653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International
-
Upload
andrei-iulian-dumbrava -
Category
Documents
-
view
111 -
download
0
Transcript of 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 1/41
TURISM INTERNA IONALŢ
Lect Univ Ana Marinoiu
Catedra de Rela ii Economice Interna ionaleţ ţ[email protected]
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 2/41
BIBLIOGRAFIE “Strategii si tranzactii în turismul
interna ional ţ ”, Cristiana Cristureanu,Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2006;
“International Tourism: a global perspective”,WTO
“Tourism’s potential as a sustainabledevelopement strategy”, WTO
“Tourism Congestion Management at Natural andCultural Sites”, WTO
“Making tourism work for small island developing
states”, WTO
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 3/41
CURS 1
IDENTITATEA TURISMULUIINTERNA IONALŢ
A. Perspective istorice
B. Terminologie
C. Forme şi categorii de turism
D. Circula ia turistic interna ionalţ ă ţ ăE. Evolu ie recentţ ă
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 4/41
A. PERSPECTIVE ISTORICE
Specialiştii apreciaz c există ă ă cinci etapemajore în apari ia şi dezvoltarea turismuluiţinterna ional:ţ
C.1 Etapa preistoricăC.2 Evul mediu
C.3 Rena tereaș
C.4 Revolu ia industrialățC.5 Turismul modern
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 5/41
A.1 ETAPA PREISTORICĂ
Primele civiliza ii ţ
- apare infrastructura necesar desf şur riiă ă ăunei c l toriiă ă (rute şi drumuri terestre şimaritime)
- sunt create totodat şiă primele mijloace de
transport.
- dinastiilor egiptene:- au ap rută c l toriileă ă pentru afaceri;
- c l toriile de pl cereă ă ă ;- construite „centre ale ospitalit iiăţ ” de-a lungul
rutelor majore şi în oraşele mai importante.- Imperiului Asirian:
- s-au creat o serie de drumuri, începându-se chiarmarcarea distan elor pe rutele principale.ţ
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 6/41
A.1 ETAPA PREISTORICĂContribu ia grecilor ţ :
au creat o monedă de schimb Raspândirea limbii greci în zona Mediteranei cele mai multe c l toriiă ă se f ceauă pe mare; jocurile olimpice
Vechii romani
romanilor le pl cea s participe laă ă evenimente religioase şi atletice c l torindă ăspre aceste oraşele în care se organizau aceste manifest ri;ă
mul i dintre romani vizitţ au foarte des Grecia (în acest scop, a fost publicat şi unghid de c l torie în zece volume în anul 170 d.Hr. de c tre grecul Pansanias.ă ă ăIntitulat „Un ghid pentru Grecia”, acesta a vizat segmentul de turişti romani,descriind monumente, sculpturi, relatând poveşti, legende şi mituri greceşti);
romanii vizitau, de asemenea, Egiptul pentru a vedea Sfinxul şi Piramidele.Alexandria care era o oaz cosmopolit pentru aristocra ia romană ă ţ ă;
cet enii Imperiului Roman aveau pl cerea s -şi facăţ ă ă ă cump r turileă ă (shopping)
implicarea statului in calatorii si constructia de hanuri.
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 7/41
A.2 EVUL MEDIU În perioada secolelor 5-14 d.Hr., comer ul şiţ c l toriileă ă au suferit un declin:
Pelerinajele creştine
Primele expedi ii ţ
La sfârşitul secolului al XIII-lea, Marco Polo a explorat rutele terestre din Europa pân înăAsia;
În China, el a descoperit un sistem de drumuri bine dezvoltat (primul a fost construit întimpul Dinastiei Chou - 1122-1221 î.Hr);
Cartea scris de Marco Polo cu aceast ocazie a reprezentat principala surs de informareă ă ădespre via a din Est în timpul aceţ lei perioade;
Alte publica ii de c l torie au început s apar cu ajutorul presei tip rite (aţ ă ă ă ă ă l tipografiilor)iar Sir John Mandeville a scris, în anul 1357, o carte numit „Calatorii” care a fost tip rit înă ă ăcâteva limbi şi care punea accent pe descrierea c l toriei în locuri îndep rtate precumă ă ăAsia de Sud-Est;
Turismul „ modern” al erei medievale
Din secolul al XV-lea dateaz un adev rat record ală ă package-tour-lui actual care-şi areoriginea în Vene iaţ ;
Pentru pre ul pl tit, turistul primea transbord rile, mâncare, cazare, c l torii cu m garul,ţ ă ă ă ă ăplimb riă etc.;
Au ap rut în aceast perioad şi primele „ă ă ă fast-food-uri” plasate de-a lungul drumurilor
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 8/41
A.4 RENA TEREAȘC l torii pentru cunoaştereă ă
Elisabeta I a promovat şi sus inut turismul de studiiţ Anglia, a emis, de asemenea, o licen de c l torieţă ă ă
valabil 2-3 aniăPrimele paşapoarte şi cecuri de c l torieă ă
S-a introdus şi o linie de credit care func iona caţ
cecurile de c l torie moderne din prezentă ăMarele Tur (Grand Tour) a reprezentat cel mai bine structurat produs turistic pentru
acea perioadă;
el a început s se deruleze la mijlocul aniloră 1600, iarpopularitatea sa a inut pân la mijlocul anilor 1800ţ ă ; - copiii acestor familii c l toreau în anumite ri pentru aă ă ţă
vizita situri istorice şi mine, pentru a studia arta, arhitecturaşi istoria acestora;
- a fost tip rit chiar şi un ghid special pentru participantăla acest tur, în anul 1778;
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 9/41
A.5 REVOLU IA INDUSTRIALȚ Ă
Apari ia turismului de masţ ă
Schimb rile sociale au adus modific ri înă ăocupa iile oamenilor ceea ce a condus laţ :
- expansiunea unei noi clase de mijloc;
- o creştere a timpului liber (timpul liber
platit-concediul) - o cerere sporit pentru activit i recreativeă ăţ
ceea ce a determinat un declin, din punctul devedere al popularit ii, al Marelui Tur elitistăţ .
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 10/41
A.5 TURISMUL MODERN A ap rut ca rezultant întreă ă dorin , mobilitate şi accesibilitateţă ,
ceea ce a f cut posibil existen a turismului de masă ă ţ ă.
Secolul al XX-lea caracterizat prin apari ia deţ noi domenii şitehnologii ca avia ia, computerele, robo ii şi comunicarea prinţ ţsatelit, este perioada apari iei turismului modern determinatţde:- creşterea timpului liber;- ob inerea de venituri suplimentareţ ;
- dezvoltarea telecomunica iilorţ ;- crearea unor modalit i de transport eficiente şi rapide.ăţ
Turismul va continua să reprezinte unul dintre cele maidinamice sectoare ale economiei globale.
In ciuda recesiunilor periodice, schimb rilor poă litice şi climatice,
r zboaielor, atentatelor teroriste şi incertitudinilor cu privire laăpre ul combustibilului,ţ turismul interna ional reprezint cel ţ ămai important element al bugetului comer ului ţ interna ional ţ .
Turismul de azi presupune deplasarea a milioane de oamenispre noi destina ii turistice cautând o schimbare de mediu şi noiţ
experien eţ .
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 11/41
B. TERMINOLOGIE
Turism = o activitate din timpul liber care
const în aă voiaja sau locui departe de loculde resedin , pentruţă distrac ieţ ,odihn ,îmbog irea experien eiă ăţ ţ şi extindereabagajului cultural prin cunoaşterea mai multoraspecte ale activit ii umane şi a unor noiăţpie eţ .(J Medecine)
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 12/41
B. TERMINOLOGIE
Turism cuprinde activit ile desf şurate deăţ ăpersoane care se deplaseaz :ă
în locuri situate în afara reşedin eiţ obişnuite,
pentru o perioad consecutivă ă ce nudep şeşte un an (12 luni)ă
cu scop de loisir. pentru afaceri sau altemotive”.
(Organiza ia Mondial a Turismului (O.M.T.))ţ ă
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 13/41
TIPURI DE CALATORI INTERNA IONALIȚ(WTO)
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 14/41
VIZITATORUL INTERNA IONALȚVS
C L TORUL INTERNA IONALĂ Ă Ț
C l tor interna ională ă ț = orice persoană aflat înă c l torieă ă între dou sau mai multeă
ri.ăț
Vizitator interna ionalț = orice persoanăcare vizitează o ar , alta decât cea în careţ ăaceasta îşi are reşedin a sa obişnuit , pentruţ ăo perioadă care să nu dep şească ă 12 luni şi alc reiă motiv principal al vizitei este altul decâtcel de a exercita o activitate remunerată înara vizitat (WTO).ţ ă
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 15/41
CRITERII DISTINC IE ÎNTRE VIZITATORIŢŞI CEILAL I C L TORIŢ Ă ĂINTERNA IONALI:Ţ
a) Criteriul reşedin ei (al reziden ei) ţ ţ indic faptul că ăse refer la toate persoanele care nu îşi au loculălor de reşedin în ara vizitat , inclusiv cet eniiţă ţ ă ăţunei ri care locuiesc în mod permanent (îşi auţădomiciliul permanent) în str in tate.ă ă
a) Criteriul motiva iei c l toriei ţ ă ă stabileşte odistinc ie clar între vizitatori şi persoanele careţ ăse deplaseaz într-o ar pentru a munci acolo şiă ţ ăpentru a fi retribuit pentru munca sa. (excapsunari)
a) Criteriul timpului: perioada de şedere în araţvizitat , s nu dep şeasc 12 luni consecutive,ă ă ă ădep şirea acestei perioade transformându-l peăvizitator (din punct de vedere statistic) în
rezident al acelei ri.ţă
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 16/41
CATEGORII DE C L TORI CAREĂ Ă NU REPREZINT VIZITATORI INTERNA IONALIĂ Ţ(EUROSTAD)
Persoanele care intr sau ies dintr-o ar caă ţ ăimigran i ţ , inclusiv persoane care îi înso esc sau li seţal tur ;ă ă
„Lucr tori la grani ă ţă”, care locuiesc în apropiereagrani ei şi lucreaz în ara învecinat ;ţ ă ţ ă
Diploma ii ţ , personalul consular şi membrii for elor ţ armate care c l toresc, din ara lor de origine, c treă ă ţ ăara în care au fost repartiza i, inclusiv personalulţ ţ
casnic care li se al tur sau îi înso esc;ă ă ţ
Persoanele care c l toresc caă ă refugia i ţ sau nomazi ;
Persoanele aflate în tranzit
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 17/41
CLASIFICARE C L TORILOR INTERNA IONALI CĂ Ă Ț ONFORMWTO (ORGANIZA IAȚ MONDIALĂ A TURISMULUI):
Turist internațional vizitator temporar carelocuiește cel puțin 24 de ore într-o țară, altadecât cea de reședință și nu mai mult de 12luni consecutive, și al cărui motiv de călătorie
poate fi: petrecerea timpului liber, sauparticiparea la misiuni, întruniri de afaceri
Excursionist internațional (vizitatorul de
o zi) vizitatorul care nu î și petrece mai multde 24 de ore pe teritoriul unei tări.
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 18/41
B. TERMINOLOGIE
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 19/41
C. FORME I CATEGORII DE TURISMȘ
FORME DE TURISM ÎN FUNC IE DE SPA IUL ÎN CARE SEŢ ŢDESF ŞOAR CONSUMUL TURISTIC (EUROSTAD)Ă Ă
1. Turismul intern: cuprinde activit ileăţ reziden ilorţ unei ri careţăc l toresc doară ă în interiorul acelei riţă , dar în afara reşedin ei lorţobişnuite.
2. Turismul receptor (Turism inbound) ): cuprindeactivit ileăţ non-reziden ilorţ care c l torescă ă într-o ar dat ,ţ ă ă alta decât
cea unde îşi au reşedin a obişnuit . (ţ ă export de turism)
3. Turismul emitent (Turismul outbond): cuprindeactivit ileăţ reziden ilorţ unei ri date, care c l toresc şi îşi petrecţă ă ăsejururile într-o alt ară ţ ă decât cea în care îşi au reşedin a lorţobişnuit . (ă importul de turism).
CATEGORII DE TURISM:
1. Turism interior= turism intern + turism inbound
2. Turism internaţ ional = turism inbound + turismoutbound.
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 20/41
ALTE CLASIFIC RI ALE TURISMULUIĂ
A. În func ie de modalit ile de comercializareț ăț Turism organizat Turism semiorganizat Turism neorganizat Turism de masa Turism individual
B. În funcție de gradul de mobilitate al turi ș tiilor: Turism intinerant Turism de sejur Turism reziden ialț
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 21/41
C. În func ie de mijloacele de transport ț
Ferovial Rutier Aerian Naval
DIFERITELE CATEGORII SUNT DINAMICE,FLUCTUANTE, MUTANTE SUB IMPACTUL
FACTORILOR ECONOMICI SI NEECONOMICIPATCH MARKET
Sursa WTO
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 22/41
IMPORTANTA STUDIERII TURISMULUIINTERNA IONALŢ
Turismul acoperă simultan întreaga gamă de necesităţi descrise înpiramida lui Maslow:supravieţuire, protecţie şi siguranţă, apartenenţă şi afecţiune,auto-respect, respect şi recunoaştere socială informare şi educaţie
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 23/41
DIFERITE ABORD RI ALE TURISMULUIĂ
TURISMUL CA TIP DE CONSUM
• Componentă a consumului discreţionar • Activitate de timp liber (leisure)• Acoperă simultan întreaga gamă de necesităţi descrise în piramida
lui Maslow
TURISMUL CA PRODUS-MARFĂ
• produsul turistic” este un artefact eterogen ca structură (elemente denatură materială şi imaterială)• prevalează elementele imateriale (de tip spaţial: clima, relief, etc sau
temporal: cultură, istorie)• nu se poate dispensa de suportul funcţional material• între componentele produsului turistic este o legătură de
complementaritate şi/sau de substituţie
• este inclus în sectorul de servicii, fiind: intangibil, relaţional, perisabil(nestocabil), variabil şi inapropriabil• producţia turistică antrenează ca factori de producţie: resursele
naturale, capitalul, munca, informaţia şi creativitatea.
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 24/41
DIFERITE ABORD RI ALE TURISMULUIĂ
TURISMUL CA RAMUR INDUSTRIALĂ Ă
• Sector cu identitate proprie, denumirea oficială propusă de OrganizaţiaMondială a Turismului (UNWTO) şi de Consiliul Mondial al Turismului(WTTC) este Industria Turismului şi a Călătoriilor (Tourism & TravelIndustry).
• Costurile de producţie aparţin, în cea mai mare parte, altor ramuri, cefurnizează input-urile materiale ale ITC.
• Industria turistică este o ramură intensivă în muncă - forţa de muncă proprie are calificare medie, în cea mai mare parte, fiind preponderentă
în structura costurilor.• Diversitatea componentelor cuprinse în produsul turistic este transpusă
pe planul forţei de muncă prin o gamă largă de profesii specifice.• Capacităţile de producţie sunt eterogene, amplasate la locul resurselor
naturale, dimensionate în raport cu acestea şi nu au variante deutilizare.
• Modelul de amplasare şi funcţionare a capacităţilor de producţie este celal r eţelelor interdependente.
• Procesul de producţie se desfăşoară simultan cu consumul, avândcaracter sezonier.
• Industria T&T este situată în aval faţă de toate celelalte ramuri - este o ramură de consecinţă, care face parte din sistemul economiei naţionaleîn calitate de SUBSISTEM.
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 25/41
DIFERITE ABORD RI ALE TURISMULUIĂ
TURISMUL CA FLUX IN ECONOMIE
• Face parte din comerţul invizibil • Ca activitate de export - export intern.• Prin analogie cu circulaţia internaţională de mărfuri, putem defini fluxurile
turistice internaţionale ca “totalitatea tranzacţiilor comerciale (cu servicii şi bunuri) care premerg, însoţesc şi decurg din călătoriile turisticeinternaţionale”.
• Fluxurile turistice se caracterizează prin:- concentrare în ţările dezvoltate (două treimi din fluxurile
turistice mondiale)- determinanţii sunt de natură economică şi extraeconomică
(politici, psihologici, naturali)- se măsoară în unităţi şi indicatori fizici specifici (de obicei în
mod indirect, recurgându-se la unităţi de timp şi spaţiu),
- au caracter bidirecţional (fiecare ţară este în acelaşi timpimportatoare şi exportatoare)
- pentru fiecare ţară, semnul soldului balanţei de plăţi este relativstabil pe intervale mari de timp.
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 26/41
FACTORII CE INFLUEN EAZŢ ĂTURISMUL INTERNA IONALŢ :
3 factori pozitivi ce au condus la situa iaţactual a industriei turismului şi a c l toriiloră ă ă(ITC): Modific rile demograficeă
Extinderea timpului liber şi a vacan elor pl titeţ ă Fragmentarea vacan elor şi segmentarea pie eiţ ţ
3 factori negativi ce au afectat ITC în ultimiiani: Atacurile teroriste Dezastrele naturale – Tsunami; epidemii – gripa
aviar ; înc lzirea globală ă ă Problemele de ordin politic şi economic– cursul de
schimb, pre ul petroluluiţ
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 27/41
D. MECANISMELE CIRCULATIEITURISTICE INTERNATIONALE
Circula ia turistic interna ionalţ ă ţ ăvizează totalitatea tranzac iilorţcomerciale care premerg, înso esc şiţ
decurg din c l toriile turisticeă ăinterna ionale;ţ
Flux turistic - reprezentat de „un num r deă
persoane care circul între un bazin de cerereăşi unul de ofertă
Bazin de cerere, bazin de oferta???????
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 28/41
D. MECANISMELE CIRCULATIEITURISTICE INTERNATIONALE
Turismul interna ionalţ =
totalitatea fluxurilor ce iau
naştere între rile sau regiunileţă
emi toare şi celeţă receptoare.
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 29/41
TIPURI DE FLUXURI TURISTICE
a) Sunlust” fluxuri asociate turismului de soare orideterminat de alte condi ii naturale (existen aţ ţz pezii, a unor izvoare termale etc.).ă
În alegerea unor astfel de destina ii, principaleleţ
criterii de selec ie suntţ pre urile şi distan ele. ţ ţ
a) „Wonderlust”, respectiv turismul de cunoaştere(având motiva ii culturale – de participare laţdiverse manifest ri culturale, artistice, sportive, deă
vizitare a unor monumente, muzee sau a unorobiective naturale deosebite).
Factorul decisiv în alegerea destina iei este, înţaceste cazuri, calitatea ofertei şi diferen iereaţacesteia fa de ofertele interne, de produseţă
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 30/41
CATEGORII DE FLUXURI TURISTICE
Fluxuri turistice intraregionale
Fluxuri turistice interregionale
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 31/41
E. EVOLU IE RECENTŢ Ă
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 32/41
E. EVOLU IE RECENTŢ Ă
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 33/41
E. EVOLU IE RECENTŢ Ă
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 34/41
E. EVOLU IE RECENTŢ Ă
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 35/41
E. EVOLU IE RECENT - Uniunea EuropeanaŢ Ă
num rul c l toriilor generate de cererea european aă ă ă ă înregistrat o sc dere pentru primele 8 luni ale lui 2010ă
Comisia European pentru Turism a previzionat, pentruă
2012, pentru întreaga Europ , o creştere a vizitatorilorăcare efectueaz un sejur mai mare de 24 ore cu circa 4%.ă
transporturile aeriene au înregistrat o sc dere cauzat deă ăerup ia vulcanului din Islanda în luna aprilie, care a condusţla haotizarea şi chiar închiderea traficului aerian în multemari aeroporturi
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 36/41
TURISMUL SI CRIZA FINANCIARA
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 37/41
PREVIZIUNI PE TERMEN LUNG
•Previziunile privin evolutia turismului pana in 2020 realizate deOrganizatia Mondiala a Turismului are la baza o previziunecantitativa pornind de la anul 1995.
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 38/41
PREVIZIUNI PE TERMEN LUNG
•Primele trei regiuni care vor primi turisti in 2020 vor fi Europa(717mil turisti), Asia de Est si Pacific (397 mil) si Americile (282 mil),urmate de Africa, Orientul Mijlociu si Asia de Sud.
Ă Ă
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 39/41
SCEM RECAPITULATIVĂ Ă
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 40/41
T r a v e l T
r a d e
S e c t o r
Ac c o m m o d a t i o n S e c t o r
E v e
n t s
S e c t o r
T r a n s
p o
r t a t i o n
S e c
t o r
A d v e n t u r e & O u t d o o
r
R e c r e a t i o n S e c t o r
F o o d S
e r v i c e
s
S e c t o r
A t t r a c t i o n s S e c t o r
E n t
e r t a i n m
e n t
S e c t o r
T o u r i s m
S e r v i c e s
Wor ld &National
Travel IndustryAssociations
Wor ld & NationalGover nment
Tourism Off ices
State and Pr ovincial
Gover nmentTourism Off ices
Local & CityGover nment
T ourismDepartments
Local & RegionalT our ism Associations / Convention & V isitor
Bureaus
State and Pr ovincial
T ravel Industr yAssociations
Disciplinary inputs to the tourism field
5/17/2018 653-Curs 1 Seria B- tea Turismului International - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/653-curs-1-seria-b-tea-turismului-international 41/41
Department
Di i li
Management of
T our ism Or ganiz at ions TourismStudies
P o l i c y I s s
u e s
R e
c r e a t i o
n
M a
n a g
e m e
n t
S o c i o l o g y o f
T o u r i s mT
o u r i s
m
E d u c a t i o n
T r a n s p o r t a t i o n
S t u d i e s H o
s t - G u
e s t
R e l a t
i o n s h
i p T o
u r i s m
M o t i v
a t i o n
E c o n o m i c
s
o f T
o u r i s
m
R u r a l
T o
u r i s m
Geography
of Tourism
T o u r i s
m L a w
M a r k e
t i n g
o f
T o u r i s
m
T o u r i s
m P
l a n n i n
g
a n d D
e v e l o
p m e n t
S o c i o l o g y
Parksand
Recreatio
P o l i t i c a
l
S c i e n c e
Busi ness
E c o n
o m i c
s
A n t h r
o p o l o g
y
Geography
A r c h i t e c t u r e A g
r i c u l t u r e
T r a
n s p o r t a t i o n
H o t e l a n d
R e s t a u r a n t
A d m
i n i s t r a t i o n
E d u c a t i o
n
L a w
M a r k e
t i n g
U r b
a n
a n d
R e g i o
n a l
P l a
n n i n
g
N e w V e n t u r e D e v e l o p m e n t
E n t r e p r e n e u r s h i p
H e r i t a g e a n d
E n v i r o n m e
n t M a n a g e m
e n t
E n v i r o n m e n t a l
S t u d i e s
H i s t o
r y o f
T o u r i s m
H i s t o
r y
C a s i n o M a n a g e m e n t
G a m i n g
S p o r t s
T o u r i s m
a n d M e d ic i n e
K ines io log y
P s y c h
o l o
g y
L a n d s c
a p e
D e s i g
n
H o s p i t a l i t y
S t u d i e s
p y p