ECO - DESIGN&
RESTAURARE
Un
ive
rsita
tea
Tra
nsi
lva
nia
din
Bra
ºov Fa
cu
lta
tea
de
In
gin
eria
Le
mn
ulu
i
Vol. I, Nr. 1, martie 2012
Braºov
SUMAR
EDITORIAL
De ce Eco-design & Restaurare?
Alin M. OLĂRESCU ………………………………………………………………………….................
1
PROIECTE, ACŢIUNI ŞI OPORTUNITĂŢI
Acţiunea Podul – Die Brucke: Invitaţia de accepta o provocare
Maria Cristina TIMAR, Anca Maria VARODI ………………………………………………………
3
Acţiuni studenţeşti: Lemnul – trecut – prezent – viitor
Anca Maria VARODI …………………………………………………………………………………..
6
Training sisteme portabile de prelucrarea lemnului
Alin M. OLĂRESCU …………………………………………………………………………..................
7
Workshop inventarul Muzeului Satului Stroeşti – Argeş
Alin M. OLĂRESCU …………………………………………………………………………..................
9
ECHIPAMENTE ŞI TEHNOLOGII
Sisteme portabile de prelucrarea lemnului (I): Ferăstrăul circular FESTOOL TS 55 EBQ
Alin M. OLĂRESCU ………………………………………………………………………….................
12
ECO-DESIGN DE PRODUS
Scaunul ELIPTO – Ioana MOISE ………………………………………………………………………. 17
CONSERVARE - RESTAURARE
Completarea lipsurilor în restaurare: Biroul Judecătoriei Ocol Rural Stroeşti – Argeş (I)
Petre ŞERBAN, Celia CHIRU …………………………………………………………………………..
27
ECO – IDEI, ECO – SOLUŢII
Propuneri pentru finisarea plăcilor melaminate provenite de la mobilierul reciclat
Andrea DEÁK …………………………………………………………………………………………...
38
LIMBAJE DE PROGRAMARE
Estimarea consumului de energie electrică la uscarea cherestelei folosind aplicaţia
informatică Aerokilnsoft V 2.0 – Bogdan BEDELEAN ……………………………………………
43
TEHNICA CNC
Program pentru prelucrarea pe CNC (I): uşă de noptieră
Sergiu RĂCĂŞAN, Corina MIRON …………………………………………………………………...
50
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 1
EDITORIAL
DE CE ECO – DESIGN & RESTAURARE?
Alin M. OLĂRESCU1
Fenomenul diluţiei sentimentului de apartenenţă la un anume grup social este
cunoscut şi recunoscut2. Cauzele sunt multiple, însă în liantul acestora pare a fi timpul3.
Acest lucru duce la o sistematică degradare relaţiilor normale în cadrul unei comunităţi,
lucru cu adevărat periculos mai ales în cadrul unei comunităţi universitare al cărei scop
este de forma specialişti în domeniul respectiv.
În acest context, necesitatea unei reviste care să unească o comunitate
universitară în planul dezbaterilor şi al ideilor, care să genereze o anume atitudine faţă de
actul de cultură (fie ea, doar tehnică), în rândul principalilor actori ai procesului şi anume
studenţii, se impune fără îndoială.
Scopul acestei reviste este acela de promovare a activităţilor studenţeşti, didactice
şi de formare continuă, a evenimentelor (workshop-uri, expoziţii, festivaluri, concursuri etc.)
şi a parteneriatelor dezvoltate de Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea
Transilvania din Braşov dar şi de formare cultural - ştiinţifică a viitorii specialişti din ingineria
lemnului.
Denumirea revistei a fost aleasă ţinându-se seama de trei criterii:
1. Criteriul semantic - conceptual
Eco-designul, conform accepţiunii actuale, înglobează toate aspectele legate de
ciclul de viaţă al produselor: pre-producţie (exploatarea şi prelucrarea primară),
producţie (proiectare şi tehnologie), livrarea, utilizarea şi recuperarea / reintegrarea /
transformarea produsului la sfârşitul stadiului operaţional.
Restaurarea este un ansamblu de proceduri științifice, bazate pe documentare și
cercetare prealabilă, prin care se urmărește restituirea unui aspect, cât mai apropiat de
1 Şef lucr. univ. dr. ing., Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov, [email protected]
2„Oamenii trăiesc unii lângă alţii ca vitele: abia dacă izbutesc, din când în când, să bea împreună o sticlă de vin”
(Houellebecq, M., 2011. Platforma. Editura Polirom, Iaşi. p. 22).
3 „Timpul a căpătat înfăţişarea unui rocker agitat … Timpul este un mutant. El nu ne mai lasă-n pace, „în plata Domnului”,
ca înainte; el a ajuns să ne hărţuiască, să ne urmărească pe rotile … Timpul ne-aşteaptă la cotitură, cu o lamă-n mănuşă.”
(Alex. Leo Şerban, 2006. Dietetica lui Robinson. Editura Curtea Veche, Bucureşti , p. 157.).
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 2
original, al unei construcții, opere de artă, de arheologie, de etnografie etc. cât și
stoparea proceselor distructive și a degradărilor suferite, prin folosirea unei metodologii
adecvate și a unor materiale proprii fiecărui domeniu1.
Aşadar, din punct de vedere semantic – conceptual, cei doi termeni sunt
integratori pentru activităţile desfăşurate în facultate, dat fiind faptul că suntem singura
facultate din ţara care oferă specializare (prin masterat) în domeniul eco - designului de
mobilier şi restaurării acestuia.
2. Din punct de vedere al tendinţelor actuale se remarcă o preocupare constantă
privind ecologia şi a restaurarea patrimoniului, activităţi cu mare impact important asupra
vieţii publice şi private.
3. Criteriul identitar. Scopul acestei acţiuni a fost de vedea cum /cu ce este
asociată imaginea Facultăţii de Ingineria Lemnului dar şi relevanţa termenului pentru
această asociere. Astfel s-a procedat la căutarea pe motorul de căutare Google a
următorilor termeni: eco - design şi restaurare; ingineria lemnului; structuri avansate din
lemn şi tehnologii inovative. Pentru relevanţa asocierii cu Facultatea de Ingineria Lemnului
s-a procedat la numărarea rezultatelor cu referinţă directă la facultate regăsite în primele
cincizeci de rezultate afişate (tabelul 1).
Tabelul 1
Rezultatele căutării
Termenul căutat Rezultate totale
Rezultate asociate direct cu
Facultatea de Ingineria Lemnului din
primele cincizeci de rezultate afişate
Eco-design şi restaurare 22100 42
Ingineria lemnului 1780000 26
Structuri avansate şi
tehnologii moderne 11800 26
S-a constatat că în patruzeci şi două de cazuri (din primele cincizeci) Facultatea
de Ingineria lemnului este asociată direct cu eco - designul de mobilier şi restaurarea
acestuia.
În consecinţă s-a optat, mai ales datorită criteriilor semantic - conceptual şi
identitar pentru această denumire.
Sperăm ca prin această revistă să creăm sinergii pozitive şi să găsim soluţii viabile
pentru ca studenţii de acum să devină profesionişti cu o solidă cultură tehnică.
1 Dicţionar enciclopedic, coord. Popa, M. D., Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1993 – 2009.
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 3
PROIECTE, ACŢIUNI ŞI OPORTUNITĂŢI
ACTIUNEA PODUL - DIE BRUCKE
INVITAŢIA DE A ACCEPTA O PROVOCARE
Cristina Maria TIMAR1, Anca Maria VARODI2
Preambul
Protejarea patrimoniului cultural naţional mobil cuprinde ansamblul de măsuri
având caracter ştiinţific, juridic, administrativ, financiar, fiscal şi tehnic, menite să asigure
identificarea, cercetarea, inventarierea, clasarea, conservarea, asigurarea securităţii,
întreţinerea, restaurarea şi punerea în valoare în vederea asigurării accesului democratic
la cultura si a transmiterii acestui patrimoniu generaţiilor viitoare3 (Legea 182/2008).
In acest sens, în cadrul unui parteneriat încheiat între Facultatea de Ingineria
Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov şi Muzeul de Etnografie din Braşov s-a pornit
derularea acţiunii „Podul – Die Brucke” care are drept scop recuperarea / restaurarea /
revalorificarea bunurilor culturale mobile găsite în podul unei gospodării săseşti din
Feldioara.
Fig. 1 Podul nostru.
1 Prof. univ. dr. chim., Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov, [email protected]
2 C.S. Dr. ing., Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov-Institut CDI, [email protected]
3 Legea 182/2008.
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 4
Obiectivele acţiunii
• Recuperarea, identificarea, conservarea - restaurarea bunurilor culturale mobile
abandonate
• Pod peste timp – reconstituirea «dotării tehnice» şi atmosferei unei gospodarii săseşti din
zona Feldioara.
Fig. 2 Acţiunea „Podul - Die Brucke”: investigaţii in site.
• Tradiţional vs. Modern – o relaţie reversibilă în designul produselor (să înţelegem cum au
evoluat anumite tipuri de produse şi să recuperăm / valorificăm idei / soluţii interesante
pentru noi produse)
Fig. 3 Acţiunea „Podul - Die Brucke”: pacienţii deja adoptaţi.
• Istorie, tradiţie, continuitate (Conservare – Restaurare) vs. Abandon – sensibilizare,
conştientizare public larg asupra necesităţii şi posibilităţii conservării – restaurării
patrimoniului cultural
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 5
• Valorizare bunurilor culturale mobile restaurate printr-o expoziţie de restaurare şi posibilă
donaţie de obiecte către Muzeul de Etnografie din Braşov - pod intre instituţii, punte
interumană
• Promovarea specializări Conservare – Restaurare din cadrul masterului Eco-design de
mobilier şi restaurare şi constituirea unui portofoliu personal al studenţilor implicaţi.
Calendarul acţiunii
Etapa Denumire Perioada Stadiu
derulării
0. Sensibilizare public Decembrie
2011 Încheiată
1. Investigaţii în pod – recuperare obiecte Ianuarie 2012 Încheiată
2. Inventariere, clasificare obiecte Februarie
2012 Încheiată
3. Adoptarea bunurilor culturale mobile Martie –
aprilie 2012 În derulare
4. Conservare – restaurare bunuri culturale mobile, elaborare
documentaţie
Martie –
aprilie 2012 În derulare
5. Reconstituire – organizare expoziţie în podul Muzeului
Civilizaţiei Urbane din Braşov Mai 2012
6.
Diseminare
(Articole şi carte: Podul – de la patrimoniu abandonat la
patrimoniu recuperat – un demers ştiinţific şi civic al
masteranzilor Facultăţii IL a UTBv
Octombrie
2012
Echipa de studenţi participanţi la această acţiune este formată, până în prezent,
din: Petre Şerban, Celia Mihaela Chiru, Natalia Talmazan, George Săndel Pintilie, Andreea
Miruna Petre, Victor Botez, Raluca Puşcariu, Sălăgean Alina şi Ioana Pîrcălăboiu. Aceştia
sunt coordonaţi de prof. univ. dr. chim. Maria Cristina Timar din partea Facultăţii de
Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov şi Dr. Georgiana Gămălie,
conservator în cadrul Muzeului de Etnografie din Braşov. Mesajul pe care aceştia îl transmit
este:
AŞTEPTĂM VOLUNTARI CU SPERANŢA CĂ VOM ÎMPĂRTĂŞI ÎMPREUNĂ O VICTORIE ŞI O MARE
BUCURIE!
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 6
ACTIUNI STUDENTESTI:
LEMNUL TRECUT – PREZENT – VIITOR
Anca Maria VARODI1
La iniţiativa unor studente din anul II de la Facultatea de Ingineria Lemnului,
Andreea Cotta şi Alice Tudorache, pe data de 26 martie 2012 va avea loc evenimentul
intitulat „Lemnul trecut - prezent – viitor” acţiune al cărui scop este să creeze o „punte”
de legătură între studenţii forestieri ai Universităţii „Transilvania” din Braşov: cei de la
Facultatea de Ingineria Lemnului şi cei de la Facultatea de Silvicultură şi Exploatări
Forestiere, al căror liant natural este LEMNUL.
Evenimentul se doreşte a fi o lansare a viitoarei asociaţii studenţeşti de la Ingineria
Lemnului astfel încât tinerii colegi ai facultăţii să îşi unească energiile pentru a materializa
împreună dorinţe, idei şi proiecte comune ce vizează viaţa obişnuită a studentului și
tânărului român făcând în acelaşi timp paşi spre propria devenire și împlinire a vocaţiei
alese.
Organizaţiile studenţeşti reprezintă promotorul proiectelor, ideilor şi iniţiativelor
studenţeşti, fiind formate în totalitate de studenţi. Având convingerea că, prin mediul
organizaţional, fiecare dintre ei vor reuşi să-şi concretizeze planurile, prin efortul concertat
al comunităţii studenţeşti din care vor face parte este necesar să investească resursele
specifice vârstei în cât mai multe activităţi extraşcolare, exploatând din plin oportunităţile
oferite prin proiecte din domeniul ales şi, de ce nu, din alte domenii asemănătoare.
Astfel a luat naştere acest eveniment ce se va desfăşura în colaborare cu studenţii
de la Facultatea de Silvicultură, colaborare ce va fi folosită ca rampă de lansare a celor
două asociaţii frăţeşti legate şi prin tema aleasă.
„Ne-am gândit la aceasta tema deoarece este un subiect comun atât pentru noi
cât şi pentru cei de la Silvicultura (Andreea Cotta)”.
LEMNUL ESTE SIMBOLUL CREŞTERII ŞI AL PROGRESULUI, ÎNTĂREŞTE PUTEREA DE CREAŢIE ŞI
EXPANSIUNE
1 C.S. Dr. ing., Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov-Institut CDI.
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 7
TRAININIG SISTEME PORTABILE DE PRELUCRAREA LEMNULUI
Alin M. OLĂRESCU1
La nivel mondial, echipamentele portabile de prelucrarea lemnului sunt cunoscute şi
utilizate încă din anii `50 ai secolului XX. În România, utilizarea acestora a început abia la
începutul anilor `90, odată cu liberalizarea pieţei iar acum situaţia se prezintă astfel:
- aceste echipamente sunt utilizate în special în micile ateliere;
- pe piaţă există echipamente de proastă calitate dar la preţuri mici;
- utilizatorii din domeniu nu au suficiente informaţii privind calitatea, fiabilitatea,
flexibilitatea şi modul de utilizare optim al acestor echipamente;
- necunoaşterea caracteristicilor de mai sus fac utilizatorii din domeniu reticenţi la
astfel de echipamente;
- nu există o tradiţie a utilizării echipamentelor portabile şi există ideea
preconcepută că aceste echipamente nu asigură o calitate şi precizie
corespunzătoare elementelor prelucrate.
Aşadar, în conformitate cu situaţia actuală a pieţei româneşti, sunt necesare:
- construirea unei atitudini pozitive privind utilizarea maşinilor portabile de
prelucrarea lemnului;
- instruirea şi pregătirea consumatorilor pentru utilizarea unor scule performante şi
fiabile;
- calificarea personalului în utilizarea în condiţii optime şi la maxima capacitate a
acestor echipamente.
Pornind de la aceste considerente, din anul 2010, în cadrul Facultăţii de Ingineria
Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov, s-a pus bazele unui laborator destinat
instruirii consumatorilor români în domeniul sistemelor portabile de prelucrarea lemnului.
Acest laborator este dezvoltat în parteneriat cu TTS Tooltechnic Systems AG & Co.
KG, Germania, şi este dotat cu echipamente portabile de prelucrarea lemnului produse
de firmele Festool şi Protool.
Activitatea principală a acestui laborator este aceea de efectua training-uri
periodice, adresate atât studenţilor şi elevilor cu profil de prelucrarea lemnului dar şi
personalului din atelierelor de prelucrarea lemnului şi al IMM-urilor de profil.
1 Şef lucr. univ. dr. ing., Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov, [email protected]
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 8
Scopul acestor training-uri îl constituie instruirea consumatorilor români în utilizarea
sistemelor portabile pentru prelucrarea lemnului iar obiectivele sunt:
1. Fundamentarea unui set de cunoştinţe referitoare la calitatea, fiabilitatea şi
flexibilitatea sistemelor portabile de prelucrarea lemnului.
2. Formarea şi dezvoltarea capacitaţii de utilizare eficientă a sistemelor
portabile de prelucrarea lemnului.
3. Crearea unei atitudini pozitive privitoare la sistemele portabile de
prelucrarea lemnului.
4. Diseminarea rezultatelor.
Training-ul are o durată de 20 de ore şi cuprinde două părţi: una teoretică şi alta
experimentală, raportul teorie - practică fiind de 1/3. Competenţele dobândite în urma
training-ului sunt:
1. Capacitatea de înţelegere superioară a principiilor de funcţionare a
maşinilor portabile de prelucrarea lemnului.
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 9
2. Abilităţi cognitiv-comparative referitoare la fiabilitatea şi flexibilitatea
maşinilor portabile de prelucrarea lemnului.
3. Abilităţi superioare de utilizare eficientă a maşinilor portabile de prelucrarea
lemnului.
4. Capacitate de valorificare a rezultatelor prin realizarea unui material
informativ în urma training-ului.
În urma acestui curs de instruire, participanţii primesc o diplomă care atestă
competenţele dobândite.
Până în prezent, au fost instruite 90 de persoane, dintre care: 13 elevi de la şcoli de
profil, 6 cadre didactice, 6 tâmplari şi 65 de studenţi din cadrul Facultăţii de Ingineria
Lemnului din care cca. 2/3 sunt, în prezent, absolvenţi, angajaţi în companii de profil.
Cunoaşterea eficienţei, versatilităţii şi calităţii sistemelor portabile de prelucrarea
lemnului poate aduce avantaje de natură economică, tehnologică dar şi ecologică,
contribuind astfel, la îmbunătăţirea diversităţii, flexibilităţii şi calităţii producţiei.
WORKSHOP INVENTARUL MUZEULUI SATULUI STROEŞTI – ARGEŞ
Alin M. OLĂRESCU1
Începând din 9 octombrie 2011, Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea
Transilvania din Braşov, a derulat un proiect de inventariere a obiectelor aflate în Muzeul
Satului Stroeşti – Argeş.
1 Şef lucr. univ. dr. ing., Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov, [email protected]
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 10
Scopul acestui proiect l-a constituit antrenarea studenţilor de la Masterul Eco-
design de mobilier şi restaurare într-o activitate directă de evaluare a obiectelor aflate
într-un muzeu.
Obiectivele proiectului sunt:
1. Dezvoltarea capacităţii de evaluare a obiectelor intrate în patrimoniul unui muzeu.
2. Aprofundarea limbajului de specialitate şi a capacităţii de a descrie stilistic şi
funcţional obiectele.
3. Dezvoltarea capacităţii de aplicare a unor tehnici de investigaţie a obiectelor
vechi.
4. Crearea unei documentaţii tehnice (fişe de inventare, fişe de evaluare primară)
privitoare la activitatea desfăşurată.
5. Identificarea unor posibile obiecte din lemn pentru evaluare suplimentară,
investigare şi restaurare ulterioară în cadrul programului de master Eco-design de
mobilier şi restaurare, din cadrul Facultăţii de Ingineria Lemnului.
6. Diseminarea rezultatelor.
Fig. 1 Echipa de inventariere.
Prima etapă a proiectului a constituit-o workshop-ul de inventariere desfăşurat în
perioada 9 – 15 octombrie 2011, la care au participat următorii studenţi masteranzi:
Anamaria Dămoc, Alexandra Purdeliu, Nicoleta Iordăchel şi Zita Kiss. Ulterior, acestora s-
au alăturat drd. ing. Andrea Deák şi ing. Celia Chiru. Coordonarea echipei a fost realizată
de şef. lucr. univ. dr. ing. Alin M. Olărescu.
În total au fost inventariate 229 de obiecte repartizate pe categorii, astfel: vase 74;
unelte, instrumente, arme 88; ţesături 11; mobilier şi obiecte decorative 42; manuscrise şi
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 11
tipărituri 14. Informaţiile privind fiecare obiect au fost consemnate într-o fişă de inventar
conform modelului alăturat.
FIŞĂ DE INVENTAR
Serie: MODC Nr. 44 din 10. 12. 2011
Denumirea obiectului:
DULAP
Datare: începutul secolului XX Dimensiuni: 1800 x 1080 x 500
Autor: Ştefan Gh. Beldie Donator: necunoscut
Foto:
Descriere:
Structură complexă, cu pereţi laterali tip panou, cornişă şi placă inferioară profilată ce imită soclul. Pe
structura corpului este atașată frontal o ramă în care sunt articulate uşile.
Uşile semi-încadrate sunt egale ca dimensiuni, au structură tip ramă cu tăblie cu canturile interioare
profilate în patru registre (dimensiunile uşilor sunt: 1610 x 415 x 30mm).
Rama care susţine uşile are pe muchiile exterioare au o teşitură oprită, sus şi jos, la o distanţă de 10 cm de
extremităţi. Spatele este realizat din scânduri sub formă de panou cu un montant central. Asamblările sunt
cu cepuri proprii străpunse (ramele uşilor), ascunse (rama frontală şi montantul spatelui) şi lambă cu uluc
(tăbliile şi spatele). În interior prezintă trei polițe care nu sunt cele originale. Întregul dulap este executat din
lemn de răşinos.
Stare conservare:
Dulapul prezintă urme de murdărie, uzura funcțională, balamale ruginite, lovituri, urme de cuie.
Grupa de conservare: II (stare de conservare relativ bună )
Alte menţiuni: A aparţinut Judecătoriei Ocol Rural Stroeşti, înfiinţată în anul 1908. În acea perioadă meşterul
tâmplar Ştefan Gh. Beldie a lucrat în antrepriză tâmplăria şi mobilierul pentru judecătorie. Datarea
probabilă a obiectului este 1908.
Fotografii: Ing. Mihaela Celia Chiru
Autor fişă:
Ing. Mihaela Celia Chiru
Verificat:
Dr. ing. Alin M. Olărescu
Aprobat:
Dr. ing. Alin M. Olărescu
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 12
Ulterior întocmirii fişelor de inventar, pentru obiectele de mobilier cu valoare
muzeistică a fost întocmite fişe de evaluare primară a stării de conservare, urmând a fi
identificate acele obiecte care necesită conservare respectiv restaurare.
Prin aceste activităţi studenţii participanţi au fost puşi într-o situaţie reală de
inventariere, confruntându-se cu obiecte vechi, de cele mai multe ori prăfuite şi murdare,
cu diferite tipuri de forme şi ornamente care trebuiau descrise într-un limbaj adecvat, cu
diverse tehnici de realizare a obiectelor, toate acestea ducând la crearea unui
vocabular de specialitate dar şi a îmbunătăţirii capacităţii de descriere şi conceptualizare.
ECHIPAMENTE ŞI TEHNOLOGII
SISTEME PORTABILE DE PRELUCRAREA LEMNULUI (I)
Ferăstrăul circular FESTOOL TS 55 EBQ
Alin M. OLĂRESCU1
Predictibilitatea şi întâmpinarea nevoilor clienţilor se constituie într-o direcţie/soluţie
de management/marketing aplicabilă, cu succes, din ce în ce mai des. În acest context
marii producători de echipamente, abordează frecvent, tehnica lansării pe piaţă a
sistemelor de produse. În cazul nostru când ne referim la un sistem de prelucrare lemnului
trebuie să avem în vedere: maşina – unealtă, scula prelucrătore, accesoriile pentru
funcţionare / întreţinere, consumabilele, echipamentele auxiliare ( ex. exhaustarea).
În articolul de faţă ne vom referi la sistemul de tăiere a lemnului utilizând ferăstrăul
circular Festool TS 55 EBQ. Specificaţiile tehnice pentru acesta sunt redate în figura 1.
Alimentarea cu energie electrică, la tensiunea de 220 V, se realizează prin
intermediul cablului de alimentare, prevăzut cu sistemul de blocare Plug – it. Pornirea
circularului se realizează prin acţionarea simultană a butoanelor de pornire (fig. 2).
1 Şef lucr. univ. dr. ing., Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov, [email protected]
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 13
Putere: 1200 W;
Turaţie reglabilă: 2000 – 5200 rot/min;
Diametrul pânzei circulare: 160 mm;
Înclinarea pânzei: 0 – 45 o;
Adâncimea de tăiere: 0 – 55 mm;
Adâncimea maximă de tăiere cu pânza
înclinată la 45 o: 43 mm;
Diametru conexiune exhaustor: 27 / 36 mm
Greutate: 4,5 kg.
Fig. 1 Ferăstrăul circular portabil Festool TS 55 EBQ şi specificaţiile sale tehnice.
Schimbarea pânzei circulare se realizează astfel: se apasă unitatea mobilă
ferăstrăului până când axul de fixare al pânzei este poziţionat în dreptul fantei
dreptunghiulare de pe apărătoare, apoi se acţionează clapeta Fast – Fix pentru
blocarea automată a axului motorului. Cu ajutorul unei chei tip imbus se deşurubează
şurubul de strângere al pânzei pe ax. După montarea şi strângerea noii pânze se ridică
unitatea mobilă a ferăstrăului şi se acţionează clapeta Fast - Fix pentru a debloca axul
motorului.
Clapeta Fast Fix Butoanele pentru pornire /
oprire
Fanta pentru accesul la axul motorului Cheia imbus Cablul de alimentare
Fig. 2 Modul de schimbare al pânzei circulare.
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 14
Pentru reglarea turaţiei, respectiv a vitezei de tăiere, maşina are predefinite şase
trepte de turaţie, însă permite reglarea continuă, în intervalul 2000 – 5200 rot/min, prin
acţionarea rotiţei din figura 2. De asemenea ferăstrăul circular portabil Festool TS 55 EBQ
este dotat cu sistemul de oprire rapidă pânzei circulare (SSB – Safety Brake System), care
permite oprirea în numai două secunde după dezactivarea butonului de pornire (fig. 3).
Fig. 3 Modul de reglare al turaţiei şi marcajului sistemului de oprire rapidă a pânzei.
Scala gradată pentru reglarea
adâncimii de tăiere
Opritorul pentru setarea adâncimii de
tăiere
Şurubul pentru blocarea unităţii de
lucru la o anume înclinaţie
Scala gradată pentru
reglarea înclinaţiei
Indicatorul înclinaţiei
Fig. 4 Modul de reglare al adâncimii de tăiere şi al înclinaţiei pânzei.
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 15
Adâncimea de tăiere se reglează prin poziţionarea opritorului, la dimensiunea dorită,
pe scala gradată a maşinii (fig. 4). Pentru o calitate corespunzătoare a tăieturii este
recomandabil ca ferăstrăul să fie reglat astfel încât pânza să depăşească grosimea
materialului cu maximum 3 mm.
Înclinarea unităţii de lucru se face prin: acţionarea şurubului de blocarea /
deblocarea a ghidajelor, se poziţionează indicatorul la unghiul dorit şi se blochează
ghidajele prin strângerea şuruburilor respective (fig. 4).
Fig. 5 Modul de tăiere: prin trecere şi prin scufundare.
Ferăstrăul poate lucra atât prin trecere cât şi prin scufundare permiţând efectuarea
unor decupaje (fig. 5). Pentru menţinerea rectilinităţii tăieturii se poate utiliza sistemul de
ghidare Festool Guide Rail alcătuit din: cale de ghidare, conectori, bandă de uzură şi
presare, limitatori de cursă, dispozitiv pentru tăierea în unghi şi dispozitiv rapid de
strângere (fig. 6, 7 şi 8).
Fig. 6 Sistemul de ghidare Festool: ajustarea abaterii laterale a ferăstrăului pe ghidaj; opritorul
montat pe calea de ghidare.
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 16
Fig. 7 Sistemul de ghidare Festool: preluarea unghiurilor şi reglarea rapidă a căii de ghidare.
Fig. 8 „Papucii” de presare în scopul prevenirii ruperilor de fibre în zona de ieşire a dinţilor.
Fig. 9 Pânze circulare FESTOOL: Phanter - specială pentru tăieri rapide, cu putere mică, optimă
spintecarea lemnului; standard – pentru retezări ale lemnului masiv şi tăieri a produselor pe bază de
lemn şi a produselor sintetice moi.
Fig. 10 Pânze circulare speciale FESTOOL: Pentru parchet laminat şi materiale polimerice precum
Corian ori Varicor; pentru plăci melaminate şi MDF; pentru aluminiu.
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 17
Banda de uzură are rolul de presa în zona de ieşire a dinţilor din material şi a
minimiza rupturile de fibre care se produc în acea zonă. Tot în acelaşi scop se utilizează şi
„papucii” suplimentari de pentru a asigura calitatea tăieturii şi în partea dreaptă a pânzei.
Ferăstrăul poate fi echipat cu diverse tipuri de pânze circulare atât pentru tăieri
longitudinale cât şi transversale ale lemnului masiv, pentru tăierea materialelor compozite
pe bază de lemn dar şi a materialelor polimerice şi a aluminiului (fig. 9 şi 10).
ECO-DESIGN DE PRODUS
SCAUNUL ELIPTO
Ioana MOISE1
Deşeurile rezultate în urma fabricării unor produse finite din lemn m-au făcut să mă
gândesc la lucruri de mici dimensiuni, mărunte şi simple. Încercând să-mi imaginez astfel
de lucruri, inevitabil mi-au venit în gând diverse mici piese, amintindu-mi de jocurile
copilăriei. Jocurile care pe mine m-au inspirat şi m-au ajutat în concretizarea propriilor idei
au fost LEGO şi TETRIS.
De obicei când se vorbeşte de „joc” ne imaginăm o confruntare în urma căreia va
ieşi un câştigător, însă LEGO, cu toate că şi el este un joc, nu îndeplineşte această regulă,
făcându-l un joc special în care nu ai nevoie nici de un partener, nici de un timp şi nici de
o miză. Este un joc al imaginaţiei, unde propriile idei iau viaţă prin intermediul pieselor care
te ajută să-ţi construieşti fanteziile. Astfel conceptul de la care am pornit în crearea piesei
de mobilier a fost cel de construire şi clădire.
Structura scaunului este alcătuită din patru panouri perforate asamblate în cruce
prin utilizarea unui element central de conectare. Şezutul este alcătuit din unsprezece tije
de aluminiu care formează o legătură organică cu partea de susţinere prin structurile
eliptice formate (fig. 2). Forma şezutului a fost creată prin combinarea formei de cochilie
a şezutului scaunului creat de Charles & Ray Eames în 1953 şi a elegantei curburi a
spătarului realizată de Frank Llyod Wright la scaunul butoiaş (fig. 1).
1 Masterand ing. Master Eco-design de mobilier şi restaurare, Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din
Braşov, [email protected]
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 18
Fig. 1 Scaunul „Butoiaş”, Frank Llyod Wright, 1904/1937 şi scaunul de birou cu cochilie din fibră de
sticlă, Charles & Ray Eames, 1953.
Fig. 2 Schiţe ale scaunului Elipto.
Panourile perforate care alcătuiesc partea de rezistenţă a scaunului se diferenţiază
între ele din punct de vedere al înălţimii şi al formei decupajului. Modelul de compunere
al panourilor, respectiv jocul de plin şi gol fiind identic la partea inferioară (fig. 2). Schema
bloc a operaţiilor de fabricare a acestor panouri este prezentată în figura 3.
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 19
Fig. 3 Schemele bloc ale operaţiilor tehnologice de fabricare a panourilor perforate şi a scaunului
Elipto.
Panourile proiectate au fost realizate din deşeuri din lemn de gorun provenit din
rărituri, rămase în urma debitării epruvetelor pentru testele fizico-mecanice1.
Prima etapă a realizării panourilor o reprezintă alegerea materiei prime, astfel încât
dimensiunile acesteia să se încadreze între limitele dimensionale 200 - 850 mm (8 buc. x
850 mm, 8 buc. x 650 mm, iar restul cu lungimea sub 600 mm).
1Testele fizico-mecanice pe lemn subţire de gorun provenit din rărituri, s-au desfăşurat în cadrul proiectului „Noi produse
obţinute prin procese inovative de valorificare a resurselor forestiere neglijate”, susţinut de Programul Operaţional Sectorial
de Dezvoltare a Resurselor Umane (POS DRU), finanţat de Fondul Social European şi Guvernul României prin
proiectul POSDRU/89/1.5/S/59323.
Decupare
Scobire pentru asamblare Domino
Şlefuire
Retezare în unghi pentru bazare
Asamblare de probă
Însemnare găuri
Realizare şezut
Finisare
Însemnare în vederea decupării
Aplicare adeziv
Asamblare finală
Curăţare surplus adeziv
Găurire
Alegerea materiei prime
Retezare la lungime
Îndreptare faţă/cant
Spintecare
Rindeluire grosime
Formare panou
Aplicare adeziv + presare
Condiţionare
Calibrare
Curăţare adeziv
Formatizare
Retezare la cotă finală
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 20
Fig. 4 Alegerea materiei prime.
Fig. 5 Îndreptare faţă – cant şi spintecare.
Fig. 6 Reperele spintecate şi rindeluirea la grosime.
Retezarea la lungime a materiei primei s-a realizat pe ferăstrăul circular Festool
CS70. Îndreptare unei feţe şi a unui cant s-a realizat pe maşina de îndreptat şi rindeluit la
grosime Holzmann PT 260. Pentru elementele scurte s-a utilizat un dispozitiv de împingere.
Spintecarea reperelor îndreptate s-au realizat pe ferăstrăul circular Festool CS70.
Elementele rezultate în urma secţionării au avut secţiunea de 23 x 23 mm. Ulterior acestei
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 21
operaţii s-a realizat rindeluirea la grosime a reperelor obţinându-se secţiunea finală de 20
x 20 mm, apoi reperele au fost retezate la cotă finală, conform dimensiunilor prezentate în
tabelele 1- 3 utilizându-se ferăstrăul circular Festool CS 70. După retezarea la cotă finală a
fost format şi însemnat fiecare panou apoi s-a aplicat manual adezivul poliuretanic Jowat
Uni PUR 687.22 cu un consum specific de 181g/m2. Presarea panoul s-a realizat la
rece(t=20°C±2°C, φ=60-65%) timp de două ore. S-a utilizat o presă verticală cu
posibilitatea strângerii concomitente de sus şi frontale, presiunea specifică fiind de 0,2
N/mm2. După scoaterea din presă panourile au fost curăţate de surplusul de adeziv şi
apoi calibrate în atelierul şcoală al Facultăţii de Ingineria Lemnului pe maşina de calibrat
cu bandă lată. După aceasta au fost formatizate pe ferăstrăul circular Festool CS70.
Fig. 7 Retezarea la cotă finală şi formarea panoului.
Fig. 8 Aplicarea adezivului şi presare.
Următoarea operaţie a constituit-o însemnarea în vederea decupării. Decuparea s-a
realizat cu ferăstrăul pendular Festool TRION PS 300 echipat cu o pânză pentru tăieri
transversale Festool S 75/4.
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 22
Asamblarea celor patru panouri în formă de cruce s-a făcut utilizându-se un element
central vertical cu secţiunea 20 x 20 mm. Asamblare s-a realizat cu sistemul Festool
Domino utilizându-se elementele de asamblare Domino 5 x 30 mm.
Fig. 9 Însemnare şi decupare.
Fig. 10 Frezare locaşuri Domino.
Fig. 11 Şlefuire şi retezare unghi.
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 23
Fig. 12 Asamblarea de probă şi aplicarea adezivului.
Fig. 13 Şablonul pentru unghiurile drepte, asamblarea finală şi curăţirea surplusului de adeziv.
Fig. 14 Însemnarea în vederea găuririi şi găurirea
După efectuarea scobiturilor, cu freza Domino cu diametrul de 5 mm, s-a realizat
asamblarea de probă a subansamblelor.
Următoarea operaţie a fost aceea de realizare, la partea inferioară a panourilor, a
unor tăieturi înclinate la un unghi de 3 o, în vederea îmbunătăţirii stabilităţii la suprafaţa
de contact între scaun şi podea. Operaţia s-a realizat pe ferăstrăul circular de retezat
Festool KAPEX.
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 24
Fig. 14 Introducerea succesivă a elementelor de şezut şi retezarea tubului conector.
Şlefuirea feţelor panourilor s-a realizat cu maşina de şlefuit cu excentric Festool ETS
150/3 utilizându-se succesiv hârtie abrazivă de granulaţie 80 şi 120.
Următoarea operaţie a constituit-o asamblarea de probă utilizându-se sistemul de
strângere Bessey Band Span. În prealabil, pe masa de lucru multifuncţională Festool MFT
s-a creat un şablon pentru unghiurile drepte de la centru prin utilizarea unor elemente din
OSB şi a strângătoarelor mecanice Festool. Asamblarea finală s-a realizat folosindu-se
acelaşi tip de adeziv şi în aceleaşi condiţii climatice ca la fabricarea panourilor.
După asamblare, surplusul de adeziv a fost în depărtat şi s-au însemnat găurile
pentru inserarea elementelor de şezut.
Găurirea s-a realizat cu maşina de găurit şi înşurubat portabilă Protool PDC 18-4 TEC.
Găurile din panourile laterale şi spate s-au realizat cu un burghiu pentru lemn cu diametrul
de 6 mm. Găurile din panoul frontal s-au realizat cu un burghiu pentru lemn cu diametrul
de 8,5 mm, pentru a permite inserarea elementului de conexiune a capetelor tijei de
aluminiu.
Elementele de susţinere a şezutului sunt constituite din tije de aluminiu cu diametrul
de 4 mm şi lungimea de 2 m. Asamblarea capetelor tijelor s-a realizat utilizându-se un tub,
din aluminiu, cu diametrul interior de 5 mm, diametrul exterior de 8 mm şi lungimea de 40
mm. Acesta fost inserat în panoul frontal. Retezarea tubului s-a realizat cu ferăstrăul
pendular Festool Trion echipat cu o pânză specială pentru tăierea aluminiu lui (HS
60/1,2bi).
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 25
Lista de repere pentru panoul frontal
Reper Cod Dimensiuni nete Buc.
L, [mm] l, [mm] g, [mm]
Panou frontal 01.01.00 450 20 20 1
Friză tip 1 01.01.01 450 20 20 8
Friză tip 2 01.01.02 120 20 20 2
Friză tip 3 01.01.03 110 20 20 2
Friză tip 4 01.01.04 100 20 20 8
Friză tip 5 01.01.05 90 20 20 2
Friză tip 6 01.01.06 80 20 20 2
Friză tip 7 01.01.07 70 20 20 2
Lista de repere pentru panoul lateral
Reper Cod Dimensiuni nete Buc.
L, [mm] l, [mm] g, [mm]
Panou lateral 01.02.00 620 20 20 2
Friză tip 1 01.02.01 620 20 20 8
Friză tip 2 01.02.02 290 20 20 1
Friză tip 3 01.02.03 280 20 20 1
Friză tip 4 01.02.04 270 20 20 1
Friză tip 5 01.02.05 260 20 20 1
Friză tip 6 01.02.06 250 20 20 1
Friză tip 7 01.02.07 240 20 20 1
Friză tip 8 01.02.08 120 20 20 1
Friză tip 9 01.02.09 110 20 20 1
Friză tip 10 01.02.10 100 20 20 7
Friză tip 11 01.02.11 90 20 20 1
Friză tip 12 01.02.12 80 20 20 1
Friză tip 13 01.02.13 70 20 20 1
Lista de repere pentru panoul spate
Reper Cod Dimensiuni nete Buc.
L, [mm] l, [mm] g, [mm]
Panou spate 01.03.00 800 20 20 1
Friză tip 1 01.03.01 800 20 20 8
Friză tip 2 01.03.02 420 20 20 1
Friză tip 3 01.03.03 430 20 20 1
Friză tip 4 01.03.04 140 20 20 2
Friză tip 5 01.03.05 120 20 20 3
Friză tip 6 01.03.06 110 20 20 1
Friză tip 7 01.03.07 100 20 20 9
Friză tip 8 01.03.08 90 20 20 3
Friză tip 9 01.03.09 80 20 20 1
Friză tip 10 01.03.10 70 20 20 1
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 26
Fig. 15 Scaunul Elipto, design Ioana Moise, 2012.
Prin structura sa din panouri perforate, scaunul Elipto, oferă posibilitatea valorificării
deşeurilor lemnoase rezultate în cadrul unităţilor de prelucrare a lemnului, oferind
totodată un aspect sculptural deosebit cu un şezut generos, ergonomic rezultat prin
combinarea tradiţiei meşteşugăreşti cu realizări celebre în designul scaunelor.
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 27
CONSERVARE - RESTAURARE
COMPLETAREA LIPSURILOR ÎN RESTAURARE:
BIROUL JUDECĂTORIEI OCOL RURAL STROEŞTI – ARGEŞ (I)
Petre Şerban1, Celia Chiru2
Prin termenul de restaurare se înţelege acţiunea de a restaura şi rezultatul ei,
respectiv repararea, aducerea în bună stare, refacerea la forma iniţială a unei opere de
artă, monument de arhitectură sau a oricărui bun cultural3.
Ansamblu de proceduri științifice, bazate pe documentare și cercetare prealabilă,
prin care se urmărește restituirea unui aspect, cât mai apropiat de original, al unei
construcții, opere de artă, de arheologie, de etnografie etc. cât și stoparea proceselor
distructive și a degradărilor suferite, prin folosirea unei metodologii adecvate și a unor
materiale proprii fiecărui domeniu4.
Restaurarea trebuie să vizeze restabilirea unităţii potenţiale a operei de artă, în
măsura în care acest lucru este posibil, fără a comite un fals artistic sau un fals istoric şi
fără a înlătura urmele trecerii operei de artă prin timp5.
Restaurarea este o acţiune ce se exercită pentru a face comprehensibil un obiect
deteriorat sau degradat, prin pierderi minime din integritatea fizică, estetică şi istorică 6.
Din aceste definiţii devine clară diferenţa dintre restaurare şi recondiţionare
definită ca intervenţia menită de a aduce în stare de funcţionare (utilizare) un obiect al
activităţii umane. În cazul recondiţionării primează redarea funcţionalităţii fără a se ţine
seama de menţinerea formei, aspectului iniţial şi de valoarea artistică şi istorică.
Activitatea de restaurare est totdeauna asociată cu cea de conservare, activitate
ce cuprinde o serie de măsuri luate înaintea restaurării, în timpul restaurării sau după
1 Student, an IV, secţia Ingineria Produselor finite din Lemn, Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din
Braşov, [email protected]
2 Masterand ing. Master Eco-design de mobilier şi restaurare, Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din
Braşov, [email protected]
3 Dicţionarul explicativ al limbii române,1975 (aceaşi definiţie este preluată şi următoarele ediţii până în 1998 n. r.).
4 Dicţionar enciclopedic, coord. Popa, M. D., Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1993 – 2009.
5 Cesare Brandi, Teoria del restauro, 1960.
6 ECCO, Professional guidelines: the profession and code of sthics, 1993.
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 28
acesta în scopul prevenirii, încetinirii sau stopării fenomenelor de degradare, deci
prezervarea pentru o perioadă cât mai lungă a obiectului restaurat. Conservarea
cuprinde o latură preventivă şi una de combatere sau efectivă.
Conservarea preventivă constă în ansamblul de măsuri indirecte, ce au rolul de a
preveni sau întârzia deteriorarea bunurilor culturale prin crearea condiţiilor optime de
prezervare a acestora într-un mod compatibil cu rolul lor social, include măsurile privind
stocarea, expunerea, manipularea şi transportul bunurilor culturale.
Conservarea efectivă constă în acţiunea directă întreprinsă asupra bunului cultural
în scopul de a înlătura degradările prezente şi a întârzia posibilele degradării viitoare.
Pentru a se evita erorile, în restaurare s-au adoptat pe plan internaţional un cod de
principii profesionale universal:1
1. Principiul autenticității.
2. Păstrarea prin restaurare a patinei originale.
3. Evitarea măsurilor radicale.
4. Evitarea disimulării sistematice a restaurărilor și modificărilor anterioare;
5. Evitarea concepției că o restaurare trebuie să fie invizibilă .
6. Efectuarea completărilor lipsurilor doar în cazul în care se dispune de informații
sigure despre acestea.
7. Principiul reversibilității.
8. Elaborarea concepției de restaurare pe baza investigațiilor științifice;
9. Conservarea tuturor informațiilor existente pe piese de mobilier;;
10. Întocmirea documentației de restaurare.
În articolul de față se va prezenta o etapă a restaurării unui birou neo-renascentist
realizat la începutul secolului XX-lea și anume refacerea sertarelor lipsă. Biroul aparține în
prezent Muzeului satului Stroești Argeș și este în curs de restaurare în cadrul Laboratorului
de Restaurarea Mobilei al Facultății de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania Brașov.
În perioada 1908 - 1952 acest birou a servit drept pupitru Judecătoriei Ocol Rural
Stroeşti - Argeș. În 1952, după desființarea judecătoriei Stroești - Argeș, biroul a fost
repartizat Sfatului Popular al Orașului Curtea de Argeș care l-a dat în folosință unei școli
generale pentru laboratorul de fotochimie. Din 1973, Societatea Cultural – Ştiinţifică
„Stroești – Argeş” a făcut demersuri pentru a recupera acest birou. Acest lucru a fost
posibil în anul 1974, an din care biroul a intrat în folosinţa Societăţii Cultural – Ştiinţifică
1 Timar M. C., 2003. Restaurarea mobilei. Editura Universității Transilvania din Brașov, Brașov.
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 29
„Stroești – Argeş”1. În anul 1975 biroul a fost reparat de către maistrul tâmplar Aurel
Olărescu și David A. Căvescu2.
Fig. 1 Biroul investigat.
În urma investigațiilor s-a constatat lipsa a două sertare și s-a considerat oportună
refacerea acestora dat fiind faptul că toate informațiile privind materialele, tehnica de
lucru, sculptura şi finisajul puteau fi reconstituite în urma investigațiilor asupra sertarelor
existente, identice cu cele lipsă,.
1. INVESTIGAŢII ASUPRA SERTARELOR ORIGINALE
Investigare sertarelor existente a constat în: identificarea elementelor componente
ale sertarului; identificarea speciilor lemnoase; identificarea tipului de finisaj; forma și
dimensiunile reperelor componente; modul de asamblare al reperelor; prelevarea
modelului de sculptură; modelarea 3D a sertarului.
Elemente componente ale sertarului sunt: faţa sertarului, bagheta decorativă,
lateralele, spatele şi fundul sertarelor (fig. 2). Forma și dimensiunile elementelor
componente sunt prezentate în figurile 3 şi 4.
1 Societatea Cultural - Ştiinţifică „Stroeşti - Argeş”, DARE DE SEAMĂ asupra activităţii desfăşurate în perioada 29 iulie 1973 -
28 iulie 1974, p. 3.
2 Societatea Cultural - Ştiinţifică „Stroeşti - Argeş”, DARE DE SEAMĂ asupra activităţii desfăşurate în perioada 27 iulie 1975 -
25 iulie 1976, p. 2.
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 30
Identificarea speciilor lemnoase s-a făcut în urma examinării macroscopice și s-a
constatat că fața sertarului şi bagheta profilată au fost realizate din lemn de stejar iar
lateralele, spatele și fundul sertarului din lemn de rășinos.
Perete lateral stânga Perete lateral dreapta
Față sertar
Spate sertar
Fund sertar
Baghetă profilată aplicată
Fig. 2 Elementele componente ale sertarului.
Pentru identificarea tipului se finisaj s-a realizat astfel: s-a pus o picătură de alcool
etilic pe o suprafață mai puțin vizibilă, după câteva secunde s-a observat că pelicula se
îndepărtează ușor cu unghia așa că obiectul a fost finisat cu șelac.
Subansamblu /
Reper
Lungime,
[mm]
Lăţime,
[mm]
Grosime,
[mm]
Sertar
Față sertar 490 137 20
Baghetă 490 20 10
Laterală sertar 400 129 15
Spate sertar 488 94 10
Fund sertar 395 474 10
Fig. 3 Reconstituirea 3D a sertarului şi dimensiunile sale.
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 31
Asamblările dintre lateralele, faţă şi spatele sertarului sunt de tipul coadă de
rândunică, dimensiunile cepurilor fiind diferite la asamblarea laterală / faţă comparativ cu
îmbinarea laterală / spate (fig. 4).
Fundul sertarului de asamblează cu pereţii laterali şi faţa în uluc şi este aplicat
spatelui sertarului.
Bagheta decorativă longitudinală, la sertarele originale, este realizată prin
rindeluirea profilată a feţei sertarului care în zona mediană este şi sculptată. Baghetele
decorative transversale sunt aplicate la capete, încleiate cu clei de oase şi îmbinate la
45o cu cele longitudinale.
Fig. 4 Schema explodată a sertarului.
Modelul de sculptură, alcătuit din frunze de acant cu volute şi vârfuri de lance, a
fost prelevat pe hârtie de calc şi folosit la însemnarea elementelor noi (fig. 5).
Fig. 5 Modelul sculpturii.
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 32
2. REALIZAREA SERTARELOR
Schema bloc a operaţiilor tehnologice de realizare a sertarelor este prezentată în
figura 6.
Fig. 6 Schema bloc de completare a lipsurilor în cazul sertarelor investigate.
Retezare
Îndreptare faţă / cant
Spintecare
Rindeluire la grosime
Frezare CNC
Realizare sculptură
Însemnare cepuri / scobituri
Realizare cepuri / scobituri
Realizare uluc
Faţa Lateral / spate Fund sertar
Asamblare panou
Calibrare
Formatizare
Prelucrare teşitură
Asamblare sertar
Bordură
Frezare profilată
Retezare la
cotă şi unghi
Antichizare sertar
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 33
Retezarea la lungime a materiei primei s-a realizat pe ferăstrăul circular Festool CS
70. Îndreptare unei feţe şi a unui cant s-a realizat pe maşina de îndreptat şi rindeluit la
grosime Holzmann PT 260.
Spintecarea reperelor îndreptate s-au realizat pe ferăstrăul circular Festool CS 70.
Ulterior acestei operaţii s-a realizat rindeluirea la grosime a reperelor obţinându-se
secţiunea finală, apoi reperele au fost retezate la cotă finală, conform dimensiunilor
prezentate în figura 3 utilizându-se ferăstrăul circular Festool CS 70.
După retezarea la cotă finală s-au însemnat şi prelucrat manual, cepurile şi
scobiturile, apoi realizat asamblarea de probă a sertarului.
Fig. 7 Îndreptare faţă / cant.
Fig. 8 Spintecare şi rindeluire la grosime.
Asamblarea panourilor pentru fundul de sertar s-a realizat într-o presă verticală cu
posibilitatea strângerii concomitente de sus şi frontale. Adezivul utilizat a fost cleiul de
oase. După scoaterea din presă panourile au fost curăţate de surplusul de adeziv şi apoi
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 34
calibrate în atelierul şcoală al Facultăţii de Ingineria Lemnului pe maşina de calibrat cu
bandă lată, apoi formatizate pe ferăstrăul circular Festool CS 70. Prelucrarea teşiturii s-a
realizat pe ferăstrăul circular Festol CS 70 prin înclinarea pânzei circulare la un unghi de
15o şi utilizarea concomitentă a două rigle de ghidaj pentru bazare şi ghidare.
Fig. 9 Retezare la cotă finală şi preluarea modelului pentru cepuri.
Fig. 10 Realizarea sculpturii.
Fig. 11 Şlefuirea fundului sertarului şi prelucrarea teşiturii.
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 35
Fig. 12 Asamblarea de probă şi comparaţia cu sertarele originale.
Fig. 13 Retezarea baghetei profilate şi verificarea dimensiunii.
Fig. 13 Asamblarea sertarelor.
Bagheta profilată a fost realizată1 prin frezare profilată apoi retezată la cotă şi
unghi pe ferăstrăul circular de retezat Festool Kapex.
1 În cadrul S. C. Ghimbaxel S. R. L. cu sprijinul de către domnului ing. Axinte Simion.
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 36
3. ANTICHIZAREA SERTARELOR
Suprafețele lemnoase finisate și nefinisate, precum și alte material utilizate la
realizarea mobilierului, suferă în timp procese natural de îmbătrânire concretizate în
modificări de culoare, luciu, tușeu cunoscute sub numele de patină.
Farmecul obiectelor vechi este în mare măsură datorat acestei patine naturale. De
aceea restaurarea trebuie astfel făcută fără a afecta patina original. De asemenea toate
suprafețele elementelor noi adăugate pentru completări vor trebui astfel tratate încât să
semene cât mai mult cu suprafețele vechi.
De aceea, în restaurare, dar şi, uneori, în realizarea unor piese noi de mobilier, se
practică operații de antichizare sau patinare artificială, care să imite patina naturală.
Astfel suprafețele noi adăugate se vor integra armonios în obiectul original restaurant sau
piesele noi vor imita aspectul și farmecul acestor obiecte vechii autentice.
Finisarea s-a realizat prin aplicare de şelac, în mai multe straturi, prin pensulare.
Tabelul 1
Testele efectuate în vederea antichizării
Specia
lemnoasă Testul efectuat Rezultat
Stejar Bicromat de potasiu 5 %.
Aplicare cu pensula.
Culoare maro roşiatic închis,
identică cu originalul
Răşinos
Acid clorhidric 1:2.
Aplicare cu pensula Culoare galben verzui
Pirogarol 10 g/l
Aplicare cu pensula Culoare maro deschis
Tanin 10 g/l
Aplicare cu pensula Culoare gri închis
Tanin 10 g/l + Bicromat de potasiu
Aplicare cu pensula, uscare intermediară Culoare galben pai
Acid sulfuric 2 %
Aplicare cu pensula Culoare alb - gălbui
Baiţ de nuc
Aplicare cu pensula Culoare brun – roşcat
Pirogarol 10 g/l + hidroxid de sodiu 10 %
Aplicare cu pensula + uscare
intermediară
Culoare maroniu gălbui roşiatic,
identic cu originalul.
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 37
Sertar original
Sertare refăcute
Fig. 14 Stare finală a sertarelor şi comparaţia cu originalul.
4. CONCLUZII
Pentru a realiza o completare trebuie luat drept model un element simetric sau
identic. Modelul respectiv se poate afla pe acelaşi obiect de mobilier, pe unul similar sau
pe alte piese aparţinând aceleaşi garnituri. Având modelul completarea lipsurilor se face
prin realizarea acestuia conform cu modelul. Materialele utilizate cât şi tehnica de
realizare trebuie să corespundă originalului.
Completările făcute s-au făcut pe baza unei documentații și anume s-a recurs la
refacerea sertarelor deoarece obiectul mai avea încă patru sertare model.
Patina, aspectul de vechi concretizat în principal în modificările de culoare, luciu şi
tuşeu, ca rezultat al fenomenelor de îmbătrânire naturala sub influenta luminii si aerului a
lemnului din alcătuirea unei piese de mobilier, constituie în mare măsura farmecul
acesteia şi face parte din viaţa şi istoria piesei respective.
Stratul superficial ce constituie patina oferă in cazul celor mai multor materiale o
forma de autoprotejare împotriva fenomenelor de degradare sub influenţa factorilor ce
au generat-o. O suprafaţa patinata prin îmbătrânire naturala este mai rezistenta la lumina
decât una noua ce se va închide la culoare relativ rapid. În cadrul unei piese de mobilier
o suprafaţă ce arată „ca nouă” va contrasta în mod neplăcut cu celelalte elemente ale
piesei respective.
Patina naturala trebuie deosebită de patina artificială sau falsă, produsă
intenţionat pentru a crea impresia de vechi în diferite scopuri: pur estetic, pentru
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 38
armonizarea cu contextul în cazul unor completări; pentru a falsifica un obiect.
Patina naturală trebuie deosebită de patina artificială, sau falsă, produsă pentru a
crea impresia de vechi în diferite scopuri: pur estetic, pentru armonizarea cu contextul în
cazul unor completări, pentru a falsifica un obiect.
Deoarece au fost realizate din nou două sertare acestea au fost antichizate pentru
a fi integrate cât mai armonios în context aplicându-li-se o patină artificială.
În restaurare se folosesc în general tehnici şi materiale reversibile care să permită
revenirea asupra operaţiei făcute precum şi restaurări viitoare fără afectarea negativă a
obiectului. O atenţie deosebită trebuie acordată alegerii materialelor utilizate. Pentru
încleiere şi finisare se folosesc cu precădere produse tradiţionale, preferabile celor
sintetice.
Acest principiu a fost respectat folosindu-se pentru încleiere adeziv naturali și
anume clei de oase iar pentru finisarea fețelor sertarelor s-a folosit șelacul care este o
rășină naturală dizolvată în alcool.
Aşadar, în cazul de faţă, ţinându-se seama de principiile restaurării, apelându-se la
surse de documentare clasice precum şi la tehnologii moderne s-au putut reface cu
succes sertarele biroului, restabilindu-se integritatea funcţional – stilistică a ansamblului.
ECO – IDEI, ECO – SOLUŢII
PROPUNERI PENTRU FINISAREA PLĂCILOR MELAMINATE PROVENITE DE LA MOBILIERUL
RECICLAT
Andrea DEÁK1
Reciclarea este procesul de refolosire a materialelor şi produselor vechi pentru
crearea unora noi, reducând astfel emisia de gaze cu efect de seră, consumul de
energie necesar extragerii materiilor prime, respectiv distrugerii deşeurilor. Reciclarea este
procedeul de bază al strategiei eco – designului de prelungire a duratei de viaţă a
1 Drd. ing., Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov, [email protected]
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 39
materialelor. Prin prelungirea duratei de viaţă a materialelor se înţelege utilizarea
materialelor durabile, ce au viaţă mai mare decât viaţa produsului, din care fac parte.
După încetarea duratei de viaţă a produsului aceste materiale pot fi re-procesate pentru
a deveni materie primă secundară sau incinerate pentru a recupera energia încorporată
în ele1.
În România, mobilierul aruncat, conţine pe lângă lemnul masiv o importantă
cantitate de plăci înnobilate prin furniruire, caşerare sau melaminare. Ponderea
majoritară, dacă ne referim la mobilierul fabricat începând cu anii `702, o deţine plăcile
melaminate.
Necesitatea finisării acestor plăci de impune din două considerente: suprafaţa
plăcilor este deteriorată; culoare şi textura nu corespunde designului modern (uzura
morală).
Prin procesul de finisare opacă a plăcilor melaminate se urmăreşte valorificarea
suprafeţelor din punct de vedere estetic.
Testele s-au efectuat pe epruvete debitate dintr-o placă de PAL melaminat cu
grosimea de18 mm. Placa a fost recuperată de la o masă veche de 29 ani (1982). Din
aceasta s-au debitat şase epruvete cu dimensiunile de 300 x 50 x 18 mm. Acestea au fost
pregătite şi grupate în trei categorii, în funcţie de gradul de decapare3 al suportului
(tabelul1).
Tabelul 1
Tipurile de epruvete
Cod
epruvetă Caracteristici Modul de obţinere
Tip 1 Nedecapat Îndepărtarea mecanică a impurităţilor prin şlefuire
manuală cu hârtie abrazivă de granulaţie 80
Tip 2 Decapat în
proporţie de 50 %
Şlefuire pe maşina de şlefuit cu bandă verticală
semiportabilă FESTOOL CES-GM, cu hârtie abrazivă de
P120, printr-o trecere
Tip 3 Decapat 100%
Şlefuire pe maşina de şlefuit cu bandă verticală
semiportabilă FESTOOL CES-GM, cu hârtie abrazivă de
P120, două treceri
1 OLĂRESCU, A. M., 2010. Eco-design de produs, Vol.1. Editura Universităţii Transilvania din Braşov, Braşov.
2 În prezent acesta este aruncat frecvent.
3 Prin decapare, aici, se înţelege operaţia de îndepărtare a stratului de melamină.
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 40
Pe fiecare tip de epruvetă au fost aplicate, în benzi de minim 12 mm, pe toată
lăţimea epruvetelor, produsele de finisaj şi combinaţii acestora conform tabelului 2.
Aplicarea s-a realizat conform figurii 1 a.
1- bandă adezivă
2- pelicula de finisaj
3- tăieturi
4- suport
a- porţiunea netezită
b- modul de smulgere
al benzii
Fig. 1. Modul de îndepărtare a benzii adezive.
Tabelul 2
Produsele de finisaj, aplicarea şi codificarea lor.
Nr.
Crt. Codul Produsul de finisaj
1. a Email acrilic
2. b Vopsea lavabilă 1 strat
3. c Vopsea lavabilă 2 straturi
4. d Grund acrilic+email acrilic
5. e Grund acrilic+ Vopsea lavabilă 1 strat
6. f Grund acrilic+ Vopsea lavabilă 2 straturi
7. g Email nitrocelulozic negru+Aracet nediluat+ Email acrilic (Finisaj antichizat cu
crăpături
8. h Vopsea acrilică Louvre,alb+ Vopsea acrilică Deka, metalic, azur
9. I Vopsea acrilică Louvre,alb
10. J Vopsea acrilică Pentart, sidefat, verde-auriu
11. k Vopsea acrilică Pentart, metalic, mov
12. l Vopsea acrilică Deka, metalic, azur (2 straturi)
13. m Vopsea acrilică Pentart, sidefat, alb (2 straturi)
14. n Vopsea acrilică Pentart, sidefat, alb+ Vopsea acrilică Pentart, sidefat, verde-auriu
15. o Vopsea lavabilă 2 straturi+ Lac acrilic
16. p Vopsea lavabilă 2 straturi+ Vopsea acrilică Louvre, verde+ Lac acrilic
Determinarea aderenţei s-a realizat conform ISO 2409 : 2007 Paints and varnishes -
Cross-cut test, care prevede realizare unei trame, de 5 x 5 pătrate cu latura de 2 mm, prin
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 41
tăierea, până la suport, a stratului de finisaj, cu o lamă subţire şi foarte bine ascuţită.
Peste acest caroiaj se aplică bandă adezivă (fig. 1). Banda adezivă se îndepărtează
conform schemei din figura 1 şi apoi calitatea suprafeţei este evaluată în funcţie de
gradul desprinderilor conform tabelului 3 .
Fiecare suprafaţă rezultată în urma desprinderii benzii adezive a fost fotografiată
cu rezoluţia utilizând modulul Super Macro al camerei digitale Olympus SP560UZ.
Interpretarea rezultatelor s-a realizat pe baza fotografiilor rezultate (fig. 2 b).
Rezultatele testului pentru fiecare tip de finisaj şi tip de epruvetă sunt redate în
tabelul 4.
Fig. 2. Dispunerea benzilor de finisaj şi aspectul suprafeţei în clasa zero, unu, doi şi trei de
calitate.
Tabelul 3
Evaluarea claselor de calitate a aderenţei finisajului (ISO 2409 : 2007)
Clasa de
calitate
Descrierea Aspectul
suprafeţei
0 Nu s-au produs desprinderi de material de finisare, tăieturile având
muchii netede.
-
1 Desprinderi mici de finisaj la intersecţia tăieturilor, pe o suprafaţă mai
mică de 5 % din suprafaţa totală cu tăieturi.
2 Desprinderi de finisaj la intersecţia tăieturilor şi de-a lungul tăieturilor, pe
o suprafaţă mai mare de 5% dar mai mică de 15% din suprafaţa totală
cu tăieturi.
3 Desprinderi de finisaj la intersecţia tăieturilor parţial sau total în bucăţi
mari şi/ sau desprinderi pe diferitele părţi ale pătrăţelelor pe o
suprafaţă mai mare de 15 % dar mai mică de 35 %din suprafaţa totală
cu tăieturi.
4 Desprinderi de finisaj la intersecţia tăieturilor total în bucăţi mari şi unele
pătrăţele s-au desprins parţial sau total pe o suprafaţă mai mare de
35 % dar mai mică de 65 % din suprafaţa totală cu tăieturi.
5 Desprinderi pronunţate de finisaj care afectează o suprafaţă mai mare
de 65 %.
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 42
Tabelul 4
Clasele de calitate ale aderenţei finisajului
Tipul epruvetei Tipul finisajului
a b c d e f g h I J k l m n o p
Tip 1 3 1 1 1 2 2 1 2 2 1 1 1 1 1 - -
Tip 2 2 1 1 1 0 1 1 2 2 1 2 1 1 1 - -
Tip 2 0 0 1 0 1 0 3 1 1 0 0 0 0 0 0 1
Tabelul 5
Recomandări privind finisarea opacă plăcilor melaminate recuperate de la mobilierul reciclat
Tipul
epruvetei
Tipul finisajului
a b c d e f g h i j k l m n
Tip 1
Tip 2
Tip 3 -
Recomandat total - clasa de calitate 0 şi 1
Recomandat parţial (doar în cazurile în care se asigură constructiv o protecţie a
suprafeţei) – clasa a doua de calitate
Nerecomandat – clasele de calitate 3 – 5
Fig. 2. Finisajele realizate.
Din tabelul 4 se constată că 77 % din finisaje aderă bine (clasa de calitate 0 şi 1) la
suprafaţa suportului indiferent daca aceasta a fost decapată sau nu. Pe baza acestui test
s-a stabilit reţetarul prezentat în tabelul 5.
În concluzie:
Suprafeţele melaminate pot fi finisate opac fără a fi decapate, aceasta cu
condiţia ca suprafaţa respectivă să nu fie deteriorată.
Dacă suprafaţa melaminată este deteriorată în proporţie mai mare de 50 % atunci
se recomandă decaparea întregii suprafeţe, dacă procesul tehnologic de decapare nu
este energofag.
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 43
LIMBAJE DE PROGRAMARE
ESTIMAREA CONSUMULUI DE ENERGIE ELECTRICĂ LA USCAREA CHERESTELEI FOLOSIND
APLICAȚIA INFORMATICĂ AEROKILNSOFT V 2.0
Bogdan BEDELEAN1
Utilizarea eficientă a energiei constituie în prezent, un aspect al preocupării
generale de utilizare eficientă a resurselor materiale de orice fel, determinată de
conştientizarea caracterului epuizabil al acestora. Ca urmare, eficienţa energetică a
devenit o necesitate economică, exprimată prin condiţia de reducere a ponderii
cheltuielilor cu energia în cadrul costurilor totale de producţie.
Pentru a stabili consumul de energie electrică absorbit în cadrul procesului de
uscare, atât în faza de proiectare cât și în cea de exploatare a unei instalații de uscare, s-
a elaborat o aplicaţie informatică, în limbajul de programare Borland Delphi. Aplicaţia
informatică a fost construită pe baza relaţiilor matematice care stau la baza calculului
aerodinamic al unei camere de uscare2 și este alcătuită din zece interfeţe grafice care
permit comunicarea cu utilizatorul.
PREZENTAREA APLICAŢIEI INFORMATICE AEROKILNSOFT V 2.0
În primele trei interfeţe grafice aplicaţia necesită introducerea datelor legate de
dimensiunile camerei şi ale materialului, şipcilor de stivuire cât şi a celor referitoare la
amplasarea stivelor în interiorul instalaţiei (figurile 1, 2 şi 3).
A patra interfaţă (fig. 4) îi cere utilizatorului să introducă date referitoare la
caracteristicile schimbătoarelor de căldură (dimensiunile ţevii, ale aripioarelor, numărul de
rânduri de ţevi etc.).
1 Asist. univ. dr. ing., Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov, [email protected]
2 Bedelean, B., 2009. Contribuţii cu privire la studiul aerodinamic al camerelor de uscare a lemnului. Teză de doctorat
susţinută la Universitatea Transilvania din Brasov; Câmpean, M., 1997. Tratamente termice ale lemnului. Uscarea cherestelei.
Editura Universităţii Transilvania din Braşov, Braşov; Marinescu, I., 1982. Proiectarea instalaţiilor de tratare termică şi
ameliorarea lemnului. Universitatea din Braşov, Braşov.
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 44
Fig. 1 Interfaţa grafică, “Date iniţiale I”.
Fig. 2 Interfaţa grafică, “Date iniţiale II”.
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 45
Fig. 3 Interfaţa grafică, “Date initiale III”.
Fig.4 Interfaţa grafică, “Date iniţiale IV”
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 46
Fig. 5 Interfaţa grafică, “Date iniţiale V”
Fig. 6 Interfaţa grafică, “Rezultate I”
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 47
În a cincea interfaţă grafică (fig. 5) aplicaţia informatică a fost concepută să îi
solicite utilizatorului date iniţiale privind diametrul ventilatoarelor şi numărul acestora din
camera de uscare. Tot în această interfaţă trebuie să se specifice forma coturilor
existente în camera de uscare, precum şi modalitatea de calcul a coeficienţilor de
rezistenţă locală la îngustarea şi lărgirea bruscă a secţiunii de curgere (tabelar sau pe
baza formulelor de calcul consacrate).
După terminarea introducerii datelor iniţiale, aplicaţia informatică a fost gândită să
afişeze rezultatele în trei interfeţe grafice:
în prima etapă (fig. 6), după alegerea vitezei dorite a aerului prin spaţiile
tehnologice cât şi după selectarea coeficientului, care ţine seama de
supradimensionarea debitului ventilatoarelor, se afişează valorile privind
secţiunea de gabarit şi secţiunea liberă a stivei, secţiunea liberă a
schimbătorului de căldură, suprafaţa şi perimetrul canalelor de arie constantă,
debitul de aer care circulă prin instalaţie, precum şi vitezele prin fiecare tip de
rezistenţă aerodinamică.
În cadrul interfeţei grafice ”Rezultate II” (fig. 7) sunt afişate valorile coeficienţilor
care ţin seama de pierderile liniare şi locale, cât şi căderea totală de presiune
pe care trebuie să o acopere sistemul de ventilaţie. Tot în această interfaţă
utilizatorul poate vizualiza ponderea fiecărei tip de rezistenţă, mai mult are
posibilitatea de a modifica densitatea aerului care a fost luată în calcul şi
refacerea acestuia pe baza noii valori dacă doreşte acest lucru.
Valorile referitoare la puterea unuia sau a tuturor motoarelor electrice,debitul
de aer necesar a fi produs de un ventilator, consumul de energie electrică
anual şi pe metru cub de material, precum şi costul aferent energiei electrice
sunt afişate utilizatorului prin intermediul interfeţei grafice ”Rezultate III”, (fig. 8).
În cadrul acestei interfeţe s-a prevăzut şi posibilitatea ca valorile centralizate
sub forma tabelară să poată fi salvate pe unitatea de stocare a calculatorului
pentru ca utilizatorul să le poate încărca şi analiza, fără a mai fi necesară
parcurgerea tuturor etapelor de calcul anterioare.
Interfaţa “Statistică” (fig. 9) a fost concepută în scopul de a-i oferi utilizatorului
posibilitatea de a vizualiza grafic influenţa coeficientului de supradimensionare asupra
parametrilor urmăriţi (debitul total de aer, căderea de presiune, consumul de energie cât
şi costul energetic).
Ultima interfaţă grafică ”Repartiţie debit” (Fig. 10) a aplicaţiei informatice a fost
concepută pentru a permite în final utilizatorului, pe baza introducerii vitezei medii a
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 48
aerului atât prin stiva de material cât şi prin canalele pasive, să stabilească procentul de
aer care a participat la uscare şi al celui care a fost irosit.
Fig.7 Interfaţa grafică, “Rezultate II”
Fig. 8 Interfaţa grafică, “Rezultate III”
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 49
Fig.9 Interfaţa grafică, “Statistică”
Fig.10 Interfaţa grafică, “Procent debit”
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 50
Tabelul 1
Rezultatele generate de aplicaţia informatică AeroKilnSoft V.2.0
Coeficientul
de supra-
dimensionare,
c
Debitul de aer prin
instalaţie, [m3/s]
Puterea
totală
instalată,
[kW]
Pierderea
de presiune
, [N/m2]
Consumul
de energie
electrică,
[kWh /m3]
Costul
energiei
electrice,
[lei/m3]
1.00 7.97 2.29 136.66 97.10 31.10
1.10 8.77 3.05 165.13 129.10 41.30
1.20 9.57 3.96 196.31 167.50 53.60
1.30 10.37 5.02 230.20 212.70 68.10
1.40 11.16 6.27 266.80 265.50 85.00
1.50 11.96 7.71 306.12 326.40 104.50
1.60 12.76 9.35 348.15 396.00 126.70
1.70 13.56 11.21 392.88 474.80 151.90
1.80 14.36 13.31 440.33 563.40 180.30
1.90 15.15 15.65 490.49 662.50 212.00
2.00 15.95 18.25 543.37 772.50 247.20
4. ANALIZA DATELOR GENERATE DE APLICAŢIA INFORMATICĂ AEROKILNSOFT V 2.0
Simularea s-a realizat pentru camera de uscare aflată în dotarea laboratorului de
Tratamente termice ale lemnului, pe baza dimensiunilor acesteia precum şi prin
impunerea unei productivităţi anuale de 176 m3/an, ceea ce a necesitat stabilirea unei
durate anuale de funcţionare de 7452 ore. Prin intermediul aplicaţiei Aero Kiln Soft V 2.0
au fost obţinute valorile prezentate în Tabelul 1. Aceste valori au evidenţiat faptul că
mărirea coeficientului de supradimensionare conduce în mod implicit la creşterea
debitului de aer care circulă prin instalaţie, a puterii absorbite, a consumului de energie
electrică, precum şi la creşterea cheltuielilor aferente energiei electrice.
TEHNICA CNC
PROGRAM PENTRU PRELUCRAREA PE CPCN (I): UŞĂ DE NOPTIERĂ
Sergiu RĂCĂŞAN1, Corina MIRON2
În iureşul evoluţiei tehnologice, odată cu dezvoltarea tehnicii de calcul şi
echipamentele de comandă numerică, respectiv maşinile – unelte sau centrele de
1 Asist. univ., Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov, [email protected]
2 Inginer, proiectant de mobilier la Maximo Impex S. R. L., Araci, Braşov.
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 51
prelucrare cu comandă numerică au înregistrat o evoluţie spectaculoasă, dar cel mai
important, au devenit mult mai accesibile producătorilor de mobilă.
Lucrarea îşi propune prezentarea modului de operare a unui Centru de Prelucrare
cu Comandă Numerică (CPCN - ISEL) pentru o uşă de noptieră. Materialul ales a fost MDF,
urmând ca acesta sa fie finisat prin aplicarea unor vopsele colorate.
Fig. 1 Desenul piesei ce se va prelucra.
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 52
În cazul prelucrării pe CPCN, primul pas este realizarea desenului piesei, într-un soft
de proiectare (în cazul de faţă desenul s-a realizat in Solid Works), desen ce trebuie salvat
cu o extensie compatibilă cu softul utilizat pentru post procesarea programului - piesă (ex.
extensie .dxf)(fig.1).
Programul folosit pentru post procesare, în cazul de faţă a fost Visual Mill. După
importarea desenului şi selectarea contururilor ce urmează a se prelucra se introduc
datele referitoare la tipul şi geometria sculei (fig. 2).
Lungimea frezei 90 [mm]
Lungimea tăişului frezei 60 [mm]
Diametrul frezei 3 [mm]
Materialul frezei HSS
Numarul de tăişuri 2
a. b.
Fig. 2 Interfaţa Visual Mill a.selectarea contururilor, b.introducerea datelor
referitoare la tipul şi geometria sculei
Se introduc date referitoare la regimul de aşchiere: turaţia sculei (S), vitezele de
avans la “coborâre” (Pf), “apropiere” (Af), prelucrare (Cf), retragere (Rf) şi ridicare-
deplasare la urmatoarea zonă (Tf)(fig. 3).
Se selectează tipul operaţiei ce urmează a se efectua – scobire – (fig. 4) şi
parametrii de lucru aferenţi : precizia de interpolare, direcţia , sensul şi pasul de deplasare
necesare prelucrării, adâncimea de aşchiere (degroşare si finisare)(fig. 5 a, b).
Tot în acest moment se stabilesc parametrii referitori la traiectoria de prelucrare:
distanţele şi unghiurile sub care scula începe prelucrarea, precum şi înalţimea necesară
pentru deplasările la mersul în gol (fig. 5 c). Urmează etapa de generare a traiectoriilor de
prelucrare ce vor fi parcurse (fig. 6).
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 53
Fig. 3 Introducerea parametrilor regimului de aşchiere
Fig. 4 Selectarea operaţiei de prelucrare.
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 54
a. b. c.
Fig. 5 Introducerea parametrilor referitori la traiectoria de prelucrare a. precizia de interpolare,
direcţia , sensul şi pasul, b.adâncimea de aşchiere, c.distanţele şi unghiurile sub care se începe
prelucrarea.
Fig. 6 Generarea traiectoriilor.
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 55
Softul oferă şi posibilitatea de simulare a procesului de prelucrare, etapă necesară
în vederea verificării corectitudinii datelor şi informaţiilor introduse în etapele anterioare
(fig. 7).
Fig. 7 Simularea prelucrării.
Fig. 8 Post procesarea şi obţinerea programului CN
Ultima etapă în cadrul acestui soft este post - procesarea, respectiv generarea
programului de comandă numerică (CN), într-un fişier ce va fi lansat în execuţie pe
maşina unealtă cu CN prin intermediul unui soft specializat (Remote în cazul CPCN-ului
utilizat)(figurile 8 şi 9).
Eco-design & restaurare Vol. 1, Nr. 1, martie 2012, p. 56
Fig. 9 Încărcarea şi lansarea în execuţie a programului CN.
a. b.
Fig. 10 a.Noptiera realizată , b. MDF colorat melaminat.
O altă soluţie, mai costisitoare, dar cu un aspect şi o calitate superioară ar fi
folosirea MDF-ului colorat şi melaminat. Un element prelucrat pe acest material este
prezentat în figura 10 b.
Eco – design & Restaurare
Vol. 1, Nr. 1, martie 2012.
© Eco – design & restaurare, 2012
Responsabilitatea pentru materialele publicate revine autorilor.
Editată de Facultatea de Ingineria Lemnului, Universitatea Transilvania din Braşov.
Publicată de Editura Universităţii Transilvania din Braşov.
ISSN (online) 2284 – 8304
ISSN – L 2284 - 8304
Web site:
http://www.unitbv.ro/LinkClick.aspx?fileticket=MdeUMO1oD4Y%3d&tabid=931&mid=1335
Director / Redactor şef: Alin M. Olărescu
Design copertă şi grafică: Andrea Deák
Întreţinere pagină web: Luminiţa Brenci
Coordonatori rubrici: Alin M. Olărescu, Anca Maria Varodi, Andrea Deák, Bogdan
Bedelean, Sergiu Răcăşan.
Contact:
Facultatea de Ingineria Lemnului
Colina Universităţii nr.1, 500036
Braşov, Romania
Tel: +40 268 415315
Fax: +40 268 415315
E-mail: [email protected] / [email protected]
ISSN (online) 2284 - 8304ISSN - L 2284 - 8304
Top Related