de studiu Business și Administrare · piaţa muncii, condiţii optime de studiu, materiale,...

561884-EPP-1-2015-1-DK-EPPKA2-CBHE-JP

Introducerea în R. Moldova a metodelor de învățare

bazate pe probleme: Sporirea competitivității și

angajabilității studenților (PBLMD)

www.pblmd.aau.dk

Pachetul de lucru 2. Raport Benchmarking

Analiza comparativă privind Programul instituțional

de studiu Business și Administrare

Elaborat: Cotelnic Ala, Dr.hab., Profesor universitar, ASEM (lider de echipă)

Solcan Angela, Dr., Conferențiar universitar, ASEM

Timbaliuc Natalia, lector superior, ASEM

Gaugas Tatiana, lector superiorr, ASEM

Evaluat: Olav Jull Sørensen, Profesor, Departamentul Business și Management, AAU

Colin Simpson, Lector Superior în Business Internațional, UoG

"Acest proiect este finanțat de Comisia Europeană. Suportul financiar din partea Comisiei Europene pentru

acest proiect nu constituie o andosare a conținutului care reflectă doar părerile autorilor, și Comisia nu poate

purta răspundere pentru orice mod de utilizare a informației incluse în prezentul proiect de document."

Proiect inițial:

Revizuit:

Proiect final:

Chișinău, 2016

http://www.pblmd.aau.dk/

i

CUPRINS

1. INTRODUCERE ............................................................................................................................. 3

2. METODOLOGIE ............................................................................................................................ 4

2.1 Cadrul metodologic ................................................................................................................. 4

2.2 Colectarea datelor .................................................................................................................... 4

2.3 Analiza datelor ........................................................................................................................ 5

3. Programul de studii în Business și Administrare la Universitatea din Aalborg .............................. 6

3.1. Introducere............................................................................................................................... 6

3.1 Nivel de sistem. ....................................................................................................................... 6

3.2 Nivelul Conducerii Universității ............................................................................................. 9

3.3 Nivelul Facultate/Departament .............................................................................................. 14

3.4 Nivelul Consiliului de Studii ................................................................................................. 14

3.5 Integrarea studenților cu dizabilități ...................................................................................... 16

3.6 Mediul fizic ........................................................................................................................... 17

3.7 Nivelul pregătirii pedagogice ................................................................................................ 21

4. Programul de studii in Business și Administrare la Universitatea Gloucestershire ...................... 23

4.1 Introducere............................................................................................................................. 23

4.2 Nivel de sistem ...................................................................................................................... 23

4.3 Nivelul Managementului universității ................................................................................... 26

4.4 Nivelul Facultății/Departamentului ....................................................................................... 32

4.5 Nivelul Consiliului de Studii ................................................................................................. 32

4.6 Integrarea persoanelor cu dezabilități .................................................................................... 33

4.7 Mediul fizic ........................................................................................................................... 35

4.8 Nivelul Programului de Studiu Business și Management ..................................................... 36

4.9 Nivelul pregătirii pedagogice ................................................................................................ 41

5. Analiza datelor și interpretarea ...................................................................................................... 44

5.1 Introducere............................................................................................................................. 44

5.2. Criterii, proprietăţi şi indicatori ........................................................................................... 44

5.3. Modele emergente ................................................................................................................. 45

6. Concluzii finale ............................................................................................................................. 53

Referințe: ............................................................................................................................................... 55

ii

Lista Tabelelor

Tabel 1: Echipa de Lucru ........................................................................................................................ 3

Tabel 2: Vizitele de studii la partenerii din UE ....................................................................................... 5

Tabel 3:Model de raportare a datelor ...................................................................................................... 5

Tabel 4: Șablon și orientări pentru elaborarea unor criterii de referință, proprietăți și indicatori ........... 6

Tabel 5: Model de reducere a datelor ...................................................................................................... 6

Tabel 6: Modele emergente ................................................................................................................... 45

Lista Anexelor

Anexa 1: Metodologia șablon ................................................................................................................ 57

Anexa 2: Date colectate la Universitatea din Aalborg .......................................................................... 64

Anexa 3: Date colectate la Universitatea Gloucestershire ..................................................................... 75

Anexa 4: Structura programului la AAU............................................................................................... 86

Anexa 5: Structura programului la UoG ............................................................................................... 87

Anexa 6: Criterii, proprietăți și indicatori ............................................................................................ 89

3

1. INTRODUCERE

În vederea elaborării raportului, a fost studiată literatura cu referire la esența și

modalitățile de aplicare a învățării bazate pe probleme în învățământul superior. Astfel, am

constatat, că învățarea bazată pe probleme (PBL) este una din metodele de învățare active,

centrate pe student.

În condițiile actuale, de schimbări rapide în toate domeniile vieții, inclusiv, ale științei,

tehnicii şi pieței muncii, sistemul de învățământ superior trebuie să ofere oportunități de

învăţare şi formare adaptate continuu la aceste schimbări. Acest lucru presupune asigurarea

compatibilității curriculare, care să ofere posibilitatea formării de competenţe necesare pe

piaţa muncii, condiţii optime de studiu, materiale, echipamente şi metode moderne, relaţie de

parteneriat între profesor și student, centrare pe student, consiliere în vederea orientării

academice şi a carierei. Anume aceste și reprezintă principalele caracteristici, care evidențiază

învățarea centrată pe student.

Învățarea PBL presupune, că studenții învață despre un subiect prin experiența de

rezolvare a unei probleme deschise. Studenții învață strategii de gândire și cunoaștere în

domeniu. Scopurile PBL sunt de a ajuta pe elevi să dezvolte cunoștințe flexibile, eficiente

abilități de rezolvare a problemelor, învățarea auto-dirijată, abilități de colaborare eficiente și

motivația intrinsecă1. învățarea bazată pe Problema este un stil de învățare activă.

Apărută în anul 1960, în Canada, această metodă a suferit multe adaptări și modificări,

în funcție de particularitățile sistemului de învățământ în care era importată, dar și de

domeniul de studii. Pentru a avea un tablou mai clar despre ceea ce reprezintă această metodă

și cum am ar putea fi aplicată în Republica Moldova, am studiat particularitățile utilizării

acesteia în 2 țări: Danemarca și Marea Britanie, mai exact în două universități din aceste țări,

respectiv Universitatea din Aalborg și Universitatea din Gloucestershire.

După cum am menționat mai sus, utilizarea metodei PBL are particularități și în funcție

de domeniul de învățare. În acest raport ne-am referit la domeniul Business și Administrare.

Echipa de lucru asupra acestui raport a fost formată din:

Tabel 1. Echipa de lucru asupra Raportului

Nr.

d/o

Numele, prenumele Titlu, funcția în ASEM Poziția în echipă

1. Cotelnic Ala Profesor universitar,

Primprorector cu activitate didactică

Lider de echipă

2. Solcan Angela Conferențiar universitar, decan al

Facultății Business și Administrarea

Afacerilor

Membru al echipei

3. Gaugaș Tatiana Lector superior universitar, catedra

Marketing și Logistică

Membru al echipei

4. Țîmbaliuc Natalia Lector superior universitar, catedra

Management

Membru al echipei

1 Hmelo-Silver, Cindy E. (2004). "Problem-Based Learning: What and How Do Students Learn?". Educational

Psychology Review 16 (3): 235–266

4

2. METODOLOGIE

2.1 Cadrul metodologic

Scopul acestui raport este de a efectua o analiză de referință a învățării bazate pe

probleme în țările-partenere ale Uniunii Europene: Danemarca și Marea Britanie. În acest

scop a fost elaborată o metodologie-tip. Aceasta vizează explorarea raportului dintre

structurile interne ale universității și programele de studiu, inclusiv modul în care elaborarea

și susținerea programului de studiu sunt integrate în întreaga universitate. Coeziunea

elaborării programului de studiu cu susținerea acestuia va fi examinată la diferite niveluri ale

instituției: nivelul sistemului, nivelul conducerii universității, facultății, precum și la nivelul

Programului de Studiu. De asemenea vor fi studiate probleme ce țin de integrarea grupurilor

de studenți dezavantajați, precum și mediul fizic disponibil.

Utilizarea metodologiei-tip pentru elaborarea prezentului raport a fost necesară pentru a

realiza o înțelegere de referință a modului în care predarea și învățarea axată pe student la

universitățile partenere din UE este incorporată în structurile instituționale generale și cum

relaționează cu acestea, iar mai apoi pentru a explora aceiași relație, potrivită scopului la

universitățile proprii.

Metodologia – tip presupune evidențierea a 6 niveluri: Nivelul Sistemului, Nivelul

Conducerii Universității, Nivelul Facultății; Nivelul Consiliului de Studii; Grupurile

dezavantajate; Mediul fizic. În mod normal, este posibilă o careva suprapunere între niveluri.

În alte cazuri, informația a fost prezentată doar întrun compartiment pentru a evita repetările.

Este important ca atunci când abordăm o problemă, să luăm în considerație raportul acesteia

cu alte niveluri și impactul pe care l-ar putea avea asupra domeniilor în cadrul acestora și la

nivel transversal.

2.2 Colectarea datelor

În vederea elaborării Raportului, urmând Metodologia expusă mai sus, au fost colectate

date din două universități: Universitatea din Aalborg, Danemarca și Universitatea

Gloucestershire, Marea Britanie. Acest lucru a fost posibil prin vizitarea universităților

(A.Cotelnic, T.Gaugaș - Universitatea din Aalborg; A.Cotelnic, N.Țîmbaliuc - Universitatea

Gloucestershire), realizarea completă a Agendei, care a inclus diverse întîlniri cu factori de

decizie din universități, cu persoane competente pentru un anumit nivel de abordare a

problemei. Ca urmare a vizitei de studiu au fost elaborate rapoarte pentru fiecare universitate

de către fiecare persoană, care a fost acolo. Aceste materiale, împreună cu reflecțiile

respective, au fost de real folos în vederea elaborării prezentului Raport. Au fost consultate

toate materialele expuse pe intranetul proiectului, dar și alte surse din internet, la care se face

referință în Raport.

Tabelul 2: Vizite de studiu la partenerii din UE

Nr

d/o

Universitatea vizitată Perioada Persoanele implicate

1. Universitatea din Aalborg, Danemarca 8-12 februarie 2016 A.Cotelnic

T.Gaugaș

2. Universitatea Gloucestershire 29 februarie – 4

martie 2016

A.Cotelnic

N.Țîmbaliuc

5

În urma vizitelor de studii au fost colectate diverse informații necesare pentru elaborarea

Raportului, care au fost expuse în Reflecțiile în urma fiecărei vizite (Anexa 2- pentru

Universitatea din Aalborg și Anexa 3 – pentru Universitatea din Gloucestershire). Tot în

aceste anexe se conțin și tabele de raportare a datelor, conform modelului de mai jos.

Tabel 3: Model de raportare a datelor (Data reporting template)

Întrebare/Problemă Sursa consultată Constatări Reflecții

L1: Nivel de sistem

L2: Nivel al

managementului

universității

L3: Nivel

Facultate/Departament

L4: Nivel Consiliul de

Studii

L5: Integrarea studenților

dezavantajați

L6: Infrastructura (mediul

fizic)

L7: Nivelul Programului

de studii

L8: Nivelul formării

Pedagogice

2.3 Analiza datelor

În vederea analizei datelor, echipa de lucru, a utilizat metodologia studiilor de caz

multiple, fiecare ţară-parteneră din Uniunea Europeană fiind considerată un studiu de caz

separat. Analiza a demarat cu efectuarea de către echipele menționate din cadrul

universităților din Republica Moldova, care au participat la vizite de lucru la universitățile-

partenere din UE a unei analize de caz pe interior a programelor de studii la specialitatea

Business și Administrarea din țara respectivă (Danemarca și Marea Britanie) pe baza unor

criterii, proprietăți şi indicatori.

Analiză încrucişată de caz, aşa cum este prezentat în şablonul comparativ (tabel 4), a

permis reformularea criteriilor, proprietăţilor şi a indicatorilor pentru fiecare nivel.

Având ca bază metodologia propusă, echipa a colectat și analizat datele, a elaborat rapoarte de

referință pentru programul de studiu analizat.

Tabelul 4: Șablon și orientări pentru elaborarea unor criterii de referință, proprietăți și

indicatori

AAU UoG Criterii, proprietăți,

indicatori

Constatări de bază pe niveluri

compararea încrucișată a

datelor care au generat

criterii, proprietăți și

Constatări de bază pe niveluri Nivelul 1, criterii etc.

6

indicatori pentru fiecare nivel

Pe parcursul analizei detaliate a cazurilor au fost evidențiate mai multe idei, concepte,

principii, ceea ce a permis înregistrarea anumitor constatări. În cadrul acestor activităţi au fost

căutate modele comune, dar şi diferenţe, ce exprimă particularitățile fiecărui sistem de

învățământ în funcție de țară. În acest scop a fost elaborat un şablon redus al datelor prezentat

în tabelul 5.

Tabelul 5: Model de reducere a datelor

Modele comune Particularități

L1: Nivelul sistemului

Criteriul 1

Criteriul 2

Criteriul 3

3. Programul de studii în Business și Administrare la Universitatea din Aalborg

3.1. Introducere

Universitatea din Aalborg susține și promovează implementarea și dezvoltarea

modelului PBL , fiind considerată universitate-veteran în aplicarea acestuia. În acțiunile

incluse în strategia de dezvoltare 2016-2021 a Universității din Aalborg putem sublinia

utilizarea PBL pentru dezvoltarea tuturor programelor de studii, integrarea acestuia ca

obiectiv de învățare în toate curriculele, principiile PBL fiind parte importantă în asigurarea

calității. Se merită de menționat, că motivarea profesorilor și a studenților este o componentă

importantă a acestui model, astfel profesorii noi și toți studenții au parte de cursuri sistematice

de introducere în PBL. Din prezentările pe care de care am beneficiat în timpul vizitei am

remarcat că toți profesorii subliniau importanța și avantajele modelului PBL în cadrul

universității, fiind foarte motivați să dezvolte acest model. Printre avantajele menționate

remarcăm: rolul profesorilor devine mai important deoarece nu doar transferă cunoștințe, ci

participă la dezvoltarea intelectuală a tinerilor încurajând creativitatea și colaborarea în grup.

Proiectele, fiind interdisciplinare, impun dezvoltarea atât a cunoștințelor teoretice, cât și a

aplicării cercetării în cunoașterea mediului real din partea profesorilor.

Expunerea informației colectate și analizate pentru programul Business și Administrare

de la Universitatea din Aalborg se prezintă mai jos. După cum am indicat anterior, acest lucru

a fost posibil prin consultarea surselor primare de la universitate, disponibile pe intranetul

proiectului, precum și în urma discuțiilor avute cu persoane implicate în cadrul vizitei de

studii la Universitate.

În acest compartiment vor fi expuse datele colectate în conformitate cu criteriile

formulate. Datele esențiale sunt incluse în Anexa 2. Structura programului de studii la

Programul Business și Administrare, Universitatea din Aalborg, este inclusă în Anexa 4.

3.1 Nivel de sistem

În Danemarca Legea de bază, care reglementează activitatea în cadrul universităților

7

daneze este Actul Universitar2. Conform acesteia, universitatea poate acorda grade pentru

studiile la ciclul I de 3 ani și ciclul II , master cu durata de 2 ani, precum și la ciclul III-

doctorat. Actul Universitar stabilește că universitatea este liberă să decidă ce programe de

studii bazate pe cercetare dorește să ofere în Danemarca în domeniul său academic.

Programele oferite trebuie să fie acreditate de către Consiliul de Acreditare ( Legea privind

Agenție de Acreditare pentru Învățământul Superior3). Acreditarea este obligatorie pentru

toate programele. Pentru instituțiile de stat , acreditarea este criteriul de bază pentru finanțarea

din buget.

Pentru evaluarea externă și acreditarea programelor de studii (existente și cele noi), în

2007 a fost creată Agenție de Acreditare de către Ministerul Științei, Inovării și

Învățământului Superior (MSIIS) ca organ public independent și constă din Consiliul de

Acreditare (CA), Secretariatul Consiliului și Secretariatul Academic (SA) cu funcții de

evaluare. CA ia decizii referitor la acreditare, acreditare constituțională sau de neacreditare.

Consiliul este constituit din președinte (chairman), numit de ministru, 8 membri numiți la

propunerea MSIIS (3 pers.), Ministerul Educației (3 pers.), Ministerul Culturii (1 pers.),

Asociația studenților (1 pers.), termen de eligibilitate- 4 ani, studentul- 1 an4.

Agenția de acreditare este compusă din două entități: Consiliul de Acreditare, care este

însărcinat cu acreditarea și aprobarea programelor de studii universitare; și agenția, ACE

Danemarca, care este responsabil pentru analiza și evaluarea preliminară a programelor.

Instituția efectuează pre-acreditare, acreditare și aprobarea programelor la nivel de învățământ

superior. Mai mult decât atât, instituția, printre altele, lucrează la elaborarea unor metode și

tehnici de asigurare a calității, colectarea și diseminarea experiențelor relevante naționale și

internaționale de acreditare, precum și va contribuie la dezvoltarea în continuare la

dezvoltarea conceptului de acreditare.

Procedurile de evaluare externă a programelor și criteriile de calitate și relevanță sunt

aprobate prin ordin ministerial. Evaluarea se bazează pe 5 criterii fundamentale:

1. Cererea pentru programul de studiu pe piața forței de muncă;

2. Program de studii bazat pe cercetare și în legătură cu un mediu activ de cercetare de

înaltă calitate;

3. Profilul academic al programului de studiu și scopul rezultatelor învățării;

4. Structura și organizarea programului de studiu;

5. Asigurarea continuă a calității interne a programului de studiu.

2 The Danish (Consolidation) Act on Universities (the University Act), diponibil la

http://www.au.dk/fileadmin/www.au.dk/Regelsamlingen/2014/EN_Bekendtgoerelse_af_lov_om_universiteter

_367.pdf 3 Act on the Accreditation of Institution of Higher Education, disponibil la

http://ufm.dk/en/legislation/prevailing-laws-and-regulations/accreditation/accreditation 4 Analiza comparativă a autonomiei universitare instituționale în Danemarca, Lituania, România, Scoția și

Suedia, Chișinău, 2015, pag.475

http://www.au.dk/fileadmin/www.au.dk/Regelsamlingen/2014/EN_Bekendtgoerelse_af_lov_om_universiteter_367.pdf


8

O descriere detaliată a criteriilor de performanță și a etapelor procesului de evaluare

externă și de acreditare a programelor existente și a celor noi, dar și a instituției în întregime

se regăsește în Ghidurile respective, aprobate în anul 2013.5”

Acreditarea este obligatorie pentru toate programele. Pentru toate instituțiile de stat,

acreditarea este criteriul de bază pentru finanțarea din buget.

Pentru un program existent, Secretariatul Academic formează o echipă de acreditare din

experți relevanți, inclusiv invitați din străinătate. În baza rezultatelor prezentate de echipă,

Secretariatul Academic întocmește raportul de evaluare. Durata de validitate a acreditării se

stabilește de către Consiliul de Acreditare, de regulă 4-5 ani pentru programele noi,

Secretariatul Academic alcătuiește raportul de evaluare în baza documentelor prezentate de

către instituție. În unele cazuri, consiliul poate decide formarea unei echipe de evaluare.6

Acreditarea are loc pe baza disciplinelor, dar în Danemarca, începând cu anul 2013, a

demarat procesul de acreditare a instituțiilor în întregime. Evaluarea și acreditarea repetată a

programelor se va încredința universităților. Procedurii de acreditare vor fi supuse doar

programele noi.

Dacă ne referim la factorii implicați din punct de vedere al angajatorilor şi personalului

academic, atunci toţi au o opinie pozitivă faţă de procesul de acreditare şi înţeleg importanţa

acestuia. La nivel de fiecare facultate există un oficiu ( unitate), responsabilă pentru controlul

calităţii, care este parte a procesului de acreditare.

Structura și funcțiile sistemului de asigurare continuă a calității în universitate sunt

predeterminate de criteriile definite la general în Actul Universitar și în Ordinul Ministrului

”Criteria for the Revelance and Quality of University Study Programmes and on Procedures

for Approval of University Study Programmes”. Prin evaluarea externă și acreditarea

programelor de studii ( existente și cele noi), MSIIS a creat Agenția de Acreditare pentru

Învățămîntul Superior, ca organ public independent. Procedurile de evaluare externă a

programelor și criteriile de calitate și relevanță sunt aprobate prin ordin ministerial.

Universitatea trebuie să țină cont de criteriile de calitate și să elaboreze programe de

studii și curriculum în conformitate cu ele. Pentru universitate este important să primească

aprobarea Agenţiei de Acreditare, se trece de la acreditarea programului la acreditarea

instituţiei. Asigurarea calităţii este o parte a procesului de acreditare a predării şi cercetării, în

scopul argumentării resurselor pentru cercetare.

Unul din criterii impuse de minister este asigurarea continuă a calității interne a

programului de studiu. CA a elaborat criteriile de relevanță și calitate a programelor de studii,

care au fost aprobate prin ordinul MSII. În baza acestor criterii începând cu 01.01.2010 sunt

evaluate toate tipurile de programe de studii superioare.

Agenţia de acreditare elaborează ghiduri şi şabloane pentru prezentarea programelor.

Nu există organe profesionale care contribuie la validarea programelor sau la modul în care

sunt desfăşurate, dar în cadrul universităţii există organe de consultanţă la nivel de fiecare

Consiliul de Studiu, din componenţa cărora fac parte persoane externe competente şi notorii.

5 http://en.akkr.dk/guides/ 6 Analiza comparativă a autonomiei universitare instituționale în Danemarca, Lituania, România, Scoția și

Suedia, Chișinău, 2015, pag.474

9

Programele de învățământ superior din cadrul Ministerului Științei, Inovării și

Învățământului Superior, Agenția de Acreditare pentru Învățământul Superior (ACE) din

Danemarca pregătește raportul de acreditare, iar CA ia decizia de acreditare în baza unui

raport elaborat de operatorii numiți de pentru programele din cadrul instituțiilor subordonate

MSIIS sau de experții Institutului Danez pentru Evaluare (EVA). Având în vedere

considerentele academice sau pentru a testa competitivitatea ACE Danemarca, CA poate

decide să utilizeze o instituție recunoscută pe plan internațional, alta decât ACE Danemarca,

pentru pregătirea rapoartelor de acreditare. Din propria inițiativă sau în baza unei cereri de la

universitate, Consiliul poate baza decizia de acreditare – în întregime sau parțial – pe un

raport de acreditare de la o altă instituție recunoscută pe plan internațional, în măsură în care

raportul este întocmit în conformitate cu criteriile de calitate și de relevanță stabilite de

ministerul de resort.

Nu există aranjamente pentru acordarea compensaţiilor duble sau recunoaştere

profesională. Organele profesionale sunt responsabile de procesul de audit al asigurării

calităţii.

3.2 Nivelul Conducerii Universității

Structura de organizare a universității o vom prezenta prin principalele organe, care se

includ în structura acesteia:

Consiliul (Board) este organul de guvernare al universității, stabilește liniile directoare

pentru organizarea, dezvoltarea și activitățile pe termen lung. El constă din 9-11 membri

(externi și interni). Internii reprezintă comunitatea academică, și includ inclusiv doctoranzi

salariați, personal tehnic și administrativ și studenți. În componența Consiliului majoritatea,

totuși, este reprezentată de membrii externi. Consiliul își alege președintele din rândul

membrilor externi. În cadrul stabilit de consiliu, rectorul este responsabil pe managementul de

zi cu zi al universității. El este șeful conducerii executive. El deleghează sarcini și

responsabilități de lucru membrilor echipei de conducere executive, care constă din rector,

prorectori, directorul universității și decani. Echipa de conducere este responsabilă pentru

funcționarea universității, precum și pentru realizarea strategiei și atingerea obiectivelor

universității. În scopul gestionării eficiente a tuturor aspectelor activității academice, rectorul

instituie unul sau mai multe Consilii academice. Aceste consilii pot fi instituite la diferite

niveluri de organizare (la nivel de universitate, facultate, departament).

Structura internă include :

1. Consiliul Academic

2. Facultate

3. Departament (în cadrul căruia pot fi organizate grupuri de cercetare)

4. Școala

5. Consiliile de studii

Universitatea Aalborg are o strategie instituțională de dezvoltare care încorporează

strategia curriculară cu accentul pe învățarea axată pe studenți. Există un angajament

instituțional față de învățare și predarea inovatoare care este stipulat în strategia universitară

10

2016-20217, în care, în special se pune accentul pe învățarea bazată pe probleme. Astfel

misiunea universității este de a educa studenți pentru viitor, de a adapta procesului de

învățare, predare și cercetare la dinamismul societății. Universitatea pune accent și pe

angajabilitatea studenților, acesta fiind avantajul modelului PBL (învățarea bazată pe

probleme) din Aalborg, care permite studenților o pregătire practică mai bună prin

conlucrarea în cadrul proiectelor cu mediul de afaceri, identificarea și soluționarea

problemelor reale ale companiilor și societății. Trebuie de menționat, că lucrul în grup la

proiect, la fel permite acumularea de abilități de a lucra în echipă și astfel, conform opiniilor

expuse de reprezentanții businessului, oferă studenților șanse mai mari de a se adapta mai

rapid și mai ușor după angajare. Universitatea din Aalborg este angajată în dezvoltarea și

implementarea învățării centrate pe studenți și bazate pe probleme. Școlile vor dezvolta

programele bazându-se pe principiile PBL, actualizate în 2015. Integrarea PBL ca un obiectiv

de învățare în curriculum tuturor programelor de studii trebuie să fie asigurată. Tehnologiile

informaționale sunt o parte componentă a învățării bazate pe probleme și proiecte, și trebuie

integrate direct în acest model.

Universitatea Aalborg pune accentul și pe internaționalizarea curriculei, astfel atât la

ciclul I, cât și la ciclul II sunt programe de studii predate în limba engleză, se încurajează

mobilitatea studenților danezi în alte universități de peste hotare, în special în semestrul IV.

În cadrul universității din Aalborg este creată ”Academia PBL” care este responsabilă

de dezvoltarea și implementarea modelului PBN la nivel de universitate, la baza căruia este

învățarea centrată pe student. Acest organ are responsabilitatea de a coordona și a coopera cu

școlile și consiliile de studii în asigurarea utilizării modelului PBL la toate nivelurile. Școlile

și consiliile sunt responsabile pentru elaborarea curriculumului. Toate informațiile cu privire

la principiile învățării și predării bazate pe probleme, recomandările sunt publicate pe site-ul

universității www.pbl.aau.dk și pe platforma moodle pentru utilizatorii interni.

Curriculumul trebuie să cuprindă următoarele compartimente: Baza legală (ordinele

sau actele ministeriale, facultatea și boardul de studii la care va fi afiliat), Condițiile de

admitere, Gradul oferit, Durata și competențele de profil (cunoștințe, aptitudini, competențe

profesionale), Structura pe semestre și module, Descrierea modulelor ( obiective, activități,

forme de examinare, criterii de evaluare), Reguli privind lucrările scrise, inclusiv proiectul de

licență, Reguli privind transferul de credite, inclusiv posibilitatea de alegere a modulelor-părți

componente la alt program de la o universitate din Danemarca sau din străinătate, Reguli care

se referă la progresul programelor de licență sau masterat, realizarea proiectelor, reguli de

examinare.

Curriculum este elaborat urmând prevederile actelor legale emise de ministerul de

resort: Actul Universitar, Ordinul de examinare, Ordinul ministrului privind programele de

studii, Ordinul de admitere, Ordinul ministrului privind scala de gradare și actele normative la

nivel de universitate și facultate.

7 KNOWLEDGE FOR THE WORLD. Aalborg University Strategy, disponibil la http://www.e-

pages.dk/aalborguniversitet/383/

11

În cadrul universității există un Grup responsabil pentru asigurarea și dezvoltarea

calității (University's Steering Group for quality assurance and development). Acest Grup este

responsabil de supravegherea sistematică a calității pe intern și pentru îmbunătățirea

sistemului de calitate, dezvoltarea domeniilor calității în cadrul universității.

Propunerile în curriculum universității pot veni din partea cadrului didactic, unui

colectiv care formează echipa de program sau la inițiativa grupurilor de cercetare. Deciziile

administrative vizând programele de studii sunt luate la nivel de școli și consilii de studii. În

cadrul fiecărui program sunt numiți coordonatori de semestre, care la fel se ocupă de

organizarea procesului de studii și sunt la curent cu toate detaliile programului pe semestrul

dat.

Curriculumul este aprobat de decan, apoi este supus evaluării la nivel de Consiliu

Academic. Organizațiile studențești tot pot avea propuneri față de curriculum. Studenții

participă în perfecționarea curriculumului prin evaluarea sistematică și prin participarea lor în

consiliile de studii și consiliul academic. Reprezentanții mediului de afaceri sau ai altor

organizații exterioare la fel pot veni cu propuneri, deoarece în cadrul învățării bazate pe

probleme, există o colaborare activă între universitate și mediul de afaceri. Ei pot propune

actualizarea sau chiar schimbarea curriculumului în scopul adaptării la cerințele sectorului

real, identificării și soluționării problemelor reale din societate. Curriculum trebuie să

corespundă planului strategic al universității, trebuie aprobat de decan și consiliului de studiu

la nivelul facultății. Nu necesită consultarea departamentului de finanțe, patrimoniu, deoarece

universitatea are autonomie financiară la nivel de facultate și departament. Nu necesită

consultarea cu biblioteca, în cadrul universității nu există departament de dezvoltare a carierei

care ar putea fi consultat.

Trebuie de menționat că în cadrul facultății este o persoană cu experiență privind

reglementările legale în învățământ, care ajută echipa la crearea pachetului de documente în

cazul elaborării unui program de studii noi, deoarece este nevoie de un control juridic riguros.

La Universitatea Aalborg este folosit modelul PBL ca metodă de predare și învățare, el

este implementat în toate programele de studii, dar există diferențe de organizare și

implementare în cadrul diferitor domenii (de ex. Economie – 50% bazat pe proiecte, PBL

utilizat din primul an de studii, Drept – mini proiecte în primii ani de studii și abia în anul 3

proiect).

În cadrul universității nu există o școală postuniversitară instituțională responsabilă de

ciclul II și III. Studiile de doctorat sunt organizate în școli doctorale la nivel de facultate sau

departament. Decanul este responsabil de instituirea și desființarea școlilor doctorale/

centrelor de studii de doctorat în cadrul facultății. Fiecare școală doctorală este condusă de un

director, care este numit și eliberat din funcție de către decan. Directorii școlii doctorale

trebuie să fie cercetători recunoscuți, cu experiență în desfășurarea studiilor de doctorat.

Pentru fiecare școală doctorală, decanul instituie o comisie de doctorat, având ca membri

reprezentanți aleși de către și din rândul personalului academic, cu durata mandatului de 3-4

ani, și doctoranzi , cu durata mandatului de un an. Comisia este creată pentru a asigura

influența studenților și a personalului academic asupra întregului proces de elaborare,

modernizare și predare a programelor de doctorat. Numărul de membri ai comisiei este

determinat de către decan, ca urmare a recomandării comisiei de doctorat, decanul numește

12

președintele și , dacă e cazul vicepreședintele comisiei de doctorat. Programul de doctorat

cuprinde 180 de credite ECTS.

Universitatea oferă informații publice ce se referă la descrierea programelor de studii

pentru ciclul I și II, conținutul curriculumului universitar. Regulile de admitere la ciclul I, II și

III trebuie să fie făcute publice, pe site-ul universității.

Toate programele și modulele conțin descrieri clare privind conținutul , obiectivele,

profilul programului. Sunt specificate rezultatele anticipate ale învățării, la nivel de

cunoștințe, abilități și competențe. Programele conțin descrierea metodelor de învățare și

predare, precum și cele de evaluare. Programele nu conțin descrierea căilor potențiale de

angajare după absolvire.

Până în anul 2007, în instituțiile de învățământ superior din Danemarca nu exista

noțiunea de carieră academică, ceea ce însemna că salariații nu aveau garanția că se vor

încheia contracte de muncă după finalizarea activității în posturi de postdoctorat sau profesor

asistent. Începând cu 1 ianuarie 2007, au fost elaborate noile tipuri de contracte de muncă,

care permit o continuitate în cadrul carierei academice. Cariera academică semnifică

continuitatea în funcții academice de la una de nivel începător până la cel mai înalt post în

cadrul aceleași instituții. În general, Consiliul de studiu este responsabil de stabilirea

numărului necesar de posturi pentru un anumit program de studii. Aplicațiile sunt evaluate de

o comisie pentru angajări, aprobarea căreia este necesară pentru aplicarea la pozițiile vacante.

Instituirea unor condiții minime pentru a accede la cariera academică prin Memorandumul

privind structura posturilor didactice, care conțin o descriere unificată pentru toate instituțiile

de învățământ a posturilor didactice, vine să susțină ideea că autonomia universitară în

domeniul resurselor umane trebuie să fie corelată cu principiul responsabilității publice a

instituției, universitatea fiind liberă să-și selecteze personalul, să instituie propriile criterii,

care nu vor fi mai mici de cele stabilite de lege, dar selecția trebuie făcută printre cei mai buni

candidați.

În dezvoltarea și instruirea personalului academic nu este implicat Departamentul de

Resurse Umane. În cadrul universității este creat un Laborator de Învățare ( Learning Lab)8,

care oferă calificări pedagogice obținute prin Adjunktpaedagogikum (calificare la nivel

național) și posibilitatea învățării continue. La fel, sunt prezentate noi activități pedagogice și

inovările în predare. Pentru angajații noi, Laboratorul oferă cursuri fundamentale în pedagogie

în cadrul învățământului superior, precum și cursuri de inițiere în modelul PBL. Pentru

angajații cu experiență, Laboratorul oferă workshopuri cu diferite tematici, în cadrul cărora au

posibilitatea de a partaja cunoștințe și experiențe noi de predare sau a discuta careva

neclarități. Aceste workshopuri variază ca tematică, dar ca și durată, ele pot fi organizate într-

o singură zi sau pe parcursul a mai multor zile. Se propun și activități on-line pentru a oferi

calificări pedagogice mai flexibile, se oferă și certificarea de predare în limba engleză.

Laboratorul este conectat cu o varietate de grupuri , rețele cu specialiști de la diferite facultăți

în cadrul universității, ținând cont de scopul și resursele necesare pentru perfecționarea

8 http://www.learninglab.aau.dk/

http://www.learninglab.aau.dk/

13

aspectelor pedagogice în cadrul învățământului superior, incluzând VILA – laboratorul de

cercetare video, Academia PBL și Centrul UNESCO din cadrul universității.9

La Universitatea Aalborg, studenții au o contribuție majoră în gestionarea procesului

educațional, fiind reprezentați în consiliul academic și consiliile de studii, în care studenții

constituie 50% din numărul membrilor. Ei sunt aleși din cadrul uniunilor studențești pe

termen de un an.

În cadrul universității din Aalborg există regulamente şi norme pentru alocarea

resurselor financiare, există un set de norme pentru repartizarea pe ore a diferitor tipuri de

activităţi: ore pentru cursuri, seminare, supraveghere, examene.

Uniunea studenților are un rol important și activ în predarea și învățarea centrată pe

student. Ea desemnează reprezentanții studenților în consiliile de studii, organizează reuniuni

în cadrul cărora se discută probleme și propuneri privind perfecționarea sistemului de predare

și învățare.

Misiunea universității susține predarea și învățarea axată pe student. Una din strategiile

de dezvoltare a universității pentru anii 2016-2021 ține de dezvoltarea și implementarea

principiilor PBL în procesul de predare și învățare. Unul din pilonii principali ai modelului

PBL este predarea și învățarea centrată pe student, se pune accent pe proiecte în grup, în

cadrul cărora studenții singuri trebuie să identifice problema cercetată, să organizeze lucrul în

grup și să identifice soluții pentru problemele reale.10

Predarea și învățarea centrată pe student este promovată în toată universitatea, toate

programele de studii trebuie să fie bazate pe PBL, deci să fie axate pe student. Studenților noi

li se predă un curs de inițiere în PBL. Studenții participă activ în elaborarea curriculumului

prin evaluarea sistematică și participarea în consiliile de studii. Principiile PBL fac parte din

sistemul de asigurare a calității în cadrul universității.

În cadrul dezvoltării profesionale continue cadrele didactice trebuie să treacă prin

programul de dezvoltare pedagogică, cu participarea persoanelor cu experienţă în domeniul

pedagogic şi alţi profesori cu o experienţă mai mare. Acest program finalizează cu certificare.

În scopul susţinerii predării şi învăţării centrate pe student, la nivel de facultate se alocă

finanţare pentru experienţa în PBL şi se oferă curs de iniţiere în PBL pentru tinerii profesori.

Susținerea financiară și administrativă pentru promovarea predării și învățării centrate

pe student se efectuează prin finanțarea și organizarea Laboratorului de Învățare, Academiei

PBL, care ajută personalul academic să utilizeze mai eficient predarea și învățarea axată pe

student, organizează cursuri de inițiere în PBL pentru studenții și profesorii noi, dar și

workshopuri privind noi metode în pedagogie pentru cei cu experiență. Se oferă organizarea

observărilor în timpul orelor și evaluări din partea colegilor. La nivel de universitate s-a

stabilit drept scop de a identifica rezultatele cercetărilor existente în practica utilizării PBL.

9 Analiza comparativă a autonomiei universitare instituționale în Danemarca, Lituania, România,

Scoția și Suedia, Chișinău, 2015, pag.304-306 10 KNOWLEDGE FOR THE WORLD. Aalborg University Strategy, disponibil la http://www.e-

pages.dk/aalborguniversitet/383/

14

Mai mult, câteva proiecte de cercetare și dezvoltare educațională vor fi lansate, scopul

acestora fiind explorarea mai detaliată a modelului PBL din Universitatea Aalborg și

identificarea căilor de dezvoltare a acestei practici. O altă prioritate a universității este

utilizarea tehnologiilor informaționale în procesul de predare și învățare centrată pe student,

precum și motivarea studenților. La nivel de facultate, școli și consilii de studii se organizează

grupuri de cercetare pentru îmbunătățirea curriculumului la programele de studii și motivarea

profesorilor privind utilizarea și perfecționarea predării și învățării axate pe student.

Școlile și consiliile de studii trebuie să elaboreze programele academice care includ

predarea, învățarea și evaluarea . Toate programele trebuie să fie orientate spre PBL și să fie

actualizate în 2015.

3.3 Nivelul Facultate/Departament

După cum am menționat anterior, Facultățile și Departamentele sunt părți componente

ale structurii interne a Universității din Aalborg. Structurile de comunicare dintre nivelul de

top management și nivelul facultății sunt: Academia PBL – la nivel universitar și grupurile de

cercetare - la nivel de fiecare departament. Ele lucrează pentru a înnoi strategia de învățare și

predare a modelului PBL. La nivel de școli și consilii de studii se lucrează la elaborarea și

perfecționarea programelor de studii, fiecare consiliu de studiu trebuie să aibă un comitet de

consultanță pentru a dezvolta învățarea, predarea axată pe student.

Inițiativa de a crea un nou program la cilul I și II vine, de regulă, de la un cadru didactic

sau colectiv care formează echipa de program. La facultate este o persoană cu experiență

privind reglementările legale în învățământ, care ajută echipa la elaborarea pachetului de

documente. Decanul semnează acest pachet după un control juridic riguros. Programul este

aprobat de decan, apoi supus evaluării la nivelul consiliului academic.

La nivel de facultate sunt organizate întâlniri în cadrul cărora sunt partajate exemple de

bună practică și performanțe obținute în predarea și învățarea axată pe student. Aceste

informații se diseminează prin Moodle pentru utilizatorii interni și sunt făcute publice pe site-

ul universității la nivel de facultate.

3.4 Nivelul Consiliului de Studii

Consiliile de studii gestionează una sau mai multe programe de studii și sunt instituite și

desființate de către decanul facultății, după o consultare cu membrii departamentelor

responsabile de aceste programe. Numărul de membri în consiliu este determinat de către

decan. Fiecare consiliu de studii trebuie să includă un număr egal ( 50/50) de reprezentanți ai

cadrelor didactice și ai studenților, aleși de către personalul academic, și respectiv, studenți.

Consiliul de studii își alege președintele pentru un mandat de un an, el este ales din rândul

cadrelor academice angajate pe o normă întreagă, membri ai consiliului de studii. Principala

responsabilitate a consiliului de studii este asigurarea organizării, performanței și desfășurării

procesului de predare-învățare. Consiliile de studii aferente unui domeniu sunt organizate în

școli, care sunt aprobate de către rector la recomandarea decanului facultății. Fiecare școală

este administrată de către șeful școlii. Decanul, la recomandarea consiliului de studii

respectiv, numește și demite șeful școlii. Candidatul la funcția de șef al școlii trebuie să fie un

15

cercetător recunoscut, să cunoască domeniile academice de care e responsabilă școala, să

posede aptitudini de manager și experiență de predare. El este responsabil de:

elaborarea și implementarea politicilor și strategiilor școlii;

prezentarea recomandărilor decanului privind bugetele școlii și a consiliilor sale de

studii;

în cooperare cu consiliul de studii, șeful școlii asigură planificarea și organizarea

practică a procesului de predare, a testărilor și a altor evaluări incluse în examinare;

împreună cu șefii de departamente și consiliile de studii, șeful școlii monitorizează

evaluarea programelor de studii și procesul de predare;

coordonarea tuturor activităților școlii și asigurarea calității acestora.

În cadrul universității se încurajează elaborarea programelor interdisciplinare sau

multidisciplinare. În acest caz, programul de studiu nu este asigurat de echipa din cadrul unui

departament, ci pentru unele module se apelează la alte departamente sau profesori cu renume

invitați. Pentru elaborarea programelor interdisciplinare nu există o procedură separată, nu

sunt create consilii comune. La crearea programelor pot apărea probleme legate de cerinţe şi

organizarea programelor între diferite facultăţi.

Analiza aprofundată a practicii de evaluare în cadrul universității a permis identificarea

unor metode inovatoare de evaluare, de exemplu, evaluarea colegilor, video din timpul orelor,

evaluarea din partea studenților, monitorizarea evaluării, pentru a asigura ca aceasta să fie

efectivă în ce privește rezultatele învățării, combinarea evaluării scrise și orale, criterii clare

pentru acordarea notelor atât pentru raportul scris, cât și pentru evaluarea orală. Utilizarea

examinatorului din exterior la evaluarea orală și evaluarea individuală, chiar și în cadrul

proiectului de grup.

Nu există diferențe între aprobarea unui program de studiu nou la ciclul I și II,

programul de doctorat este un program de cercetare care vizează instruirea studenților-

doctoranzi la nivel internațional. El cuprinde formarea activă în domeniul cercetării sub

supraveghere. Pentru schimbările minore este necesar acordul Consiliului de studii, pentru

schimbări mai importante este nevoie şi de aprobarea la nivel de departament sau facultate.

Modificarea unui program existent poate să dureze de la 6 până la 12 luni.

Studenții joacă un rol activ și important în planificarea și elaborarea curriculumului,

prin participarea în consiliile de studii (50%) și prin evaluările sistematice a modulelor,

semestrelor și programelor. Studenții sunt aleși în cadrul uniunilor studențești și tot acolo

raportează rezultatele activității lor. Diferența între cicluri se referă la faptul că doctoranzii nu

participă la consiliile de studii.

Inițiativa de a crea un nou program la cilul I și II vine, de regulă, de la un cadru

didactic, colectiv care formează echipa de program sau de la un grup de cercetare . La

facultate este o persoană cu experiență privind reglementările legale în învățământ , care ajută

echipa la crearea pachetului de documente. Decanul semnează acest pachet după un control

juridic riguros. Programul este aprobat de decan, apoi supus evaluării la nivelul consiliului

academic.

În cadrul universității nu se oferă studii la distanță, învățarea electronică este

implementată prin portalul VBN- un portal de cercetare, baze de date , folosit pentru a

prezenta cercetările cercetătorilor din cadrul universității și pentru a testa proiectele la nivelul

16

de plagiat. Trebuie de menționat că universitatea utilizează activ Moodle în procesul de

predare - învățare. În cadrul platformei Moodle se folosesc așa instrumente ca: forumuri,

bloguri, filuri, qiuz, dialoguri și feedback. Conținutul cursurilor, literatura pentru modul,

curriculum, regulamentul pentru examinare sunt plasate pe Moodle. Pentru examinarea orală

poate fi folosit skype-ul, iar pentru lucrul în grup – rețelele de socializare.

În cadrul unui program de studii particular, în gestionarea și coordonarea programului

sunt implicați: coordonatorul de program ( ales de consiliu de studii respectiv), de regulă este

unul pentru programul în limba daneză și unul pentru programul în limba engleză,

coordonatorul de semestru, care este responsabil de organizarea modulelor, găsirea

profesorilor, calitatea programelor, supravegherea cursurilor și a plângerilor, dacă apar etc.

Coordonatorii sunt aleși din cadrul profesorilor și nu a personalului administrativ. Secretara

de studii se ocupă cu aspectele tehnice de organizare a procesului de studii: orarul ,

auditoriile, etc.

Supervizorii sunt persoanele din cadrul personalului academic care supraveghează

lucrul în grup în cadrul proiectelor, ei se întâlnesc cu fiecare grup săptămânal pentru 1-1,5 h.

Procesul pentru monitorizarea anuală și analiza periodică a programelor presupune

evaluarea de către studenți a modulelor, semestrelor și a programului în general, prin

chestionare anonime administrate direct sau prin sondaje mici prin Moodle. Rezultatele sunt

analizate de către coordonatorii de semestre, coordonatorii de program, iar raportul este

prezentat consiliilor de studii. Fiecare disciplină și responsabilul acesteia trebuie să treacă prin

evaluare formală organizată în cadrul consiliului de studii. La fel, se folosesc pe larg

evaluările colegilor. Revizuirea programelor se face în fiecare semestru, în acest scop se

organizează 8 adunări anuale.

Ca indicatori de performanţă sunt folosiţi evaluarea studenţilor, evaluarea profesorilor,

numărul de plângeri, distribuţia notelor obţinute de studenţi.

Feedback-ul studenților se obține evaluarea de către studenți a modulelor, semestrelor și

a programului în general, prin chestionare anonime administrate direct sau prin sondaje mici

prin Moodle. Rezultatele sunt analizate de către coordonatorii de semestre, coordonatorii de

program, iar raportul este prezentat consiliilor de studii. Deci, rolul studenților este dublu:

participă și influențează direct evaluarea profesorilor și a programelor și au posibilitatea de a

influența evaluarea și prin participarea în cadrul consiliului de studii.

3.5 Integrarea studenților cu dizabilități

Strategia Universității Aalborg pentru perioada 2016-2021 prevede crearea unui mediu

favorabil pentru învățare pentru toți studenții. În acest sens, la moment deja sunt create

anumite facilități pentru studenți cu dizabilități fizice. Se vede foarte bine, că studenții cu

dezabilități se simt în Universitate în rând cu studenții fără dizabilități. Astfel, ei pot fără nici

un impediment să intre în blocurile de studii. Clasele de studii sunt amplasate la etajul I,

facilitând accesul persoanelor dezavantajate. Există acces liber pentru ei. Sălile de clasă,

blocurile sanitare, de asemenea sunt prevăzute pentru accesul a astfel de persoane. De

asemenea există anumite facilități și pentru accesul persoanelor cu vedere slabă, deși

Universitatea nu dispune de oficiu dedicat pentru studenţii cu dizabilități.

17

Studenţii cu dizabilităţi au posibilitatea de a aplica pentru o scutire a nr. de 30 de credite

minimale pe semestru, atât pentru un semestru cât şi pentru mai multe în dependenţă de

gravitatea situaţiei. Se depune o cerere de scutire a cursului cu documentele ce demonstrează

incapacitatea studentului către consiliul de studiu.

3.6 Mediul fizic

Universitatea din Aalborg este dotată cu blocuri de studii moderne, cu tehnologii

moderne, care permit crearea unui mediu fizic favorabil pentru învățare-predare. Acestea vin

în susținerea predării bazate pe probleme. Sălile sunt bine amenajate, dotate cu tehnica

corespunzătoare. Există atât săli mari pentru cursuri, cât și mici, pentru lucru în echipă.

Biblioteca are suficiente surse pentru a asigura necesitățile studenților. Studenții au acces la

WiFi în campus. Utilizarea pe larg a platformei Moodle, a rețelelor de socializare și a Skype-

lui în special în organizarea lucrului în grup, oferirea sălilor de studiu în grup la alegerea

studenților, conexiune WiFi gratis în cadrul campusului, accesul în biblioteca universității

până la ora 10 seara, asistență TI pentru studenți, dar și în coordonarea lucrului cu

supraveghetorul, poate facilita participarea persoanelor cu dezabilități. Studiile sunt asigurate

financiar de către stat. Studenții suportă cheltuielile cu cazarea și întreținerea. Procesul de

studii favorizează învățarea prin faptul, că studenții, care nu reușesc să susțină examenele în

termen au posibilitatea de a le susține în următorii ani.

3.7. Nivelul Programului de Studiu

Programul de studiu reflectă strategia instituțională. După cum s-a menționat strategia

de dezvoltare a universității se bazează pe dezvoltarea modelului învățării axate pe probleme

(PBL) și implementarea modelului în elaborarea curriculumului. În acest context, programul

la ciclul I Business și Administrare poate fi considerat unul din liderii universității, program,

care a reușit să introducă învățarea bazată pe probleme în toate cursurile, iar proiectele au o

pondere de 50% din totalul creditelor ECTS pentru studii.

Programele sunt bazate mai mult pe investigarea pieței muncii, decât pe

benchmarkingul cu alte programe, deoarece modelul PBL este greu de comparat, el fiind

adaptat la specificul fiecărei universităţi şi chiar fiecărui program, fiind axat pe angajabilitate.

Programul de studiu se bazează pe competență, toți profesorii (cu excepția angajaților

prin cumul) combină activitatea de predare și cea de cercetare, cota activității de cercetare

fiind de 40%. Trebuie de menționat că activitatea de cercetare nu mai este una pur teoretică,

dar este integrată în cercetare pentru o educație mai bună.

Programul de studiu se actualizează și se perfectează permanent, adică este în continuă

dezvoltare. Consiliul trebuie să aibă și un Comitet consultant, care să includă reprezentanții

mediului de afaceri. Astfel, ei pot interveni cu propuneri privind actualitatea programului și

adaptarea lui la cerințele angajatorilor. Trebuie de menționat ca fiecare semestru include un

proiect , scopul căruia este de a identifica și soluționa probleme reale din cadrul companiilor.

Există o cooperare activă dintre universitate și angajatori. La fel, studenții interacționează cu

companii reale și cunosc realitatea mediului de afaceri, astfel ei devin mai pregătiți pentru

ulterioara angajare.

Programul de studiu Business și Administrare are nevoie de acreditare academică, și nu

18

are acreditare profesională. În prezent, se implementează noi metode de acreditare ce permit

trecerea de la acreditarea programului la acreditarea instituției.

Programul de studiu accentuează inovațiile, prin actualizarea disciplinelor, conținutului

lor, dar și prin proiecte ce presupun analiza problemelor reale și actuale ale societății și

încurajarea studenților pentru identificarea soluțiilor noi și creative. Programul se axează pe

învățarea ghidată de cercetare, astfel predarea este bazată pe cercetare. Studenții singuri

trebuie să identifice abordările teoretice de care vor avea nevoie pentru realizarea proiectului,

deci ei explorează și teoria existentă și efectuează cercetare în cadrul proiectului. Lucrând în

echipă și în cadrul companiilor reale, se dezvoltată și calitatea de întreprinzător a studenților.

Programul pune accent și pe internaționalizare, având discipline și programe predate integral

în limba engleză.

Programul de învățământ nu are studii la distanță, dar utilizează tehnologiile

informaționale în procesul de predare-învățare. Pentru predarea formală, tehnologiile

informaționale se pot utiliza prin organizarea evaluării la calculator ( de regulă, examenul la

calculator durează patru ore și rezultatele se înregistrează direct în calculator). Se folosește și

platforma Moodle , pentru plasarea suportului de curs și a materialelor teoretice. În cazul

PBL, rolul tehnologiilor informaționale este și mai mare: pentru supravegherea lucrului în

grup asupra proiectelor se folosesc și conferințele video, skype, Moodle prin bloguri, chat și

dialog. Se organizează și examene video, în caz de necesitate.

Programul de studiu Business și Administrare durează 3 ani și este organizat în 6

semestre. Fiecare semestru are 30 de credite ECTS, deci în total programul are 180 de puncte

credite. Jumătate din credite sunt alocate pentru realizarea proiectelor. În primul semestru

studenții realizează un proiect mai simplu, iar semestrul 6 se încheie cu elaborarea tezei de

licență, de o complexitate mai mare.

Inițierea unui program de studiu poate porni de la orice nivel: la inițiativa unui profesor,

unei echipe sau a unui grup de cercetare, de la consiliul de studii sau de la Comitetul de

consultanță (mai rar, deoarece el discută mai mult îmbunătățirea programului). Elaborarea

programului nou, schimbarea și gestionarea lui este sarcina Consiliului de studii, alcătuit 50%

profesori aleși pe termen de 3 ani și 50% studenți aleși pe un an. Deci, putem constata că

studenții au un rol activ în acest proces, la fel ei pot influența programul de studiu prin

evaluarea disciplinelor, semestrelor și a programului la care participă. Patronii /angajatorii au

și ei un rol important, deoarece participă în derularea proiectelor și pot fi examinatori externi.

Comitetul de consultanță are în componența sa reprezentanții mediului de afaceri, de obicei

absolvenții universității, care pot veni cu idei și soluții pentru îmbunătățirea programului.

Foștii absolvenți sunt invitați să colaboreze cu universitatea și să accepte proiectele în

compania în care sunt angajați. Ei pot fi invitați și în calitate de examinatori exteriori, ca

profesori prin cumul sau ca profesor invitat pentru a oferi consultanță.

În cadrul unui program de studii particular, în gestionarea și coordonarea programului

sunt implicați: coordonatorul de program ( ales de consiliu de studii respectiv),de regulă este

unul pentru programul în limba daneză și unul pentru programul în limba engleză,

coordonatorul de semestru, care este responsabil de organizarea modulelor, găsirea

profesorilor, calitatea programelor, supravegherea cursurilor și a contestațiilor, dacă apar etc.

Coordonatorii sunt aleși din cadrul profesorilor și nu a personalului administrativ. Secretara

19

de studii se ocupă cu aspectele tehnice de organizare a procesului de studii: orarul ,

auditoriile, etc. Cadrele didactice răspund de elaborarea și calitatea cursului, ele beneficiază

de libertate în predare, care presupune dreptul acestora de a alege materialul didactic necesar

și de a selecta stilul propriu de predare.

Ca documente de însoțire a programului de studiu sunt descrierea cursurilor, descrierea

programului pe semestre, ghiduri și regulamente de studiu. Ele sunt disponibile public,

deoarece sunt tipărite și puse la dispoziția studenților și sunt publicate pe site-ul universității

și pe platforma Moodle.

Consiliul de studiu este responsabil pentru respectarea reglementărilor programului.

Monitorizarea programului se face prin evaluarea sistematică a programului şi

cursurilor din partea studenţilor şi evaluarea colegilor. Rezultatele sunt analizate de consiliile

de studii, dacă apar probleme sunt discutate şi la nivel de facultate. La nivel de facultate

programele sunt revizuite o data la jumătate de an şi sunt organizate 8 adunări anuale. Pentru

îmbunătăţirea programului pot fi folosite şi opiniile studenţilor sau propunerile mediului de

afaceri.

Volumul anual de muncă al cadrelor didactice este de 1000 ore. Săptămâna de muncă

este de 37 ore. Aproximativ 492 ore/semestru sunt destinate predării, o altă parte este

destinată supervizării și evaluării. Pentru o grupă se alocă 20 ore , ce presupune

supravegherea lucrului echipei în proiect și întâlniri săptămânale pentru 1 oră - 1,5 ore, pentru

proiectul din semestrul V se alocă 55 ore /grup. Pentru pregătirea materialelor se folosește

coeficientul 1:4ore. Profesorilor cumularzi se pot repartiza maximum 780 ore pe an, în acest

caz pentru o oră de predare se alocă 2,30 ore pentru pregătire. În cazul evaluării, pentru

elaborarea examenului în scris se alocă 10 ore și 0,5 ore/student pentru evaluare, iar pentru

examinarea orală 0,7 ore/student.

Volumul de lucru al studenților se măsoară în credite transferabile. Astfel, un credit

ECTS este egal cu 27 ore de lucru pentru studenți.

Rezultatele anticipate ale învățării presupun acumularea cunoștințelor, abilităților și

competențelor în domeniul dat. Ele sunt formulate și prezentate în descrierea curriculumului

cursului.

Evaluarea studenților poate avea diverse forme: examene scurte, lungi, scrise cu

întrebări deschise, teste cu răspunsuri multiple, examene orale. În contextul PBL toate

examenele sunt în formă de proiect, care constau din prezentarea raportului scris și

examinarea orală individuală. Avantajul acestui model constă în combinarea lucrului în grup,

soluționarea problemei, abordarea holistică (problemă-teorie-metodologie), reflecții,

comunicare și abilități. Sunt utilizate și forme de evaluare inovatoare, spre ex.: examen la

calculator, video examen, evaluarea colegilor prin platforma Moodle.

Universitatea înaintează anumite cerințe pentru progresie, care se reduc la:

modelul linear de învățare , ce oferă o progresie analitică, de la macro spre micro

nivel, fiecare modul de învățare e bazat pe cele anterioare;

de la elementele fundamentale spre cele de domeniu, specialitate;

progresia holistică - soluționarea problemelor reale din business din prima zi,

majorând complexitatea problemelor , modelul circular de învățare.

20

La nivel de Universitate există elaborat și se utilizează regulamentul anti-plagiat, care

stipulează strict toate sancțiunile pentru trișare sau plagiere. În cadrul universității există un

portal special VBN care testează la nivelul de plagiere toate proiectele, tezele de licență și

master. S-au constatat trei situații reieșind din gravitatea plagierii:

plagiat grav(gross) – mai mult de 5% este copie exactă sau dacă mai mult de 50%

include alte forme de plagiat, în acest caz studentul este exmatriculat din universitate;

plagiat – mai puțin de 5 % copiere exactă, de la 5 până la 50% alte forme de plagiere,

în acest caz este dat afară de la examen;

plagiat simplu - mai puțin de 5% copiere exactă, studentului i se face o avertizare.11

În cazul contestațiilor, studentul scrie o plângere Consiliului de studiu cu descrierea

situației și argumentarea contestației. Consiliul anunță examinatorii despre această plângere și

ei scriu o explicație sau, mai bine zis, o argumentare a aprecierii respective, care se prezintă

studentului. După analiza ei, studentul decide să meargă mai departe sau să cadă de acord cu

opinia examinatorilor. În cazul când studentul decide să urmeze contestația, este creat un

comitet care decide să reexamineze studentul sau să rămână aceeași notă. Reclamația trebuie

să fie în scris și să includă o explicație cu privire la motivele plângerii, iar termenul limită

pentru depunerea unei plângeri este de două săptămâni după publicarea rezultatului

examenului în cauză. În cazul în care plângerea se referă la baza evaluării sau a procesului de

examinare, de îndată ce biroul facultății primește reclamația le va transmite evaluatorilor.

Evaluatorii au două săptămâni să prezinte un aviz cu privire la obiecțiile expuse în plângere.

Biroul facultății trimite apoi avizul studentului și oferă acestuia posibilitatea de a comenta

asupra opiniei evaluatorilor într-un termen de cel puțin o săptămână. Universitatea poate

decide:

Pentru a oferi o nouă evaluare (reevaluare) cu noi evaluatori - numai examene scrise;

Pentru a oferi o nouă examinare (re-examen), cu noi evaluatori;

Fără a oferi posibilitatea de reevaluare.

Procedura este descrisă în documente interne12.

În Danemarca se folosește sistemul de notare bazat pe 7 scale, care constă din cinci note

pozitive 0,2,4,7,10,12 și două note negative 00 și -3.

După cum am menționat mai sus, în cadrul evaluării proiectelor conform modelului

PBL, este invitat și un profesor din exterior.

Mobilitatea studenților este încorporată în structura programului, astfel studenții sunt

încurajați să plece în mobilitate în semestrul 4, aceasta fiind facilitată prin faptul că li se oferă

posibilitatea să nu scrie proiectul.

Fiecare curs și profesor trebuie să treacă prin evaluarea formală organizată de consiliul

de studii. Studenții participă la evaluarea profesorilor prin completarea periodică a

chestionarelor și apreciază calitatea predării disciplinei, semestrul și programul în întregime.

11 Guidelines on Rules regarding disciplinary measures for students at Aalborg University

(Translation), p.2. Document disponibil pe intranetul Proiectului 12 Complaints procedure for examination complaints at the Faculty of Social Sciences, Aalborg

University. Disponibil pe Intranetul Proiectului

21

Evaluările sunt analizate în cadrul consiliului de studiu.

Pentru a intra în program, studenții trebuie să țină cont de cerințele impuse de

regulamentul de admitere. Cerințele de admitere sunt stabilite de către Minister, la

recomandarea universității.

Studenții contribuie în măsură mare la elaborarea programului, în primul rând prin

evaluări directe și prin participarea la consiliul ( 50% sunt studenți)

În cadrul universităţii administratorii analizează evaluările studenţilor şi plângerile, în

scopul soluţionării lor.

Nu există o structură internă care ar fi responsabilă de supravegherea angajării

absolvenților. Angajabilitatea este discutată în cadrul uniunilor studențești și a Biroului de

Angajare.

După cum am mai menționat, în cadrul programului nu este folosită învățarea la

distanță, dar tehnologiile ocupă un rol important în organizarea procesului de predare -

învățare. Sunt folosite platforma Moodle (26. 631 de utilizatori, 2146 de discipline și 209

personal administrativ), Mahara o platformă e-portofoliu folosită pentru lucrul în grup și

supraveghere. Sunt utilizate activ forumurile, quiz, accesul la fișiere, skype și rețelele sociale.

Pentru a face verificări anti-plagiat, universitatea a dezvoltat o platformă specială – VBN, un

portal de cercetare și baze de date.

3.7 Nivelul pregătirii pedagogice

Fiecare cadru didactic trebuie să treacă prin programul de dezvoltare pedagogică, cu

participarea persoanelor cu experienţă în domeniul pedagogic şi alţi profesori cu o experienţă

mai mare. Acest program finalizează cu certificare. În scopul susţinerii predării şi învăţării

centrate pe student, la nivel de facultate se alocă finanţare pentru experienţa în PBL şi se oferă

curs de iniţiere în PBL pentru tinerii profesori.

Susținerea financiară și administrativă pentru promovarea predării și învățării centrate

pe student se efectuează prin finanțarea și organizarea Laboratorului de Învățare, a Academiei

PBL, care ajută personalul academic să utilizeze mai eficient predarea și învățarea axată pe

student, organizează cursuri de inițiere în PBL pentru studenții și profesorii noi, dar și

workshopuri privind noi metode în pedagogie pentru cei cu experiență.

Laboratorul de Învățare ( Learning Lab) oferă calificări pedagogice obținute prin

Adjunktpaedagogikum (calificare la nivel național) și posibilitatea învățării continue. La fel,

sunt prezentate noi activități pedagogice și inovările în predare. Pentru angajații noi,

Laboratorul oferă cursuri fundamentale în pedagogie în cadrul învățământului superior,

precum și cursuri de inițiere în modelul PBL. Pentru angajații cu experiență, Laboratorul

oferă workshopuri cu diferite tematici, în cadrul cărora au posibilitatea de a partaja cunoștințe

și experiențe noi de predare sau a discuta careva neclarități. Aceste workshopuri variază ca

tematică, dar ca și durată, ele pot fi organizate într-o singură zi sau pe parcursul a mai multor

zile. Se propun și activități on-line pentru a oferi calificări pedagogice mai flexibile, se oferă

și certificarea de predare în limba engleză. Laboratorul este conectat cu o varietate de grupuri,

rețele cu specialiști de la diferite facultăți în cadrul universității, ținând cont de scopul și

resursele necesare pentru perfecționarea aspectelor pedagogice în cadrul învățământului

22

superior, incluzând VILA – laboratorul de cercetare video, Academia PBL și Centrul

UNESCO din cadrul universității.13

Se oferă organizarea observărilor în timpul orelor și evaluări din partea colegilor. La

nivel de universitate s-a stabilit drept scop de a identifica rezultatele cercetărilor existente în

practica utilizării PBL. Mai mult, câteva proiecte de cercetare și dezvoltare educațională vor fi

lansate, scopul acestora fiind explorarea mai detaliată a modelului PBL din Universitatea

Aalborg și identificarea căilor de dezvoltare a acestei practici. O altă prioritate a universității

este utilizarea tehnologiilor informaționale în procesul de predare și învățare centrată pe

student, precum și motivarea studenților. La nivel de facultate, școli și consilii de studii se

organizează grupuri de cercetare pentru îmbunătățirea curriculumului la programele de studii

și motivarea profesorilor privind utilizarea și perfecționarea predării și învățării axate pe

student.

În dezvoltarea și instruirea personalului academic nu este implicat Departamentul de

Resurse Umane. În cadrul universității este creat un Laborator de Învățare.

Predarea și învățarea centrată pe student este promovată în toată universitatea, toate

programele de studii trebuie să fie bazate pe PBL, deci să fie axate pe student. Studenților noi

li se predă un curs de inițiere în PBL. Studenții participă activ în elaborarea curriculumului

prin evaluarea sistematică și participarea în consiliile de studii. Principiile PBL fac parte din

sistemul de asigurare a calității în cadrul universității.


Scoția și Suedia, Chișinău, 2015, pag.304-306

23

4. Programul de studii in Business și Administrare la Universitatea Gloucestershire

4.1 Introducere

Universitatea Gloucestershire din Cheltenham, Marea Britanie este una clasică, care

include 10 facultăți (se numesc școli, inclusiv Școala de Business). Universitatea are trei

campusuri în centrul orașelor Cheltenham și Gloucester. În cadrul vizitei la instituţia

menționată, am avut posibilitatea să asistăm la ore, să discutăm cu angajaţii universităţii din

diferite departamente, precum şi cu studenţii aflaţi atât la ciclul I, licenţă, cât şi la ciclul II,

masterat. A fost o experienţă interesantă şi utilă din punct de vedere profesional, didactic şi

academic. Apoi, studierea și prelucrarea diverselor regulamente, ghiduri, instrucțiuni interne

ale universității ne-au permis să efectuăm analiza de mai jos.

Cu referire la compartimentul 4 au fost întocmite Anexa 3, care prevede informația

colectată de la Universitatea Gloucestershire, elementele de bază ce caracterizează studiile la

licenţă în Marea Britanie, precum şi Anexa 5, care cuprinde structura programului de licenţă

la programul Business și Administrare a Universităţii din Gloucestershire.

4.2 Nivel de sistem

Universitatea din Gloucestershire nu se supune altor organe pentru a putea oferi

grade/calificative (A, B, C…)/diplome.

În codul de asigurare a calităţii în Marea Britanie nu sunt reguli, ci aşteptări şi ele nu

determină procesul (adică nu sunt detaliate sau nu constrâng profesorii să predea într-un

anumit mod).

Totuşi, schimbările pe care le face universitatea trebuie să fie aprobate (schimbările

minore se aprobă intern, iar dacă schimbările sunt majore şi vor afecta o specialitate întreagă,

atunci ele trebuie aprobate de Agenția de Asigurare a Calității (QAA).

Astfel Universitatea prevede realizarea, și confirmă în numele său14, un

set de certificate și diplome, în conformitate cu Cadrul Național al Calificărilor din Regatul

Unit (NQF), care include Cadrul calificărilor de învățământ superior din Anglia,

Țara Galilor și Irlanda de Nord (FHEQ). Mențiunile de finalitate sunt conferite în baza

realizării creditelor specificate, iar aceste credite pot fi acumulate prin

finalizarea cu succes a modulelor specificate. Documentele Universității sunt aprobate de

către Consiliul Academic. Gama de posibile documente oferite de Universitate, precum și

nivelul lor în cadrul FHEQ, sunt(pentru anul universitar 2015-2016) prezentate mai jos:

Titlul acordat Nivelul NQF/FHE Q Numărul minim de

credite pentru acordare

Numărul minim de

credite pentru nivel

Certificat de Studii În

Fundație

3 120 120 credite la nivelul 3

Certificat de Studii

Profesionale

Se definește individual Se definește individual Se definește individual

Certificat Universitar 4 60 60 la nivelul 4

Certificat Național Superior 4 150 90 la Nivelul 4 și 60 la

Nivelul 5

Certificat de Învățământ

Superior

4 120 120 la Nivelul 4 4

14 Academic Regulations for Taught Provision

24

Grad de Fundație (FdA;

FdSc; FdEng)

5 240 120 la Nivelul 4 și 120 la

Nivelul 5

Diplomă Universitară 5 sau 6 60 60 la Nivelul 5 sau 6

Diplomă Superioară

Națională


Nivelul 5

Diplomă de Studii

Superioare


Nivelul 5

Diplomă de Absolvire 6 120 90 la Nivelul 6

BA; BSc; BEd; LLB; BEng;

BFA

6 300 120 la Nivelul 4, 120 la

Nivelul 5 și 60 la Nivelul 6

6 420 120 la Nivelul 4, 240 la

Nivelul 5 și 60 la Nivelul 6

BA cu Fundație,

BSc cu Fundație;

LLB cu Fundație;

BEng cu Fundație

6 420 (pentru conferiri

Nivelul 3)

120 la Nivelul 3; 120 la

Nivelul 4, 120 la Nivelul 5

și 60 la Nivelul 6

6 540 (pentru conferiri cu

Nivelul 3 și stagii cu

durata de 1 an)

120 pentru Nivelul 3; 120

pentru Nivelul 4, 240

pentru Nivelul 5 și 60

pentru nivelul 6

BA; BSc; BEd; LLB; BEng;

BFA (cu onoruri)

6 360 120 pentru Nivelul 4, 120


pentru Nivelul 6


stagii cu durata de 1 an)

120 pentru Nivelul 4, 240


pentru Nivelul 6

BA (cu onoruri) cu

Fundație; LLB (cu onoruri)

cu Fundație: BSc (cu

onoruri) cu Fundație; BEng

(cu onoruri) cu Fundație


Nivelul 3)




pentru Nivelul 6


Nivelul 3 și stagii cu

durata de 1 an)




pentru Nivelul 6

Certificat Profesional de

absolvire în Educație

6 60 60 pentru Nivelul 6 (sau 30


pentru Nivelul 7)

Certificat în Studii de

Management (CMS)

6 60 60 pentru Nivelul 6

Diplomă în Studii de

Management (DMS)



Postuniversitare în Educație



Postuniversitare (PGCert)


Diplomă de Studii

Postuniversitare (PGDip)


MA; MSc; MEd; MBA;

LLM; MEng


MRes 7 Nu sunt creditate Nu sunt creditate

MA/MSc (prin cercetare) 7 Nu sunt creditate Nu sunt creditate

MPhil 7 Nu sunt creditate Nu sunt creditate

PhD 8 Nu sunt creditate Nu sunt creditate

Certificat de studii 8 80 80 la Nivelul 8

25

postuniversitare avansate

Diplomă de studii

postuniversitare avansate

8 160 160 la nivelul 8

Doctorate profesionale cu

componente de studii (EdD,

DBA, DMC, DSE; DEng)

8 Nu sunt creditate Nu sunt creditate

Organul național de Asigurare a Calității este Agenția de Asigurare a Calității în

Învățământul Superior (QAA)15 , care este un organism independent însărcinat cu

monitorizarea și consilierea privind standardele și calitatea învățământului superior din Marea

Britanie.

QAA se dedică verificării faptului că cele trei milioane de studenți care lucrează spre o

calificare din Marea Britanie vor obţine o experiență de învățământ superior la care se

aşteaptă.

Învăţământul superior di Marea Britanie creşte şi se diversifică, iar QAA se angajează

să protejeze standardele și să sprijine îmbunătățirea calității pentru studenți - fie că studiază la

o universitate sau colegiu din Marea Britanie, sau în orice altă locație la nivel mondial în

cazul în care cursurile conduc la calificări de învățământ superior din Marea Britanie.

Scara, forma, structura și scopul furnizării de învățare se schimbă în Marea Britanie și

în întreaga lume. E nevoie de a anticipa şi de a răspunde acestor schimbări, în scopul de a

proteja reputația învățământului superior din Marea Britanie, a susține oportunitatea

economică pentru Marea Britanie, și de a asigura pe cei care investesc în învăţare.

Prin rolul său consultativ, QAA lucrează la nivel guvernamental prin intermediul

organizațiilor individuale. Totuşi rolul QAA se extinde în evoluția internațională a asigurării

calității, prin aderarea în calitate de membru al Asociației Europene pentru Asigurarea

Calității în Învățământul Superior și al Rețelei Internaționale pentru Agenții de Asigurare a

Calității în Învățământul Superior.

Pentru a fi în măsură să atribuie un grad de învățământ superior recunoscut în Marea

Britanie, o organizație trebuie să fi fost autorizată prin statut, prin Royal Charter, de către

Consiliul privat, sau printr-un act al Parlamentului. Consiliul privat este responsabil pentru

deciziile actuale privind acordarea de competențe grad de atribuire (DAP), în Marea Britanie,

precum și dreptul unei instituții de a fi numită o "universitate" sau "colegiu universitar" (titlu

universitar sau UT). 16

Există trei tipuri diferite de putere care pot fi acordate: competențe fundamentale de

atribuire a diplomelor (FDAP), competențe de atribuire a gradelor de predare (DTPa), și

competențe de atribuire a gradelor de cercetare (DTPa).

O organizație care solicită competențe de atribuire a diplomelor (DAP) trebuie să fie în

măsură să demonstreze că este "o comunitate academică de coeziune auto-critică, cu un

angajament dovedit de asigurare a calității susținute de sisteme și îmbunătățire a calității

eficiente" și trebuie să îndeplinească toate condițiile și criteriile stabilite în Ghidul guvernului

în cauză.

15 http://www.qaa.ac.uk 16 http://www.qaa.ac.uk/faqs#DAP

http://www.qaa.ac.uk/

26

Candidații pentru titlul de universitate (UT) în Anglia și Țara Galilor trebuie deja să

aibă experienţă în predarea disciplinelor fundamentale (DTPa). Criteriile sunt stabilite pe site-

ul BIS. Candidații pentru UT din Scoția și Irlanda de Nord trebuie să aibă, de asemenea,

competențe de atribuirea gradelor de cercetare (RDAP) și trebuie să îndeplinească anumite

criterii numerice, așa cum s-a descris în Ghidul 1999.

Solicitanții vor aplica în primă instanță la ministerul guvernului sau la organismul

desemnat (în Anglia, aceasta este Consiliul de Finanțare a Învățământului Superior pentru

Anglia). Solicitarea apoi este transmisă la QAA pentru examinare și control.

Solicitările sunt analizate în corespundere cu criteriile şi ghidul elaborate de Guvern.

Criteriile şi ghidul aplicabil depinde de tipul de puteri (drepturi) pe care îl solicită aplicantul şi

de regiunea (în Marea Britanie) în care se află. În timpul unui control detaliat de către QAA,

probele prezentate de solicitant se evaluează în baza criteriilor.

QAA oferă consiliere confidențială Consiliului Privy. Comitetul consultativ privind

Puterea de atribuire a gradelor (diplomelor) (ACDAP) primește cererile prin intermediul

departamentului relevant din Guvern / corp (în Anglia, aceasta este Consiliul Învățământului

Superior pentru Finanțare) și stabilește dacă solicitarea poate continua. În cazul în care

solicitarea poate continua, QAA numește o echipă pentru a efectua o verificare detaliată și un

raport ACDAP. Pe baza recomandării AAP, Consiliul de QAA oferă apoi careva

sugestii/sfaturi confidențiale.

Comitetul consultativ pentru Acordarea Drepturilor de a Oferi Grade (ACDAP) este

comisia de experți QAA pentru supravegherea cererilor de obţinere a dreptului de a oferi

diplome și pentru a face recomandări consiliului de QAA. Membrii săi reprezintă o serie de

instituţii de învățământ superior, precum și cel puțin două sectoare majore de angajare.

QAA numește o echipă de control care testează probele furnizate de solicitant, pentru a

stabili dacă sunt îndeplinite criteriile stabilite în Ghidul relevant. Acest lucru implică vizite la

organizația solicitantă și un program planificat de observații, discuții și întâlniri.

Odată ce rezultatul unei cereri a fost anunțată, se publică raportul echipei de examinare

pe site-ul QAA. Există o politică de confidenţialitate şi de răspândire a informaţiei cu privire

la înregistrările efectuate de QAA.

Organizațiile din sectorul învățământului superior finanțate din fonduri publice vor avea

competențe de predare și de atribuire de diploma de studii şi de cercetare pe timp

nedeterminat. Toate organizațiile rămase, inclusiv solicitanții de competențe de atribuire a

gradelor de fundație, vor obţine puteri pe o perioadă de şase ani, după care acestea pot aplica

la Consiliul privat pentru reînnoire (în cazul unui rezultat satisfăcător a analizei de evaluare a

calității).

4.3 Nivelul Managementului universității

Comitetul executiv universitar este responsabil pentru toate aspectele legate de

dezvoltarea și conducerea universității. Consiliului este organul de conducere al universității.

Responsabilitățile comitetului executiv includ:17

17 http://www.glos.ac.uk/governance/council/Pages/university-council.aspx

27

• strategia universității

• dispoziție academică

• chestiuni financiare

• probleme de resurse umane

• aspecte legate de marketing, recrutarea de studenți, relații externe și a comunicațiilor

• probleme legate de experiența și bunăstarea studenților

Comitetul executiv al universității cuprinde în prezent nouă membri, inclusiv vice-

cancelar ca președinte.

Consiliului este organul de conducere al universității și este responsabil pentru

caracterul educațional și misiunea universității, aprobarea estimărilor anuale de venituri și

cheltuieli, numirea personalului de conducere, precum și Actul Constitutiv (revizuit

septembrie 2011), în care figurează acorduri formale de guvernare ale universității.

Consiliului cuprinde în prezent 18 membri: 14 membri externi și patru membri ai

comunității universitare, inclusiv vice-cancelar, reprezentanții pentru ambii membri ai

academice și de sprijin ale personalului, precum și președintele Uniunii Studenților.

Consiliul și-a creat următoarele comitete pentru a ajuta la activitatea sa:

• Comitetul de audit

• Consiliu și grupul de fundaţie

• Comitetul politicii de ocupare a forţei de muncă

• Comitetul financiar și în scopuri generale

• Comisia de Guvernare și nominalizări

• Comitetul de remunerare

Universitatea garantează utilizarea adecvată a datelor cu caracter personal și universitare

prin intermediul cadrului său de guvernare informații. Aceasta include politicile legate de

administrarea înregistrărilor, protecția datelor, libertatea de informare și drepturile de autor.

Universitatea Gloucestershire are o politică de gestionare a înregistrărilor care formează

un cadru pentru crearea, păstrarea și eliminarea informațiilor.

Universitatea Gloucestershire oferă informații despre politica de protecție a datelor

universității, modul în care studenţii pot depune o cerere de acces și modul în care să solicite

informații de protecție a datelor.

O solicitare de liberate a informaţiei (FOI) poate fi făcută consultând politica şi

procedurile oficiale ale universităţii, disponibile pe site-ul glos.ac.uk.

Declarația privind drepturile de autor al universității şi alte informații privind drepturile

de autor privind copierea materialelor pentru scopuri academice sunt incluse pe site-ul

universităţii şi prezintă o preocupare a universităţii.

Universitatea are o politică de acces liber la toate activitățile de cercetare publicate de

către angajați și studenți de cercetare postuniversitare.

Universitatea este împărțită academic în facultăți. Universitatea Gloucestershire are trei

facultăți; Facultatea de Științe Aplicate, Facultatea de Business, Educație și Studii

Profesionale și Facultatea de Media, Artă și Tehnologie.

Specialitățile oferite de Universitatea Gloucestershire sunt:

1. Școala de Artă și Design

2. Școala de Afaceri

28

3. Școala de Calcul și Tehnologie

4. Școala de Educație

5. Școala de Sănătate și Asistență Socială

6. Școala Umanistă

7. Şcoală de odihnă

8. Școala de Media

9. Școala de Științe Naturale și Sociale

10. Școala de sport și exerciţii

11. Cercetare la Universitatea Gloucestershire

Universitatea Gloucestershire se mândreşte cu poziţia sa de frunte în furnizarea

diplomelor profesionale în afaceri din Marea Britanie.

Universitatea ţine la legăturile puternice cu organismele profesionale și comunitatea de

afaceri; cursurile conduse de Şcoala de Business sunt concepute pentru a oferi abilitățile

necesare studenţilor ce doresc să activeze în business. Şcoala de Business are o experienţă de

peste 30 de ani şi a reuşit să elaboreze un portofoliu inovator de programe din domeniul

Business, Marketing, Managementul Resurselor Umane, Managementul Aprovizionării.

Școala de Business:

• este în top 10 universităţi din punct de vedere a angajării absolvenţilor

• furnizează programe acreditate de organisme profesionale

• se angajează să dezvolte o gestionare durabilă

• se concentrează pe aspect internaţionale

• oferă diplome și să efectuează cercetări în întreaga lume

• este prima în top pentru DBAs profesional

• pune un mare accent pe cercetare

Universitatea oferă oportunităţi variate pentru studenţii la nivel de licenţă, dar şi

masterat şi doctorat, susţinute de cercetări riguroase în domeniu. În cadrul universităţii se

pune accent pe dezvoltarea abilităţilor practice la studenţi, dar şi pe facilitarea găsirii unui loc

de muncă pentru absolvenţi. Acest lucru este posibil datorită invitării diferiţilor oaspeţi din

domeniul real la ore pentru a oferi cunoştinţe obţinute din experienţă. Universitatea

obişnuieşte să invite persoane juridice, atât pentru scopuri academic, cât şi pentru a facilita

viitoarea angajare a studenţilor. Aceste oportunităţi, împreună cu metodele de predare,

dezvolta abilitățile necesare pentru locul de muncă. Dimensiunile auditoriilor şi mărimea

grupelor încurajează stabilirea relaţiilor între colegi şi asigură acordarea atenţiei din parte

profesorilor fiecărui student. Membrii personalului au atât o pregătire academic, cât și o vastă

experiență practică sau de afaceri, sunt uşor de abordat şi oferă sprijin pretutindeni, creând o

experiență excelentă pentru studenţi.

Universitatea oferă o gamă de facilităţi şi forme de a ajuta studenţii cu problemele pe

care aceştia le întâmpină pe parcursul studiilor:

oferă un tutore personal pentru care vine cu sfaturi academice pe tot parcursul studiilor

ajută în găsirea unei locuinţe fie în campus sau în afara acestuia

29

oferă sprijin în aplicarea pentru finanţare, plata taxelor si a aplica pentru burse

De asemenea, universitatea oferă:

consiliere pentru studenţii cu dezabilități

sprijin cu referire la sănătatea mintală și bunăstarea studenţilor

servicii de consiliere

oferă consiliere de îngrijire a copiilor

ajutor cu întrebări academice și abilități de scriere academice

informații cu privire la serviciile universitare, cum ar fi sportul, muzica, credința și

Uniunea Studenților (sindicatele studenţeşti)

Pentru orice întrebare sau neclaritate, studenţii se pot adresa la Zona de Ajutor

(HelpZone) din campusul său.

Planul strategic al Universității (2012-2017) identifică studenții și Uniunea Studenților

ca fiind unul dintre cele trei parteneriate importante cu studenții, fiind remarcat faptul ca ei

sunt "parteneri critici, care asigură succesul Universității". Carta Studentului publicată în 2012

conține un angajament al Universității și al Uniunii Studenților să lucreze în parteneriat pentru

a spori calitatea învățării și pentru a permite studenților și reprezentanților săi să fie implicați

într-o gamă largă de posibilități în vederea îmbunătățirii programului de studii. Carta

stabilește, de asemenea ce se așteaptă de la studenți în ceea ce privește angajarea lor cu

Universitatea. aranjamente parteneriate de colaborare variază în funcție de natura și mărimea

parteneriatului și a contextului local18.

Implicarea formală a studenților se realizează la toate nivelurile. Există, reprezentarea

studenților în o serie de comitete de nivel universitar, inclusiv Consiliul academic, Standarde

academice și Comitetul de calitate, Comitetul Academic de portofoliu, de învățare și

Comitetul de predare, Comitetul Viața Studențească și Comitetul Universitar în calificări de

cercetare. Campusul Life Grup urmărește să ofere studenților posibilitatea de a reprezenta

punctele de vedere cu privire la o serie de experiențe non-academice bazate pe campus și

pentru furnizorii de servicii pentru a avea informații actualizate pentru studenți cu privire la

evoluția situației. Zonele de Ajutorare a studenților ( Helpzones) existente în fiecare campus

sunt punctul principal de contact pentru studenții și oferă servicii de sprijin studenților. Un

accent puternic este, de asemenea, pus de Universitate pe o cultură de discuții informale cu

studenții, care duce la creșterea oportunităților de învățare.

Universitatea este în permanență preocupată de Asigurarea unei calități înalte întregului

proces de studii, care ar permite pregătirea unor specialiști de înaltă calificare. În vederea

realizării acestui deziderat există o structură de conducere axată pe asigurarea calității.

Componentele structurii de conducere stabilite de universitate pentru a asigura și a crește

calitatea academică sunt după cum urmează19:

18 Higher Education Review of University of Gloucestershire, April 2015, p.31

19 University of Gloucestershire: Academic Quality and Partnerships Handbook

30

1. Consiliile de Studii sunt unitățile primare de asigurare a calității în cadrul

organizațional, și sunt responsabile pentru evaluarea, revizuirea și îmbunătățirea calității și a

standardelor modulelor de curs;

2. Comisia de Examinare este responsabilă pentru asigurarea evaluării coerente

și corecte a studenților asupra modulelor deținute de o comunitate de subiect;

3. Comisia de Adjudecare este responsabilă pentru supravegherea activității

Comisiei de examinare și pentru decizii, precum și pentru coerența acestor decizii, privind

rezultatele finale pentru studenți;

4. Standarde academice a facultăților și Comitetul de calitate (FASQC) sunt

organismele responsabile cu monitorizarea, evaluarea și revizuirea tuturor cursurilor unei

facultăți, și au responsabilități pentru cursuri în regim de franciză pentru parteneri;

5. Standarde academice și Comitetul Calității (ASQC) prevede operarea la

nivel universitar și controlul proceselor de asigurare a calității, în numele Consiliului

academic;

6. Comitetul de Asigurare colaborativă (CPC), care, în numele ASQC, asigură

Universitatea cu un mijloc de monitorizare a abordării sale a calității și a standardelor de

asigurare colaborativă;

7. Comitetul de Reglementare Academică (ARC) revizue și menține

reglementările și procedurile academice ale Universității în numele ASQ;

8. Comitetul de Predare-Învățare (LTC) reprezintă un forum instituțional

pentru îmbunătățirea calității și oferă consultanță Consiliul academic cu privire la chestiuni de

politică legate de experiența de învățare a studenților;

9. Consiliul academic (AB) exercită administrarea generală a calității în cadrul

Universității și are responsabilitatea finală pentru asigurarea standardelor academice.

Supravegherea tuturor procedurilor de asigurare a calității în cadrul Universității se află

în domeniul de competență a Consiliului Academic. Responsabilitatea pentru diverse aspecte

ale acesteia sunt delegate către o serie de sub-comisii la nivel de Universitate, Facultate și

program de studiu.

Universitatea are un set bine stabilit de principii care formează contextul în care

operează aceste structuri și proceduri. Acestea sunt:

1. Evaluarea calității academice este cât mai aproape posibil de procesul efectiv de

predare și învățare;

2. Asigurarea calității în cadrul Universității funcționează ca un proces continuu;

3. Asigurarea Calității în universitate este un proces dinamic și nu unul static, și este strâns

legat de alte procese interne;

4. Asigurarea calității este proactivă și orientată spre viitor, mai degrabă decât

retrospectivă și reactivă;

5. Asigurarea calității și îmbunătățirea calității în Universitate sunt considerate ca fiind

interdependente și reciproce și Universitatea urmărește să se asigure în sprijinului

îmbunătățirii proceselor de asigurare a calității;

6. Asigurarea calității în universitate este receptivă la evoluțiile naționale, și, în special,

este informată de Codul de calitate QAA UK pentru învățământul superior, în timp ce restul

sunt determinate de misiunea și valorile Universității.

31

Auditul intern de calitate (IQA) oferă o oportunitate de a examina mai îndeaproape

aspecte selectate ale funcționării politicilor de asigurare a calității, și funcționează atât ca un

mecanism de asigurare a calității, asigurându-se că procesele funcționează așa cum ar trebui,

cât și ca un mijloc de îmbunătățire a calității, care să permită ca o bună practică să fie

identificată și diseminată. Grupul de audit include, în mod normal, un membru extern și in

student. Recent, Auditul Intern de Calitate a inclus Academic Review Tutors (care a avut ca

rezultat punerea în aplicare a sistemului de tutor Personal,) și gestionarea feedback-ului de

evaluare a Universității.

Dezvoltarea academică a profesorilor

Universitatea Gloucestershire organizează o gamă largă de evenimente şi oportunităţi

pentru angajaţii săi (atât care sunt implicaţi direct în procesul de predare, cât şi pentru cei care

facilitează acest proces), cu scopul de a oferi servicii de calitate şi a îmbunătăţi continuu

calificarea angajaţilor. Angajaţii se pot implica în asemenea evenimente ca:

Discuţii şi workshop-uri cu referire la îmbunătăţirea metodelor de predare-învăţare

Workshop-uri cu privire la tehnologiile aplicate în procesul de predare

Discuţii şi workshop-uri referitoare la activitatea de cercetare

Workshop-uri pentru conducătorii de cercetări

Toţi profesorii sunt încurajaţi să observe activitatea colegilor săi şi să discute

concluziile şi rezultatele obţinute. Anual, sunt efectuate practici de asistare la orele altor

profesori din universitate pentru a căpăta experienţă, a deprinde practici noi sau a oferi sfaturi

şi sugestii pentru colegi. Ca rezultat a vizitelor efectuate, se organizează şedinţe de discutare

şi reflectare asupra punctelor forte şi slabe a profesorilor. Aceste şedinţe pot fi efectuate în

mod individual sau la nivelul întregului departament.

Toţi tinerii specialişti care îşi doresc o carieră academică sunt rugaţi să participe la

anumite evenimente obligatorii ce i-ar ajuta în activităţile următore. Ei sunt rugaţi să participe

la un workshop de o zi organizat de UK PSF şi la un workshop de jumătate de zi orientat spre

abilităţi de prezentare şi oratorie.

Profesorii ce au o experienţă academică mai mică de 3 ani sunt încurajaţi să

documenteze reflecţiile lor cu privire la experienţa acumulată în urma predării, autoanaliză a

punctelor forte şi slabe, notarea scopurilor pe diferite perioade de timp, indicarea măsurilor

luate pentru a atinge aceste scopuri. O metodă bună de a păstra asemenea reflecţii sunt

portofoliile.

Portofoliile sunt o metodă bună de autoevaluare nu doar pentru tinerii profesori, ele sunt

folosite pe larg de profesorii cu diverse grade academice şi experienţă în domeniu. Volumul

portofoliilor variază în dependenţă de poziţia ocupată de angajat şi responsabilităţi pe care le

îndeplineşte, pentru unele poziţii e nevoie de inclus 2 referinţe în portofoliul personal.

Anual se efectuează evaluarea cursurilor şi a metodelor de predare a profesorilor de

către studenţi. Această informaţie este foarte importantă pentru identificarea necesităţilor

studenţilor şi a măsurii în care aceste necesităţi sunt satisfăcute. Rezultatele chestionării ajută

profesorii să ajusteze forma de prezentare sau practicile folosite în următorul an.

Chestionarele date nu au o formă tipizată, nici un volum concret şi sunt incluse selectiv în

descrierea cursului.

32

Studenţii aflaţi în anul 3 (absolvenţii) sunt implicaţi într-o chestionare extensivă,

efectuată la nivel naţional, pentru a stabili raiting-ul universităţilor.

4.4 Nivelul Facultății/Departamentului

Toți studenții aparțin uneia dintre facultățile universității. Fiecare facultate se angajează

în domenii conexe şi este responsabilă pentru anumite domenii, oferă cursuri universitare și

postuniversitare și de cercetare. În afară de conceperea și furnizarea de programe predate,

facultățile sunt responsabile pentru conducerea activităților de cercetare și comerciale ale

universității în domeniile lor. Studenții beneficiază de această concentrare a activității,

cercetare și parteneriate cu organizațiile externe care să asigure că programele predate sunt

relevante și actualizate.

Inițiatorul unui nou program de studii la nivel de licență este Departamentul, în cadrul

căruia se formează20 un comitet de program, care argumentează, apoi elaborează curricula

programului. Programul se discută în cadrul departamentului, apoi al Comitetului academic al

Facultății. Un rol aparte se atribuie asociațiilor profesionale. Avizul acestora este obligatoriu

pentru unele programe, dar nu și pentru programul „Business și Management”. Foarte detaliat

cerințele înaintate față de proiectarea, dezvoltarea și monitorizarea programelor de studii sunt

descrise în Codul Calității.21 Aici se conțin indicatori concreți, care permit evaluarea

programelor. Un indicator este și gradul de implicare a studenților în elaborarea programelor

noi.

4.5 Nivelul Consiliului de Studii

Evaluarea studenților și metodele folosite sunt descrise în compartimentul Nivelul

Programului de Studiu. În afară de evaluarea studenților se utilizează evaluarea profesorilor

de către studenți, evaluarea colegilor.

În ce privește evaluarea, Universitatea are reguli bine stabilite în care se menționează

cum are loc examinarea studenților, adică care sunt cerințele de bază. Dar studenții sunt cei

care trebuie să aibă grijă să cunoască aceste reguli.

Examinările pot îmbrăca mai multe forme și pot fi: Standard (scris, carte nevăzută și

închisă), Văzut (scris), carte deschisă (scris), digital, oral, și practic.)22 Examenele pot avea

loc la sfârșitul unui modul sau ca examinări pe parcurs (numite teste), precum și forma de

examinare este aprobată prin proceduri concrete ale programului de studiu. Examinarea poate

fi individuală sau pentru munca în grup.

De asemenea apare noțiunea de lucrare de curs, care pot fi individuale sau de grup, iar

evaluarea validată va specifica tipul una dintre următoarele variante: Standard (eseuri scrise,

rapoarte sau lucrări similare); Practic (creativ, teren sau pe bază de laborator); portofoliile;

Prezentări sau alte tipuri de evaluare tranzitorie; disertații; Proiecte.


Scoția și Suedia, Chișinău, 2015, pag.419 21 UK Quality Cod for Higher Education, . Part B: Assuring and Enhancing Academic Quality.

Chapter 1: Programme Design, Development and Approval 22 University of Gloucestershire at Cheltenham and Gloucester. Assessment: Handbook of Principles and

Procedures, 2015/16, p.4

33

Se ia în considerare și punctul de vedere a unui evaluator extern. Examinatorii externi

nu apreciază cu note lucrările. Notarea este responsabilitatea examinatorilor universitari.

Rolul examinatorului extern este de a consilia Comisia de examinatori, dar deciziile privind

notele sunt cele ale consiliului în ansamblul. Cu toate acestea, Consiliul ar trebui să ia în

considerare, în orice moment opinia examinatorului extern.

În cazul examinatorilor externi (din exteriorul universităţii) se insistă asupra completării

unui formular ce explică şi comentează asupra fiecărui examinator şi a locului unde a avut loc

examinarea.

Până în prezent, rapoarte care au fost prezentate clarifica observațiile referitoare la

fiecare partener care ar trebui să fie mai util pentru parteneri în ceea ce privește primirea

feedback-ul direct despre rolul lor în menținerea standardelor academice și furnizarea

oportunităților de învățare ale studenţilor.

Universitatea a revizuit conţinutul cursurilor care conţin elemente de franciză (adică o

parte a cursului este predate de către o parte externă) astfel încât elementele furnizate de

părţile externe să fie luate în considerare la nivel de curs.

Acest lucru este completat de dezvoltarea relaţiilor de consiliere şi pentru coordonatorii

parteneri (PC) și îndrumătorii academici de legătură (Alts) (cei care fac parte dintr-o

organizaţie parteneră şi care lucrează nemijlocit cu liderii academici ai cursurilor), garantează

că personalul de la organizațiile partenere sunt incluse în examinarea problemelor care au

condus la și care rezultă din procesele de asigurare a calității cheie ale universității.

Aceste responsabilități sunt stabilite în mod clar în planificatorul de livrare de

colaborare și au fost reaprobat la activitățile de colaborare la forumul de parteneriat.

Directorul de parteneriate de colaborare (DCP) și şefii facultăţilor responsabili de asigurarea

calităţii şi standardizare (FHQS) se întrunesc în şedinţe unde se discută problemele legate de

colaborarea cu partenerii locali şi externi.

Problemele legate de monitorizările şi revizuirile anuale (AMR) precum şi evaluarea şi

revalidarea periodică (RPR) sunt abordate prin intermediul reuniunilor periodice ale

consiliului de parteneriat, în scopul de a crea un sentiment mai mare de implicare din partea

personalului partener în procesele cheie de asigurare a calității la universitate.

Au fost făcute modificări în Îndrumarul academic (AQPH) în pentru a include

oportunitatea pentru personalul reprezentativ din organizațiile partenere să fie mai direct

implicat cu echipe de curs UOG la evenimente organizate pentru a discuta despre

monitorizarea și/sau revizuirea cursurilor în care joacă un rol de furnizare de servicii.

Pentru a avea feedbackul studenților, de obicei, li se acordă întrebări deschise la care

aceștia răspund.

4.6 Integrarea persoanelor cu dezabilități

Dezabilitatea este definită în conformitate cu Legea privind discriminarea persoanelor

cu handicap (1995) ca: "o deficiență fizică sau mentală, care are un efect advers substanțial pe

termen lung și influențează capacitatea dumneavoastră de a desfășura activități normale de zi

cu zi". Acesta include dificultăți de învățare specifice, cum ar fi dislexia, dispraxie și

discalculie. Confirmarea unui handicap trebuie să fie validată cu dovezi corespunzătoare,

obținute de la student începând cu 16 ani și în mod ideal, în ultimii 2 ani.

34

Fiecare persoană are nevoi diferite, Universitatea Gloucestershire oferă ajutor şi

consultanţă atât la telefon cât şi prin email (@glos.ac.uk). Studentul trebuie să aducă dovezi

sub forma unei scrisori de la medic sau a unei evaluări profesionale pentru a putea beneficia

de anumite facilităţi şi sprijin.

Serviciul de sprijin a studenţilor cu dezabilități, afecţiuni medicale, dislexie și dificultăţi

de învăţare, precum şi serviciul de sprijin în învățare oferă consiliere individuală şi garantare

confidenţialităţii. Acest serviciu oferă:

vizite de consiliere la universitate înainte de a depune dosarul de admitere

consiliere cu privire la diagnosticarea dificultăților de învățare specifice, cum ar fi

dislexie, dispraxie și discalculie

sprijin cu aplicarea pentru Bursa Studenților cu Dizabilităţi (DSA)

consiliere cu privire la accesul persoanelor cu dezabilități

formare de sensibilizare (awareness training)

legătura cu personalul academic și serviciile pentru studenți în ceea ce privește nevoile

de sprijin

Persoanele cu dezabilități pot beneficia şi de facilităţi financiare prin aplicarea la Bursa

pentru Studenţii cu Dezabilități. Această bursă este disponibilă pentru orice student care vrea

să studieze şi are o dezabilitate fizică sau mintală, sau dificultăţi de învăţare precum dyslexia.

Pentru a putea beneficia de această bursă, e nevoie de completat un formular care se regăseşte

cu uşurinţă pe site-ul universităţii. Studentul poate aplica la bursă după ce a fost deja

înmatriculat la studii sau o poate face din timp, completând formularul DSA1. Studenţii care

învaţă cu frecvenţă redusă de asemenea sunt eligibili pentru bursă, atât timp cât cursul la care

sunt înmatriculaţi durează cel puţin un an. Studenţii care fac studii postuniversitare de

asemenea pot beneficia de o bursă (care va acoperi toate cheltuielile studentului), care este

însă diferită de cea oferită studenţilor universitari.

Sprijin academic oferit persoanelor cu dezabilități constă din consilierea oferită de

specialiștii universităţii cu privire la tipurile de sprijin disponibile pentru a ajuta să-şi

gestioneze studiile. Acest lucru poate include extensii pe sarcini scrise, timp suplimentar

pentru examene și/sau furnizarea beneficiarilor de note, comunicatori, tutori abilități de studiu

și mentori.

Dacă studentul are o dificultate specifică de învățare, va trebui să furnizeze o copie a

evaluării de diagnosticare, pentru a avea acces la sprijin pentru studii. În cazul în care

studentul are nevoie să fie evaluat de un specialist, universitatea poate oferi consiliere în

găsirea unui evaluator calificat în mod corespunzător. Consilieri pentru persoanele cu

dezabilități pot, de asemenea, pot oferi sfaturi cu privire la fonduri speciale şi burse destinate

studenţilor cu dezabilități pentru a-i ajuta să acopere costurile unei evaluări de diagnosticare.

Sălile universității au camere accesibile pe toate campusuri. Aceste camere tind să fie

mai mari decât celelalte, facilitățile de baie sunt mai accesibile și flexibile, pentru a se potrivi

la nivelul de nevoie necesar.

Autobuzul universităţii şi autobuzele locale Stageacoach asigura un acces de nivel

scăzut pentru persoanele cu dificultăți de mobilitate. Unii elevi cu dezabilități pot fi, de

asemenea, dreptul la un permis de parcare accesibil. Există zone de parcare accesibile pe

fiecare campus.

35

Programările pentru a putea vedea unul dintre consilierii pentru studenţii cu dezabilități

se pot face direct sau prin intermediul uneia dintre Zonele de Ajutor din fiecare campus.

Universitatea va pune la dispoziţie toate facilităţile necesare din momentul în care

studentul va informa administraţia despre necesităţile lui. Studenţii se pot adresa la Serviciul

de Sprijin pentru Dezabilități, Dislexie şi Învăţământ înainte de a începe un curs nou, pentru a

se asigura că necesităţile lor vor fi satisfăcute. Viitorii studenți vor trebui să se înregistreze la

acest serviciu pentru ca cel mai optimal sprijin să fie pus la dispoziţia lor.

Universitatea ţine foarte mult la politica de confidenţialitate şi va discuta situaţia

studentului cu dezabilități doar cu acordul acestuia.

4.7 Mediul fizic

Serviciile studențești oferă consiliere și sprijin extinse de-a lungul timpului pe care

studenţii îl petrec la universitate. Fiecare campus are un student în Zona de Ajutor (HelpZone)

care va oferi ajutor şi sprijin. În fiecare campus există şi o echipă de sprijin internațional

pentru studenţi. Uniunea Studenților (Sindicatele Studenţeşti) furnizează, de asemenea, o serie

de sfaturi și servicii.

Peste 500 de calculatoare cu acces liber

Fiecare campus are peste 150 de calculatoare cu acces liber, fie în biblioteci sau în sălile

dedicate, dintre care unele oferă acces 24/7 (în fiecare zi, pe tot parcursul zilei). Sunt

disponibile atât calculatoare Mac, cât şi PC-uri, precum şi majoritatea soft-urilor necesare

pentru îndeplinirea sarcinilor academic. La dispoziţia studenţilor sunt puse servicii de

imprimare, fotocopiere, scanare, foldere etc.

WiFi gratuit

Universitatea oferă acces la internet wireless gratuit pentru personal și studenți care

posedă un nume de utilizator universitar și o parolă validă. Rețeaua wireless este disponibilă

în toate campusurile şi în biblioteci, baruri, cantine şi la multe alte locații în întreaga

universitate. Imprimarea fără fir și scanare este disponibilă la fiecare bibliotecă campus.

Bibliotecă la fiecare campus cu resurse la subiecte relevante.

Fiecare campus are propria bibliotecă cu o echipa de deservire dedicată ajutorului și

specialiști pe discipline. Resursele extinse ale bibliotecilor ajută studenţii din anul întâi de

studio până la doctoranzi.

La dispoziţia studenţilor sunt biblioteci deschise până târziu şi biblioteci virtual care

lucrează non-stop.

Fiecare bibliotecă este deschisă până seara târziu, în timpul semestrelor

Acces 24/7 la o gama largă de e-cărți, reviste și baze de date oriunde în lume

Peste 100 de laptop-uri sunt disponibile în cele trei biblioteci cu perioade de

împrumut de la două ore până la o săptămână

Accesul la o gamă de echipamente media, inclusiv aparate de fotografiat,

camere video și dictafoane, precum și software-ul de editare digitală este accesibilă pe toate

PC-urile bibliotecii

36

Accesul pentru a împrumuta resurse de la alte biblioteci

chat-ul online pentru a răspunde la întrebările studenţilor

zone de studiu de grup cu facilități de cafea

domenii de cercetare în regim de linişte

Calculatoare cu acces deschis și de învățare legate de curs de

Biblioteca nu este doar pentru studenți. Nu e nevoie să fiţi un student sau un membru al

personalului actual pentru a avea acces la bibliotecile universităţii (fizice sau virtuale).

Indivizii sau persoanele juridice care doresc să aibă acces la informaţia din bibliotecile

universităţii o pot face prin aplicarea la poziţia de membru.

4.8 Nivelul Programului de Studiu Business și Management

Programul de studiu Business și Administrare (Business și Management este denumirea

în Universitatea Gloucestershire) are ca scop pregătirea de profesioniști pentru afaceri,

oferindu-le o gamă largă de competențe esențiale în afaceri moderne. Studiul este extrem de

relevant și practic, cu un accent profesional puternic și oferă studenților posibilitatea de a se

diferenția cu adevărat în competiție într-o varietate de domenii de afaceri funcționale, inclusiv

finanțe, marketing și managementul resurselor umane ș.a. Acest program oferă oportunitatea

de a dobândi cunoștințe și înțelegere a întregii game de discipline de afaceri și de management

în curs de pregătire pentru o carieră în management. Primii doi ani studenții învață

principalele zone funcționale ale domeniilor de afaceri și conexe. În ultimul an, ei optează

pentru a-și lărgi și aprofunda înțelegerea într-una dintre aceste zone funcționale. Programul

oferă studenților dezvoltarea atât a cunoștințelor teoretice în probleme de management, de

afaceri, cât și competențe practice, aplicative. Ca urmare, există o abordare puternică

profesională, cu accent pe aplicarea cunoștințelor în situații practice. Acest lucru permite

dezvoltarea unei varietăți de abilități: de analiză, sinteză și de luare a deciziilor - toate acestea

sunt esențiale pentru o carieră în business. Deci, programul de studiu Business și

Administrare se bazează pe competențe, pe oferirea studenților a acelor competențe care le-ar

permite o inserție mai ușoară în câmpul muncii și o angajabilitate mai reală.

Dezvoltarea, validarea, schimbările şi revizuirea cursurilor se fac la fiecare 5 ani.

Monitorizarea şi evaluarea cursurilor (aici nu e vorba de procesul sau metodele de

predare ci de reuşită şi feedbackul studenţilor) se face 1-2 ori pe an.

Se încurajează implicarea studenţilor. Există sindicatele studenţeşti şi “Vocea” (statutul

unui student de a reprezenta o comunitate: specialitate, facultate etc). Sindicatele şi “Vocea”

se întâlnesc lunar cu administraţia pentru a discuta probleme actuale.

Se practică fenomenul “Externality” – la fiecare curs este atribuit un profesor din

exterior (altă universitate) care va evalua metoda de evaluare şi rezultatele oferite de către

profesorul intern studenţilor. Tot în acest proces, profesorul extern va oferi colegului său

sugestii de îmbunătăţire.

Mediul virtual de învățare al Universității este modul principal în care studiază

studenții, și din ce în ce mai mult se referă și la activitățile de cercetare. Aceasta le oferă să

mențină contactul cu liderii de module și pentru a primi feedback-ul în scris asupra sarcinilor.

Toate modulele au o prezenta pe VLE, care prevede, de asemenea, link-uri către resurse de

37

sprijin de învățare și de predare, inclusiv manuale de curs și ghiduri de module, precum și cele

oferite de Bibliotecă și Serviciul de informații cum ar fi publicații periodice și cărți

electronice. Universitatea stabilește cerințele minime pentru informațiile furnizate la curs de

pe VLE. Studenții au comentat în mod favorabil utilizarea mediului virtual ca un mediu de

învățare electronică, ceea ce indică faptul că majoritatea din studenți folosesc zilnic aceste

resurse. Profesorii și gestionarii cursurilor au confirmat calitatea instruirii oferite de echipa

VLE și au răspuns prompt la cererile individuale de ajutor. Universitatea a planificat

actualizarea VLE , creșterea capacității sale de a fi utilizat în mod interactiv și integrarea

utilizării de software de potrivire a textului cu depunerea on-line a muncii pentru studenți.

Universitatea este încurajată să articuleze o strategie instituțională pentru creșterea cerințelor

minime de suport de curs pe VLE.23

Deci, programul Business și Management este prevăzut pentru 3 ani de studii în vederea

obținerii Diplomei de studii superioare. Volumul de lucru total este de 120 CAT(Credit

Accumulation and Transfer Scheme) pe an. 1 ECTS este echivalent cu 2 CATS. Un CAT este

echivalentul a 10 ore efort depus de student. Pentru a obține diploma de licență e nevoie de

acumulat 360 CATS. Fiecare modul are 15 sau 30 CATS. Nu este nevoie ca vreo asociație

profesională să acrediteze acest program.Ca puncte de referință pentru elaborarea acestui

program servesc Cadrul Calificărilor pentru Învățământul Superior (FHEQ)și Declarația de

referință pentru Afaceri Generale și Management.

Strategia de învățare și de predare a programului este susținută de cele patru priorități în

cadrul strategiei de învățare și de predare a universității:

Învățarea independentă și colaborativă. Întregul program se angajează să sprijine

învățarea studenților. Fundamentul abilităților de învățare sunt dezvoltate și consolidate pe

parcursul a 4 module. Aceste module ajută studenții să fie mai eficienți și independenți.

Utilizarea evaluărilor formative constituie o oportunitate pentru a verifica înțelegerea

cunoștințelor fiecăruia.

Învățarea pentru viață și angajare. Este realizată prin utilizarea evaluărilor autentice

care reproduc munca reală efectuată în afaceri, prin oferirea de oportunități de a se angaja cu

studii în întreprinderi reale și de a dezvolta un portofoliu personal și profesional, prin

oportunitatea de a efectua un stagiu cu durata de un an, Utilizarea unor cazuri reale în predare

și evaluare. Studenților li se cere să prezinte o propunere de îmbunătățire a activității unei

organizații locale, în gestionarea operațiunilor de afaceri. Pentru aceasta, trebuie să se implice

în mod activ în organizația în faza de constatare a faptelor.

Învățarea pentru viitor. Utilizarea unor simulări bazate pe utilizarea Tehnologiilor

Informaționale, care permite modelarea situației reale de viață și permite să aplice

cunoștințele, să se adapteze la schimbarea scenariilor în simulare și să se gândească out-of-

the-box, în care se ocupă cu simularea, încorporarea "durabilității" ca o temă de bază, care

necesită să se gândească la probleme mai largi, care se referă la comunități și mediu. Se

axează pe 6 module privind natura strategică și viitorul managementului afacerilor.

23 Higher Education Review of University of Gloucestershire, April 2015, p.26-27

38

Învățarea bazată pe cercetare. În cadrul acestei strategii sunt câteva module. Strategies

for Globally Responsible Leadership este un exemplu de un modul care a fost introdus pentru

a îmbina atât un domeniu de cercetare de interes în creștere, cât și de interesul de cercetare a

staffului. Au fost elaborate materiale didactice, cum ar fi studii de caz. Un alt modul

Gestionarea responsabilității corporative analizează dileme etice actuale și provocările cu care

se confruntă întreprinderile. Asigurarea opțiunii pentru ca studenții să realizeze un modul de

disertație de cercetare. Pentru aceasta se include, de asemenea sesiuni predate cu privire la

metodele de cercetare. Prin utilizarea lucrului în echipă, ceea ce permite gestiunea de către

studenți a propriei învățări, precum și să învețe unii de la alții.

Cele de mai sus demonstrează că, în Universitate, în general, și la programul de studii

Business și Management , în particular, sunt utilizate metode active de învățare, concepute

pentru a angaja studenții într-o serie de activități de învățare, în plus la cursuri, seminarii și

exerciții de grup. Filozofia de predare a universității include utilizare cu exces a studiilor de

caz, proiectelor, precum și utilizarea unei game variate de tehnologii de învățare.

Toate disciplinele predate se divizează în obligatorii, fundamentale și altele. Sunt

indicate cele cu caracter obligatoriu. Ceea ce considerăm important, este că se menționează

care sunt finalitățile de studiu pe care le asigură fiecare disciplină, și, pe de altă parte, care

discipline asigură finalitățile de studii preconizate. Fiecare disciplină de studiu al programului

specifică care metode de învățare va folosi și în ce proporție.

Strategia de evaluare sprijină obiectivele programelor, rezultatele învățării, și strategia

de predare-învățare. Aceasta își propune să permită studenților să demonstreze cunoștințele

teoretice și abilitățile practice în Management prin implicarea activă în probleme de afaceri.

Modalitățile de evaluare vin în sprijinul studenților în dorința lor de angajare.

Punctele-cheie care stau la baza raționamentului sunt, după cum urmează:

1. Matricea de metode de evaluare reflectă natura variată a activității unui profesionist

de afaceri (de exemplu, raport scris, prezentare, planificarea afacerii).

2. Modalități de evaluare care implică pregătirea studenților pentru cunoașterea

mediului internațional din perspectiva activării acestora în companii din alte țări.

3. Evaluarea "autentică", adică utilizarea metodelor, care reproduc lucrul real efectuat

în lumea afacerilor.

4. Caracterul "academic", al unor evaluări (de exemplu, examene) pregătesc studenții

pentru studiile viitoare în vederea evoluției carierei.

5. Evaluările reflectorizante pregătesc studenții pentru a face față complexității în

afaceri, adaptarea la schimbările rapide ale mediului de afaceri.

De asemenea fiecare program reflectă și modalitatea în care se va face evaluarea: oral,

în scris sau altfel.

Universitatea publică principii și proceduri separate pentru evaluarea studenților cu

dezabilități. Acestea nici de cum nu sunt discriminatorii, doar contribuie la o mai bună

pregătire a studenților cu dezabilități. Evaluarea academică a studenților cu handicap se

desfășoară în conformitate cu regulamentele academice ale Universității.

Universitatea, de asemenea, dispune de reguli clare cum trebuie să decurgă examenul,

ce urmează a fi verificat și cum are loc procesul. Procedurile detaliate se conțin în

Assessment: Handbook of Principles and Procedures, 2015/16.

39

Forma de evaluare și data depunerii se comunică studenților prin ghidul la modulul

respectiv. Referatul de evaluare, programul de evaluare și criteriile de evaluare sunt aprobate

de către un grup permanent al Consiliului de Examinatori înaintea începerii fiecărui modul24.

Pe parcursul modulului, studenții vor primi o scurtă evaluare specificând sarcina de a fi

completată și orice alte detalii suplimentare despre cerințele de evaluare. Sarcinile de evaluare

sunt desemnate la fel la cursuri. Studenții sunt obligați să se supună examinării formale la

datele stabilite de Comisia de examinare sau o altă autoritate corespunzătoare. Absența sau ne

expedierea lucrării poate duce la eșec determinat de către Consiliul de examinatori.

Depunerea cu întârziere a lucrărilor fără documente justificative se sancționează în

conformitate cu următoarele criterii:

Până la și inclusiv șapte zile întârziere - punctajul maxim va fi de 40%;

Mai mult de șapte zile întârziere - 0%.

Toate lucrările depuse pentru reevaluare după data scadenței și fără documente și

circumstanțe atenuante aprobate vor primi punctajul 0%.

De asemenea în Regulamentul la care ne referim se menționează, că nota generală de

trecere pentru un modul este de 40%. În cazul în care un modul include două sau mai multe

elemente de evaluare, punctajul final al modulului este exprimat ca un număr întreg. Media

ponderată a elementelor de evaluare este rotunjită conform regulilor aritmetice.

Un student are dreptul la o singură oportunitate pentru reevaluarea notei finale pentru

modulul la care aceasta este în intervalul 30-39%. Dar studentul care a obținut o notă de

trecere nu poate solicita mărirea acesteia.

Sistemul de notare actual este următorul:

Performanță pentru fiecare element de evaluare în cadrul unui modul se clasează după

cum urmează:

Procentul Rezultatul pentru elementul de evaluare Note

70-100 Promovabil A

60-69 Promovabil B

50-59 Promovabil C

40-49 Promovabil D

0-39 Ne promovat F

0 Ne finalizat N

Sau după cum urmează,

Rezultatul pentru elementul evaluat Nota

Satisfăcător S

Nesatisfăcător UF

Nesatisfăcător din cauza nefinalizării UN

Performanța globală a modului este notată, după cum urmează:

Procentajul Rezultatul modulului Nota

70-100 Promovat A

24 Academic Regulations for Taught Provision, p.14

40

60-69 Promovat B

50-59 Promovat C

40-49 Promovat D

40-100 Calificată eșuează; specificat element de bază non-obligatorie a

eșuat - dreptul la o reevaluare

QF

30-39 Eșuat cu dreptul de reevaluare R

0-29 Eșuat fără dreptul de reevaluare F

În universitate există posibilitatea de a înainta anumite contestări. Acestea sunt

reglementate. Astfel sunt prevăzute situațiile în care ar putea fi înaintate contestările:

a. La momentul evaluării, au existat circumstanțe care au afectat în mod negativ

performanțele studentului pe care studentul nu a putut să le comunice consiliului de

Examinatori înainte ca aceștia să ia decizia.

b. A existat o eroare administrativă sau neregulă de procedură în timpul desfășurării

evaluării de natură semnificativă încât să afecteze nota obținută.25

De asemenea procedurile generale de contestare sunt descrise și în Codul Calității

pentru Învățământul Superior.26

Plagiat: Se așteaptă că munca efectuată de student și întruchipată sub formă de lucrare

să fie efectuată de el personal. În Regulamentele interne ale universității se prezintă definiția

clară a ceea ce reprezintă plagiatul , acesta fiind definit ca utilizarea nerecunoscută a muncii

altora. Acest lucru înseamnă că studenții nu trebuie să copieze, parafrazeze sau să prezinte o

altă lucrare ca fiind a lor proprie. De asemenea se prezintă și alte forme care sunt asociate

plagiatului.27

În toamna 2015 a fost declarată folosirea de către Universitatea Gloucestershire a

software-ului de detectare a plagiat Turnitin. Această declaraţie a fost comunicată de către

Unitatea de Dezvoltare Academică (ADU) prin intermediul sesiunilor de personal Turnitin.

Șabloane și orientări pentru elaborarea de ghiduri module, slip de evaluare și manuale de curs

au fost actualizate în mod corespunzător pentru a include declarația. Toate modulele ghiduri,

slip de evaluare și manuale de curs includ aceste informații și acest lucru va fi a reiterat în

septembrie 2016 și la conferințele de personal.

Declarația de utilizare a fost comunicată partenerilor de colaborare prin intermediul

buletinelor lunare transmise de către echipa de parteneriate de colaborare și un podcast

privind plagiatul și Turnitin vor fi aduse la dispoziția tuturor partenerilor de colaborare.

Echipa de colaborare cu partenerii reelaborează Planurile de (CDPS) în manuale de operare

pentru 2016/17, care vor include orientarea anti- plagiat pentru parteneri.

25 University of Gloucestershire at Cheltenham and Gloucester. Assessment: Handbook of Principles

and Procedures, 2015/16, p.13 26 UK Quality Cod for Higher Education. Part B: Assuring and Enhancing Academic Quality. Chapter

9. Academic Appeals and Student Complaints 27 University of Gloucestershire at Cheltenham and Gloucester. Assessment: Handbook of Principles

and Procedures, 2015/16, p.69

41

Universitatea dezvoltă o politică ce ține seama de opțiunile tehnologice actuale de

plagiat și înglobează metode de evaluare mai ample pe parcursul anului de învăţământ 2015-

2016, condus de colegii din cadrul ADU. Implicațiile pentru dezvoltarea politicilor și a

impactului pentru parteneri de colaborare va forma un aspect cheie al acestor evoluții, în

scopul de a sprijini prevenirea și identificarea plagiat și a altor infracțiuni asociate pe

parcursul furnizării serviciilor educaţionale, inclusiv livrate prin intermediul partenerilor.

Progresele înregistrate în punerea în aplicare a acestor politici vor fi raportate în cadrul

şedinţelor anuale de evaluare, prin discutarea problemelor de asigurare a calităţii atât în

interiorul universităţii, cât şi cu privire la partenerii externi.

Angajabilitatea. Unul dintre cele cinci obiective majore ale Planului Strategic al

Universității este cel de angajare. Strategia Angajabilitatea stabilește modul în care

Universitatea va spori capacitatea de inserție profesională a absolvenților săi, va spori șansele

de a obține locuri de muncă la nivel de absolvent sau va oferi posibilități adecvate pentru a

studia în continuare.

Universitatea a dezvoltat o serie de inițiative menite să sporească șansele de angajare ale

studenților și să le sprijine în planificarea viitoarei lor cariere28. Inițiativa Degreeplus, care a

început în 2012, reunește o serie de sisteme și servicii care includ suport pentru plasament,

stagii, voluntariat și muncă part-time și a dus la o creștere semnificativă a implicării

studenților în aceste oportunități. Inițiativa PLANUL TĂU PENTRU VIITOR, susținută de

un nou centru de carieră on-line, aliniază schema de tutore personal cu planificarea carierei

personale pentru fiecare student. Proiectul An Studențesc Intensiv a contribuit prin curriculum

la dezvoltarea competențelor pentru activitățile de angajare. S-a stabilit o relație puternică cu

angajatorii prin intermediul Parteneriatului Enterprise Local și Growth Hub, care de asemenea

contribuie la dezvoltarea curriculum-ului.

4.9 Nivelul pregătirii pedagogice

În cadrul Universității se utilizează diverse metode centrate pe student, cum ar fi

utilizarea învățământului bazat pe probleme, utilizarea simulărilor, jocuri economice, studii de

caz, platforma de învățare kahoot, flippingul, care este o strategie de instruire și un tip de

învățare mixtă, ce inversează mediul de învățare tradițional prin furnizarea de conținut de

instruire, de multe ori on-line, în afara sălii de clasă. Se deplasează activități, inclusiv cele

care ar fi putut fi considerate în mod tradițional teme în sala de clasă. Studenții vizionează

cursuri on-line, colaborează în discuții on-line, sau efectuează cercetări la domiciliu și se

includ în discuții în clasă, cu îndrumarea unui mentor.

În general, -au fost prezentate mai multe metode posibile de lucru cu studenții:

lucrul individual, ceea ce presupune revizuirea notițelor, citirea, pregătirea

sinestătătoare a răspunsurilor la setul de întrebări;

Lucrul în echipe de 2-3 persoane: pregătirea răspunsurilor la întrebări,

clarificarea ideilor, compararea răspunsurilor individuale și ajungerea la un numitor comun în

echipă;

28 Higher Education Review of University of Gloucestershire, April 2015

42

Lucrul în echipe de câte 4-5 persoane: dezbaterea subiectelor și atingerea

punctului de vedere a echipei, pregătirea răspunsurilor în sesiune plenară, utilizând flip-chart,

prezentarea punctului de vedere a echipei de către unul sau mai mulți membri ai echipei,

„Piramidă” sau „bulgărul de zăpadă) (combinarea grupurilor sau adăugarea

de indivizi la grupuri la un interval de timp): rezolvarea problemelor în grup, întâlniri în grup

pentru a compara împreună lucrul/răspunsurile/punctele de vedere ale grupurilor mici;

constituirea unor grupuri mici, care se focusează pe aspecte particulare ale temei, iar apoi

discutarea acestor aspecte împreună cu tot grupul pentru a forma o imagine de ansamblu;

Acvariu („peștele” discută o problemă, în timp ce observatorii externi notează

criterii utilizate) – rezolvarea/discutarea problemei în grup;

„Observatori” sau „grupuri încrucișate” sau activitate puzzle” - o persoană

din fiecare grup se alătură unui alt grup pentru a injecta idei noi în discuție, grupurile sunt

împărțite, apoi reformate pentru a putea face schimb de idei;

Dezbatere formală.

Universitatea Gloucestershire organizează o gamă largă de evenimente şi oportunităţi

pentru angajaţii săi (atât care sunt implicaţi direct în procesul de predare, cât şi pentru cei care

facilitează acest proces), cu scopul de a oferi servicii de calitate şi a îmbunătăţi continuu

calificarea angajaţilor. Angajaţii se pot implica în asemenea evenimente ca:

Discuţii şi workshop-uri cu referire la îmbunătăţirea metodelor de predare-învăţare

Workshop-uri cu privire la tehnologiile aplicate în procesul de predare

Discuţii şi workshop-uri referitoare la activitatea de cercetare

Workshop-uri pentru conducătorii de cercetări

Toţi profesorii sunt încurajaţi să observe activitatea colegilor săi şi să discute

concluziile şi rezultatele obţinute. Anual, sunt efectuate practici de asistare la orele altor

profesori din universitate pentru a căpăta experienţă, a deprinde practici noi sau a oferi sfaturi

şi sugestii pentru colegi. Ca rezultat al vizitelor efectuate, se organizează şedinţe de discutare

şi reflectare asupra punctelor forte şi slabe ale profesorilor. Aceste şedinţe pot fi efectuate în

mod individual sau la nivelul întregului departament.

Toţi tinerii specialişti care îşi doresc o carieră academică sunt rugaţi să participe la

anumite evenimente obligatorii ce i-ar ajuta în activităţile următoare. Ei sunt rugaţi să

participe la un workshop de o zi organizat de UK PSF şi la un workshop de jumătate de zi

orientat spre abilităţi de prezentare şi oratorie.

Profesorii ce au o experienţă academică mai mică de 3 ani sunt încurajaţi să

documenteze reflecţiile lor cu privire la experienţa acumulată în urma predării, autoanaliză a

punctelor forte şi slabe, notarea scopurilor pe diferite perioade de timp, indicarea măsurilor

luate pentru a atinge aceste scopuri. O metodă bună de a păstra asemenea reflecţii sunt

portofoliile.

Portofoliile sunt o metodă bună de autoevaluare nu doar pentru tinerii profesori, ele sunt

folosite pe larg de profesorii cu diverse grade academice şi experienţă în domeniu. Volumul

portofoliilor variază în dependenţă de poziţia ocupată de angajat şi responsabilităţi pe care le

îndeplineşte, pentru unele poziţii e nevoie de inclus 2 referinţe în portofoliul personal.

43

Anual se efectuează evaluarea cursurilor şi a metodelor de predare a profesorilor de

către studenţi. Această informaţie este foarte importantă pentru identificarea necesităţilor

studenţilor şi a măsurii în care aceste necesităţi sunt satisfăcute. Rezultatele chestionării ajută

profesorii să ajusteze forma de prezentare sau practicile folosite în următorul an.

Chestionarele date nu au o formă tipizată, nici un volum concret şi sunt incluse selectiv în

descrierea cursului.

Studenţii aflaţi în anul 3 (absolvenţii) sunt implicaţi într-o chestionare extensivă,

efectuată la nivel naţional, pentru a stabili raiting-ul universităţilor.

44

5. Analiza datelor și interpretarea

5.1 Introducere

Analiza și interpretarea datelor reprezintă o etapă importantă în oricare studiu realizat.

De obicei, acestea urmează după etapa de colectare a datelor. Analiza datelor presupune un

anumit mod de organizare a acestora. În funcție de faptul cât de corect și adecvat problemei

cercetate a fost făcut acest lucru, depinde, în mare măsură, și veridicitatea rezultatelor

obținute. Interpretarea datelor analizate presupune tragerea concluziilor, determinarea

relațiilor și proceselor care susțin constatările, căutarea unor înțelesuri mai largi ale celor

găsite etc.; Este important, în acest sens, ca interpretările să nu fie eronate, exagerate sau

subapreciate, să fie imparțiale, să nu fie în afara contextului.

În cadrul Pachetului de Lucru 2 a Proiectului a fost înaintat drept scop efectuarea

analizei comparative a datelor colectate cu referire la cadrul instituţional şi specificul

programelor de studiu Business și Administrare la două universități europene.

Această analiză comparativă, precum şi criteriile de comparare sunt reflectate în Anexa

6 la acest raport.

5.2. Criterii, proprietăţi şi indicatori

În baza metodologiei înaintate pentru efectuarea prezentei cercetări au fost stabilite

anumite niveluri de cercetare: nivelul de sistem, nivel de universitate, nivel de facultate,

departament, nivel de consiliu de studii, nivel de grupuri de studenți dezavantajați, nivel de

infrastructură și nivel de Program de studiu. Pentru fiecare nivel au fost evidențiate și

formulate careva criterii, care au permis organizarea și sistematizarea datelor colectate.

Criteriile evidențiate au permis să avem o viziune asupra punctelor comune pentru fiecare

nivel în cele două universități analizate, dar și să evidențiem careva particularități.

La baza evidențierii criteriilor se află în primul rând, metodologia propusă, apoi

relevanța informației pentru fiecare din universități, dar și disponibilitatea informației

respective.

1. Nivel de sistem. Criteriile de bază luate în considerare se referă la:

1.1. Acreditarea programelor de studii;

1.2. Sistemul național de asigurare a calităţii;

1.3. Organe profesionale implicate în acreditare.

Criteriile înaintate ne-au permis să avem o viziune generală asupra sistemului de

asigurare și menținere a calității în Universitățile din Danemarca și Marea Britanie.

2. Nivel de Management al universității. Criteriile, care au fost evidențiate sunt:

2.1. Organele de Guvernare, de Management și organizare a universității;

2.2. Strategia instituțională a universității, care încorporează strategia curriculară cu

accentul pe învățarea axată pe student;

2.3. Organe de Asigurare a Calității la nivel de universitate;

2.4. Formarea Pedagogică a cadrelor didactice și formarea continuă a acestora.

Aceste criterii ne-au permis să analizăm organele de conducere a universității, gradul de

colaborare și nivelurile ierarhice a acestora, să ne apropiem de învățarea bazată pe probleme.

3. Nivel de Facultate/Departament. Drept criteriu de bază sunt:

3.1. Rolul facultății în comunicarea cu părțile implicate în ce privește predarea și

învățarea centrată pe student.

45

Evidențierea acestui criteriu ne-a permis să analizăm gradul de implicare a facultății în

asigurarea unei învățări centrate pe student cât mai eficiente.

4. Nivel de Consiliu de Studii. Criteriile înaintate se referă la:

4.1. Structura organului responsabil de studii;

4.2. Analiza practicii de evaluare;

4.3. Modalitate de elaborare a unui program de studii nou;

4.4. Incorporarea IT în programele de studii;

4.5. Monitorizarea și analiza periodică a programelor.

Criteriile înainte ne-au fost de real folos pentru a înțelege modalitatea de elaborare a

programelor de studii, de implicare a diverselor părți în acest proces, a modalității de evaluare

și implicarea examinatorilor externi.

5. Integrarea grupurilor dezavantajate de studenți. La acest nivel au fost

selectate următoarele criterii:

5.1. Existența unui organ ce se preocupă de studenții cu dezabilități;

5.2. Modalități de lucru cu studenții din mediul dezavantajat în legătură cu

predarea.

Criteriile evidențiate ne-au permis să avem o viziune generală asupra posibilităților pe

care le au studenții ce fac parte din grupa celor dezavantajați de a face studii în rând cu ceilalți

studenți, în ce măsură universitățile asigură condiții favorabile pentru studii acestor persoane.

6. Infrastructura (mediul fizic). Am folosit drept criteriu:

6.1. Asigurarea facilităților adaptate la necesitățile persoanelor cu dezabilități;

6.2. Facilitățile existente pentru studenți în susținerea învățării bazate pe probleme.

Aceste criterii ne-ai permis să analizăm facilitățile create de universități în vederea

asigurării unui mediu favorabil pentru studii.

7. Nivel al Programului de Studiu. La acest nivel au fost formulate o serie de

criterii, elaborate în conformitate cu metodologia înaintată și discutate cu responsabilii de

programul Business și Administrare de la Universitate din Aalborg, Olav Jull Sørensen și de

la Universitatea Gloucestershire, Colin Simpson.

5.3. Modele emergente

Tabelul de mai jos rezumă criterii mai importante pentru studiul efectuat, modele

comune care au apărut în timpul analizei, precum şi variațiile apărute.

Tabelul 6. Modele emergente

Modele comune Variații

L1: Nivel de sistem

Criteriul 1. Acreditarea

programelor de studii

Este necesară acreditarea

programelor de studii, inclusiv

pentru obținerea finanțării de la

stat. La nivel de sistem sunt

specificate metodologia,

procedurile, indicatorii,

perioada de acreditare.

Universitățile pot alege organul

Diferă denumirea organelor

responsabile pentru acreditare.

Există particularități la nivel de

metodologie, indicatori.

În Danemarca pentru evaluarea

externă și acreditarea

programelor de studii (existente

și cele noi), în 2007 a fost creată

46

de acreditare.

Pot fi acreditate atât programele

de studii cât și Universitatea în

întregime

Agenție de Acreditare de către

Ministerul Științei, Inovării și

Învățământului Superior ca

organ public independent și

constă din Consiliul de

Acreditare (CA), Secretariatul

Consiliului și Secretariatul

Academic (SA) cu funcții de

evaluare. CA ia decizii referitor

la acreditare. În anul 2013 a fost

adoptată o nouă lege a

acreditării.

În Marea Britanie: Acreditarea

programelor de studii se face cu

implicare a trei organizații:

Comitetul Privy, Agenţia pentru

Asigurarea Calităţii în

Învăţământul Superior,

Consiliul pentru Finanţarea

Învăţământului Superior din

Anglia.

Criteriul 2. Sistemul național de

asigurare a calităţii

Există organe la nivel

național menite să monitorizeze

și, implicit, să asigure și să

îmbunătățească calitatea

studiilor în universități.

Asigurarea calităţii este o parte

a procesului de acreditare a

predării şi cercetării, în scopul

argumentării resurselor pentru

cercetare.

Unul din criterii impuse de

minister este asigurarea

continuă a calității interne a

programului de studiu.

În Danemarca Agenția de

Acreditare este însărcinată și cu

probleme de asigurare a calității.

Structura și funcțiile sistemului

de asigurare continuă a calității

în universitate sunt

predeterminate de criteriile

definite la general în Actul

Universitar și în Ordinul

Ministrului ” Criterii pentru

relevanța și calitatea

programelor de studiu

universitare și cu privire la

procedurile de aprobare a


universitare”.

În Marea Britanie Organul

național de Asigurare a Calității

este Agenția de Asigurare a

Calității în Învățământul

Superior (QAA).

Criteriul 3. Organe profesionale

implicate în acreditare

Pentru programul Business și

Administrare nu este necesară

acreditarea de către organele

profesionale

În Danemarca: Nu există

organe profesionale care

contribuie la validarea

programelor sau la modul în

care sunt desfăşurate, dar în

47

cadrul universităţii există organe

de consultanţă la nivel de

fiecare Consiliul de Studiu, din

componenţa cărora fac parte

persoane externe competente şi

notorii.

L2. Nivel de Management al universității

Criteriul 1. Organele de

Guvernare, de Management și

organizare a universității

Există organe de guvernare și

organe de management

Danemarca: Consiliul

universitar şi Rectorul. Este

structură unitară de conducere.

Marea Britanie: Organe de

conducere: Consiliul, Vice-

rector, Comitet Academic,

Secretar, Organizaţii studenţeşti.

Existenţa unui serviciu la nivel

de universitate „Help Zone”care

are competenţa de a asista,

ajuta, ghida studenţii pe tot

parcursul aflării lor la studii

facilitează procesul educaţional.

Criteriul 2. Strategia

instituțională a universității,

care încorporează strategia

curriculară cu accentul pe

învățarea axată pe student

Există astfel de strategii în

ambele universități cu accent

pus pe învățarea centrată pe

student

În Universitatea din Aalborg

există un angajament

instituțional față de învățare și

predarea inovatoare care este

stipulat în strategia universitară

2016-2021, în care, în special se

pune accentul pe învățarea

bazată pe probleme, dar și pe

angajabilitatea studenților.

Planul strategic al UoG (2012-

2017) prevede dezvoltarea

învățământului centrat pe

student.

Criteriul 3. Organe de

Asigurare a Calității la nivel de

universitate

În cadrul universității din

Aalborg există un Grup

responsabil pentru asigurarea și

dezvoltarea calității

(University's Steering Group for

quality assurance and

development). Acest Grup este

responsabil de supravegherea

sistematică a calității pe intern și

pentru îmbunătățirea sistemului

de calitate, dezvoltarea

domeniilor calității în cadrul

48

universității.

UoG este în permanență

preocupată de Asigurarea unei

calități înalte întregului proces

de studii, care ar permite

pregătirea unor specialiști de

înaltă calificare. În vederea

realizării acestui deziderat există

o structură de conducere axată

pe asigurarea calității, dar

supravegherea tuturor

procedurilor de asigurare a

calității în cadrul Universității

se află în domeniul de

competență a Consiliului

Academic.

Criteriul 4. Formarea

Pedagogică a cadrelor

didactice și formarea continuă a

acestora

Cadrele didactice trebuie să

prezinte dovezi a pregătirii

pedagogice. Sunt create condiții

pentru a asigura acest lucru, dar

și pentru formarea continuă a

cadrelor didactice.

În universitatea din Aalborg este

creat un Laborator de Învățare (

Learning Lab), care oferă

calificări pedagogice obținute

prin Adjunktpaedagogikum

(calificare la nivel național) și

posibilitatea învățării continue.

Menționăm și Academia PBL,

care favorizează această

direcție.

În UoG se salută participarea

profesorilor, în deosebi a celor

tineri la diferite evenimente

organizate.

L3. Nivel de Facultate/Departament

Criteriul 1. Rolul facultății în

comunicarea cu părțile

implicate în ce privește

predarea și învățarea centrată

pe student

Facultățile și Departamentele

sunt părți componente ale

organizării interne a

universității, în cadrul cărora

sunt organizate întâlniri în

vederea partajării exemplelor de

bună practică și a

performanțelor obținute în

predarea și învățarea axată pe

student.

L4. Nivel de Consiliu de Studii

Criteriul 1. Structura organului

responsabil de studii

Organ responsabil de elaborare

a programelor de studii

49

Criteriul 2. Analiza practicii de

evaluare

Ambele universități utilizează

metode diverse de evaluare,

evaluarea colegilor,

monitorizarea evaluării,

includerea unui evaluator extern

Criteriul 3. Modalitate de

elaborare a unui program de

studii nou

Există prevederi clare a

modalității de elaborare a unui

program de studii nou


Inițiativa de a crea un nou

program la ciclul I și II vine, de

regulă, de la un cadru didactic,

colectiv care formează echipa

de program sau de la un grup de

cercetare . La facultate este o

persoană cu experiență privind

reglementările legale în

învățămînt , care ajută echipa la

crearea pachetului de

documente. Decanul semnează

acest pachet după un control

juridic riguros. Programul este

aprobat de decan, apoi supus

evaluării la nivelul consiliului

academic.

Inițiatorul unui nou program de

studii la nivel de licență în UoG

este Departamentul, în cadrul

căruia se formează un comitet

de program, care argumentează,

apoi elaborează curricula

programului. Programul se

discută în cadrul

departamentului, apoi al

Comitetului academic al

Facultății. Un rol aparte se

atribuie asociațiilor

profesionale. Cerințele înaintate

față de proiectarea, dezvoltarea

și monitorizarea programelor de

studii sunt descrise în Codul

Calității.

Criteriul 4. Implicarea

studenților în elaborarea

programului de studii

Studenții sunt activ implicați în

elaborarea programelor de

studii.

În Danemarca studenții sunt

implicați în măsură de 50% în

consiliile de studii, dar și în alte

organe. Rolul studenților este

dublu: participă și influențează

direct evaluarea profesorilor și a

programelor și au posibilitatea

de a influența evaluarea și prin

50

participarea în cadrul consiliului

de studii.

Criteriul 5. Monitorizarea și

analiza periodică a

programelor

Se analizează anual, inclusiv

prin feedbackul de la studenți,

angajatori


Revizuirea programelor se face

în fiecare semestru, în acest

scop se organizează 8 adunări

anuale.

L5. Integrarea grupurilor dezavantajate de studenţi

Criteriul 1. Existența unui organ

ce se preocupă de studenții cu

dezabilități

În Universitatea din Aalborg nu

am sesizat existența acestui

organ

În UoG este oficiul Help Zone

Criteriul 2. Modalități de lucru

cu studenții din mediul

dezavantajat în legătură cu

predarea

Sunt create toate condițiile

pentru ca aceștia să nu fie

marginalizați

L6. Infrastructura (mediul fizic)

Criteriul 1. Asigurarea

facilităților adaptate la

necesitățile persoanelor cu

dezabilități

Ambele universități au

infrastructură, care asigură

accesul la studii și le oferă

posibilități de învățare

studenților cu dezabilități

Criteriul 2. Facilitățile existente

pentru studenți în susținerea

învățării bazate pe probleme

Ambele universități au o

infrastructură foarte bună, cu

săli de studii, campusuri bine

amenajate, biblioteci, WI—FI,

ș.a.

În Danemarca studiile sunt

asigurate de către stat, în Marea

Britanie – în bază de taxe de

studii

L7. Nivel de program de studii (Business și Administrare)

Criteriul 1. Structura

programului Business și

Administrare

În ambele universități durata

studiilor este de 3 ani, respectiv

6 semestre;

Criteriul 2.Volumul de lucru al

studentului

Volumul de lucru se calculează

în credite transferabile. Pe an

este echivalentul a 60 ECTS.

În Danemarca fiecare an de

studiu este echivalent cu 60

ECTS, respectiv fiecare

semestru, 30 ECTS. 1 ECTS

echivalează cu 27 ore de lucru a

unui student.

În Marea Britanie volumul de

lucru pentru un an este de 120

CAT. 1 ECTS echivalează cu 2

CAT, 1 CAT este echivalent a

10 ore efort depus de student

51

Criteriul 3. Evaluarea

studenților

-Fiecare program conține

informații despre tipurile de

examinări, modalitatea

efectuării acestora, cerințele față

de răspunsurile pe care trebuie

să le ofere studenții.

-Există Regulamente care foarte

detaliat explică fiecare situație

posibilă.

-Evaluarea se bazează pe

anumite competențe de care

trebuie să dea dovadă studenții


utilizarea pe scară largă a

proiectelor în echipă aduc un

specific și evaluărilor

În UoG se publică principii și

proceduri separate pentru

evaluarea studenților cu

dezabilități.

Criteriul 4. Implicarea cadrelor

didactice, a studenților,

absolvenților, angajatorilor în

elaborarea, gestionarea și

îmbunătățirea programului

În elaborarea, dezvoltarea și

îmbunătățirea unui program de

studiu sunt implicați mai mulți

actori: cadre didactice, studenți,

angajatori, absolvenți

Criteriul 5. Evitarea și

sancționarea trișatului și

plagiatului

La nivel instituțional există

Regulamente, care clarifică ce

reprezintă situația de plagiat,

care sunt consecințele acesteia.


există un portal special VBN

care testează la nivelul de

plagiere toate proiectele, tezele

de licență și master.

Universitatea Gloucestershire

din toamna anului 2015

folosește software-ul de

detectare a plagiatului Turnitin

Criteriul 6. Contestațiile

studenților

Există Regulamente care

stipulează condițiile când pot fi

depuse contestațiile, modalitatea

de soluționare a acestora.

Criteriul 7. Sistemul de notare

actual

Există prevederi clare care este

sistemul de notare, care sunt

cerințele pentru a obține fiecare

din notele respective, care este

nota de promovare

În Danemarca se folosește

sistemul de notare bazat pe 7

scale, care constă din cinci note

pozitive 0,2,4,7,10,12 și două

note negative 00 și -3.

În Marea Britanie sistemul de

notare este exprimat în procente

și cu litere. Astfel 70-100%

echivalează cu nota A, 60-69% -

B; 50-59 –C; 40-49 – D.

Acestea sunt notele de

promovare. Mai jos de 40% nu

sunt de promovare

52

Criteriul 8. Rolul

examinatorului din exterior

Examinatorul extern este

obligatoriu în ambele

universități pentru o

obiectivitate mai mare a

evaluării studenților.

În UOG se practică

fenomenul “Externality” – la

fiecare curs este atribuit un

profesor din exterior (altă

universitate) care va evalua

metoda de evaluare şi

rezultatele oferite de către

profesorul intern studenţilor.

Tot în acest proces, profesorul

extern va oferi colegului său

sugestii de îmbunătăţire.

Criteriul 9. Angajabilitatea

absolvenților

Programele de studii sunt

orientate spre angajabilitate.

Este obligatorie prezența

examinatorului extern la

evaluări, se consultă absolvenții,

angajatorii la elaborarea

curriculei.

În Universitatea din Aalborg se

practică elaborarea de proiecte

în baza întreprinderilor reale, cu

probleme reale.

În UoG se salută și se

stimulează stagiul de practică pe

parcursul unui an. Se dezvoltă

mai multe inițiative, care au ca

scop de a contribui la o angajare

mai bună a absolvenților

53

6. Concluzii finale

Scopul prezentului Raport constă în studierea comparativă a cadrului instituțional ce

asigură învățarea centrată pe student în două universități: Universitatea din Aalborg,

Danemarca și Universitatea Gloucestershire, Marea Britanie. În vederea realizării acestui scop

au fost analizate toate nivelurile, care contribuie la buna desfășurare a procesului de predare-

învățare-evaluare în aceste universități. La nivel de program a fost analizat programul de

studii Business și Administrare.

Astfel, putem constata, că la nivel de sistem în ambele țări, Universitățile pot oferi

diplome proprii. Acest lucru este posibil în cazul în care programele sau universitățile sunt

acreditate de către organele respective. Obținerea acreditării confirmă, că universitatea prin

programele respective oferă studii de calitate. Asigurarea și menținerea calității studiilor este

o preocupare permanentă a universităților. În Marea Britanie există Agenția de Asigurare a

Calității în Învățământul Superior , care reglementează diverse situații, iar în Danemarca

organul de acreditare este și cel ce se preocupă de asigurarea calității la nivel național. Deși în

aceste țări, un rol important se acordă asociațiilor profesionale, inclusiv în acreditarea

programelor de studii, pentru programul Business și Administrarea această acreditare nu este

necesară.

La nivel de fiecare din cele două universități analizate există elaborate strategii de

dezvoltare a universității, care încorporează strategia curriculară cu accent pe învățarea

centrată pe student. În strategia Universității din Aalborg un capitol separat se referă la

învățarea bazată pe probleme (PBL). Pe intern, fiecare universitate are o structură distinctă

care se ocupă de probleme de asigurare a calității, care sunt responsabile și de efectuarea

periodică a auditului calității.

Studenții sunt percepuți ca parteneri ai activității de predare-învățare-evaluare. Ei

participă în toate organele de conducere ale universității, la nivel de facultate, participă la

elaborarea programelor de studii, la evaluarea periodică a acestora, evaluarea profesorilor și a

modulelor de studii.

Fiecare cadru didactic, care începe activitatea de predare în aceste universități este

obligat să treacă anumite treninguri de pedagogie, care le permite să cunoască mai bine

metodele de predare centrate pe student pentru a le putea utiliza, pentru a înțelege și a respecta

pe parcursul activității filosofia predării existentă în universitate. Treningurile sunt asigurate

de către universitate.

Menționăm asigurarea infrastructurii favorabile procesului de învățare pentru toți

studenții, inclusiv a celor cu dezabilități.

Programul de studii Business și Administrare există la ambele universități studiate. În

ambele cazuri durata studiilor este de 3 ani, respectiv 6 semestre. Pe larg sunt utilizate

metodele de predare centrate pe student. În ambele universități o componentă importantă a

procesului de studii este lucrul în echipă prin elaborarea diferitor proiecte. Cu toate acestea,

există anumite particularități în desfășurarea procesului de studiu, în structura programului

respectiv, în volumul de lucru pe care trebuie să îl efectueze un student pentru a promova un

modul, dar și întreg programul. Este diferit sistemul de notare, utilizat în aceste țări. Dar, sunt

foarte clar specificate toate cerințele, toate procedurile, ce urmează să fie respectate.

Universitățile au elaborate din abundență diferite Instrucțiuni, Regulamente, Ghiduri,

54

Proceduri pentru orice proces, pentru orice situație posibilă să apară. Este obligațiunea

fiecărui student să citească, să cunoască și sa respecte aceste acte normative. Ceea ce merită

de remarcat este faptul, că evaluarea are loc în bază de apreciere a rezultatelor învățării, adică

în ce măsură studentul a obținut acele competențe pe care i le-a asigurat modulul în cauză.

Procesul de predare este axat de asemenea și pe cercetare, ceea ce înseamnă că fiecare

cadru didactic în paralele cu activitatea de predare este implicat și în activitatea de cercetare,

iar rezultatele cercetării sunt utilizate în activitatea de predare. Procesul de predare este axat și

pe angajabilitate, ceea ce presupune că acele competențe pe care le acumulează absolventul pe

parcursul anilor de studii trebuie să îi asigure o angajabilitate sigură. Pentru a asigura acest

lucru la elaborarea programelor de studii se conlucrează cu angajatorii, cu foștii absolvenți.

Tot ei sunt acei care pot participa în calitatea de profesor invitat pentru anumite module sau în

calitate de examinator extern.

Nu se tolerează trișatul și plagiatul, acesta considerându-se furt intelectual și este

pedepsit foarte dur. Pe larg se utilizează tehnologiile informaționale atât în activitate de

predare cât și în cea de evaluare a studenților. Este stimulată mobilitatea studenților, în

deosebi, în semestrul IV.

Modulele incluse în curricula asigură acumularea de către studenți a competențelor

necesare pentru a fi angajați în câmpul muncii.

55

Referințe:

Danemarca:

1. Hmelo-Silver, Cindy E. (2004). "Problem-Based Learning: What and How Do Students

Learn?". Educational Psychology Review 16 (3): 235–266

2. The Danish (Consolidation) Act on Universities (the University Act), diponibil la

http://www.au.dk/fileadmin/www.au.dk/Regelsamlingen/2014/EN_Bekendtgoerelse_af

_lov_om_universiteter_367.pdf

3. Act on the Accreditation of Institution of Higher Education, disponibil la

http://ufm.dk/en/legislation/prevailing-laws-and-regulations/accreditation/accreditation

4. Analiza comparativă a autonomiei universitare instituționale în Danemarca, Lituania,

România, Scoția și Suedia, Chișinău, 2015

5. KNOWLEDGE FOR THE WORLD. Aalborg University Strategy, disponibil la

http://www.e-pages.dk/aalborguniversitet/383/

6. Guidelines on Rules regarding disciplinary measures for students at Aalborg University

(Translation), Document disponibil pe intranetul Proiectului

7. Complaints procedure for examination complaints at the Faculty of Social Sciences,

Aalborg University. Disponibil pe Intranetul Proiectului

8. http://www.learninglab.aau.dk/

Marea Britanie

9. Academic Regulations for Taught Provision;

10. http://www.qaa.ac.uk;

11. http://www.qaa.ac.uk/faqs#DAP;

12. http://www.glos.ac.uk/governance/council/Pages/university-council.aspx;

13. Higher Education Review of University of Gloucestershire, April 2015;

14. University of Gloucestershire: Academic Quality and Partnerships Handbook;

15. UK Quality Cod for Higher Education, . Part B: Assuring and Enhancing Academic

Quality. Chapter 1: Programme Design, Development and Approval;

16. University of Gloucestershire at Cheltenham and Gloucester. Assessment: Handbook of

Principles and Procedures, 2015/16;

17. UK Quality Cod for Higher Education. Part B: Assuring and Enhancing Academic

Quality. Chapter 9. Academic Appeals and Student Complaints;

18. http://progspecs.glos.ac.uk/Live/15-

16/MAN/001%20Business%20and%20Management%20Studies.pdf

19. https://privycouncil.independent.gov.uk/work-of-the-privy-council-office/higher-education/




http://www.learninglab.aau.dk/


http://www.qaa.ac.uk/faqs#DAP

http://www.glos.ac.uk/governance/council/Pages/university-council.aspx

http://progspecs.glos.ac.uk/Live/15-16/MAN/001%20Business%20and%20Management%20Studies.pdf

http://progspecs.glos.ac.uk/Live/15-16/MAN/001%20Business%20and%20Management%20Studies.pdf

https://privycouncil.independent.gov.uk/work-of-the-privy-council-office/higher-education/

56

Anexa 1: Metodologia șablon

Fiecare Grup de Lucru va stoca toate fișierele cu date colectate pe intranetul proiectului

https://pblmd-moodle.samf.aau.dk/. Șefii Echipelor de Lucru urmează să se asigure că toate

fișierele cu date sunt stocate pe intranetul proiectului.

1. Corespunderea cu scopul instituțional

Această parte vizează explorarea raportului dintre structurile interne ale universității și

programele de studiu, inclusiv modul în care elaborarea și susținerea programului de studiu

sunt integrate în întreaga universitate. Coeziunea elaborării programului de studiu cu

susținerea acestuia va fi examinată la nivelul conducerii universității, facultății, precum și la

nivelul Senatului. Vor fi studiate chestiunile ce țin de integrarea grupurilor de studenți

dezavantajați, precum și mediul fizic disponibil.

Fiecare echipă a Grupului de Lucru va folosi această parte a metodologiei pentru a

realiza o înțelegere de referință a modului în care predarea și învățarea axată pe student la

universitățile partenere din UE este incorporată în și relaționează cu structural instituțională

generală iar mai apoi pentru a explora aceiași relație, potrivită scopului la universitățile

proprii.

NOTĂ: întrebările expuse mai jos sunt separate în 6 nivele; ar putea exista o

suprapunere între nivele. Este important ca atunci când adresăm o întrebare să luăm în

considerație raportul acesteia cu alte nivele și impactul pe care l-ar putea avea asupra

domeniilor în cadrul acestora și la nivel transversal.

Nivelul sistemului:

- Are Universitatea putere/autoritate de a acredita/valida gradele proprii? Dacă da,

treceți la secțiunea de mai jos.

- Dacă nu, atunci care este procesul extern?

- Care este statutul juridic al organului de acreditare? Cum este acesta constituit?

Publică acesta un îndrumar și criterii pentru acreditare? Sunt acestea disponibile publicului?

Solicitați o copie și includeți o analiză a elementelor cheie în raportul dvs.

- Se realizează acreditarea în mod periodic? Există o cale mai rapidă pentru

gradele/domeniile de studii noi? Cât durează procesul obișnuit? Este acreditarea bazată pe

instituție sau pe obiect/disciplină?

- Cum este considerată acreditarea de factorii implicați?

- Există un sistem național de Asigurare a Calității? Este acesta independent de

acreditare? Care este statutul juridic al organului AC? Cum este acest organ constituit?

Publică acesta un cod de practică? Dacă da, obțineți o copie sau accesați codul respectiv și

includeți o analiză a elementelor cheie ale acestuia în raportul dumneavoastră.

- Cum influențează organul AC național elaborarea curriculumului și asigurarea calității

pe intern? Cum este considerat acesta de factorii implicați?

- Există indicatori de referință pe obiecte/discipline sau indicatori echivalenți pe care

programele trebuie să-i abordeze?29

29 În Marea Britanie (UK), și probabil oriunde în altă țară, există anumite linii directoare și sunt exercitate

constrângeri din afara IÎS/HEI. Acestea ar putea fi organele profesionale (ex. în cazul ce ține de Jurisprudență în

Anglia, unde orice grad care se califică în domeniul de drept trebuie să fie validat de Societatea Specialiștilor în

https://pblmd-moodle.samf.aau.dk/

57

- Există orice orientări sau rapoarte de referință relevante oferite de agențiile statului

care constrâng sau afectează în alt mod prezentarea programelor? Explicați dacă acești

indicatori de referință se referă la conținutul, prezentarea sau evaluarea programului.

- Care organe profesionale contribuie într-un mod oarecare la validarea sau

supravegherea programelor și la modul în care aceste procese sunt desfășurate?

- Ce agenții de validare externe sunt implicate în elaborarea programelor și a modului în

care acestea sunt realizate?

- Care sunt aranjamentele pentru acordarea compensațiilor duble sau recunoașterea

profesională?

Nivelul Conducerii Universității:

- Care este structura de guvernare, de management și organizare a universității?

- Are Universitatea o strategie instituțională care incorporează strategia curriculară cu

accentul pe învățarea axată pe studenți sau există o strategie curriculară separată (de învățare

și predare)? Există un angajament instituțional față de învățarea și predarea inovatoare, se

utilizează TIC în măsură mai mare, se pune accentul pe angajabilitate, internaționalizarea

curriculei? Achiziții lingvistice, abilități interculturale? Ați obținut sau ați accesat documente

și le-ați inclus în raportul dumneavoastră?

- Care este structura universității cheie/comitetului responsabil pentru predarea și

învățarea axată pe student? Care sunt termenii de referință ai acestuia? Care este componența

acestuia? Cât de des se întrunește acesta? Există prevederi pentru promovarea accelerată a

elaborării curriculumului? Ce împuterniciri delegate posedă și cărui organ se subordonează

acesta? Produce comitetul respectiv regulamente/ghiduri de bună practică pentru propunerile

la curriculum? Care este raportul dintre acest organ și

Facultățile/Școlile/Departamentele/Colegiile din Universitate?

- Există un comitet separat și/sau oficiu pentru asigurarea și îmbunătățirea calității pe

intern? Care sunt responsabilitățile acestuia și cum este asigurat cu resurse (numărul și nivelul

cadrelor angajate permanent/prin cumul, academice sau administrative?

- La ce nivel în curriculumul Universității pot fi inițiate propuneri și posibil oferită o

definiție a diferitor organe pentru a fi sigur că există o înțelegere a termenilor? Dacă este

necesar, pentru fiecare universitate creați un glosar de termeni și includeți definițiile

respective.

- Care alte organe influențează procesul de elaborare și aprobare a curriculumului, spre

exemplu, există o cerință față de cazul de afaceri pentru toate programele noi? Ar trebui cazul

de afaceri respectiv să demonstreze modul în care propunerea corespunde planului strategic al

Universității? Ce comitet sau manager de rang superior trebuie să aprobe planul de afaceri?

Ar anticipa/necesita departamentele, precum sunt cele responsabile de finanțe, patrimoniu,

biblioteca, dezvoltarea carierei, chestiuni de ordin juridic, chestiuni de etică să fie consultate?]

Jurisprudență/Law Society); agențiile statului (ex. subiectul rapoartelor de referință/benchmark statements oferite de HEFCE); sau alte

agenții de validare (ex. EDAMBA etc.). Aceasta poate fi semnificativ, deoarece aceste agenții uneori dictează curriculumul și stilul evaluărilor (ex. insistând asupra

examenelor).

58

- Ce abordări de învățare, predare și evaluare sunt folosite la universitate? Ce diferențe

există între și/sau în cadrul diferitor domenii de discipline/facultăți?

- Există o școală postuniversitară instituțională? Este aceasta responsabilă pentru ciclul

al doilea și ciclul al treilea? Care sunt termenii de referință ai acesteia? Care este raportul

acesteia cu alte organe responsabile pentru aprobarea curriculumului? [ S-ar putea să doriți să

dezvoltați aceasta mai mul în școli/programe de doctorat]

- Ce informații publice/publicate sunt disponibile cu privire la toate aspectele ce țin de

politica și conținutul curriculumului universității? Sunt acestea disponibile pe o pagină web cu

acces liber? Conținutul trebuie să fie analizat ca parte a procesului de benchmarking.

- Conțin descrierile programelor și modulelor constatări clare privind rezultatele

anticipate ale învățării? Metodele de învățare, evaluare și criteriile de evaluare? Indică

descrierile programelor căile potențiale de angajare după absolvire? Cine monitorizează/este

responsabil să asigure aceasta?

- Li se cere cadrelor academice să dispună de o calificare în ‘predare’ oficială? Dacă da,

atunci ce instituții oferă/validează calificarea? Ce cerințe formale există pentru dezvoltarea și

instruirea continuă? Cum se monitorizează și evaluează aceasta? Ce organ din Universitate

este responsabil pentru aceasta? Este implicat Departamentul Resurse Umane în instruirea și

dezvoltarea personalului academic? Ce standarde sunt urmate în instruirea pedagogică a

profesorilor? Există orientări, standarde/metodologii comune naționale care trebuie să fie

urmate? Ce cursuri de instruire sunt organizate pentru dezvoltarea abilităților cadrelor

didactice?

- Cum sunt reprezentați studenții la nivelul universității? Ce rol joacă studenții în

guvernarea, gestionarea și organizarea Universității? Notă: este important de înțeles modul în

care studenții sunt desemnați/nominalizați în organele relevante și cum aceștia raportează

alegătorilor lor.

- Ce indicatori de performanță cheie (KPI) sunt de obicei folosiți la nivelul universității

în raport cu resursele de predare și învățare (cum ar fi coeficientul cadru didactic/student

(SSR)); cheltuielile per student privind resursele bibliotecii, indemnizațiile de timp pentru

predare și evaluare; mărimea medie a clasei, etc)?

- Care este rolul uniunii studenților în predarea și învățarea axată pe student?

- Cum este susținută predarea și învățarea axată pe student în misiunea universității?

- Cum este promovată predarea și învățarea axată pe student în toată universitatea, dacă

în general este promovată?

- Care este rolul dezvoltării profesionale continue (DPC) în susținerea predării și

învățării axate pe student?

- Ce susținere financiară sau administrativă este acordată la nivel de universitate pentru

a sprijini abordările predării și învățării axate pe student? Acestea ar putea include finanțarea

cercetărilor pedagogice, proiectelor de elaborare a curriculei, etc. și ar putea fi acordată prin

fondurile centrale sau prin intermediul unităților de cercetare concrete cu autonomie bugetară.

- Care este structura generală de conducere (leadership) la nivel de universitate pentru

programele academice care includ predarea, învățarea și evaluarea?

Nivelul facultății:

59

- Care sunt structurile de comunicare și relațiile dintre nivelul de management mai înalt

al universității și nivelul facultății în ce privește predarea și învățarea axată pe student?

- Care este rolul facultății în elaborarea programului de studiu nou?

- În ce mod facultatea împărtășește și accesează exemplele de bună practică în cadrul

departamentelor?

Nivelul consiliului de studii:

- Care este structura și relația unui Consiliu de studii (sau de al nivel) cu departamentul,

facultatea și centrele de cercetare din cadrul departamentului?

- Există o procedură pentru programele interdisciplinare sau multidisciplinare? Necesită

aceasta crearea comitetelor/consiliilor unice și cum se raportează acestea la structura

generală? Există probleme la crearea acestor nivele? Care sunt problemele?

- Analiza aprofundată a practicii de evaluare: utilizarea metodelor inovatoare de

evaluare, spre ex. evaluarea colegilor, rolul evaluării formative și sumative, tipurile de

evaluare, marcarea oarbă și dublă, monitorizarea evaluării pentru a asigura ca această să fie

efectivă în ce privește realizarea rezultatelor învățării, analiza acordării notelor atât în cadrul

unui obiect, cât și între alte obiecte (i.e. în toată Universitatea) pentru a asigura echitatea și

comparabilitatea, utilizarea examinatorilor din exterior, sistemelor de marcare cu definirea

clară a criteriilor (Notă: integrarea evaluării în procesul de învățare axat pe student și legătura

acestuia cu rezultatele învățării este hotărâtoare).

- Pentru ce este procesul: (a) aprobarea unui program de studii nou – există vreo

diferență între ciclul unu, ciclul doi și ciclul trei? (b) aprobarea unui modul nou într-un

program de studii existent? Ce nivel de schimbare, sporire a calității într-un program de studii

sau modul necesită aprobarea instituțională deplină? Cât durează procesul pentru fiecare din

acestea? Notă: Este important de înțeles ciclul aprobării.

- Ce rol joacă studenții în planificarea și elaborarea curriculumului? Există o diferență

în rolul lor între cicluri? Notă: este important de înțeles cum sunt studenții

desemnați/nominalizați în organele relevante și cum aceștia raportează înapoi constituenților

lor.

- Ce proceduri (dacă diferă de cele indicate mai sus) există pentru elaborarea

programelor de studii noi?

- Cum este implementată învățarea electronică și în ce măsură este aceasta incorporată

în programe?

- Cum sunt implicați membrii personalului în gestionarea și coordonarea unui program

de studii particular (coordonatori de program, coordonatori de semestru, supervizori)? Cum

este formalizat acest aspect?

- Care este procesul pentru monitorizarea anuală și analiza periodică a programelor?

- Există orice indicatori de performanță?

- Care este procesul pentru obținerea feedback-ului studenților? Cum este acesta

gestionat și ce impact are? Rezultă acesta în feedbackul privind rezultatele studenților?

Integrarea grupurilor de studenți dezavantajați:

60

- Dispune Universitate de oficiu/personal dedicat pentru studenții cu dezabilități? Care

sunt responsabilitățile și resursele oficiului respectiv?

- Ce aranjamente speciale se fac pentru studenții cu dezabilitate (inclusiv în

conformitate cu Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dezabilități)?

- Care sunt capabilitățile universității de a lucra cu studenții din mediu dezavantajat în

legătură cu abordările predării?

- Ce abordări speciale există care sunt axate pe studenții socialmente dezavantajați?

- Ce abordări sunt urmate pentru incluziunea studenților din medii ne-academice, dacă

atare există?

- Ce fel de susținere este disponibilă pentru studenții cu dezabilități de învățare?

Mediul fizic:

- Este mediul fizic potrivit/adaptat pentru studenții cu dezabilitate fizică? Există un

program de adaptare pentru studenții cu dezabilitate fizică?

- Ce facilități studențești există care susțin predarea și învățarea axată pe student: săli de

studiu în grup, săli comune pentru studenți, ore extinse de lucru ale bibliotecii universității,

conexiune WiFi gratis în campus, asistență TI pentru studenți.

2. Program de studii potrivit scopului

Această parte vizează explorarea structurii unui program de studiu actual la fiecare

Universitate partener-UE, cu accentul pe detaliile operaționale, funcționale, normative și

tehnice. Nivelul de analiză este un program de studiu particular.

Fiecare echipă a Grupului de Lucru va folosi această parte a metodologiei pentru a

dezvolta o înțelegere de referință a structurilor, procedurilor și procesului legat de elaborarea

și gestionarea programelor de studiu în universitățile partenere din UE, precum și pentru a

explora aceleași aspecte în universitatea proprie, în programul de studiu pilot respectiv.

Nivelul programului de studiu:

- În ce măsură reflectă acesta strategia instituțională? [A se vedea de asemenea mai sus]

- În ce măsură reflectă acesta constatările de referință la subiect ale echivalentului?

- Se bazează acesta pe competență?

- Se axează acesta pe ‘angajabilitate’?

- Este acesta supus acreditării profesionale sau regulatorii (deosebit de important pentru

medicină, dar probabil este cazul și pentru alte obiecte/discipline)?

- Accentuează acesta inovațiile, învățarea ghidată de cercetare, calitatea de

întreprinzător, internaționalizarea?

- În ce măsură utilizează acesta tehnologiile informaționale (TI) și/sau învățarea

combinată?

- Care este structura programului selectat? (volum de lucru, semestre, module,

evaluările studenților, evaluările personalului, progresia învățării). Ar fi util de determinat

dacă acest proces este aplicabil și la ciclul doi?

- Cum este programul elaborat, îmbunătățit și gestionat? Ce rol joacă studenții în acest

proces? Ce rol joacă patronii/angajatorii? Sunt consultanți/implicați alți factori interesați?

61

- Sunt consultați/implicați foștii absolvenți?

- Care sunt funcțiile coordonatorului de proiect, coordonatorului de semestru și cadrelor

didactice în program?

- Ce documente de însoțire/susținere există în raport cu programul de studiu?

(descrierea cursului, regulamente de studiu, ghiduri, rezultatele învățării, ghiduri de evaluare).

Sunt acestea disponibile în mod public?

- Care sunt reglementările existente ale programului și cine este responsabil pentru

asigurarea faptului ca acestea să fie urmate?

- Cum sunt monitorizate, analizate, îmbunătățite și implementate structura și conținutul

programului?

- Cum este calculat și monitorizat volumul de lucru al personalului? Cum este calculată

norma pentru alocarea orelor (ce ține de personalul academic) pentru diferite tipuri de

activități (predare, supervizare, evaluare) (în baza ECTS, formulei, sau istoricului)?

- Cum este calculat și monitorizat volumul de lucru al studentului și cum contribuie

aceasta la formularea planificării și elaborării curriculumului?

- Care sunt rezultatele anticipate ale învățării? Cum sunt reflectate rezultatele învățării

în evaluări? Cum sunt comunicate rezultatele învățării studenților și cum sunt acestea evaluate

- Cum se desfășoară evaluarea studentului? Ce forme de evaluare sunt practicate?

(Examene scrise/întrebări deschise, teste cu opțiuni de răspuns multiple, examene orale,

prezentări de proiect. Există forme de evaluare inovatoare, spre exemplu, evaluarea colegilor,

evaluare bazată pe TI?)

- Care sunt cerințele de progresie?

- Ce măsuri sunt întreprinse pentru a evita și sancționa ‘trișarea și plagiatul? Cum sunt

acestea înregistrate și evaluate?

- Care sunt prevederile pentru contestațiile studenților?

- Care este sistemul de notare actual? Care sunt aranjamentele pentru transferul de

credite și acreditarea învățării anterioare?

- Care este rolul examinatorului din exterior?

- Cum este incorporată mobilitatea studenților în structura programului și cum este

aceasta facilitată?

- Cum este desfășurată evaluarea cadrelor/feedbackul de către studenți? Cum sunt

gestionate rezultatele feedbackului?

- Care sunt cerințele academice impuse studenților pentru a intra în program?

- Cum contribuie studenții la elaborarea curriculumului?

- Cum sunt susținute programele de administrație și ce responsabilități au

administratorii în susținerea directă a studenților? (ex. oferirea răspunsurilor la cererile

înaintate; administrarea evaluărilor; gestionarea jurnalelor academice, etc.).

- Este monitorizată angajarea absolvenților? Dacă da, în ce mod și pentru ce perioadă?

- Ce fel de programe software, învățare electronică/e-learning (ex. Moodle, MOOC's,

Knowledge Apps, forumuri moderate) sunt folosite, cum sunt acestea folosite, ce verificări se

fac pentru a evita plagiatul?

62

Anexa 2: Colectarea datelor Universitatea din Aalborg

Tabel de raportare a datelor, Universitatea din Aalborg, Danemarca


L1: Nivel de sistem

Acreditarea


Sistemul național de


-Site-ul Institutului Danez

pentru Acreditare

http://en.akkr.dk/accreditation-

in-denmark/

-Act on the Accreditation of

Institutions of Higher

Education June, 2013

http://ufm.dk/en/legislation/pre

vailing-laws-and-

regulations/accreditation/accred

itation

http://ecahe.eu/w/index.php/AC

E_Denmark

Analiza comparativă a

autonomiei universitare

instituționale în Danemarca,

Lituania, România, Scoția și

Suedia, Chișinău, 2015

Legea din 2013 spre deosebire de cea din 2007 pune accentul pe

acreditarea instituțională și nu cea a programelor. Acreditarea IÎS se

efectuează de către Agenția Daneză pentru Acreditare. Am stabilit

structura acestui organ, competențele.

Agenția de acreditare este compusă din două entități: Consiliul de

Acreditare, care este însărcinată cu acreditarea și aprobarea

programelor de studii universitare; și agenția, ACE Danemarca, care

este responsabil pentru analiza și evaluarea preliminară a programelor.

Această organizație este responsabilă și de asigurarea calității în ÎS

Este utilă a fi analizată

mai profund și detaliat

procesul de acreditare

academică

L2: Nivel al

managementului

universității

Strategia instituțională

a universității, care

KNOWLEDGE FOR THE

WORLD. Aalborg University

Strategy, disponibil la

http://www.e-

pages.dk/aalborguniversitet/383

Universitatea Aalborg are o strategie instituțională de dezvoltare care

încorporează strategia curriculară cu accentul pe învățarea axată pe

studenți. Există un angajament instituțional față de învățare și predarea

inovatoare care este stipulat în strategia universitară 2016-2021 , în

care, în special se pune accentul pe învățarea bazată pe probleme.

Strategia conține

direcțiile importante

de dezvoltare a

Universității pentru

următorii 5 ani.

http://en.akkr.dk/accreditation-in-denmark/

http://en.akkr.dk/accreditation-in-denmark/





http://ecahe.eu/w/index.php/ACE_Den

http://ecahe.eu/w/index.php/ACE_Den



63

încorporează strategia

curriculară cu accentul

pe învățarea axată pe

student

Organe de Asigurare a

Calității la nivel de

universitate

/






În cadrul universității din Aalborg există un Grup responsabil pentru

asigurarea și dezvoltarea calității (University's Steering Group for

quality assurance and development). Acest Grup este responsabil de

supravegherea sistematică a calității pe intern și pentru îmbunătățirea

sistemului de calitate, dezvoltarea domeniilor calității în cadrul

universității.

L3: Nivel


Rolul facultății în



predarea și învățarea

centrată pe student

Actul Danez universitar (de

Consoldare) al Universităţilor

(The Danish (Consolidation)

Act on Universities)

Facultățile și Departamentele sunt părți componente ale structurii

interne a Universității din Aalborg. Inițiativa de a crea un nou program

la cilul I și II vine, de regulă, de la un cadru didactic sau colectiv care

formează echipa de program. La facultate este o persoană cu experiență

privind reglementările legale în învățământ, care ajută echipa la

elaborarea pachetului de documente. Decanul semnează acest pachet

după un control juridic riguros. Programul este aprobat de decan, apoi

supus evaluării la nivelul consiliului academic.

L4: Nivel Consiliu de

Studii

Structura organului


Analiza practicii de

evaluare

Modalitate de







La nivel de școli și consilii de studii se lucrează la elaborarea și

perfecționarea programelor de studii, fiecare consiliu de studiu trebuie

să aibă un comitet de consultanță pentru a dezvolta învățarea, predarea

axată pe student.

Universitatea utilizează metode diverse de evaluare, evaluarea

colegilor, monitorizarea evaluării, includerea unui evaluator extern.

Nu există diferențe între aprobarea unui program de studiu nou la ciclul


64

elaborare a unui






I și II, programul de doctorat este un program de cercetare care vizează

instruirea studenților-doctoranzi la nivel internațional. El cuprinde

formarea activă în domeniul cercetării sub supraveghere. Pentru

schimbările minore este necesar acordul Consiliului de studii, pentru

schimbări mai importante este nevoie şi de aprobarea la nivel de

departament sau facultate. Modificarea unui program existent poate să

dureze de la 6 pînă la 12 luni.

L5: Integrarea

studenților

dezavantajați

KNOWLEDGE FOR THE

WORLD. Aalborg University

Strategy, disponibil la

http://www.e-

pages.dk/aalborguniversitet/383

/

Strategia Universității prevede crearea unui mediu favorabil pentru

învățare pentru toți studenții. La moment deja sunt create anumite

facilități pentru studenți cu dezabilități fizice. Ei pot fără nici un

impediment să intre în blocurile de studii. Clasele de studii sunt

amplasate la etajul I, facilitând accesul persoanelor dezavantajate.

Există acces liber pentru ei. Sălile de clasă, blocurile sanitare, de

asemenea sunt prevăzute pentru accesul a astfel de persoane. De

asemenea există anumite facilități și pentru accesul persoanelor cu

vedere slabă, deși Universitatea nu dispune de oficiu dedicat pentru

studenţii cu dezabilități.

Impresionează

facilitățile ce asigură

acces la studii a

persoanelor cu

dezabilități

L6: Infrastructura

(mediul fizic)

Observații pe parcursul vizitei

de studiu, site-ul universității

www.aau.dk

Infrastructura universității corespunde sarcinilor universității și

contribuie la o bună desfășurare a procesului de predare-învățare.

Sălile de studii sunt

dotate cu tehnică de

ultima generație, există

săli pentru lucru în

echipă.

L7: Nivelul

Programului de studii

Structura programului

de studii

Evaluarea studenților

Structure of Bsc in Economics

and Business Administration

( from autumn 2013), la

https://pblmd-

moodle.samf.aau.dk/mod/folder

/view.php?id=20

Examination regulations;

P1 Exam -1

Programul de studii este format din 6 semestre, fiecare semestru câte

30 ECTS, un ECTS este echivalent cu 27 h de lucru a studentului.

Raportul între orele teoretice și proiecte este de 50% la 50%.

Evaluarea studenților poate avea diverse forme: examene scurte, lungi,

scrise cu întrebări deschise, teste cu răspunsuri multiple, examene

Respectarea termenilor

de prezentare a

lucrărilor, respectarea

cerințelor anti-plagiat

sunt elementele care ar

trebui învățate și de

studenții din republica

moldova.




https://pblmd-moodle.samf.aau.dk/mod/folder/view.php?id=20



65

Evitarea și

sancționarea trișatului

și plagiatului

Contestațiile

studenților

Sistemul de notare

actual

P1 project work-1

Toate https://pblmd-


/view.php?id=20

Guidelines on Rules regarding

disciplinary measures for

students at Aalborg University

(Translation *)

Complaints procedure for

examination complaints at the

Faculty of Social Sciences,

Aalborg University

https://pblmd-


/view.php?id=20

orale. În contextul PBL toate examenele sunt în formă de proiect, care

constau din prezentarea raportului scris și examinarea orală

individuală. Avantajul acestui model constă în combinarea lucrului în

grup, soluționarea problemei, abordarea holistică (problemă-teorie-

metodologie), reflecții, comunicare și abilități. Sunt utilizate și forme

de evaluare inovatoare, spre ex.: examen la calculator, video examen,

evaluarea colegilor prin platforma Moodle.

În cadrul universității există un portal special VBN care testează la

nivelul de plagiere toate proiectele, tezele de licență și master. S-au

constatat trei situații reieșind din gravitatea plagierii:

-plagiat grav(gross) – mai mult de 5% este copie exactă sau dacă mai

mult de 50% include alte forme de plagiat, în acest caz studentul este

exmatriculat din universitate;

-plagiat – mai puțin de 5 % copiere exactă, de la 5 până la 50% alte

forme de plagiere, în acest caz este dat afară de la examen;

-plagiat simplu - mai puțin de 5% copiere exactă, studentului i se face o

avertizare.

Am constatat procedura de contestare a notelor, descrisă în Raport.

Am constatat sistemul de notare format din 7 puncte în Universități.

L8: Nivelul

trainingului

Pedagogic

http://www.learninglab.aau.dk/ În universitatea din Aalborg este creat un Laborator de Învățare (

Learning Lab), care oferă calificări pedagogice obținute prin

Adjunktpaedagogikum (calificare la nivel național) și posibilitatea

învățării continue. Menționăm și Academia PBL, care favorizează

această direcție.

Sunt create condiții

pentru ca studenții și

profesorii noi veniți în

Universitate să se

încadreze în PBL

https://pblmd-moodle.samf.aau.dk/pluginfile.php/361/mod_folder/content/0/BSc%20in%20Business%20Administration%20and%20Entrepreneurship/AAU_BSc_BA/P1%20project%20work-1.docx?forcedownload=1







66

Raport asupra vizitei de studiu la Universitatea din Aalborg (Danemarca)

Pe perioada 06.02- 13.02.2016 am avut ocazia să vizitez Universitatea din Aalborg

(Danemarca), în cadrul proiectului Erasmus + “Introducing Problem Based Learning in

Moldova: Toward Enhancing Students (PBLMD)”. Această vizită a fost foarte utilă și

interesantă, deoarece universitatea din Aalborg este una din primele care a implementat PBL

în sistemul de învățămînt superior avînd o experiență unică în acest domeniu. Modelul PBL

din Aalborg include proiectul bazat pe probleme reale, autentice, organizarea individuală a

lucrului în grup și colaborare. Acest model oferă studenților posibilități pentru acumularea

independentă a cunoștințelor, abilităților și competențelor la un nivel academic avansat.

Universitatea din Aalborg creează oportunități pentru studenții săi de a coopera cu partenerii

externi în soluționarea problemelor științifice, aplicând cunoștințe teoretice și bazate pe

cercetare într-un mediu real. Astfel, spre deosebire de universitățile tradiționale, această

universitate încurajează dezvoltarea competențelor de comunicare și colaborare.

Analizând informația prezentată în cadrul vizitei, aș putea sublinia următoarele aspecte

importante, care susțin și asigură succesul implementării modelului PBL în cadrul

universității din Aalborg:

1) La nivel de universitate/facultate/catedră:

5) universitatea susține și promovează implementarea și dezvoltarea modelului

PBL, astfel în acțiunile incluse în strategia de dezvoltare 2016-2021 a universității din

Aalborg putem evidenția utilizarea PBL pentru dezvoltarea tuturor programelor de studii,

integrarea acestuia ca obiectiv de învățare în toate curriculele, principiile PBL fiind parte

importantă în asigurarea calității. Aș vrea să menționez că motivarea profesorilor și a

studenților este o componentă importantă acestui model, astfel profesorii noi și toți studenții

au parte de cursuri sistematice de introducere în PBL. Din prezentările pe care le-am avut în

timpul vizitei am remarcat că toți profesorii subliniau importanța și avantajele modelului PBL

în cadrul universității fiind foarte motivați să dezvolte acest model. Printre avantajele

menționate au fost: rolul profesorilor devine mai important deoarece nu doar transferă

cunoștințe, ci participă la dezvoltarea intelectuală a tinerilor încurajând creativitatea și

colaborarea în grup. Proiectele, fiind interdisciplinare, impun dezvoltarea atât a cunoștințelor

teoretice, cât și a aplicării cercetării în cunoașterea mediului real din partea profesorilor.

În timpul întâlnirii cu studenții, ei au subliniat avantajele modelului din Aalborg:

dezvoltarea multilaterală, având posibilitatea să identifice și să soluționeze probleme reale din

mediul de afaceri, să coopereze cu parteneri externi și să fie mai creativi.

12) Universitatea asigură și dezvoltă relații apropiate cu partenerii externi, în

special mediul de afaceri și organismele publice, numai în cadrul studiilor la programul

Administrarea Afacerilor sunt peste 80 de companii care colaborează cu studenții și le dau

posibilitatea să cunoască și să soluționeze probleme reale ale societății relevante cursului sau

profesiei.

13) Universitatea alocă toate resursele necesare pentru asigurarea implementării

modelului PBL: oferă spații suficiente și de diferite mărimi pentru organizarea ș desfășurarea

lucrului în grupuri, posibilitatea rezervării în prealabil a acestor auditorii și utilizarea lor până

la 10 seara. O altă resursă importantă sunt tehnologiile informaționale, universitatea utilizează

67

Moodle în dezvoltarea PBL și un soft special VBN care susține modelul și este foarte util atât

la nivelul comunicării interne (sunt publicate rapoartele proiectelor, verificarea nivelului de

plagiere, plasarea suporturilor de curs, informații pentru managementul universității,

profilurile profesorilor, etc.), cât și pentru cea externă (informații utile și rapoarte pentru

guvern, toate publicațiile etc.)

La nivel de program de studiu/curriculum:

2) Rolul central al proiectului în cadrul curriculei, se alocă nu mai puțin de 50%

din totalul punctelor credite. Numărul disciplinelor este mai mic și ele servesc ca suport

pentru realizarea proiectului.

3) Interdisciplinaritatea proiectului, care are scopul de oferi studenților

posibilitatea de a identifica probleme reale și acele cunoștințe teoretice de care ar avea nevoie

pentru soluționarea lor, deci problemele pot fi foarte diferite și creative, și la fel și

cunoștințele necesare din diverse domenii și discipline.

4) Asigurarea interacțiunii cu supraveghetorul, deoarece în modelul din Aalborg

se pune accent pe lucrul în grup, crește importanța colaborării nu numai a membrilor în

interiorul grupului, dar și între grup și supraveghetor. Acesta trebuie să se asigure că

formularea problemei de către studenți se încadrează în domeniul propus, servește ca punct de

plecare în soluționarea unei probleme autentice și va permite realizarea obiectivelor de

învățare elaborate în curriculă.

10) Ambianța fizică a universității:

Blocurile de studii ale universității sunt dotate cu căi speciale de acces pentru

persoanele cu dezabilități. Clasele de studii sunt amplasate la etajul I, asigurând accesul

persoanelor dezavantajate.

Sălile de studii sunt dotate și cu tehnologii moderne, ce ar permite organizarea

examinării video, în caz de nevoie.

Utilizarea pe larg a platformei Moodle, a rețelelor de socializare și a Skype-lui în

special în organizarea lucrului în grup, dar și în coordonarea lucrului cu supraveghetorul,

poate facilita participarea persoanelor cu dezabilități.

1) Reieșind din cele prezentate mai sus, consider că următoarele trei probleme

sunt de o relevanță mai mare:

Rolul universității în motivarea profesorilor și studenților de a utiliza metoda PBL în

predare și învățare. Totul trebuie să pornească de la schimbarea mentalității, profesorii trebuie

să fie mai deschiși pentru provocări noi, să schimbe rolul de conducere cu cel de ghidare. Ar

fi o provocare mare pentru Academia de Studii Economice din Moldova și cred că pentru

întreg sistem de învățământ superior, deoarece se bazează preponderent pe predare și

transferul de cunoștințe, mai puțin încurajând învățarea individuală. Cadrul academic în

societatea noastră este privit ca un expert, ce trebuie să știe totul. Formarea unui grup de

profesori tineri, energici, dornici de a se autodezvolta, deschiși pentru noi experiențe în cadrul

ASEM ca inițiatori în PBL și ulterior ca formatori pentru stafful academic ar fi un început.

Cred că prin organizarea de traininguri și instruiri cu inițiere în PBL și avantajele acesteia,

participări în mobilitate pentru a vedea cum se implementează în practică acest model ar putea

depăși această problemă.

O provocare majoră pentru utilizarea PBL în ASEM, ar fi elaborarea unei curriculei

68

noi ce să suporte și să susțină acest model. După cum am menționat, lucrul asupra proiectului

trebuie să fie centrul programei de studiu și să i se aloce nu mai puțin de jumătate din totalul

de puncte credite. În programele actuale, sunt incluse un proiect și teza anuală, restul sunt

cursuri, care au o pondere majoră, și de regulă sunt mult mai multe pe semestru (pînă la 7).

Implementarea ar putea începe cu combinarea mai multor discipline într-un curs disciplinar,

de ex. Economics care ar putea include 2 cursuri actuale Macroeconomia și Microeconomia.

Dacă ne referim la ambianța fizică, atunci trebuie de menționat că crearea unei

infrastructuri speciale pentru persoanele cu dezabilități este o adevărată provocare pentru

Moldova, unde nu se acordă o atenție cuvenită acestor grupuri de oameni și de regulă ei sunt

marginalizați. Spre deosebire de universitatea din Aalborg, ASEM are blocuri de studii

multietajate, cu intrări cu scări și cu excepția unui bloc nou recent construit, celelalte nu au

fost prevăzute cu căi speciale de acces pentru persoanele cu dezabilități. Totuși, universitatea

a început unele acțiuni în acest scop și în unele blocuri s-au adaptat intrările și ascensoarele

pentru a facilita accesul persoanelor dezavantajate. O posibilitate de depășire a acestei

provocări poate fi valorificarea bibliotecilor, ca spații pentru desfășurarea lucrului în echipă la

proiect, care sunt amplasate la primul etaj și în prezent nu au mulți vizitatori.

Gaugas Tatiana

Lector superior, Academia de Studii Economice din Moldova

69

Raport asupra vizitei de studiu la Universitatea Aalborg, în perioada 8-12

februarie 2016

Vizita de studiu la Universitatea Aalborg a fost una interesantă, utilă, cu multiple

posibile preluări și adaptări pentru sistemul universitar din Republica Moldova.

I. Identificarea domeniilor pe care le consider mai relevante:

a) Nivelul Universității/facultății/departamentului

1. Structurarea logică a subdiviziunilor Universității cu repartizarea clară a tuturor

responsabilităților și obligațiunilor. Deși la prima vedere structura este una supraîncărcată

pentru a planifica și duce evidența tuturor activităților academice, până la urmă fiecare

element al acestei structuri își are rolul său și sarcina concretă în toată structura.

2. Angajarea cadrelor academice și contabilizarea activităților efectuate pe parcursul

anului academic. Este o procedură diferită de cea existentă în Republica Moldova. Fiecare

persoană este angajată pe un salariu (nu mai mult), norma didactică fiind compusă din două

elemente: predare și cercetare. Raportul între aceste două elemente este de 60:40. Acest

raport, de fapt este unul formal, deoarece este suficient de flexibil în funcție de mai mulți

factori, inclusiv înclinația profesorului: spre predare sau spre cercetare.

3. Cooperarea Universității cu mediul de afaceri. Este o comunicare eficientă, în care

ambele părți implicate înțeleg beneficiile colaborării și încearcă să se ajute reciproc. Desigur,

că există și agenți economici care nu sunt foarte deschiși pentru colaborare, dar, în opinia

angajatorilor prezenți la întâlnirea din data de 10/02/2016, am constatat, că în unele situații și

Universitățile nu sunt suficient de cooperante.

b) Nivelul programului de studiu

1. Metodologia de elaborare/gestionare/revizuire a curriculei de studii. Este o

procedură complexă, care antrenează atât cadrele didactice cât și studenții, dar care nu

necesită aprobări din exterior (Minister, Agenție de Asigurare a Calității etc.). Este foarte

interesantă și utilă experiența universității referitor la responsabilii de program în general,

responsabilii de semestre. Se pare că lucrurile sunt foarte bine puse la punct, încât totul este

coordonat.

2. Structura planului de învățământ, care include echilibrat cursuri teoretice combinate

cu proiectele. Impresionează organizarea lucrului individual al studenților, atitudinea lor față

de proiecte.

3. Evaluarea studenților. Se evaluează nu atât cunoștințele studenților cât posibilitatea

de a fi aplicate aceste cunoștințe în situații concrete și atingerea acelor rezultate ale învățării

care sunt necesare conform programului de studiu.

c) Mediul fizic pentru studenții dezavantajați

1. Asigurarea facilităților pentru studenți cu dezabilități fizice. Se vede foarte bine, că

studenții cu dezabilități se simt în Universitate în rând cu studenții fără dezabilități. Astfel, ei

pot fără nici un impediment să intre în blocurile de studii. Există acces liber pentru ei. Sălile

de clasă, blocurile sanitare, de asemenea sunt prevăzute pentru accesul a astfel de persoane.

De asemenea există anumite facilități și pentru accesul persoanelor cu vedere slabă.

2. Facilități care susțin predarea bazată pe probleme. A impresionat baza tehnico -

materială existentă în universitate. Aceasta favorizează studiile. Sălile sunt bine amenajate,

70

dotate cu tehnica corespunzătoare. Există atât săli mari pentru cursuri, cât și mici, pentru lucru

în echipă. Biblioteca are suficiente surse pentru a asigura necesitățile studenților. Studenții au

acces la WiFi în campus.

3. Studiile sunt asigurate financiar de către stat. Studenții suportă cheltuielile cu

cazarea și întreținerea. Procesul de studii favorizează învățarea prin faptul, că studenții, care

nu reușesc să susțină examenele în termen au posibilitatea de a le susține în următorii ani.

II. Reflecții asupra unei probleme de la fiecare nivel:

1. Angajarea cadrelor academice și contabilizarea activităților efectuate pe

parcursul anului academic. Această problemă o consider foarte importantă, dacă este privită și

sub aspectul normării didactice. Este utilă această informație din motiv că am văzut o

abordare diferită de cea existentă în Republica Moldova, unde profesorii sunt dependenți

totalmente de numărul de studenți, iar normarea ia în considerare doar activitatea didactică.

Anume această abordare și face problema nominalizată interesantă pentru a fi studiată

suplimentar. Sunt absolut conștientă ca acest lucru ține nu doar de universitate, dar, în primul

rând de sistemul, existent în țară. Consider util de a găsi modalități de preluare din sistemul

văzut:

- Fiecare profesor este angajat doar pe un salariu. Acest lucru îi permite să se dedice

integral problemelor ce țin de autoperfecționare, lucru cu studenții. Activitatea didactică

include nu doar ore de predare ci și coordonare, examinare ș.a.;

- Cercetarea este o componentă importantă a activității profesorului. Ea este planificată,

contabilizată și luată în considerare ca activitate ce necesită timp pentru a fi realizată.

Rezultatele cercetării sunt utilizate în activitatea de predare.

- Pentru ca acest sistem să poată fi pus în aplicare în Republica Moldova este necesar de

schimbare a atitudinii față de sistemul educațional, în general, la nivel de sistem, de revăzut

statutul profesorului. De asemenea se impune schimbarea mentalității atât a cadrelor

academice, cât și a studenților.

- Implementarea sistemului menționat ar permite implicarea mai activă a profesorilor în

studierea metodelor moderne de predare, a implicării mai active a acestora în cercetare.

2. Metodologia de elaborare/gestionare/revizuire a curriculei de studii

Fiecare program de studii se află în gestiunea unei echipe de program din cadrul unei

Școli, care la rândul ei este parte componentă a Facultății. Documentul de bază pentru un

program de studii este curriculumul, care cuprinde un șir de elemente: baza legală, condițiile

de admitere, titlul oferit, durata și competențele asigurate, descrierea modulelor (prerechizite,

obiective, activități, forme de examinare, criterii de evaluare),

Un program de studii este asigurat de echipa de program din cadrul unui departament,

dar pentru realizarea unor module se apelează la alte departamente din cadrul facultății sau

chiar de la alte facultăți.

Procesul de studii este structurat pe module și este organizat pe principiul

învățământului bazat pe probleme, în cadrul cărora proiectele elaborate în echipă constituie

50% din totalul orelor destinate programului.

Programul nu este încărcat cu multe discipline. Cele existente contribuie la obținerea de

către studenți a competențelor necesare pentru elaborarea proiectelor, pentru evidențierea

problemei, găsirea variantelor de soluții pentru problema în cauză.

71

Implicarea cadrelor didactice în elaborarea curriculei, revizuirea acesteia, dar și

coordonarea pe semestre, contribuie la o implicare mai mare din partea profesorilor. Ceea ce

este foarte important este că și studenții de asemenea sunt implicați în elaborarea curriculei.

Experiența ar putea fi preluată atât la nivel de elaborare, monitorizare, implicare. Dar,

consider, că trebuie depus un efort foarte mare pentru a explica cadrelor didactice de ce este

necesară implicarea fiecăruia, care sunt beneficiile pentru profesori și pentru studenți.

Evident, nu toți vor accepta din prima să se implice, dar, poate nici nu toți au harul de a lucra

cu studenții, de a-i putea îndruma ca ei însuși să se învețe a-și stabili traseul lor educațional.

3. Asigurarea facilităților pentru studenți cu dezabilități fizice. Consider, că este o

provocare pentru universitățile din Republica Moldova, în care nu întotdeauna și studenții fără

dezabilități se simt confortabil (nu este cazul ASEM). Atitudinea trebuie să fie echitabilă,

identică pentru toți studenții, indiferent de starea lor de sănătate. Accesul în blocurile de studii

pentru așa persoane este limitat, deoarece nu întotdeauna există căi de acces, lifturi, uși de

dimensiunile necesare pentru a asigura accesul în săli de studii a persoanelor în cărucioare.

Nici pe departe de blocuri sanitare adaptate. Desigur, existența acestor facilități nu duce la

mărirea numărului de studenți, dar este condiție necesară pentru asigurarea drepturilor omului.

Desigur, aceasta necesită resurse financiare suplimentare, de aceea nu cred că în viitorul

apropiat universitățile ar putea avea astfel de facilități. Dar pentru viitorul îndepărtat…

posibil.

Cotelnic Ala, ASEM

18.02.2016

72

Anexa 3: Colectarea datelor la Universitatea Gloucestershire

Tabel de raportare a datelor, Universitatea Gloucestershire


L1: Nivel de sistem

Acreditarea


Sistemul național de


https://privycouncil.independen

t.gov.uk/work-of-the-privy-

council-office/higher-

education/

http://www.qaa.ac.uk

Este necesară acreditarea programelor de studii, inclusiv pentru

obținerea finanțării de la stat. La nivel de sistem sunt specificate

metodologia, procedurile, indicatorii, perioada de acreditare.

Universitățile pot alege organul de acreditare.

Pot fi acreditate atât programele de studii cât și Universitatea în

întregime. În Marea Britanie: Acreditarea programelor de studii se face

cu implicare a trei organizații: Comitetul Privy, Agenţia pentru

Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior, Consiliul pentru

Finanţarea Învăţământului Superior din Anglia.

Organul național de Asigurare a Calității este Agenția de Asigurare a

Calității în Învățământul Superior (QAA) , care este un organism

independent însărcinat cu monitorizarea și consilierea privind

standardele și calitatea învățământului superior din Marea Britanie.

Există autonomie

academică a

universităților.

Demonstrând calitate,

universitățile singure

oferă diplome de

studii.

L2: Nivel al

managementului

universității

Strategia instituțională

a universității, care

încorporează strategia

curriculară cu accentul

pe învățarea axată pe

student

Planul strategic al Universității

(2012-2017)

https://infonet.glos.ac.uk/newsa

ndevents/news/PostFiles/Docu

ments/Strategic%20Plan%2020

12%20final%20document.pdf

Strategia academică a

Universității (2014-2017)

Strategia academică a universității prevede dezvoltarea unei învățări

centrate pe student, axată pe angajabilitate, utilizarea rezultatelor

cercetării în procesul de predare-învățare.

Strategia universității

și separat strategia

academică prevăd

utilizarea pe larg a

metodelor de predare

centrate pe student și

orientate spre angajare.


73

Organe de Asigurare a

Calității la nivel de

universitate

http://www.glos.ac.uk/docs/do

wnload/Business/academic-

strategy.pdf

University of Gloucestershire:

Academic Quality and

Partnerships Handbook

Universitatea este în permanență preocupată de Asigurarea unei calități

înalte întregului proces de studii, care ar permite pregătirea unor

specialiști de înaltă calificare. În vederea realizării acestui deziderat

există o structură de conducere axată pe asigurarea calității.

Componentele structurii de conducere stabilite de universitate pentru a

asigura și a crește calitatea academică. Supravegherea tuturor

procedurilor de asigurare a calității în cadrul Universității se află în

domeniul de competență a Consiliului Academic. Responsabilitatea

pentru diverse aspecte ale acesteia sunt delegate către o serie de sub-

comisii la nivel de Universitate, Facultate și program de studiu.

Asigurarea,

menținerea și

îmbunătățirea

permanentă a calității

este o condiție

primordială a

universității.

L3: Nivel


Rolul facultății în



predarea și învățarea


http://www.glos.ac.uk/governa

nce/pages/governance-and-

structure.aspx

Toți studenții aparțin uneia dintre facultățile universității. Fiecare

facultate se angajează în domenii conexe şi este responsabilă pentru

anumite domenii, oferă cursuri universitare și postuniversitare și de

cercetare. În afară de conceperea și furnizarea de programe predate,

facultățile sunt responsabile pentru conducerea activităților de

cercetare și comerciale ale universității în domeniile lor. Studenții

beneficiază de această concentrare a activității, cercetare și parteneriate

cu organizațiile externe care să asigure că programele predate sunt

relevante și actualizate.

L4: Nivel Consiliu de

Studii

Structura organului


Examinările pot îmbrăca mai multe forme și pot fi: Standard (scris,

carte nevăzută și închisă), Văzut (scris), carte deschisă (scris), digital,

oral, și practic.) Examenele pot avea loc la sfârșitul unui modul sau ca

examinări pe parcurs (numite teste), precum și forma de examinare este

aprobată prin proceduri concrete ale programului de studiu.

Examinarea poate fi individuală sau pentru munca în grup.

Există multiple

modalități de

examinare, dar toate

acestea sunt orientate

spre verificarea și

asigurarea obținerii de

către studenți a

http://www.glos.ac.uk/docs/download/Business/academic-strategy.pdf



http://www.glos.ac.uk/governance/pages/governance-and-structure.aspx



74

Analiza practicii de

evaluare

Modalitate de

elaborare a unui


University of Gloucestershire at

Cheltenham and Gloucester.

Assessment: Handbook of

Principles and Procedures,

2015/16, p.4

UK Quality Cod for Higher

Education, . Part B: Assuring

and Enhancing Academic

Quality. Chapter 1: Programme

Design, Development and

Approval

De asemenea apare noțiunea de lucrare de curs, care pot fi individuale

sau de grup, iar evaluarea validată va specifica tipul una dintre

următoarele variante: Standard (eseuri scrise, rapoarte sau lucrări

similare); Practic (creativ, teren sau pe bază de laborator); portofoliile;

Prezentări sau alte tipuri de evaluare tranzitorie; disertații; Proiecte.

Inițiatorul unui nou program de studii la nivel de licență este

Departamentul, în cadrul căruia se formează un comitet de program,

care argumentează, apoi elaborează curricula programului. Programul

se discută în cadrul departamentului, apoi al Comitetului academic al

Facultății. Un rol aparte se atribuie asociațiilor profesionale. Avizul

acestora este obligatoriu pentru unele programe, dar nu și pentru

programul „Business și Management”. Foarte detaliat cerințele

înaintate față de proiectarea, dezvoltarea și monitorizarea programelor

de studii sunt descrise în Codul Calității. Aici se conțin indicatori

concreți, care permit evaluarea programelor. Un indicator este și gradul

de implicare a studenților în elaborarea programelor noi.

anumitor competențe.

L5: Integrarea

studenților

dezavantajați

http://www.glos.ac.uk/life/supp

ort/Pages/disability-and-

dyslexia.aspx

Serviciul de sprijin al studenţilor cu dezabilități, afecţiuni medicale,

dislexie și dificultăţi de învăţare, precum şi serviciul de sprijin în

învățare oferă consiliere individuală şi garantare confidenţialităţii. În

fiecare campus studențesc există oficiul Help Zone, care oferă ajutorul

necesar.

Existența oficiului de

ajutorare a studenților

cu probleme de

învățare este foarte

important pentru

categoriile respective

de studenți.

L6: Infrastructura

(mediul fizic)

http://www.glos.ac.uk/life Universitatea dispune de toate resursele necesare pentru desfășurarea

unui proces de predare-învățare eficient. Studenții au toate posibilitățile

de a învăța: săli de studii bine dotate, WI-FI, calculatoare, biblioteci

etc.

http://www.glos.ac.uk/life/support/Pages/disability-and-dyslexia.aspx



http://www.glos.ac.uk/life

75

L7: Nivelul

Programului de studii

Structura programului

de studii

Evaluarea studenților

Evitarea și

sancționarea trișatului

și plagiatului

Contestațiile

studenților

Sistemul de notare

actual

http://www.glos.ac.uk/study/un

dergraduate/Pages/undergradua

te-degrees.aspx



2015/16.

University of Gloucestershire at

Cheltenham and Gloucester.



2015/16

UK Quality Cod for Higher

Education. Part B: Assuring

and Enhancing Academic

Quality. Chapter 9. Academic

Appeals and Student

Complaints

Academic Regulations for

Taught Provision

Programul Business și Administrare este prevăzut pentru 3 ani,

respectiv, 6 semestre.

Volumul de lucru pentru un an este de 120 CAT. 1 ECTS echivalează

cu 2 CAT, 1 CAT este echivalent a 10 ore efort depus de student.

Pentru a obține diploma de licență e nevoie de acumulat 360 CATS.

Fiecare modul are 15 sau 30 CATS.

Sunt clar stipulate tipurile de examen care sunt folosite la fiecare

modul, cerințele înaintate, rezultatele învățării de care trebuie să dea

dovadă studentul, care sunt cerințele pentru obținerea anumitului

calificativ, care sunt consecințele nerespectării termenului de

prezentare a lucrărilor sau de neprezentare la examen.

În Regulamentele interne ale univ. se prezintă definiția clară a ceea ce

reprezintă plagiatul. Acest lucru înseamnă că studenții nu trebuie să

copieze, parafrazeze sau să prezinte o altă lucrare ca fiind a lor proprie.

De asemenea se prezintă și alte forme care sunt asociate plagiatului. În

toamna 2015 a fost declarată folosirea de către Universitatea

Gloucestershire a software-ului de detectare a plagiat Turnitin.

În universitate există posibilitatea de a înainta anumite contestări.

Acestea sunt reglementate. Astfel sunt prevăzute situațiile în care ar

putea fi înaintate contestările.

Sistemul de notare este exprimat în procente și cu litere. Astfel 70-

100% echivalează cu nota A, 60-69% - B; 50-59 –C; 40-49 – D.

Acestea sunt notele de promovare. Mai jos de 40% nu sunt de

promovare

se publică principii și

proceduri separate

pentru evaluarea

studenților cu

dezabilități.

L8: Nivelul pregătirii

Pedagogice

În UoG se salută participarea profesorilor, în deosebi a celor tineri la

diferite evenimente organizate.

http://www.glos.ac.uk/study/undergraduate/Pages/undergraduate-degrees.aspx



76

Raport de vizită la Universitatea Gloucestershire

În perioada 28 Februarie 2016 şi 5 Martie 2016 am avut ocazia să vizitez Universitatea

Gloucestershire din Cheltenham, Marea Britanie. Pe parcursul zilelor petrecute la instituția

dată am avut posibilitatea să asist la ore, să discut cu angajaţii universităţii din diferite

departamente, precum şi cu studenţii aflaţi atât la ciclul I, licenţă, cât şi la ciclul II, masterat.

A fost o experienţă interesantă şi utilă din punct de vedere profesional, didactic şi academic.

În urma vizitei date am putut observa asemănările şi deosebirile dintre sistemele de

învăţământ din Republica Moldova şi Marea Britanie; universitatea unde activez – Academia

de Studii Economice din Moldova şi cea pe care am vizitat-o – Universitatea Gloucestershire;

departamentul căruia îi aparţin – Catedra Management, Facultatea Business şi Administrarea

Afacerilor şi analogul din Gloucestershire.

În continuare aş vrea să menţionez câteva elemente ale sistemului educaţional din

Marea Britanie, susţinut de administraţia din Gloucestershire:

1. Instruirea şi monitorizarea performanţelor cadrelor didactice în primii

ani de activitate. Universitatea Gloucestershire oferă asistenţă şi ajutor tinerilor profesori

prin cursuri de dezvoltare a abilităţilor lor didactice şi încurajează crearea unui portofoliu

personal în care ei ar putea înregistra succesele, rezervele, punctele forte, punctele slabe şi

planurile lor de viitor.

2. Asistarea reciprocă la ore a profesorilor. În Gloucestershire, profesorii

obişnuiesc să asiste regulat la orele petrecute de colegii lor. În urma observărilor făcute,

profesorii oferă sprijin prin sfaturi şi critici constructive. În acelaşi timp, această practică este

folosită de tinerii profesori pentru a învăţa de la colegii lor mai experimentaţi, cât şi de colegi

din diferite departamente care vor sa facă schimb de practici şi metode de predare.

3. Folosirea tehnologiilor informaţionale în procesul didactic. Profesorii din

Gloucestershire sunt încurajaţi să folosească tehnologii performante, potrivite disciplinei şi

activităţii pe care o desfăşoară, în procesul de predare. Aceste practici moderne facilitează

asimilarea informaţiei de către studenţi, cât şi modalitatea de evaluare a studenţilor de către

profesori.

La nivel de facultate sau specialitate, am putut identifica câteva metode care s-au

dovedit a fi de succes în Gloucestershire, Marea Britanie şi pot prezenta interes pentru

Academia de Studii Economice din Moldova:

1. Folosirea metodelor interactive şi axate pe activităţi practice în procesul

de evaluare a cunoştinţelor studenţilor. În Gloucestershire este pe larg folosit lucrul în

echipă atât pe parcursul orelor (la prelegeri sau seminare), cât şi ca formă de elaborare a unor

proiecte sau sarcini specifice, simulări, studii de caz. Este recunoscut cât de eficient este

lucrul în grup, iar profesorii din Gloucestershire nu ezită să fructifice această metodă de

predare şi evaluare a cunoştinţelor.

2. Aplicarea în practică, în sectorul real a teoriilor învăţate la ore.

Universitatea Gloucestershire dezvoltă relaţii de durată şi bazate pe încredere cu întreprinderi

şi organizații publice. Acestea sunt solicitate să ofere situaţii problemă reale, iar studenţii sunt

invitați să dezvolte soluţii pentru problemele date. O astfel de ancorare în sectorul real îi ajută

77

pe studenţi să înţeleagă mai bine materia pe care o studiază, cât şi specificul pieței în care

urmează sa activeze după absolvire.

3. Oferirea posibilităţii de a face practică pe o perioadă îndelungată de timp

(12 luni). Această alternativă este opţională, studenţii pot alege în favoarea unui stagiu

îndelungat sau în favoarea unui ciclu de studiu mai restrâns. Beneficiile practicii sunt

incontestabile, pornind de la experienţa profesională obţinută şi finalizând cu limbajul şi

prezenţa formată în urma stagiului. Departamentul de plasare a studenţilor la practică

menţionează toate aceste avantaje, dar libertatea de a alege rămâne la discreţia studenţilor.

Este evident că toate aceste posibilităţi şi oportunităţi oferite de Universitatea

Gloucestershire pot avea loc doar în prezenţa unei infrastructuri bine dezvoltate. Existenţa

unor structuri şi dotări speciale creează un mediu care încurajează performanţa şi succesul.

Câteva dintre aceste dotări ar fi:

1. Zonă de ajutor oferit studenţilor (Helpzone). Aceasta este o structură internă

a universităţii care are scopul de a ajuta studenţii să soluţioneze dificultăţile pe care le

întâmpină. Problemele studenţilor variază în complexitate: acestea ar putea viza asigurarea

medicală, asistenţă psihologică sau chiar traininguri în elaborarea proiectelor la diverse

discipline. Structura dată s-a dovedit a fi foarte utilă şi solicitată şi a crescut în popularitate

din momentul înfiinţării.

2. Existenţa dotărilor pentru studenţi. În categoria dotărilor se poate include

cantina, cu tipuri variate de mâncare; un spaţiu privat dedicat rugăciunilor, amenajat în aşa fel

încât să fie potrivit majorităţii religiilor; zone destinate lucrului în grup, pe care studenţii le

pot rezerva din timp şi de care se pot bucura în procesul de studii; dotări tehnice în toate

cabinetele destinate predării etc.

3. Designul campusului. Nu în ultimul rând, aş vrea să menţionez despre

importanţa climatului din universitate asupra dispoziţiei generale şi dorinţei de a învăţa a

studenţilor. Combinarea cu bun gust a clădirilor vechi cu designul modern a celor noi

reprezintă atitudinea ce se vrea încurajată la studenţi – şi anume dezvoltarea durabilă. Sunt

folosite culori vii în design şi se încurajează acceptarea diversităţii, toleranţa şi includerea

tuturor în procesul de învăţământ, indiferent de înfăţişare, dezabilități, vârstă, gender, religie,

etnie, etc.

În continuare as vrea să evidenţiez câteva aspecte importante la cele trei nivele

menţionate mai sus. La nivel de universitate consider deosebit de importantă aplicarea

metodelor şi tehnologiilor informaţionale în procesul de predare şi evaluare a cunoştinţelor

studenţilor. Tehnologiile informaţionale oferă beneficii de economisire a timpului petrecut

pentru explicarea sarcinilor, precum şi pentru oferirea feedback-ului în urma analizei

proiectelor sau reuşitelor studenţilor. În universitatea Gloucestershire se folosesc diverse

astfel de tehnologii ca: platforma Moodle, Adobe Connect, Audacitz, Kahoot, GoPro,

Microsoft Publisher, Podcast, Quicktype etc. Aceste practici utile cu siguranţă pot fi

implementate şi în cadrul instituţiilor din Republica Moldova, mai mult, unele dintre ele sunt

disponibile, dar nu întru totul valorificate. În acelaşi timp trebuie de ţinut cont de eventuale

dificultăţi ce pot apărea în procesul de implementare a acestor tehnologii. Problema centrală,

din punctul meu de vedere, ar fi rezistenţa din partea cadrelor didactice. Deseori, profesorii

sunt reticenţi în a modifica metodele lor de predare, rămânând în zona lor de confort şi poate

78

simţindu-se ameninţaţi de schimbări. Consider aceste limite uşor de depăşit prin intermediul

unor instruire accesibile ce îi vor ajuta pe profesori să deprindă noile practici şi să sesizeze

avantajele obţinute. Cu siguranţă, din momentul în care profesorii vor aplica unele dintre

aceste metode, vor fi surprinşi de beneficiile obţinute prin optimizarea activităţilor, reducerea

timpului şi a efortului şi dezvoltarea personală obţinută prin îmbunătăţirea abilităţilor tehnice.

Desigur, introducerea tehnologiilor performante implică considerabile investiţii iniţiale:

financiare, umane, de timp. Unele soft-uri sunt oferite însă gratis, iar multe se află deja în

posesia universităţilor, doar că nu au fost folosite la întregul potenţial. Adaptarea studenţilor

la noile metode de predare şi evaluare ar putea prezenta de asemenea o dificultate, dar este

demonstrat că studenţii sunt în general mult mai receptivi, intuitivi şi capabili să asimileze

informaţii prin intermediul tehnologiilor informaţionale decât s-a estimat anterior.

O practică utilă pe care sperăm să o putem prelua şi aplica în procesul de predare la

Academia de Studii Economice din Moldova este axarea pe lucrul în grup. Profesorii din

Gloucestershire sunt ferm convinşi că abilităţile de a lucra în grup sunt absolut necesare

oricărei profesii, de aceea încurajează formarea grupurilor şi evaluează cunoştinţele în baza

rezultatelor echipei. Există multe dovezi ale superiorităţii succesului obţinut în grup

comparativ cu cel obţinut în mod individual – efectul de sinergie este indiscutabil. Echipele

pot fi create atât în mod deliberat, când membrii aleg componenţa grupului, aleatoriu – fără

vreo strategie anume, sau de către profesor, în baza diverselor teorii. S-a demonstrat că

grupurile diverse din punct de vedere etnic, gender, a rezultatelor precedente sunt mai

puternice şi au o eficienţă sporită comparativ cu cele create din simpatie sau prietenie.

Aceasta este o lecţie importantă care trebuie să fie învăţată de studenţi cât mai devreme

posibil – în orice profesie e nevoie de lucrat cu alţi oameni, nu întotdeauna aceşti oameni vor

fi compatibili în viziuni sau se vor place, dar este important de găsit căi de comunicare şi de a

dezvolta competenţe interpersonale pentru a realiza obiectivele propuse. Lucrul în grup nu

este doar o sarcină care îi va ajuta pe studenţi să dezvolte abilităţi sociale, scopul lucrului în

echipă este să realizeze un proiect sau studiu practic asupra unei probleme.

Un aspect mai puţin palpabil, însă foarte potrivit schimbărilor propuse mai sus este

climatul universitar. În special în procesul unor schimbări sistemice apare confuzie,

nesiguranţă şi rezistenţă, de aceea este deosebit de important de creat o „zonă de ajutor”

pentru studenţi şi profesori. Această structură destinată exclusiv oferirii de sprijin ar fi o

dotare necesară şi utilă, pentru că ar oferi răspunsuri la întrebări generale şi specifice. Deseori

studenţii se confruntă cu probleme banale care apar din neatenţie, care însă nefiind clarificate

pot influenţa negativ performanţa lor. Un loc specializat în a răspunde la aceste întrebări ar

minimiza efectele negative ale derutării iniţiale în perioada de aclimatizare la viaţa de student.

Nu toate întrebările sunt însă banale şi simpliste, unii studenţi ar putea avea dificultăţi în a

accesa organe oficiale de stat (în cazul studenţilor din străinătate) sau alt gen de întrebări la

care un profesor sau curator nu poate răspunde. Poate apărea necesitatea de a consulta un

specialist în probleme psihologice sau etice, în asemenea situaţii decanatul, catedra sau

profesorul nu sunt competenţi în a furniza ajutor. Iată de ce, o structură specializată este

indispensabilă în procesul de restructurare sistemică a unei instituţii.

În procesul de globalizare şi ştergere a barierelor dintre ţări şi culturi este nevoie de a

reforma un sistem tradiţional, accesibil doar celor care au crescut într-o societate anumită.

79

Schimbările la nivel de sistem, instituţie, cursuri şi mentalitate sunt urgente şi necesare pentru

a crea o formă competitivă şi provocatoare de învăţământ superior.

Natalia Ţîmbaliuc, lector universitar

Catedra „Management”, BAA, ASEM

11.03.2016

80

Raport asupra vizitei de studiu în Universitatea Gloucestershire, Marea Britanie

Vizita de studiu la Universitatea Gloucestershire a avut loc în perioada 29 februarie – 4

martie 2016. Universitatea este una clasică, care include 10 facultăți (școli). Scopul vizitei a

fost de a vedea și studia metode de predare centrate pe student, metode de predare bazate pe

probleme. Scopul vizitei a fost de a vedea și studia metode de predare centrate pe student,

metode de predare bazate pe probleme. În acest sens, vizita a fost utilă, ne-a permis să asistăm

la unele ore cu studenții, unde profesorii utilizau metodele numite, ba chiar și să participăm

activ în vederea soluționării anumitor probleme evidențiate.

Identificarea domeniilor considerate relevante:

1. Nivelul Universității/facultății/departamentului

1.1. Preocuparea la nivel de Conducere cu referire la metodele moderne de

predare. Mă refer la procurarea și întreținerea de către universitate a diferitor softuri,

programe, ce permit efectuarea diverselor simulări, studii de caz cu studenții.

1.2. Acordarea unei atenții deosebite menținerii (nu asigurării(!), ea există)

calității. Calitatea studiilor este confirmată de către Agenția de Asigurare a Calității (QAA).

Fiecare Universitate o dată la 5 ani trece procedura de acreditare. Raportul de evaluare este

făcut public; Ca documente este elaborat Codul Calității, se elaborează Cartea Verde

(rezultatele discuțiilor), Cartea albă. Inițial acreditarea se făcea la nivel de program de studiu,

iar din 2002 s-a trecut la un nivel mai înalt și se acreditează Universitatea.

1.3. Au impresionat serviciile pentru studenți. Zona de ghidare a studenților este

un loc, unde aceștia pot obține consultații în domeniul care interesează.

2. Nivelul programului de studiu

2.1. În universitatea vizitată fiecare facultate (școală) oferă studii la mai multe

programe de licență și masterat. Tot Universitatea eliberează diplomele. Mai puțin birocratică

ca în Moldova este introducerea unui program nou de studii. Inițiatorul este de fapt,

Departamentul, în cadrul căruia se formează un comitet de program, care argumentează, apoi

elaborează curricula programului. Un rol aparte se atribuie asociațiilor profesionale, avizul

cărora este obligatoriu. Există documente la nivel de Universitate care reflectă regulile

generale și specificul de elaborare și aprobare a programelor de studii. Responsabilitatea

finală pentru aprobarea programelor revine Universității, care eliberează și diplomele

respective.

2.2. Stagiile de practică sunt parte componentă a programului de studii. Există

posibilitatea la unele programe de a întrerupe studiile pentru un an, a merge la un stagiu cu

durata de un an întreg, unde, mai des, studentul este angajat full time , obține competențele

necesare în acest sens. După expirarea acestui an, studentul prelungește activitatea de instruire

până la obținerea diplomei.

2.3. Impresionează gradul de utilizare a platformei MOODLE. Aici pot fi găsite

toate materialele necesare pentru decurgerea eficientă a procesului didactic. În fiecare an se

actualizează programele de studiu, sarcinile pentru studenți. Toată informația poate fi găsită

pe platforma menționată. Stagiul de practică implică careva activități, care toate sunt descrise

pe MOODLE. Este utilizat forumul, chat-ul.

3. Mediul fizic pentru studenții/suportul pentru studenții dezavantajați

81

3.1. Universitatea are trei campusuri în centrul orașului Cheltenham și Gloucester.

Acestea sunt situate în apropiere de stația de autobuz. Clădirile sunt bine amenajate, există

trecere dintro clădire în alta. Sălile de studii sunt asigurate cu cele necesare pentru ca procesul

să decurgă după ultimele tendințe ale științei, inclusiv celei pedagogice. În ultimii șase ani s-a

investit mai mult de £ 16milioane în clădiri noi și facilități în toate campusurile.

3.2. În campus există facilitățile necesare pentru ca studenții să se simtă

confortabil: bibliotecă, cantină, WI-FI, zona de ajutorare etc.

3.3. Studenții cu dezabilități pot liber pătrunde în blocurile de studii, acestea având

acces pentru studenții cu posibilități limitate de deplasare. În săli ușile sunt largi, astfel încât

aceștia pot intra fără probleme.

II. Reflecții asupra unei probleme de la fiecare nivel

2.1. În fiecare campus este creată câte o zonă de Ghidare a studenților. Este

important acest spațiu pentru studenții nou veniți, pentru studenții internaționali, care au

nevoie de facilitarea perioadei de adaptare. Serviciile pe care le oferă sunt diverse și

diversificate: cum să obțină granturi și burse, cum să facă față problemelor cotidiene. De

asemenea pot obține consultări în ghidarea în carieră, activitățile de voluntariat în care se pot

implica, cum să-și gestioneze eficient timpul, cum să se pregătească de lecții, cum să facă

prezentările pentru a avea o reușită mai bună. Studenții sunt sprijiniți pentru a-și dezvolta un

plan personal de carieră, iar universitatea oferă suport cu destinații de plasare, stagii,

voluntariat, consiliere și ateliere de lucru și de dezvoltare a carierei. Serviciul de carieră este

disponibil și pentru absolvenți, oferind oportunități de networking, sfaturi de carieră și de

muncă sau oportunități de voluntariat. Angajații implicați în ajutorarea studenților activează în

următoarele direcții:

Asigurarea bunăstării studenților (asigurarea medicală, probleme mentale în diferite

perioade ale vieții ș.a.)

Dezvoltarea activismului studenților (dezvoltarea competențelor în vederea angajării,

de voluntariat, abilități de învățare)

Viața studenților (îi ghidează cum să-și aranjeze viața, resurse financiare, cazare,

credință etc.)

Consider, că astfel de servicii ar fi foarte utile și pentru studenții din Republica

Moldova. Numărul de persoane, care activează în acest spațiu nu este atât de mare,

cheltuielile financiare – nesemnificative, iar utilitatea pentru studenți este enormă.

2.2. Lucrul în echipă este capacitatea de a munci împreună pentru a realiza o idee

comună, capacitatea de a direcționa realizările individuale spre obiectivele organizaționale.

Este sursa ce le permite oamenilor obișnuiți să atingă rezultate neobișnuite. Pentru ca lucrul

în echipă a studenților să fie cu adevărat eficient este necesară implicarea întro măsură destul

de mare a profesorilor. Aceștia au mai multe activități pe care trebuie să le realizeze:

- Planificarea activității (alegerea membrilor echipei, divizarea sarcinilor etc.)

- Monitorizarea (coordonarea contribuției individuale a fiecărui student, discuții,

dezvoltare sau negociere etc.

- Evaluarea. Profesorul apreciază implicarea fiecărui student în executarea sarcinii,

efectuează evaluarea individuală a fiecărui student în corespundere cu implicarea, realizarea

sarcinilor și în corespundere cu rezultatele învățării achiziționate.

82

În ASEM la unele discipline se utilizează lucrul în echipă pentru elaborarea diferitor

lucrări, cum ar fi: referate, proiecte de an. Principala diferență cu ceea ce am văzut în

universitatea vizitată este că această activitate la noi poartă un caracter unic, fără a avea o

continuitate pentru mai multe discipline. În afară de aceasta, problemele sau situațiile care

sunt puse în sarcină de a fi soluționate nu vin din mediul real, sunt, mai des ipotetice.

2.3. Serviciile oferite de universitate asigură condiții egale pentru a face studii

pentru toți studenții indiferent de careva probleme pe care le pot avea. Astfel, Serviciul de

invaliditate, dislexie și suport de învățare oferă sprijin confidențial pentru studenții cu

dezabilități, dificultăți de învățare și afecțiuni medicale. Ajutorul pe care îl oferă Universitatea

constă în: vizite de consiliere la universitate, înainte de a trimite cererea de aplicare privind

diagnosticarea dificultăților de învățare specifice, cum ar fi dislexie, dispraxie, consiliere a

studenților cu handicap. De asemenea consilierii pentru persoanele cu handicap pot consilia

cu privire la tipurile de sprijin disponibile pentru a ajuta la gestionarea studiilor. Acest lucru

poate include extensii pe sarcini scrise, timp suplimentar pentru examene și / sau furnizarea

beneficiarilor de note, comunicatori, tutori abilități de studiu și mentori. Sălile universității

sunt accesibile pentru studii de către persoanele cu handicap în toate campusurile. Aceste săli

sunt mai mari decât celelalte săli, există săli cu facilități de baie mai accesibile, pentru a se

potrivi nivelului de nevoie necesar. Unii elevi cu dezabilități pot avea, de asemenea, dreptul la

un permis de parcare accesibil. Există zone de parcare accesibile în fiecare campus.

Cotelnic Ala, ASEM

11.03.2016

83

Anexa 4: Program structure at AAU

4. sem.

3. sem.

2. sem. Economics

ECTS: 5

Finanțe corporativee

ECTS: 5

Contabilitatea Financiară

ECTS: 5

Contabilitate Managerială ECTS: 10

Teoria Organizației și Proiect ETCS: 10

ECTS: 5

Metode Țtiințifice II

ECTS: 5

Analiza datelor și statistici ECTS: 10

Strategii ți Proiect în strategii ECTS: 10

Marketing

ECTS: 5

Analiza de Piață

ECTS: 5

Dreptul în afaceri ECTS: 5

5. sem.

FundamenteleEconomiei Afacerilor

ECTS: 5

Proiect ECTS: 5

Managementul informational și

Sisteme informaționale

ECTS: 5

Metode Științifice I

ECTS: 5

Analiza Firmei și Studiu Integrat al Firmei ECTS: 25

Structura Programului în Economie si Business si Administrare

1. sem. Înțelegerea Problemelor orientate spre Societate

ECTS: 7

6. sem. Teza de Licență

ECTS: 20

Metodologia Științelor Sociale

ECTS: 5

Dezvoltarea Economică, Socială si Politică (inclusiv proiect)

ECTS: 13

Opțional 2

ECTS: 5

Opțional 1

ECTS: 5

84

Anexa 5: Structura programului Business și Management la UoG30

Discipline în varianta

Română

Discipline în varianta

engleză

Numărul de

CAT

Semestrul

Discipline obligatorii

Portofoliu Personal și

Profesional

Personal and Professional

Portfolio

30 I,II

Mediul de Afaceri Global

The Global Business

Environment

15 I

Contexte de Management Management Contexts 15 II

Înțelegerea Businessului și

Informației Financiare

Understanding Business and

Financial Information

15 II

Principii de marketing Marketing Principles 15 I

Raport și eseu scris pentru

vorbitori non nativi de

limba engleza

Report And Essay Writing

For Non Native Speakers Of

English

15 I

Engleză în scopuri

academice și profesionale

English For Academic And

Professional Purposes

15 II

Gestiunea operațiunilor de

afaceri

Managing Business

Operations

30 III, IV

Gestiunea resurselor Umane Managing Human Resources 15 III sau IV

Managementul

marketingului

Marketing Management 15 III sau IV

Contabilitate pentru

Finanțe și factori de decizie

Accounting For Finance

And Decision Makers

15 III sau IV

Gestiunea Businessului

Internațional

Managing International

Business

15 III sau IV

Engleza în scopuri

academice 2

English For Academic

Purposes 2

15 IV

Scriere academică pentru

vorbitori non nativi de

limba engleză

Academic Writing For Non

Native Speakers Of English

15 III

Elaborarea și

sustenabilitatea strategiei

Building And Sustaining

Strategy

30 V, VI

Discipline opționale

Gestiunea schimbărilor Managing Change 15 V

Marketing strategic Strategic Marketing 15 V sau VI

Managementul finanțelor

Corporative

Corporate Financial

Management

15 VI

Disertație de Cercetare Research Dissertation 30 V, VI

Studiu de investigație Investigative Study 15 VI

30 http://progspecs.glos.ac.uk/Live/15-16/MAN/001%20Business%20and%20Management%20Studies.pdf

85

Abilități academice avansate Advance Academic Skills 15 V sau VI

Strategii pentru Leadership

Responsabil Global

Strategies for Globally

Responsible Leadership

15 VI

Alte discipline

Gestiunea operațiunilor la

nivel global

Managing Operations

Globally

15 V

Contabilitate Corporativă Corporate Accountability 15 V sau VI

Afaceri noi New Business Enterprise 15 VI

Aspecte culturale în

management

Cultural Issues In

Management

15 V

Dezvoltarea Afacerilor prin

oameni

Developing Business Through

People

Legendă:

Text cu Bold – Discipline obligatorii (Compulsory)

Text cu italic – Discipline opționale (Core)

Text în format liber – Alte discipline

86

Anexa 6: Criterii de referință, proprietăți și indicatori

AAU UoG Criterii, proprietăți, indicatori

Sistemul de acreditare în Danemarca constă

din Consiliul de Acreditare şi Institutul danez

pentru acreditare

În Danemarca Agenția de Acreditare este

însărcinată și cu probleme de asigurare a

calității

Nu există organe profesionale care contribuie

la validarea programelor sau la modul în care

sunt desfăşurate, dar în cadrul universităţii

există organe de consultanţă la nivel de fiecare

Consiliul de Studiu, din componenţa cărora

fac parte persoane externe competente şi

notorii.

Consiliul universitar şi Rectorul. Este structură

unitară de conducere.

În Universitatea din Aalborg există un

angajament instituțional față de învățare și

predarea inovatoare care este stipulat în

strategia universitară 2016-2021, în care, în

special se pune accentul pe învățarea bazată pe

probleme, dar și pe angajabilitatea studenților.

Acreditarea programelor de studii se face cu implicare a

trei organizaţii: Comitetul Privy, Agenţia pentru

Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior, Consiliul

pentru Finanţarea Învăţământului Superior din Anglia

În Marea Britanie Organul național de Asigurare a

Calității este Agenția de Asigurare a Calității în

Învățământul Superior (QAA).

Pentru programul Business și Administrare nu este

necesară acreditarea de către organele profesionale

Consiliul universitar şi Rectorul. Este structură unitară

de conducere

Planul strategic al UoG (2012-2017), dar și Strategia

academică (2014-2017) prevede dezvoltarea

învățământului centrat pe student.

Nivel de sistem

Criteriul 1. Acreditarea programelor de studii

Criteriul 2. Sistemul național de Asigurare a calității

Criteriul 3. Organe profesionale implicate în

acreditare

Nivel de Universitate

Criteriul 1. Organele de Guvernare, de Management

și organizare a universității

Criteriul 2. Strategia instituțională a universității,

care încorporează strategia curriculară cu accentul

pe învățarea axată pe student

87

Există un Grup responsabil pentru asigurarea

și dezvoltarea calității (University's Steering

Group for quality assurance and development).

Acest Grup este responsabil de supravegherea

sistematică a calității pe intern și pentru

îmbunătățirea sistemului de calitate,

dezvoltarea domeniilor calității în cadrul

universității.

În universitatea din Aalborg este creat un

Laborator de Învățare ( Learning Lab), care

oferă calificări pedagogice obținute prin

Adjunktpaedagogikum (calificare la nivel

național) și posibilitatea învățării continue.

Menționăm și Academia PBL, care

favorizează această direcție.

Facultățile și Departamentele sunt părți

componente ale organizării interne a

universității, în cadrul cărora sunt organizate

întâlniri în vederea partajării exemplelor de

bună practică și a performanțelor obținute în

predarea și învățarea axată pe student.

Organ responsabil de elaborarea și

monitorizarea programelor de studii.

Universitatea utilizează diverse metode de

evaluare, evaluarea colegilor, monitorizarea

evaluării, includerea unui evaluator extern.

Supravegherea tuturor procedurilor de asigurare a

calității în cadrul Universității se află în domeniul de

competență a Consiliului Academic.

În UoG se salută participarea profesorilor, în deosebi a

celor tineri la diferite evenimente organizate în cadrul

instituției.

Rolul de Departamente este exercitat de către Școlile

create în cadrul Universității.

Organ responsabil de elaborarea și monitorizarea

programelor de studii.

La Universitate există o gamă variată de metode de

evaluare. Este important să fie adecvate scopului propus.

Criteriul 3. Organe de Asigurare a Calității la nivel

de universitate

Criteriul 4. Formarea Pedagogică a cadrelor

didactice și formarea continuă a acestora

Nivel de Facultate/Departament

Criteriul 1. Rolul facultății în comunicarea cu părțile

implicate în ce privește predarea și învățarea


Nivel de Consiliu de Studii

Criteriul 1. Structura organului responsabil de studii

Criteriul 2. Analiza practicii de evaluare

88

Inițiativa de a crea un nou program la ciclul I

și II vine, de regulă, de la un cadru didactic,

colectiv care formează echipa de program sau

de la un grup de cercetare . La facultate este o

persoană cu experiență privind reglementările

legale în învățămînt , care ajută echipa la

crearea pachetului de documente. Decanul

semnează acest pachet după un control juridic

riguros.

Studenții sunt implicați în măsură de 50% în

consiliile de studii, dar și în alte organe.

Revizuirea programelor se face în fiecare

semestru, în acest scop se organizează 8

adunări anuale.

În Universitatea din Aalborg nu am sesizat

existența acestui organ.

Sunt create toate condițiile pentru ca aceștia să

nu fie marginalizați.

Există infrastructură, care asigură accesul la

studii și le oferă posibilități de învățare

studenților cu dezabilități

Universitatea are o infrastructură foarte bună,

cu săli de studii, campusuri bine amenajate,

Inițiatorul unui nou program de studii la nivel de licență

în UoG este Departamentul, în cadrul căruia se formează

un comitet de program, care argumentează, apoi

elaborează curricula programului. Programul se discută

în cadrul departamentului, apoi al Comitetului academic

al Facultății. Un rol aparte se atribuie asociațiilor

profesionale. Cerințele înaintate față de proiectarea,

dezvoltarea și monitorizarea programelor de studii sunt

descrise în Codul Calității.

Studenții sunt implicați activ în toate organele de

conducere

Revizuirea programelor se face la 5 ani.

În UoG este oficiul Help Zone.

În afară de oficiul Help Zone, există și tutore, care pot

sa-i ajute.

Sălile de studii, bibliotecile, zonele WI- FI, campusurile

studențești sunt adaptate la necesitățile persoanelor cu

dezabilități.

Ambele universități au o infrastructură foarte bună, cu

săli de studii, campusuri bine amenajate, biblioteci,

Criteriul 3. Modalitate de elaborare a unui program

de studii nou

Criteriul 4. Implicarea studenților în elaborarea

programului de studii

Criteriul 5.Monitorizarea și analiza periodică a

programelor

Integrarea grupurilor dezavantajate de studenţi

Criteriul 1. Existența unui organ ce se preocupă de

studenții cu dezabilități

Criteriul 2. Modalități de lucru cu studenții din

mediul dezavantajat în legătură cu predarea

Infrastructura (mediul fizic)

Criteriul 1. Asigurarea facilităților adaptate la

necesitățile persoanelor cu dezabilități

Criteriul 2. Facilitățile existente pentru studenți în

susținerea învățării bazate pe probleme

89

biblioteci, WI—FI, ș.a.

Programul este asigurat pe parcursul a 6

semestre, 3 ani.

Fiecare an de studiu este echivalent cu 60

ECTS, respectiv fiecare semestru, 30 ECTS. 1

ECTS echivalează cu 27 ore de lucru a unui

student.

În Universitatea din Aalborg utilizarea pe

scară largă a proiectelor în echipă aduc un

specific și evaluărilor

În elaborarea, dezvoltarea și îmbunătățirea

unui program de studiu sunt implicați mai

mulți actori: cadre didactice, studenți,

angajatori, absolvenți.

Există portalul VBN care testează la nivelul de

plagiere toate proiectele, tezele de licență și

master.

Există Regulamente care stipulează condițiile

când pot fi depuse contestațiile, modalitatea de

soluționare a acestora.

În Danemarca se folosește sistemul de notare

bazat pe 7 scale, care constă din cinci note

WI—FI, ș.a.

Programul este asigurat pe parcursul a 6 semestre, 3

ani.(Anul 1 – nivelul 4, anul II- nivelul 5, anul III –

nivelul 6)

Volumul de lucru pentru un an este de 120 CAT. 1

ECTS echivalează cu 2 CAT, 1 CAT este echivalent a

10 ore efort depus de student.

În UoG se publică principii și proceduri separate pentru

evaluarea studenților cu dezabilități.

În elaborarea, dezvoltarea și îmbunătățirea unui program

de studiu sunt implicați mai mulți actori: cadre didactice,

studenți, angajatori, absolvenți.

Universitatea Gloucestershire din toamna anului 2015

folosește software-ul de detectare a plagiatului Turnitin.

Există Regulamente care stipulează condițiile când pot fi

depuse contestațiile, modalitatea de soluționare a

acestora.

În Marea Britanie sistemul de notare este exprimat în

procente și cu litere. Astfel 70-100% echivalează cu nota

Nivel de program de studii

Criteriul 1. Structura programului Business și

Administrare

Criteriul 2.Volumul de lucru al studentului

Criteriul 3. Evaluarea studenților

Criteriul 4. Implicarea cadrelor didactice, a

studenților, absolvenților, angajatorilor în

elaborarea, gestionarea și îmbunătățirea

programului

Criteriul 5. Evitarea și sancționarea trișatului și

plagiatului

Criteriul 6. Contestațiile studenților

Criteriul 7. Sistemul de notare actual

90

pozitive 0,2,4,7,10,12 și două note negative 00

și -3.

Examinatorul extern este obligatoriu în ambele

universități pentru o obiectivitate mai mare a

evaluării studenților.

În Universitatea din Aalborg se practică

elaborarea de proiecte în baza întreprinderilor

reale, cu probleme reale.

A, 60-69% - B; 50-59 –C; 40-49 – D. Acestea sunt

notele de promovare. Mai jos de 40% nu sunt de

promovare.

În UOG se practică fenomenul “Externality” – la fiecare

curs este atribuit un profesor din exterior (altă

universitate) care va evalua metoda de evaluare şi

rezultatele oferite de către profesorul intern studenţilor.

Tot în acest proces, profesorul extern va oferi colegului

său sugestii de îmbunătăţire.

În UoG se salută și se stimulează stagiul de practică pe

parcursul unui an. Se dezvoltă mai multe inițiative, care

au ca scop de a contribui la o angajare mai bună a

absolvenților.

Criteriul 8. Rolul examinatorului din exterior

Criteriul 9. Angajabilitatea absolvenților

de studiu Business și Administrare · piaţa muncii, condiţii optime de studiu, materiale,...

Documents

Transcript of de studiu Business și Administrare · piaţa muncii, condiţii optime de studiu, materiale,...