230615612-Raport-de-Autoevaluare-GEO.pdf

8/18/2019 230615612-Raport-de-Autoevaluare-GEO.pdf

1/20

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

DIRECŢIA ÎNVĂȚĂMÎNT ȘOLDĂNEȘTI

GIMNAZIUL ALCEDAR

RAPORT DE AUTOEVALUARE pentru confirmarea gradului didactic I

Șveț Aurelia, profesor de geografie,

grad didactic I.

Anul de învățămînt 2013-2014


2/20

2

Se recomandă pentru confirmarea gradului didactic întâi, proces-verbal nr. 16 al ședinței Consiliului Profesoral din 27.02.14

Directorul gimnaziului Alcedar ________________________

Sumar

1. Date generale 1

2. Argumente în favoarea performanţelor obţinute. 2

2.1. Dovezi despre progresul şcolar al elevilor. 2

2.2. Dovezi despre preocupările pentru dezvoltarea profesională. 2

2.3. Dovezi despre implementarea rezultatelor formării continue în proiectarea şi

desfăşurarea demersului didactic. 5

2.4. Dovezi despre implicarea în activitatea instituţiei de învăţămînt. 8

2.5. Dovezi despre contribuţia personală la prestigiul şi imaginea unităţii deînvăţământ. 8

3. Îmbunătăţirea continuă a performanţelor profesionale. 9

4. Direcţii de perspectivă. 10

Bibliografie. 10

Anexe. 11


3/20

3

1. Date generale• NUME, PRENUME: Șveț Aurelia

• STUDII: Institutul Pedagogic de Stat ,,T. G. Șevcenko” din Tiraspol, facultatea de geografie,

specialitatea – învățător de geografie și biologie, absolvit în anul 1989;

• ACTIVITATEA PROFESIONALĂ

- 1989 – învățător de geografie la școala medie Ofatinți, raionul Rîbnița;

- 24 ani de activitate pedagogică – profesor de geografie și biologie;

• EVOLUŢIE PROFESIONALĂ

- 1991 – transferată ca învățător de biologie la școala medie Alcedar (actualmente gimnaziul

Alcedar), unde activez și în prezent;

- 2004 – conferirea gradului didactic II la specialitatea geografie;

- 2009 – conferirea gradului didactic I la specialitatea geografie;

- din 2006 dețin și funcția de organizator al lucrului educativ în gimnaziu;

- 24.11.2003 – 13.12.2003 – cursuri de perfecţionare la geografie, IŞE;

- 16.02.2008 – 01.03.2008 – cursuri de perfecţionare la geografie, IŞE;

- iulie 2010 , august 2011 – participarea în calitate de formator local la seminarele republicane

privind implementarea Curriculum-ului modernizat la geografie;

- 30.08.2013 – 27.09.2013 – cursuri de perfecționare la geografieie, IFC;

- Membru al Consiliului de Administrație al gimnaziului;

- Membru al Consiliului Metodic al gimnaziului;

- Membru al Comisiei Multidisciplinare;

- șeful întrunirii metodice raionale a profesorilor de geografie;

- Președintele CLPDC;

• PUBLICAŢII

- S. Caisîn, N. Halaim, A. Șveț ,,Surse de Energie Regenerabilă”, Ghidul profesorului, Chișinău

2012; - 22 de materiale în format electronic pe site-ul http://www.didactic.ro/pagina-

mea/strekoza/materiale (în perioada 2010 - 2014 – 12 materiale);

http://www.didactic.ro/pagina-mea/strekoza/materialehttp://www.didactic.ro/pagina-mea/strekoza/materialehttp://www.didactic.ro/pagina-mea/strekoza/materialehttp://www.didactic.ro/pagina-mea/strekoza/materialehttp://www.didactic.ro/pagina-mea/strekoza/materiale


4/20

4

2. Argumente în favoarea performanţelor obţinute.

2.1. Dovezi despre progresul şcolar al elevilor.Evaluarea rezultatelor elevilor este o etapă importantă a procesului educațional, de care

depinde etapa ulterioară și parcursul eficient al predării-învățării. Aplicarea diverselor tipuri șiforme de evaluare mă ajută să orientez procesul educațional în conformitate cu standardele

educaționale și obiectivele preconizate pentru formarea competențelor curriculare.La începutul fiecărui curs realizez evaluarea inițială, care îmi formează o imagine despre

competențele, pe care le posedă elevii și îmi permite să proiectez activitatea în planul conținuturilorcurriculare.

Evaluarea formativă asigură elevilor posibilitatea de a recupera erorile, lacunele, astfel, ca lafinal de modul majoritatea elevilor să însușească suficient pentru a putea susține testul de evaluaresumativă. [12]

Pe parcursul perioadei de atestare am constatat o evoluție calitativă a competențelor elevilor,care pot fi apreciate, raportîndu-le la competențele curriculare: Elevii pot:

- explica termenii geografici și îi utilizează în descrierile geografice coerente; - examina, citi și interpreta hărțile la descrierea componentelor naturii, prin descifrarea

semnelor convenționale ale hărții;- determina și aprecia poziția geografică a obiectelor pe hartă; - explica relațiile cauzale prin completarea organizatorilor grafici; - realiza observații asupra componentelor naturii din localitate; - să manifeste a atitudine grijulie pentru calitatea mediului natural; - sistematiza informația selectată în urma observațiilor și din surse de literatură și electronice,

prin elaborarea de postere, prezentări, eseuri etc; Am tendința permanentă de a forma la elevi competența de autoformare: elevii au învațat să

scrie proiecte simple de mediu, pe care le implementăm în localitate, să sistematizeze materialeleelaborate în portofolii, însă la acest capitol mai există rezerve.

De asemenea elevii învață să soluționeze diferite situații- problemă, care asigură formareacompetenței de a gîndi corect în diverse situații cotidiene, prin analiză și sinteză, generalizare șiaplicare a cunoștințelor dobîndite în activitățile de toate zilele.

În anul școlar 2012-2013 elevul clasei a IX-a Bumbac Vasile a ocupat locul II la olimpiadaraională de geografie. La faza locală în fiecare an am o participare de 18-20 elevi din 150 elevi totalîn gimnaziu.În anexa 1 am prezentat evoluția rezultatelor școlare la geografie pe exemplul unei clase de elevi pe

parcursul unei perioade de trei ani (fig.1), precum și evoluția unor elevi din clasa a IX-a (fig 2.a) șia VIII-a (fig 2.b)

2.2. Dovezi despre preocupările pentru dezvoltarea profesională. ,,În secolul XXI analfabeți nu vor fi acei, carenu vor ști să scrie și să citească, ci acei, carenu vor fi capabili să învețe continuu.”

A. Tofler Reforma educațională care a demarat în Republica Moldova presupune ca cadrele didactice să

posede un nivel înalt al măiestriei profesionale. Menţinerea şi dezvoltarea competenţelor

profesionale este asigurată de o formare continuă, care reprezintă educația pe parcursul întregiivieți. Activînd ca profesor, conștientizez, că există o necesitate permanentă de aplicare eficientă a


5/20

5

rezultatelor cercetărilor din domeniul educației, deaceea am tendința de a-mi construi un traseu deformare continuă. Conform noului Regulament de atestare a cadrelor didactice, aceasta a devenit

posibil prin completarea sistematică a Registrului dezvoltării profesionale. Astfel am obținut și ocreștere a responsabilității personale pentru reușita carierei didactice, participarea activă la procesulde perfecționare și autoperfecționare devenindu-mi un principiu fundamental al formării continue.

Tema de cercetare pedagogică este o continuitate a direcției de activitate a gimnaziului, fiind

orientată spre asigurarea calității în educație. Calitatea și eficiența demersului educațional o obțin prin studierea sistematică a grupurilor de elevi cu scopul identificării celor mai adecvate strategiididactice centrate pe elev. Particularitățile individuale ale elevilor, dar și abordarea educațieiincluzive, imi impun crearea de condiții metodologice și psihopedagogice, care ar asigura accesul,relevanța și calitatea educației pentru fiecare copil. Reieșind din acest context, am orientat domeniul

propriu de cercetare științifico- practică spre ,,Apli carea strategii lor didactice in teractive pentr uasigurarea unui demers educațional de calitate la lecțiile de geografie și biologie” . Subiectul

propus pentru cercetare este, de fapt, o continuitate a celor anterioare, dar implementarea

curriculum-ului bazat pe competențe m-a determinat să formulez pentru realizarea lui așa obiective:

-

Selectarea strategiilor didactice, orientate spre dezvoltarea creativității, gîndirii critice la elevi; - Formarea competențelor de activitate individuală și sistematică la elevi;

-

Formarea deprinderilor de aplicare a cunoștințelor în practică; - Aplicarea metodelor de instruire diferențiată în cadrul lecțiilor;

Consider că realizarea obiectivelor propuse poate asigura formarea unui cetățean activ, pregătit pentru a se integra în societate.

Fiind una dintre științele ce studiază natura, geografia are tangențe directe cu problemele demediu, deaceea ,,Educația ecologică prin prisma problemelor de mediu globale și ale localitățiinatale” constituie un alt domeniu de cercetare în activitatea mea. Obiectivul principal al activitățiiîn acest domeniu este: Formarea conștiinței ecologice la elevi prin studierea diverselor metode deconservare a resurselor și energiei.

Realizarea acestui obiectiv are loc atît la orele de geografie și biologie, cît și la activitățileextracurriculare, dar și în cadrul cursului opțional ,,Surse de energie regenerabile”.

Formarea profesională continuă o realizez la nivel de gimnaziu, la nivel raional, precum și prin intermediul cursurilor și stagiilor la nivel republican. Consider că forma principală de instruire postuniversitară a profesorilor este formarea continuă la nivel de unitate școlară.

Studierea literaturii din lista bibliografică anexată, precum și a multor articole din revistele despecialitate îmi asigură autoformarea și autoperfecționarea, totodată fiind și o îndrumare în

problemele dezvoltării creativității și gîndirii critice la elevi, în identificarea metodelor de

eficientizare a comunicării didactice. Formarea competenței digitale mă obligă să utilizez calculatorul în procesul de predare -

învățare. În primul rînd am învățat să utilizez calculatorul pentru a culege și a sistematizainformația selectată, precum și și să prelucrez informația prin utilizarea programelor MicrosoftWord, PowerPoint; Publisher, Excel, Prezi, Movie Maker, Camtasia Studio, creîndu-mi astfelmateriale video necesare pentru anumite subiecte. Lucrez asupra elaborării prezentărilor Prezi

pentru fiecare lecție pentru cursul opțional ,,Surse de energie regenerabilă”. Informația poate fivizualizată pe http://prezi.com/your/. Pentru ca calculatorul să devină parte integrantă a unui prosesinteractiv de predare-învățare-evaluare, pun și în fața elevilor sarcini, realizarea cărora necesită

utilizarea lui. O problemă, care mă preocupă la etapa actuală este eficientizarea comunicării didactice șiîmbunătățirea relației profesor -elev, cauzată atît de reformele din educație, dar și de aspectele vieții

http://prezi.com/your/http://prezi.com/your/


6/20

6

sociale (migrația părinților, educația incluzivă etc.). Un modul foarte important în dezvoltarea profesională continuă îl constituie instruirea

diferențiată. În acest scop studiez Teoria inteligențelor multiple a psihologului american HowardGardner.

Conștientizînd faptul, că implementarea curriculum-ului modernizat bazat pe competențe șicentrat pe elev presupune dezvoltarea gîndirii critice și a creativității la elevi, am cercetat un șir de

susre metodice și am selectat metode și tehnici adecvate dezvoltării creativității și gîndirii critice laelevi. (Exemple de metode și tehnici utilizate - p. 2.3)

Schimbul de experiență cu colegii este de asemenea o modalitate de formare continuă. Înacest scop am participat la ședințele catedrelor didactice, la orele publice ale colegilor, la activitățileextradidactice, dezbaterile tematice, organizate în cadrul catedrelor, am prezentat personal 5 ore

publice la geografie și 6 la biologie, precum și mai multe activități extracurriculare. Majoritateascenariilor didactice ale orelor publice, activităților extracurriculare, precum și proiecte de lungădurată le-am publicat pe site-ul comunității online a cadrelor didactice –http://www.didactic.ro/pagina-mea

În cadrul școlii am participat la: a) ateliere de lucru din cadrul catedrei cu tematica:

- ,,Structura lecției – eficiență și performanță”, gim. Alcedar, 04.01.2010

- ,,Elaborarea matricei de specificații pentru evaluarea sumativă”, gim. Alcedar, 05.11.2010

- ,,Formarea competențelor profesionale în elaborarea proiectelor de lungă și scurtă durată”,

gim. Alcedar, 22 august 2013; b) seminare metodice la nivel de instituţie de învăţămînt:

- ,,Utilizarea calculatorului în predarea disciplinelor școlare”, gim.Alcedar, 04.11.11; - ,,Activități de valorificare a creativității elevilor în cadrul orelor – schimb de experiență”,

gim. Alcedar, 05.01.2012; Activînd în calitate de organizator al lucrului educativ în gimnaziu, am avut posibilitatea să

particip și la un șir de seminare raionale, unde am acumulat experiență referitor la parteneriatulșcoală-familie, metode de activitate în educația incluzivă etc.

La nivel raional am participat la:a) seminarele metodice cu tema:

- ,,Promovarea parteneriatului educațional dintre școală, familie, comunitate” – gim. Chipeșca,

25.02.2011; - ,,Parteneriat școală- familie – repere pentru educația incluzivă” – gim. ,,A. Grosu”, Dobrușa,

06.04.2012

-

,,Copilul, cartea, televiziunea/Internetul – confluențe și contradicții” – gim.Glingeni,30.11.2012.

- ,,Utilizarea manualului școlar la formarea competențelor curriculare la elevi în cadrul orelor

de geografie” - seminar raional al profesorilor de geografie – 10.12.13, gim. Alcedar; b) Participarea la reuniunile metodice raionale din august a profesorilor de geografie - înfiecare an. Am prezentat comunicări în cadrul reuniunilor metodice raionale:

- ,, Implementarea Curriculum-ului școlar modernizat la disciplina ,,Geografia”, august 2010 - ,, Implementarea Curriculum-ului școlar modernizat la disciplina ,,Geografia”, august 2011

- ,,Taxonomia competențelor curriculare la geografie” , februarie 2012.

http://www.didactic.ro/pagina-meahttp://www.didactic.ro/pagina-meahttp://www.didactic.ro/pagina-mea


7/20

7

Activez în proiectul SPARE (Program școlar privind utilizarea resurselor și energiei) din anul2006. Obiectivele principale ale programului sunt: instruirea elevilor și sporirea eficienței practice autilizării energiei la școală și acasă; familiarizarea copiilor și maturilor cu ideile și metodele deconservare a energiei. Activitatea în cadrul proiectului prin participarea la seminare, concursuri,conferințe, tabere de vară îmi permite schimbul de experiență în vederea educației ecologice aelevilor cu profesorii din întreaga republică.

O experiență bogată privind educația ecologică a elevilor am acumulat și în rezultatulcolaborării cu IFC în cadrul proiectului ,,Energie și biomasă”, implementat de PNUD în RepublicaMoldova. În cadrul componentei educative a proiectului, coordonată de IFC și CRCT ,,Gutta-Club”,au fost elaborate suportul didactic pentru elevi și ghidul profesorului la cursul opțional ,,Surse deenergie regenerabilă”, la care am colaborat, ca autor . (Anexa electronică 1) În cadrul acestui proiectam participat la două școli de vară. (Anexa el. 2) Cunoștințele și competențele acumulate înrezultatul acestei experiențe le utilizez la lecțiile de geografie și biologie în scopul educațieiecologice la subiectele legate de protecția mediului.

La nivel republican și internațional am participat la:

a) seminare metodice cu tema: - ,,Activitatea în cadrul proiectului SPARE: Sarcini de perspectivă pentru anul 2009-2010 –

seminar metodico-informativ pentru profesorii din Republica Moldova, Chișinău, CRCT ,,Gutta-Club”, 07 -08.11.2009;

- ,,Surse regenerabile de energie, conservarea energiei în gospodăria țărănească A.Port –

seminar teoretico- practic, s. Popeasca, r. Ștefan-Vodă, 07.04.2010 - ,,Proiectul SPARE: Metodologii informaționale și sarcini de perspectivă pentru anul 2010-

2011” – seminar metodico-informativ pentru profesorii din RepublicaMoldova, Chișinău,CRCT ,,Gutta-Club”, 04-05.11.2010

- ,,Instruirea ca mijloc de includere a elevilor la activități de conservare a energiei” – Seminar Internațional – Kiev, 13-15.11.2012;

b) două stagii de formare ca formator local privind implementarea Curriculum-ului școlarmodernizat la disciplina ,,Geografia” - iulie 2010, august 2011;

c) Am promovat cursurile de perfecționare la disciplina Geografia – 30.08– 27.09.13, IFC,Chișinău. În cadrul cursurilor am valorificat modulele: Psihopedagogia învățămîntului formativ,Didactica geografiei, Curriculum centrat pe competențe și Aplicarea TIC la lecție.

d) Am activat ca membru al echipei de organizatori la două școli de vară în cadrul proiectului,,Energie și biomasă”.

2.3 Dovezi despre implementarea rezultatelor formării continue în proiectarea şidesfăşurarea demersului didactic.

Activitatea de formare continuă și autodezvoltare se reflectă permanent în desfășurareademersului didactic. Participarea la atelierul de lucru ,,Structura lecției – eficiență și performanță afinalizat cu perfecționarea modelului de proiectare a lecției.[11] Demersul didactic îl structurezdupă modelul Evocare – Realizarea sensului – Reflecție – Extensie (ERRE). În acest mod învățareadevine un tot integru, formarea competențelor bazîndu-se atît pe cunoștințele noi, cît și pe celeanterioare. Aceasta îmi permite centrarea procesului educaţional pe opţiunile şi capacităţile elevului,

precum și motivarea eficientă a lor prin metode și tehnici adecvate.Însă la acest capitol mai există oportunități: în primul rînd parteneriatul activ părinți –

profesori, profesori – elevi, precum și atragerea la procesul educațional a tuturor actorilorcomunitari: consilieri, asistent social, medic de familie, bibliotecar, lucrători de cultură, preot etc.


8/20

8

Atelierul de lucru ,,Elaborarea matricei de specificații pentru evaluarea sumativă” a avut cafinalitate însușirea elaborării unei matrici de specificații pentru o evaluare sumativă la uncapitol/unitate de învățare pentru clasele gimnaziale. În final am reușit elaborarea unui model dematrice, care să includă competențele specifice și subcompetențele, ce urmează a fi evaluate. Dinacestea rezultă obiectivele de evaluare, iar itemii se elaborează conform diferitor domenii cognitive,ținîndu-se cont de nivelul pregătirii clasei de elevi, astfel încît, lucrarea de evaluare să includă

diferiți itemi după gradul de dificultate și să fie posibilă promovarea ei de către majoritatea elevilor.(un model de lucrare în anexa 2) În cadrul atelierului ,,Formarea competențelor profesionale în elaborarea proiectelor de lungă

și scurtă durată” am prezentat modelul proiectării de lungă durată la geografie, elaborat în contextulformării de competențe. În acest sens am îmbunătățit proiectul cu precizarea clară a corelației dintresubcompetențe – conținuturi – activități de învățare – evaluare și am elaborat un model constructivde proiectare la disciplina predată.

Toate proiectele didactice, atît de lungă durată, cît și de scurtă durată sunt elaborate în variantăelectronică. (Anexa el. 3)

În cadrul seminarului ,,Utilizarea calculatorului în predarea disciplinelor școlare” am făcut o prezentare despre importanța formării competenței digitale la profesori și elevi și unele modalitățide utilizare a calculatorului la lecțiile de geografie, reieșind din condițiile concrete ale școlii. Astfel,luînd în considerație și propunerile metodice, mi-am creat un model propriu al proiectului de scurtăși de lungă durată, am învățat să elaborez prezentări PowerPoint, Prezi care le utilizez, atît la lecții,cît și în cadrul seminarelor; am învățat să prelucrez materialele audio și video în anumite programe,

pentru a putea utiliza la lecție numai fragmentul necesar, învăț să elaborez lecții video, pentru afacilita accesul la instruire a copiilor cu anumite dizabilități. (Anexa el. 4)

În timpul lecțiilor utilizez fragmente video, imagini sau prezentări. De asemenea învăț cuelevii să elaboreze singuri prezentări la calculator.

Calculatorul mă ajută și la elaborarea fișelor cu teste individuale pentru fiecare elev. La 10 decembrie 2013 în gimnaziul Alcedar s-a desfășurat seminarul raional al profesorilor de

geografie „Utilizarea manualului școlar la formarea competențelor curriculare la elevi în cadrulorelor de geografie”. La seminar am prezentat ora publică în clasa a VIII-a cu subiectul „Apele desuprafață ale Republicii Moldova. Rîurile”. În cadrul seminarului am moderat training-ul „Metodeși tehnici interactive utilizate la lecțiile de geografie”. S-a realizat un schimb de experiență întrecadrele didactice din raion. (Anexa el. 5)

Am elaborat curricula la decizia școlii pentru cursuri opționale: ,,Educație pentru dezvoltareacomunității” – pentru clasa a IX-a și ,,Prin țări și continente” – pentru clasa a VII-a, aprobate la

ședința catedrei din 01.09.2011. În cadrul cursurilor de perfecționare am discutat și despre avantajele și dezavantajele

computerizării vieții. Ghidul de utilizare a Internetului, pe care l-am primit la cursuri, mă ajută sămă protejez de diverse forme de abuz pe Internet și să-i învăț acest lucru și pe elevii mei.

Implementarea metodelor interactive îmi asigură soluționarea problemelor enumerateanterior. Pentru eficientizarea comunicării la lecții aplic metoda discuției. În scopul descătușăriielevilor am stabilit la început regulule discuției în grup, creăm un mediu psihologic, bazat peatitudine corectă, respect reciproc și încredere.

Discuția [16] o utilizez la diferite etape ale lecției. Exemplu: Geografia, clasa a VIII-a,

subiectul ,,Protecția aerului atmosferic”. La etapa de evocare le-am propus elevilor pentru vizionareun fragment video: http://www.youtube.com/watch?v=UUlsIlUSwgk, în baza căruia s-a inițiat odiscuție-dialog despre impactul și consecințele schimbărilor climatice.

http://www.youtube.com/watch?v=UUlsIlUSwgkhttp://www.youtube.com/watch?v=UUlsIlUSwgk


9/20

9

O discuție mai constructivă, u1tilizînd metoda FRISCO [19] am organizat la geografie înclasa a IX-a, subiectul ,,Industria energetică”. La etapa de reflecție am împărțit elevii în 4 grupuri

pentru o discuție colectivă. Grupul I – Conservatorii – au enunțat idei pentru utilizarea surselortradiționale de energie, ținînd cont și de metode de conservare a ei;

Grupul II – Exuberanții – au propus idei noi de utilizare a surselor alternative de energie; Grupul III – Pesimiștii – au analizat toate ideile propuse, provocînd temeri pentru inovații;

Grupul IV – Optimiștii – au analizat ideile propuse dintr -o perspectivă pozitivă.Această metodă asigură nu numai formarea de competențe de comunicare, dar și creativitate,

și gîndire critică. Copiii învață să judece logic, să analizeze faptele, să formuleze concluzii. La acest subiect am aplicat de asemenea și metoda Pălăriilor gînditoare. [19] (Anexa 3) Instruirea diferențiată o realizez prin folosirea sarcinilor diferite în grupuri mici omogene,

într -o clasa de elevi, în funcţie de particularităţile individuale. Dacă ofer aceeași sarcină, optez pentru indicatori de performanţă diferiţi. (Anexa 4) Pentru a motiva activitatea elevilor formulezsarcini diferite după modul de acțiune, dar care se realizează în baza aceluiași subiect, aplicîndTeoria Inteligențelor Multiple [6].

Exemplu de aplicare a metodei: Geografie, clasa a VIII-a, subiectul „Asociațiile vegetale.Vegetația de pădure” (Anexa 5)

Educația ecologică la lecțiile de geografie este unul dintre obiectivele prioritare în activitateamea. Pentru realizarea lui aplic metode interactive, care de asemenea au rol și în dezvoltareacreativității, a gîndirii critice și a competenței de comunicare.

De exemplu, în clasa a VIII-a, la subiectul „Vegetația de pădure” am aplicat tehnica RAFT [16]. (Anexa 6) Consider, tehnica utilă pentru elevi deoarece ei au învățat să facă o solicitare înscris sau să informeze pe cineva despre un fapt real. Pentru reuşita activităţii, am ales personaje şi

probleme reale, identificate de către elevi în mediul în care trăiesc. Astfel am obținut ca elevii săînvețe să observe şi să analizeze ceea ce se întâmplă în jurul lor, să facă judecăţi de valoare, să cautesoluţii şi să ia atitudine față de aceste probleme.

Tehnica Gîndește- perechi - prezintă (GPP) [18] o combin cu alte tehnici de învățare și de prezentare a soluțiilor, de exemplu cu brainstorming - ul [11] în perechi. Această tehnică îmi permite să includ în discuție toți elevii, ei învață să-și formeze atitudini față de anumite probleme.Pentru formarea de competențe practice selectez subiecte concrete, legate de localitatea natală, de

probleme reale ale comunității. (Anexa 7) Activitatea în cadrul proiectelor ecologice îmi crează suport didactic pentru desfășurarea

orelor de cerc ecologic sau opționale. Cercul ecologic a activat în baza manualului Conservareaenergiei, iar cursul opțional „Surse de energie regenerabilă” are ca suport materialele didactice

elaborate în cadrul proiectului „Energie și biomasă”.Activitățile extradidactice, desfășurate sistematic în cadrul decadei de geografie și a

bilunarului ecologic au ca obiective principale educația ecologică: implementarea practică a proiectelor elaborate, acțiunile practice pe teren, salubrizarea teritoriilor, lichidarea gunoiștilorneautorizate, amenajarea terenurilor. De asemenea desfășor și serate geografice concursuri, la carecopiii participă cu interes.

Pentru a asigura succesul orelor de geografie, utilizez și diverse materiale didactice: manualulșcolar, caietul elevului (anul curent lucrez cu caiete cu elevii claselor a 7-a și a 8-a), atlase școlare,hărți de perete, hărți-contur, planșe (în special la studierea zonelor naturale), fișe individuale cu

teste de evaluare, mijloace audio-video și desigur, calculatorul.


10/20

10

2.4. Dovezi despre implicarea în activitatea instituţiei de învăţămînt.• Roluri asumate:

- participare activă în activitatea Consiliului Profesoral. - membru al Consiliului de Administrație din instutuție (pr.verbal nr.1 din 03.09.13); - membru al Consiliului Metodic (proces verbal nr.12 din 03.09.13 ); - Membru al Comisiei multidisciplinare (Ord nr 21 din 03.04.13)

-

elaborarea cărții de vizită a școlii (varianta electronică)- dețin funcția de organizator al lucrului educativ

• Activităţi extracurriculare şi extraşcolare: - Conducător de cerc;- Organizarea sărbătorii tradiționale „Toamna de aur”; „E vremea colindelor”

- Am organizat o activitate în comunitate cu caracter ecologic „Un sat mai curat”;

• Parteneriate - Coordonator local în cadrul proiectului SPARE (Program școlar privind conservarea

resurselor și energiei); - Mentor la practica pedagogică pentru studentul Chetrari Mihail (noiembrie 2011); -

Șef de catedră Științe reale; - Dezvolt relaţiile de parteneriat cu părinţii, desfăşor activităţi de pedagogizare a lor; - Colaborez cu partenerii educaţionali din comunitate (sînt președintele Consiliului

Local pentru Protecția Drepturilor Copilului).

2.5. Dovezi despre contribuţia personală la prestigiul şi imaginea unităţii deînvăţământ.

Pentru promovarea imaginii favorabile a gimnaziului pe parcursul celor 5 ani de activitate profesională am realizat un şir de acţiuni:

•

Am participat la concursul “Pedagogul anului”, etapa raională în anul 2010 și 2014. • Evaluarea manualului: Geografia continentelor și a oceanelor, manual pentru clasa a VII -a,Chișinău, 2007;

• Membru al Juriului Concursului ,,Dezvoltarea Durabilă și problemele contemporanietății” –Chișinău, 08-09.01.2010;

• Membru al Comisiei raionale de evaluare a Rapoartelor de autoevaluare a cadrelordidactice, Geografia – 08.05.2013;

• Evaluarea testelor la simularea examenelor de bacalaureat, ord. nr.23 din 10.03.2010,Chișinău, 19.03.2010;

• Comisia de verificare la olimpiada raională de geografie (în fiecare an);

•

Prezentare la reuniunea metodică raională a profesorilor de geografie ,,Taxonomiacompetențelor” februarie 2012; (Anexa el. 6)

• Comisia Raională de Concurs ,,Pedagogul Anului”, ediția 2013 – (ord. nr. 86 din 06.03.13); • Organizarea seminarului raional al profesorilor de geografie ,,Utilizarea manualului școlar la

formarea competențelor curriculare la elevi în cadrul orelor de geografie”, gim. Alcedar,10.12.13;

• Participarea la proiecte naționale (internaționale) educaționale – în fiecare an; • Formator în cadrul seminarului raional din raionul Rîșcani: ,,Proiectul SPARE: metode și

exemple” 31.10.12 (dovadă – Scrisoarea pe numele directorului gimnaziului din 25.10.12);

•

Membru al grupului organizatoric al școlii ecologice de vară în cadrul Proiectului PNUD,,Energie și biomasă în Moldova”, ediția 2012 și 2013;


11/20

11

3. Îmbunătăţirea continuă a performanţelor profesionale. [2], [20] Indicatorul

de performan-

ță

Obiectiv Acțiuni întreprinse Rezultate acumulate Dovezi Concluzii

1. Competența de specialitate Utilizareastrategiilordidacticeinteractive

- Aplicarea încadrul lecțiilor acelor mai adecvatemetode și tehniciinteractive; - Identificareastrategiilordidacticeinteractive, ce potfi aplicate la lecții;

- Analiza literaturii despecialitate și a surselordin Internet; - Asistențe reciproce cucolegii de lucru; - Implementarea la ore ametodelor și tehniciloradecvate;

- Am realizat un portofoliu cu metodeși tehnici interactive;

- A sporit motivațiaelevilor pentrustudierea geografiei;

- Fotografia panoului,,Învață-te săînveți” (Anexa 8 ) - Rezultateleelevilor(Anexa 1)

Utilizareametodelor șitehnicilorinteractivesporesceficiența procesuluiinstructiv-educativ

2. Competenţa psihopedagogică

Proiectareaactivitățiloreducaționa-le,corespunză-tor particulari-tățilorindividualeale elevilor

- Studiereasistematică anivelului dedezvoltare alelevilor; - Pregătireaelevilor pentruautoinstruire;

- Studierea metodologieide elaborare a PEI; - Elaborarea fișelor delucru pentru elevii cuCES; - Studierea TeorieiInteligențelor Multiple;

- Am revizuit proiectele didacticeconform particularitățilorindividuale aleelevilor;

- Proiectedidactice; (Anexa 9)- Fișe delucru; (Anexa 4)

Într -un grupșcolartrebuie săofer șanseegale tuturorcopiilor

3.Competenţa psihosocială [20]

Realizareaunui climatadecvat decolaborare

- Identificareametodelor decomunicareeficientă atît cugrupul, cît și cuelevii separat; - Adoptarea unuicomportamentadecvat în relații;

- Participarea la seminare privind parteneriatuleducațional; - Studierea literaturii despecialitate cu referință larelațiile în clasa de elevi;

- Ne implicăm înacțiuni comunitare; - Am organizatsărbători tradiționale: „Toamna de aur”, „Evremea colindelor”,Ziua Bunicuței, ZiuaPăcii, Două inimigemene etc.

- Fotografiidin cadrulacțiunilorcomunitare,sărbătorilortradiționale; (Anexaelectronică7)

Realizarea proiectelorcomunitareau un impact pozitiv înformarearelațiilor.

4. Competenţa tehnică şi tehnologică

Utilizareacomputeru-lui în procesulinstructiv-educativ

- Utilizarea tehnicilorși tehnologiilorinformaționale pentru eficientizareaactivității șiasigurarea calității îneducație; - Elaborarealucrărilor multimedia pentru a prezentainformația într -unmod creativ;

- Studierea programelor șiaplicațiilor utilizate pentrucrearea lucrărilormultimedia; - Frecventarea orelor privind elaborarea lecțiilormultimedia;- Elaborarea materialevideo pentru lecții șiactivități extracurriculare;

- Am elaborat produse multimedia proprii pentru lecții;

- Prezentări ppt și Prezi pentru lecții; - Lecții video pentru clasa aV-a; ( Anexaelectronică 4)

Utilizareacalculatoru-lui la lecțiieficientizea-ză procesulinstructiv-educativ


12/20

12

4. Direcţii de perspectivă. Pentru perioada următoare îmi propun: Să continuu valorificarea potențialului de strategii didactice interactive pentru asigurarea unui

demers educațional de calitate la lecțiile de geografie și biologie; Să contribui la formarea conștiinței ecologice a elevilor; Să valorific potențialului elevilor talentați cu sopul pregătirii pentru diverse concursuri;

Să selectez informații pentru crearea paginii WEB a gimnaziului; Să particip la seminare metodice locale, raionale și republicane referitor la problemele:- dezvoltării competenţei de comunicare didactică; - dezvoltarea parteneriatului școală- părinți-comunitate;

- soluţionarea conflictelor elev-elev, prevenirea cazurilor de abuz și violență printre copii; - consilierea elevilor cu părinți migranți;

- lucrul cu elevii cu CES, elaborarea PEI; Să desfășor un studiu privind impactul instruirii diferențiate asupra prevenirii și înlăturării

eșecului școlar; Să promovez stagii de formare la capitolul ,, Elaborarea produselor multimedia pentru lecție”; Să continuu activitatea în cadrul proiectelor ecologice;

Să mă implic în proiecte comunitare, inclusiv de finanțare cu scopul atragerii de investiții pentru ameliorarea bazei tehnico-materiale a gimnaziului;

Referințe bibliografice și resurse internet 1.

Achiri I. Evaluarea standardelor educaţionale. Chişinău, 2009; 2.

Andrițchi V. Sugestii cu privire la Structura Raportului de autoevaluare pentru confirmarea graduluididactic doi, întîi, IȘE

3.

Cara Angela, Guţu Vladimir, Gremalschi Anatol, Solovei Rodica, Baciu Sergiu Standarde deformare continuă a cadrelor didactice din învăţămîntul secundar general, Chișinău, 2007;

4. Curriculum pentru învățămîntul gimnazial, Geografie cl.V-IX, Lyceum, Chișinău, 2010;

5. Curriculum pentru clasele X –XII, Geografie, Lyceum, Chișinău, 2010;

6.

Cerghit I. Metode de învăţămînt, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980; 7.

Codreanu I., Roșcovan S, Axînti S., Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală, Geografie, Cartier, 2010;

8. Dulama E., Roşcovan S.. Didactica geografiei, Chişinău: Editura Bons Offices, 2007;

9. Lungu C., Roșcovan S., Axînti S, Beregoi E., Ghid de implementare a curriculumului

modernizat pentru treapta gimnazială de învățămînt, Geografie, Lyceum, Chișinău, 2011; 10.

Marin M. Profesorul de succes, Mini-ghid cu sugestii pentru structura raportului deautoevaluare, Chișinău, 2012

11.

Misachevici Adriana, Managementul orelor de geografie pe baza învăţării interactive,Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu, 2006

12. Mîndruț O. Didactica geografiei, București, 2007;

13.

Mândruţ, O. Competenţele în învăţarea Geografiei, Editura Corint, Bucureşti, 2010. 14. Odoleanu N., Cara A., Ghid de implementare a curriculumului modernizat în învățămîntulliceal, Geografie, Știința, 2007;

15. Odoleanu N., Ungurean L. Geografia fizică a Republicii Moldova, Caiet pentru elevi, clasaa 8-a, Editura ARC, 2013;

16.

Scheau Ioan, Gîndirea critică – metode active de predare –învățare, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2004;

17.

Stoica A. Creativitatea elevilor. Bucureşti: E.D.P., 1983; 18.

Temple, Ch., Steele, J- L., Meredith, K -S. Aplicarea tehnicilor de dezvoltare a gîndiriicritice, ghidul IV, Chișinău, 2003;

19.

http://andreivocila.files.wordpress.com/2010/10/cap1.pdf – manual de didactică

20.

http://pshihopedagogie.blogspot.com/ 21.

http://www.uamsibiu.ro/studenti/docs/cursuri/3/PIPP-geografie-metodica.pdf 22.

http://www.scritube.com/profesor -scoala/Utilizarea-calculatorului-in- p34219.php

http://andreivocila.files.wordpress.com/2010/10/cap1.pdfhttp://andreivocila.files.wordpress.com/2010/10/cap1.pdfhttp://pshihopedagogie.blogspot.com/http://pshihopedagogie.blogspot.com/http://pshihopedagogie.blogspot.com/http://www.uamsibiu.ro/studenti/docs/cursuri/3/PIPP-geografie-metodica.pdfhttp://www.uamsibiu.ro/studenti/docs/cursuri/3/PIPP-geografie-metodica.pdfhttp://www.uamsibiu.ro/studenti/docs/cursuri/3/PIPP-geografie-metodica.pdfhttp://www.uamsibiu.ro/studenti/docs/cursuri/3/PIPP-geografie-metodica.pdfhttp://www.uamsibiu.ro/studenti/docs/cursuri/3/PIPP-geografie-metodica.pdfhttp://www.uamsibiu.ro/studenti/docs/cursuri/3/PIPP-geografie-metodica.pdfhttp://www.uamsibiu.ro/studenti/docs/cursuri/3/PIPP-geografie-metodica.pdfhttp://www.scritube.com/profesor-scoala/Utilizarea-calculatorului-in-p34219.phphttp://www.scritube.com/profesor-scoala/Utilizarea-calculatorului-in-p34219.phphttp://www.scritube.com/profesor-scoala/Utilizarea-calculatorului-in-p34219.phphttp://www.scritube.com/profesor-scoala/Utilizarea-calculatorului-in-p34219.phphttp://www.scritube.com/profesor-scoala/Utilizarea-calculatorului-in-p34219.phphttp://www.scritube.com/profesor-scoala/Utilizarea-calculatorului-in-p34219.phphttp://www.scritube.com/profesor-scoala/Utilizarea-calculatorului-in-p34219.phphttp://www.scritube.com/profesor-scoala/Utilizarea-calculatorului-in-p34219.phphttp://www.scritube.com/profesor-scoala/Utilizarea-calculatorului-in-p34219.phphttp://www.scritube.com/profesor-scoala/Utilizarea-calculatorului-in-p34219.phphttp://www.scritube.com/profesor-scoala/Utilizarea-calculatorului-in-p34219.phphttp://www.scritube.com/profesor-scoala/Utilizarea-calculatorului-in-p34219.phphttp://www.uamsibiu.ro/studenti/docs/cursuri/3/PIPP-geografie-metodica.pdfhttp://pshihopedagogie.blogspot.com/http://andreivocila.files.wordpress.com/2010/10/cap1.pdf


13/20

13

Anexe

Anexa 1.

Fig. 1 Evoluția rezultatelor școlare pe exemplul unei clase de elevi

Fig 2.a Fig. 2.b

0

10

20

30

40

50

60

70

2011-2012 anuală 2012-2013 anuală 2013-2014 sem.I

6,8 7,2 7,3

38,8

33,3

38,8

44,4

55,5

66,6

nota medie calitate eficiență

6

8

7

88

9

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Stepanov Ghenadii Muraș Sergiu

clasa VII anuală clasa VIII anuală clasa IX sem I

8

7

9

8

9 9

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Baidan Tatiana Trelea Tatianaclasa VI anuală clasa VII anuală clasa VIII sem I


14/20

14

Anexa 2

Test de evaluare la geografie în clasa a V-a, modului Terra – planeta noastră.

Competenţe specifice Subcompetenţe Obiective de evaluare Itemi

1. Utilizarea termenilor specifici în

prezentarea şi explicarea informaţieigeografice;2. Formarea abilităţilor decomunicare corectă, constructivă înlimba maternă;5. Identificarea relaţiilor dintrecomponente, fenomene şi procesenaturale. Formarea

comportamentului în raport cunatura pe baza cunoaşterii relaţieicauză – efect;

1.Comunicarea

corectă în limbamaternă cuutilizarea adecvatăa termenilor

geografici2. Aprecierea

importanţei proprietăţilor specifice ale Terrei

Să explice termenii şi fenomenele

specifice Pămîntului, completîndun text lacunar

Să compare fenomene şi procesenaturale, conform anumitorcriterii, completînd un tabel

Să identifice relaţii cauzale între procese şi fenomene naturale

Item 1

Item 2

Item 3

7. Raportarea conţinuturilorgeografice la un suport cartografic

şi grafic. Citirea şi interpretareahărţii geografice;

3. Citirea globului

geografic, a hărţii

fizice a lumii.

Să determine direcţiile de la un punct dat, utilizînd harta fizică alumii

Item4

6. Aplicarea unor elemente din

matematică, ştiinţe, tehnologie înstudierea mediilor locale, regionale

şi globale, în rezolvarea unor probleme şi situaţii din cotidian;

4. Orientarea

geografică Să argumenteze semne locale deorientare în spaţiu, în bazaobservaţiilor în natură

Item 5

1. 1. Completaţi spaţiile libere cu cuvintele corespunzătoare: 10p Forma reală a pămîntului este ______________, proprie numai planetei noastre. Din cauza sfericităţii Pămîntului razele solare cad pe suprafaţa lui sub unghiuri __________, ce duce la încălzirea ______ a planetei şi formarea zonelor termice. Soarele nu luminează în acelaşi timp toată suprafaţa Pămîntului, deci se formează ________şi ____________. Ecuatorul este_______________ care împarte Pămîntul în două __________ : de _______ şi de _________.Cercurile imaginare, trasate paralel cu ecuatorul se numesc ______________. Paralelele de 23

o30

1 se numesc

_________, iar cele de 66 o30

1 - ___________________

Meridianele sînt ___________________________________________________. Cercul meridian, format demeridianele 0

o şi 180o împarte Pămîntul în emisferele __________ şi ______________.

2. 2. Înscrieţi în tabelul de mai jos trei deosebiri dintre mişcarea de rotaţie şi cea de revoluţie, conform criteriilorindicate. 6p

Mişcarea de rotaţie Criterii Mişcarea de revoluţie

În jurul cui se roteşte

Direcţia de rotaţie

Timpul de rotaţie

3 3. Înscrieţi pe linia din col. A cifra din col. B, care corespunde concecinţei tipului de mişcare respectiv 8p Coloana A Coloana B

1. Succesiunea zilelor şi a nopţilor _____ Mişcarea de rotaţie 2. Variaţia temperaturii de la zi la noapte

3. Variaţia temperaturii în decursul anului 4. Succesiunea anotimpurilor.

_____ Mişcarea de revoluţie 5. Durata inegală a zilelor şi nopţilor 6. Turtirea Pămîntului la poli 7. Variaţia orei pe glob 8. Formarea zonelor de caldura

4 Analizează harta fizică a lumii şi identifică în ce direcţie de la oraşul Chişinău se află oraşele:

a) Kiev b) Parisc) Sofia


15/20

15

d) Karaganda?

5 5. Enumeră 3-4 semne loc ale de orientare în orizontul local: 4pa) ______________________________________________________________

b) ______________________________________________________________c)________________________________________________________________

d) _______________________________________________________________

Barem de convertire a punctelor în note:

Analiza probei de evaluare:

Anexa 3 Exemplu de aplicare a tehnicii Pălăriile gînditoare la geografie în clasa a IX -a, subiectul

,,Energetica Republicii Moldova” Pălăria albă Explică/descifrează informația furnizată;

Face deducții în baza analizei surselor de informare;

Pălăria roşie Identifică dezavantaje ale diferitor surse de energie; Pălăria neagră Identifică momente de impact negativ asupra mediului în urma utilizăriienergiei;

Pălăria galbenă Identifică avantajele surselor de energie regenerabilă; Prezintă argumente în favoarea unor surse regenerabile de energie;

Pălăria verde Identifică căi de alternativă, privind utilizarea surselor de energie Pălăria albastră Formulează întrebări referitor la sursele de energie ale Republicii

Moldova: sursele neregenerabile și regenerabile; Clarifică momentele dificile; Propune pentru studiere unele surse de informare;

Notă: rolul Pălăriei Albastre în discuția de la lecție poate fi preluat de către profesor, în cazul, cînd nu este unelev suficient pregătit.

Anexa 4 - Exemple de sarcini diferențiate pentru elevii cu cerințe educaționale speciale. Subiectul: Atmosfera. Compoziţia şi structura atmosferei Fișă de evaluare individuală a) Completează schema Formele de relief ale Pămîntului

b) Înscrie denumirea formelor de relief lîngă desenul respectiv

Sarcina didactică 1 Desenează diagrama Compoziția atmosferei.Utilizează desenul din manual

Relieful

Pămîntului Depresiunile

oceanice


16/20

16

Sarcina didactică 2 Completează textul:

Cel mai mult gaz în atmosferă este ___________. Cel mai important gaz în atmosferă este _____________. Oxigenul are importanță pentru __________________________. El este produs în atmosferă de către

_________________. Circa 0,03% din atmosferă constituie gazul numit __________________________.

El este produs în urma ________________________, _______________și ____________________________. _________________________ consumă dioxid de carbon la fotosinteză.

Sarcina didactică 3 Înscrie pe desenul de mai jos straturile atmosferei. Utilizează desenul din manual.

78%

21%

1%

Compoziția atmosferei


17/20

17

Anexa 5 – Exemplu de aplicare a Teoriei Inteligențelor multiple Pentru studierea vegetației de pădure se formulează următoarele sarcini, conform tipurilor de

inteligență: Inteligența verbal -lingvistică: Descrieți vegetația de pădure, elaborînd mici texte, poezii,

ghicitori. Inteligența logico-matematică: Caracterizați vegetația de pădure prin prisma cifrelor:

dinamica suprafeței, frecvența specifică de arbori raportat la suprafața totală, cel mai bătrîn arbore,cel mai înalt arbore etc. (utilizați diagrama din fig 64) [14]

Inteligența vizual - spațială: Comparați cele trei specii de stejar analizînd imaginile șidescrierea din tabelul 13 din caiet. Descrieți, utilizînd harta și tabelul 9 din manual repartizareateritorială a speciilor de arbori din păduri. (ex. 3 din caiet) [14]

Inteligența intrapersonală: Descrie răspîndirea diferitor specii de plante ierboase din pădurilenoastre, studiind diferite surse. (ex. 5 din caiet) [14]

Inteligența naturalistă: Apreciază importanța pentru sănătatea omului a unor specii de arbuștidin pădurile Republicii Moldova (ex. 4 din caiet) [14]

Inteligența interpersonală: Formulați întrebări pentru a realiza o discuție-dialog la tema

,,Vegetația de pădure”. Inteligența corporal -chinestezică: Imaginați-vă că sunteți la pădure. Ce ocupație ați practica?Mimați acțiunile voastre. /Se poate realiza un joc de relaxare.

Inteligența mizical -ritmică: Interpretați un cîntec despre pădure (De exemplu, Codrii mei bătrîni)

Inteligența existențială: (Tema pentru acasă) Relatați despre Importanța pădurilor dinRepublica Moldova și necesitatea protecției lor. – ex 6 din caiet[14].

Anexa 6

Exemplu: Geografie, clasa a VIII-a, subiectul ,,Vegetația de pădure” - Tehni ca RAFT1. Le propun elevilor o infomație pentru studiere:În prezent pădurile din Republica Moldova sunt puternic afectate de aridizarea climei, dar și

de activitatea umană. În localitatea natală suprafața pădurilor se micșorează în fiecare an, avînd șiconsecințe evidente. Deaceea se impun măsuri adecvate privind extinderea terenurilor împădurite,valorificarea cât mai rațională și protecția judicioasă a acestora. La implementarea lor e necesar săse încadreze întreaga comunitate.

2. Activitate frontală. Scopul acestei etape îl reprezintă identificarea momentelor -cheie: Problema vizată, cauzele

apariției problemei, consecințele, personajele implicate în prezentare? Care este rolul vostru? 3. Activitate individuală / în perechi / în grupuri:

Elevii își asumă un anumit rol (profesor, jurnalist, student etc.). Avînd acest rol, timp deșapte-zece minute, scriu o scrisoare deschisă adresată unor persoane concrete: primaruluilocalității/comunității locale/colegilor etc. prin care le sugereze cum anume să soluționeze problemaabordată, argumentînd cu exemple concrete impactul defrișărilor asupra naturii și activității umanedin localitate.

4. Activitate frontală.Fiecare elev/pereche/grup citeşte scrisoarea în faţa auditoriului. La îndeplinirea sarcinilor de acasă, elevii îşi pot asuma alte roluri şi vor efectua alte sarcini

corespunzătoare acestuia. În funcţie de auditoriul căruia îi este adresat mesajul, acesta va avea oanumită formă (srisoscare deschisă, articol publicitar, etc.). Mesajul scris se referă la o anumitătemă şi are un conţinut adecvat.


18/20

18

Anexa 7 Tehnica Gîndește- perech- prezintă: Exemplu de utilizare la geografie în clasa a VIII-a,

subiectul ,,Protecția apelor”. Elevii sînt împărțiți în perechi. Le propun elevilor să mediteze timp de 3-5 la întrebarea Care sînt sursele de poluare a apelor

în localitatea natală? Elevii, în perechi, elaborează o listă cu surse de poluare a apelor, apoi, pe rînd,fiecare pereche enumeră cîte o sursă de poluare a apelor. Ceilalți elevi completează lista proprie cuideile colegilor, iar profesorul înscrie ideile perechilor pe tablă.

După ce se enunță toate ideile, adresez o altă întrebare: Care sînt consecințele poluăriiapelor?

Elevii lucrează după aceeași tehnică, ca și la etapa precedentă. În final înaintez întrebarea: Ce măsuri de prevenire a poluării apelor ați realizat împreună cu

familia? Elevii, mai întîi individual, enumeră acțiunile de protecție a apelor, apoi își prezintă reciproc

ideile, formulează o alocuțiune comună, care este prezentată întregii clase.

Anexa 8 Panoul „Învață- te să înveți”


19/20

19

Anexa 9

PROIECT DIDACTIC

Disciplina Geografie Data: 17.02.14 Clasa V Profesor A. Şveţ Subiectul lecţiei : Atmosfera. Compoziţia şi structura atmosfereiTipul de lecţie: De dobîndire a noilor cunoștințe și de formare a competențelor

Subcompetențe : 1.Comunicarea corectă în limba maternă cu utilizarea adecvată a termenilor geografici 7. Caracterizarea componentelor atmosferei Perceperea şi explicarea relaţiilor cauză – efect;Obiective operaţionale : la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

1. Să evidențieze particularitățile principale ale atmosferei, în baza unui asalt de idei/studierii fragmentului de text / desenelor2. Să descrie compoziția și structura atmosferei, în baza analizei desenului și a textului din manual 3. Să argumenteze cu exemple concrete importanța atmosferei pentru Pămînt, în baza soluționăriiunor situații de problemă/studii de caz. Strategii didactice: a) activităţi de învăţare: Conversația euristică, brainstorming, studierea fragmentuluide text, analiza desenelor, vizionare videofragment, problematizarea b) mijloace de învăţare : Manual, planșe: Învelișurile Pămîntului, Structura atmosferei, calculator, proiector d) tehnici de evaluare: conversația de verificare, evaluare diferențiată/individuală c) forme de instruire: Frontal, individual, perechiBibliografie.

1. Codreanu, I. et all. Curriculum de geografie. Clasa a 5-a-a 9-a. Chişinău, Lyceum, 2010. 2. Rîmbu. N., et all. Geografie. Manual . Clasa a 5-a. Chişinău, editura Lumina, 2010. 3.

Surse Internet: http://www.youtube.com/watch?v=k1gPish0sEI&feature=relatedhttp://www.youtube.com/watch?v=i-Wbd1IlZyU&feature=related

http://scoala.discovery.ro/emisiuni/Elemente-din-stiintele-Pamantului-Terra-interior-si-exterior-Atmosfera-Pamantului-vremea-si-clima-

shw3991390017/

Organizarea şi desfăşurarea lecţiei

Evenimentele lecţiei Situaţii şi sarcini de învăţare

Activitatea profesorului/ Activitatea elevilor

Evaluare Sarcinidiferențiate

Momentorganizatoric Evocare Captarea

atenţiei şienunţareaobiectivelor

Verificarea temei de acasă: Chestionare orală: - Formele principale de relief ale pămîntului; - Formele de relief ale uscatului; - Explicarea noțiunilor: munți, cîmpii, podișuri, dealuri - Clasificarea munților, cîmpiilor. - Localizarea pe hartă a unităților de relief Verificarea individuală a completării hărţilor -conturIdentificarea învelișurilor externe ale Pămîntului după planță Captarea atenţiei : O ghicitoare despre aer Anunțarea subiectului și a obiectivelor lecţiei

fișe de lucruindividual

(A.1)

Realizarea

sensului Predareaînvăţarea /Dirijareaînvăţării

Atmosfera Arborele ideilor: Aerul atmosferic Studierea fragmentului de text Atmosfera și completarea cucunoștințele nou-acumulate Analiza desenului, fig. 51 – răspuns la întrebări problemă din manual. Compoziția atmosferei SD - analizaţi diagrama Compoziția atmosferei şiidentificaţi gazele care alcătuiesc atmosfera

SD - studiaţi fragmentul de text p.46 Compoziţiaatmosferei și identifică rolul fiecărui gaz din atmosferă.Completaţi în caiete un tabel. - Tabelul conceptelor

SD- desenațidiagrama

Compozițiaatmosferei

(A. 2)

SD – Completarea

textului

lacunar

http://www.youtube.com/watch?v=k1gPish0sEI&feature=relatedhttp://www.youtube.com/watch?v=i-Wbd1IlZyU&feature=relatedhttp://scoala.discovery.ro/emisiuni/Elemente-din-stiintele-Pamantului-Terra-interior-si-exterior-Atmosfera-Pamantului-vremea-si-clima-shw3991390017/http://scoala.discovery.ro/emisiuni/Elemente-din-stiintele-Pamantului-Terra-interior-si-exterior-Atmosfera-Pamantului-vremea-si-clima-shw3991390017/http://scoala.discovery.ro/emisiuni/Elemente-din-stiintele-Pamantului-Terra-interior-si-exterior-Atmosfera-Pamantului-vremea-si-clima-shw3991390017/http://scoala.discovery.ro/emisiuni/Elemente-din-stiintele-Pamantului-Terra-interior-si-exterior-Atmosfera-Pamantului-vremea-si-clima-shw3991390017/http://www.youtube.com/watch?v=i-Wbd1IlZyU&feature=relatedhttp://www.youtube.com/watch?v=k1gPish0sEI&feature=related


20/20

20

Evaluare formativă. – Răspuns la întrebările- problemă dintext. Structura atmosferei SD - Analizaţi desenul, fig 53 şi identificaţi structuraatmosferei SD - Studiaţi fragmentul de text Structura atmosferei şi caracterizaţi fiecare strat al atmosferei. Completaţi un tabel

în caiete - Tabelul caracteristicilor. Întrebare-problemă:Cum credeți ce s-ar întîmpla dacă ar lipsi atmosfera? Întrebare - problemă Elevii deduc importanța atmosferei – se completează un păianjen

(A. 3)

SD – Completeazădesenul

Structura

atmosferei

(A. 4)

Reflecția Conexiune

inversă

Concluzii

finale/

Generalizare

Profesorul inițiază o discuție despre poluarea atmosferei șinecesitatea ocrotirii ei.Elevii identifică surse de poluare a atmosferei – dialog, profesorul înscrie pe tablă sursele de poluare a atmosferei Ce putem face pentru a proteja atmosfera – brainstorming(elevii propun măsuri de protecție, reieșind din sursele de

poluare)

De ce nu

trebuie săardem

frunzele

căzute?

Extensia Bilanţullecţiei/

Tema pentruacasă

Aprecierea activitatea elevilor la lecție De colectat informaţie despre efectul de seră ăiincălzirea globală. Elaborarea unor materiale demonstrative la tema dată. Pentru acasă: Compoziția și structura atmosferei

Cum se

încălzește oseră?

230615612-Raport-de-Autoevaluare-GEO.pdf

Documents

Transcript of 230615612-Raport-de-Autoevaluare-GEO.pdf