Aftnmistraţniiiet, îi Tijiogralla:pisţa mar® ftr. 30.
8ori«ori nefranoate u t se primesc. — Manasoripte na se retrimet.
IMERATE leprimeac la Adial- iriatraţiime tn Braşov fi la nr- mitórele Birouri «waslart:
tn Viena: M. Dmku, Htmnek BehaUk, Hmdoif Momi, A. OpptUu Nachfolger; Anten Opptiik, J. Danntöcr, In Budapesta: A. V. fM dbtrgtrg, £ck*t*%n Btm cU : In Bnoaresei: Agtnce Hmm, 8ne- cureale de Boum&nie; în Ham- b u t,: Karoly* 4t LUbtnamn,
Preţul Imerţlmillar: o serii «armond pe e eolóni 6 ex. şi aOor. timbra pentra o publicare. Publicări mai dese d a ţ i tarifă yi Învoiala.
Reclame pe pagina a S-a o serii 10 ez. u o 80 bani.
J ü . 3fcT T T X d X j v T Q
„Baieta“ iese în gî-care di.ADoiamBate pentii Anstro-ümraría:Pe an an 12 fl., pe ştse ioni
6 fl., pe trei foni 3 fl. N-rii de Dumlneaá 2 II. pe an.
Patru Eonâiia ii străiiitate:Pe an an 40 franai, pe stse lanl 20 fr.»pe trei Inni 10 fr. H-rii de Dnm ineţi • fru ii.
Be p m u n M la tóté ofieiele poştale dia Intra şi din ataaft.
şi Ia dd. eeleetert.itomini nun Bi*w?
aOministraţinn*a, piaţa a u t , T to|»l Inalai Br. 90 etagla I.: pe an an 10 1., pe aise lanl S fl., pe trei ioni *11.10 «r. Oa d a n i tn aaai : Pe un an IS fl., pe 6 ioni f II., pe trei lanl S II. Un esemplar 6 er. ▼. a. a ia 16 bani. Atât abonamentele cât şi maerţionile aont _____ a ae p ljti Inaintf.
Nr. 153. Braşov, Lxml-lCarţ . 11 (23) M e 1895.
In afacerea celei m ű noué urmării!Braşov, 10 Iulie v. 1895
S un t op t 4 ile i d® când publicul rom ân a fost a la rm a t cu scirea despre u rm ărirea co lec tan ţilo r p e n tru m onum entul lui Iancu , d in Sibiiu.
Mai în tâ iu a sem n a la t „T rib u n a“ fórte p e sc u it , la ru b rica „m ai n o u “ pe pag ina a 3-a (Nr. 147), că dom nul L iviu A lbin i şi Io an M oţa, ca colectanţî, au fost c ita ţi conform cunoscutului ord in a l m in istru lu i P er- czel la „p rim ăriă“, v rea sé 4 ică la poliţia oraşului, unde li s’a lu a t in terogator şi ca li s’a în m ăn u a t sen tin ţa , după care cel d in tâ iu fü osândit la 5 <}ile, é r cel din u rm ă la 3 4^© arest.
T o to d a tă se spune în acea scu rtă scire, că num iţii dom n! au fost osén- diţi „sé depună solidar in folosul înaltului erar reg. ung. suma de bani colectaţi“ ; în fine, că au făcut recurs în contra sen tin ţei.
S cirea acésta n i-a a tin s fó rte dureros, dér in acelaşi tim p ni-a lă sat încurcaţi, nefiind destul de com pletă şi lăm u rită . A m vo it se d iscutăm aces t cas g rav şi ne m ai pom enit de p rocedere volnică, dér am aştep ta t ca m ai în tâ iu sé se c larifice pe deplin lucrul, ca sé seim de ce sé ne ţinem , căci decă s’a adus o sentin ţă, acésta a tre b u it se fiă cum*va m otivată .
A m a ş te p ta t in speran ţă , că „T ribuna14 va aduce lăm uririle necesare, va pub lica sen tin ţa şi recu rsul d-lor co lec tan ţî pen tru m onumentul lui Ian cu , ca sé seim cum s’a p ro ced at de-o p a rte şi de alta .
In loc de a face acésta, în loc de a ne a ră ta pe ce leg i şi ordina- ţiuDÎ se raz im ă sen tin ţa d in cestiune, in deosebi m ésura m onstruosă de confiscare, n um itu l 4 ia r s’a m ărg in it pănă acum a a spune în num éru l séu de S âm băta trecu tă , că „toile m aghiare tó té se bucu ră de ucazul mai
m u lt d ecâ t m uscălesc al m in istru lu i P e rc z e ia.
A stfel, ab ia din num éru l de V ineri al (Jiarul „Sieb. d. T a g e b la t t“ d in S it iiu , care a p u b lica t câte*va rân d u ri a su p ra caşului, am aflat, că dom nii am in tiţi au fost condam naţi la a re s t de 5 şi de 3 (]ile, „pe basa unei o rd ina ţiun i m in iste ria le41, şi că banii a d u n a ţi au fost confişcaţi, (sim- plam en te ?).
D e ce feliu de o rd ina ţiune m iniste ria lă e vo rba a ic i? Şi cnm s’au p u tu t confişca séu d ecla ra confişcaţi ban ii adunaţi, aşa num ai brevi mânu?
D e ord inu l m in istru lu i P e rcze l d in M artie a. c. nu p ó te fi vorba, deóre-ce şi în acest ord in se <\ice a p r ia t : „co lec tan ţii în virtutea legilor şi a regulamentelor esistente treb u e sé fiă tra ş i la réspundere , é r sum a ad u n a tă sé se confisco.u
C ari sun t acele leg i şi regu lam en te în v irtu tea căro ra co lectan ţii, despre cari e vorba, au fost tra ş i la réspundere , ér ban ii au fost confiscaţi ?
E a tă ce nu ni-s’a a ră ta t pănă acum a din p a rtea dum nealor.
Noi seim , că esistă o o rd in aţiu n e a m inistru lu i T isza din A prile 1882, care dice, că p en tru adu n area co n tribu irilo r de m ilă (kflnyòrado- m ânyok) treb u e sé se cérà voiă dela m in isteriu l de in terne .
Nu cum va pe basa acestei o rd inaţiun i au fost osândiţi co lec tan ţii d in S ibiiu?
în c â t p e n tiu faim ósa conficcare, noi nu seim sé esiste nici o lege şi n ic i un regu lam en t, ca re sé justifice confişcarea de co n trib u iri benevole ad u n ate p e n tr ’un scop cu ltu ral.
Suntem şi treb u e sé fim dér fó rte curioşi a sci cum şi-a m o tiva t po liţia din Sibiiu sen tin ţa p riv itó re la confişcare.
R epeţim , afacerea e g rav ă şi în sem nată din tò te punctele de vedere şi credem , că e ra ch iar abso lu t
necesar s€ se facă dep lină lum ină asu p ra ei.
G ontribuen ţii au d re p t asu p ra b an ilo r lo r şi în p u te rea acestu i d re p t p u teau ia că şi e i re cu rs în oon tra volnicei şi ilegalei m âsuri.
M ai este în că a-se clarifica şi cestiun«a, dâcă o rdonan ţe le şi re g u lam entele , despre cari p6 te fi vorba aici, au fost pub lica te în t6 tă reg u la şi dâcă astfe l au ajuns la cunoscin ţa gen era lă P
C’un cuvân t suntem în d rep t a cere dela dom nii co lec tan ţî, u rm ă riţi de au to rită ţi, d in inc iden tu l contrib u irilo r p en tru m onum entu l lui Iancu , se nu m onopoliseze num ai p e n tru sine şi, p en tru cercu l lo r res- trîn s acestă causă, căci ea privesce a4? pe to ţi R om ânii şi a tin g e on6rea n 6 s tră na ţiona lă , ci s§ facă tă ră am ân are dep lină lum ină asupra tu tu ro r p rocedeu rilo r lo r şi a ad versarilo r noştri.
ImormSntarea generalului Doda.Caransebeş, 8 (20) Iulie.
La conductul funebru au luat parte două batalion© de infanteriă din rsgimen- tul Nr. 48, cu musica regimentului nr. 61, fiind comandate de locotenentul-colonel Hannel. înaintea cosciugului mergeau opt preoţi, în frunte cu archimaudritul Musta. După cosciug mergeau rudeniile răposatului, apoi corpul ofioerilor garnisonei, cari nu erau la trupă, în frunte ou generalul Seraoini; comunitatea de avere, oonsilml oomunal din Caransebeş, vice-şpanul cu alţi funcţionaţi. Casina română, Reuniunea femeilor romane, corpul profesoral diece- san; reuniunea agricolă din Caransebeş, delegaţiunea Românilor din Arad eto Pe cele mai multe case erau arborate stâgurl negre. Felinarele electrice erau aprinse, îmbrăcate în negru.
In biserici servioiul funebral l’a să- verşit P. fe. Sa episcopul Popea, care a întâmpinat cosciugul la uşa biserioei. Intre cântării a jalnice şi mişcătore ale corului
Lugoşenilor, cosciugul a fost aşe<}at în biserică, unde părintele archi mândrit Filaret Musta a rostit un discurs, In care a descris vièta esemplerà a răposatului, arăfcMfcdmomentele cele mai însămnate din biografia lui.
La grópà, unde în jurul criptei familiare erau postaţi oodrenl, ţinând In m&xtf coronele numéróse dedicate memoriei ge- neralulni Doda, a rostit d-1 asesor consistorial Ión Iona§iu un disours bine simţit, după care oorul Lugoşenilor şi salvele date de bataliònele de infanteriă au încheiat jalnica ceremonii a îmormântărei.
Vorbirea d-1 ni Ioan lonaşiu.Onorat Public!
Ne-am adunat lume multă, ne-am adunat în mare ţinută la o serbătore mare, dér nu la sérbitóre de buouriă, ci la săr- bătore plină de jele şi de durere.
Ne-am adunat sd petrecem pe geue- ralul Doda în lumea, oare nime n’o cunósoe şi la locul de unde nu mai este ìntórcere.
Ne-am adunat la înmormântarea bărbatului, carele a deşteptat simţul naţional în acest colţ de ţâră, a bărbatului, în oare s’au concentrat tòte aspiraţiunile nòstre, carele a fost idealul nieuinţelor nostre.
Generalul Traian Doda a fost binemeritat, oa militar şi oa cetăţen.
Activitatea sa în sfera militară se începe cu eşirea lui din academia militară în anul 1842 şi ţine pănă în tomna anului 1872, când dânsul se retrage din servioiul militar.
Ca militar densul percurge repede treptele ierarohiei militare pănă la general, şi prin cunoscinţele sale, prin activitatea, prin hărnicia şi vitejia sa, dovedită în cele mai critice împrejurări, îşi câştigă simpatiă şi respect la cameralii săi, încredere şi re- ounoecinţă la superiorii săi şl la locurile cele mai înalte.
Aotivitatea sa oa cetăţân începe după desfiinţarea confiniului militar în tómna anului 1872 şi cu instituirea comisiunii pentru desdaunarea servitutelor, ce le aveau militarii la păduri şi munţi.
In aoésta comisiune Doda este spiritul oonducător.
FOILETONUL .GAZ. TRANS.“
Covorul lui Mustafa.— Naraţiune din Bosnia de Dmko Boricl. —
(4) (Urmare).
„Ellahu akbar, ellahu akbar, ellahu akbar! Mohammeda rassul ellalah, ill’ Al- lah !“*)
Limpede răsuna oântecul muezainului din minaret. Din moşee în moşee străbă- tea chiămarea, ca din nori tuna ea solemn, sublim, şi îndepărtat răsuna ca şi un echo.
Era o oră înainte de apusul sorelui şi timpul rugăciunei de sără sosise. Mustafa grăbi la colţul, unde se afla covorul lui de rugăciune, şi Emina părăsi odaia spre a-se rupa afară.
Grabnic desfăcu Mustafa covorul îm- pâturat la un loc, oa s3 îngenunche pe el. De-odată îşi retrase mâna, şi din pieptul s£u eşi un strigăt de spaimă şi de groză.
II înţepase în mână vre-unul dintre scorpionii, cari şed în numărosele găuri ale
*) D-^eu e mare. Mohamed e profetul îfu, D-c}eu e D-^eu.
zidurilor ? Se ascunsese un veninos şârpe în oovorul de rugăciune?
La început Mustafa stete ca înmărmurit. După aceea îşi trecù mâna pe la oohl, ca şi când ar voi să alunge o nălucă!
Era acésta fermecătoriă ?O, Allah, Allah aibl milă de sărmanul
Mustafa. Era realitate ; în covorul de rugăciune se afla înfăşurată o bucată de stofă de mătase, întreţesută ou aur, de o splendóre enormă pentru sărăcia Eminei. O astfel de stofă de aur îi arătase înainte cu oâte-va 4Ü® vecinul său Jusuff, ridând ironic.
Mustafa simţia, cum sângele îi nă- pădesce ochii, înaintea cărora sclipiau firele de aur ale stofei.
Ca dintr’o mare depărtare străbătea chiămarea muezzinului pănă la el; ea îl făcea atent la datorinţa sa, şi oa prin vis asoultâ de porunca Coranului. El arunca stofa de aur 1% o parte şi oăcju, înfrânt de înfricoşatele sale gânduri, pe covorul de rugăoiune. „Dumne4eu e mare, Dumne4eu e mare, Dumnezeu a mare !u murmurau mecanic busole sale, dér alte gânduri se amestecau în rugăoiunea lui. „Femeia mea nu mă mai iubesce, ea iubesce pe acest !
I Jus8uff. Şi Mohamed este profetul său!l Nimicită-mi e fericirea şi bucuria vieţii!— Dumnecjeu e Dumn*4eu !u
De trei ori atinse fruntea lui Mustafa pământul.
— „O Domne, fă-mi parte de paradis, lasă-mă să mor, o Allah, ca să nu fiu silit a treoe peste aoâstă groxăveniă ; fă-mi parte de paradis, lasă-mă, să întru în împărăţia ta. Ea trebue să m0ră, nenorocita!O, gândurile mele, bănuelile mele, temerile mele nu m’au înşelat! Lasă, ca sfânta credinţă să se răspândâscă mai departe, Allah, pentru-ca şi necredincioşii, să preţuâscă numele tău sfânt şi să reoun0scă pe Moham- med, profetul tău!“
ErăşI c&cju fruntea lui Mustafa pe podele, dér abia mai avu puterea, de a o ridica âr&şl. FerbinţI lacrimi agende îi podidiră oohii, pe buzele lui amuţiră nebunele, blăstămătorele sale rugăoiunl...
Emina îşi făcuse rugăoiunea în ante- cameră şi se întorcea suri<}end, când Mustafa eşia tocmai din odaia de harem. Su- rîsul ei dispăru cu totul, când zări cenuşia, deprimata faţă a soţului, dér acest surîs, îl observase şi Mustafa, pe care-1 seóse
din munţi. Ea îl lua încă In rîs, înşe- lătorea!
Puternic ţipă Emina, c&nd Mustafa o prinse de braţ. Totuşi el nu dete atenţiune ţipetului ei, o tîrî în odaia haremului, pe ea, oare amuţise de spaimă şi gr0ză, şi arăta la bucata de stofă ţeeută, care zăoea la pământ.
— „Cum vine acésta aici?“ striga Mustafa şi apăsă şi mai tare braţul Eminei. „Cum vine acésta aici? Vorbesoe, séu te ucid pe loc!“
Emina ţipa! Durerea, oe o simţia la braţ, nu ardea atât de tare, ca teribilele cuvinte, pe oarl i le adresă sbierând soţul ei. Nu era în stare, să răspundă.
Dânsa presupunea ou drept ouvânt, că e vorba de o isbucnire a gelosiei lui Mustafa, de cea mai ruşin0să isbuonire, pe oare o avusese vr’odată, dér nu-şl putea es- plică, cum ajunse aoéstá bucată de stofă preţi0să pe podina odăiei.
Mustafa se repe4i afară, dér în momentul următor era 0răşl în odaiă, având în mână strîmba sabiă hangearul, pe care îl smulsese de pe păretele anteoamerei. Ochii îi erau năpădiţi de sânge, gura plină de spume.
Pag. 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 153— 1395
Stăruinţei sale este de a-se mulţămi, că desdaunarea s’a făout în mod favorabil pentru foştii militar!, dându*ţi se acestora partea oea mai mare din minţi, şi asecu- rându-li-se ast-fel esistenţa. , • *
După terminarea acestei opere, la anul 1879 generalul Doda deţine preşedintele comunităţii de avere aoum înfiinţate şi o conduce, în decurs de opt an!, cu activitate neobosită, cu zel şi ou desintere- sare propriă numai lui.
Activitatea lui politică, care îl ridică la importanţa oea mare politică, merge paralel cu activitatea pentru comunitatea de avere.
In Docemvre, 1873, dênsul păşesoe de candidad pentru deputat dietal în cercul nostru, al Caransebesuşului, cel mai mare cerc electoral din totă ţ0ra.
Cuvântarea sa, în carea îşî desvoltă programul, produce sensaţie prin formă şi cuprins.
El se decliiară de candidat al partidului naţional-român.
In urmarea acésta el devine atăcat îu foile contrare şi se vede silit a-se apëra la autorităţile militare superióre într’un memorand voluminos, scris cu mare vervă, oare memorand s’a luat la cunoscinţă cu multă plăcere în oercurilè cele mai înalte.
Ca deputat al cercului nostru electoral în decurs de 14 ani Doda ne-a représentât cu cea mai mare demnitate, luând parte la tòte acţiunile politice naţionale.
In acéstá calitate dênsul a întâmpinat multe atacuri, dér totdéuna a eşit învingător.
In anul 1887 cu ocasiunea alegerii de deputat pe un nou period, dânsul a fost singurul deputat naţional ales.
Astfel devenind el unicul représentant al poporului român de aprópe 3 milióne, îşi ţine d > datorinţă patriotică şi naţională se adreseze dietei memorabila epistolă din 10 Ootomvre 1887, în carea descriind s’tuaţia politică, dechiară, că nu participă la desbaterile legislaţiunei, dér niol mandatul nu şi-l depune.
Apelul făcut cătră alegători, ca së se pronunţe asupra acestui pas, servesce de pretext, spre a-i face prooes politic, care prooes se suprimă mai târziu la propunerea guvernului.
Aici se înoheie activitatea publică ailustrului nostru bărbat, pentru-că în anul 1886 el cade jertfo unui morb greu.
Suferinţele acestui morb îi consumă corpul, dór îi lasă spiritul neatins pănă lafinele vieţii.
Generálni Doda a fost un suflet nobil, un caracter tare, ca ferul, şi curat ca aurul.
El şi-a pus sufletul pentru tron şi patriă, pentru poporul din al cărui sin a eşit.
El a deşteptat simţul naţional la foştii
El aruncâ pe Emina la pământ, aşa încât dàttili cS(|ù in genunchi şi rotia ameninţător hangearul de-asupra capului ei.
— „De unde vine acésta aici? Cine ţi-a dat’o ?“
— „Sunt nevinovată, Mustafa, sunt femeia ta; credinoiósa, cinstita ta femeiă ; eu nu soiu oum a venit aoéstà afurisită stofă în casa nostră !tt
— „Tu nu sci! Minoinós’o, strioat’o!“Mustafa avânta hangearul pentru o lo
vitură de mòrte, Emina ţipa răsunător.......hangearul şuerâ în jos!
El isbi podeaua, aşa încât sabia se rupse în două, Mustafa se împleteci, şi trecură câte-va secunde, pănă oe putù sta din nou drept pe pici óre. In ultimul şi cel mai periculos moment se aruncase Janja,— care grăbise la aucjul ţipetului de spaimă al stăpânei — la piciórele lui, îl făcu. sè greşesoă şi depărta lovitura de mòrte dela capul Eminei.
Mustafa aruncâ departe ruptul han- geaur şi trânti cu o lovitură de pumn pe Janja la pământ.
Pe Emina, oare leşinase pe jumètate,o ridica de pâr şi o trânti afară prin anticameră, o trase pe ţrepte îu jos şi o aruncâ dela sine.
militari, el a ridioat flamura românismului şi a purţat’o spre fala şi mândria nostră. f'ţî Astăzi privirile îijftregei ^âr! 8e în-
dreptă spre Caransebeş, astăcjl oohii Românilor din tote unghiurile se ţiritetfo .spre apest Sicriu. *
Să dovedim, că Doda n’a Wurit, că sfţiritji|il lui tr|<Bsce î$tre n o i1 ,'
* • ~$ă ne închinăth ’naintea acestui sicriu, păstrând cu pietate memoria lui Doda, urmând faptelor sale şi ţinând tare la divisa „Dreptate şi legalitate*4 Amin !
Impunerea „limbei statului“.Le este cunoscut cetitorilor noş
tri, că în urma plângerei comisiunei administrative a comitatului Turda- Arieş, ministrul de culte şi instrucţiune publică a adresat Escelenţei Sale Mitropolitului Dr. Victor Mihályi un rescript, prin care îl rogă sé ia tóté mesurile, ca în viitor autoritatea superiórá bisericésca din Blaşiu se corespondeze cu autorităţile administrative în „limba statului“, ér nu în limba română. Rescriptul ministerial în afacerea acésta, la care vom reveni mai pe larg, este următorul :
Nr. 27396-1895.Escelenţa Ta, D-le Mitropolit!Comisiunea administrativă a comita
tului Turda-Arieş, comunioă sub Nr. 362 şi cu data de 8 Maiü, că Consistoriul ar- ohidiecesei gr. cat. de Alba-Iulia şi Făgăraş a réspuns în limba română la re- cercarea oficiosă, ce i s’a înaintat sub Nr. 1035 în afaoerea învăţătorului necalificat dela şoola elementară gr. cat. din Murés- Bogata. Şi când comisiunea administrativă a retrimis serisórea oficială cu text românesc, provocându-se la § 16 din art. de lege 4Á din 1868 şi cerând sé se înainteze serisórea în limba statului, Consistorul a réspuns erăşî prin hârtia cu text românesc alăturată aici cu onóre.
Având în vedere disposiţiunea clară cuprinsă în § 16 a numitului articul de lege, după cara autorităţile mai înalte şi superióre bisericescl sunt datore a folosi limba statului în actele lor adresate autorităţilor ad ministrative şi organelor acestora; având îu vedere mai departe, că în comitatul de sub întrebare, limba protocolară este cea m aghiară: am pnóre a ruga cu stimă pe Escelenţa Ta, sé binevoiţi a lua mésurile tre- buincióse, ca autoritatea bisericescă de sub înţelepta vóstrá guvernare, respectând legea sancţionată, sé foloséscá esclusiv limba statului in hâitide sale adresate autorităţilor administrative séu organelor lor.
Primeşte Escelenţă espresiunea deosebitei mele stime.
B u d a p e s t a , 11 Iunie 1895.Inliu Wlassics m. p.
— „Afurisită sé fii pentru vecie“ strigă el, pe jucuètate nebun de înănie. „Eu mé despărţesj! de tine, tu stricat’o ; tu nu mai eşti femeia m ea!u
Prin acestă formă, rostită în limba ar»bă, sé face legitim divorţul în religiunea islamică.
Emina căcţu cu un ţipet la pământ şi rămase zăcând fără consciinţă de sine. Nici o privire nu aruncâ el asupra leşina- tei. De ce sé-1 supere dânsa? Soţia lui nu mai era după drept şi lege !
Mustafa sé reperì prin străcjl aşa, încât cunoscuţii îl ocoliau spăriaţi, ór copiii, oarl sé jucau pe stradă, fugeau cu spaimă dinaintea lui. Pănă aprópe dinjos de rîule- ţul Miljaka alerga el pe còsta muntelui în jos, pănă ajunse la edificiul, în care locuia tatăl Eminei.
Acesta tocmai sé întorsese aoasă ou fii! sèi dela Tsarschija, când Mustafa năvăli în curte. Aici la loc deschis, înaintea servitorilor, car! dedeau tocmai nutreţ vitelor în grăjdurl, povesti Mustafa în gura mare ruşinea Eminei şi comunica tatălui, oă el retrimite pe alungată în casa sa.
(Va urma).
Evenimentele din Bulgaria.| x: In|®pm|ntarea lui Stambulow.
Imormâutarea lui- Stambulow s’a Éàout ^âmbljtă^dupîi amé4l. Imormâutarea a. fost stmpüjí, | |r ă pompă. f)uj|ă cosciug mergeau: văduva cu copii, amici* şi binévoi- tolyi h ii. Staga%ulow. Jl lipâit orl-cepom pă militară. Printre mica mulţime de jelitorl se vedeau numai ici colo câte-o uniformă de poliţişti. Stambulow a fost îmormântat în nou 1 ci mi ter.
Din diferite părţi ale Bulgariei, dór mai ales din Tirnovo,.au sosit deputaţiunl. Au sosit în timpul din urmă mai multe cUnunl, între cari una dela monarchul Fran- cisc Iosif, alta dela regele României Carol, apoi dela regina Victoria a Angliei, dela oraşul Roma şi afară de acestea toţi agenţii diplomatici din Sofia au depus câte-o cunună.
Curtea bulgară şi personalul acesteia a rămas cu totul pasivă. Acesta a provenit din purtarea familiei lui Stambulow faţă de prmoipele Ferdinand. Lucrul s’a petrecut aşa, că adjutantul principelui, oăpi* tanul Aiarkow, s’a dus in 19 1. c. la casa> victimei c’o cunună. Aiol l’a întâmpinat d-na Mutkurow, sora asasinatului, oare a declarat, în numele văduvei, că refusă hotărît cununa principelui, deóre-ce când medicii amputau braţele lui Stambulow, acesta a cjis : ^Tufektsieff m’a ucis! Principele m’a ucis!“
Incidentul acesta a produs o mare sensaţiă pretutindeni, şi curând „Agenţia Balcanicău a anunţat, că în urma atitu- dinei ofensătore şi de estremă ostilitate a familiei lui Stambulow faţă cu delegaţii principelui, atitudine, căreia a pus vârf retusul brutal de-a prina coróna, principele a trimis mareşalului curţii urmàtórea telegramă :
„Având în vedere purtarea necalifi- cabilă a familiei lui Stambulow, ca răspuns la piósele şi lealele mele demersuri, şi ne mai voiud sé espun pe credincioşii mei servitori la afronturi şi injurii, mè véd silit a Vè interdice d-vóstre şi tuturor membrilor caselor civile si m ilitare ori-ce participare la imorméntarea lui Stambulowu.
Despre decursul fes-tivităţilor de îmor- mântare se colportózá prin cjiare scirile cele mai esagerate. Aşa se cjice, că în locul, unde s’a întâmplat atentatul, conductul s’a oprit şi Petkow, amicul lui Sambulow şi colegul acestuia îa ministeriu, a început sé ţină o cuvântare, condamnând ou aspre cuvinte pe aoeia, cari au ucis pe Stambulow. El n’a ajuns sâ-şl sfirşescă vorbirea, când0 panică mare cuprinse pe toţi, de óre-ce un individ necunoscut a descărcat un glonţ asupra carului care ducea cununile. Massa publioului a ajuns în mare oofusie, mulţi au fost călcaţi la pământ, mai ales dame. Intreveniră poliţişti şi gendarmi. Pe un moment se părea, că se desvoltă o luptă de stradă ; băeţii, cari purtau cununile, le -au aruncat ia păm ânt, alţii le-au sfăşiat dimpreună cu pantlicele. In sfirşit, cu ajutorul gendarmilor corpului diplomatic, î-a succes să iese din mijlocul mulţimii, apoi conductul a pornit spre catedrală.
Osémintele lui Stambulow, cum am 4is, au fost depuse în noul oimiter. Aiol o mare mulţime de public s’a adunat în juru l mormintelor lui Baniţa şi a soţilor lui, oarl erau împodobite cu stógurl si cu flori.
Arestarea ucigaşilor.Telegraful aduce scirea, că s’ar fi dat
de urma ucigaşilor lui Stambulow. Ei sunt1 ufektsieff, Halev şi Georghiev.
Intre scrisorile din urmă ale lui Stambulow s’a aflat una, de următorul cuprins :
„Peste câte-va cţile îţi sfărm capul în bucăţi — Georghiev.u
Fostul şef de poliţie Basadsev, a declarat judelui de iustrucţie, că 5 minute după asasinarea lui Stambulow, a vă4ut urcându-se în trăsura, oe ducea pe acesta, pe fostul secretar al lui Paniţa. adecă pe Georghiev. In urma deolaraţiunei, bănuitul a fost arestat numai decât. Geoghiev a declarat înaintea judelui de instrucţia, că a voit să răsbune pe Pauiţa.
ProcLaraaţiunl.Ne-spus de mult caraterisézâ spiritul,
ce domnesce între Bulgari, proclamaţiunile ce s’au iăspândit printre poporaţiune.
Una dintr’acestea proolamaţiun! provocă poporul, sé rèstórne pe Ferdinand de pe tron, şi se pună în locul lui, pe contele 1ifcsettié H a rtm a v , fiul fostului principe Alexandru Battenberg.
S’au împărţit şi proclamaţiunl ou litere roşii, iscălite de 6 oficeri bulgari, acum în reservă. Etă textul uneia din a- cestea proclamaţiunl :
„Macedonia flutură flamura revoluţiu- nei, drapelul libertăţii ! Flămâu4ând, îusë- toşind şi golă începe Macedonia lupta.
„Se aude strigătul de ajutor al mamelor nòstre umilite şi al părinţilor noştri ucişi. Fraţilor! Vreţi să priviţi în nelucrare miseria sărmanului popor? Noi suutem un sânge, o viţă. De pe muntele Perim vă strigăm vouă aceste sfinte cuvinte : Libertate, séu mot te / “
O a treia pioclamaţiune portă iscălitura: „Fiii sinoerl ai Bulgariei“ şi e de următorul cuprins:
„Stambulow a fost ucis: corect au făcut. Cu el a că^ut sistemul, oa Bulgaria să fiă bulevardul Austro-Ungariei.“
0 învinuire curiósa.Din Sofia se depeş0ză, că o mulţime
de Bulgari au trimis Maiestăţii Sale mo- narchului Francis lo sif , reginei Victoria a Angliei şi regelui Carol al României câte-o telegramă, în oare 4ic? că aoeştl trei domnitori au fost „tovarăşii tiranului Stambulow“.
Puterile şi Bui ira ri a.
Cercurile normative din Berlin se esprima tot mai aspru faţă de Bulgaria şi principele Ferdinand. Lumea oficială, 4io® o telegramă din Berlin, consideră pe Ferdinand de un om mort, a cărui retragere de pe terenul politic, ar fi numai o uşurare a judecăţii lumei. In Berlin se crede de imposibil, că Rusia voind împăcarea cu Bulgaria, ar mai afla de consult să ţină pe tron De Ferdiuand. El ar trebui să cadă jertfă împăcărei.
Despre primirea deputăţiei bulgare din partea Ţarului, se telegrafieză din P etersburg, că pe când adjutantul Voromov- Daskov a condus pe Metropolit dinaintea Ţarului la palat, pe atunci ceilalţi membri ai deputaţiunei aşteptau în sala tronului. Metropolitul Clemente a fost primit într’o audienţă mai lungă şi a dăruit Ţarului ohipul lui Isus în cadre de aur După acésta Ţarul, însoţit de metropolit, a păşit în sala tronului, unde i-au fost presentaţi membri, pe cari Ţarul i-a primit fòrte cordial. Ţarul a dat espresie dorinţei sale, ca între Bulgaria şi Busia sé se stabiléscà raporturi normale. El a mai 4is> că nu s’a îndoit niol odată în sinceritatea poporului bulgar şi pe viitor va lua Bulgaria sub scutul seu.
Mişcarea îu Macedonia.ţ)iarul comitetului macedonean publică
O telegramă din Kustendil în care se anunţă, că s’ar fi întâmplat o luptă între insurgenţi şi 5000 de Turci în RadovicI şi Strumista. Turcii ar fi pierdut 600 omeni ş i ar j i fugit. Insurgenţii ocupau o posiţiă cu neputinţă de a fi luată. O altă luptă s’a petrecut în distriotul Maschovo. Deşi aceste scir! nu sunt pe deplin confirmate, totuşi sunt considerate în cercurile diplomatice, ca fiind în parte întemeute.
O telegramă din Sofia cu data de 20 Iulie spune, că din Macedonia sosesc soiri grozav de neliniştitore. Aprópe în înUéga Macedonia a isbucnit revoluţia. Turcia nu se va puté susţine în acéstà provinciă, fără de-a nu trimite o armată mai mare.
O p i n i a p r e s s e i.ţ)iarui rusesc nSvjetu, vorbind de
mórtea lui Stambulow 4ice» oă un iniquo că4ut, nu mai este inimi*?. Deşi guvernul lui Stambulow a fost aspru pentru Bulgaria şi ostil Rusiei, trebue recunoscut tj- tuşl, oă Stambulow a fost unul dintre cei mai eminenţi omeni de stat ai Bulgariei.
„Novoje W rem jau 4i°e» că- mórtea lui Stambulow încheiă o periodă lungă de cjile negre, prin cari a trebuit sê trecâ Bu g^ria. ór Europa se află acum în fa ţa
Nr. 153— 1895 GAZETA TRANSILVANIEI. 3 Pagina
unei noué stări de lucruri. Rusia de sigur, va lua o altă direcţiune, decât oea de pănă acum, în privinţa viitôrelor evenimente din Bulgaria. Guvernul rusesc va faoe totul, pentru a pune pe Bulgaria în stare de a~şit îndrepta greşelile trecutului, inse patro ţii bulgari sô fiă siguri, că nu se va tolera nioî o atingere la stipulaţiunile tratatului din Berlin şi că restabilirea ordinei în Bulgaria trebue së fiă des0vârşită.
In 4iarele din Francia nu se găsesoe mai nicï un cuvânt de regret pentru Stambulow.
„Petite Republique“ scrie : „Câte-odată călăii au un sfîrşit tragic. Stambulow, care & terorisat anî întregi Bulgaria şi şi-a torturat adversarii politici, a că4ut sub pumnalul uuor rôsbunàtorl hotăriţl“.
„Le Radicalu 4ice : „Am fost indignaţi de tirănia, barbaria şi crimele sale (Stambulow) Părea a fi un bandit, oare nu mai avea nimic într’ânsul.
„jl/A utorité“ : „Stambulow însemna supunerea Bulgariei faţă cu Austria şi duşmănia contra Rusiei. După dispariţia lui, nimic nu mai împiedeoă împăcarea între Sofia şi Petersburg. Ruşii, Francesii şi Bulgarii n’au nici un motiv de a plânge pe Stambulow“.
SCIRILE Ş ILEI.— 10 (22) Iulie.
Diplome îiireţătorescî anulate. Subtitlul acesta „M agyarosság“ dela 21 Iulie «duce următorea scire : „In cele din urmă ministrul de instrucţie a luat o mèsurà energică pentru a da lecţiă autorităţilor confesionale, cari nu respectă (!) legea în- véfàmèntului poporal. M inislrul a declarat de nule şi fără valóre tòte acele diplome invè- ţâtoresd, cari s’au dat în limba română là examenele de cualificaţiune ţinute fără represeutantul guvernului în preparandia română gr. or. din Sibiiu , la finea anului scolar 1892/3, şi din cari lipesce iscălitura proprie a inspectorului scolar de acolo. Prin acéstà nésurà ministrul a declarat de necapabill de a purta oficiul de ittvdţătorl pe 25 indivisi, pănă când ei nu-şl vor câştiga diplome de cualificaţiune oorèspun4é- ior recerinţelor legei (!). Din graţiă (!) ministrul a couces respeotivilor sè fiă suferiţi în post pănă ia finea anului scolar 1895/6.“ — Minunate pregătiri pentru mv leniu !
— o —Petra fundamentata la noua. biserică
română gr. or. din Cetatea Braşovului r s’a pus ieri înainte de amé4l la. 11 óre* După obicinuitul serviciu dumne4eesc, părintele protopop Bartolomeiü Baiulescu a ţi aut un frumos discurs despre însemnătatea' actului festiv, desfăşurând prin frumóse şi alese cuvinte principiale şi dorinţele de care alint conduşi bărbaţii, cari pun temeliă aoesţui sfânt locaş, apoi s’a depus în « piatră actul comemorativ şi s’a stropit cu apă zidirea începută.
—o —încă un „nialheure.“ Losurile maghiare
date din incidentul sérbàrii mileniului sunt fără valóre în Am trial Nu se soiea pănă acuma, că óre fi-vor primite astfel de iosurl şi în Austria, dér semiofioió- aele spun lămurit acum, că nu ! In Austria nu se vor cumpéra astfel de losurl şi ne- observarea acestui ordin se va pedesi oon- forrn § 7 din 28 Martie 18S9 — adauge „Erd. H iru.
—o —Cursă de eai. In 27 Iulie n. c. după
amé4l se va ţine cursa de cai a regimentului de husari Kiser Nr. 1 pe câmpul de eserciţii lângă Râşnov. In 4*ua acésta va circula un tren separat, al căruia mers se va face de cu vreme cunoscut. După cursă va urma petrecere cu dans în sala de concerte din loc.
—o—Catastrofa dela Brüx. Telegraful ne
aduce din Praga vestea unei catastrofe in- fìoràtóre, oe s’a întâmplat la Brüx. Vineri iióptea s’a surpat o massă de năsip în galeria suterană numită „Annau. Apa a spă- ,lat acest năsip ruinând terenul unei părţi .maria oraşului. Casele începură a se dèrìma
una după alta în strada gării, Pănă acuma s’au dórimat trei-spre-4eoe case, intre cari şi hotelul „Siegel“. Acestă paniôà teribilă fù mărită încă prin faptul, că fiind ploi
poarl, conductul de gaz s’a stricat încă à eia începutul catastrofei, şi aşa în oraş este întunecime besnă. Mulţi luorătorl şi-au aflat mórtea sub ruine. In Praga circulă veştile oele mai extravagante despre catastrofa dela Brüx. Numörul caselor dèrìmate cresce vé4ênd cu ochii. P e la un-spre-4ece óre era vorba, că s’au dérîmat trei-spre-4ece case şi e posibil, că sè se mai dèrìme. Gara şi linia ferată Aussig-Tepliţa este pe cale de a-se cufunda. Circulaţia pe acéstà linie se va sista. Din B rüx se scrie cu data de 20 Iulie, că până acum s ’au dêrîmat opt-sprer face case. Probabil, că se vor mai dőiima în decursul 4’lei. Primăria comunală a închis partea de dinapoi a oraşului, vlnaiute de amé4i S9 ordona părăsirea şi golirea tuturor caselor din apropierea liniei Aussig- Tepliţa. N u pot fi locuite cam doué sute de caşe. In urma acestor lucruri s’a născut o confusie teribilă, miliţia fi pompierii au ajutat la golirea lor. Au dispărut doi copii şi o femeiă. Urmările catastrofei sunt sdrobitóré. Ómenii au scăpat în înţelesul strict al cuvântului numai cu vièta.
Coresp. „Gaz. Trans.“Cluşiu, Iulie 1895.
Onorată Redacţiune ! V’am soris mai pe urmă din Alba-Iulia, de unde am plecat Luni diminâţa cătră Cluşiu, unde am ajuns la 7 óre d. m. Numai pe sourt, y’aifi putut nota de icl-eolea oâte-ceva, mai cu sém^ privitor la recòlta, care ne dă cele mşi bune speranţe pretutindenea. In hQtariil A.-Iuliei, mai mult mi-au plăcut curecliul (varza), pepenii galbeni, nâpii, luieniţele şi viile, cari tòte dau semne a fi fòrte fructifere. A că4ut însë ghiaţa în partéd cătră Teuş, făcând şi stricăciuni mştrl. “
Ajungând în Cluşiu am făcut o preumblare prin locurile mai însemnate àie oraşului, cum şi la „societ.de lectură“, care as- tă4î — durere — nu mai e cea de odi- niórà. IcI-colea mai întâlnescl câte un preat séu mirén, pe care îi au4i vorbind româ- nesoe. Uitasem se vô spun, că la gara din Teuş douô domnişore, preumblându-fce mult pe peron, vorbiau cu mândriă în continuu scumpa nostră limbă românéscà. Publicul mare se uita ou nesaţ la densele, mai ales că aveau la brâu mândrul nostru tricolor. N’am putut afia cine .au fost. L e 4*° aici un „bravo şi onòre lo r!“
Ceea oe m’a surprins mai mult îs Cluşiu este, că fără de nici o esagerare pot 4ice, că V3 parte din capitala „Kul- turegyletului“ astădX e sub vêndare. Nu mergi 20r“3$ dé paşi, ca së nu afli pe păreţi afişele : „ez a bolt eladó ! ez a telek eladó! ez a ház eladó!*....
Apoi firmele multe la prăvălii, cu nume evreesol, tòte arată, că merg lucrurile strună şi nu peste mult Ungurii vor pttté serba aici înfiinţarea nouă a Palestinei perciunaţilor. Nu-i mirare, este resultatul po- litioei de maghiarisare şi asuprire a naţionalităţilor. Am vë4ut sinagoga evreâscăşi locuinţa rabinului, fòrte frumóse ambele. Altcum vieţa în Cluşiu e monotonă, public puţi a, prăvăliile încărcate ou tot telul de mărfuri, dér cumpëràtorl mai de loc. Apoi mai 4ică cineva, că nu e fericire în ţâra acésta ?
Dér se vë spun ceva din impresiile aoestei càlétorii, cari pe mine m’au n ăhnit şi m’au pus pe cugete. Cu durere am observat mai în tot locul, pe unde m’atn abătut, oă astă4* nu merg bine trebile, şi între Români nu e solidaritatea, de oare avem aşa mare lipsă, chiar acum în aceste timpuri critice pentru apërarea intereselor némului nostru. Aşa se vede, oă càlëtoriile unor comis-voyageu-ri politisanţl, au înfluinţat mult pentru a îmbăta cu apă rece pănă şi pe unii omeni serioşi de ai Românilor; aşa că décà nu se vor tre4i din amăgire, ne putem afia cu timpul desbinaţl in adevër, spre dauna nóstrà naţională.
In Alba-Iulia d. e. la „hotel Europa“, unde desoălecasem şi eu, am vë4ut pe părintele Ivan, — pe care-1 cunosoeam din
tinereţele nòstre, — scriind la o măsuţă, lângă, care de laturi mai erau doi domni, la alte doué mese, unul cu o foiă, altul cu altă fóià română în mână. Trebue sè constat, că au fost Români, căci s’au şi salutat cu părintele protopr. şi ârăşi ei între sine. Atâta a fost totul, ór oa sè vorbéscà între sine, amicabil, ori făcându-şl combi- naţiunile ţntr’o formă ori alta, sè converseze ceva la olaltà : ferit’a D*4éu. S’au dus aceia, au venit alţii, cum şi nisce tineri mai guralivi, ìnsè tot aşa luaiü de sémá, că separatismul domnesce şi între Români din acest oraş însemnat pentru noi. Nu m’am descoperit, am înecat durerea în mine, luptándu-mé în internul meu cu mii şi mii de cugete.... Tot cam aşa stau trebile şi prin Abrud, şi alte locuri, încât am observat eu pe la gări.
Recapitulând, pót sè fáé iâ scurt con- clusiune, că în sînul nostru s’a ivit oreşi oarî împărechiări, cari numai bine nu pot sé ne aducă. Unii politicianl tineri şi fără esperienţă încercă a arunoa zizania în şirurile nòstre, chiar acum, când avem mai mare lipsă de a fi solidari. Trebue sé fim— şi vom fi — cu totă atenţiunea asupra celor ce sé scriu şi fac în părţile loouite de Români. Nu numai vorbe góle, prun- cescl, ci seriositate şi fapte se aştâptă a4l dela tot Românul bun.
A scrie articoli înflorilaţl şi a nu arăta nici un resultat positiv, decât imbètarea ómenilor cu apă rece, asta nu mai merge. Şi noi cei din p'ovincie vedem mai bine în praxă resultatele la tot ce sé face.
Dér cred, că toţi din tòte părţile îşi vor face datoria a conlucra şi a informa presa despre adevérata stare a lucrurilor, ér nu prin momele şi comunicări sinistre şi bombastioe a seduce opinia publică, făcând pe unii „moderaţi“, pe a l ţ i i . . . . nu mai sciu ce.
Unul pentru toţi şi toţi pentru unul ! Asta trebue sé ne fiă devisa astă4i la toţi.
Salutare — pănă de altă*dată.Ch.
Dela băi.Yălcele, 9 (21) Iulie 1895.
Numesc acest stabiliment balnear Vălţ- ceh şi nu „Élőpatak“, peatru-68 Vâlcelele sunt o comună românescă, care Iii limba poporului de aici îşi are numirea ea propriă română, pe care noi suntem datori a-o conserva. Décà întrebi pe un ţâran român de aiol, că de unde este, îţi réspunde, că e din Vălceua mică. Pe unguresce s’ar veni aşa-d0ră „Kis-patac“ şi nu „Eiő-pataku.
Vâlcelele, fiind o comună mică, nu are decât un â$£ ii| praot, ott ò şiiagpră f e e rică, care e biserică românâscă, clădită din pétrà şi destul de frumosă. Mai este şi o mică capelă rapano*caţoJică, dér fără preot şi aprópe fără oredincioşi, constituind o filială a unei parochii vecine.
Poporul român din acéstà comună stetea înainte bine, de'vre-o 5 ani ìncóce ìnsè a început a séràoi, din causă oă ’i s’a inter4is întrebuinţarea pădurilor. Fiind în- oungiuraţl de Sécui, locuitorii români în partea cea mai mare sciu şi limba maghiară, pe care ìnsè nu o vorbesc bucuros, ci numai când au de-a face cu streini. Portul atât al bărbaţilor, cât şi mai vîrtos al femeilor este în mare parte sécuesc. Bărbaţii pórtà oisme şi ciórecl (pantaloni) albi, strimţi şi ou şinore, se deosebesc în port ìnsé de Sécui mai ales prin aceea, că portă cămăşile afară, peste pantaloni. Femeile âmblă cu rochii şi cu „laibere“, pe cári sunt cusute fel de fel de fiori, fòrte măestrit. E caraoteristic, oă în combinaţiunea colorilor, tricolorul românesc oam prevalézà. Am vé4ut multe fete purtând la gât, ori legându-şl pérul ou pantlioi tricolore-românesci, ba ohiar şi pe pieptarele séu „laiberele“ lor am vè4ut cusut tricolorul român, jqitrebând pe o copilă, că de unde are tricolorul român, mi-a réspuns^ că l’a cumpărat dela o prăvăliă din loc, dér mi-a âdaus, că se vinde mult mai scump, decât tricolorul unguresc. — Pentru ce nu cumpăraţi dér tricolor unguresc, décà acesta e mai eftin? i-am 4is copilei, care la acéstà observaţiă a mea ìncepù sé ridà ironic şi-mi réspuose,
că „ddră ele Românele nu vor âmbla cu ce nu-i al lor
Fiind a4î Duminecă, am asistat şi la Jocul satului“, care era într’o curte, sub cerul liber. Tinerimea mi-a făcut o impresi une fòrte bună : feciori voiuicl şi fete fru- mose, cari atât unii, cât şi alţii se disting prin mult spirit şi deşteptăciune. I-am vé- 4ut juoând „Chindia“ şi „Ardeleana“. Dan- sézà fòrte bine, ér din partea tinerilor am au4it şi „strigături“ frumóse.
Despre băi mai puţine am sé vorbesc. Ospeţi sunt puţini, mult mai puţini ca în anul trecut. Dela 1 Maiu, când s’a desohis sesonul băilor, şi pănă a4l numérul total al visitatorilor acestor băi abia s’a uroat la cifra de 134. Intre aceştia sunt din România numai vre-o 36, dér şi intre aceştia numai vre-o 13 sunt Români, restul Ovrei şi alţi streini stabiliţi îu România.
In present numérul ospeţilor aflători aici nu cred sé trócà peste cifra de 70—80. Dintre Români am cunoscut intre alţii pe d-l canonic M icu din Blaşiu, Grigorie N egrea din Făgăraş, directorul seminarial Hamsea din Arad, Dimitrie Pamfiliu din Craiova, Dr. Emil F . Negruţiu din Blaşiu etc.
Este generală plângerea ospeţilor români, că pănă a4l nu li-s’a pus la dispo- siţiune nici un cţiar românesc. In alte privinţe mi-s’a spus, că se ţine sémà de ós- peţii români mai mult ca altă-dată ; musica lui Pongracz din Cluşiu, oare conoer- tézà pe promenadă de doue-orl în 4i> cântă ìntot-déuna şi câte-o piesă românesoă; am vé4ut şi liste românesci de bucate, deşi la unele oteluri chelnerii nil vorbesc nici un cuvânt românesce. Décà 4i&re nu s’au abonat pănă acum pentru publicul român, vina este a se oăuta şi în indolenţa acestuia, care prea s’a obicinuit a se mulţumi cu ceea oe ’i se dă şi nu reclamă cu des* tulă energiă ceea ce ’i se cuvine. Abia as- tă4i direcţiunea băilor a abonat un 4i*F şi pentru publicul român, anume „Gazeta Transilvaniei“.
In ţotal, ospeţii români găsesc, că sunt mai bine trataţi ca întrecut. îndreptarea ìnsè a venit cam târ4ii, căci boerii români şi-au oam pierdut voia de-a mai cerceta băile nòstre. P e . când în anii de mai ’căinţe numérul visitatorilor acestor băi trecea peste o miià, anni trecut numérul lor abi% a atins oifra de 700, ér anul acesta nu credetti sé ajungă niol la 500. Cu atât mai cercetate au început sè fiă ìnsè băile din România, unde, se 4 ce> anul acesta na- mèrul ospeţilor este mai mare ca tot- dóuna.
X.
Convocare.
Adunarea generală ordinară a despăr- ţâmântului X III (Abrud) al „Asooiaţiunei Transilvane“, se convocă prin acesta pe 4iua de 11 August n. c. 10 óre a. m. în biserica greco-orientală din Sohodol-sat, ca următorul
Program: 1) Deschiderea adunăreif2) Raportul suboomitetului: a) al secretarului, b) al oassaruiui; 3) Esmiterea unei comisiuul pentru încassarea taxelor şi înscrierea de membri noi; 4) Cetirea diserta- ţiunilor, ce se vor insinua la presidiu cu 24 óre înainte de şedinţă; 5) întregirea comitetului ; 6) Defigerea locului pentru ţinerea proximei adunări generale; 7) Propuneri eventúale; 8) Esmiterea. unei eomi- siuni pentru verificarea procesului verbalv
Roşia-montană, 16 Iulie n. 1895.D r. Simeon Caian, lón M aior,
director. secretar.
L i t e r a t u r ă ,î
In editura librăriei Ig. H ertz din Bu- curesol (Hotel de; France) a apărut B ts ta i Mihaiu Viteza 1, conferinţă ţinută la Ate
neul român, de Neculai lorya. Broşura, de vre-o 65 pag. form. mjtf0, are pe pag. primă şi portretul lui Mihaiu-Vitezul.
Proprietar: Dr*. A urel M ureşianid.
Redactor responsabil: G regoriu Maioi*»
Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 153— 189t>.
C ursul p ie ţe i B raşov .Din 22 Iulie 1895.
Bancnote rom. Caotp. Argint român. Cump. Napoleon-d’orî Comp. Galbeni Cump.Mărci germane Cump.
9.58 Vènd. 9.52 Vând. 9.60 Vând. 5.64 Veod.
59.— Vând.
9.609.569.625.68
Sorie. ione. Albina 5% 100.75 Vând. 101.75
C ursul la b u rsa din V iena.Din 20 Iulie 1895.
Banta ung. de aur 4% . . . . 123.35 Brenta de coróne ung. 4% • • • 99.85î -apr. o&il. fer. ung. în aur 41/2% • 125.35Iîupr. cftil. fer. ung. în argint 4V2% 103.30Oblig, ofiil. fer. ung. de ost. I. emis. 122.85Bonuri rural« ungare 4°/0 . . . 98.25 Bonuri rural« oroate*slavoue. . . 98.75Imprum. ung. cu premii . . . . 158.50le şu ri pentru reg. Tisei şi Segedin. 146.25îienta de hârtie austr.....................180.—JLenta de argint austr.....................101.10Kenta de aur austr.......................... 123.50,LosurI diu 1860 .......................... .....156.—Aoţii de ale Băncei austrj ungară. 1060.—Aoţii de-ale Băncei ung. de credit. 488.—Aoţii de-ale Băncei austr. de credit. 450.—jiapoleondorî.................................... 9.63 V2Mărci imperiale germane .London v i s t a .....................Paris v i s t a ..........................Rente de coróne austr. 4%. Note italiene..........................
59.35121.40
48.121/,101.1046.—
Jirul 2 9 8 0 —1895.
Concursü.Pentru ocuparea p o s t u l u i de
m e d i c în cercul sanitar Poiana— Binna— Rod, escriu concurs.
Beneficiile medicului sunt: 1400 coróne salar, 200 coróne pauşal de călătorie şi tacsele de visitare stabilite in mod statutar de comună.
Doritorii de a concura sunt poftiţi a-şî trimite cererile lor, instruate cu documente, despre cualifîcaţiunea prescrisă în § ul 9 al art. de lege I. din 1883, respective în § ul 143 al art. de lege XIV. din 1876 şi despre cunoscinţa limbei române, la pretura din Mercurea (Szerdahely, Szebenvármegye) pănă în 30 August a. c. la 6 ore p. m.
Cereri mai târ<}iu sosite nu pot lua în considerare.
Alegerea se va severşi în 1 Sep* temvre a. c. la 9 óre a. m. în can- celaria comunei Poiana.
M e r c u r e a , în Í7 Iulie 1895.751,1-1 Primpretorul cercual-
PUBLICAŢIUNE.Comitetul bisericelor române
gr. or. din Bran, vinde pe calea li- citaţiunei publice verbale şi prin oferte, în 10 August st. n. a. c. la 10óre a. m. în cancelaria notarială din Bran, pădurea de brad din muntele „PREDUŞU“, situat circa 8 klm. de centrul Branului, de pe un teritoriu de 20 jugére.
Preţul esclamării fl. 1. 30 pro metru cub.
Doritorii de a cumpéra au a depune vadiu de fl. 260, ér ofertele timbrate, asemenea prové(}ute cu vádiul amintit.
Condiţiunile se pot vedé pănă atunci în orî-ce di la biroul comitetului subsemnat şi la cancelaria notarială în Bran.
BRAN, 9 Iulie 1895.Biroul comitetului:
Leontin Puşcariu, George Babeş, preş. 744,3 - 8. secret.
Biroul de Plasare şi Informatimi!.Central' i
concesionat din partea autorităţilor competente
BRAŞOV, (Transilvania) strada Sf. Ioan Nr. 31.
Subsemnatul am onore a aduce la cunoscinţa onor. public, precum şi vechei clientele a B i r o u l u i de P l a sare, E. B o l t r e s , că am Înfiinţat un
Birou de Plasare şi informaţinn!în Braşov, (Transilvania) strada Sft. Ioan Nr. 31.Acest Birou se ocupă cu mijlocirea In servicii
a personalului t r e b u i n c i o s pentru MagazinurI de orice branşă, case particulare (private), Hoteluri, Birturi, Cafenele, Moşii si altele, precum şi eu v â n z a r e a de case şi locuri virane, închirierea de od£i cu an, tuna seu săptămâna,precum şi cu orî-ce ce se atinge de acestâ branşă.
La care ’mi voi da tote silinţele de a servi on. clientelă, cât se pote de consciencios şi prompt.
Invit deci pe On. public de a binevoi a me onora cu cererile domnialor.
Cu deosebită stim ă:5 -5 B IR O U L „C EN T R A L“
Braşov, (Transilvania) str. sf. Ioan Nr. 31. La o ri«ce in form aţiu n i, c e s e va c e r e prin p o stă din o r î ţ i
c e ţa r ă , B iroul e s t e g a ta a re sp u n d e .NB. S e s e a p lic e m a rca treb u in c iâ să pentru răspuns«
m
1
/ — Marea Descoperire a Veacului \
E L I X I R U L G O D I N E A U este singurul leac( f i r i nici o primejdie) în contra N ep u tin ţei. Vindecarea anemicilor, a Sleiţilor, etc.
întinerirea si prelungirea vieteîAdministraţia E L I X I R U L U I G O D I N E A U U PARIS, 7, r. Saint-Lazare.
BROŞURA GRATUITĂ TRIMEASĂ FRANCO DUPĂ CERERE
\ te g ittite ELIXIRUL GODINEAU fi la BUCUREŞTI, la Ula XAim XKXSCtT, irogkitt; la JAŞÎ, la D.D. Fraţi X O X T A , farmacişti.
la G alaţi: STALSKI, farmacist; la P lo ie ş t ii la 0-nii J. &, t . CHRISTESCU, drugoişti; la Romans la D-nulii D. J. WERNER, farmacist; la T u lc e a , farmacia la ,.MINERVA.“
Orele de cassa dela 8—1.
3' f tt i+>(1)
r-CI01
I
aH0H<1>
+>0fi1 <0b11<D
r~
TÍ*o.iin
Giro-Contol a . b a n c a
Anstro-UngailALBINA«
INSTITUT DE CREIttT ŞI DE ECONOMI! FILIALA BRAŞOV
99Cec -Contola. p o stă ,Nr. 505.
\ _________ t
depuneri spre fructificare P liflP 4Vnetto, solvinda însăşi darea de interese;
poliţe comerciale CD 5Vioi SCCOrfiâ Împrumuturi cambiale şi cambial-ipotecarl CU 60|o[
irin ^ x x sub cele mai avantagiose1QG credite in cont corrent condiţia»!;împrumuturi pe hârtii de valore, monede,
giuvaere şi mărfuri CI 6° o jc i f â şi viiflfi M n t L b t monede şi
indigene şi străine, în specialii de cele românesc!; n fără nici o
detragere cu celü mai urcata preţO. în modula celü mai culanta şi
orî-ce însarci
înainte de scadenţă, şi
pe pieţele din ţeră şi streinătate;
fi sub cele mai ieftine condiţiunl;
lim a magazine şi locuri libere de depou,său strada Q&rii Wr. 45, care, situata nemijlocita lângă gara drumului de fierţi de stata, e legata prin şine proprii cu acesta şi investita cu dreptula de vămuire şi cântărire oficiosă prin organele drumului de fieră de stata;
în calitatea sa ca representanţă principală a so- nfpptn cietăţii de asigurare EQUITABLE din New-York 1)10110
| np irintn sub condiţiunile favorabile, parti- 1 tiu fiulu culare a acestei societăţi.
Onorabileloru administraţiuni de fonduri şi p. t. D-loru capitalişti le recomandă pentru plasarea de capitale
Scrisurile fondare de 5°J0 ale „Albinei“ale eâroru cuptine se r^ieumper» semfstrulu fără nici o
detragere, şl cari se află de v£n«|are fn cursul «filet a bursei din Budapesta, in piese de 500, flOOO şl 9000 de corone. Compnrendii cursurile şl produsul«! celorlalte efecte Indi
gene, se pote susţinea cu totu dreptulu, că
Scrisurile fonciare „Albina“ de 5°|osuntu a<|i relativ» cele m a l I e f t i n e şl totodată m a i p r o d u c t i v e din efectele cotate la bursa din Budapesta*
Bonitatea absolută a foncierelor „Al b i na“ e garantată prin valorea celu puţinii întreită a ipoteceloru pe ba?a cărora se esmitu, prin fondulu specialii de asigurare a scrisuriloru fonciare care e de fl. 200,000 şi în fine prin totalitatea orî şi cărei alte averi a institutului.* 55
So# Órele de cassa dela 8—1.
ABONAMENTEI iA
„GAZETA TANSILVAITIEI“Preţulu abonamentului este:
Pentru Anstro-Ungaria:Pe trei lu n i................................................ 3 ii. —
Pe şese i unl . . . . . . . . . . 6 ii. —Pe unu a n u ................................................ 12 U. —
Pentru România şi străinătate:Pe trei luni..................................................... 10 fr.
Pe şese luni .................................................20 tr.Pe unu anu..................................................... 40 fr.
 loaasute la numerele ev <kt& de Bvminecâ.Pentru Austro-Ungaria:
Pe anu...........................................................2 11. —Pe şese lu n i........................... . . . . I 11. —Pe trei l u n i ................................................ 50 cr.
Pentru Românită şi străinătate:Pe anu...........................................................S franci. 2CPe şese lu n i ................................................ 4 franci.
Pe trei l u n i ................................ . . 2 franci. XAbonamentele se taeu mai uşoru şi mai repede prin K
S mandate poştale. XDomnii, cari se voru abona din nou, să binevoiescă 2
& scrie adresa lămuritu şi a arăta şi poşta ultimă.
w Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei.“ §V c » » » » K ) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 < ^
Tipografia A. Mureşianu, Braşov.
Top Related