rdu l Coltei.

b ) Din punctu l de v e d e r e arhi tectural , piata Victoriei va t rebui sa se prez in te pe cat posibil ca o pia{a inchisa cu peret i i ei in o a r m o n i e cat m a i m a r e cu mediu l i n c o n j u r a t o r si scopul u rmar i t .

De§i piata Victoriei a re ca rac te ru l unei piete stelate, deci cu mul ta discont inui ta te in pere t i i ei, u n c a d r u inchis s 'ar pu tea f o r m a pr in pro-ec ta rea de ex. de a rcur i de t r iumf spre §oselele

-eleff §i J ianu ; de colonade, porti, etc. spre -elele Basarab, Bonapar te B-dul Coltei. Iturile prea ascu^ite se pot t rata in m o d spe-

d pentru a se evita aspectul putin favorabil -ieticei ce ele prezinta. De exemplu pe locul omunal dela col^ul caei Yictoriei cu Bulevar-:ul Coltei s 'ar putea proecta o fantana cu fi-

guri alegorice. Piata se va mai putea inf rumuseta cu brazde,

ve rdea ja ?i tlori, {mandu se cont ca deserve§le int rarea intr'o a lee-parc public. Costul lucra-

rilor publice va fi aproximat iv 2.000.000, iar a exproprieri lor aproximat iv tot 2.000.000 lei.

Se lasa de altfel deplina l ibertate concuren-tului pentru alegerea mij loacelor celor mai po-:ivite ca piafa sa deserveasca cat mai bine, itat circulafla cat §i cerintele estetice, indica-unile de mai sus neti ind obligatorii.

1. Vor fi admise la concurs numai proectele I'puse cu un motto la diree^ia genera la tech-

:ica a Pr imarie i Capitalei, in mana d-lui Yasile Tnescu, secretarul direct iunei technice. iar nu-

n.ele autorului in plic sigilat pe care se va - lie acel motto in ziua de 31 Martie 1920 ora 1 - a. m., ne admi jandu-se nici un fel de in-irziere §i nici an t ic ipa te . La acea data se va

iachjeia de catre Direc[iunea Generala Technica eel pu(in doi m e m b r i ai comisiunei de exa-

linare, un proces-verbal de lucrarile prezen-ate. Pen t ru proectele depuse se va libera

contra- chitan{a. 5. Rezultatul concursului se va da in t e rmen

:e o luna dela inchiderea lui de catre comisia e se va instilui pentru examinarea proectelor

-i care se va c o m p u n e d i n : 1. Pr imaru l Capitalei sau delegatul sau. 2. lTn delegat al Academie i Romane . !. Un inginer ?i un arhitect, delega{i ai Con

- iului Technic Superior. 4. Un delegat al Scoalei de Arhitectura. .">. Doi delegaji ai Societajei Arhitectilor.

Un delegat al Societatei Sculptorilor. 7. Directorul General Technic al Capitalei. 5. Directorul serv. Arhitecturei Capitalei. 1 Directorul serv. Cadastrului Cassei lucra-^r ora§ului care va fi secretarul comisiunei. Premiile se vor decerne prin votare cu ma-

jori ta te de voturi dupa ce se va citi §i depune rapor tu l critic definitiv al lucrari lor prezentate . rapor t semna t de membr i i comisiunei , in care pot fi scrise opiniile separate . La ?edin{a in care se va decerne premiile, va trebui sa ia par te eel pu(in 2/3 din numaru l membr i lo r co-misiunei.

Plicurile cu mot to se vor deschide numai dupa judeca rea proecte lor §i numa i ale proec-telor premiate . Celelalte plicuri vor r a m a n e nedeschise §i se vor resti tui impreuna cu pro-iectele nepremia te posesori lor lor.

Dupa darea rezultatului concursului de co-misiunea speciala, proectele premia te vor fi expuse publicului in sala de expozijie, t imp de 15 zile.

6. Pen t ru proectele cele mai b u n e §i com plete se vor decerne u rmatoa re le p r e m i i :

Un pr im premiu in valoare de 10.000 lei. Un al doilea p remiu in val. de (5.000 „ Un al treilea p remiu in val. de 3.500 „ Proectele premia te r a m a n proprietatea co

munei . 7. Orice detaliu §i planuri de situa^ii la scara

1500, se pot lua de concurent dela direc^iunea cadastrului cassei lucrari lor din Pr imar ia Capitalei s trada Sf. Vineri.

8. Se atrage aten^iunea concuren{ilor ca, po-trivit adresei No. 2223 a Academie i Romane , in Piaja Victoriei se va a?eza §i Monumentu l Unirei in propor{iuni grandioase §i deci concu-rentii u rmeaza a {ine seama de aceasta in pro-iectele ce vor prezenta. Pen t ru acest m o n u m e n t se va tine un concurs separat la Academia Ro-mana la care se poate lua parte independent de acest concurs. P rogramul concursului Aca-demiei R o m a n e se poate cerceta atat la Aca-demie, cat §i la P r imar ie directia cadastrului .

Loc| i i tor de p r imar (ss) ST BUBCUS.

Directorul Cadastrului (ss) Inginer, SFINTESCU.

* * «

In urma intervenpei Societa^ei Arhitectilor, pri-maria Capitalei a introdus in program modificarile cerute. Domnii concuren^i pot lua cuno^tin^a de aceste modificari la sediul Societa{ei.

Goncursul public pentru proectul Bisericei-Catedrale a orasului Braila

Primaria orasului Braila cu adresa No. 13.667 din 12 Decembrie 19:9, catre societ. Arhitectilor Romani din Pucure^ti, trimite programul urmator :

P R I M A R I A O R A S U L U I B R A I L A

CONCURS Prin prezenta, se aduce la cunostin^a domnilor

arhitecti din ^ara strai.natate, ca primaria ora-sului Braila spre a aduce la indeplinire clauzele testamentare impuse de defunctul Dumitru fone-scu> va $ine un concurs public de arhitectura in urmatoarele condi^iuni:

1. OBIECTUL CONCURSULUI. — Conform testa-mentului, ora^ul Braila dore§te a coristrui o bise-rica centrala, care va fi a^ezata in pia^a sf. Arhan-gheli, in punctul fixat pe planul alaturat.

Concurenpi vor prevedea in jural bisericei un spapu liber, care 'nconjurat cu un grilaj, va servi la procesiunea din Vinerea Pa^telui si va impiedica persoanele din gradina publica de a se apropia prea mult de biserica.

In fa^a bisericei se va prevedea un baptister, in genul celui dela Curtea de Arge§.

Cu toate ca o absoluta libertate este lasata in alegerea stilului, totuji se ya preferi stilul roma-nesc, inspirat dela vechile noastre biserici.

i'tilul va trebui sa fie in perfect;! concordant cu materialele intrebuin^ate.

Suprafapa Bisericei va fi de aproximativ 500 metri patra^i.

Costul lucrarilor, coprins mobilierul, in atara de pictura va fi de aproximativ i .ooo.ooo lei (un milion).

Arhitectul insarcinat cu executarea lucrarei, va elabora planurile de execute pentru biserica pro-priu zisa, pentru baptister, imprejmuire mobi-lier; va supraveghea executarea lucrarilor §i a celorlalte instala^ii, afara de pictura.

2. CONCURENTII. - Persoanele ce vor lua parte la concurs vor trebui sa posede diploma de arhi-

V

tect : cei din ^ara diploma ^coalei Superioare de Arhitectura din Bucuresti, a §coalei de Bele-Arte din Paris, sau o diploma echivalata — cei din strainatate o diploma de stat valabila.

Concurentii vor semna proectele, adaogand sub numele lor diploma ce poseda.

In cazul cand premiatul I va fi un tanar diplo-mat care nu are !nca experien^a necesara pentru executarea unei lucrari de i m p o r t a n t acesteia, el va fi obligat sa-^i asocieze, dupa a sa alegere, un arhitect care sa aiba eel pupn 10 ani de prac-tical a meseriei, si o diploma dupa cum s'a speci-ficat mai sus.

Prin tanar diplomat se in^elege acela care nu are inca 10 ani dela terminarea ^coalei.

3. SCARA SI NUMARUL DESENURILOR. — Proectul prezentat se va compune din planurile, fa^adele secpile necesare pentru o buna in^elegere a lucra-rei, toate la scara de 0.01 m. pe metru.

Ca t'eserfuri suplimentare vor fi admise perspec-tivele.

Se va prezenta o evaluare a costului pe me-tru patrat sau pe metru cub.

4. TERMENUL. Proectele vor trebui depuse la primaria orasului Braila eel mai tarziu pana la 1 Martie 1920 »).

Rezultatul concursului se va da in termen de eel mult 40 zile dela data predarei proectelor.

5. PREMII. — Se vor decerne urmatoarele premii: Premiul I. Execupa cladirei, a mobilierului,

a imprejmuirei instalapilor, afara de pictura, cu un onorar total de 7 % asupra situapei defi-nitive.

Premiul II. 8000 lei (opt mii), Premiul III. 5000 lei (cinci mii). Premiul IV. 2000 lei (doua mii). Se vor putea decerne si menpUni onorabile.

NR. 1) In adresa primariei Braila N o . 13.667 din 12 Decembr ie 1919, prin care trimete acest program, arata ca termenul de predare al lucrari lor va li 1 Septembrie 1920.

In cazul cand nici una din lucrarile prezentafe nu va fi judecata de comisiune ca sufieient de buna spre a fi executata, primaria nu va fi obli-gate'[de a decerne ptemiile enun^ate, — ea va putea publica un nou concurs, sau incredin^a lu-crarea unui arhitect dupa alegere.

6. COMISIA DE JUDECATA. - Proectele vor fi judecate de o comisie, compusa precum urmeaza :

1) Primarul oia^ului Braila. 2) Pretectul jude^ului Braila. 3) Arhitectul-^ef al Ministerului de Interne. 4) Un arhitect delegat dintte profesorii $coalei

de Arhitectura din Bucure^ti. 5) Un arhitect delegat al Societa{ei Arhitecplor

Romani si care sa nu fie profesor la $coala. 6) Un arhitect numit de prim, ora^ului Braila. 7) Un arhitect desemnat de concurenp. Arhitecpi din comisie vor avea eel putin di-

plome echivalente cu ale coilcuren|ilor.

7. EXPOZITIE. — Proectele vor fi supuse publi-cului 5 zile inainte de judecata 10 zile dupa decernarea premiilor.

8. DECIZII. — Pentru orice protestari, explicapi, complectari sau interpretari diferite ale prezentelor condign de concurs, primaria ora^ului Braila i$i rezerva dreptul de a lua deciziuni valabiie.

Braila. . Julie 1919.

Primar

L̂ SS) S. S. RADUCANU

Secretar general

( s s ) D. APOSTOLEANU

NR. Program 1] expus prczentan i unele lacune . So-cietatea Arhitec[ i ior Romani , va interveni pe langa onor primaria Braila, pentru a introduce modif icar i le necesare. Rezultatul acestei interveniri se va afi§a la sediul Societafe i .

R E G E N Z I I

1. Befonul armat expunere e lementara a re-gulelor de construtiie si a prineipiilor de calcul de Ion Ionescu inginer §ef. Tip. F. Gobi fii 191.").

Este o l u c r a r e pe in(elesul tu turor tecnicie-nilor, in t rebuintand uzul matematic i lor inferioare, deci la i ndemana celor ce au de calculat lucrari curente de beton armat .

In partea I, gasim definitiuni, istoric, avanta-gele §i inconvenienfele betonului a rmat , mate-riale si execute ica betonului a rmat , cu date concrete, ' rezultate din lucrari executate.

In par tea II, gasim PROECTAREA coustructiu-nilor de B. A. cu EXEMPLE DE CALCUL LA FIE-

CARE CATEGORIE, a n u m e : Solicitarile B. A., calculul pieselor supuse la TENSIUNE, COMPRE-

SIUNE, STALPI, calculul pieselor supuse la INCO-

VOERE, grinzi dublu a rmate , Dale sau placi de B. A., placi cu nerouri , diverse tipuri de grinzi etc.

Calculul B. A. la TAERE. la ALUNECARE, ADE-

ZIUNE, eforturi principale, compres iune excen-Irica, verificarea stalpilor la plambaj .

In partea III, gasim 15 tabele numer ice in care sunt date secj iunea §i numaru l vergelelor. perimetrele, sectiunile ideale ale stalpilor pa-traji, sectiunea armatur i lor la stalpi coloane, pozifia axei neutre la grinzi ideal anna te , grinzi dublu armate , dale,, a rmatur i simple, placi cu nervuri , p lambaju l stalpilor patrati, pozitiunea sectiunei pe grinda, momen tu l incovaetor, forta tae toare pentru diferite feluri de incarcari pe grinzi. Rezislentele practice admise pentru be -tonuri de diterite dosage ; rezistenja admisa pentru armatur i ,

Aceste tabele sunt prevazute cu formule sim-plificate, in cari sunt in t roduse anumi j i coifi-centi, cari in calcule dau acelea§i rezultate ca formulele teoretice, simplificand astfel cu mult si inlesnind mersul calculelor.

Lucra rea d-lui inginer Ienescu, impline§te un gol simtit in proec tarea §i executarea lucrari lor de B. A. la noi de aceea o r e c o m a n d a m calduros pentru uzul arhitectilor.

2. Bucura^tii Tn viitor, studiu de sistematizare

de inginer CINCTNAT SFINTESCU §eful serviciului cadastrului Capitatei. Tipogr. Yacarescu s t rada Umbre i 4/919.

Luc ra rea d-lui Sfintescu poate interesa deo-potr iva pe cei ce u rmare sc fazele evolutive ale Capilalei in t recut ?i prezent , c u m desvolta-rea ce va lua ora?ul Bucure^ti in vii tor din punct de v e d e r e estetic, higienic §i economic , potrivit meni re i data de even imen te de a fi Capitala R o m a n i e i Mari.

In „lntroducere" gasim fazele prin cai'i a trecut chest iunea sis tematizarei ora^ului dela 1867 — de cand dateaza sistemul decre tare i pla-nuri lor de alinieri — §i pana in p r e z e n t ; cum

lucrari le int repr inse in acest scop dupa legile din 1894 §i 1912, lucrar i in t rerupte de eveni-mente §i re luate dupa razboiu, avandu-se in vede re avizele comisiunei technice a Pr imar ie i din 1916.

Luc ra rea este divizata in 3 par{i: PROECTIVA,

APLICATIVA masur i TRANZITORII, u rma te de un anteproect de lege asupra STABILIREI, CONSTRUI •

BEX, DESVOLTAREI §i SISTEMATIZAREI comunelor . Partea proectiva este o d o c u m e n t a t a expu-

nere. — in temeia ta pe inde lunga te studii in bo-r a t e da te statistice, culese din viaja mar i lor ora§e occidenta lc — a tu turor e lemente lor ce conduc la p roec ta rea unui plan de sistemati-zare al Capitalei, din punct de vedere teoret ic >i practic.

In capitalele : SFERA DE ACTIUNE A PLANULUI,

MASURI DE CIRCULATIE, ESTETICA, IIYGIENA, APRO-

VIZIONAREA POPULATIEI, LEGATURI DE CAI FERATE

PE APA, cu exteriorul, TRANSPORTURI INTERI-

OARE, sunt judic ios studiate amanun te l e acestor chestiuni, dintre cari sp i cu im: via{a de 50 ani a planului, del imitarea ora?ului prin plantatiuni, specializarea cart ierelor , (central , locuinte ief-tine, militar, vile, comercia l , industr ial) densi-

tatea m a x i m a a locuinfelor, a r tere inelare , radiale , strazi, piete arhi tectonice. squarur i , centre de aprovizionare, linii ferate in inter iorul ora^ului, canale de navigatie, t r amvae electrice, linii pen t ru autobuze, metropol i tane , etc.

In partea aplicativa se urmare^ te amanun j i t apl icarea principiilor teoret ice la actuala stare de lucruri a Capitalei, p r o p u n a n d masur i legis-lative §i f inanciare cu privire la RESTRICTIUNILE

DREPTULUI DE A CONSTRUI EXPROPRIERI, COMASA-

REA PROPRIETATILOR, SELECTIONAREA ARBITRILOR,

NORME DE ALCATUIREA PLANULUI DE LOCRARI,

TAXE PE LUNGIMEA FATADELOR, p e PLUSVALUTA,

pen t ru CONSULTAREA PLANURILOR VANZARI DE

TERENURI COMUNALE, e t c .

Ca masur i de tranzi^ie se p r o p u n e un REG M DE TRANZITIE al autorizatiilor de cladiri, cazuri de expropieri , ar tere noui de strapuns, alinieri pe terenur i neconstrui te , etc.

In cele 84 art. ale ANTEPROECTULUI DE LEGE,

se reg lementeaza fiecare categorie de lucrari : R e s t r i c t in dreptul de a construi, inceputul

r idicarei unui plan cadastral , stabilirea colo-niilor, del imitarea comunelor , planuri le cadas-trale comuna l e t ranscr ierea actelor de notariat in planul cadastral , planul regula tor comunal , alinieri, nivelul strazilor, inal{imea cladirilor, n u m a r u l max im de constr . pe hectar , PLANU-

RILE DE CONSTRUCTII VOR FI DEPUSE DE SPECIA-

LIST! PENTRU COMUNELE CU PES1E 10.000 LOC.,

cladirile ce nu corespnnd planului regulator , servituti, pe rceperea plus valutei, s t rade par t i -culare, pre tur i de baza §i valabili tatea lor pen t ru terenuri , casa planului regulator, etc.

Luc ra r ea d lui Sfintescu meri ta toata aten-fiunea speciali^ti'lor pen t ru felul cum este pr'i-v'ita chest iunea sistematizarei comune lo r §i Ca-pitalei, fiind chest'iune de actuali tate.

ION D. TRAJANESCU.

Noul Corr.itet al Societatei Arhitectilor romani

In urma e^irei la sorfi din Comitetul Societa^ei — conform Statutelor, — a d-lor : I. Berindei, I. Er .^ :u , P. Smarandescu I. D. Trajanescu, adu-r.i:ea generala in $edin$a din 9 Februarie 1920, a cc:nplectat Comitetul cu al;i patru membri in locul celor e$ip.

Noul comitet al Societatei pe anul 1920 s'a complectat precum urmeaza :

Pre^edinte: P. Antonescu. Vice -p re?ed in te : St. Burcus, D. H&rjeu. M e m b r i i : Duillu Marcu, Victor Simionescu, Victor Stephanescu, I. D. Trajanescu. C a s i e r : S. Vasilescu. Bibliotecar : C. lotzu. Cenzor: St. Ciortan. Sec re t a r i : C. Nanescu, N. Stanescu.

\J C O M I S I U N I D E S T U D I I

Comitetul Societa;ii Arhitecplor Romani, in §e din^a din 13 Februarie 1910, a oranduit urmatoa-rele comisiuni, insarcinate cu studierea chestiunilor

problemelor urgente, interesand corpul arhitec-tilor.

1. Comis iunea p e n l r u Concursuri le Publ ice .

D-nii: Burcu§ St., Ciugolea C., Enescu I., Iotzu C., Lazarescu E. , Marcu Duiliu, Nenciulescu N., Simionescu Victor, §tefanescu Victor, Smarandescu P., Traianescu I.

Delegatul Comitetului d. Duiliu Marcu.

2. Comis iunea pentru in frumusejarea Capitalei si r e g u l a m e n t a r e a construcj iuni lor .

D-ni i : Burcu§ St., Ciocarlan St., Ciortan St., Harjeu D., Lazarescu E., Marcu Duiliu, Nanescu C., Renard D., Smarandescu P.

Delegat al Comitetului St. Ciortan.

3. Comis iunea pentru Legea Organizfirei Corpului ArLitec{iIor.

D-ni i : Burcu? St., Ciortan St., Culcer S t , R. Doneaud E., Enescu L, Lazarescu E., Marcu Duiliu, Smarandescu P., Stanculescu FI., Traianescu I.

Delegat al Comitetului d-1 Traianescu I.

4. Comis iunea Expert ize lor .

D-ni i : Harjeu D., Iotzu C., Simionescu Victor, Smarandescu P., Stanescu N.

Delegat d. Victor Simionescu.

5. Comis iunea pentru Construirea Loea lu lu i S o -ciet3(ei .

D-nii : Balo?in S t , Burcu? St., Cerchez Cristofi, Cerchez Gr., Enescu I., Peterneli St., Simionescu Victor, Smarandescu P., Stanescu N., $tefanescu Victor, Van Saanen, Vasilescu S.

Delegat al Comitetului d. Vasilescu Simion.

6. Comis iunea pentru studiul nomenc la ture ! arlii-t ec ton ice . ^

D-nii : Cerchez Gr., Ciortan St., Dobrescu Toma,

Enescu I., Iotzu C., Socolescu I. N., Traianescu I., Vasilescu S.

Delegat al Comitetului d. C. Iotzu.

7. Comis iunea pentru Keorganizarea InvityftmAn-tului de ArbitecturS.

D nii: Bolomey Roger, Burcu? St., Ciortan St., Ghica Bude^ti N., Harjeu D., Lazarescu E., Marcu Duiliu, Nenciulescu N., Smarandescu P. $tefa-nescu Victor.

Delegat al Comitetului d. Marcu Duiliu.

8. Comitetul Revistei „ Arhitectura".

D-nii : Berindey I., Burcu? St., Ghica Bude^ti N., Harjeu D., Marcu Duiliu, D. Smarandescu, P. §tefanescu Victor, Traianescu I., Vasilescu Simion.

Delegat al Comitetului d. Duiliu Marcu.

9. Juriul de Onoare.

D-nii : Berindey I., Cerchez Gr., Ghica Bude^ti N., Negrescu Leonida, Nenciulescu N., Simionescu Victor, §tefanescu Victor.

Delegat al Comitetului d. §tefanescu Victor.

10. Comis iunea SezStori lor .

D-nii Cerchez G. Jun., Cerchez Cristofi, Cio-carlan St., Iotzu C., Harjeu D., Nanescu C., Nen-ciulescu N., Socolescu I. N., Traianescu I.

Delegat al Comitetului d. C. Iotzu.

11. Comis iunea Anuarulu i a Unlet inului.

Se va alege din membrii Comitetului Revistei.

12. Comis iunea pentru studiul revizuirei Statute lor Soe ie ta je i Arhitec{iIor.

D nii : Burcu? St., Ciortan St., Dobrescu Toma, Harjeu D., Negrescu Leonida, Simioneseu Victor, Socolescu I. N.

Delegat al Comitetului d. Simion Vasilescu. Pre?edintele Societa^ei face parte de drept din

toate comisiunile.

I N F O R M A T I U N I

Revista « Arhitectura)), roaga familiile prietenii a trimite pe adresa d-lui arhitect C. Nanescu, str. Popa Tatu 56, cate o fotografie $i o noti^a bio-grafica precum lupta in care au cazut, localitatea unde au fost inmormantati eroii no?tri morfi pen-tru patrie, Gheorghe Hoga§, Vasile Bratianu, Aurel Lupus Enescu, fo§ti elevi ai §coalei superioare de arhitectura din Bucure^ti.

* * *

Colaboratorii no^tri sunt ruga{i ca pana la 15 Martie 1920, sa ne trimita la sediul Societatei Arhitectilor Romani str. Enei No. 6 articolele, de-senuri'.e, fotografii, etc., ce urmeaza a se publica in No. 3 anul II al revistei «Arhitectura».

* " *

La depozitul Societi|ei Arhitectilor, se gasesc de vanzare urmatoarele publicatiuni, pe cari doritorii

le pot procura direct dela societate, sau trimi-t&nd costul, inclusiv 1 leu pentru expediere, la sediul societatei, str. Enei No 6 Bucure^ti.

1. Cursul de c o n s t r u c t Vol. I, de P- Popescu-Pa^cani, lei 20.

2. Tabele pentru calcularea volumelor lemnelor cu diferite sectiuni, de Ing. Gr. G. Poenaru, lei 5.

3. Iconologia Cre^tina de Sever Mure§eanu, lei 6. 4. Portretul arhitectului I. Mincu lei 15. 5. Carti po^tale cu proectul palatului comunal

de I. Mincu, bucata lei 2. 6. Privire generala asupra arhitecturei antice,

medievale moderne, de I. Traianecsu, lei 5. 7. Numerile 1, 2, 3 4 anul I al revistei «Ar-

hitecturaw, un exemplar lei 8. *

* * *

Numarul 3 si 4 anul II al revistei «Arhitectura», va apare la 15 Martie 1920.

* *

Colegii arhitecti din Ardeal, Banat, Bucovina si Basarabia, sunt rugati a trimite adresele d-lor la sediul societatei Arhitectilor Romani, str. Enei 6 Bucure^ti.

« * *

La 1 Decembrie cor., s'a implinit termenul de rredarea proectelor mausoleului dela Mara^esti pen-: J care societatea rrFemeilor Ortodoxe Romane»

:-ese un concurs public printre arhitecti. Datorita redactarei programului, schimbarilor r:a:e ale conditiunilor concursului dupa ce fusese

pubiicate, datorita indiferentei aratata de numita societate fata de interveutiile repetate prin adre-sele trimise de catre societatea Arhitectilor, prin care se aratau lacunele acelui program, rezultatul a fost ca nu s'a pre^entat nici un proect la acest concurs.

* * *

La Primaria Capitalei se afli 111 studiu redacta-rea programnlui unui concurs public pentru proectul cimitirului Bellu-Nou din Bucure^ti.

* * *

In comitetul societatei aMormintele Eroilor», au fost alesi ca delegati ai societatei Arhitectilor ro-ma ai d nii profesori arhitecti : Petre Antonescu $tefan Burcu^.

* *

Directiunea cadastrului, prin biroul Arhitecturei, va publica in curand o interesanta lucrare in pri-vinta gospodariilor t.'irane$ti, continand peste 130 releveuri de gospodarii de prin Ardeal, Bucovina, Basarabia si vechiul regat, ridicate studiate de colegii arhitecti FI. Stanculescu, Stefan Peterneli C. Cristinel.

* * *

In ziarul rcViitorul > cu data din 14 Decembrie 1919, s'a publtcat urmatoarea informatie :

In a doua jumatate a lunei Iulie a. c., s'a pu-blicat de Academia Romana, concurs pentru inal-tarea unui monument pentru comemorarea unirei tuturor Romanilor. Potrjvit acelei publicatiuni, proectele concurentilor urma sa fie inaintate Aca-demiei pana la 30 Aprilie 1920.

Academia Romana face cunoscut tutulor celor interesati, ca concursul publicat se amana pana la adunarea sumelor necesare.

* * *

D-1 arhitect Duiliu Marcu Director General al Reconstituirei Regiunilor Daunate de Razboi, a fost numit in comisiunea insarciiiata cu studiul organizarea noului Minister al Refacerei.

* * *

D-nii arhitecti d ip lomat : Paxino I., Georgescu N., Popescu M., Popescu Teodor, Vulcanescu Leon, Pozana P., Ficher Ferdinand, Cananau Const., Da-videscu Miron, Fink Const., au f jst numit'i in ser-viciile Directiunei Generale a Reconstituirei Regiu-nilor daunate de razboi.

cicara 1 1000

Ahn/ere revizuitj Piata Romei (Sf. Gheorghe).

A!in/en revizut/S

cZcara 7 /000 Piafa Victoriei.

HflLL-UL VILEI DOCTORULUI PERLBERGHER DIN BflCflU Perspectiva interiorului, de Hrcl)itect H. CLEJflN