REDArŢUTVEâ,iflm inistraţM ţi TipografiaBraşov, piaţa mar* or 30

TELEFON Nr. 220.Scrisori ae tran ca te nu se

primesc.M anuscripte na se retrim it.l u c r a t ese primesc la Admislstreţleae

Braşov şi la urm ătoarele BIROURI de ANUNŢURI:

In Vlena la M. Dukea N aeht.. N tu . Aagnnreld & Kmeric Les- ner, Heinricli Schalek. A. Op- pelik Nachf.. Anton Oppelik. In Budapesta 1» A. V. G olber- ger. Ekstein B em at. Iu liu Le- opold (VII E rzsebet-kfirat).

Preţul Inserţlunller: o se n e garmond pe o co loană 10 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după ta r ifă şi Învo­ială . — RECLAME pe pagina

:3-a o eerie 20 bani.

A N U L L X X I

6AZETA apare In fiecare zi

AL'uuaiiiKuie pentru Anstro-Dapna:Pe un an 24 cor., pe şase luni

12 cor., pe tre i luni 6 cor. N-rll da Dumineci 4 oor. pe an.Pentru România şi străinătate:Pe un ai 40 franci, pe şase

lun i 20 i r . , pe tre i luni 10 tr .N-rll de Oumlneoa 8 fr. pe an.

Se prenum eră la to a te ofi­ciile poşta le din în tru şi din a fa ră şi la d-n ii colectori.

AnGnamemi pentri Braşov;Admlnlstraţiunea, P ia ţa mare

tâ rg u l In u lu i Nr. 30. etagiu I. Pe un an 20 cor., pe şase Ioni 10 cor., pe tre i luni 5 oor. Ou dusu l acasă ; Pe u n an 24 cor., pe şaae luni 12 cor., pe tre i lun i 6 cor. — Un esem - p la r 10 bani. — A tâ t abona­m entele , eă t şi inse rţiun ile su n t a se p lă ti inAinte.

Nr. 59. Braşov, Joi-Vineri 14 27; Hârtie 1908.«■Situaţiunea.I.

Fierbe şi clocoteşte în cazanul politicei militante din Ungaria. Ce decoct se prepară pentru popoarele 'vecinie amăgite, cari, ca şi odinioară pe vremile tribunilor Romani, plătesc Ia contribuţie până se spetesc — şi sperează în vremuri mai bune!

Generaţia de azi crede, că lumea a întinerit şi aceasta o atribue pro­greselor estraordinare, ce le a făcut cn ajutorul ştiinţei. Să fi întinerit în adevăr? N’am cuteza s’o afirmăm. A percurs acelaş proces, prin care trece şi individul cu etatea şi cu «sperienţa. S’a mai cuminţit lumea, însă şi-a perdnt vigoarea tinereţei. Popoa­rele universului progresează, se civi­lizează, dar, vorba lui Napoleon, ci­vilizaţia pare a le apropia to t mai mult iarăşi de barbarie.

Barbaria timpului de faţă se ma­nifestă prin militarismul esagerat. Acesta a dat naştere maximei lui Bismarck : forţa primează dreptul, el face ca interesele cele mari de desvol- tare şi de bunăstare ale popoarelor eă fie supuse planurilor de concen­trare şi de mobilizare. Alianţele sta­telor, cu esigenţele lor nesăturate mi­litare, au devenit o plagă pentru po- poară.

Puştile cu ac dela Sadova ale Prusianilor au dat înainte cu patruzeci de ani un brânciu a tâ t de puternic desvoltârii interioare a monarhiei noa­stre, aducând după sine dualismul şi supremaţia rasselor privilegiate, încât nici până îu ziua de azi ea nu s’a putut reculege. Dovadă viuă zăpă­ceala politică de azi dela Budapesta şi Yiena. De Praga, Lemberg, Agram, ©te. nu mai vorbim, căci aceste sunt mai mult ca şlepurile, ce nu trag, ci sunt trase, aci de un curent, aci de altul. Şi Budapesta, care părea suve- vanâ în timpul cât s ’a bucurat de roadele desastrului dela Sadova şi ale isprăvilor legiunei lui Klapka, mai este ea azi în situaţia de a împinge însăşi, ori este şi ea numai împinsă?

Iată întrebarea cea mai actuală. Francisc Kossuth se crede încă tot acel „suveran“, cum a fost privit şi primit, când a venit în ţară, răzimat pe laurii tatălui său şi purtat pe braţe de credincioşii acestuia.

Insă ce sch mbare a tim pului! Atunci Francisc Kossuth era fiul es- patrîatului, care venia dintr’o ţară străină pentru prima oară în patria sa, astăzi este consilier secret şi mi­nistru responzabil!

Kossuth n’a cunoscut până atunci pe conaţionalii săi decât numai din cărţi, astăzi ii cunoaşte mai bine, dar Încă nu îndestul. Ii crede capabili să se renege, să se stăpânească multă vreme, ca ceeace nu mai pot lua cu asalt, cum an luat la 1848 cetatea Burfa, să ia cu înconjur şi eu şiretlic.

Credinţă deşartă ! Nu numai pen­tru că nu suut oamenii aşa ca s’o justifice, ci fiindcă nici împrejurările nu sunt favorabile acestei tactice po­litice.

Kossuth, ministrul, e încă destul de idealist de a crede că talismanul

tatălui său, pe care l’a moştenit, îi va face cu putinţă şi azi să se ţină deasu­pra apei şi să împingă barca apucată de valuri la mal. La spatele lui râde Lengyel ca un Mefîsto, gata să jure, că odrasla marelui dictator nu se mai deosebeşte azi mult de o slugă ple­cată cu guler de aura curţii din Viena.

Tocmeală se poate face cât de multă şi cât de strâmbă ca toate tocmelile, însă numai şi numai sub interdictul de a nu se atinge câtuşi de puţin de planul cel mare de mobi­lizare. Kossuth se poate tocmi ca să rămână cu ai săi la putere, dar câ- tane trebue să dea împărăţiei mai mul­te decât s’au cerut vr’odatâ Ungariei, încolo ce se poate, meargă, chiar de s’ar da pe socoteala şi pe spi­narea noastră.

Francisc Kossuth mai are a face şi cu „tigrii“ cari par a se fi desamorţit şi a fi setoşi de sânge. E o părere şi poate să rămână o părere, căci de d’alde Lengyel nu se prea sparie lumea.

Adevărul este şi rămâne, orice ar crede Kossuth şi orice ar zice Len­gyel, că Viena este azi cu mult mai puternică ca pe vremea când avea pe temutul cancelar Metternich. 48 a fost păsat cu lapte pe lângă 67/1908, cu tunurile de repetiţie, care aşteaptă că- tanele ca să le servească, cătauele, ce trebue să iasă, de nu altfel, din pă­mânt, în mânia tuturor micilor pro* tentaţi dela Budapesta, trebue să iasă şi să se „ghelăntuiascâ“ la Împărăţie, fiindcă aşa o pretinde planul cel mare de mobilizare al aliauţii.

Ori cum ar fi, Kossuth, ca să nu fie răsturnat, trebue să arunce un ciolan bun şi malconti nţilor, cum ar fi Banca naţională independentă. Dacă o va putea dobândi altă căciulă. Va merge în tot cazul foarte greu, fiind­că împăratul nu mai poate fi atât de autoritar ca odinioară în ţările lui austriace şi va trebui să ţină samă şi de noul parlament al votului uni versal.

Ce rol ne e destinat nouă Româ­nilor şi „naţionalităţilor“ şi ce che­mare avem noi în aecst caleidoscop? Ce se fierbe în cazanul cel mare pen­tru noi?

Aceasta trebue să ne preocupe şi de aceasta vom vorbi cu alt pri- legiu.La jubileul „Gazetei“

Sibiiu, 12 Martie. Apreţiăm stă­ruinţele de 70 ani ale „Gazetei Tran­silvaniei“ pentru cultura poporului ro­mânesc şi o felicităm cu însufleţire la ziua ei jubilară.

S ib iiu , 12/25 Martie 1908.tosif Ster ca Şutuţu, Dr. Har ion P-şcariu,

Dr. Octavian Busn.Dr. Eusebu Roşea, Nicotau han. Dr, Liviu de Lemeny, Dr. MironCristea, Arseuiu Bunea, Hicolau Togan, Dr. V. Bologa, Dr. Bou, Octavian Goga, Dr. /. Lupaş.Blaj, 12 (25) 1908.

ilu stre D o m n u le M u rea i a n u l

P r o fe s o r i i lic e u lu i d in B la j , u r m a ş i m o d e ş ti a i m a r i lo r ş i e n tu z ia ş tilo r d a s c ă li C ip a r iu , lo a n R u s a ş i B a r i ţ , c a r i p e v re ­m u r i a u fo s t u r z i to r i i id e i i în f i in ţă r i i p r i ­m u lu i z ia r ro m â n e sc în A r d e a l , s a lu tă cu

m â n d r ie su fle te a sc ă a n iv e r s a r e a d e 70 a n i a p r e ţu i tu lu i z ia r » G a ze ta T r a n s i lv a n ie i«. A p r e ţ iă n d g re u tă ţile îm p r e u n a te cu r e d a c ­ta r e a u n u i z ia r , a d u c e m p r in o s d e la u d ă ş i v e n e ra ţiu n e m e m o r ie i în te m e e to r ilo r , n e în c h in ă m c a ra c te r u lu i in te g ru a l u r m a ş ilo r v re d n ic i , c a r i a u co n d u s fo a ia cu a d e v ă ­r a tă a b n eg a ţie în tr e a tâ te a v a lu r i f u r tu ­n oase . „ G a ze ta T r a n s i lv a n ie i“ a fo s t d e la interne* r e a e i f a r p u te r n ic în v ia ţa cu ltu ­r a lă a p o p o r u lu i ro m â n esc .

O m a g iu de re sp e c t ş i d e a d m ir a ţiu n e V ă a d u c e m D -v o a s tr ă , d -le M u r e ş ia n u , care h ă r ă z â n d a c es t b u n c u ltu r a l , î l p ă s t r a ţ i c u ra t ş i n e ş tirb it p e n tr u b in ele ş i fe r ic ir e a n e a m u lu i n o s tru .

V ă fe l ic i tă m d in in im ă la a c e a s ta a n iv e r s a r e ş i d o r im ca D u m n ezeu l p u te r i lo r s ă Vă dee tă r ie ş i s ă n ă ta te s ă ţin e ţi su s ş i n e p ă ta t s t in d a r d u l sc u m p e i n o a s tre „G a ­ze te“.

T r ă i ţ i la m u lţi a n i !

Oct. Bonfiniu, Aron Papiu, Al. Viciu, Aron Deac, Gavril Precup, loan Fo- dor, Dr. loan Raţiu, Iacob Mureşianu, Dr. Ambrosiu Cheţian, Flaviu C. Domşa, Alexandra Ciur a, Dr. Oct. Prle, loan Băgăian, Traian German, Aug. Caliani.

Blaj, 12 Martie, — Corpul didac­tic dela institutul pedagogic din Blaj salută cu frăţească dragoste şi fiească recunoştinţă pe întemeietorul ziaristi­cei române „Gazeta Transilvauiei“, a căreia sămânţă rod folositor a adus educaţiunei şi instrucţiunei poporului nostru m decurs de 70 ani.

Să trăiască directorul neobosit Aurel Mureşianu şi toţi sprijinitorii „Gazetei“.

Goorge ii unte an, locn F. Negruţiu, Aron Papiu, Iacob Mureşianu, Petru Ungurean, Ni- culau P p, Ştefan Boşian, Pater Suciu, Aurei Cajia, Flaviu Domşa, loan Baguian,

Sibiiu- 12 Martie. — Ne asociâm cu toată însufleţirea la serbările jubi­lare ale „Gazetei Transilvaniei, care în curs de 70 ani a împărţit din creş­tetul Carpaţilor lumina în toate păr- ţilei românimei şi a apărat din răs­puteri cu perseveranţă, consecuenţă şi cinste drepturile poporului nostru.

Dr. Russu, Lissa>, Dr, Ştefan, Dr, T. Brediceanu, Iuliu Popescu, Gâmu/ea, Pătăşan. Cozti Popp, Porţia, hancu, Boiu, Fincu, Pin- ţe/eriu Brenciu, Penoiu, Enescu, Rebega, Co­vrig, Tobias, Roşea, Mofian, Comanescu, Sfetea, Popescu, Dr. Gheaja, Dr. Ghibu, Indrieş, Sim- t'on, Sândeanu, Pis o, Todea, durea, Răşnovean protop. Henteş, Cisconea Ha/maghi, Nestor, Pasi/ichi, Bsrbane, Bărdaş.

Haţeg, 12 Martie. — 70 de ani de luptă sunt o clipă în viaţa unei naţiuni dar gigantică vreme in viaţa unui oni. Admiraţie şi felicitările noa­stre sentinelei din răsărit a Români­lor din Ungaria.

Tinerimea română din Haţeg.

Cluj. 12 Martie. — Întruniţi aici printr’o fericită coincidenţă tocmai în aceasta zi de sărbătoare a „Gazetei“ şi a noastre, ne aducem cu gratitu­dine aminte de venerabilul organ ju- bilar al cauzei române şi cu admi­raţiune îl salutăm urându-i mulţi-mulţi ani spre folosul neamului şi spre mân­dria d-voastră.

Dr. Izidor Mar ou, Dr. Dăianu, Dr. Frăncu, Dr. P. Poruţiu, Dr. Hodoşiu, P. Hoparteanu, loan Pictor Pancea, Bogdan, Dr. Simion Pop, Marţianu Petru Bariţiu, Iuliu Popp, Dr. Tincu, Dr. Coriolan Pop, loan Govo/an, Dr. Oltean, Ludos, Pasi/e Pop, Eugen Bianu, Gavriiă P o d , tosif Orga, Or. Iustin CI. Iu ga, N. Cocinta, Pasi/e Bucur, Sabin Nemeş.

Cernăuţi, 12 Martie. — Oferim tribunilor „Gazetei“ încărunţiţi în luptă la aniversarea a 70*a cununa neperi- toare a dragostei noastre frăţeşti,

Societatea »Junimea*.

BllClirBŞti. 12 Martie. — Urânş veteranului ziar ardelenesc, care este o pildă de statornicie, o lungă şi spor­nică viaţă în libertate.

Aurel C. Popoviciu, Major P. Perzea.

Iaşi, 12 Martie. — Să trăiască scumpa noastră „Gazetă“.

Alexandrina Ni col au,veche colaboratoare.

Lngoş- 12 Martie. — Tribut de admiraţie falnicei noastre bunice „Ga­zeta“, care şapte decenii ne a călău­zit în lupta pentru lumină şi adevăr!

Dn. St. Petrovioiu, Dr D. Fior eseu, N, Proştean, Dr. C. durea, N. Franţz Dr. 0. Ma­nia, Ales. Popovicf, Dr. A Ciupe, /. Petrovict, Dr. A. lor ga, Dr. P. Maior. Chirintia, Dr. Caius Breaicean, Dr. G. Oobrin, Dr. St Pasca,N. Bireescu, Dr. Cignea.

LugOŞ, 12 Martie. — Mâ închin muncei uriaşe şi cinstite a bătrânei „Gazete“ aduse în decurs de şapte zecenii pe altarul naţiunei! Mulţi ani înain te!

Dr. 6. Dobrin.

Năsăud, 12 Martie. — Viaţă în­delungată vrednică mamă a ziaristi­cei noastre. Trăiască inimosul ei di­rector!

Gherasim Domide, Dr, Ciuta, Dr. Pahone, Ciril Deac, Gheţie, P/etosiu, Do/oga, Dr. Da- vid, Emil Domide, Dr. Simon Todor, Simen Maliţia, Pecurariu, Şotropa, Scridon, Pteancu, Bioiceanu, Lupan, Dr. Scridon, Gavriiă Scri­don, Mărcuşiu, Drăgan, Simeon Pop.

Biserica^alţă, 12 Martie. In­teligenţa română din oraşul Biserica- albă salută cu căldură pe nestora pressei române, urându-i mulţi ani rodnici pentru continuarea muncei cinstite în viaţa publică.

Dr, Novac, Roşiu, Dr. Mâlaiu, D r Tămăşel. Bobo onu Ba/anscu.

*

Salutul pressei române.Arad. 12 Martie. — Salutăm cu

iubire împlinirea celor 70 de ani. Cei mulţi înainte spre fala neamului.

» Tribuna«.Salutul „Drapelului“.

in presără zilei de 12 Martie st. v. confra­tele din Lngoş ne salută cu multă căldură scriind, după o scurtă introducere.Puţine din ziarele politice de astăzi ale ţării noastre pot privi la un trecut aşa lung. Maghiarii, de exemplu, la cari s’au început încercările jurnalistice aproape cu o jumătate de veac înaintea noastră şi cari au astăzi o presă înfloritoare, cel puţin în cele technice pe nivel european, nu au nici un singur ziar politic, care să se poată mândri cu un trecut atât de ve­nerabil ca »Gazeta« noastră. Numai Nemţii patriei au foi mai vechi.Şaptezeci de ani de neîntreruptă apa­riţie, de neîntreruptă activitate pentru lu­minarea şi înaintarea poporului rom ân!Numai cine cunoaşte bine frămân­tările mari, prin cari a trecut poporul nostru, nu numai din ţările coroanei sf. Ştefan, ci din toate ţările cu populaţie ro­mânească, îşi poala da ^seamă, că ce în­seamnă aceasta.

Pagina 2.

E de-a dreptul o minune, că o ga­zetă românească a putut străbate atâta amar de vreme şi a se susţinea la supra­faţă, făcându-şi datoria, care ceas de ceas reclamă jertfe enorme dela cei-ce au în- temeiat’o şi au susţinut’o.Nu suntem iniţiaţi în afacerile inte­rioare ale iubilantei din Braşov, dar cre­dem a nu greşi dacă susţinem că nici după o îndelungată lucrare de şaptezeci ani nu a reuşit să-şi asigure situaţia ma­terială în aşa măsură, ca lucrarea zilei de astăzi să nu fie turburată de grija zilei de mâne. Şi nu e vina »Gazetei«, dar poate nici a »publicc-ului, că aceasta e soartea gazetăriei noastre, ci e urmarea firească a împrejurărilor în cari trăim.Când s’a dat fiinţă »Gazetei« dela Braşov deabea mijia încă la noi viaţa inte­lectuală. Puteai încă număra pe degete câţi oameni de carte aveam. Dar lipsa unui organ de publicitate s’a simţit şi gru- pându-se în jurul »Gazetei« toţi oamenii noştri de condeiu şi de inimă din toate ţărişoarele locuite de Români au pornit aceea modestă acţiune, căreia avem în cea mai mare parte să-i mulţămim revin- dicaţiunile naţionale ce le avem astăzi la activul nostru.Prin coloanele acestui modest organ, dar condus de cea mai sfântă însufleţire pentru tot ce e românesc, au grăit cătră poporul românesc de pretutindeni toţi frun­taşii neamului din epoca renaşterii şi re­culegerii naţionale.Cu mijloace modeste ce mutică de g ig a n t!Prin activitatea sa în aşa mod s’a încorporat »Gazeta« dela Braşov istoriei renaşterei încât o p a r te b u n ă d in a c e a s tă is to r ie n ic i în ţe lege n u o a m p u te a f ă r ă pG a ze ta u.Muncă asiduă, jertfă pănă la extrem, eşofare a puterilor şi însufleţire fără mar­gini. Eată în vre-o câteva vorbe istoria acestei epoce de şeaptezeci ani. Şt tot aceste cuvinte conţin şi nota caracteris­tică a situaţiei de astăzi şi programul zi­lelor din viitorul apropiat.Deşi în istoria reculegeroi noastre naţionale înseamnă foarte mult aceşti şeaptezeci de ani, totuşi nu am reuşit să prindem în viaţa publică aşa rădăcini, ca soartea gazetăriei noastre să fie pe deplin asigurată."Din primejdie în primejdie şi din eriză în criză trecem. Cu admiraţie pro­fundă privim la cei şeaptezeci de ani, po eari i-a străbătut cu atâta vitejie şi ab- negaţiune »Gazeta« dela Braşov. Şi nea­mul întreg, fără deosebire de limite poli­tice, datoreşte cu adâncă recunoştinţă acestui organ, care alcătueşte astăzi o p a r te d in su fle tu l ro m â n esc .Câte încercări s’au mai făcut şi se mai fac şi astăzi de chemaţi şi nechemaţi a da glas în publicitate durerilor şi aspi- raţiunilor neamului românesc, aşa zisei opinii publice! Au fost încercări, cari au îndreptăţit la cele mai sangvinice speranţe şi au fost şi sunt încercări cari îţi bat sângele în obraz de ruşine şi mâhnire că şi aşa ceva se mai poate Ia noi Românii, cari înainte de toate ar trebui să ne pă­zim m o ra lu l v ie ţii p u b lic e ca lumina ochi­lor din cap.Vor fi fost şi vor fi şi astăzi diver­gente îndreptăţite, cari au provocat şi justifică trebuinţa diferitelor organe de publicitate ce avem, flecare reprezentândF01LET0NUL»GAZ. T R Â N STV V; X V-V.’-VX 'X 'V ^X ■ V X : X ' X"'X- X .' X ■ X-'X 'X "X X̂ XV-X-'X?

Leon Tolstoy.

Amintiri din copilărie1.M a m a .Mama sta pe scaun în salon şi pregft- tia ceaiul. Cu o mână ^ţinea ceainicul, iar eu cealaltă robinetul samovarului. Apa din ceainic dăduse afară şi curgea pe masă; dar cu toate că mama avea privirea aţin­tită la ceainic, ea nu băga de seamă şi nu ne observă nici pe noi intrând.Când încerci să-ţi închipueşti trăsă­turile unei fiinţe iubite atâtea amintiri se ivesc de odată încât turbură vederea ca şi îacrămile. Acestea sunt lacrămiie sufletului. Când încerc să’mi amintesc pe mama, aşa cum era în vremea aceia, mi văd decât o- chii ei căpri5, arătând în totdeauna bună­tatea şi afecţiunea, semnul mic de pe o- braz: ceva mai jos de locul unde se în câr­lionţau şuviţe de păr. gâtul său alb, împo­dobit, mâna ei delicată şi slabă, care mă mângâia atât de adesea şi pe care o săru­tam atât de adesea: întregul îmi scapă.

G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 59 —1908.

în felul său alte nuanţe şi subtilităţi ale j frământărilor noastre. Dar sunt şi porniri ; păcătoase, pe cari n’am reuşit să Ie eli­minăm din viaţa publică şi cari sub apa­renţele interesului obştesc caută să-şi mas­cheze interesele meschine. Pe lângă păr­ţile luminoase nu e ferită nici viaţa noa­stră publică de umbră. Ba uneori ia acea­sta umbră proporţii atât de înspăimântă­toare, încât pare a sugruma şi slaba dâră de lumină, care snstine c o n tin u ita te a c in ­s te i in v ia ţa n o a s tră p u b lic ă .In mijlocul acestor curente şi porniri a stat »Gazeta« neclintit pe ca le a c in ste i. Şi acesta este un merit pe care nu-1 pu­tem îndestul aprecia. In cursul acestor şapte decenii împlinite a pus în circulaţie multe idei, a menageat multe sentimente, a hrănit multe aspiraţiuni generoase, a împedecat multe porniri păcătoase şi a venit — lucru firesc — nu odată în con­trazicere chiar şi cu publicul, care i-a fost stâlpul cel mai puternic.Viaţa ideilor este ca valul care te înalţă şi te scufundă. Pentru aceiaşi idee eşti astăzi sărbătorit şi mâne huiduit. Nu­mai speculanţii opiniei publice, cari n’au un program clar şi lămurit, cari nu că­lăuzesc ci numai exploatează, numai aceste ecrescenţe ale opiniei publice au ştiut să se menţină totdeauna la înălţimea valului fără scrupuli de au deszis astăzi In cel mai frivol mod ceea-ce susţineau eri cu aparenţa unei tării de granit a convingerei.Istoria »Gazetei« este bogată în fră­mântări cu aceste incidente deşi trecă­toare dar fatale în viaţa publică dela noi. Are însă mângâierea, că ori a înălţat’o valul ori a aruncat’o înafunzimi, a fost în fiecare moment co n ş tie n tă de m en irea sa şi nu s’a lăsat de jucărie în mâna capri­ciilor momentane, ci a dat în mod con­ştient înainte, condusă de acel a ş id e a l şi încălzită de a c e ia ş i în su fle ţire , cari i-au dat putere să înfrunte toate primejdiile şi să aducă toate jertfele pentru a fi şi astăzi după şeaptezeci de ani se n tin e lă tre a ză , neclintită la postul său, în viaţa noastră publică, aşa cum au contomplat’o în cutele sufletului lor mare fondatorii ei, din al căror suflet a răsărit şi a prins viaţă. Omagii de admiraţie şi adcsiune îi aducem astăzi în preajma împlinire! de şeaptezeci de ani, de când a văzut primul număr al »Gazetei« lumina zilei.

D r. V. B ra n isc r .

Din dieta ungară.Primirea proeetului pentru revizuire. — Începerea desbaterilor speciale.In şedinţa de L u n i a dietei au vor­bit, folosindu-se de cuvântul de încheiere ultimii trei deputaţi naţionalişti Ivanka, Dr. St. O. Pop şi Hodja.Dep. I v a n k a a insistat din nou asu­pra violării drepturilor constituţionale, la care tinde proiectul de revizuire şi a de­clarat, că dacă membrii camerei ungare ar cunoaşte mai bine cestiunea naţionali­tăţilor, ar respinge desigur acest proiect.Dep. St. C. T op critică atitudinea gu­vernului faţă de proiectul dela ordinea zi­lei, care şi-a pus în cumpănă întreaga sa influenţă, făcând cestiune de cabinet din primirea proiectului de revizuire. Critică apoi enunciaţiunea ministrului Andrassy, care a zis că reforma electorală va fi ast

fel alcătuită, ca păturile de sus să men-1 ţină egemonia în conducerea ţării, procla-! mând fără înconjur domnia de rassă şi de 1 clasă. Analizează în fine proiectul însuşi şi insistă asupra abusurilor preşidenţiale, la care proiectul actual va da prilej şi pre­text. Dep. U o d ja rosteşte un energic dis­curs, în care învinueşte guvernul că ur­mează politica guvernelor liberale, atât de combătute de ea şi că în zile grele aduce pe tapet cestiunea naţionalităţilor şi cu fantoma acestei cestiuni, prezentând na­ţionalităţile ca duşmani ai ţării, sileşte majoritatea să-i voteze din patriotism, tot ce-i dictează Viena.Proectul pentru revizuirea regula­mentului camerei a fost adoptat definitiv în şedinţa de Marţi.Disidentul Eugen Molnar a ţinut dis­cursul final, profetisând partidului inde- pendist, că va face el însuşi experienţă cu regulamentul revizuit, la chestiunea băn- cei independente, care va da naştere în mod inevitabil unei crize. Oratorul de­clară în numele stângei, că se abţine de la orice obstrucţie, pentru a nu supune ţara unui regim absolutist şi spune <~ă are convingerea, că preşedintele e terorizat din toate părţile şi lucrează sub presiunea altora. Preşedintele îl ehiamă la ordine.La orele 11 şi jumătate deputatul Molnar şi-a terminat discursul, iar preşe­dintele a declarat desbalerile închise.Preşedintele trece apoi ia votare* George Nagy cere cuvântul: i se răspunde însă că cererea lui e întârziată. George Nagy predă atunci preşedintelui o coală de hârtie. Preşedintele stabileşte seria şi modul cum vor fi supuse votărei proocteie de legi.Deputatul Aurel Vlacl doreşte ca proectele politice să fie supuse unei votări speciale, pentru că ele vor preceda proec­tul legei cu privire la votul universal. Dé­puta* ul Skicsak, speră că proectu! deputa­tului Emil Nagy va fi supus Ia vot punct do punct.In cele din urmă preşedintele supune la vot proectul, prin care se cere amâna­rea desbaterifor. Disidenţii, naţionaliştii, Banfiy şi alte persoane au votat pentru.Prmează apoi votarea proeetului Emil j Nagy. Preşedintele îùtreabă camera dacă j aprobă proectul. Se cere votarea nominală. Preşedintele declară cererea de prisos. S a ! stabilit apoi că George Nagy a prezentat | o cerere semnată de 20 persoane. Preşe­dintele declară însă că nu poate lua în consideraţie această cerere, deoarece nu­mai 19 din cei 20 semnatari sunt prezenţi. Se produce un mare sgomot între disi­denţi şi naţionalişti. Membri stângei ame­ninţă pe preşedinte cu pumnul. Kosuthiştii se ridică de pe locurile lor şi năvălesc a- supra deputaţilor stângei, insultându-i şi batjocorindu-i fără cruţare.In cele din urmă preş* dintele declară că nu poato tolera să fie ameninţat cu pumnn) şi că de îndată ce asemenea scene se vor mai repeta, va chema pe depuţii vinovaţi în faţa eomisiunei de imunitate. Proectul Nagy e supus apoi la vot şi e p r im ii cu J 0 8 v o tu r i c o n tra 27. Preşedin­tele declară proectul ca bază a desbateri- lor speciale ce vor urma şi suspendă şe­dinţa.După pauză se supune la vot propu­nerea lui Arpad Bozoky, care cere un vot

de blam contra guvernului. Propunerea • respinsă cu 173 voturi contra 30. Preşe­dintele anunţă desbaterile speciale ale pro­iectului de revizuire pentru şedinţei vii­toare de Joi.Eri, Mercuri, dieta n’a ţinut şedinţă,0 distincţiune, ce mult ne onoreazăDeva, 12 (24) Martie 1908.

P r e a S tim a te D o m n u le /Am onoarea a vă aduce la cunoştinţă, că „ D e n n iu n m fe m e ilo r ro m â n e d in corni- la tu l H u n e d o a r e i«, în şedinţa sa ţinută la 22 Faur 1908 v’a ales de m em bru o n o r a r al ei. Când îmi permit 'a vă transpune ală­turata diplomă, Vă rog să-o primiţi, ca un mic somn de recunoştinţă a Reuniune! noastre, pentru viul interes ce totdeauna a-Ţi manifestat faţă de scopurile, .:e ea urmăreşte.Primiţi, Domnul meu,asigurarea înal­tei stime ce Vă datoreşte a d-voastră de­votată Elena Pop Hosszu-Longin,

prezidentfi.Textul diplomei amintite mai sus, scrisă pe hârtie fină de pergament, cali­grafic şi în frumoase colori, este urmă­torul :S tim a te D o m n u le !

R eun iu nea fe m e ilo r române din c o m ite lu i H u n ed o a rei, In adunarea generală, ţinută în Dera, la 22 Faur 1908 st. n. pe basa § 7 din statutele sale, în vederea meritelor neperitoare şi bine cu­noscute de obştea românească, în special pentru munca preţioasă, ce de atâţia ani a-Ţi prestat pe terenul culturei naţionale, apoi pentru viul inter&si ee totdeauna a-Ţi dovedit faţă de femeia română şi faţă. de scopul ce şi Reuniunea noastră urmă­reşte, cu unanimitate şi mare însufleţire V'a ales de membru onorar al reuniunoi noastre

Din şedinţa generală a „Reuniunei femeilor române din comitatul Hunedoarei“,ţinută-în Deva» la 22 Faur 1908 st r.t.Dionisiu Ardelean, Elena Pop Hosszu-Longin,

secretar. presidentă.D o m n u lu i D r . A u r e l M u reşia n u .

Banul Croaţiei la Budapesta. — BanulCroaţiei, baronul Raucb, a sosit Marţi la Budapesta, unde a conferit cu primul mi­nistru. Conferinţa a trebuit să fie între­ruptă pentru timpul votărei proiectului da revizuire, când Wekerle a în sala dezbate­rilor. Baronul Rauch a declarat unui zia­rist, că vizita lui la Budapesta nu stă în legătură cu chestiuni politice şi că a ve­nit numai pentru a se înţelege asupra pri- mirei sale in casina naţională. Cu această ocazie va conferi se înţelege cu membrii cabinetului asupra chestiunilor la ordinea zilei. Baronul Rauch va vizita şi pe mini­ştri Darany şi Jekelfaliissv, va pleca ape la Viena.Din camera româna La deschiderea şedinţei de Luni, d-i forga a luat cuvântul în chestiune personală pentru a se desvi- novăţi de învinuirea ce i-a adresat’o pri­mul ministru că printr’un tratat istoric, scris în limba germană, ar fi ponegrit domnia iui Mihaiil Viteazul. D-l lorga a declarat, că el nu va răspunde la vorbe »groase«, căci are respect pentru bătrâ- neţele d-lui Sturdza, dar nu vrea să treacă drept un om care şi-a trădat tara, căci arLa stânga divanului era un pian ve- chiu. In faţa pianului o fetiţă bună; sora mea Lioubotchka, îşi bătea capul cu un studiu de Cldmanti, eu degetele ei mici, roşii, de curând spălate cu apă rece. Avea 11 ani; purta o rochiţă scurtă de tulpan şi pantaloni tiviţi şi încă nu putea să facă octava. Lângă ea, puţin înapoi, şedea gu­vernanta sa. Maria Ivanovna sau Mimi, cu scufiţa ci cu panglice roşii, mantaua al­bastră ca cerul, faţa ei roşie şi iritată, care lua o expresie şi mai înţepătoare pe dată ce se arăta Ca rol Ivanici. Ii arunca priviri ameninţătoare, şi, fără să’i răspundă j Ia salut, ridicând vocea şi apăsând tonul | de comandă, urma să socotească bătând j măsura cu piciorul: una, două, trei: una, două, trei.Caroi Ivanici. după obiceiul său, nu-i i dădu nici o atenţie şi se duse drept să sărute mâna mamei, în nemţeşte. Mama ieşi din visarea ei, scutură capul ca şi când ar fi vrut să alunge gânduri triste, dădf»: mâna lui Caroi Ivanici şi-l sărută pe fun* l tea lui încreţită, în vreme ce ol îî săruta ! mâna.— Mulţumesc, scumpul meu Caroi Ivanici, zise ea în nemţeşte. Copii au dor- : mit bine?I Caroi Ivanici era surd de o ureehie şi în această elipă nu înţelese nimic din

pricina pianului. Ei se aplecă mai mult spre divan, eu un picior ridicat în aer şi o mână rezumată de masă, îşi luă tichia şi zise cu un surâs, care în acea vreme îmi părea miezul bunelor maniere :— îmi daţi voie, Natalia Nicolaevna?Caroi Ivanici nu se despărţia niciodafă de tichia Iui roşie de teamă să nu capete răceală la capul său pleşuv; dar nici odată nu uita Intrând în salon, să-şi ceară voie— Las'o las’o .. Te întreb, zise mama întoreându-se spre el şi ridicând vocea, dacă copiii au dormit bine.Nu înţelese nici de data aeeasta şi surâse cu mai multă graţie punându-şi ti­chia pe cap.— Opriu-vă o clipă Mimi, zise mama către Maria Jvanova eu un surâs; nu ne înţelegem.Când mama surâdea (era tare fru­moasă mama) ea devenea şi mai frumoasă şi ai fi >is câ bucuria se răspândea po peste tot în jurul ei. Dacă aş putea numat să observ ac st surâs în mo­mentele grele ale vieţii, »’aş cunoaşte a- ceia ce e întristarea. Îmi pare că aceia ce >-e chiamă frumuseţe stă numai în surâs. Dacă surâsul înfrumuseţează, asta dove­deşte că faţa o frumoasa; dacă ei nu în­frumuseţează, asta dovedeşte că faţa e de

rând, şi dacă o strică, asta însemnează c& faţa e urâtă.După ce mi-a zis bună ziua, mama mi-a luat capul între mâini, mi-1 dădu în- napoi şi mă privi cu atenţie:Tu ai plâns?N’am răspuns. Ea mă sărută pe ocli şi zise în nemţeşte:— Pentru ce ai plâns?Când vorbia familiar eu noi, ea se folosea întotdeauna de limba germană, pe care o ştia fo-rte bine.Visul pe fare-1 născocisem îmi veni în minte cu toate amănuntele sale şi mă cutremurai fără voie.— Am plâns visând, mamă.Caroi Ivanici întări spusa mea, dar păstră tăcere asupra visului meu. După e scurtă convorbire asupra timpului la care luă parte Mimi, mama puse pe masă şase bucăţi de zahăr, rânduite pentru servito­rii îns-ronaţi. se ridică şi se îndreptă spra cusătura sa, pusă lângă fereastră.— Duceţi-vă, băieţi, de căutaţi pa tata şi spuneţi-i să nu uite să via să-mi vorbească înainte de a se duce la ocol.Pianul, u n a , d o u ă , tr e i şi privirile a*- uieninţătoare reîncepură. Noi plecarăm să-l căutăm pe tata în cabinetul său.1) A S+* vedea N-r»»l<» UT din ziar.

Nr. 59.—1908,

fi un act de trădare dacă ar fi ponegrit domnia Iui Mihaiu Viteazul. Eu sunt om einstit, a zis d-1 lorga, şi voiii să dove­desc ceeace am zis despre Mihaiti Viteazul.D-1 F erech ide întrerupându-l, a cerut d-Iui lorga să se mărginească strict în ehestiunea personală şi să nu facă aici desbateri istorice, cari nu întră acum în preocupările camerei.D-1 lo r g a cere să fie lăsat a ceti câ­teva pasage. D-sa ceteşte un pasagiu diu- tr’o scriere a d-sale, în care glorifică pe Mihaiu Viteazul.D-1 V. G. M o r ţu n : Vă rog să cetiţi acea parte unde vorbiţi de Basta şi Mihaiu Viteazul.D-1 lo r g a se duce la banca ministe­rială şi dă d-lui Morţun cartea să caute acel pasagiu. Trecând apoi la locul său d-I ^ îorga vrea să continue discursul cu cita- 1 ţiuni din scrierile d-sale.D-1 F erech id e îl face atent că îi va hia cuvântul. D-1 lo r g a cere să consulte camera. D-1 F erech id e consultă camera dacă vrea să asculte continuarea explica­ţiilor d-lui lorga. Numai cinci deputaţi se declară pentru prin ridicare de mâni.D-1 F e re c h id e : Cu asentimentul ca­merei ridic cuvântul d-nului lorga. D-nuI lorga s’a aşezat Ia locul d-sale. D-1 Sturdza a lipsit dela şedinţă.Cancelarul Bfllow despre scrisoarea Ini'

piratului Wtlhelm adresată lordului Tweed-mouth. In şodinţa de Marţi a »Reichstag«- ului german a luat cuvântul la discuţia budgetului cancelariei imperiului principele Bfilow, vorbind despre politica Germaniei •cu privire la M a ro c şi M a c e d o n ia . Cu pri­vire la Maroc, a zis Biilow, că guvernul francez nu poate reproşa guvernului ger­man, decât că, din cauza necunoaşterii si- tuaţiunii din Maroc, va fi interpretat în mod strâmt actul dela Algeciras. Aceasta nu se va mai întâmpla pe viitor, însă aş­teaptă ca Franţa din partea sa să recu­noască şi să respecteze acest act într’un mod practic şi amical.Cu privire la Macedonia d-1 Biilow a .z is , că Germania este, nu cea dintâiu in- ■ teresată, însă cel puţin tot atât de leal in­teresată la menţinerea statului quo, ca şi celelalte puteri. Baza internaţională a ace­stei cestiuni o formează tratatul de la Berlin. Germania a primit cu simpatie pro­iectul austro-ungar de prelungire a căii ferate până la [Miroviţa deoarece Austro- Ungaria nu face decât a uza de dreptul ce i-s’a conces prin tratatul de Berlin.Vorbind despre s c r is o a r e a îm p ă r a tu ­

lu i W tlh e lm a d r e s a tă lo r d u lu i T w e e d m o u tk , -d-1 Biilow regretă, că din cauza discreţiunii nu poate ceti în extenso zisa scrisoare şi ad au gă: Fie-care dintre noi, şi fiecare amic şincer al bunelor relaţiuni cu Anglia ar putea iscăli această scrisoare. Scrisoarea era o scrisoare privată, şi este vorba de un drept de acţiune pe care îl reclamă toţi suveranii. Nimeni nu are dreptul de .a restrânge împăratului Wilhelm acest drept de acţiune. Este absolut neexact că această scrisoare aîmpăratulu iar fi o încer­care de a influinţa pe ministrul englez în senzul german împăratul german este cel mai din urmă care ar crede că un mini­stru englez ar putea primi sfaturi privi­toare la budgetul m arinei; în ceştiune de capacitatea apărării fiecare popor refuză o ânfcervenire streină şi nu conzultă decât pro­pria sa siguranţă şi propriile sale necesi­tăţi. Tot aşa şi Germania face uz de acest drept, dacă voieşte să creieze o flotă, care să trebuiască a da protecţiune necesară coastelor şi eomerciului. Acest caracter de­fensiv al programului nostru pentru flotă ş i al politicei flotei noastre trebue să fie mereu relevat faţă de tentativele ce se fac de a ni se imputa intenţiuni agresive. Noi dorim să trăim în pace cu Anglia. (Aplause.)Deschiderea sesiunei generale a Academiei Române.Marţi la oara 2, Academia şi-a des­chis sesiunea generală, ale cărei şedinţe vor dura o lună. La şedinţă sunt prezenţi şi membrii Teclu (Viena), M a r m ie s e a (Si- biiu) şi Dr. S b ie ra (Cernăuţi).Preşedintele A. S a l ig n y a deschis şe­dinţa rostind următoarea cuvântare:D om n ilor co leg i!Sesiunea generală pe care o deschi­dem astăzi este a 41-a în rândul sesiuni- nilor pe cari Academia noastră le-a ţinut dela 1867 până acum. In aceşti 40 de ani, Academia a lărgit din ee în ce mai mult câmpul lucrărilor sale. Societatea 11- ^terară şi filologică inaugurată ia 1867, şi-a adaus în curând o secţiune istorică, iar la 1879 a organizat şi secţiunea ştienţificâ alăturea cu celelalte două.

G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I .

O privire retrospectivă asupra celor patru decenii trecute, cred că ne poate da, cu drept cuvânt, mulţumirea datoriei îm­plinite, căci Academia a contribuit mult la progresele realizate în acest timp, în ţară şi în neamul nostru, atât în activitatea li­terară, filologică şi istorică în domeniile studiilor asupra trecutului şi asupra limbii neamului, cât şi în diferitele ramuri ale ştiinţelor exacte.Membrii Academiei au contribuit fle­care după puterile sale la progresul înde­plinit şi la înălţarea tot mai sus a presti­giului instituţiunei noastre.Noi, cei veniţi aici unul după altul în cursul anilor, privim cu deosebit res­pect pe cei trei colegi cari au luat parte la întâia sesiune din 1867 şi pe cari mai avem fericirea să-i numărăm în mijlocul nostru, pe d-nii: T. Maiorescu, I. Caragiani şi I. Sbiera.O parte covârşitoare din progresele realizate de Academia Română se dato- reşte aceluia dintre noi, care în zilele tre­cute şi-a serbat, în cercul intim al fami­liei, împlinirea a şapte decenii şi jumătate de v ia ţă ; acesta este d-1 Dimitrie Sturdza.De peste o jumătate de secol d-1 Sturdza sta în mijlocul muncei şi al valu­rilor pentru propăşirea patriei pe toate te­renurile ; de 37 de ani este membru al ins­tituţiunei noastre şi de aproape un pătrar de secol ocupă serviciul de secretar gene­ral, conducând şi supraveghiând lucrările Academiei.Sunt încredinţat că exprim simţămin­tele cele mai curate şi mai sincere ale Domniilor Voastre tuturor, când mă folo­sesc de această solemnă ocaziune, expri­mând d-lui Sturdza admiraţiunea şi recu­noştinţa noastră pentru tot ceeace a făcut întru înălţarea Academiei şi urându-i ca bunul Dumnezeu să-l ţină încă mulţi ani, pentru aşi continua aici şi afară, rodnica şi binecuvântata d-sale activitate.Urez Academiei să aibă în viitor cât mai mulţi membrii însufleţiţi de acelaşi spirit care a condus şi conduce activita- d-lui Sturdza!Atunci Academia Română se va înălţa tot mai sus, cultura naţională şi institu- ţiunea aceasta, destinată a-i sta în frunte, vor merge tot înainte!Declar deschisă sesiunea generală a anului 1908.D-1 Dim. S tu r d z a , secretarul general, a dat cetire raportului general pe anul 1907 — 1908 care cuprinde următoarele p ă rţi: Necrologul lung în acest an — cu schiţe sumare asupra lui B. P. H a ş d e u , despre care a spus, că a adus mijloace ştienţifice, necunoscute în studiile istorice. D-1 Sturdza observă c ă :»înzestrat cu o memorie uimitoare, el închega întinsele sale cunoştinţe în com- binaţiuni şi argumentări de multe-ori vred­nice de mirare«.Apoi asupra lui Iosif V u lca n , care a trăit o »viaţă întreagă într’o muncă mo­destă — dar de o stăruinţă apostolică, — închinată înaintării culturii neamului său«.Despre C. O lăn escu , ale cărui poezii »s’au distins totdeauna printr’o formă ele­gantă ; iar satirele sunt o caldă biciuire, în spirit horaţian, a unor rele apucături din viaţa societăţii noastre contimporane«.In urmă asupra Iui G rig o re sc u , fost membru de onoare, care a fost cel mai puternic talent al neamului nostru. »Ele­mentele caracteristice ale frumuseţilor ţă­rii şi ale vieţii ţăranilor în toate manife stările ei, au fost mai ales obiectul obser- vaţiunii sale. Din această cauză este mare asemănare între Grigorescu şi Alexandri. Farmecul operelor fiecăruia are acelaş punct de plecare, acelaş cuprins: frumu­seţea, pitorescul ţării şi al ţăranului. Ro- dica şi Curcanul sunt punctele mari de legătură între aceşti doi mari poeţi ai neamului nostru«.Dl Sturdza mai aminteşte moartea a doi membri onorari străini Otto Bonndorf şi sir M. E. Grant-Duff.Dl Secretar perpetuu, în raportul său, enumărâ lucrările şedinţelor anului trecut şi publicaţiile Academiei, apoi situaţiunea bibliofcecei, a fondurilor, donaţiunilor şi legatelor; apoi lucrările intrate pentru premiile Năsturel, Lazăr şi Adaraachi.In urma acestora s’a ales următoarea comisiune însărcinată să examineze lucră­rile anului trecut: d-nii Caragiani, Onciul şi Teclu.Se fixează şedinţele zilnice astfel: Luni, Mercuri şi Vineri la 2 oare p. m , iar Marţi, Jo i şi Sâmbătă la 9 ore dimi­neaţa.Se anunţă în urmă două comunicări: a d-lui A. D. Xenopol. asupra teoriei isto­riei şi a d-lui 1. Bogdan, despre documen­tul Rărenilor şi organizaţia armatei mol­dovene în secolul XV-lea.Şedinţele publice pentru citirea lor, se vor fixa şi anunţa la timp.

ŞTIRILE ZILEI.— 14 Martie v.

Concertul aranjat de »Reuniunea Sa­natoriului pentru tuberculoză« din oraşul nostru s’a dat aseară c’un succes ce deşi ! s’aştepta dela concursul tuturor Reuniuni­lor, totuşi a întrecut aşteptările. Progra­mul ales executat de cele 5 Reuniuni din localitate: »Societatea Filarmonică«, »Reu­niunea de cântări ungurească«, »Reuniunea de gimnastică şi de cântări« românească, »Deutscher Lîederkranz« şi Reuniunea să­sească » Mănergesangverein « cari ne-a dat icoana unei frumoase emulaţiuni, a reprezentat ce a avut fiecare Reuniune mai bun şi mai ales. Nu voim să detailăm impresiunile ce le-am primit după execu­tarea fiecărui punct, voim numai să con­statăm că fiecare Reuniune s’a distins una într’un fel alta într’altfel şi să remarcăm, că Reuniunea noastră de cântări prin e- xecutarea frumoasei balade »Ştefan cel Mare« de G. Dima ne-a făcut nouă Româ­nilor o mare cinste.

Prelegeri publice In Braşov. Dumineca viitoare, 16 (29) Martie, se va continua în sala festivă a Gimnaziului Român din loc, interesanta conferenţă a d-lui profesor D r. A le x a n d r u B o g d a n , despre poema »Strigoii« de M. Eminescu. De astădată, având în ve­dere producţiunea teatrală a d-lui Z. Bâr­san, conferenţă se va începe la o a re le 3 ş i ju m ă ta te p . m .

Membrii »Gasinei Române« din Abrudsunt invitaţi şi pe calea aceasta la adu­narea generală ordinară ce să va ţinea în 31 Martie a. c în localul său. A b ru d , la 25 Martie 1908. Pentru comitet, D r. G eorge D a v id .

0 nouă nerchiziţie domiciliară s’a făcut alaltăieri seara în redacţiunea »Tribunei« din Arad. Manuscrisele împricinuite sunt ale articolelor »Memento« şi »Finis«, pu­blicate în n-rele dela 26 Nov. n. şi 24 Dec.n. 1907.Membrii Reuniunei române de cântări sunt invitaţi pe mâne, Vineri, în 14 Mar­tie v., la 6 ore, la probă de cor.Aplanarea grevei ziariştilor bsrlinezf.In şedinţa de Marţi a Reichstagului depu­tatul Gröber a făcut următoarea declaraţie: Cred de datoria mea să declar următoarele onoraţilor mei colegi, in şedinţa din 19 Martie n., d-1 deputat Erzberger a ţinut o cuvântare asupra cestiunei coloniale, în care a spus că şi negrii, ca şi creştinii au suflele nemuritoare. La aceste cuvinte, cum se constată în dările de seamă stenogra- flee, cari n’au fost corectate, s’a produs o mişcare în tribuna ziariştilor şi s’au auzit întreruperi. Darea de seamă stenografică mai adougă: Mare indignare în centru, pre­şedintele sună clopoţelul. Intre cei indig­naţi eram şi eu. Râsetele din tribuna zia­riştilor mi-au făcut mie şi altor deputaţi impresia, că ziariştii vor să ridiculizeze cuvântarea députai ului Erzberger. Trebue să adaug, că şi câteva zile mai înainte, în şedinţa de seară din 18 Martie, am fost şi eu întrerupt de cătră unii ziarişti în dis­cursul meu. Cu acea ocazie preşedintele a admoniat pe ziarişti. Dările de seamă steno- grafice arată că şi alte ori se întâmplau întreruperi din tribuna ziariştilor. (Aşa este! în centru). Văzând însă consecinţele indignărei mele şi dacă se crede că nu m’am exprimat in mod parlamentar atunci cer scuze onoratului Reichstag. (Bravo! pe toate băncile).Ziariştii s’au declarat mulţumiţi cu această declaraţie şi au hotărât cu 70 de voturi contra 2 ca să reînceapă să publice dări de seamă din parlament începând cu ziua de azi, Jo i.Concertul Palmay Ilka. Vineri în 3 Aprilie n. va avea loc în Reduta Oraşului concertul artistei Palmay cu un program foarte bogat şi variat începutul seara la 8 ore. Artista Palmay Ilka va fi acompa­niată la pian de domnul advocat Dr. Weisz Gusztáv.Afacerea Wahrmund. Ministrul culte­lor, Marcher, a tratat eri cu creştinii so­ciali asupra cestiunei universitare. Ministrul cultelor a declarat, că pe viitor nu se va face nici o deosebire între studenţi din punctul de vedere al confesiunilor. Iu afa­cerea Wahrmund s’a decis ea ministrul cultelor să nu facă nici o declaraţie, dar dacă se va înzista în acest senz, el îşi va exprima desaprobarea amestecului nun- ţiu’ui papal în alacerile interne aie Austriei^Procesul manifestului din Vlborg. Marţi au apărut în faţa Curţei de Casaţie băr­baţii de stat condamnaţi pentru semnarea manifestului din Viborg. Motivele pentru care procesul este adus în faţa Curţei de Casaţie sunt următoarele: 1) Cestiuni cari n’au fost puse la locul lor; 2) Lipsa de do­

Pagina 3.

vezi concrete asupra răspunderei acuzaţi­lor în ce priveşte răspândirea manifestului;3) Neparticiparea celor mai mulţi dintre acuzaţi la răspândirea manifestului. Curtea e compusă din toti membrii departamen­tului criminal al casaţiei, sub preşidenţia senatorului Schelekovsky. Ca apărători fi­gurează: fostul deputat Teslenko, Gruben- berg, Basunov, Andrelikov, Goldstein şi Wolkenstein.Cel mai vechia Socument de viată a Omului Din Heidelberg i să scrie »Gazetei de Frankfurt«: In localitatea Mauer s’a găsit de curând o falcă de om uimitor do masivă. Profesorul Dr. Herman Kloatsch, un renumit antropolog este de părere, că falca găsită este cel mai vechiu os de om, din câte s’au găsit pân’acum. După ideia profesorului Kloatsch, falca aceasta proba­bil este forma primordială a scheletului uman, reprezentând pe de o parte şirul ©- voluţiunei căpăţinilor Neanderice, iar pe- dealtâ parte căpăţinele locuitorilor primor­diali din Australia.;Demonstraţiune naţionalistă contra ce*

nuşii lui Zola în Panteon. Liga naţionalistă din Paris »Ligue de la patrie française« afişase Sâmbăta trecută un mare placat pe zidurile oraşului, protestând contra decisiu- nei camerei franceze relative la transpor­tarea cenuşei lui Zola în Panteon. Se spun# mai de parte, că aceeaşi ligă intenţioneaiă a ţinea un mare meeting poporal în Paris; cu ocazia acestei manifestări va lua cu­vântul deputatul Maurice Barve, carele est© totdeodată şi academicean. Este vorba, că în ziua destinată a se transporta la Pan­teon rămăşiţele terestre ale lui Zola, să s© facă o demonstraţiune imposantă naţiona­listă din naintea Panteonului.Iarbă de puşcă — medicină pentru

dinii. O femeie din Berlin suferea de du­rere de dinţi. O amică a ei îi recomandă un pral oarecare. Ea buimăcită de durer© intră într’o prăvălie şi’şi cumpără */2 kgr. praf de puşcă — puse praful într’o oala la foc să fearbă. Era prea firesc ca pulberea aceasta să facă explozie. Sărmana femei© ca să-i se pregătiască medicina mai uite— mestecă în oală, când oala să făcu ţander© — praful explodase — şi îi drese teribil obrazul — dar şi în odaie exploziunea pri­ci nui pagube.Este într’adevăr curios, să citeşti aşa ceva, că s’a putut întâmpla în capitala im­periului german — unde şi păturele cel© mai inferioare ale populaţiunei posed d©- stuiă cultură spre a deosebi iarba de puşcă de orice altfel de praf de dinţi!NECROLOG. Cu inima frântă de durere aducem la cunoştinţa tuturor prietinilor şi rudeniilor, încetarea din viaţă a scumpu­lui nostru soţ, părinte, socru şi moşiţi Va sile C ioban, întâmplată după un morb greu şi îndelungat la 24 Martie 1908 în anul etăţii 79, iar a căsătoriei 44, fiind împărtăşit cu Ss. taine ale muribunzilor. Rămăşiţele pământeşti ale scumpului de­funct se vor aşeza întru aşteptarea învierii de obşte în 26 Martie la 2 oare p. m. în cimiteriul gr. or. din loc. — Roşiamontană, la 24 Martie 1908. In veci pomenirea l u i !Justina Cioban n. Gritta soţia. Maria dr. Botiş n. Cioban, Dr. Aurel Cioban, Dr Virgil Cioban, Dr. Pompil Cioban, flcă şi fii. Dr. Todor Botiş, Olimpia Hamsea, A u ­relia Popovici, ginere şi nurori. Jonel Bo- tis, Emil Boiis şi Virgil Botis, Zono Cio­ban, Elena Cioban, Silviu Cioban nepoţi.ULTIME ŞTIRI.

Veneţia, 24 Martie. împăratul Wilhelm, împărăteasa şi principesa Victoria au sosit eri dimineaţă la 11 şi 30 m. şi au fost primiţi de către regele şi ministrul Titoni. Musicile cântau imnul imperial german. Re­gele Italiei şi împăratul s’au îmbră­ţişat de două ori cu o mare cordia­litate; regele a sărutat mâna împă­rătesei şi principesei Victoria. Prima­rul oferi împărătesei şi principesei buchete de flori. Când suveranii so­siră pe „Canal grande“ o mulţime enormă ii salută cu aclamaţiuui en­tuziaste. Suveranii cu suitele lor au luat Ioc în mai multe gondole cari „Coborârii Grande“, în mijlocul acla- maţiunilor unei mulţimi enorme. Cor­tegiul regal a sosit la palat la 12 şi 10 în mijlocul unei mulţimi enorme, umplând piaţa Sf. Marco şi făcând maniiestaţiuni călduroase suveranilor care trebniră să se prezinte la balcon spre a mulţumi.

Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.Redactor respons.: Victor Branisot.

Pagina 4. ( i A Z B T A T B A N 8 I L V A N I E 1 Nr. 59— 1908.

Br. 4392/19f8.

Arândarea dreptului de vânat.In 25 Aprilie 1908 la 9 oare a.

S S . se va ţii.ea, la oficiul forestier orăşenesc din Braşov arândarea drep- tu lui de vânat pe timpul delà 1 August 1908 şi până la Bl Iulie 1918 în revirele forestiere aparţină- toa-e comunei orăşeneşti Brassó, a vând a se arânda fiecare revier la obiect separat şi anume:

Hotarul oraş din comuna CriS- ba? cu o estensiune de 1500 jugăre ca ta straie fiind preţul str gării de 60 crr. arândă anuală

Hotarul orăş. din comuna Vlă- deni cu o estensiune de 70B jug. ca- tastrale, fiind preţul strigaii< 20 cor. ca arândă anuală.

Hotarul orăş. din comuna Apaţa cu o e-tensiuoe de 1842 jug. catas- trale, fiind preţul strigării 66 cor. drept arâuuă anuală.

Hotarul orăş. din comuna Zer- BC.şti cu o estensiune de 9836 jug. cat astrale şi cu preîul de strigare 400 cor. drept arândă anuală.

Hotarul orăş. din comuna Bran cu o estenziune de 2868 jug. catas- trale, fiind preţul strigării 44 c* r. drept arândă anuală

Hotarul orăş. din comuna Cer natll cu o estenziune de 2515 jug cat. fiind preţul strigării 20 cor. drept arândă anuală.

Hotarul orâş. dia comuna Satu­lung cu o estenziune de 7181 jog cat. fiind preţul strigării 60 cor. pen­tru arânda anuală.

Hotarul orăş. din comuna Zizin cu o estenziune de 4301 jug. c a t , fiind preţul str gării 40 cor. drept arândă anuala.

Arândarea se face pe cale de lieitaţiune publică.

Reflectanţii an a depune înainte

de începerea bcitaţiun’i 10°/o din preţul de strigare drept vadiu.

Cumpărător al obiectului de a- rândat rămâne oferentul cel m i mare. comuna însă îşi rezervă drep tul de a încuviinţa sau- nu ofertul msix mal.

Condiţiumle mai de aproape de licitaţie şi de arftndare se pot vedea până la ziua de licita.ie în oarele ufi ioase la cfi ini silvan-d al oraşului.B r a s s ó în 24 M a rtie 1908. 101,1—3. M a g is tr a tu l o răşen esc .

La tipografia şi librăria A. Murrşianuse află de vêndare »rm ătorele:Cărţi literare âpărute din ediţia .Minerva,========================= Buceivscî.N P e tra -P e trec cu . I ile Marii», istorió- rà pentru tinerime, localoată după nemţesce. 193 pag. . Preţul cor. 1.50V asilie P op , „I> inni ţa V io rica “ ro­man. Preţul 2 cor (plus porto b*nî) 20M. S a lo d ea n u . „F lo a re a O filita“ , ro­man. Preţui 2 oor. (pitiş porto bani) 20 Ş te fa n lo s if , „C redin ţe.“ Poe-ii à or 1.60 E m . G â r le a n u -E m ilg a r , „B ă trâ n ii“ , s h ţe din viâţ» bo-r lor moldoveni 1.50 E v g en iu b o u r e a n u l „P o v e stir i d'ti copilărie“ . Preţul à . . . cor. 1.50IV. N . B e ld icea n u . „Chlpurî delà Maha­

la“ Couţne 305 pag. Preţul oor., 1.50V a silie G O svadă , „Băncile poporale din România“ cu un adau^ mf r- m stiv. Preţul l cor (plus 6 l*.

porto)......................................................105fon M a n o la ch e -H o ld a . Feţe, p o rtre te

sch iţe ş i n u ve le , ediţie I . 3 !6 pag.Preţul Lei 1*50

l l . C h en â i. „Fragmente“. Un şir de in­teresante artieolo (mformsţinnl lite­rare), şi sunt o c-ontiunare a volu­melor „Preludii“ şi „FoiletÓDe“ 8 ri- ae. 246 pag. Preţul . . . . Lei 2.60V a s ilie O. O sv a d ă . „Legea Tovără­

şiilor“. Preţul — 60 cor. (plus porto 6 b . ) . . . . . . . . . —*55M. E m in e sc u . Poesii postume“, ediţienouă, 263 pag. ou note. Preţul o. 1.60

iii J jm

fi!niijrţvÿUiţ ii■-■■fit ui r )\ \i1 n

Reuniunea de păstrare şi împrumut : ®

„BEASQVEANA“ în Braşovprimeşte depuneri spre fructificare iu următoarele condition:

ifHy ţ

1. Pentru deouneri pănă la 1000'2 . „ „ „ „ 2 0 0 03. „ „ peste ,, 2000-

plătind şi darea.(;>0-10)cor. dă 5% interese;

v u ® V4 °/oît 1

p:D I R E C Ţ I U N E A .

i î iS ia iS iË K H I S S iS!

G H E T Eoriginal americane pentru Dame, Domni şi Copii

d i e t e eu şinoare. & lie te ea nasturi, d i e t e ea xag. C -h ete de voi jiu. P a u t e ft de casă

i * a p u e i alfiiíe atlas. P a p u r i in P a p u e l de daas P a p u r i ig giatastics P a p u c i ciiduroşi P a p u t i de postav

C îetue de hieru. C iu m e Halina. C lem e de vânat. C la m e de călărit, d a m a s s e , d ale«*!.

M t* pentru D am e, D om ni ş l Copil.Calitate solidă. — Magazin de încălţăminte — # a re asortiment* * ALFRED IPSEN Kronstadt. '*"*ra d ^ V ă m ii n r . 8 6 , (v is à v is de C a fe n e a u a T ra n silv a n ia ) .

STABILIMENTUL DE ACID CARBONICa lui MUSCHONG din Baia Buziaş

----- modern insta'at------ afară da Kartei fifer«ază prompt or» ce cant taie de

S A CID C A R B O N I C 2natural, chemic foarte cuM flsd

Hin iz ^ a r 1« ou acid carbo io d o Hâi Bi'zi 8 r n m »b în toa â turn*-» enuu rar- a H* apâgaznaaS, ârciu narii -r,

ş site •* opun iudust'- hîp.

S ă nu se s c h im b e S Ä & T f ö S Ä8 r r v le lu «lemn de fn e r e d e re şl e c n e rlm ţiR e

minerala şi apă vindecătoareîn sticle de */i V x!-i litre;

Ca succes miraculos la suferinţe de inimă, rinichi şi băşică.Apă de masă de rangul întâiul!

Informaţii se dan cu plăcere din partea Mu-chong’s Kohieasäire-Werke und

Mineralwasser Ver andt in BuziasfîirdO.Adresa te le g r a m e i: BFZilSPCltufi. 1, t r. Te>ef. 18.===== S e caiată. rep resex its ix iţ i l o c a l i a*foili. ==

T x Primul atel ier român de curelărie. x i

u3

Primul atelier de curelar român

Y A S I L 1 E M U Ş C A L UOo3E

(0 BRAŞOY, Strada nouă. Nr. 7. ■3u3j= Am onoare a recomanda On. Public din Braşov şi jur Q.O<D A te lie ru l m e u d e e u re l& rie 09C provăzut cu tot felul de hamuri de lues şi pentruX) lucru din piele de blanc, precum şi tot felul de

curele de încins, d. e. şerpare de psele de tot felult negre, gatbine, de covor cu ţinte; care

o-m

co este sub conducerea mea proprie. ■ţj_E Se primesc şi reparaturi de tot felul, d. e. 3*0) eafere, goante de călătorie şi pungi. T3

Totodată mai fac cunoscut, că în depozitul meu Oo să află gata: piesei do lemn în orice mărime, îmbrăcateO In cu re le fine. tût

cu stimă V asilie Muscalii.

i * P R E Ţ U R I M O D E R A T E . X

X

\AX

in i

Iţ> v£.fii’

MMiHiÇ>d

MS■

P i e - c a i e p o s e s o r a . ■’■ a ia e lr Trăsori-motor a lui PUCHIeeonoiuimeşle isialţl bani şl «*ai «fiult mteaæ.

B eide m otor.S ’gnrföiitä mare;2 HP. (86Kg.)27 , 2s/4, 3%. 4,5 &6HP.

A u t o m o b i l e :consirr.oţse s mp!ă. Exoeoti-ro so ilâ :S/ 9/ \ i ! 20/ H P/«• / t a / 1«» / ‘25 -lJ -ï •

Benzin. Uleiu. Părţi constitutive P-eumatice

Reparaturi de automobile.

( Reprezentant: MICHAEL MOOSER, Ä

Numai pentru scurt timp.|l în filiala noastră Colţu Straclei Foiţii vis-a-vis de Steaua roşie începem vânzarea de haine gata pentruj| bărbaţi, băeţi şi copii, în fiecare zi dela 7 până la 12 oare a. iu. şi dela 2 până la 6 oare p. in.

Depner, Roth & W estem ean.t’2,ô—13.Tipografia A. Mureşianu, Braşov.