UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANŢA

FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ

SPECIALIZAREA MATEMATICĂ

RAPORT

DE

AUTOEVALUARE

2004

UNIVERSITATEA “Ovidius” CONSTANŢA Facultatea de Matematică şi Informatică Specializarea Matematică

COD Q – SN BL 01.01

Pagini EDIŢIA Revizia 1 2 3 4 5 Data reviziei

RAPORT DE AUTOEVALUARE 2004

Cuprins:

Capitolul 1 : Prezentarea Facultăţii de Matematică şi Informatică

Capitolul 2 : Prezentarea specializării Matematică

Capitolul 3 : Analiza cadrului de învăţare/predare

Capitolul 4 : Eficienţa planului de învăţământ prin prisma ratei succesului studentilor si absolventilor

Capitolul 5 : Analiza procesului de admitere

Capitolul 6 : Analiza situaţiei absolvenţilor

Capitolul 7 : Calitatea personalului didactic

Capitolul 8 : Analiza facilităţilor şi a dotării materiale

Capitolul 9 : Internaţionalizarea şi contactele externe ale Facultăţii de Matematică şi Informatică

Capitolul 10 : Stadiul asigurarii calitatii

DECAN, Prof. dr. Wladimir Georges Boskoff

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII UNIVERSITATEA “Ovidius”, CONSTANŢA Facultatea de Matematică şi Informatică Specializarea Matematică

COLECTIV DE REDACTARE Conf dr. Elena Popescu – prodecan cu asigurarea calitatii Prof. dr. Alexei Leahu Asist. drd. Alexandru Bobe – responsabil de specializare

Prep. drd. George Valentin Cârlig Prep. Elena Rogojină

RAPORT DE AUTOEVALUARE

1 Prezentarea Facultăţii de Matematică şi Informatică

Fondată în 1990, Universitatea “Ovidius” a inclus în cadrul Facultăţii de Ştiinţe, specializarea Matematică-Fizică şi începând din 1991, specializările Matematică-Informatică, Tehnologie Informatică. Între 1992 – 1995, aceste profile au făcut parte din Facultatea de Matematică şi Ştiinţe Economice. Începând din 1995, în cadrul Universităţii “Ovidius” funcţionează Facultatea de Matematică şi Informatică.

Din anul academic 2003-2004, Facultatea de Matematică şi Informatică cuprinde specializarea Informatică, atât forma scurtă cât şi forma lungă de învăţământ. În 2003-2004, Facultatea de Matematică şi Informatică are un număr de 948 studenţi.

Cadre didactice

La începutul anului universitar 2003–2004, în cadrul Facultăţii de Matematică şi Informatică îşi desfăşoară activitatea 51 de cadre didactice, dintre care 8 profesori, 7 conferenţiari, 17 lectori, 13 asistenţi şi 6 preparatori, distribuiţi în trei catedre: Catedra de Algebră şi Geometrie, Catedra de Analiză şi Mecanică, Catedra de Informatică şi Metode Numerice. Facilităţi educaţionale

Facultatea de Matematică şi Informatică are o dotare de excepţie: 170 de calculatoare de ultima generaţie obţinute prin programe “PHARE” si o bibliotecă proprie lângă sediul facultăţii, cu săli de studiu, unde pot fi găsite circa 6.000 de cărţi, la care se adaugă zilnic altele.

Studenţii beneficiază de săli moderne de studiu, şi anume 2 amfiteatre, 4 săli de curs, 5 săli de seminarii, 10 laboratoare de informatică şi 10 laboratoare de fizică. Baza sportivă este amplasată pe malul lacului Mamaia şi oferă posibilităţi de practicare a diferitelor sporturi, incluzând yachting, tenis, fotbal, handbal, volei, baschet, etc.

Facultatea de Matematică şi Informatică asigură o formare continuă celor interesaţi în a urma o carieră în domeniul matematicii sau informaticii. Folosind susţinerea Comunităţii Europene prin programe TEMPUS şi SOCRATES, facultatea asigură reciclarea în Informatica de Gestiune a Întreprinderilor, Computere şi Economie, Conversia Postuniversitară pentru Informatică Didactică, Management în Turism, Statistică şi Informatică. (Toate acestea funcţionează în cadrul Departamentului IEAI - Institutul European de Administrare a Întreprinderilor – director general prof. univ. dr. Silviu SBURLAN). Specializarea Matematică organizează şi perfecţionarea cadrelor didactice din acest domeniu, prin definitivat, gradul didactic II şi gradul didactic I.

Un număr limitat de burse este oferit în fiecare an studenţilor merituoşi şi celor ce au nevoie de ajutor social. Studenţii pot să desfăşoare activităţi cultural-sportive la preţuri reduse: sport (la clubul nautic), teatru, filarmonică şi operă. Ei se pot conecta cu studenţii din întreaga lume, prin reţeaua INTERNET a Universităţii, dedicată pentru activităţile didactice, ştiinţifice şi culturale.

SPECIALIZĂRI PENTRU STUDII UNIVERSITARE

PROFIL SPECIALIZARE Forme de studii

Locuri cu taxă / f. taxă

Matematică (M) autorizată

zi, 4 ani cu şi fără taxă

Matematică-Informatică (MI) acreditată

zi, 4 ani cu şi fără taxă

Matematică-Informatică In lb. engleză (MIE)

autorizată

zi, 4 ani cu taxă

Matematică-Fizică (MF) acreditată

zi, 4 ani cu şi fără taxă MA

TEMA

TICĂ

Matematică-Informatică (MI-ID)

autorizată

ID, 5 ani cu taxă

Informatică (I) autorizată

zi, 4 ani cu şi fără taxă

Informatică (I-Col) autorizată

colegiu, 3 ani

cu şi fără taxă

INFO

RMAT

ICĂ

Prelucrarea Informatică a Datelor Economice (PI)

Acreditată

colegiu, 3 ani cu şi fără taxă

STUDII POSTUNIVERSITARE - Conform Structurii Academice MASTER – 2 ani – cu specializările: Structuri algebrice finit dimensionale Matematici computaţionale şi tehnologii informatice moderne Didactică matematică Analiză, modelare şi pronoză

DOCTORAT – forme zi/fără frecvenţá/taxă/fără taxă cu specializările: Algebra – Prof. univ. dr. Mirela Ştefănescu Ecuaţii diferenţiale – Prof. univ. dr. Silviu Sburlan – Prof. univ. dr. Dan Pascali Perspectivele carierei Pentru absolvenţii de la Profilul Matematică:

Titlul academic: Licenţiat în Matematică, Licenţiat în Matematică-Informatică, Licenţiat în Matematică-Fizică

Profesii: o Cercetător ştiinţific o Profesor în învăţământul preuniversitar (la disciplinele Matematică, Informatică,

Fizică), dar şi în învăţământul universitar. o Matematician in diverse domenii de activitate cu profil tehnic, economic, etc.

Pentru absolvenţii de la Profilul Informatică:

Titlul academic: Licenţiat in Informatică, Diplomă de Informatician. Profesii:

o Cercetător ştiinţific o Profesor în învăţământul preuniversitar şi în învăţământul universitar. o Informatician în diverse domenii de activitate cu profil tehnic, economic, etc.

Absolvenţii specializărilor cu forma de studii de lungă durată au posibilitatea continuării de studii postuniversitare şi de doctorat necesare activităţii în învăţământul superior şi cercetarea ştiinţifico-academică. Studenţii ambelor profile vor studia în primii doi ani discipline fundamentale de Matematică (Analiză matematică, Complemente de matematici şcolare, Geometria diferenţială, Ecuaţii diferenţiale, Statistica descriptiva si Probabilităţi discrete, etc.) si de Informatică (Utilizarea calculatoarelor, Programarea calculatoarelor, Sisteme de operare, Tehnici de programare avansata, Reţele de calculatoare, etc.). Specializarea care începe odată cu anul III de studii include următoarele discipline:

• La profilul Matematică: Funcţii reale, Analiză funcţională, Algebră, Ecuaţii diferenţiale cu derivate parţiale, Calcul numeric, Cercetări operaţionale, Analiză neliniară, etc.

• La profilul Informatică: Programare orientată spre obiect, Programarea concurentă şi distribuită, Inteligentă artificială, Grafică pe calculator, Compilatoare, Programare WEB, Analiză şi proiectarea sistemelor informatice, Ingineria programării, Complexitatea algoritmilor, etc.

Conducerea facultăţii Decan: - Prof.univ.dr. Wladimir-Georges Boskoff Prodecan: - Prof.univ.dr. Mirela Ştefănescu Secretar Ştiinţific: - Prof.univ.dr. Eduard – Marius Crăciun

Consiliul profesoral

I ME

SECRETAR ŞTIINŢIFIC

ŞEF CATEDRĂ ALGEBRA ŞI GEOMETRIE

DECAN P

Resp

ŞEF CATEDRĂ ANALIZĂ ŞI

Profesori Conferenţiari

Lectori Asistenţi

Preparatori

1. Prof. univ. dr. Boskoff Vladimir - D2. Prof. univ. dr. Stefanescu Mirela - P3. Prof. univ. dr. Craciun Marius - Sec4. Conf. univ. dr. Ene Viviana - Sef de5. Prof. univ. dr. Sburlan Silviu - Sef d6. Prof. univ. dr. Popa Constantin - Sef

7. Conf. univ. dr. Popescu Elena – Pro8. Lect. univ. dr. Flaut Cristina - Direc9. Prof. univ. dr. Lupu Gheorghe 10. Prof. univ. dr. Leahu Alexei 11. Conf. univ. dr. Cosma Emil 12. Conf. univ. Cosma Elena Luminita 13. Conf. univ. dr. Petac Eugen 14. Lect. univ. dr. Mandruta Cristina 15. Lect. univ. dr. Anghel Panait 16. Lect. univ. dr. Homentcovschi Laure17. Asist. univ. dr. Bobe Alexandru 18. Dina Paul – stud. MIE IV 19. Vasile Irina– stud. CLD I 20. Malaea Monica – stud. M III 21. Ionescu Bogdan – stud. MIE III 22. Popa Roxana – stud. MIE III

ŞEF CATEDRĂ NFORMATICĂ ŞI TODE NUMERICE

PRODECAN

Profesori Conferenţiari

Lectori Asistenţi

Preparatori

ecan rodecan retar stiintific catedra - Catedra de Algebra e catedra - Catedra de Analiza de catedra - Catedra de InformMetode Numerice

decan responsabil cu calitatea tor Administrativ

ntiu - Responsabil ID

RODECAN onsabil cu calitatea învăţământului

Profesori Conferenţiari

Lectori Asistenţi

Preparatori

MECANICĂ

si Geometrie si Mecanica atica si

învăţămantului

www.univ-ovidius.ro/math/index.php

Oglindă a unei vieţi academice dinamice, situl web al Facultăţii de Matematică şi

Informatică nu putea fi decât unul dinamic, presărat cu informaţii utile atât vizitatorilor ocazionali, cât şi cadrelor didactice şi studenţilor din Universitatea “Ovidius”. Realizat de un colectiv entuziast de cadre didactice şi studenţi ai facultăţii, acesta satisface exigenţele impuse unui sit educaţional, din punct de vedere al tehnologiilor utilizate, aspectului vizual şi mai ales al conţinutului oferit.

Dinamicitatea sitului este rezultatul unei îmbinări elegante de diverse tehnologii de

programare web, pe partea de server şi pe cea de client. Interfaţa grafică cu utilizatorul, realizată folosind limbajul de marcare DHTML, este

optimizată prin secvenţe de cod JavaScript (pentru generarea de ferestre şi realizarea pozitiilor absolute ale unor elemente din layout-ul paginii), iar aplicaţia web este implementată folosind limbajul PHP.

Ca bază de date pentru cursuri a fost folosit programul Access 2000 iar pentru design a fost folosit şi CSS (Cascading Style Sheets). Interfaţa grafică a sitului vorbeşte de la sine,

venind astfel în ajutorul vizitatorilor neexperimentaţi, prin indicaţiile textuale oferite, simplitate, uniformitate şi coerenţă.

În orice moment vizitatorul are acces la meniul situat în partea superioară, cu ajutorul căruia poate obţine rapid acces la informaţiile din diferite secţiuni ale sitului. Se elimină fenomenul de pierdere în spaţiu, des întâlnit în situri complexe, când utilizatorul se rătăceşte în abundenţa de informaţii.

Vizitatori ocazionali, viitori studenţi, studenţi şi cadre didactice deopotrivă, beneficiază de secţiuni distincte în meniu cu informaţii care li se adresează:

• secţiune publică, cu caracter informativ pentru vizitatorii neexperimentaţi, care oferă acces la informaţii cu caracter general despre FMI, respectiv cadrele didactice din componenţa catedrelor;

• secţiune dedicată viitorilor studenţi ai facultăţii, care oferă acces rapid şi facil la informaţii detaliate privind admiterea;

• studenţii facultăţii au acces direct la regulamentele care îi privesc, precum şi la orar sau cursurile predate.

Cele trei catedre din FMI apar selectând opţiunea Catedre din meniul principal, vizibil pe oricare din paginile sitului.

Cadrele didactice din componenţa Catedrei fiecarei catedre, împreună cu datele de contact sunt prezentate pe o pagină special dedicată, de unde utilizatorul poate accesa informaţii ca: CV, listă de lucrări publicate, discipline predate.

Cel de al doilea meniu este legat de admitere, oferind informaţii importante viitorilor studenţi. Legăturile oferite în acest meniu servesc unei bune informări a candidaţilor indiferent de locaţia în care sunt aceştia.

Sunt prezentate criteriile generale de admitere aplicate la FMI, precum şi informaţii privind taxele de înscriere, respectiv de şcolarizare. Programele analitice pentru admitere pot fi de asemenea consultate direct de sit, facilitând astfel accesul la aceste informaţii pentru studenţii din toate regiunile geografice ale ţării.

De asemenea, în această secţiune sunt accesibile subiectele de admitere din anul anterior, care pot fi vizualizate direct în cadrul paginii web sau pot fi salvate de către vizitatori.

Pe sit este implementată o procedura de testare on-line, care permite viitorilor candidaţi să îşi evalueze cunoştintele, încercând să rezolve teste tip grilă, prototipuri de subiecte posibile pentru examenul de admitere:

Viitorii candidaţi pot obţine direct de pe sit fişa de înscriere – fapt ce uşurează mult procedura de înscriere în vederea susţinerii examenului de admitere. Acesta este un prim pas realizat de FMI către o procedură de înscriere complet computerizată.

O altă secţiune importantă a sitului FMI este cea dedicată studenţilor.

Studenţii Facultăţii de Matematică şi Informatică pot afla informaţii cu caracter general, precum şi informaţii care îi privesc direct. Astfel este prezentat regulamentul pentru aplicarea sistemului de credite transferabile de studii, sunt descrise criteriile de acordare a burselor şi regulamentul pentru activitatea profesională a studenţilor şi raporturile Universităţii "Ovidius" cu studenţii.

Studenţii anilor terminali pot consulta regulamentul privind organizarea şi desfaşurarea examenului de licenţă, diplomă şi masterat. Aici pe lângă regulamentele menţionate mai sus sunt disponibile listele cu subiectele propuse pentru examenul de licenţă,

precum şi materiale oferite de cadrele didactice titulare în sprijinul unei bune pregătiri a studenţilor pentru examenul ce încununează cariera de student.

Cel mai important aspect de precizat cu privire la ajutorul pe care pagina de web a facultăţii îl oferă studenţilor este disponibilitatea consultării pe sit a suporturilor de curs, precum şi a seminariilor şi lucrărilor de laborator. Cadrele didactice titulare de curs deja au disponibile pe paginile personale suport complet pentru cursurile pe care le predau.

Seminariile sunt de asemenea disponibile pe paginile celor care le conduc, iar în curând soluţii complete la problemele propuse în seminar vor fi de asemenea disponibile. Lucrarile de laborator vor avea secţiune rezervată pe pagina cadrelor didactice care le susţin, tocmai pentru a veni în sprijinul unei colaborări fructuoase cu studenţii.

Una dintre cele mai vizitate secţiuni a sitului este cea legată de orar. Studenţii, cadrele didactice sau orice vizitator interesat poate să consulte orarul de la Facultatea de Matematică şi Informatică. În scopul unei transparenţe totale, sunt disponibile pe sit opţiuni care permit consultarea flexibilă a orarului: astfel este disponibil orarul fiecarui an de studiu în parte, dar şi orarul fiecărui cadru didactic şi orarul sălilor de curs şi laborator din cadrul facultăţii.

Meniul Informaţii permite accesul oricărui vizitator la date de interes general privind funcţionarea facultăţii, cum ar fi:

• structura anului universitar; • prezentarea personalului didactic auxiliar (cele trei secretare ale FMI); • prezentarea succintă a membrilor

din consiliul profesoral; • criteriile de repartizare pe

specializări la terminarea anului II la studii de lungă durată;

• acces rapid şi direct la documente oficiale de importanţă majoră pentru buna desfăşurare a activităţii într-o instituţie de invăţământ superior: planuri de învăţământ şi programe analitice pentru fiecare disciplină predată în facultate.

Pentru studenţii anului II, de o deosebită importanţă sunt criteriile de repartizare pe specializari care acum sunt accesibile pentru a fi consultate direct de pe pagina web.

Planurile de învăţământ, precum şi programele analitice pentru fiecare disciplină în parte, sunt de asemenea accesibile, pentru a veni în ajutorul studenţilor puşi în situaţia de a alege între diferitele specializări, cu prezentarea disciplinelor pe ani de studii.

Bara de noutăţi din dreapta fiecărei pagini, are un rol important în funcţionalitatea sitului, oferind acces rapid la informaţii despre evenimente de ultimă oră din viaţa academică a facultăţii. Astfel, un vizitator grăbit care nu are răbdare să navigheze prin meniuri, poate afla informaţii despre cele mai recente evenimente şi cele mai de actualitate subiecte (de exemplu informaţii de ultimă oră privind admiterea, licenţa şi taxele de şcolarizare).

Direct din meniul principal al paginii se permite vizitatorilor să facă un tur virtual al facultăţii, printr-un portofoliu de fotografii deosebit de sugestive acoperind toate zonele importante:

locaţia Universităţii, respectiv a Facultăţii în cadrul acesteia, precum şi imagini detaliate din sălile de curs şi de laborator, şi privind celelalte dotări ale facultăţii.

Astfel, un viitor student poate face cunoştinţă cu facultatea care-i va însoţi următorii patru ani, fară să pună măcar piciorul în Constanţa, întrucât în contextul societăţii în care trăim imaginea este deseori decisivă în realizarea unei alegeri.

Vizitatorii interesaţi de activitatea de cercetare care se desfăşoară în cadrul FMI pot accesa pe paginile cadrelor didactice ale facultăţii informaţii privind domeniile de cercetare ale acestora, precum şi lucrările lor recente.

Meniul Facultate permite acces la informaţii privind cercetarea ştiinţifică din cadrul FMI: colective de studiu pe direcţii de cercetare specifice şi activităţi care se desfăşoară în cadrul acestora, evenimente găzduite de FMI (conferinţe, workshop-uri).

Studenţii pot găsi informaţii privind diversele concursuri studenţeşti urmând legătura cu acelaşi nume din meniul Facultate.

Analele Ştiinţifice Seria Matematica pot fi

consultate direct de pe pagina de web. Începând cu anul acesta, vor fi accesibile lucrări ale cadrelor didactice din facultate sau asociate publicate în cadrul Seriei de Preprinturi de Informatică şi Matematici Aplicate (CSAM).

2 Prezentarea specializării Matematică

Specializarea Matematică funcţionează din 1961 în Facultatea de Matematică a Institutului Pedagogic de 3 ani, înfiinţat prin ordinul 654/3. În 1973, facultatea şi-a schimbat numele în Facultatea de Matematică-Fizică şi a funcţionat astfel până în 1982. Reducându-se activitatea unor specializări universitare, Institutul Pedagogic s-a transformat în Institutul de Învăţământ Superior Constanţa.

Durata studiilor de Matematică şi Matematică-Fizică a fost de 3 ani la cursurile de zi şi de 4 ani la cursurile secţiei fără frecvenţă , care a funcţionat între anii 1966 şi 1971.

Anual au absolvit circa 30 de studenţi la învăţământul de zi şi 25 de studenţi la învăţământul fără frecvenţă (în total 600-700 absolvenţi). La înfiinţarea Universităţii „Ovidius” prin ordinul nr. 7751 din 1990, specializarea Matematică-Fizică era cuprinsă în cadrul Facultăţii de Ştiinţe; în 1991 s-a adăugat şi specializarea Matematică-Informatică, în prezent acreditată.

În 1992, prin ordinul nr. 5009 s-a înfiinţat Facultatea de Matematică şi Ştiinţe Economice care cuprindea două specializări: Matematică-Fizică şi Matematică-Informatică.

În conformitate cu adresa Ministerului Învăţământului nr. 26054 din 09.02.1994 şi cu HGR nr. 568/1995, specializarea Matematică-Fizică, funcţionând înainte de 1989, a fost considerată acreditată.

În 1995 s-a înfiinţat Facultatea de Matematică, ord. nr. 4620, cu două specializări Matematică-Fizică, Matematică-Informatică şi Studii Aprofundate în specializarea Analiză Neliniară (ord. 4638/1995).

Specializarea Matematică a fost autorizată în 1997 şi îşi propune să pregătească matematicieni cu înaltă calificare profesională, stăpânind informaţii ştiinţifice de ultimă oră. Completându-şi pregătirea prin parcurgerea disciplinelor ce se predau în cadrul Departamentului de Psihologie şi de Pregătire a Cadrelor Didactice, absolvenţii devin capabili să se integreze în învăţământ.

Procesul didactic se desfăşoară numai sub formă de curs de zi şi este structurat pe 8 semestre, primele patru constituind un prim ciclu pregătitor – trunchi comun cu specializările Matematică-Informatică şi Matematică-Fizică. Obiectivele acestui prim ciclu sunt în special de ordin formativ, conţinând discipline fundamentale, absolut necesare formării unui specialist în domeniul matematicii. În ultimii doi ani disciplinele opţionale şi cele facultative desăvârşesc pregătirea teoretică a acestora. Procesul didactic este organizat pe Sistemul European de Credite Transferabile de Studii, sistem ce a fost introdus în Facultatea de Matematică şi Informatică în 1997. Programele de studiu similare în ceea ce priveşte structura permit mobilitatea pe orizontală a studenţilor specializării, asigurând totodată şi mobilitatea pe verticală. De asemenea, introducerea sistemului de credite transferabile permite recunoaşterea unor examene susţinute la faculăţi de profil sau înrudite din străinătate ca şi recunoaşterea diplomelor abolvenţilor facultăţii de către statele Uniunii Europene.

Finalizarea studiilor universitare se face prin examen de licenţă ce constă dintr-o probă de verificare a cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate, urmată de susţinerea lucrarii de licenţă, în urma căreia se obţine o diplomă de licenţă. Aceasta conferă absolventului titlul de licenţiat în Matematica.

Absolvenţii specializării au următoarele perspective: cercetător în domeniul matematic, matematicieni în diverse domenii de activitate, profesori de matematică (cu condiţia de a fi promovat şi modulul psihopedagogic). În egală măsură, absolvenţii au posibilitatea de a urma cursuri de studii aprofundate şi masterat, iar ulterior se pot înscrie la doctorat.

Scopul specializării Este definit în deplină concordanţă cu obiectivele specializării, de acest lucru depinzând

orientarea generală a profilurilor şi posibillităţile variate de încadrare a absolvenţilor. Scopul orientează întreaga organizare şi desfăşurare a procesului de învăţământ, conţinutul, structura şi strategiile în toată complexitatea lor.

Obiectivele generale ale specializării • Însuşirea de către studenţii/absolvenţii specializării a bagajului esenţial de cunoştinţe specifice

domeniului matematic. • Dezvoltarea capacităţilor intelectuale ale studenţilor/absolvenţilor, pentru a fi capabili să

înţeleagă, să transpună, să interpreteze, să extrapoleze, să aplice, să analizeze şi să sintetizeze date, fenomene şi procese

• Realizarea şi perfecţionarea deprinderilor intelectuale şi practice, specifice meseriei de profesor în învăţământul preuniversitar

• Formarea de specialişti în Matematică pentru cercetare • Formarea de cadre didactice universitare

Structura şi conţinutul programei curriculare Programa de învăţământ la specializarea Matematică este structurată pe două cicluri şi

anume primul, pe patru semestre cuprinzând materii fundamentale (organizat ca trunchi comun cu specializările Matematică-Informatică şi Matematică-Fizică) şi al doilea, tot pe patru semestre, având pe lângă discipline fundamentale, şi discipline facultative şi opţionale, menite să desăvâreşească formarea aptitudinilor necesare unui matematician.

Obiectele ce intră în aria curriculară a specializării Matematică au fost selectate în funcţie de conţinutul ştiinţific, de succesiunea logică a fluxului informaţional (vezi Organigrama disciplinelor de la sectia Matematica), dar şi în concordanţă cu ce se studiază în celelalte Facultăţi de Matematică din tară.

În viziunea conducerii facultăţii, disciplinele din planul de invăţământ au fost clasificate în: • Discipline fundamentale. Prin asimilarea de către studenţi a conţinutului inclus în

programa analitică a acestora se realizează acumularea unui bagaj de noţiuni necesar şi

suficient pentru ca absolventul specializării Matematică să poată aborda un domeniu ori un aspect de cercetare, sau pentru a putea deveni cadru didactic.

• Discipline de specialitate. Desăvârşesc pregătirea teoretică a viitorului absolvent, atât pe orizontală, prin lărgirea gamei de preocupări, dar şi pe verticală, prin aprofundarea unor noţiuni (Funcţii reale, Analiză funcţională, Ecuaţii Diferenţiale şi cu Derivate Parţiale, calcul numeric, Cercetări operaţionale, Analiză neliniară).

• Discipline opţionale/facultative. Au rolul de a completa aspectul formativ al procesului didactic prin diversificare pe verticală, prin aprofundarea unor aspecte ştiinţifice. În selectarea acestora s-a ţinut cont de disponibilităţile la nivelul echipei de cadre didactice (rezultatul unor preocupări îndelungate materializate în teze de doctorat, monografii), dar şi de solicitările studenţilor (Aritmetică şi teoria numerelor, Astronomie, Teoria grupurilor, Topologie, Algebră comutativă, Capitole speciale de analiză numerica, Mecanica mediilor continue, Capitole speciale de statistica matematcia, Geometrie convexa, Metode variationale si proiective, Analiza pe varietăţi, Procese aleatoare şi aplicaţii, Reprezentări liniare ale grupurilor, etc.). Pregătirea didactică-pedagogică a absolvenţilor specializării Matematică, necesară

angajării lor în calitate de cadre didactice, se realizează în cadrul Departamentului de Pregătire Psiho-Pedagogică.

Organigrama disciplinelor de la sectia MATEMATICA

3 Analiza cadrului de învăţare/predare

Analiza cadrului de învăţare predare s-a făcut pe baza prelucrării unui material care a constat din programele analitice ale disciplinelor din planul de învăţământ, a chestionarelor completate de cadre didactice si studenţii ultimei promotii.

Aşa cum reiese din declaraţiile cadrelor didactice (anexa 2) cele mai des folosite metode de predare sunt prelegerea, expunerea, redactarea de referate, conversatia. Demonstratia matematica este o metoda de predare-invatare specifica matematicii. Sunt folosite: demonstratia analitica si sintetica, metoda reducerii la absurd si metoda inductiei complete. Demonstratia matematica este o metoda care implica utilizarea mai multor procedee, tehnici de invatare si ea domina intreaga activitate matematica.

In predarea matematicii se utilizeaza cu precadere explicatia. Dezavantajul metodei consta in atitudinea pasiva a studenţilor.

Cu metoda conversatiei se stimuleaza gandirea studenţilor in vederea insusirii de noi cunostinte sau fixarea, sistematizarea cunostintelor si deprinderilor asimilate anterior. Alaturi de demonstratia matematica si metoda exercitiului, conversatia se foloseste mult la matematica, ea determinand o participare activa din partea studentilor. O importanta deosebita a metodei conversatei este si aceea ca ea ajuta la dezvoltarea limbajului matematic.

Predarea si invatarea prin problematizare si descoperire presupun utilizarea unor astfel de tehnici care sa produca in mintea studentilor constientizarea conflictului dintre informatia existenta si o noua informatie. Problematizarea si descoperirea fac parte din metodele asa-zise formativ-participative. Ele solicita studentul sa gandeasca, ii pun la incercare vointa, ii dezvolta imaginatia si-i imbogatesc experienta de rezolvare de diverse probleme. Un alt mod de lucru folosit este modelarea prin care gandirea studentului este condusa la descoperirea adevarului cu ajutorul modelului, gratie rationamentului prin analogie. De exemplu: modele grafice, modele logice si modele matematice exprimate in general sub forma de formule. Metodele algoritmice ocupa un loc important in formarea gandirii stiintifice a studentilor. Algoritmii folositi in predarea-invatarea matematicii se grupeaza in algoritmi de rezolvare si algoritmi de recunoastere, de identificare. Antrenarea studentilor in descoperirea, construirea si formarea algoritmilor poate contribui la sporirea valorii formative a invatarii matematicii.

Referatele efectuate de studenţi sunt: • referate bazate pe informare-documentare bibliografică şi care pot fi utilizate în

cadrul activităţilor desfăşurate la cercuri ori prezentate la sesiuni; • referate bazate pe activităţi desfăşurate la curs sau la lucrările practice şi prin analiza

datelor astfel obţinute se pot trage unele concluzii importante în procesul de însuşire activă a disciplinelor specializării matematica.

Conversaţia euristică este o modalitate de investigaţie, pe baza unui schimb de idei între profesor şi student, prin care aceştia sunt angajaţi să analizeze, să comenteze, să descopere aspecte noi. Conversaţia euristică presupune momente de incertitudine, căutări, chiar tatonări, dar şi de selecţie a posibilităţilor, alegerea căilor cu şanse de a se dovedi optime.

Se utilizeaza pe scara larga mijloacele electronice de predare-învăţare. In cadrul preocuparilor pentru perfectionarea procesului de invatamant se foloseste instruirea programata care asigura insusirea temeinica a cunostintelor. Proporţia în care sunt utilizate diferitele metode de predare depinde în mare măsură de ponderea pe care o au lucrările practice de laborator în economia timpului de predare. Astfel, numărul de ore afectat lucrărilor practice variază între două si trei ore, durată de o oră având doar seminariile. Durata tuturor cursurilor este de două ore.

Trebuie menţionata antrenarea studenţilor în activitatea de cercetare din cadrul centrului de cercetare al facultăţii care are ca rezultat finalizarea lucrărilor de licenţa, activitatea de cercetare ştiinţifică constituindu-se într-o eficientă metodă de predare, poate cea mai buna si mai completa cale de formare a viitorilor matematicieni. Ea antrenează şi modelează la studenţi capacitatea de analiză si sinteză, îi pune în situaţia de a căuta răspunsuri şi soluţii la problemele cu care se confruntă, stimulând totodată dezvoltarea abilităţilor de muncă independentă. Abordarea unor aspecte concrete contribuie la succesul absolvenţilor pe piaţa forţei de muncă.

În acest sens, datorita ponderii importante a notei lucrarii de licenţă la media de absolvire, studenţii sunt orientaţi şi stimulaţi să realizeze lucrări valoroase cu contribuţii originale. Criteriile de apreciere pe baza cărora se acordă aceasta nota privesc atât conţinutul, structura cât şi modul de susţinere al lucrării, urmărindu-se reliefarea aspectelor creatoare, originale.

Alegerea temelor de licenţa reflectă orientarea studenţilor spre disciplinele aplicative, fundamentale pentru înţelegerea matematicii.

În sondajul efectuat pe baza chestionarelor (Anexa 3) distribuite cu ocazia examenului de licenţă a promoţiei 2000-2004, o mare parte din cei chestionaţi consideră că este suficientă susţinerea lucrării, fără a mai da un examen de verificare a cunoştinţelor. S-a tinut seama de cererea studentilor ca înaintea susţinerii examenului de licenţă să existe un program de consultaţii.

Dintre formele de evaluare la finele semestrului, predominante sunt examenele scrise comparativ cu modalităţile de evaluare orala pe care studenţii le agreează mai puţin. Dintre modalităţile de examinare cu pondere de 30% sunt preferate evaluările ce constau în lucrare scrisă şi probă orală, iar restul doresc ca examinarea să constea doar în test scris. Doar 2% dintre studenţi şi-au exprimat dorinţa ca examinările finale să constea doar în probe orale sau elaborarea unui proiect.

4 Eficienţa planului de învăţământ prin prisma ratei succesului studenţilor şi absolvenţilor

Întrucât prezentul raport se redactează înainte de încheierea anului universitar 2003-2004 (sesiunea

de licenţă, precum şi cea de restanţe din toamnă nu au avut loc), nu se pot lua în discuţie decât

promoţiile 1997-2001, 1998-2002, 1999-2003 pentru care vom analiza rata succesului la admiterea

în facultate şi la finele celor 4 ani de studii, prin prisma mediilor generale pe cei patru ani de studii,

respectiv a mediilor obţinute la examenul de licenţă.

Pentru toate seriile, admiterea s-a făcut pe bază de examen. Cele mai bune rezultate au fost obţinute

de cei ce au susţinut examenul de admitere în anul 2003, când 54.64% dintre medii au fost peste

9.00, iar cele mai slabe au fost obţinute de promoţia 1999-2000 când toate mediile au fost sub 8.00,

aproape 17% dintre medii fiind peste 7.00.

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

1998 1999 2000 2001 2002 2003

Mediile la examenul de admitere9 - 10 8 - 9 7 - 8 6 - 7 5 - 6

Medii promoţia 1998-2002

AdmitereAbsolvire Licenţă9 - 10 5,88% 12,50% 4,17%8 – 9 5,88% 41,67% 20,83%7 – 8 50,00% 29,17% 25,00%6 – 7 8,82% 16,67% 25,00%5 – 6 29,41% 0,00% 0,00%

Respinsi 25,00%

Comparând cele trei promoţii luate în studiu prin prisma mediilor de absolvire (media generală pe

cei patru ani de studiu) se constată clar că promoţia 1998-2002 a obţinut cele mai bune rezultate.

Astfel, dacă la admitere peste 60% dintre studenţii din această promoţie au obţinut note peste 7.00,

la absolvire 83.33% au obţinut note peste 7.00, iar dintre aceştia 12.5% au obţinut note între 9 şi 10.

76.92% dintre studenţii din promoţia 1997-2001 au obţinut media generală pe anii de studiu peste

7.00. Dintre aceştia, 15.38% au obţinut note peste 8.00, însă nu a fost nici o medie peste 9.00. În

promoţia 1999-2003, proporţia mediilor de absolvire peste 8.00 s-a redus la mai mult de jumătate

faţă de anul precedent, în vreme ce un procent de 47.83% au obţinut medii de absolvire între 6 şi 7.

Medii promoţia 1998-2002

AdmitereAbsolvire Licenţă9 – 10 0,00% 0,00% 20,83%8 – 9 0,00% 17,39% 41,67%7 – 8 16,67% 34,78% 12,50%6 – 7 46,67% 47,83% 4,17%5 – 6 36,67% 0,00% 0,00%

Respinsi 20,83%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

2001 2002 2003

Mediile generale pe cei 4 ani de studii9 - 10 8 - 9 7 - 8 6 - 7 5 - 6

În ceea ce priveşte mediile la examenul de licenţă, în promoţia 1999-2003, 20.83% dintre absolvenţi

au obţinut medii între 9 şi 10 la susţinerea examenului de licenţă, procentul fiind de 4 ori mai mare

decât în anul anterior, însă au fost 20.83% dintre candidaţi respinşi. În promoţia 1997-2001 s-au

obţinut cele mai bune rezultate în ceea ce priveşte notele de la licenţă. Nici un candidat nu a fost

respins şi toate mediile de licenţă au fost peste 7.00, mai mult de jumătate obţinând note între 8 şi 9.

Cele mai slabe rezultate au fost obţinute de promoţia 1998-2002, 25% dintre absolvenţii acesteia

obţinând note la licenţă între 6 şi 7, faţă de doar 4.17% în promoţia 1999-2003.

Printre preocupările de creştere ale eficienţei în realizarea planului de învăţământ putem enumera

iniţiativa de a împărţi chestionare studenţilor din anii terminali în vederea exprimării părerilor

proprii ale studenţilor în această privinţă. Printre schimbările menţionate putem menţiona aici

dorinţa unanim exprimată de a studia mai multe discipline cu caracter aplicativ, precum şi relaxarea

programei analitice în anul IV de studii pentru a oferi studenţilor mai mult timp necesar elaborării

lucrării de licenţă şi pregătirii pentru examenul de licenţă. De asemenea, în privinţa examenului de

licenţă, majoritatea studenţilor şi-au exprimat dorinţa ca lucrarea scrisă sa conţină 6 subiecte, dintre

care doar 4 obligatorii. Rezultatele obţinute la examenul de licenţă sunt influenţate şi de apropierea

dintre sesiunea de examene de pe ultimul semestru din anul IV de sesiunea de licenţă, motiv pentru

care studenţii doresc ca examenul de licenţă să fie programat la un interval mai mare după sesiunea

de examene din vară. Cu siguranţă părerile studenţilor vor fi discutate în Consiliul Profesoral şi se

vor lua hotărârile de rigoare. Multe din acestea sunt îndreptate în direcţia eliminării a examenului de

licenţă, evaluarea să se bazeze pe susţinerea lucrării de licenţă elaborate de studenţi.

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

2001 2002 2003

Mediile la examenul de licenţă9 - 10 8 - 9 7 - 8 6 - 7 5 - 6 Respinsi

5 Analiza procesului de admitere

Procesului de admitere i se acordă în facultatea noastră o atenţie deosebită deoarece calitatea concurenţilor este o garanţie pentru desfăşurarea cu succes a procesului de învăţământ.

Cerinţele pentru concursul de admitere la specializarea Matematică a Facultăţii de Matematică şi Informatică sunt diferite pe parcursul perioadei 1997-2003. Acestea au evoluat în sensul (1) diminuării numărului de probe şi mai apoi (2) în sensul schimbării formei de examinare – trecerea de la proba scrisă clasică la proba scrisă de tip test grilă, ambele fiind însoţite de tendinţa de a micşora numărul de probe şi implicit volumul de subiecte propuse, dar şi de creşterea ponderii rezultatelor înregistrate de candidat la nivel de liceu, plus rezultatele examenului de bacalaureat.

Astfel, în anii 1997-1999, admiterea s-a făcut pe bază de examen ce a constat din două probe scrise: • prima probă (obligatorie) – algebra şi analiză matematică, cl. IX-XII

• a doua probă (la alegere) – Geometrie, Informatică sau Fizică (cl. IX-XII).

Ponderea examenului de admitere era de 80%, iar cea a examenului de bacalaureat de doar 20%.

Ulterior, începând cu anul 2000, concursul de admitere s-a făcut pe baza unei singure probe de tip test grilă. Această probă viza doar disciplinele Analiză matematică şi Algebră. Ponderea testului scris a fost în anul 2000 de 70%, cea a mediei de la bacalaureat a fost de 20%, iar media generală la disciplina Matematică pe cei patru ani de studii liceale 10%..

În 2001, în tematica probei de examen la matematică s-au introdus şi elemente de Geometrie analitică (cl. IX), ponderea examenului de admitere fiind de 60% la care se adaugă cu ponderea de 20% media generală la disciplina Matematică obţinută în liceu şi 20% media la matematică obţinută la matematică la examenul de bacalaureat.

Singura schimbare operată la admitere în anul 2002 a fost scoaterea din tematica probei de admitere a elementelor de geometrie analitică.

În anul 2003, tematica probei de la examenul de admitere cuprindea Algebra, Analiza matematică şi Informatică. Candidatul putea alege oricare două dintre aceste trei discipline pentru elaborarea testului. Metodologia proprie de admitere fixează o medie minimă de admitere 5.00, admiterea fiind realizată prin alunecare pe baza unor criterii de departajare.

Concluzia ce se desprinde în urma acestor căutări de perfecţionare a formei şi conţinutului examenului de admitere este următoarea: modul de desfăşurare a examenelor de bacalaureat din România nu permite elaborarea şi evaluarea examenelor pe discipline în centre universitare astfel încât concursul de admitere la facultate să se facă numai pe baza examenelor de bacalaureat, eliminând această verigă în plus – examenul de admitere.

Este interesant faptul ca in urma unui sondaj efectuat printre studenti acestia au confirmat părerea conform căreia proba scrisa clasica este de preferat testului grilă. Părerile unanim exprimate

de către studenţii chestionaţi sunt că mediile de la disciplina Matematică din liceu, precum şi cea de la bacalaureat să aibă ponderi cât mai mici în media finală de admitere.

Un factor hotărâtor în alegerea specializării Matematica este pasiunea şi interesul pentru această specializare. Numărul total de candidaţi a evoluat în ultimii cinci ani astfel: de la 427 de candidaţi în 1999, 716 în 2000, 526 în 2001, 382 în 2002 şi 397 în 2003. Numărul de locuri alocate acestei specializări a scăzut de la 50 de locuri în 1999 la 30 în 2000, respectiv 2002.

Începând cu anul universitar 2002/2003 admiterea s-a făcut unitar indiferent de profil, urmând ca la finele anului II de studii să se facă repartiţia studenţilor pe specializări în funcţie de opţiunile exprimate de aceştia, numărul de locuri disponibile fiecărei specializări şi nu în ultimul rând de performanţele obţinute de aceştia în primii doi ani de studii. Specializările în care se face repartiţia sunt Matematica, Matematica-Informatică şi Matematică-Fizică.

Un punct slab este faptul că în urma concursurilor de admitere nu s-a făcut o analiză a liceelor de provenienţă pentru a stabili o legătură inversă cu acestea în scopul atragerii candidaţilor către facultatea noastră. Pe viitor acest lucru este pe lista de priorităţi a conducerii facultăţii.

În urma consultării întregului colectiv de cadre didactice s-au conturat mai multe propuneri de strategii privind îmbunătăţirea calităţii candidaţilor la concursurile de admitere pentru profilul Matematica şi anume:

Informarea viitorilor candidaţi cu privire la oportunităţile oferite de acest profil prin intocmirea şi apoi distribuirea la toate Inspectoratele Şcolare Judeţene din ţară şi la toate liceele din oraşele limitrofe de broşuri sau pliante cu facilităţile oferite de Facultatea de Matematică şi Informatică, specializarea Matematică În consens cu aceasta a fost pusă la punct o pagina Web a facultăţii noastre în care candidatul poate găsi informaţii complete despre admitere

În vederea selectării unor concurenţi bine pregătiţi şi motivaţi, cadre didactice cu experienţă se vor implica prin prezentarea unor conferinţe atractive pe teme din matematică în licee şi chiar şcoli generale, în paralel cu activităţi de auditare desfăşurate în aceleaşi unităţi de învăţământ.

Facultatea de Matematică să se implice şi mai activ în procesul de pregătire a olimpicilor în vederea participării la concursuri naţionale şi internaţionale de matematică, dar şi în organizarea acestor concursuri la nivel judeţean sau naţional. Aplicarea noilor tehnologii informatice în procesarea datelor legate de concursul de

admitere a contribuit la ridicarea nivelului de organizare şi informare a candidaţilor cât şi la diminuarea erorilor şi omisiunilor legate de procesul de admitere la facultatea noastră.

6 Analiza situaţiei absolvenţilor

Situaţia absolvenţilor specializării Matematică din ultimii cinci ani (promoţiile 2001-2003), modul în care aceştia s-au încadrat în munca constituie un indicator semnificativ pentru felul în care s-a desfăşurat procesul de educaţie/instruire ce se interpune între candidatul de la admitere şi absolvent.

În perioada 1997-2003 – anii în care facultatea a avut trei promoţii de absolvenţi, la specializarea Matematică au fost admişi un număr total de 79 de candidaţi, dintre care au absolvit facultatea 60 de studenţi, 51 dintre aceştia promovând şi examenul de licenţă.

Comparând mediile pentru cele trei promoţii, atât la admitere şi la absolvire, cât şi la licenţa, putem trage următorele concluzii.

Majoritatea studentilor înscrişi la specializarea Matematică (peste 75%) au avut la admitere o medie mai mică sau egală cu 8, în schimb la absolvire sau licenţă ponderea celor cu media mai mare sau egala cu 8 întrece 50%, ceea ce denota schimbari calitative spre bine în favoarea procesului de învaţamânt.

Spre exemplificarea celor menţionate mai sus, promoţia 1999-2003 este descrisă de diagrama următoare:

0,00%0,00%

20,83%

0,00%

17,39%

41,67%

16,67%

34,78%

12,50%

46,67%

47,83%

4,17%

36,67%

0,00%0,00%

20,83%

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

9 - 10 8 - 9 7 - 8 6 - 7 5 - 6 Respinsi

Promoţia 1999-2003

Admitere Absolvire Licenţă

Procentul celor care nu au promovat examenele de licenţă variază pentru fiecare promoţie între 20% şi 25%. Aceasta vorbeşte şi despre un anumit grad de exigenţă impus astfel încât nivelul de pregătire a absolvenţilor noştri să corespundă cu standardele impuse de piaţa muncii.

Promoţia 2000-2004 a obţinut cele mai bune rezultate la examenul de licenţă de până acum. Astfel aproape 90% dintre absolvenţi au obţinut medii peste 9 la susţinerea examenului de licenţă,33% dintre aceştia obţinând medii între 9 şi 10. De asemenea, promoţia de anul acesta a înregistrat şi cel mai mic procent de studenţi respinşi la examenul de licenţă.

21,43%

4,17%

20,83%

25,81%

57,14%

20,83%

41,67%

41,94%

21,43%

25,00%

12,50%

19,35%

0,00%

25,00%

4,17%

9,68%

0,00%0,00%0,00%0,00% 0,00%

25,00%

20,83%

3,23%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

9 - 10 8 - 9 7 - 8 6 - 7 5 - 6 Respinsi

Mediile la licenţapentru cele patru promoţii

ale specializării Matematică

2001 2002 2003 2004

Analizând ultima promoţie prin prisma rezultatelor obţinute la examenul de admitere în învăţământul superior şi ale celor de la examenul de licenţă, putem deduce că rezultatele s-au îmbunătăţit simţitor.

7,14%

25,81%

47,62%41,94%

19,05%19,35%23,81%

9,68%

2,38%0,00% 0,00%3,23%

0,00%10,00%20,00%30,00%40,00%50,00%

9 - 10 8 - 9 7 - 8 6 - 7 5 - 6 Respinsi

Promoţia 2000-2004

Admitere Licenţă

Specificul specializarii Matematica le oferă absolvenţilor posibilităţi reduse de angajare în câmpul muncii. Acestea se referă, de regulă, la învaţământ şi cercetare.

Un sondaj parţial privind angajarea absolvenţilor consemnează următoarele: a) 25% dintre absolventi au ocupat prin concurs posturi în învăţământul preuniversitar; b) 15% dintre absolvenţi activează în calitate de cadre didactice suplinitoare în învăţământul

preuniversitar; c) un absolvent este cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române; d) cunoştinţele temeinice legate de utilizarea calculatorului, asigurate prin planul de învăţământ la

specializarea Matematică, le-a permis câtorva absolvenţi să ocupe posturi de analist-programator (3 absolvenţi) în diverse firme de profil;

e) despre aproape 50% dintre absolvenţi nu avem informaţii privind angajarea lor în câmpul muncii, sondajul în cauză urmând a fi completat cu noi date.

Absolvenţii specializării Matematică încadraţi în învăţământ, începând chiar cu prima promoţie, au fost apreciaţi în unităţile scolare în care activează. Nu au fost semnalate cazuri de acordare a unor calificative slabe sau de desfacere a contractului de muncă. De asemenea, calificativele obţinute au permis absolvenţilor parcurgerea treptelor de perfecţionare profesională, începând cu obţinerea gradului didactiv definitiv şi a gradului didactic II.

Încadrarea absolvenţilor specializării Matematicăpe piaţa muncii

39%

35%

9%

13% 4%

Gimnaziu Liceu Facultate Firme software Cercetare

Oricum, cunoaşterea situaţiei reale pe teren a absolvenţilor noştri este un punct slab care, conform planului strategic de dezvoltare a facultăţii noastre va fi remediat cât de curând.

În acest context se impune un sondaj care să cuprindă părerile studenţilor şi ale cadrelor didactice care predau la specializarea Matematică privind şansele viitorilor absolvenţi pe piaţa muncii. Totodată, va fi efectuat un sondaj mai amplu în care să considerăm atât părerile angajatorilor (inclusiv potenţialii angajatori), cât şi părerile absolvenţilor în acest sens.

7 Calitatea personalului didactic

Cadrele didactice din Facultatea de Matematică şi Informatică sunt organizate pe trei catedre – cea de Algebră şi Geometrie, Analiză şi Mecanică şi cea de Informatică şi Metode Numerice.

Calitatea prestaţiei didactice a cadrelor FMI se află permanent în atenţia conducerii facultăţii şi se realizează prin şefii de catedră, secretarul ştiinţific al facultăţii şi decan. Rezultatele controalelor periodice sunt transmise întregului corp profesoral prin discutarea lor săptămânală în cadrul Biroului Consiliului Profesoral, iar o dată pe lună în cadrul Consiliului Profesoral, alcătuit din 17 cadre didactice. Se intenţionează implementarea sistemului de evaluare a cadrelor didactice de către studenţi, fapt care va stimula perfecţionarea şi ridicarea calităţii activităţii didactice.

Din tabelul recapitulativ cu ocuparea posturilor la specializarea Matematică în anul universitar 2003-2004 rezultă următoarele. Cele 20 posturi, sunt acoperite cu personal titularizat în proporţie de 97,92%. Dintre acestea, 47% sunt posturi acoperite de profesori si conferenţiari.

Numărul total de posturi acoperite cu personal titular cu norma de bază la specializarea Matematică reprezintă 71.20%. Dintre acestea, 25.55% sunt posturi de profesor şi conferenţiar.

Principala politică folosită în dezvoltarea colectivului de cadre didactice a FMI a fost şi va fi, cu precădere, folosirea potenţialului local al generatiei tinere. În ultimii 5 ani au fost recrutate astfel circa 75% din cadrele didactice cu cartea de muncă la facultate. În plus, este sprijinită în continuare evoluţia celor ce parcurg în cadrul facultăţii noastre toate treptele didactice începând cu cea de preparator, asistent, lector. S-au folosit, în limita posibilităţilor financiare, în calitate de personal didactic asociat, personalităţi ştiinţifice din ţară şi de peste hotare pentru cursurile de înaltă specializare.

Perfecţionarea personalului didactic se face în mod organizat. Pentru cei tineri în cadrul masteratelor şi doctoratelor, iar restul prin intermediul participării la manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale, prin burse de studii sau obţinerea de invitaţii ca profesori/cercetători visiting în străinătate. În acelaşi timp sunt invitaţi specialişti de marcă români şi străini pentru a ţine conferinţe pentru cadre didactice şi studenţi.

În cadrul Facultăţii de Matematică şi Informatică, promovarea se face în conformitate cu standardele interne de promovare a cadrelor didactice şi de ocupare a posturilor didactice specifice facultăţii.

Nivelul de pregătire academică şi didactică rezultă din CV-urile cadrelor didactice disponibile pe pagina web a facultăţii, unde poate fi găsită şi lista de lucrări de specialitate elaborate de fiecare cadru diactic în parte.

Activitatea de cercetare ştiinţifică se desfăşoară în cadrul Centrului de Cercetare Matematici Aplicate. Centrul a fost autorizat de CNCSIS în anul 2001 şi reuneşte colective de cercetare pe direcţiile următoare:

• Modele matematice în dinamica rigidului şi a solidului rigid; • Algebră computaţională; • Metode numerice şi aplicaţii;

• Teoria probabilităţilor, statistică şi aplicaţii economice; • Sistemul de securitate a datelor şi comerţul electronic; • Sisteme informatice şi tehnici de compilare. În felul acesta, în centrul de cercetare sunt reprezentate toate colectivele de cercetare ale

cadrelor didactice de la facultatea noastră. Facultatea editează cu regularitate Analele Ştiinţifice ale Universităţii Ovidius, Seria

Matematică, revista fiind recunoscută CNCSIS din anul 2001. S-a ajuns la volumul XI, fascicula II p 2003. În prezent se editează, de asemenea, Seminars in Mathematics şi Surveys in Mathematics. Aceste reviste ajung şi la Bibliotecile din Gottingen, Hanovra, etc. şi la recenzenţii revistelor Zetrallblatt fur Mathematik şi Mathematical Reviews.

8 Analiza facilităţilor şi a dotării materiale

Studenţii beneficiază de săli moderne de studiu, şi anume 2 amfiteatre, 4 săli de curs, 5 săli

de seminarii şi 9 laboratoare specializate de informatică cele mai recente fiind laboratorul de Algebră Computaţională şi cel de Metode Numerice şi Statistică Aplicată.

Facultatea de Matematică şi Informatică are şi o dotare modernă: calculatoare de ultimă

generaţie obţinute prin programe “PHARE” , imprimante, copiatoare, retroproiectoare, etc. (detalii în anexa 1). Portofoliul de dare în exploatare a noilor clădiri ale Universităţii prevede pentru faza a III-a de dezvoltare a Campusului universitar construirea unui modul destinat facultăţilor de Matematică şi Ştiinţe Economice, acesta fiind şi un motiv în plus pentru dezvoltarea unor specializări mixte.

Învăţământul de matematică şi informatică la FMI este receptiv la asimilarea noilor metode

de învăţare, de asemenea suntem interesaţi în dezvoltarea şi perfecţionarea atât a învăţământului la distanţă cât şi a educaţiei continue.

În ultimii ani, ţinând cont şi de specificul facultăţii, internetul a devenit un instrument foarte util atât pentru studenţi cât şi pentru profesori. În anii 2003 şi 2004 sau realizat abonamente pentru a avea acces la baza electronică de date MatSciNet (http://www.ams.org/mathscinet ) şi Zentrallblat (http://www.emis.de/). De asemenea pe site-ul facultăţii (http://www.univ-ovidius.ro/math/index.php), studenţii pot găsi toate informaţiile necesare (legate de sistemul de credite transferabile, orar, cursuri în format electronic, etc.)

Biblioteca universităţii are acum o clădire complet renovată, în care se găsesc peste 500.000

titluri precum şi calculatoare de ultimă generaţie conectate la internet.

În plus, facultatea de matematică şi informatică are o bibliotecă proprie lângă sediul

facultăţii, cu săli de studiu, unde pot fi găsite peste 6.000 de cărţi şi periodice.

Repartiţia cărţilor pe discipline

Informatică 11%

Metodică, Istoria

Matematicii4%

Analiză numerică,

Probabilităţi, statistică

8%

Matematici aplicate 20%

Geometrie, 10%

Analiză Matematică

18%

Algebră29%

1 2 3 4 5 6 7

Baza sportivă este amplasată pe malul lacului Mamaia şi oferă posibilităţi de practicare a diferitelor sporturi, incluzând yachting, tenis, fotbal, handbal, volei, baschet, etc.

9 Internaţionalizarea şi contactele externe ale Facultăţii de Matematică şi Informatică

Relaţiile permanente de colaborare ale facultăţii cu universităţi de renume internaţional au făcut ca, în ultima vreme, să se obţină o recunoaştere a specialiştilor din facultate la nivel naţional şi internaţional.

Dintre manifestările ştiinţifice de un real interes care au certificat internaţionalizarea şi contactele externe ale facultăţii suntem în măsură a enumera numai o parte dintre ele:

1. Conferinţa Internaţională de Informatică şi Matematici Discrete, Constanţa, 2–7 iulie 2001 (în colaborare cu Universitatea Auckland, Noua Zeelandă).

2. Şcoala de Vară de Algebră, Eforie Nord, 10 – 16 septembrie 2001. http://www.univ-ovidius.ro/math/sna/rom/index.html

3. A XXV-a Conferinţă Naţională de Mecanica Solidelor, Constanţa, 19-23 septembrie 2001. 4. A VIII-a Conferinţa Internaţională de Analiză Neliniară, Numerică, Matematici Aplicate şi Informatică, Constanţa, 19-23 septembrie 2001. 5. Şcoala de vară de Teoria Aşteptării şi Optimizări, 2-8 iulie 2002 (în colaborare cu Universitatea din Bucureşti). 6. Conferinţa Internaţională PAMM PC 139, Constanţa, 3–10 septembrie 2002, (în colaborare cu Universitatea Tehnică din Budapesta, Ungaria). 7. Conferinţa Internaţională de Analiză şi Optimizarea Sistemelor Diferenţiale, Constanţa, 10-14 septembrie 2002, sponsorizată de Uniunea Europeană. 8. Conferinţa Internaţională de Geometrie Algebrică, Algebră Comutativă şi Topologie, Constanţa, 22 – 26 septembrie 2002, (în colaborare cu Institutul de Matematică al Academiei Române “S. Stoilow”). 9. Şcoala de Vară de Algebră, 3-8 iunie 2002, Eforie Nord. http://www.univ-ovidius.ro/math/sna/rom/index.html 10. Şcoala de vară de Algebră, Eforie Nord, 8 – 16 septembrie 2002. http://www.univ-ovidius.ro/math/sna/rom/index.html 11. Concursul studenţesc “Traian Lalescu”, 8 – 11.05.2003, Constanţa. 12. Conferinţa Internaţională “New Trends in Mechanics”, organizată în colaborare cu Institutul de Matematică al Academiei Române, “Simion Stoilow” sponsorizată de Uniunea Europeană, 8 – 12 septembrie 2003, Constanţa. 13. Şcoala de Vară de Algebră, 8 – 14 septembrie 2003, Eforie Nord. http://www.univ-ovidius.ro/math/sna/rom/index.html 14. Conferinţă Internaţională de Analiză Neliniară, Numerică, Informatică şi Matematici Aplicate, 5 - 9 septembrie 2004, Constanţa 15. Scoala de Vara de Algebra, 18-24 Iulie 2004, Tismana, jud. Gorj. http://www.univ-ovidius.ro/math/sna/rom/index.html 16. Conferinta Internationala PAMM, 05-12 Septembrie 2004. 17. Conferinţă Internaţională de Analiză Neliniară, Analiză Numerică, şi de Matematici Aplicate, 06-09 Septembrie 2004.

De asemenea, facultatea de Matematică şi Informatică s-a implicat in realizarea programelor TEMPUS. Catedra de Algebra si Geometrie a fost organizator principal al catorva conferinte nationale si internationale: • Conferinta Nationala de Algebra, in 1994; • Conferinta Internationala de Teoria Reprezentarii Grupurilor si Algebrelor, in 1995 (cu

finantarea Fundatiei Volkswagen); • Conferinta Nationala de Geometrie, in 1995; • Conferinta Internationala de Teoria Inelelor, Algebra Comutativa si Geometrie Algebrica, in

1996 (cu finantarea Fundatiei Volkswagen); • Conferinta Anuala a Societatii de Stiinte Matematice din Romania, in 2000; • Workshopul: Algebra and Representation Theory, in 2000 (cu finantare NATO, in cadrul

NATO Advanced Institute); • Euroconferinta: Representation Theory, in 2000 (cu finantare U.E.).

Lucrarile acestor conferinte au aparut in Analele Stiintifice ale Universitatii “Ovidius”, seria Matematica, in volumele din 1996, 1997, 2000 si in Editura Kluwer din Olanda.

In fiecare an, membri ai facultăţii au participat la conferinte nationale si internationale, au primit invitatii si burse din partea unor universitati straine (Austria, Germania, S.U.A., Anglia, etc).

Recunoaşterea ştiinţifică internă şi internaţională a cadrelor didactice ale facultăţii este probată atat prin titlurile ştiinţifice cat şi pri participarea la diversele comitete interne şi internaţionale: - prof. univ. dr. Mirela ŞTEFĂNESCU este:

- membru fondator la: Society of Balkan Geometers; ANIRO (Soc. Informaticienilor din Romania); - membru in : American Mathematical Society; SSMR; Societatea Matematicienilor Romani;

Academia Oamenilor de Stiinta din Romania; Academia Romano-Americana (m.c.) - expert CNCSIS 1998-2003 - membru in Comitetul de Redactie al revistei Mathematical Reports, Bucuresti – revista a Academiei

- prof . univ. dr. Alexei LEAHU este membru în: - Societatea de Probabilităţi, Statistică din România (din 1995); - Institute of Mathematical Statistics, SUA (din 1994);

O mare parte a cadrelor didactice ale Facultăţii de Matematică şi Informatică sunt membre în SSMR (Societatea de Stiinte Matematice din Romania) şi GAMM (Gesselschaft fur Ang. Math. und Mek.). Facultatea noastră a acordat 7 titluri de DOCTOR HONORIS CAUZA unor personalităţi de excepţie ale matematicii internaţionale:

- prof. univ. dr. P.P. Teodorescu- Universitatea Bucuresti - academician prof. univ. dr. Radu Miron - Universitaeta "A.I.Cuza", Iasi - academician prof. univ. dr. Constantin Nastasescu - Universitatea Bucuresti - prof. univ. dr. Gregorios Tsagas - Universitatea Aristoteles din Salonic (m. 2002) - prof. univ. dr. Nicolae H. Pavel, Ohio State University, SUA - academician prof. univ. dr Constantin Corduneanu- Texas Arlington USA - prof. univ. dr. Philippe Ciarlet - Universitatea Paris, France. Numeroase personalităţi din străinătate au conferenţiat la Facultatea de

Matematică şi Informatică, între ele amintind:

- prof. univ. dr. David BLAIR – Michigan State University (MSU), SUA, mai 2002; - prof. univ. dr. Paul BAIRD – Universitatea Bretania Occidentală (UBO), Franţa, martie

2001, septembrie 2002; - prof. univ. dr. Paul HORJA – Fuld Hall Institute Princeton, SUA, septembrie 2000; - prof. univ. dr. Tudor ZAMFIRESCU – Universitatea Dortmund, Germania; - prof. univ. dr. Jurgen HERZOG – Universitatea Essen, Germaina; - prof. univ. dr. K.W. Roggenkamp – Universitatea Stuttgart, Germania; - prof. univ. dr. Tony BARTON – Universitatea BATH, Anglia; - prof. univ. dr. Bill Calahan – Northen Iowa University, SUA; - prof. univ. dr. Marco ROSEN – Universitatea Humbold Berlin, Germania; - prof. univ. dr. Martin WURSTHORN – Universitatea Stuttgart, Germania; - prof. univ. dr. Gorge DINCA – Universitatea Bucureşti; - prof. univ. dr. M. WENDLAND – Universitatea Stuttgart, Germania; - prof. univ. dr. Şerban BASARAB – IMAR; - prof. univ. dr. Lucian BĂDESCU - Universitatea Bucureşti; - prof. univ. dr. Constantin NĂSTĂSESCU - Universitatea Bucureşti.

10 Stadiul asigurării calităţii la specializarea Matematică

Activitatea de asigurare a calitatii a inceput la Universitatea “Ovidius” Constanţa in 1999. În Facultatea de Matematică şi Informatică, prodecanul cu asigurarea calităţii este confirmat

de Senatul Universităţii (şedinţa din octombrie 2000) şi activitatea începe cu alegerea responsabililor de specializări şi a stabilirii obiectivelor activităţii în facultate, fără a se face distincţie între cele patru specializări. Obiectivele sunt in conformitate cu specificul facultăţii.

În urma şedinţei comisiei responsabile cu asigurarea calităţii din 1 iunie 2004 au fost identificate oportunităţile şi ameninţările facultăţii noastre, precum şi punctele tari şi punctele slabe. Printre oportunităţile de care se bucură Facultatea de Matematică şi Informatică, în particular specializarea Matematică, amintim: 1) Lipsa concurenţei regionale; 2) Burse pentru studenţi; 3) Modificare legislativă în favoarea absolvenţilor de masterat; 4) Structura 3-2-3 a anilor de studii (procesul Bologna); 5) Integrarea în UE (liberalizarea pieţei muncii); 6) Oportunităţi de granturi; 7) Existenţa burselor private. Dintre ameninţările de care trebuie să ţinem seama în viitorul apropiat enumerăm: 1) Oferta pe piaţa muncii se restrânge (amintim că este vorba de specializarea Matematică); 2) Finanţarea bugetară este sub orice limită; 3) Inexistenţa granturilor de cercetare în disciplinele fundamentale ale matematicii.

Privind prin perspectiva situaţiei din ultimii 7 ani (1997-2004) de la specializarea Matematică din cadrul Facultăţii de Matematică şi Informatică se poate constata că specializarea are

aceleaşi „puncte tari”, respectiv „puncte slabe” ca şi întreaga facultate. Au fost identificate următoarele „puncte tari”: • Asignarea disciplinelor la persoane specializate; • Corelarea pe verticală şi orizontală a disciplinelor; • Alinierea planurilor de învăţământ la cele ale facultăţilor de renume; • Tehnologii IT/Multimedia de predare; • Corp profesoral valoros; • Organizarea doctoratelor; • Politica de personal favorabilă dezvoltării tinerilor; • Infrastructură şi dotări; • Existenţa Masteratului de Didactică Matematică cu perspectivă pentru absolvenţi; • Existenţa unui centru de cercetare; • Pagina web a facultăţii; • Orarul, licenţa, manifestările controlate web.

„Punctele slabe” identificate de comisia de analiză sunt: 1) Dezinteresul cadrelor didactice faţă de posibilităţile de angajare ale studenţilor; 2) Lipsa unor opţiuni multiple pe piaţa muncii; 3) Examenul de licenţă necorelat cu obiectivele specializarii; 4) Evaluarea la admiterea în facultate este nerelevantă; 5) Facultatea nu este promovată în licee; 6) Disciplinele psihopedagogice sunt nepersonalizate pentru Matematică; 7) Standardele de evaluare ale profesorilor sunt nefuncţionale; 8) Lipsa analizei sesiunilor, examenului de licenţă şi admiterii; 9) Căutarea de surse de finanţare alternative şi proiecte.

Realizând corelaţiile dintre cele patru categorii de mai sus, am identificat următoarele obiective pe termen scurt şi mediu, măsuri, persoane responsabile cu realizarea activităţilor trasate şi termene limită: 1) Promovarea facultăţii către licee/lumea academică – măsurile preconizate vizează identificarea

mediilor educaţionale specifice din care vor fi selectaţi candidaţii şi întărirea legăturilor cu liceele reprezentative din municipiu şi judeţ sub forma întâlnirilor directe cu cei implicaţi în acest proces (elevi şi cadre didactice din învăţământul preuniversitar). De asemenea ne propunem actualizarea permanentă a informaţiilor disponibile pe pagina web a facultăţii.

2) Administrarea judicioasă a fondurilor şi rentabilizarea facultăţii; 3) Formarea unui colectiv/grup de lucru care să studieze modificările pentru trecerea la planul

Bologna; 4) Analiza modului în care se poate adapta /completa planul de învăţământ cu competenţe de

informatică; 5) Dezvoltarea de soluţii alternative pentru instruire: reciclarea profesorilor, lecţii în vederea

examenelor de admitere în facultate – măsurile prevăd diversificarea surselor de venit

extrabugetar prin extinderea ofertelor programelor de continuare de studii prin reciclare, reconversie, instruire legată de noile tehnologii informatice pentru diverse domenii de activitate tehnică, economică, prestări de servicii, programe de formare iniţială pentru elevi performanţi;

6) Statistica cu angajarea absolvenţilor – obţinerea de informaţii despre situaţia angajării absolvenţilor de la Inspectoratul Şcolar Judeţean, precum şi prin intermediul foştilor absolvenţi care păstrează legătura cu facultatea;

7) Trimiterea de scrisori personalizate către potenţialii studenţi de valoare pentru întocmirea listelor ţintă de candidaţi.

UNIVERSITATEA “Ovidius”CONSTANTA Facultatea de Matematica si Informatica Specializarea Matematica

COD Q – F.Ist. 01.00

Pagini EDITIA 1 Revizia 1 2 3 4 5

PLANIFICAREA ACTIVITATII IN DOMENIUL ASIGURARII CALITATII INVATAMANTULUI

Nr Crt. OBIECTIVE MASURI Document

rezultat RASPUNDE TERMEN Observatii

resurse

1. Promovarea facultatii catre licee/lumea academica

- Identificarea mediilor educatio- nale specifice din care vor fi selectati candidatii - Intarirea legaturilor specializarii cu liceele reprezentative din municipiu si judet sub forma intalnirilor directe cu elevii si cadrele inv. preuniv. din Colegiul.”Mircea cel Batran” Lic. “Ovidius” Lic. “Traian” Lic.”George Calinescu” Colegiul ”Constantin Bratescu” Lic.”Mihai Eminescu”

Raport de situatie Procese-verbale

Decan, Prodecan, Secretar Stiintific, Viviana Ene, Dumitru Popa

Permanent

Lic.Teoretic Mangalia Lic.”N.Balcescu” Medgidia Lic.Teoretic Cernavoda Lic.Teoretic Cobadin Lic.Teoretic Negru-Voda Lic.Teoretic Fetesti Ialomita Lic.Teoretic Slobozia Lic.”Spiru Haret”Tulcea Colegiul Pedagogic Tulcea - Actualizarea paginii proprii de INTERNET - Sondarea capacitatii de incadrare dupa absolvire,a pietei preuniver-sitare; contactarea managerilor ISJ Constanta

2. Administrarea judicioasa a fondurilor si rentabilizarea facultatii

Decan, Directoradministrativ

Permanent

3. Formarea unui colectiv/grup de lucru care sa studieze modificarile pentru trecerea la planul Bologna

Sefii de catedre, Secretarul stiintific

1 octombrie 2004

4. Stabilirea unei persoane care sa caute in permanenta surse de finantare

Anghel Paul Permanent

5. Analiza modului in care se poate adapta/completa planul de invatamant cu

Seful catedrei de Informatica si Metode Numerice

1 decembrie 2004

competente de informatica 6. Dezvoltarea de solutii

alternative pentru instruire: reciclarea profesorilor,lectii in vederea examenelor de admitere in facultate, etc.

Diversificarea surselor de venit extrabugetar prin extinderea ofertelor programelor de continuare de studii prin reciclare, reconversie, instruire legata de noile tehnologii informatice pentru diverse domenii de activitate tehnica, economica, prestari de servicii, programe de formare initiala pentru elevi performanti

Cristina Flaut, Laurentiu Homentcovschi, Catalin Ghinea, Dumitru Popa,

1 ianuarie 2005

7. Statistica cu angajarea absolventilor

Redactarea unui chestionar pentru a afla parerea angajatorilor Informatii despre situatia angajarii absolventilor din promotiile mai vechi de la ISJ si din comunicarile fostilor studenti care pastreaza legatura cu facultatea

Prodecanul cu asigurareacalitatii

28 februarie 2005

8. Trimiterea de scrisori personalizate catre potentialii studenti de valoare pentru intocmirea listelor tinta

Prodecanul cu asigurareacalitatii

1 ianuarie 2005

Secretariat

DECAN, PRODECAN CU ASIGURAREA CALITATII, Prof. Univ. Dr. Boskoff Wladimir Georges Conf. Univ. Dr. Popescu Elena