Titlul original in limba englezd,
Buddhas Neuronet for LevitationOpening the lotus of Thousand Petals
Revised Edition
Copyright @ JZ Knight 2002. Editje in limba romdnd autorizatd gi
publicatd de M.M.S. Publishing House 2011.
Aceastd traducere se bazeazd pe edilia in limba englezd, carereprezintdinv5fdturile originale predate de Ramtha; in mod inevitabil,este posibil ca o parte din mesaj sd se piardd prin traducere.
Toate dreptuile rezewate. Nicio parte din aceastd publicalie nu poatefi reprodusd sau transmisi in nicio formd 9i prin niciun fel de mijloace,electronice sau mecanice, inclusiv fotocopiere, inregistrare sau prinorice alt sistem de stocare gi recuperare a informatiei, fdrd permisi-unea in scris obfinutd de la JZK Publishing, diviziune a JZK, Inc.
Conlinutul acestei cdrti se bazeazd pe Dialogurile lui Ramtha, o se-
rie de inregistrdri magnetice inregistrate la Biroul de Copyright alStatelor Unite, cu permisiunea lui JZ Knight qi a JZK, Inc. Aceastdlucrare sebazeaz6, pe transcrierea pa(iald a Dialogurilor lui Ramtha,Caseta 328.2, The neuronet to lavitating Buddha. Flower of 1000petals: The resolve to Human Conflict. 6 Martie 1996. Copyright@JZKnisht 1.996.
Ramtha@, Ramtha Dialogues@ (Dialogurile cu Ramtha), C&E@,Consciousness & Energy@ (ConStiintd giEnergie), Fieldwork@ (Lucrulpe Cdmp), The Tank@ (Labirintul), Blue Body@ (CorpulAlbastru),Twilight@, Torsion Process@ (Procesul de Torsiune), NeighborhoodWalk@ (Plimbarea), The Grid@ (Grila), Create Your Day@ (Creazd-tiziua), Become a Remarkable Life@ (Si Devii o Viatd Remarcabild),Mind As MattersM (Mintea Ca Materie), AnalogicalArcherysM (Trasul
cu arcul, legat la ochi), Time TilessM (Blocuri de timp) 9i GladyssM
sunt mdrci inregistrate ce apartin lui JZ Knight 9i pot fi folosite numaicu permisiunea ei.
Pentru informatii suplimentare despre inGtdturile lui Ramtha, contactati:
$coala de Iluminare a lui Ramtha,PO Box 1210, Yelm, WA 98597, SUA
www.ramtha.com
ffiffitlt t* l"-insyryi mffii'.W
Reteaua neuronalA
pentru levitatiea lui Buddha
Deschizdnd lotusul cu o mie de petale
Editura M.M.S.20TT
LISTA FIGURILOR..1
Fig. 1. Conexiuni ale celulelor nervoase - pag. 32' .',
Fig. 2. Neuroni care declangeazd gi jonc{iunea sinapticd -. pag.32
Fig. 3. Graficul de schimbare frecventei - pag. 38Fig. 4.Mantra lui Avalokiteshvara: Om Mani Padrne Hum -
tatd giuvaieruldin lotus - pag. 50
CUPRINS
MESAJ IMPORTANT CU PRIVIRE Lq TRAOUCERI't
CUVANTINATNTE ......:............. 13
STARI LoCAUZATE DE CON$NIMA iN CREIER 15
ACUMULAREA DE PROVIZI PENTRU PALATUL
MONUMENTAL NUMIT VIATA VOASTRA .. 23
Neqrobiologia unui g6nd 31 '
LEVITATIA - O SCHIMBARE TA NIVELUL CAMPULUI
REZONANT 35
SIMBOUSMUL ASCUNS AL LUI BUDDHA CARE
LEVITEAZA $I AL FLORII DE LOTUS
CAND MOTIVATIA E SUPRAVIETUIREA, NU EVOLUTIA ...
Deconectarea cdilor neturortale emolionale nedorite
# ne cucerim corpd emolional 9i d ne cucerim pe noiingine...
DATORIA MORAIA A UNUI MAESTRU: Si APUCE
CuNoA$TEREA IN PMCTICA ............................. :........
CUVINTE DEINCHEIERE: METAGRAMELE- UN UMBAJ
SECRET AL CREIERULUL..............,...............
EPILOG DE JZ KNIGHT:
CUM AU INCEPUT TOATE ACESTEA...'
GLOSARUL LUI RAMTHA ....... " !..... i...............,.......,.......
11
43
53
59
6L
65
71
79
89
9
in fala aemileului
Creating Reali{, editia a treia (Yelm: JZK Publishing, o
divizie a JZK, Inc,, 2004).
in seria ,,in fa{a gemineului" am inclus un glosar; ce
contine cdteva dintre conceptele de bazd pe care le foloseqte
Ramtha, pentru ca cititorulsd se poatd familiariza cu aceste
invdtdturi. De asemenea, am inclus o scurtS prezentate
a lui Ramtha, fdcutd de JZ Knight, care descrie cum au
inceput toate astea, pentru cei care nu gtiu povestea. Fie s6
vd bucurati de aceastd invdlare gi contemplare!
1 Ramtha: Ghidul incepdtorului pentru createarealiti{ii, Editura M.M'9"2009 (n.t.).
14
srARJ LocAuzATE DE coN$TIINTA iNCREIER
Salutdri, minunalii mei maegtri. VA salut dintruDomnul Dumnezeul fiinlei mele intru Domnul Dumnezeul
fiinlei voastre.
Spiritul meu preaiubit,
^ tu,celSfdnt,
impdrd{ia gi puterea taomnipotentS,
Spiritul meu preaiubit,
Tie iti predau
sufletulmeu celumil,ca sd imi refaci destinul
9i sd il regindegti.Spiritul meu preaiubit,
care incd delacrearelocuiegti in viafa mea
dintotdeauna,aceasta doresc de la tine.
Asa sd fie.
V-a!i gdndit vreodatd cd, in timp ce noi am discutaidespre creier la nivel de parfi integrale, fiecare parleintegrald contine o altd stare de congtiinld? N-ar fi logic
17
in fata gemineului
asa? De ce am avea acest organism minunat 9i uriag' cu
toate aceste dlferite compartimente in el, dacd singura
lui treabd e sd functioneze cu benzind premium? $i daca
ar putea sd function eze cu orice? Dacd fiecare zond din
creier e acordatd anume la anumite zone de conqtiinld? De
exemplu, mediumurile ioarte talentate lucreazd cu creierul
mijlociu. Lucrul interesant este cd, in timpul activiti{ilor
lor normale zilnice, aceste persoane lucreazd din creierul
galben, din neocortex. Abia atunci cbnd incep sd facd weo
treabd lumeascS, de exemplu sd spele vasele - activitate
care e atdt de obisnuitd, incdt necesiti foarte pufind
concentrare, pentru cd acum e un obicei - abia in timp
ce lac asta, ele trec brusc din creierul galben, care acum
funclioneazd automat, in creierul mijlociu- $i in timp ce iac
cele mai obignuite dintre munci, ele obfin brusc cele mai
extraordinare informa{ii. Nu pofi s6 fii medium 9i sd fii un
intelectual concentrat. Nu merge aga. Una cu alta nu sunt
compatibileMediumurile Ioarte talentate par sd fie un pic haotice,
dacd ie observi - 9i aproape ca 9i cum ar fi nigte ipocrifi,
pentru cd, in mod obisnuit, aceste persoane igi folosesc
creierul galben, se impleticesc ai nu gtiu rdspunsurile
la anumite lucruri, se duc 9i cumpdrd bilete la loto 9i
nu cdgtigd niciodatd. Un paradox, nu-i asa? Nu cdstigi
niciodatd, dar brusc, pot sd treaci intr-o stare de conStiintd
si sd stie lucrurile cele mai extraordinare. De ce nu sunt
consecvente? Pentru cd n-au invdfat niciodatd despre
diferilele zone din creierul lor, de aia. Mediumurile nu gtiu
cum se accelereazd stdrile de congtiinld. Nimeni nu gtie'
Asa cd merg 9i se ocupd de viala lor de zi cu zi,la fel ca voi,
iar cdnd incearcd sd foloseascb aceastd abilitate, ei bine, cu
18 19
Re{eaua neuronald pentru levitalie a lui Buddha
ce parte din creier incearcd sd foloseascd abilitatea? Cu
creierul galben, cu neocortexul' Oare fluxul de congtiinfd
care confine creierul galben o sd fie acelagi cu fluxul de
constiintd care confine creierul mijlociu? Nu.
Atunci, asta ar insemna cd aceastd persoand obignuitd
care are aceastd abilitate extraordinard n-a fost invdlatd
niciodatd sd menlind acea abilitate intr-o situalie de zi cu
zi, pentru c6, literalmente, nu poate sd o facd. Cum speli
vasele in viitor? Cu alte cuvinte, dacd gi-ar petrece toatd
ziua in creierul mijlociu gi s-ar ingriji de sarcinile lor, ceea
ce ar crea acesti oameni ar fi cel mai plictisitor 9i mai
redundant viitor, pentru cd ar spdla vase, ar aspira 5i ar
face curat la veceu cu concentrarea din creierul mijlociu,
in banda superioard de infrarogu, aga cd asta o sd facd 9i
peste doud sdptdmdni.Sunt multe de spus despre comportamentulparadoxal
al persoaneior dotate. Cdnd sunt testate, aproape
intotdeauna picd testul. Scepticii se grdbesc sd spund cd
persoana e un escroc, pentru cd, atunci cdnd e testatd, e
testatd in ceea ce privegte utilizarea aplicabild a creierului
galben, iar creierul galben nu are capacitatea pe care o
are creierul mijlociu. Dacd persoana ar fi invdtat disciplina
si ar fi dobdndit o cantitate enormd de cunoagtere 9i ar
putea sd invele sd treacd in diferite stdri de congtiinfd,
atunci ar putea sd treacd in acel creier mijlociu, efectiv, la
comandd, iar in starea aceea nu ar pica niciodatd la teste.
Dar frica, intimidarea, faptul cd se afld in centrul atentiei
- cu alte cuvinte, faptul cd e slabd din punct de vedere
spiritual, pentru cd nu s-a dezvoltat niciodati - o si o pund
intotdeauna intr-o pozilie in care se va rdde de ea 9i va fi
ridiculizatd. Pe de altd parte, md agtept ca, intr-o zi, voi sd
in fata gemineului
fili supuqi la cele mai riguroase teste pe care le are MITZ'
O si invdlati diferenta dintre stdrile de congtiinld, astfel cd,
atunci cdnd treceli in acele stiri, fluxul o sd fie cu voi, iar
in momentulin care iegiti din acele stdri, o sd simlili ci ali
iesit din flux.
Sd faci Lucrul in cdmp (Fieldwork6M)) si sd te concen-
lrezi pe Vid3 are o valoare aplicativd mult mai mare decdt
sd inveli pur gi simplu si-fi iei cartonaqul de pe gard' Aplica-
liile mai mdrete au de a face cu a invdta sd definegti stdrile
de congtiinli modificate gi sb fii capabilsd le accesezi'
in domeniul stiintei creierului, diferite pd4i din qeiet
inregistreazd frecvente diferite. Stdriie in care trece creierul
ca frecvenfi sunt alfa, beta, teta si delta. Asta e un pic contrar
gtiinlei, dar daci aplicali ceea ce ati invSfat la diferitele
secfiuni ale creierului 9i dacd le cartografiali, veli putea sd
intelegeti de ce le-am pus in ordinea in care le-am pus'
Dacd Stiinta, in tehnologia ei din Epoca de Piatrd'
poate sd mdsoare activitatea undelor cerebrale prin aceastd
sursd primitivd, asta ar trebui sd vd spund 9i cd, atunci,
creierul actioneazd dintr-un iel de sistem de viteze. Atunci
cdnd schimbati vitezele, motivul pentru care se schimbd
frecventa este cd, in acest fel, creierul face loc unui flwde constiintd. Asta nu face parte din gtiinla convenfionald'
Stiinta convenfionald vrea sd descrie creierul ca fiind
creatorul congtiintei. Se incurcd atunci cdnd e vorba
sd defineascd con$tiinfa, mintea 9i creierul, dar cumva,
, N?*r"r'**ftt lrstitute of Technology din Cambrtdge a fost infiintat
in 1865. Aceastd universitate de renume mondial e laimoas1 pentru
cercetdrile sale $tiintifice de v6rf. A fost una dintre primele gcoli care au
introdus laboratorul ca metodd de invdtare.3 Oricare dintre disciplinele Maii Lucrdri proiectate 9i predate de
Ramtha.
20
Refeaua neurona]d pentru levitatie a lui Buddha
creierul e rdspunzdtor pentru impulsionarea acestui intreg
fenomen. Atunci, ideea din gtiinla modern6, cd existd
niveluri de congtiin\d care curg in creiet 9i cd acesta este,
esentialmente, un receptolransmitdtor incepe sd fiemult mai logicd 9i sd explice de ce creierul se comportd
in formele modulate de frecvenld in care o face. Cdnd
gtiinta va.deveni suficient de curajoasi incdt sd admitd asta,
efectiv, degi nu are dovadS, va putea sd ajute la explicarea
unei mari pdrtidin mizeria condiliei umane.
21
Creierul galben e un dar si un blestem in acela$i timp.E un dar, pentru cd e un teritoriu uriag, care incd e latent invoi. Voi folositi mai pulin de o zecime din creier - 9i afunci,
ce se intdmpld in restulteritoriului? E cineva acasd? Evolulia
are genul acesta de atitudine - cd, dacd nu il folosegti, o
sd-l pierzi; cam la fel cum s-a intdmplat cu degetul vostru
mic ai cu celdlalt, care mai era acolo 9i cu pdrul pe care nu
il mai avefi pe corp. Evolulia spune cd mediulgi atitudinea
voastrd fatd de acesta dicteazd schimbarea biologicd inorganism, aga cd de ce nu v-afi pierdut creierul vostru cel
mare? Dacd folosili mai pu{in de o zecime din el, de ce incd
il mai aveli? Cu siguranfd cd e o povard - desigur, in afaride cazul in care el se afld acolo doar ca si ave{i pe ce sd
vd atdrna{i fata qi pe ce sd vd creascd pdrul. Cdnd e folosit
corespunzdtor, creierul galben creeazd un Dumnezeu pur,
deoarece creierul galben, pe ldngd faptul cd preia povara
functiondrii corpului in diferite elemente, are gi vaste spatii
de birou de inchiriat. Asta deoarece creierul galben trebuie
sd fie organul din voi care adund date - cu alte cuvinte,
cunoagtere.
Creierulgalben e ca un mare calculator, pregdtit sd fie
introduse date in el, pentru ca el sd poatd sd stocheze acele
dale. Creierul galben deja std pe cea mai mare comoard -creierul mijlociu. Nu poate fi imbundtdfit niciodatd; poate
25
in fala gemineului
fi doar dezvoltat. Deja e la forma cea mai bund pe careo va avea vreodatd. Acest tron galben std pe cea maifabuloasd resursd care va fi creatd vreodatd. Std acolo casd addposteascd o cantitate mai mare de memorie. Motivulpentru care trebuie sd facd asta este cd, cu cdt avefi maimultd cunoastere despre tot, cu atdt avefi miri multe legdturineuronale, ca sd construiti din acea cunoagtere paradigmenoi sau modele noi de gdndire. Acele noi modele de gdndiresunt cele care vor crea linia temporald viitoare.
Dacd nu acumulali cunoagtere, atunci sunteli sdrici{i.Ganditi-va h cunoagtere in sensulde instrumente 5i de acu-mularea de provizii pentru marele arhitect - creierul mijlo-ciu gi cerebelul inferior. Marele arhitect vrea sd construiascdo catedrald maiestuoasd pentru viala voastrd, folosind-o cape o analogie a unui moment istoric extraordinar de divin -viala voastrd. Asa cd urcd in cdmard, unde aleargd de colo,colo o mullime de sobolani si atdrnd pdnze de pdianjen; 9i
acum, cd are planul, se striduiegte sd vadd ce fel de materi-ale de construcfie are. $i ce gdsegte?
Cdt de mult gti{i despre aceste lucruri? Cu alte cuvinte,ce fel de cunoagtere aveli aici, cunoagtere din care unDumnezeu sd poatd sd extragd ceva, ca un puzzle uria$ -sd ia un pic din sectiunea asta gi un pic din secfiunea astagi un pic din sectiunea aia, iar apoi sd le pund laolaltd Si
sd inceapi sd toarne fundatia marii catedrale, in care sd
fie tot ce vd trebuie; Dumnezeul acesta incepe si astearndfundalia gi sd construiasc6. $i de ce fel de materiale deconstruclii o sd aibd nevoie? Evident cd o sd fie nevoie deo carierd bogatd de piatrd, marmurd gi alabastru - bogat6,iar Dumnezeul sd fie in stare sd sape 9i sd scoatd din carieraaceea tot ce ii trebuie ca sd construiascd acest loc minunat.
26
Releaua neuronald pentru levita[ie a lui Buddha
$i sd spunem cd, in loc de calcar, de alabastru saude marmurd, sd inlocuim astea cu diferite cunogtin{e,cu cunoagtere. Cdle cunogtinle aveti despre mecanicacuanticd, chte cunogtinfe avefi despre cdmpurile subatomice- sau, mdcar, vd intereseazi? Cdmpurile subatomice suntfundamentulinvizlbila tot ce e viafd. Cdmpurile subatomicenu sunt doar particule; ele sunt energie - gi explicd in ce felse formeazd materia, prin Observator. Cdt stifi din acestelucruri? Dacd nu gtili prea multe, atunci inseamnd cdtocmai ati eliminat abilitatea de a deschide un acces imediatla uneltele probabile, pentru cd sursa tuturor uneltelor deconstruclie o sd fie tdrdmulsubatomic. Dacd nu gtifi nimicdespre asta, atunci acesta e un punct la care sunteli slabigi n-o sd puteti sd sipafi. S,i ce o sd se intdmple? Pdi, o sdspunefi: ,,N-am din asta."
$i Dumnezeul vostru o sd vd spund: ,,$i atunci cumvrei tu sd-ti dim noi un viitor care sd fie o renagtere apropriului tdu geniu care e latent? Cum sd-!i dim o viafdfabuloasd, dacd nici mdcar nu ai in creierul tdu nivelul deacceptare gi materialele de constructie ca sd o facem? "
Si voi puteli sd spunefi: ,,Ei bine, nu le am pe astea,dar am o multime de studii de relalii aici. gtiu cum siconstruiesc statui de bdrbati gi de {emei, pentru exterioruluqilor. "
,,$i asta e tot? "
,,Ei bine, asta e tot."Cat qtiti voi despre ftzica? Chiar dacd vd plictisegte,
oare nu credeli c6, dacd ea reprezintd cdrdmizile cu careclSditi orice doriti sd avefi, nu credefi cd ar fi vremeasd invdfali cdte ceva despre ea? Nu trebuie sd fitimatematicieni, pentru ci matematica e doar limbajul princare se descrie ce este fizica.
27
Top Related