8/15/2019 GATT si OMC
1/21
INTRODUCERE
În textul vorbit, comerţul internaţional este un element foarte important în
economia oricărei ţări. Trăim într-o lume care este puternic interconectată de complexe
tranzacţii economice şi sociale, probleme legate de mediu, colaborări internaţionale politice şi conflicte.
Tema prezenţei lucrări, „omerţul internaţional şi fluxul de valută aferent!, este una
foarte interesantă, întruc"t lumea nu poate exista şi nu se poate dezvolta fără comerţ. #m
ales această temă pentru a analiza fluctuaţiile comerţului internaţional din anii precedenţi
p"nă în prezent şi a prezenta modificările, cauzele şi efectele care au dus comerţul într-un
sens de creştere sau de scădere pentru anumite ţări ale lumii.
omerţul internaţional între ţări şi peste continente a existat de secole întregi. $e-alungul istoriei noastre, sc%imbul de produse şi servicii a cunoscut mai multe forme. &a
început, în condiţiile economiei naturale, sc%imbul lua forma trocului prin care
producătorii îşi utilizau surplusul de producţie pentru a-şi satisface celelalte nevoi de
consum. omerţul propriu-zis se naşte cu adevărat odată cu apariţia banilor şi a clasei
sociale a negustorilor, cei care intermediază trecerea bunurilor de la producători la
consumatori cunosc"nd o creştere continuă şi înregistr"nd mai multe forme de-a lungul
timpului. omerţul internaţional tradiţional conţinea produse comercializate ca' textile,
produse alimentare, condimente, metale preţioase, pietre scumpe, obiecte de artă şi alte
diferite obiecte. #m parcurs un drum lung din vremurile străvec%i şi comerţul internaţional
în prezent a luat o nouă dimensiune. (voluţia pe care a avut-o ulterior societatea a permis
îmbunătăţirea continuă a formelor de comerţ.
)rincipala provocare manifestată în toate epocile a fost transformarea comerţului
internaţional într-o sursă de bunăstare prin sc%imbarea instituţiilor, normelor de conduită şi
comportamentului actorilor implicaţi.
În încercarea de a crea un „spaţiu de *oc! adecvat, în cadrul căruia să poată fi
reprezentate at"t interesele „celor mici! c"t şi ale „celor mari!, s-au pus bazele sistemului
comercial multilateral ai cărui actori instituţionali sunt +#TT şi, după înfiinţarea sa în
, /0.
0ulţi oameni, sunt totuşi sceptici în legătură cu beneficiile comerţului cu bunuri pe
care o ţară le poate face pentru ea. )robabil, cele mai importante perspective ale
economiilor internaţionale susţin ideea că există c"ştiguri din comerţ c"nd ţările v"nd
bunuri şi servicii altei ţări, acesta fiind întotdeauna înspre beneficiul lor. ircumstanţele
1
8/15/2019 GATT si OMC
2/21
sub care comerţul internaţional este benefic sunt mult mai multe dec"t unii oameni pot
specula.
2
8/15/2019 GATT si OMC
3/21
Capitolul I: Acordul General pentru Tarife şi Comerţ şi Organizarea
ondial! a Comerţului
"#" Apariţia Acordului General pentru Tarife şi Comerţ$ principalele şa%e runde de
negocieri şi pre&ederile ace%tora#
#cordul +eneral pentru Tarife i omerţ 1ș General Agreement on Tariffs and Trade)
1+#TT2, este una dintre cele mai mari acorduri interna ionale care urmăresc liberalizareaț
comer ului prin diminuarea gradual şi prin eliminarea tarifelor de protec ie, cotele i alteț ț ș
bariere. +#TT se referă numai la nivelul sc%imburilor de mărfuri3 alte acorduri abordează
servicii administrative i de proprietate intelectuală. În timp ce diferite forme ale +#TT auș
existat încă din 45, iar din a fost administrat prin intermediul /rganiza ieiț
0ondiale a omer ului care subsumează o parte din func iile +#TT ca un litigiu comercialț ț1/02 i de mediator de negociere.ș
În 4 +#TT este mai mult o sc%i ă a principiilor comerciale dec"t o listă de cerin eț ț
specifice. #cesta este utilizat în asociere cu acordurile anexe care se ocupă cu anumite
aspecte comerciale, cum ar fi subven iile la export sau probleme specifice comer ului cuț ț
textile, precum i listele de anga*amente privind accesul pe pia ă asumate de fiecare arăș ț ț
participantă . 0ulte dintre acestea iau forma de ridicare treptată a tarifelor sau o reducere a
subven iilor în cre teri programate p"nă la barierele comerciale sunt eliminate complet.ț ș
a urmare a faptului că cel de-al $oilea 6ăzboi a afectat profund întreaga economie
mondială şi relaţile economine internaţionale ,/78 a iniţiat, încă din primii săi ani de
activitate, o amplă acţiune menită să ducă, în final, la crearea unei /rganizaţii 0ondiale a
omerţului care să-şi aducă contribuţia la diminuarea treptată a tuturor barierilor şi
restricţilor din calea comerţului internaţional , în primul rînd , a celor discriminatorii, şi la
statornicirea unor principii, reguli şi discipline generale care să stea la baza desfăşurării
acestuia. În acest scop, o comisie pregătitoare 1formată din reprezentaţii a 9: de state 2 atrecut încă din anul 4 la elaborarea unei arte a viitoarei /rganizaţii 0ondiale a
omerţului, aceasta fiind prima încercare de codificare a unor reguli fundamentale care să
guverneze relaţiile economice internaţionale. omisia pregătitoare a %otărît ca, paralel cu
activitatea de elaborare a artei pentru viitoarea /rganizaţii 0ondială a omerţului şi pînă
la ratificarea ei ,să iniţieze şi primele negocieri cu privire la reducerea taxelor vamale şi a
altor restricţii din calea comerţului internaţional. #ceste negocieri au avut loc din aprilie şi
p"nă în octombrie 45 şi rezultatele lor au fost încorporate într-un tratat multilateral numit#cordul +eneral pentru Tarife şi )reţuri care constituie baza oficială, *uridictă a concesiilor
3
8/15/2019 GATT si OMC
4/21
tarifare convenite. Totodată, în acest #cord , care urma să fie o anexă la artea pentru
viitoarea /rganizaţie 0ondială a omerţului, au fost înscrise şi o serie de reguli, principii
şi discipline după care să se călăuzească statele membre în desfăşurarea sc%imburilor
comerciale reciproce, acordul a fost semnat la :; octombrie 45, şi a intrat în vigoare la
ianuarie 4
8/15/2019 GATT si OMC
5/21
- $reptul şi ogligaţia de a veg%ea la respectarea prevederilor #cordului +eneral 3
- #proba modificarile şi completările aduse textului #cordului +eneral3
- #proba prin vot primirea de noi membri în +#TT 3
- #proba cererea de noi organe în structura organizatorică a +#TT şi le direcţiona
activitatea3>9 ?
Con%iliul reprezentanţilor$ este alcătuit din reprezentanţii ţărilor membre cu
drepturi depline, a început să funcţioneze din =; şi îşi exercita atribuţile între sesiunile
părţilor contractante, îndeplinind rolul de organ executiv. # avut următoarele atribuţii mai
importante '
- Îndrumarea activităţii organelor din subordine1comitete, comisii23
- /rganizarea negocierilor pentru primirea de noi membri in +#TT3
- (laborarea cu spri*inul organilor din subordine, de recomandări penru @esiunea
părţilor contractante în legătură cu problemele înscrise pe ordinea de zi a acestora .
Comitetele şi grupele de lucru %pecializate pe pro(leme au asigurat activitatea
permanentă a #cordului +eneral , studiind problemele ce le-au fost încredinţate, fie de
către @esiunea părţilor contractante, fie de către onsiliul reprezentanţilor. $intre
comitetele specializate pe probleme s-a remarcat îndeosebi activitatea urmatoarelor opt'
- omitetul pentru comerţul cu produse industriale3
- omitetul pentru agricultură şi comerţul cu produse agricole3
- omitetul pentru comerţ şi dezvoltare3
- omitetul pentru balanţe de plăţi3
- omitetul pentru practicile antidumping3
- omitetul pentru buget , finanţe şi administraţie3
- omitetul pentru textile 3
5
8/15/2019 GATT si OMC
6/21
În cadrul comitetelor specializate , sau în afara lor, puteau fi create şi grupe de lucru
specializate pe probleme, care în general,erau alcătuite din reprezentanţii ţărilor membre
interesate şi din experţi în materie. #cordurile negociate în cadrul 6undei ToABo 15:-
52 au complectat structura organizatorică a +#TT cu '
- omitetul pentru evaluarea vamală3
- omitetul pentru comerţul de stat3
- omitetul semnatarilor3
- omitetul privind obstacolele te%nice 3
- omitetul pentru autorizaţii de import3
- omitetul pentru comerţul cu avioane civile3
- onsiliul internaţional al cărnii3
- onsiliul internaţional al produselor lactate3>:?
'ecretariatul +#TT, cu sediul la +eneva, a îndeplinit funcţii administrative ce
rezultau din activitatea celorlalte organe ale +#TT şi a fost condus de un director general .
(l a desfăşurat şi o activitate publicistică foarte bogată. # spri*init derularea rundelor de
negocieri organizate de +#TT şi a publicat rezultatele acestora . # acordat asistenţă de
specialitate ţărilor în curs de dezvoltare.
$in =4 a mai făcut parte din structura organizatorică a +#TT şi entrul de comerţ
internaţional, care din =< a devenit entrul comun de comerţ internaţional +#TT-87T#$.
$in textul #cordului +eneral se desprind o serie de principii fundamentale care
trebuie să stea la baza relaţiilor comerciale dintre părţile contractante şi care au fost
statornicite în practica activităţii +#TT-ului. #cestea sunt următoarele'
a2 )rincipiul nediscriminării în relaţiile comerciale dintre părţile contractante.
#ceasta înseamnă, în primul r"nd, că părţile contractante trebuie să-şi acorde reciproc
clauza naţiunii celei mai favorizate în forma ei necondiţionată 1art. C2, iar, în al doilea r"nd,
că trebuie să-şi acorde tratament naţional în materie de impozite şi reglementări interne
6
8/15/2019 GATT si OMC
7/21
1art. CCC2. #mbele clauze se acordă în +#TT pe cale multilaterală. @ingura ţară membră a
+#TT care acordă clauza naţiunii celei mai favorizate şi tratamentul naţional pe cale
bilaterală este @8#.
b2 Cnterzicerea de către părţile contractante, în relaţiile reciproce, a restricţiilor
cantitative, sau a altor măsuri cu efecte similare la importul şi exportul de mărfuri 1art. DC2.
#ceasta înseamnă că părţile contractante nu trebuie să instituie sau să menţină la importul
şi exportul reciproc de mărfuri restricţii de ordin cantitativ, cum sunt contingentele,
licenţele de import şi export, interdicţiile sau orice alte măsuri cu efecte similare. $e la
aceste două principii sunt admise, după cum se va vedea, unele derogări.
c2 #plicarea nediscriminatorie a restricţiilor cantitative 1sau a altor măsuri cu efecte
similare2 în relaţiile comerciale dintre părţile contractante, în măsura în care, în anumite
situaţii, acestea sunt admise 1ca derogări de la principiul Eb!2 1art. DCCC2. $e aici rezultă că,
atunci c"nd, în anumite situaţii, sunt admise restricţii de ordin cantitativ sau alte bariere
netarifare, ele trebuie să fie aplicate fără discriminare, adică în aceleaşi condiţii faţă de
toate părţile contractante.
d2 (liminarea sau limitarea subvenţiilor la export în relaţiile comerciale dintre părţile
contractante 1art. DCF2. $in prevederile art. DCF rezultă că părţile contractante trebuie să
elimine sau să limiteze subvenţiile de export în măsura în care acestea afectează serios,
direct sau indirect, interesele comerciale ale celorlalte părţi contractante. În astfel de
situaţii, părţile contractante sunt obligate să procedeze periodic la examinarea cazurilor
concrete şi dacă se face dovada că practicarea unor subvenţii de export de către unele părţi
contractante aduce importante pre*udicii altor părţi contractante, primele sunt obligate să
înlăture sau să limiteze aplicarea subvenţiilor respective.
e2 )rote*area economiilor naţionale de concurenţa străină să se facă, în principiu,
numai cu a*utorul tarifelor vamale, care nu trebuie să fie însă pro%ibite 1art. DC2 şi 1art.
FCC2.f2 Golosirea consultărilor de către părţile contractante pentru evitarea pre*udicierii
intereselor comerciale ale acestora 1art. DDCC2. u alte cuvinte, părţile contractante au
dreptul să folosească consultările şi obligaţia de a răspunde la aceste consultări pentru a se
rezolva pe această cale diferendele de ordin comercial dintre ele.
g2 #doptarea deciziilor de către părţile contractante prin consens general3 deciziile
se supun la vot numai atunci c"nd nu se realizează consensul general sau la cererea unei
dintre părţile contractante, fiecare dispun"nd de un singur vot.
7
8/15/2019 GATT si OMC
8/21
)revederile #cordului, precum şi practica îndelungată a +#TT-ului, au statornicit
şi unele excepţii sau derogări de la principiile fundamentale, dintre care, mai importante
sunt următoarele'
a2 6ecunoaşterea sistemului preferinţelor vamale în vigoare la data semnării
acordului, cu condiţia ca limitele acestor preferinţe în vigoare să nu fie extinse ulterior de
către părţile contractante. #cestea vizau preferinţele instituie anterior de către metropole şi
imperiile coloniale.
b2 #dmiterea creării de zone de liber sc%imb şi de uniuni vamale, cu tarife vamale
externe comune, la care să participe două sau mai multe părţi contractante 1art. DDCF2, cu
condiţia să nu fie instituite noi bariere 1tarifare şi netarifare2 faţă de celelalte părţi
contractante.
c2 7egocierea de protocoale preferenţiale între ţările în curs de dezvoltare, părţi
contractante ale +#TT, şi instituirea @istemului generalizat de preferinţe vamale
nereciproce şi nediscriminatorii în favoare ţărilor în curs de dezvoltare 1ca o derogare de la
clauza naţiunii celei mai favorizate23 negocierea @istemului +lobal de )referinţe
omerciale între ţări în curs de dezvoltare, membre ale +rupului celor 55, tot ca o derogare
de la clauza naţiunii celei mai favorizate.
d2 #utorizarea ţărilor în curs de dezvoltare H părţi contractante la +#TT H de a
promova măsuri de politică comercială cu caracter protecţionist pentru apărarea economiei
naţionale şi în special a industriei, de concurenţa puternică a ţărilor dezvoltate. #ceasta
reprezintă o derogare de la mai multe principii fundamentale. Într-o anumită măsură,
prevederile părţii a patra din +#TT se înscriu şi ele ca derogări de la unele principii
fundamentale în favoarea ţărilor în curs de dezvoltare H părţi contractante la +#TT.
e2 #dmiterea temporară de restricţii cantitative 1sau alte măsuri netarifare cu efecte
similare2 în relaţiile comerciale dintre părţile contractante la importul unor produse care ar
periclita producţia internă sau în scopul de a contribui la ec%ilibrarea balanţei de plăţi.
În afara acestor exceptii sau derogari, în articolul DDC din #cord sunt înscrise si o
serie de excepţii cu privire la securitate 1asa numita clauză a securitaţii2. )otrivit prederilor
acestui articol, nici o parte contractantă nu poate fi obligată sa furnizeze informaţii sau sa
întreprindă acţiuni care ar pre*udicia interesele securităţii sale, sau ar însemna o încălcare a
obligaţiilor ţării respective privind menţinerea păcii şi securitaţii internaţionale, obligaţii ce
deriva din prederile secţiunei /78. )ractica activitaţii +#TT-ului a aratat că în împre*urări
cu totul deosebite, altele dec"t cele prevăzute în #cord, părţile contractante pot beneficia
8
8/15/2019 GATT si OMC
9/21
de derogări de la unele obligaţii ce derivă din #cord, cu condiţia ca acestea să nu lezeze
interesele economice ale părţilor contractante.
)rincipalele runde de negocieri comerciale
În perioada scursă de la semnarea #cordului +eneral pentru Tarife şi omerţ 1452
şi pîna în anul =5 sau desfăşurat în cadrul +#TT şase runde de negocieri comerciale
care, în ansamblu, sau soldat cu rezultate importante pe linia creării condiţilor favorabile
dezvoltării comerţului internaţional .În cadrul acestor runde a fost negociat un mare număr
de concesii tarifare, sub forma eliminării , reducerii sau consolidării taxelor vamale de
import la o gamă foarte largă de produse industriale, precum si la unele produse agricole.
7umai la produsele industriale, taxele vamale de import au fost reduse în medie, cu circa=;I faţă de nivelul iniţial 1452, în urma acestor runde . $e asemenea , au fost negociate
şi unele concesii netarifare în deosebi pe linia eliminării restricţilor cantitative la import şi
altor bariere netarifare din calea sc%imburilor comerciale dintre părţile contractante. @e
poate aprecia că , pîna la sfîrşitul deceniului şapte, cea mai mare parte a restricţilor
cantitative la import de produse industriale a fost eliminată în relaţile comerciale dintre
părţile contractante.
u toate acestea, folosindu-se frecvent de derogările admise de +#TT de la
principile fundamentale, ţările capitaliste dezvoltate au reintrodus, pentru anumite perioade
de timp, restricţii cantitative la import, iar în deceniul opt au recurs pe scară largă la noi
obstacole netarifare, avînd o adevărată excaladare a protecţionismului netarifar. Tot odată,
apariţia şi răspîndirea grupărilor economice integraţioniste, precum şi instituirea de
aran*amente preferenţiale în relaţile dintre ţările respective, negocierea de protocoale sau
sisteme preferenţiale bazate pe principiul reciprocităţii sau principiul nereciprocităţii au
contribuit să ducă la scăderea ponderii comerţului internaţional care se desfăşoară sub
regimul clauzei naţiunii celei mai favorizate. ătre sfîrşitul deceniului opt ponderea
s%imburilor comerciale în regimul clauzei naţiunei celei mai favorizate scăzuse circa =4-==
I ,crescănd ponderea sc%imburilor comerciale în regim preferenţial la circa :4-:=I .
@uccintă prezentare a primelor şase runde de negocieri comerciale în cadrul +#TT-ului.
a* Runda de la Gene&a +aprilie,octom(rie "-./*
9
8/15/2019 GATT si OMC
10/21
8/15/2019 GATT si OMC
11/21
#ceastă rundă a fost organizată cu prile*ul aderării 6G +ermania la +#TT3 negocierile au
fost dificile.6efacerea ţărilor învinse în război se terminase şi începea treptat lupta pentru
pieţe între principalele ţări capitaliste. 7umărul concesiilor tarifare negociate au fost de
8/15/2019 GATT si OMC
12/21
(uropeana a &iberului @c%imb) către care se îndrepta circa :I din exportul
((1omunitatea (uropeană2. 6aportul de forţe pe plan economic a evoluat în această
perioadă în defavoarea @8# şi în favoarea (( şi Maponiei. În =9, în ongresul
american s-a aprobat egea pentru dez&oltarea comerţului e;terior în baza careia
preşedintele @8# avea mandat sa negocieze o reducere a taxelor vamale cu p"na la ;I, în
acest context, @8# au făcut propuneri care aveau o dezarmare vamală substanţială,
respectiv reducerea tuturor taxelor vamale cu ;I, în timp de ani şi înlăturarea completă
a celor ce se aplicau la produsele la care @8# şi (( deţineau împreună
8/15/2019 GATT si OMC
13/21
proporţional. #u fost semnate un şir de acorduri privitoare la obstacolele de altă natura
decît cele tarifare, care în unele cazuri ţineau de modalitatea de interpretare a regulilor
existente +#TT, iar în altele s-au pus fundamente cu totul noi. $at fiind faptul ca nu au fost
acceptate de toţi membrii +#TT3 deseori erau numite neoficial „coduri!. #stfel, în
domeniul netarifar au fost negociate şase acorduri ' #cordul cu privire la evaluarea vamală3
#cordul cu privire la comerţul de stat3 #cordul privind procedurile în materie de licenţe de
import3 #cordul privind subvenţile de export şi taxele compensatorii3 odul #ntidumping3
#cordul privind obstacolele te%nice în calea comerţului. #ceste #corduri nu erau
multilaterale, dar constituiau totuşi un început.
oncluzionînd, se poate aprecia ca +#TT-ul a desfăşurat o activitate importantă în
vederea creării unor condiţii favorabile desfăşurării comerţului internaţional, iar în
ultimele două decenii şi pe linia spri*inirii ţărilor în curs de dezvoltare în domeniul
comerţului exterior. u toate acestea, +#TT-ul nu a putut opri procesul de revenire la un
protectionism tot mai agresiv într-o serie de ţări capitaliste dezvoltate, îndeosebi în
deceniul opt şi începutul deceniului nouă, prăbuşindu-se prin aceasta unele rezultate
obţinute anterior şi nu a putut rezolva operativ o serie de probleme care au apărut mai ales
în ultimii ani şi care au afectat în ansamblu evoluţia comerţului exterior în ţările în curs de
dezvoltare.
)rincipalele pre&ederi ale GATT,lui
Textul #cordului a suferit pe parcursul existenţei sale o serie de revizuiri şi completări
impuse de condiţiile internaţionale postbelice. Începînd din cînd a fost actualizat,
#cordul +eneral pentru Tarife Famale şi omerţ a devenit principalul #cord al /0
pentru comerţul cu mărfuri. )rincipiile ce stau la baza +#TT au fost preluate de sistemul
/0. Întregul sistem +#TT se bazează pe patru reguli de bază'
. )rote*area industriei naţionale prin taxe vamale. $eşi +#TT are ca scop
liberalizarea progresivă a comerţului, recunoaşte că ţările membre pot fi în
situaţia de-aşi prote*a producţia internă faţă de competiţia străină. Totuşi, le
cere ţărilor să asigure protecţia prin taxe vamale. 8tilizarea restricţiilor
cantitative este interzisă, cu excepţia unui număr limitat de situaţii.
9. )lafonarea tarifelor. Oărilor li se cere ca, ori de cîte ori este posibil, să reducă
sau să elimine protecţia producţiei interne, prin reducerea taxelor vamale şi
înlăturarea celorlalte bariere din calea comerţului, în cadrul negocierilor
comerciale multilaterale. oncomitent, regula prevede plafonarea tarifelor
reduse, adică excluderea ma*orării lor ulterioare.
13
8/15/2019 GATT si OMC
14/21
:. lauza naţiunii celei mai favorizate. #ceastă regulă importantă a +#TT prevede
principiul nediscriminării. #stfel, dacă o ţară membră acordă altei ţări orice tarif
sau orice beneficiu pentru anumite produse, ea trebuie imediat şi necondiţionat
să îl extindă asupra produselor asemănătoare ale altor ţări. #ceastă obligaţie se
aplică atît importurilor , cît şi exporturilor. $acă o ţară percepe taxe pentru
exportul către o anumită destinaţie, ea trebuie să perceapă taxe cu aceeaşi rată
pentru exporturile către toate destinaţiile. (xistă şi unele derogări. omerţul
între membrii #cordurilor +enerale de omerţ, care este supusă la taxe vamale
preferenţiale sau exceptat de aceste taxe, este una dintre excepţii. / altă
excepţie o constituie @istemul +eneralizat de )referinţe acordat ţărilor în curs
de dezvoltare de către ţările dezvoltate.
4. Tratamentul naţional. onform acestui principiu, un produs importat care a
trecut graniţa după plata taxelor vamale şi a altor taxe trebuie să beneficieze de
un tratament egal cu cel aplicat produselor auto%tone.>? +#TT mai conţine un
şir de anexe care vizează agricultura, textilele, comerţul de stat, produsele
standard, subvenţiile şi acţiunile împotriva practicilor de dumping. Oările îşi iau
anga*amente pe categorii de mărfuri. #cestea includ anga*amente de a reduce şi
limita tarifele vamale la importarea mărfurilor. În unele cazuri tarifele sunt
reduse la zero, în altele ele sunt limitate. $eci sunt luate anga*amente faţă de
/0 că unui produs i se va aplica o anumită rată care nu va fi mărit.>=?
"#6 Rezultatele Rundei Urugua0
6unda 8ruguaB a fost o rundă de negocieri comerciale şi a fost declanşată în
8/15/2019 GATT si OMC
15/21
ToAio. Cncluderea de noi domenii în cadrul 6undei 8ruguaB a reprezentat în totalitate o
iniţiativă americană, fiind impulsionată de interesele companiilor multinaţionale
americane. În ceea ce priveşte domeniul proprietăţii intelectuale principalii stimuli au fost
aduşi de industriile farmaceutică, softLare şi a divertismentului.
/biectivele 6undei au fost' (xtinderea liberalizării comerţului în avanta*ul tuturor
ţărilor membre, prin reducerea obstacolelor comerciale, din calea sc%imburilor reciproce3
Întărirea cooperarii dintre +#TT şi alte organisme internaţionale3 reşterea
interdependenţei dintre politicile comerciale şi celelalte politici economice, cu scopul
obţinerii unor rezultate mai bune din punct de vedere economic, la nivel multilateral3
6educerea subvenţiilor agricole3 )unerea restricţiilor asupra investitiilor străine3 Începerea
procesului de desc%idere cu servicii bancare şi de asigurări.
@c%imbarea de optică în politica comercială a ţărilor în curs de dezvoltare pleacă de
la ideea 1cu care economiştii au coc%etat vreme îndelungată2 că liberalizarea comerţului
stimulează creşterea economică. 0ai mult decăt at"t, particip"nd activ în desfăşurarea
6undei 8ruguaB şi lu"nd măsuri de liberalizare a propriilor pieţe, ţările în curs de
dezvoltare şi-au sporit sensibil şansele de acces al exporturilor lor pe pieţele naţiunilor
industrializate. #cesta a fost factorul decisiv care a determinat creşterea ponderii ţărilor în
curs de dezvoltare în exportul mondial de produse manufacturate 1de la =,
8/15/2019 GATT si OMC
16/21
dezvoltare au înţeles să se ac%ite de obligaţile lor decurgînd din documentele finale ale
6undei.
În al doilea r"nd, 6unda 8ruguaB s-a înc%eiat cu rezultate notabile pe linia înlăturării
barierelor netarifare din calea comerţului dintre naţiuni .Între acestea, o menţiune specială
se cuvine a fi făcută în legătură cu #ran*amentul 0ultifibre. (liminarea treptată a acestui
obstacol ma*or va asigura ţărilor în curs de dezvoltare acces sporit al exporturilor lor de
produse textile pe pieţele naţiunilor dezvoltate. #cordul înc%eiat cu ocazia 6undei 8ruguaB
prevede eliminarea restricţiilor decurg"nd din #ran*amentul 0ultifibre în 4 etape, pe o
perioadă de ; ani. $upă unele estimări, ca urmare a acestor măsuri, exporturile de textile
şi confecţii textile ale ţărilor în curs de dezvoltare ar putea spori cu 5< şi, respectiv, : la
sută, ceea ce s-ar traduce 1 folosind ca bază, cifrele anului 92 printr-o sporire a
veniturilor din export cu 4; miliarde dolari la produse textile ;; miliarde dolari la
confecţii textile.
Tot în domeniul barierelor netarifare, #ctul final al 6undei 8ruguaB prevede
eliminarea treptată, pe o perioadă de 4 ani, a restricţiilor voluntare la export, ceea ce va
constitui un %otăr"t pas înainte în direcţia eliminării barierelor opace din calea comerţului.
În sfărşit, rezultate notabile s-au înregistrat în ce priveşte înlăturarea altor două categorii de
bariere netarifare' taxele de retorsiune şi subvenţiile. $intre acestea după ma*oritatea
observatorilor, cea mai dificilă problemă o constituie măsurile anti-dumping. $ificultatea
provine din faptu că ele nu pot fi controlate, d"nd naştere la numeroase abuzuri. eea ce
este însă şi mai rău, aceste măsuri scapă c%iar şi de sub tutela /0. omisiile organizaţiei
mondiale pot doar să determine în ce măsură autorităţile naţionale au respectat procedurile
prevăzute de odul anti-dumping , adică să stabilească gradul de obiectivitate al
anc%etei .(le nu au însă puterea de a impune revizuirea cazurilor sau refacerea calculelor
care au stat la baza determinării mar*ei de dumping.
În ce priveşte subvenţile şi taxele compensatorii, 6unda 8ruguaB impune măsuri maistricte dec"t cele adoptate cu ocazia 6undei ToABo. @tatele au convenit asupra reducerii
presiunilor politice în vederea acordării de subvenţii, precum asupra reducerii sumelor
c%eltuite în acest sens. @ubvenţiile au fost clasificate în trei categorii' interzise 1categoria
roşie23 permise dacă vizează o anumită industrie dar fară a afecta interesele atlor state
1categoria galbenă23 premise în orce condiţii 1categoria verde2. În categoria celor interzise
se includ subvenţile de export acordate produselor neagricole şi cele legate de aportul
local. @ubvenţiile din categoria galbenă includ niveluri reduse de asistenţă cum ar fisubvenţionarea de către 8( a industriei oţelului în vederea acoperirii costurilor de operare.
16
8/15/2019 GATT si OMC
17/21
În categoria verde intră, a*utorul regional precum şi c%eltuielile destinate protecţiei
mediului şi activităţilor de cercetare-dezvoltare.
6unda 8ruguaB s-a înc%eiat cu rezultate notabile şi pentru naţiunile dezvoltate
totuşi, este în afara îndoielii că disputele dintre Qas%ington, Pruxelles şi ToABo au
constituit un factor ma*or în limitarea ariei de cuprindere a actului final al 6undei
1)eterson, 42. #ceste dispute au scos la iveală naţionalismul şi unilateralismul ce se
manifestă în politica marilor puteri comerciale ce constituie Triada' 8niunea (uropeană,
@tatele 8nite şi Maponia. $atorită intensificării constr"ngerilor la care sunt supuse politicile
naţionale ca urmare a ad"ncirii integrării economice, tentaţia marilor puteri de a se anga*a
în strategii de tip defensiv prin spri*inirea industriilor naţionale RstrategiceR în special cele
de înaltă te%nologie ar putea provoca o coliziune ma*oră, în s"nu sistemului capitalist
occidental. Trecerea la o nouă ordine globală pe care unii o numesc Rera capitalismului
postindustrialR 17elson,2 marcată printr-o intensificare a concurenţei şi a
interdependenţelor a lovit puternic în poziţia de monopol de care unele firme şi naţiuni
beneficiaseră în trecut.
Tabel nr. . )rincipalele date referitoare la 6unda 8ruguaB
@eptembrie
8/15/2019 GATT si OMC
18/21
-se anga*ează să supună acceptării, conform procedurilor naţionale, acordul privind
crearea /0.
#cordurile /0 sunt voluminoase şi complexe din considerente că acestea
reprezintă texte *uridice ce cuprind o gamă largă de activităţi, care se referă la agricultură,
industria textilă şi îmbrăcăminte, sistemul bancar, standarde industriale, proprietatea
intelectuală şi multe alte domenii. i totuşi, la baza tuturor acestor documente stau un şir de
principii care constituie fundamentul sistemului comercial multilateral. #ceste principii
sunt'
a* #cordarea reciprocă şi necondiţionată, în relaţia dintre statele părţi a clauzei
naţiunii cele mai favorizate 170G2. În conformitate cu
acordurile /0, ţările nu trebuie să manifeste discriminare
faţă de partenerii lor comerciali. În cazul în care se acordă
unui partener o favoare specială 1cum ar fi o taxă vamală mai
redusă pentru un produs oarecare2, acest lucru urmează să fie
aplicat şi faţă de toţi ceilalţi membri ai /0. Cmportanţa
acestui principiu este aşa de mare încît constituie primul
articol al +#TT-ului, el fiind prioritar şi în +#T@. Totuşi,
regulile +#TT permit, ca taxele vamale şi alte bariere în
calea comerţului să fie reduse în mod preferenţial, în cadrul
aran*amentelor regionale. 6educerea taxelor vamale,
aplicabile în relaţiile dintre membrii în cadrul unor
aran*amente regionale nu trebuie să fie extinse şi altor ţări.
#ran*amentele preferenţiale regionale constituie astfel o
importantă excepţie de la regula clauzei naţiunii celei mai
favorizate. #semenea aran*amente pot lua forma uniunilor
vamale sau a zonelor de comerţ liber.(* #cordarea clauzei tratamentului naţional, fapt ce presupune o atitudine
egală faţă de bunurile de import şi cele auto%tone, cel puţin
după momentul pătrunderii bunurilor de import pe piaţă. 7u
este permis unei ţări să impună asupra unui produs importat,
după ce acesta a intrat în teritoriul vamal şi s-au plătit taxele
vamale la frontieră, taxe interne 1cum ar fi taxele asupra
vînzării2 la nivele mai ridicate decît produsele internesimilare. #celaşi lucru trebuie să se aplice atît faţă de
18
8/15/2019 GATT si OMC
19/21
serviciile acordate de străini şi cele acordate de naţionali, cît
şi faţă de mărcile naţionale şi cele străine, dreptul de autor şi
brevete. #cest principiu la fel este prevăzut în toate trei
acorduri principale ale /0, deşi el este abordat un pic
diferit în fiecare din ele.
c* (liminarea restricţiilor cantitative şi aplicarea acestora între ţările membre
numai în situaţii de excepţie, admise de acord pe o bază
nediscriminatorie, avîndu-se în vedere că prote*area
economie naţionale faţă de concurenţa străină să se facă în
exclusivitate pe calea tarifelor vamale. 6egula este supusă
totuşi unor excepţii specificate. / excepţie importantă
permite ţărilor care întîmpină dificultăţi ale balanţei de plăţi
să restricţioneze importurile pentru a-şi prote*a poziţia
financiară externă. #ceastă excepţie acordă o flexibilitate mai
mare ţărilor în curs de dezvoltare faţă de ţările dezvoltate, în
utilizarea restricţiilor cantitative la importuri, dacă aceste
restricţii sunt necesare pentru prevenirea unui declin serios al
rezervelor monetare.
d* 7eadmiterea concurenţei neloiale, constînd din practicarea de subvenţii şi
preţuri de dumping la export. 6egulile nediscriminatorii H
70G şi tratamentul naţional H sînt elaborate în aşa fel ca să
asigure condiţii loiale pentru comerţ. 0ulte dintre acordurile
/0 au scopul să susţină concurenţa loială. $e exemplu, în
domeniul agriculturii, proprietăţii intelectuale, serviciilor.
#cordul privind ac%iziţiile publice contribuie la extinderea
regulilor referitoare la concurenţă şi asupra ac%iziţiilor efectuate de mii de instituţii publice în multe ţări.
e* 8tilizarea unei metodologii de evaluare vamală care să reflecte valoarea
reală a mărfurilor, în scopul de a realiza funcţionarea corectă
a taxelor vamale rezultate din negocierile multilaterale.
f* )reviziune' prin intermediul îndeplinirii obligaţiilor # În cadrul /0, cînd
ţările sunt de acord să desc%idă pieţele lor pentru bunuri şi
servicii, este ca şi cum îşi asumă unele anga*amenteobligatorii. / ţară poate să-şi modifice anga*amentele sale
19
8/15/2019 GATT si OMC
20/21
obligatorii, dar doar după negocierea cu partenerii săi
comerciali, ceea ce poate însemna că aceştia să primească
compensaţii pentru pre*udiciul ce-l suportă în urma pierderii
comerţului. $eci, sistemul comercial multilateral constituie o
încercare a guvernelor de a asigura un antura* stabil şi
previzibil.
/rganiza ia 0ondială a omer ului îndepline te următoarele func ii principale.ț ț ș ț
- #dministrarea i aplicarea acordurilor comerciale multilaterale i plurilaterale,ș ș
înc%eiate de statele membre 3- @olu ionarea diferendelor comerciale3ț- (xaminarea politicilor comerciale na ionale3ț- ooperarea cu alte instutu ii interna ionale în formularea politicilor economice la scarăț ț
mondială.
/rganul suprem al /0 este onferin a 0inisterială 1#nexa:2 din care fac parteț
reprezentan ii tuturor na iunilor membre. onferin a trebuie să se reunească cel pu in oț ț ț ț
dată la doi ani. (a poate lua decizii în toate problemele din sfera oricarui acord
multilateral.
#ctivitatea curentă a /0 este în sarcina unor organe subsidiare dintre care rolul
principal îl de ine onsiliul +eneral . În componen a acestui organ intră , de asemenea,ț ț
reprezentan ii tuturor statelor membre. onsiliul +eneral informează onferin aț ț
0inisterială cu privire la activitatea depusă. (l se reune te , la rîndul lui,sub doua formeș '
ca /rgan de @olu ionare a $iferendelor pentru a supraveg%ea procedurile de solu ionare aț ț
diferendelor i ca /rgan de (xaminare a )oliticilor omerciale, avînd rolul de a examinaș
în mod regulat politicile i practicile comerciale ale membrilor /0. #lte organe de lucruș
ale /0, care informeză cu privire la activitatea lor onsiliul +eneral , sunt onsiliul
omer ului cu 0ărfuri , onsiliul omer ului cu @ervicii i onsiliul privind #specteleț ț ș
$repturilor de )roprietate Cntelectuală legate de omer .ț
8nul din principile de bază ale activită ii /0 este transparen a. Cnstrumentulț ț
primordiar prin care este garantată această transparen ă sunt notificările pe care fiecareț
membru le face la /0 i care sunt examinate de organele competente ale acesteia.ș
(xistă pentru membrii /0 5 de prevederi privind notificarea în sfera comer ului cuț
mărfuri i încă 4; de prevederi în domeniul comer ului cu servicii i a celui avînd ca obiectș ț ș
drepturi de proprietate intelectuală.
8na din sarcinele cele mai importante ale /0 este cea de a face ca noul sistem alcomer ului multilateral să devină cu adevărat mondial. ei =9 de membri ai organiza iei,ț ț
20
8/15/2019 GATT si OMC
21/21
înregistra i la :iulie =, reprezintă mai mult de ; la sută din comer ul mondial. 0ulteț ț
din na iunele care nu fac parte din sistemul mondial al comer ului au solicitat oficial săț ț
devină member ale /0 i se găsesc în diferite faze ale procesului de aderare. #cestș
process a devenit mai complex pentru că şi aria de cuprindere a /0 este mai largă decît a
+#TT . 0embru al /0 poate devein orice stat al lumii care se bucură de autonomie în ce
prive te elaborarea i aplicarea politicii comerciale. 7egocierile privind aderareaș ș
abordează, de regulă , toate aspectele politicii i practicilor comerciale ale statuluiș
candidat, cum ar fi, de pildă, concesiile i compromisurile privind accesul la pie ileș ț
bunurilor i serviciilor, legislaţia menită să garanteze respectarea drepturilor de proprietateș
intelectuală, precum şi celelalte măsuri ce se regăsesc în politica comercială a unui guvern.
Uarta cu toţi membrii /0 1Vuloarea verde'membrii /0, culoarea galben'observatorii 2
de asemenea şi lista ţărilor,=9 de membri din :; noiembrie 9; al /0.1#nexa 2
Sursa: https://www.wto.org/english/thewto_e/countries_e/org6_map_e.htm
Tradus şi accesat la data de 15 aprielie 2016.
21
https://www.wto.org/english/thewto_e/countries_e/org6_map_e.htmhttps://www.wto.org/english/thewto_e/countries_e/org6_map_e.htmhttps://www.wto.org/english/thewto_e/countries_e/org6_map_e.htmTop Related